ISSN 1830-3625

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 201

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 51
30 iulie 2008


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (CE) nr. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condițiile de import al produselor agricole originare din țările terțe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl (versiune codificată)

1

 

*

Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind protecția ecosistemelor marine vulnerabile din marea liberă împotriva efectelor nocive ale uneltelor de pescuit de fund

8

 

 

Regulamentul (CE) nr. 735/2008 al Comisiei din 29 iulie 2008 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

14

 

*

Regulamentul (CE) nr. 736/2008 al Comisiei din 22 iulie 2008 privind punerea în aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești

16

 

*

Regulamentul (CE) nr. 737/2008 al Comisiei din 28 iulie 2008 de desemnare a laboratoarelor comunitare de referință pentru boli ale crustaceelor, rabie și tuberculoză bovină, de stabilire a responsabilităților suplimentare și a sarcinilor atribuite laboratoarelor comunitare de referință în privința rabiei și a tuberculozei bovine și de modificare a anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului

29

 

*

Regulamentul (CE) nr. 738/2008 al Comisiei din 28 iulie 2008 de modificare, pentru a douăsprezecea oară, a Regulamentului (CE) nr. 1763/2004 de instituire a anumitor măsuri restrictive în sprijinul punerii efective în aplicare a mandatului Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII)

33

 

*

Regulamentul (CE) nr. 739/2008 al Comisiei din 28 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de pagel argintiu în zonele ICES VI, VII și VIII (ape comunitare și ape care nu se află sub suveranitatea sau jurisdicția unor țări terțe) de către navele care arborează pavilionul unui stat membru, cu excepția Spaniei, a Franței, a Irlandei și a Regatului Unit

34

 

*

Regulamentul (CE) nr. 740/2008 al Comisiei din 29 iulie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1418/2007 în privința procedurilor care trebuie să fie urmate pentru exportul de deșeuri în anumite țări ( 1 )

36

 

 

Regulamentul (CE) nr. 741/2008 al Comisiei din 29 iulie 2008 privind eliberarea licențelor de import pentru cererile depuse pentru perioada 1 iulie 2008-30 iunie 2009 în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 996/97 pentru mușchiulețul congelat de vită și mânzat

45

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2008/81/CE a Comisiei din 29 iulie 2008 de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind includerea difenacum ca substanță activă în anexa I la directivă ( 1 )

46

 

 

DECIZII ADOPTATE ÎN COMUN DE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

 

*

Decizia nr. 742/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind participarea Comunității la un program de cercetare și dezvoltare derulat de mai multe state membre, destinat îmbunătățirii calității vieții persoanelor în vârstă prin utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor ( 1 )

49

 

*

Decizia nr. 743/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind participarea Comunității la un program de cercetare și dezvoltare derulat de mai multe state membre, destinat să sprijine întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare ( 1 )

58

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Consiliu

 

 

2008/624/CE

 

*

Decizia Consiliului din 8 iulie 2008 de numire a patru membri și a patru membri supleanți francezi în cadrul Comitetului Regiunilor

68

 

 

ACTE ADOPTATE DE CĂTRE ORGANE CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE

 

*

Regulamentul nr. 30 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea anvelopelor pentru autovehicule și remorci

70

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 733/2008 AL CONSILIULUI

din 15 iulie 2008

privind condițiile de import al produselor agricole originare din țările terțe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl

(versiune codificată)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 737/90 al Consiliului din 22 martie 1990 privind condițiile de import al produselor agricole originare din țările terțe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl (1) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (2). Respectivul regulament ar trebui să fie codificat, din motive de claritate și de raționalizare.

(2)

Ca urmare a accidentului produs la centrala electrică nucleară de la Cernobâl la 26 aprilie 1986, au fost dispersate în atmosferă cantități semnificative de elemente radioactive.

(3)

Fără a aduce atingere aplicării care poate interveni, la nevoie, în viitor a dispozițiilor Regulamentului (Euratom) nr. 3954/87 al Consiliului din 22 decembrie 1987 de stabilire a nivelurilor maxime permise de contaminare radioactivă a produselor alimentare și a furajelor după un accident nuclear sau altă situație de urgență radiologică (3), Comunitatea ar trebui, având în vedere efectele specifice ale accidentului de la Cernobâl, să se asigure de faptul că produsele agricole și produsele agricole transformate destinate consumului uman și susceptibile de a fi contaminate sunt introduse în Comunitate numai în conformitate cu modalitățile comune stabilite.

(4)

Aceste modalități comune ar trebui să asigure protecția sănătății consumatorilor, să mențină natura unificată a pieței și să prevină deturnările de comerț, fără a produce efecte adverse necorespunzătoare cu privire la comerțul dintre Comunitate și țările terțe.

(5)

Respectarea valorilor maxime admise ar trebui să facă obiectul unor controale corespunzătoare, care pot conduce la interzicerea unor importuri în caz de nerespectare.

(6)

Contaminarea radioactivă a numeroase produse agricole a scăzut și va continua să scadă până la valorile existente înainte de accidentul de la Cernobâl. De aceea, trebuie stabilită o procedură care să permită ca astfel de produse să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(7)

Deoarece prezentul regulament se referă la toate produsele agricole și produsele agricole transformate destinate consumului uman, în cazul de față nu este necesar să se aplice procedura menționată la articolul 14 din Directiva 2004/68/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a normelor de sănătate animală privind importul și tranzitul, în Comunitate, al anumitor ungulate vii (4).

(8)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (5),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Cu excepția produselor improprii consumului uman enumerate în anexa I și a acelor produse care vor fi eventual excluse din domeniul de aplicare a prezentului regulament în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (2), prezentul regulament se aplică produselor originare din țările terțe prevăzute de:

(a)

anexa I la tratat;

(b)

Regulamentul (CE) nr. 1667/2006 al Consiliului din 7 noiembrie 2006 privind glucoza și lactoza (6);

(c)

Regulamentul (CEE) nr. 2783/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind regimul comun de comercializare a ovalbuminei și a lactalbuminei (7);

(d)

Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole (8).

Articolul 2

(1)   Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții în vigoare, punerea în liberă circulație a produselor menționate la articolul 1 respectă valorile maxime admise stabilite la alineatul (2) din prezentul articol.

(2)   Radioactivitatea maximă cumulată de cesiu 134 și 137 trebuie să fie de (9):

(a)

370 de Bq/kg pentru laptele și produsele lactate enumerate în anexa II și pentru produsele alimentare destinate alimentației sugarilor în primele patru-șase luni de viață și care satisfac singure nevoile alimentare ale acestei categorii de persoane, care sunt condiționate, spre a fi vândute cu amănuntul, în ambalaje clar identificate și etichetate ca „preparate pentru sugari”;

(b)

600 de Bq/kg pentru toate celelalte produse vizate.

Articolul 3

(1)   Statele membre controlează valorile maxime admise fixate la articolul 2 alineatul (2) cu privire la produsele menționate la articolul 1, având în vedere valorile de contaminare din țara de origine.

Controlul poate include, de asemenea, prezentarea certificatelor de export.

În conformitate cu rezultatele controalelor efectuate, statele membre iau măsurile necesare pentru aplicarea articolului 2 alineatul (1), inclusiv interzicerea punerii în liberă circulație, de la caz la caz sau într-un mod general pentru un anumit produs.

(2)   Fiecare stat membru comunică Comisiei toate informațiile referitoare la aplicarea prezentului regulament și, în special, cazurile importante de nerespectare a valorilor maxime admise.

Comisia comunică aceste informații și celorlalte state membre.

(3)   Atunci când s-au înregistrat cazuri repetate de nerespectare a valorilor maxime admise, măsurile necesare pot fi luate în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (2).

Astfel de măsuri pot include și interzicerea importului de produse originare din țara terță în cauză.

Articolul 4

Normele de aplicare ale prezentului regulament și orice modificare eventuală privind produsele din anexa I și lista de produse excluse din prezentul regulament se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (2).

Articolul 5

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

Articolul 6

Regulamentul (CEE) nr. 737/90, modificat prin regulamentele enumerate în anexa III, se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.

Articolul 7

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul expiră:

(a)

la 31 martie 2010, cu excepția cazului în care, anterior, Consiliul decide altfel, în special în cazul în care lista produselor excluse, menționată la articolul 4, include toate produsele destinate consumului uman cărora li se aplică prezentul regulament;

(b)

de la intrarea în vigoare a Regulamentului Comisiei menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (Euratom) nr. 3954/87, în cazul în care această intrare în vigoare are loc înainte de 31 martie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 iulie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

M. BARNIER


(1)  JO L 82, 29.3.1990, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).

(2)  A se vedea anexa III.

(3)  JO L 371, 30.12.1987, p. 11. Regulament modificat prin Regulamentul (Euratom) nr. 2218/89 (JO L 211, 22.7.1989, p. 1).

(4)  JO L 139, 30.4.2004, p. 321.

(5)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(6)  JO L 312, 11.11.2006, p. 1.

(7)  JO L 282, 1.11.1975, p. 104. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2916/95 al Comisiei (JO L 305, 19.12.1995, p. 49).

(8)  JO L 318, 20.12.1993, p. 18. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2580/2000 (JO L 298, 25.11.2000, p. 5).

(9)  Nivelul aplicabil produselor concentrate sau uscate este calculat în funcție de produsul reconstituit preparat pentru consum.


ANEXA I

Produse improprii consumului uman

Codul NC

Descrierea mărfurilor

ex 0101 10 10

ex 0101 90 19

Cai de curse

ex 0106

Altele (animale vii, cu excepția iepurilor de casă și a porumbeilor: nu sunt destinate consumului uman)

0301 10

Pești vii ornamentali

0408 11 20

0408 19 20

0408 91 20

0408 99 20

Ouă, fără coajă, și gălbenușuri de ouă, improprii consumului uman (1)

ex 0504 00 00

Mațe, bășici și stomacuri necomestibile de animale (altele decât peștii), întregi sau părți din acestea

0511 10 00

ex 0511 91 90

0511 99

Produse de origine animală care nu sunt specificate sau incluse, cu excepția sângelui comestibil de animale; animale moarte menționate în capitolul 1 sau capitolul 3, improprii consumului uman

ex 0713

Leguminoase uscate, cu coajă, decorticate sau nedecorticate sau tăiate în bucăți, pentru însămânțare

1001 90 10

Alac pentru însămânțare (1)

1005 10 11

1005 10 13

1005 10 15

1005 10 19

Porumb hibrid pentru însămânțare (1)

1006 10 10

Orez pentru însămânțare (1)

1007 00 10

Sorg hibrid pentru însămânțare (1)

1201 00 10

1202 10 10

1204 00 10

1205 10 10

1206 00 10

1207 20 10

1207 40 10

1207 50 10

1207 91 10

1207 99 15

Semințe și fructe oleaginoase, întregi sau sfărâmate, pentru însămânțare (1)

1209

Semințe, fructe și spori din soiul celor utilizate pentru însămânțare

1501 00 11

Untură de porc topită sau alte grăsimi de porc destinate altor utilizări industriale decât producerea alimentelor destinate consumului uman (1)

1502 00 10

Grăsime (seu) de bovine, oi și capre, cu excepția celei de la poziția 1503, destinată altor utilizări industriale decât producerea alimentelor destinate consumului uman (1)

1503 00 11

Stearină și oleostearină de untură de porc topită destinate utilizării industriale (1)

1503 00 30

Ulei de seu destinat altor utilizări industriale decât producerea alimentelor destinate consumului uman (1)

1505 00

Grăsime de lână (usuc) și alte substanțe cu conținut de grăsime derivate din aceasta (inclusiv lanolină)

1507 10 10

1507 90 10

Ulei de boabe de soia și fracțiunile acestuia, rafinate sau nerafinate, dar nemodificate chimic, destinate altor utilizări tehnice decât producerea alimentelor destinate consumului uman (1)

1508 10 10

1508 90 10

Ulei de arahide și fracțiunile acestuia, rafinate sau nu, dar nemodificate chimic, destinate altor utilizări tehnice sau industriale decât producerea alimentelor destinate consumului uman (1)

1511 10 10

Ulei brut de palmier și fracțiunile acestuia, rafinate sau nerafinate, dar nemodificate chimic, destinate altor utilizări tehnice sau industriale decât producerea alimentelor destinate consumului uman (1)

1511 90 91

1512 11 10

1512 19 10

1512 21 10

1512 29 10

1513 11 10

1513 19 30

1513 21 10

1513 29 30

1514 11 10

1514 19 10

1514 91 10

1514 99 10

1515 19 10

1515 21 10

1515 29 10

1515 50 11

1515 50 91

1515 90 21

1515 90 31

1515 90 40

1515 90 60

1516 20 95

Alte uleiuri pentru utilizări tehnice sau industriale, altele decât producerea alimentelor destinate consumului uman (1)

1515 30 10

Ulei de ricin și fracțiunile acestuia destinate producției de acid aminoundecanoic pentru fabricarea de fibre textile sintetice sau de materiale plastice artificiale (1)

1515 90 11

Ulei de tung; uleiuri de jojoba și de oiticica, ceară mirt și ceară de Japonia; fracțiunile acestora

1518 00 31

1518 00 39

Uleiuri vegetale fixe, fluide, amestecate, destinate altor utilizări tehnice sau industriale decât producerea alimentelor destinate consumului uman (1)

2207 20 00

Alcool etilic și alte băuturi spirtoase; alterat, de orice tărie

3824 10 00

Aglomeranți preparați pentru miezuri sau forme turnate

4501

Plută naturală, brută sau preparată simplu; reziduu de plută; plută zdrobită granulată sau măcinată

5301 10 00

5301 21 00

5301 29 00

In, brut sau prelucrat, dar netors

5302

Cânepă naturală (Cannabis sativa L.), brută sau prelucrată, dar netoarsă; câlți și reziduu de cânepă naturală (inclusiv reziduu de tors și tulpina granată)

ex capitolul 6

Plante vii și produse de floricicultură, cu excepția plantelor și a rădăcinilor de cicoare reglementate la subpoziția 0601 20 10


(1)  Înregistrările reglementate în această subpoziție sunt supuse condițiilor stabilite în dispozițiile comunitare relevante.


ANEXA II

Laptele și produsele lactate cărora li se aplică o valoare maximă admisă de 370 Bq/kg

Codurile NC

0401

0402

0403 10 11-39

0403 90 11-69

0404


ANEXA III

Regulamentul abrogat și lista modificărilor sale ulterioare

Regulamentul (CEE) nr. 737/90 al Consiliului

(JO L 82, 29.3.1990, p. 1)

 

Regulamentul (CE) nr. 686/95 al Consiliului

(JO L 71, 31.3.1995, p. 15)

 

Regulamentul (CE) nr. 616/2000 al Consiliului

(JO L 75, 24.3.2000, p. 1)

 

Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului

(JO L 122, 16.5.2003, p. 1)

Numai punctul 7 din anexa III


ANEXA IV

Tabel de corespondență

Regulamentul (CEE) nr. 737/90

Prezentul regulament

Articolul 1 cuvintele introductive

Articolul 1 cuvintele introductive

Articolul 1 prima liniuță

Articolul 1 litera (a)

Articolul 1 a doua liniuță

Articolul 1 litera (b)

Articolul 1 a treia liniuță

Articolul 1 litera (c)

Articolul 1 a patra liniuță

Articolul 1 litera (d)

Articolul 1 a cincea liniuță

Articolul 2

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 3 prima teză introductivă

Articolul 3 a doua teză introductivă

Articolul 2 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 3 prima și a doua liniuță

Articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (b)

Articolul 4 alineatul (1) a doua și a treia teză

Articolul 3 alineatul (1) primul, al doilea și al treilea paragraf

Articolul 4 alineatul (2) prima și a doua teză

Articolul 3 alineatul (2) primul și al doilea paragraf

Articolul 5 prima și a doua teză

Articolul 3 alineatul (3) primul și al doilea paragraf

Articolul 6

Articolul 4

Articolul 7 alineatele (1) și (2)

Articolul 5 alineatele (1) și (2)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 6

Articolul 8 primul paragraf

Articolul 7 primul paragraf

Articolul 8 paragraful al doilea cuvintele introductive

Articolul 7 paragraful al doilea cuvintele introductive

Articolul 8 paragraful al doilea punctul 1

Articolul 7 paragraful al doilea litera (a)

Articolul 8 paragraful al doilea punctul 2

Articolul 7 paragraful al doilea litera (b)

Anexa I

Anexa I

Anexa II

Anexa II

Anexa III

Anexa IV


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/8


REGULAMENTUL (CE) NR. 734/2008 AL CONSILIULUI

din 15 iulie 2008

privind protecția ecosistemelor marine vulnerabile din marea liberă împotriva efectelor nocive ale uneltelor de pescuit de fund

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Comunitatea este parte contractantă la Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și la Acordul pentru aplicarea dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești anadromi și a stocurilor de pești mari migratori. Aceste instrumente internaționale stabilesc obligația statelor de a coopera în domeniul conservării resurselor vii din marea liberă și prevăd ca această cooperare să se desfășoare în mod direct între state sau prin intermediul organizațiilor sau acordurilor corespunzătoare de gestionare a pescuitului la nivel subregional sau regional.

(2)

Absența organizațiilor sau a acordurilor de gestionare a pescuitului la nivel regional nu exonerează statele de obligația care le revine în temeiul dreptului mării de a adopta, în raport cu cetățenii lor, măsurile necesare pentru conservarea resurselor vii din marea liberă, inclusiv pentru protecția ecosistemelor marine vulnerabile împotriva efectelor nocive ale activităților de pescuit.

(3)

Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (2) prevede că politica comună în domeniul pescuitului aplică principiul precauției în adoptarea unor măsuri pentru reducerea impactului activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine. În conformitate cu articolul 7 din același regulament, Comisia poate decide, la solicitarea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, luarea unor măsuri de urgență, în cazul în care există dovezi ale unei amenințări grave pentru conservarea resurselor acvatice vii sau pentru ecosistemul marin, care apar ca urmare a activităților de pescuit și care necesită adoptarea unor măsuri imediate.

(4)

Comunitatea s-a angajat să acționeze pentru conservarea ecosistemelor marine precum recifele, munții submarini, coralii de adâncime, izvoarele hidrotermale și bancurile de bureți. Există numeroase date științifice care atestă faptul că integritatea acestor ecosisteme este amenințată de activitățile de pescuit în care se utilizează unelte de fund. Comunitatea a adoptat deja măsuri pentru interzicerea pescuitului de fund în zonele din apele comunitare care adăpostesc astfel de ecosisteme. Aceasta a contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la adoptarea unor măsuri similare în zonele din marea liberă aflate în sfera de competență a tuturor organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului existente, abilitate să reglementeze activitățile de pescuit de fund. În plus, aceasta a contribuit activ la instituirea unor noi organizații sau acorduri, pentru ca întreaga suprafață oceanică a planetei să fie inclusă în sisteme regionale corespunzătoare de conservare și gestionare a pescuitului. Cu toate acestea, în anumite zone din marea liberă există dificultăți semnificative în ceea ce privește instituirea unui astfel de organism.

(5)

Prin Rezoluția 61/105 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, adoptată la 8 decembrie 2006, comunitatea internațională a convenit asupra necesității urgente de a adopta măsuri de protejare a ecosistemelor marine vulnerabile împotriva efectelor distructive ale activităților de pescuit de fund, prin intermediul unei reglementări stricte a acestor activități de către organizațiile sau acordurile de gestionare a pescuitului la nivel regional sau de către state în ceea ce privește navele care arborează pavilionul lor și care desfășoară activități de pescuit în zone în care nu există astfel de organizații sau acorduri.

Adunarea Generală a oferit orientări privind tipul de măsuri care ar trebui adoptate în acest sens. Acțiunile întreprinse în cadrul FAO pentru elaborarea unor orientări internaționale privind gestionarea acestor activități de pescuit în cadrul Codului de conduită pentru un pescuit responsabil sunt, de asemenea, deosebit de relevante pentru proiectarea și adoptarea unor astfel de măsuri, precum și pentru punerea lor în aplicare de către statele membre.

(6)

Comunitatea dispune de numeroase nave care desfășoară activități de pescuit de fund în zone care nu sunt reglementate de o organizație sau printr-un acord de gestionare a pescuitului la nivel regional care să aibă competența de a reglementa astfel de activități de pescuit și pentru care, pe termen scurt, nu se preconizează înființarea unei astfel de organizații sau încheierea unui astfel de acord. Fără a aduce atingere eforturilor permanente pentru acoperirea acestor lacune spațiale ale sistemului internațional de gestionare a pescuitului, Comunitatea trebuie să respecte obligațiile care îi revin în temeiul dreptului mării în ceea ce privește conservarea resurselor marine vii din aceste zone și, prin urmare, trebuie să adopte măsuri adecvate în raport cu aceste flote. În acest scop, Comunitatea trebuie să acționeze în conformitate cu orientările stabilite de Adunarea Generală în Rezoluția 61/105.

(7)

Un element-cheie al recomandărilor făcute de Adunarea Generală îl reprezintă măsurile adoptate „pentru a evalua, pe baza celor mai pertinente informații științifice disponibile, dacă activitățile specifice de pescuit de fund pot avea efecte nocive semnificative asupra ecosistemelor marine vulnerabile și, în acest caz, pentru a garanta că aceste activități sunt gestionate astfel încât să se prevină astfel de efecte sau nu sunt autorizate”.

(8)

Pentru aplicarea acestei recomandări, este necesar ca navele de pescuit în cauză să fie autorizate să pescuiască în baza unui permis de pescuit special eliberat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94 al Consiliului din 27 iunie 1994 de stabilire a dispozițiilor generale privind permisele de pescuit speciale (3) și cu Regulamentul (CE) nr. 2943/95 al Comisiei din 20 decembrie 1995 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1627/94 al Consiliului (4). În plus, eliberarea și valabilitatea unor astfel de permise trebuie să facă obiectul unor condiții speciale care să garanteze că efectele activităților de pescuit autorizate au fost evaluate corespunzător și că desfășurarea operațiunilor de pescuit este conformă acestei evaluări.

(9)

Punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Adunarea Generală necesită, de asemenea, adoptarea unor măsuri relevante de monitorizare, pentru a asigura respectarea condițiilor de eliberare a permiselor. Acestea includ prezența observatorilor la bordul navelor și dispoziții specifice privind funcționarea sistemelor de monitorizare a navelor prin satelit pentru cazurile de defecțiuni tehnice sau de nefuncționare a sistemului, pe lângă cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2244/2003 al Comisiei din 18 decembrie 2003 de stabilire a dispozițiilor privind sistemele de monitorizare a navelor prin satelit (5).

(10)

Identificarea ecosistemelor marine vulnerabile din zonele care nu sunt reglementate de o organizație de gestionare a pescuitului la nivel regional este un proces aflat în desfășurare, iar informațiile științifice în acest domeniu sunt relativ limitate. Din acest motiv este imperativă interzicerea utilizării uneltelor de pescuit de fund în zonele cu privire la care nu a fost efectuată o evaluare științifică privind efectele semnificative adverse pe care le-ar putea produce aceste activități de pescuit asupra ecosistemelor marine vulnerabile.

(11)

Încălcarea condițiilor specifice, precum cele referitoare la zonele neevaluate, la funcționarea sistemului de monitorizare a navelor și la reamplasarea activităților în cazul descoperirii neprevăzute a unui ecosistem marin vulnerabil, poate cauza pagube ireparabile acestor ecosisteme și, prin urmare, trebuie inclusă pe lista încălcărilor grave prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1447/1999 al Consiliului din 24 iunie 1999 privind stabilirea listei tipurilor de comportament care contravin grav normelor politicii comune a pescuitului (6).

(12)

Protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal este reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (7), care este pe deplin aplicabil prelucrării datelor cu caracter personal în sensul prezentului regulament, în special în ceea ce privește drepturile persoanelor vizate de a accesa, rectifica, bloca și șterge datele și de a notifica părțile terțe, drepturi care nu au fost, din acest motiv, prezentate mai în amănunt în prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit comunitare care desfășoară activități de pescuit cu unelte de fund în marea liberă.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică navelor de pescuit comunitare care își desfășoară activitatea în zone:

(a)

aflate în sfera de competență a unei organizații sau a unui acord de gestionare a pescuitului la nivel regional cu competența de a reglementa astfel de activități de pescuit;

(b)

pentru care procesul de instituire a unei organizații de gestionare regionale a activităților de pescuit se află în curs de desfășurare; dacă participanții la acest proces au convenit asupra unor măsuri provizorii pentru protejarea ecosistemelor marine vulnerabile împotriva efectelor distructive ale utilizării uneltelor de pescuit de fund.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„ecosistem marin” înseamnă un complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul lor abiotic, care interacționează într-o unitate funcțională;

(b)

„ecosistem marin vulnerabil” înseamnă orice ecosistem marin a cărui integritate (și anume structură sau funcție a ecosistemului) este, conform celor mai pertinente informații științifice disponibile și principiului precauției, amenințată de efecte nocive semnificative cauzate de contactul fizic cu uneltele de fund pe durata obișnuită a operațiunilor de pescuit, care include, inter alia, recifele, munții submarini, izvoarele hidrotermale, coralii de apă rece sau bancurile de bureți de apă rece. Cele mai vulnerabile ecosisteme sunt cele care pot fi ușor afectate și care, în plus, necesită mult timp pentru refacere sau care nu mai pot fi refăcute;

(c)

„efecte nocive semnificative” înseamnă efecte (evaluate individual, în combinație sau cumulativ) care compromit integritatea ecosistemului într-un mod care nu permite populațiilor afectate să fie înlocuite și care degradează productivitatea naturală pe termen lung a habitatelor sau care cauzează o pierdere semnificativă, mai mult decât temporară, a diversității speciilor, a habitatului sau a tipurilor de comunități;

(d)

„unelte de fund” înseamnă unelte instalate pe durata obișnuită a operațiunilor de pescuit în contact cu fundul mării, inclusiv traule de fund, drage, setci de fund, paragate de fund, vintire și capcane.

Articolul 3

Permise de pescuit speciale

(1)   Pentru desfășurarea activităților de pescuit menționate la articolul 1 alineatul (1), navele de pescuit comunitare dețin un permis de pescuit special.

(2)   Permisele de pescuit speciale se eliberează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94 și fac obiectul condițiilor prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 4

Condiții de eliberare a permiselor

(1)   Cererile pentru eliberarea permiselor de pescuit speciale menționate la articolul 3 alineatul (1) sunt însoțite de un plan de pescuit detaliat, care precizează în special următoarele:

(a)

zona prevăzută pentru desfășurarea activităților;

(b)

speciile vizate;

(c)

tipul de unelte și adâncimea la care urmează să fie instalate acestea; și

(d)

configurația profilului batimetric al fundului mării în zonele de pescuit prevăzute, în cazul în care autoritățile competente ale statului de pavilion vizat nu dispun deja de aceste informații.

(2)   Eliberarea unui permis de pescuit special de către autoritățile competente este condiționată de efectuarea unei evaluări a efectelor potențiale ale activităților de pescuit pe care nava intenționează să le desfășoare, din care să rezulte că aceste activități nu riscă să aibă efecte nocive semnificative asupra ecosistemelor marine vulnerabile.

(3)   Pentru efectuarea evaluării menționate la alineatul (2), autoritățile competente se bazează pe cele mai pertinente informații științifice și tehnice disponibile referitoare la localizarea ecosistemelor marine vulnerabile în zonele în care navele de pescuit în cauză intenționează să desfășoare activități. Aceste informații includ, atunci când sunt disponibile, date științifice pe baza cărora se poate estima probabilitatea existenței unor astfel de ecosisteme. Procesul de evaluare include elemente corespunzătoare ale unei revizuiri colegiale științifice independente.

(4)   Evaluarea riscului efectelor nocive semnificative asupra ecosistemelor marine vulnerabile, efectuată în condițiile menționate la alineatul (2), ține seama, după caz, de condițiile diferite care predomină în zone în care activitățile de pescuit cu unelte de fund sunt stabilite în mod clar și în zone în care nu s-au desfășurat sau se desfășoară numai ocazional astfel de activități de pescuit.

(5)   Pentru efectuarea evaluării menționate la alineatul (2), autoritățile competente aplică criterii de precauție. În caz de nesiguranță privind amploarea efectelor nocive, acestea consideră că efectele nocive probabile, astfel cum rezultă din recomandările științifice, sunt semnificative.

(6)   Atunci când evaluarea se încheie cu concluzia că activitățile desfășurate în conformitate cu planul de pescuit prezentat ar putea avea efecte nocive semnificative asupra ecosistemelor marine vulnerabile, autoritățile competente precizează riscurile evaluate și permit solicitanților să modifice planurile de pescuit astfel încât acestea să fie evitate. În absența unor astfel de modificări, autoritățile competente refuză eliberarea permisului de pescuit special solicitat.

Articolul 5

Condiții de valabilitate

(1)   Permisul de pescuit special prevăzut la articolul 3 alineatul (1) prevede în mod expres că activitățile de pescuit desfășurate în temeiul acestuia trebuie să fie, în orice moment, conforme planului de pescuit prezentat în conformitate cu articolul 4 alineatul (1).

(2)   Atunci când circumstanțe independente de voința persoanei responsabile de operațiunile navei impun modificarea planurilor prezentate, persoana respectivă informează fără întârziere autoritățile competente în acest sens, indicând modificările propuse ale planului inițial. Autoritățile competente examinează modificările respective și nu le autorizează în cazul în care acestea presupun reamplasarea activităților în zone în care există sau este posibil să existe ecosisteme marine vulnerabile.

(3)   Nerespectarea planului de pescuit prevăzut la articolul 4 alineatul (1) în alte cazuri decât cele menționate la alineatul (2) din prezentul articol atrage după sine retragerea de către statul de pavilion a permisului de pescuit special eliberat navei de pescuit în cauză.

Articolul 6

Zone neevaluate

(1)   Este interzisă utilizarea de unelte de pescuit de fund în zonele în care nu a fost efectuată și pusă la dispoziție o evaluare științifică. Această interdicție face obiectul revizuirii prezentului regulament, conform dispozițiilor articolului 13.

(2)   Activitățile de pescuit de fund sunt permise în condițiile stabilite în prezentul regulament, în cazul în care evaluarea științifică arată că ecosistemele marine vulnerabile nu sunt puse în pericol.

Articolul 7

Descoperirea neprevăzută a unor ecosisteme marine vulnerabile

(1)   Atunci când, pe parcursul operațiunilor de pescuit, o navă de pescuit descoperă un ecosistem marin vulnerabil, aceasta încetează imediat activitatea de pescuit sau renunță la activitățile de pescuit în situl respectiv. Nava își reia operațiunile numai atunci când ajunge într-un alt sit situat la o distanță minimă de cinci mile marine de situl în care a fost descoperit ecosistemul, în cadrul zonei prevăzute în planul de pescuit menționat la articolul 4 alineatul (1).

(2)   În cazul în care este descoperit un alt ecosistem marin vulnerabil în situl alternativ menționat la alineatul (1), nava continuă să-și modifice poziția în conformitate cu normele prevăzute la alineatul respectiv până la găsirea unui sit în care nu există ecosisteme marine vulnerabile.

(3)   Nava de pescuit raportează fără întârziere fiecare descoperire autorităților competente, furnizând informații exacte privind natura, amplasarea, ora și orice alte circumstanțe relevante ale descoperirii.

Articolul 8

Zone închise

(1)   Pe baza celor mai pertinente informații științifice disponibile privind existența sau probabilitatea existenței unor ecosisteme marine vulnerabile în regiunea în care își desfășoară activitatea navele lor de pescuit, statele membre identifică zonele care sunt închise pentru pescuitul cu unelte de fund. Statele membre pun fără întârziere în aplicare măsurile de închidere a unor zone cu privire la navele acestora și informează prompt Comisia cu privire la închiderea zonelor respective. Comisia transmite fără întârziere informațiile tuturor statelor membre.

(2)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, Comisia prezintă, după caz, Consiliului propuneri, în conformitate cu articolul 37 din tratat, pentru adoptarea unor măsuri comunitare de închidere a anumitor zone, pe baza informațiilor transmise de statele membre sau din proprie inițiativă.

Articolul 9

Sistemul de monitorizare a navei

(1)   Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2244/2003, în cazul unei defecțiuni tehnice sau al nefuncționării dispozitivului de detectare prin satelit instalat la bordul unei nave de pescuit, comandantul navei raportează poziția sa geografică statului membru de pavilion la fiecare două ore.

(2)   După încheierea călătoriei pe mare, nava nu părăsește portul până când autoritățile competente nu constată buna funcționare a dispozitivului de detectare prin satelit.

Articolul 10

Încălcări grave

(1)   Orice activitate de pescuit desfășurată din momentul în care nava nu mai respectă planurile de pescuit în alte cazuri decât cele menționate la articolul 5 alineatul (2) este considerată drept activitate de pescuit fără permis și, prin urmare, drept conduită care încalcă grav normele politicii comune în domeniul pescuitului.

(2)   Nerespectarea în mod repetat a obligațiilor prevăzute la articolele 6, 7 și 9 este considerată drept conduită care încalcă grav normele politicii comune în domeniul pescuitului.

Articolul 11

Observatori

(1)   La bordul tuturor navelor cărora le-a fost eliberat un permis de pescuit special în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) trebuie să se afle observatori. Aceștia supraveghează activitățile de pescuit ale navei pe întreaga durată de executare a planului de pescuit prevăzut la articolul 4 alineatul (1).

Numărul observatorilor care supraveghează activitățile de pescuit într-o zonă de pescuit este revizuit la 30 iulie 2009.

(2)   Observatorul se achită de următoarele atribuții:

(a)

înregistrează independent, în același format ca cel utilizat în jurnalul de bord al navei, informațiile privind capturile prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului (8);

(b)

înregistrează orice modificare a planului de pescuit prevăzută la articolul 5 alineatul (2);

(c)

documentează orice descoperire neprevăzută a unor ecosisteme marine vulnerabile menționată la articolul 7, inclusiv prin culegerea de informații care pot fi utilizate pentru protejarea sitului;

(d)

înregistrează adâncimile la care sunt instalate uneltele;

(e)

prezintă un raport autorităților competente ale statului membru în cauză în termen de 20 de zile de la încheierea perioadei de observare. O copie a acestui raport este transmisă Comisiei, în termen de 30 de zile de la primirea unei cereri scrise.

(3)   Observatorul nu poate fi niciuna din următoarele persoane:

(a)

o rudă a comandantului navei sau a altui ofițer al navei pe care este repartizat observatorul;

(b)

un angajat subordonat comandantului navei pe care este repartizat;

(c)

un angajat subordonat reprezentantului comandantului;

(d)

un angajat al unei societăți controlate de comandant sau de reprezentantul său;

(e)

o rudă a reprezentantului comandantului.

Articolul 12

Informarea

(1)   În măsura în care navele de pescuit care arborează pavilionul acestora fac obiectul domeniului de aplicare a prezentului regulament, statele membre comunică Comisiei, pentru fiecare semestru al anului calendaristic, în termen de trei luni de la încheierea semestrului respectiv, un raport privind:

(a)

pe lângă cerințele prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, capturile efectuate de navele de pescuit menționate la articolul 1, stabilite pe baza informațiilor înregistrate în jurnalele de bord, inclusiv datele complete pentru zilele de pescuit în afara portului, și a rapoartelor prezentate de observatori, defalcate pe trimestru, pe tip de unealtă și pe specie;

(b)

respectarea planurilor de pescuit și a cerințelor prevăzute la articolele 6, 7 și 8 de către navele de pescuit menționate la articolul 1 alineatul (1) și măsurile luate pentru remedierea și sancționarea cazurilor de nerespectare și de încălcare gravă menționate la articolul 10;

(c)

punerea în aplicare a articolului 8.

(2)   Rapoartele prezentate în conformitate cu alineatul (1) sunt însoțite de toate evaluările de impact efectuate de statul membru în cauză în temeiul articolului 4 alineatul (2) în perioada de șase luni pentru care se întocmește raportul.

(3)   Comisia pune la dispoziția publicului, inter alia, prin intermediul FAO, informațiile primite în temeiul alineatelor (1) și (2) și le transmite, de asemenea, fără întârziere organismelor științifice relevante, precum și statelor membre la solicitarea acestora.

Articolul 13

Reexaminarea

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament până la 30 iunie 2010. Raportul este însoțit, după caz, de propuneri de modificare a prezentului regulament.

Articolul 14

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treizecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 iulie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

M. BARNIER


(1)  Avizul din 4 iunie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 358, 31.12.2002, p. 59. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 865/2007 (JO L 192, 24.7.2007, p. 1).

(3)  JO L 171, 6.7.1994, p. 7.

(4)  JO L 308, 21.12.1995, p. 15.

(5)  JO L 333, 20.12.2003, p. 17.

(6)  JO L 167, 2.7.1999, p. 5.

(7)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(8)  JO L 261, 20.10.1993, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/14


REGULAMENTUL (CE) NR. 735/2008 AL COMISIEI

din 29 iulie 2008

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 30 iulie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 iulie 2008.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 510/2008 al Comisiei (JO L 149, 7.6.2008, p. 61).

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 590/2008 (JO L 163, 24.6.2008, p. 24).


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

MK

28,9

TR

74,2

XS

29,6

ZZ

44,2

0707 00 05

MK

27,4

TR

106,2

ZZ

66,8

0709 90 70

TR

97,2

ZZ

97,2

0805 50 10

AR

84,2

US

62,5

UY

59,6

ZA

89,4

ZZ

73,9

0806 10 10

CL

58,0

EG

144,2

IL

145,6

TR

123,9

ZZ

117,9

0808 10 80

AR

95,1

BR

101,6

CL

97,9

CN

87,4

NZ

115,6

US

107,9

ZA

88,2

ZZ

99,1

0808 20 50

AR

67,9

CL

88,3

NZ

97,1

TR

156,5

ZA

100,6

ZZ

102,1

0809 10 00

TR

172,1

US

186,2

ZZ

179,2

0809 20 95

CA

388,4

TR

449,8

US

433,2

ZZ

423,8

0809 30

TR

143,6

ZZ

143,6

0809 40 05

BA

82,7

IL

116,4

TR

115,5

XS

66,2

ZZ

95,2


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/16


REGULAMENTUL (CE) NR. 736/2008 AL COMISIEI

din 22 iulie 2008

privind punerea în aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunității Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (1), în special articolul 1 alineatul (1) litera (a) punctul (i),

după publicarea proiectului prezentului regulament (2),

după consultarea Comitetului consultativ privind ajutoarele de stat,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 994/98 autorizează Comisia să declare, în conformitate cu articolul 87 din tratat, că, în anumite condiții, ajutoarele acordate întreprinderilor mici și mijlocii („IMM”) sunt compatibile cu piața comună și nu fac obiectul obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (3) nu se aplică activităților de producție, prelucrare sau comercializare a produselor pescărești și de acvacultură aflate sub incidența Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură (4).

(3)

Comisia a aplicat articolele 87 și 88 din tratat în numeroase decizii cu privire la IMM active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și, de asemenea, și-a afirmat politica în acest domeniu, cel mai recent în Orientările comunitare pentru examinarea ajutorului de stat în domeniul pescuitului și acvaculturii (5) (denumite în continuare „orientările în domeniul pescuitului”). Având în vedere experiența considerabilă a Comisiei în aplicarea respectivelor articolele în ceea ce privește IMM-urile active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești, este necesar, pentru asigurarea unei monitorizări eficiente și pentru simplificarea procedurilor administrative, dar fără a reduce controlul exercitat de Comisie, ca aceasta să își poată extinde competențele conferite prin Regulamentul (CE) nr. 994/98 și asupra IMM-urilor active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești, în măsura în care articolul 89 din tratat a fost recunoscut ca fiind aplicabil acestor produse.

(4)

Comisia evaluează compatibilitatea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului pe baza obiectivelor politicii în domeniul concurenței, precum și ale politicii comune în domeniul pescuitului (PCP).

(5)

Prezentul regulament are ca obiect tipurile de ajutoare acordate în sectorul pescuitului pe care Comisia le autorizează în mod sistematic de mai mulți ani. Respectivele ajutoare nu necesită o evaluare de la caz la caz a compatibilității lor cu piața comună de către Comisie, cu condiția să respecte cerințele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul european pentru pescuit (6) și cu Regulamentul (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit (7), precum și cu alte câteva condiții. Cu toate că Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 este în vigoare numai din 4 septembrie 2006, Comisia a dobândit, pe baza orientărilor existente în domeniul pescuitului, suficientă experiență în aplicarea unor condiții similare pentru tipul de măsuri în cauză pentru a decide că condițiile respectivului regulament sunt suficient de exacte pentru a justifica lipsa necesității unei evaluări de la caz la caz.

(6)

Prezentul regulament nu aduce atingere posibilității statelor membre de a notifica ajutoarele acordate IMM-urilor active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești. Respectivele notificări ar trebui evaluate de Comisie în lumina prezentului regulament și pe baza orientărilor în domeniul pescuitului.

(7)

Ajutoarele pe care un stat membru intenționează să le acorde în sectorul pescuitului, dar care nu intră în sfera de aplicare a prezentului regulament sau a altor regulamente adoptate în temeiul articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 994/98 ar trebui să facă în continuare obiectul obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat. Respectivele ajutoare vor trebui evaluate în lumina prezentului regulament și pe baza orientărilor în domeniul pescuitului.

(8)

Prezentul regulament ar trebui să excepteze ajutoarele care îndeplinesc toate condițiile pe care le prevede, precum și orice sistem de ajutoare, cu condiția ca ajutoarele care pot fi acordate în cadrul respectivului sistem să îndeplinească toate condițiile menționate în prezentul regulament. Ajutoarele individuale acordate în cadrul unui sistem de ajutoare și ajutoarele ad-hoc ar trebui să conțină o trimitere expresă la prezentul regulament.

(9)

Pentru a asigura coerența cu măsurile de ajutor finanțate de Comunitate, plafoanele pentru ajutoarele reglementate de prezentul regulament ar trebui să fie egale cu plafoanele stabilite pentru aceleași tipuri de ajutoare, prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

(10)

Este esențial ca niciun ajutor să nu fie acordat în situațiile în care dreptul comunitar, în special normele politicii comune în domeniul pescuitului, nu este respectat. Prin urmare, un stat membru poate acorda un ajutor în sectorul pescuitului numai în cazul în care măsurile finanțate și efectele lor respectă dreptul comunitar. Înainte de acordarea oricărui tip de ajutor, statele membre ar trebui să se asigure că beneficiarii respectivului ajutor de stat respectă normele politicii comune în domeniul pescuitului.

(11)

Pentru a garanta faptul că ajutorul este proporțional și limitat la valoarea necesară, pragurile ar trebui să fie exprimate, atunci când este posibil, ca intensități ale ajutorului în raport cu un ansamblu de costuri eligibile. În vederea calculării intensităților ajutorului, ajutoarele care se plătesc în mai multe tranșe ar trebui actualizate la valoarea lor în momentul acordării. Rata dobânzii care trebuie utilizată în scopul actualizării și al calculării valorii ajutorului pentru ajutoarele care nu iau forma unor subvenții ar trebui să fie rata de referință aplicabilă în momentul acordării subvenției, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (8).

(12)

Ținând seama de necesitatea stabilirii unui echilibru adecvat între minimizarea denaturării concurenței în sectorul care beneficiază de ajutor și obiectivele prezentului regulament, acesta nu ar trebui să excepteze subvențiile individuale care depășesc o sumă maximă stabilită, indiferent dacă acestea sunt sau nu acordate în cadrul unui sistem de ajutoare exceptat în temeiul prezentului regulament.

(13)

Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor legate de exporturi sau ajutoarelor care favorizează produsele naționale în raport cu cele importate. În special, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor destinate înființării și exploatării unei rețele de distribuție în alte țări. Ajutoarele pentru acoperirea costurilor de participare la târgurile comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanță necesare pentru lansarea unui produs nou sau deja existent pe o piață nouă nu ar trebui să constituie în mod normal ajutoare la export.

(14)

Ajutoarele acordate întreprinderilor în dificultate în sensul orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate (9) ar trebui evaluate în lumina respectivelor orientări, pentru a împiedica nerespectarea acestora. Prin urmare, ajutoarele destinate acestor întreprinderi ar trebui excluse din sfera de aplicare a prezentului regulament. Pentru a reduce povara administrativă a statelor membre atunci când acordă ajutoare reglementate de prezentul regulament, definiția a ceea ce trebuie să se înțeleagă prin întreprindere în dificultate ar trebui simplificată în raport cu definiția utilizată în respectivele orientări. Mai mult decât atât, IMM-urile constituite în societate de mai puțin de trei ani nu ar trebui considerate ca fiind în dificultate în această perioadă în scopul aplicării prezentului regulament, cu excepția cazului în care respectă criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul unor proceduri colective de insolvență. Simplificările nu ar trebui să aducă atingere calificării respectivelor IMM-uri în temeiul orientărilor menționate anterior în ceea ce privește ajutoarele care nu intră sub incidența prezentului regulament, IMM-uri care fac în continuare obiectul definiției complete prevăzute în respectivele orientări.

(15)

Comisia trebuie să se asigure că ajutoarele autorizate nu afectează condițiile de comercializare într-un mod contrar interesului general. Prin urmare, ajutoarele acordate unui beneficiar care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața comună trebuie excluse din sfera de aplicare a prezentului regulament. Drept consecință, orice ajutor ad-hoc plătit unui astfel de beneficiar și orice sistem de ajutoare care nu conține o dispoziție expresă de excludere a acestor beneficiari se supun în continuare obligațiilor de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat. Această dispoziție nu ar trebui să afecteze așteptările legitime ale beneficiarilor sistemelor de ajutoare care nu fac obiectul unor ordine de recuperare în curs.

(16)

Pentru a elimina diferențele care ar putea duce la denaturarea concurenței și pentru a facilita coordonarea dintre diferitele inițiative comunitare și naționale privind IMM-urile, definiția termenului „întreprinderi mici și mijlocii” utilizată în prezentul regulament ar trebui să fie cea prevăzută în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 70/2001.

(17)

În vederea asigurării transparenței, a unui tratament egal și a unei monitorizări eficiente, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice decât ajutoarelor transparente. Ajutorul transparent este ajutorul pentru care poate fi calculat exact echivalentul-subvenție brut ex ante, fără a trebui să se procedeze la o evaluare a riscurilor. În special ajutoarele constând în împrumuturi ar trebui considerate transparente atunci când echivalentul-subvenție brut s-a calculat pe baza ratei de referință prevăzute în Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (10). Ajutoarele constând în măsuri fiscale ar trebui considerate transparente atunci când măsurile prevăd un plafon care garantează că pragul aplicabil nu este depășit.

(18)

Ajutoarele constând în sisteme de garantare ar trebui considerate transparente atunci când metoda de calcul a echivalentului-subvenție brut a fost aprobată în urma notificării acesteia Comisiei. Comisia va examina aceste notificări pe baza Comunicării Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub formă de garanții (11). Ajutoarele constând în sisteme de garantare ar trebui considerate transparente și atunci când beneficiarul este un IMM, iar echivalentul-subvenție brut s-a calculat pe baza primelor safe-harbour prevăzute în secțiunile 3.3 și 3.5 din respectiva comunicare.

(19)

Având în vedere dificultatea calculării echivalentului-subvenție al ajutoarelor sub formă de avansuri rambursabile, aceste ajutoare nu ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament, cu excepția cazului în care valoarea totală a avansului rambursabil este inferioară pragului de notificare individual aplicabil și intensităților maxime ale ajutoarelor prevăzute de prezentul regulament.

(20)

Ținând seama de articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele nu ar trebui să aibă numai efectul de a reduce, permanent sau periodic, costurile de exploatare pe care beneficiarul ar trebui în mod normal să le suporte, ci ar trebui să fie proporționale cu handicapurile care trebuie depășite pentru a garanta obținerea avantajelor socioeconomice considerate a fi de interes comunitar. Ajutoarele de stat destinate exclusiv ameliorării situației financiare a producătorilor, dar care nu contribuie sub nicio formă la dezvoltarea sectorului, în special ajutoarele acordate exclusiv pe baza prețurilor, a cantității, a unității de producție sau a unității de mijloace de producție, sunt considerate ajutoare de exploatare, care sunt incompatibile cu piața comună. Mai mult, aceste ajutoare riscă să interfereze cu mecanismele organizării comune a pieței. Prin urmare, sfera de aplicare a prezentului regulament ar trebui limitată la ajutoarele pentru investiții, precum și la ajutoarele pentru anumite măsuri socioeconomice.

(21)

Pentru a garanta acordarea unor ajutoare care sunt necesare și care funcționează ca stimulent în dezvoltarea anumitor activități, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor pentru activități pe care beneficiarul le-ar întreprinde în condiții normale de piață chiar și în lipsa acestora. Existența unor astfel de stimulente ar trebui recunoscută atunci când, înainte de a demara activitățile legate de executarea proiectului sau a activităților subvenționate, beneficiarul prezintă statului membru o cerere.

(22)

Pentru a stabili dacă pragurile individuale de notificare și intensitățile maxime ale ajutoarelor prevăzute de prezentul regulament sunt respectate, ar trebui luată în considerare valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate pentru activitatea sau proiectul subvenționat, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanțat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare.

(23)

Prezentul regulament are ca obiect următoarele ajutoare: ajutoare pentru încetarea temporară sau permanentă a activităților de pescuit, ajutoare pentru finanțarea măsurilor socioeconomice, ajutoare pentru investiții productive în acvacultură, ajutoare în favoarea măsurilor pentru mediul acvatic, ajutoare pentru măsuri de sănătate publică și animală, ajutoare pentru pescuitul în apele interioare, ajutoare pentru prelucrarea și comercializarea produselor de pescuit și de acvacultură, ajutoare pentru măsuri de interes comun care sunt puse în aplicare cu sprijinul activ al operatorilor sau de organizațiile care acționează în numele producătorilor sau de alte organizații recunoscute de statele membre, ajutoare pentru măsuri de interes comun destinate protejării și dezvoltării faunei și florei acvatice, punând totodată în valoare mediul acvatic, ajutoare pentru investiții în porturi de pescuit, locuri de debarcare și adăposturi publice sau private, ajutoare pentru măsuri de interes comun destinate să pună în aplicare o politică de îmbunătățire a calității și promovării, de dezvoltare de piețe noi sau campanii de promovare pentru produsele pescărești și de acvacultură, ajutoare pentru proiecte-pilot, ajutoare de modificare pentru reafectarea navelor de pescuit și ajutoare pentru asistență tehnică.

(24)

Atunci când scutirile fiscale prevăzute la articolul 14 din Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (12) se aplică în mod egal întregului sector al pescuitului, Comisia consideră că acestea pot contribui la dezvoltarea sectorului și pot servi interesului comun. Aceste scutiri au fost aplicate în mod egal de către toate statele membre, iar experiența acumulată în aplicarea acestor măsuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1595/2004 a demonstrat că nu au avut efecte negative asupra condițiilor de comercializare și contribuie la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, asigurând condiții economice și sociale durabile. Ținând seama de transparența măsurii, dat fiind că ajutorul se calculează pe baza cantității reale de combustibil utilizate de navă, precum și de faptul că prezentul regulament se aplică numai IMM-urilor, iar marea majoritate a întreprinderilor de pescuit din Uniunea Europeană sunt IMM-uri (majoritatea întreprinderilor care beneficiază de aceste scutiri fiscale sunt societăți mici, care dețin o singură navă), Comisia consideră că astfel de măsuri nu vor denatura în mod inadecvat concurența și nici nu vor afecta condițiile de comercializare în detrimentul interesului comun. În consecință, astfel de scutiri fiscale ar trebui să fie declarate, în măsura în care constituie ajutoare de stat, compatibile cu piața comună și exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE, cu condiția să respecte dispozițiile respectivelor directive și să fie aplicabile întregului sector al pescuitului. În afară de aceasta, prezentul regulament ar trebui, în anumite condiții, să declare ca fiind compatibile cu piața comună și exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat scutirile sau reducerile fiscale aplicabile activităților de pescuit în apele interioare și lucrărilor piscicole pe care statele membre le pot introduce în conformitate cu articolul 15 din Directiva 2003/96/CE a Consiliului.

(25)

Pentru a asigura transparența și monitorizarea eficientă a ajutoarelor, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 994/98, este necesară stabilirea unui formular tip prin intermediul căruia statele membre să poată furniza Comisiei informații sintetizate de fiecare dată când, în conformitate cu prezentul regulament, se aplică un sistem de ajutoare sau un ajutor individual. Comisia va atribui un număr de identificare fiecărei măsuri de ajutor care îi este comunicată. Atribuirea unui număr de identificare pentru o măsură de ajutor nu înseamnă că s-a procedat la o examinare de către Comisie a conformității ajutorului cu condițiile prevăzute de prezentul regulament. Prin urmare, nu se creează așteptări legitime din partea statului membru sau a beneficiarului cu privire la compatibilitatea măsurii de ajutor cu prezentul regulament.

(26)

Din aceleași motive, Comisia ar trebui să stabilească cerințe specifice cu privire la forma și conținutul rapoartelor anuale care trebuie prezentate Comisiei de statele membre. În plus, este necesar să se stabilească norme privind evidențele pe care trebuie să le păstreze statele membre cu privire la sistemele de ajutoare și la ajutoarele individuale exceptate în temeiul prezentului regulament, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (13).

(27)

În vederea monitorizării punerii în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie, de asemenea, în măsură să obțină de la statele membre toate informațiile necesare cu privire la măsurile întreprinse în baza prezentului regulament. Nefurnizarea, de către statele membre, într-un termen rezonabil de timp, a informațiilor cu privire la aceste măsuri de ajutor poate fi considerată, prin urmare, o indicație a faptului că nu sunt respectate condițiile prevăzute de prezentul regulament. Prin urmare, dacă un stat membru nu furnizează informații care să permită monitorizarea unei măsuri de ajutor, Comisia poate decide că, în ceea ce privește statul membru în cauză, regulamentul sau o parte relevantă din acesta ar trebui retras și că toate măsurile ulterioare de ajutor, inclusiv noile măsuri de ajutor individual luate pe baza sistemelor de ajutoare reglementate anterior de prezentul regulament, trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul 88 din tratat. De îndată ce statul membru furnizează informații corecte și complete, Comisia ar trebui să permită reluarea aplicării integrale a regulamentului.

(28)

Ținând seama de data expirării Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 și de faptul că toate condițiile de acordare a ajutoarelor în temeiul prezentului regulament au fost aliniate la condițiile prevăzute pentru punerea în aplicare a Fondului european pentru pescuit, este necesară limitarea perioadei de aplicare a prezentului regulament la perioada de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006. În cazul în care perioada de aplicare a prezentului regulament expiră fără a mai fi prelungită, sistemele de ajutoare exceptate prin prezentul regulament continuă să fie exceptate pe o perioadă de șase luni.

(29)

Este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii în ceea ce privește notificările pendinte la data intrării în vigoare a prezentului regulament, ajutoarele acordate înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament care nu au fost notificate, încălcându-se astfel obligația prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, precum și ajutoarele care îndeplinesc condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1595/2004 al Comisiei din 8 septembrie 2004 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția, prelucrarea și comercializarea de produse pescărești (14),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL 1

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 1

Sfera de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică ajutoarelor transparente acordate întreprinderilor mici și mijlocii („IMM”) active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

(a)

ajutoarelor a căror valoare este fixată pe baza prețului sau a cantității produselor introduse pe piață;

(b)

ajutoarelor pentru activitățile legate de exporturi, și anume ajutoarelor care vizează în mod direct cantitățile exportate, ajutoarelor pentru crearea și exploatarea unei rețele de distribuție sau altor cheltuieli curente privind activitățile legate de exporturi;

(c)

ajutoarelor condiționate de utilizarea produselor naționale în detrimentul celor importate;

(d)

ajutoarelor acordate întreprinderilor în dificultate;

(e)

sistemelor de ajutoare care nu exclud în mod explicit plata ajutoarelor individuale în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare în curs în urma unei decizii anterioare a Comisiei conform căreia ajutorul este declarat ilegal și incompatibil cu piața comună;

(f)

ajutoarelor ad-hoc în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare în curs în urma unei decizii anterioare a Comisiei conform căreia un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața comună.

(3)   Prezentul regulament nu se aplică ajutoarelor acordate în favoarea proiectelor individuale care implică cheltuieli eligibile mai mari de 2 milioane EUR sau în cazul în care valoarea ajutoarelor depășește 1 milion EUR per beneficiar pe an.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„ajutor” înseamnă orice măsură care îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) din tratat;

(b)

„sistem de ajutoare” înseamnă orice act pe baza căruia, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului într-un mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific, uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și/sau pentru o valoare nedefinită;

(c)

„ajutoare individuale” înseamnă ajutoarele ad-hoc și ajutoarele care trebuie notificate, acordate pe baza unui sistem de ajutoare;

(d)

„ajutoare ad-hoc” înseamnă ajutoarele individuale care nu sunt acordate pe baza unui sistem de ajutoare;

(e)

„intensitatea ajutorului” înseamnă valoarea ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile;

(f)

„produs pescăresc” înseamnă atât produsele capturate în mare sau în apele interioare, cât și produsele de acvacultură enumerate la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 104/2000;

(g)

„întreprinderi mici și mijlocii” („IMM”) înseamnă întreprinderile mici și mijlocii definite la articolul 2 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. …/2008 al Comisiei din 2 iulie 2008 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună (15);

(h)

„ajutor transparent” înseamnă ajutorul pentru care poate fi calculat exact echivalentul-subvenție brut ex ante, fără a trebui să se procedeze la o evaluare a riscurilor;

(i)

„întreprindere în dificultate” înseamnă o întreprindere care îndeplinește următoarele condiții:

în cazul unei societăți cu răspundere limitată, dacă mai mult de jumătate din capitalul social a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în cursul ultimelor 12 luni; sau

în cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru datoriile societății, dacă mai mult de jumătate din capitalul propriu, așa cum este înscris în conturile societății, a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în cursul ultimelor 12 luni; sau

indiferent de tipul societății comerciale în cauză, în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvență.

Articolul 3

Condiții de exceptare

(1)   Ajutoarele ad-hoc, care respectă toate condițiile prezentului regulament, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, cu condiția ca informațiile sintetizate prevăzute la articolul 25 alineatul (1) să fi fost comunicate și ca ajutoarele să conțină o trimitere explicită la prezentul regulament, citându-i titlul și indicând referința publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Sistemele de ajutoare care îndeplinesc toate condițiile prevăzute de prezentul regulament sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, cu condiția ca informațiile sintetizate prevăzute la articolul 25 alineatul (1) să fi fost comunicate, ca orice ajutor individual care ar fi putut fi acordat în cadrul unui astfel de sistem să îndeplinească toate condițiile prevăzute de prezentul regulament și ca sistemul să conțină o trimitere explicită la prezentul regulament, citându-i titlul și indicând referința publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(3)   Ajutoarele individuale acordate în cadrul unui sistem menționat la alineatul (2) sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, cu condiția ca ajutoarele acordate direct să îndeplinească toate condițiile prevăzute de prezentul regulament, ca informațiile sintetizate prevăzute la articolul 25 alineatul (1) să fi fost comunicate și ca măsurile de ajutor individual să conțină o trimitere expresă la prezentul regulament, citându-i titlul și indicând referința publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4)   Înainte de a acorda un ajutor în temeiul prezentului regulament, statele membre verifică dacă măsurile finanțate și efectele acestora respectă dreptul comunitar.

(5)   Măsurile de ajutor sunt exceptate în temeiul prezentului regulament numai în măsura în care prevăd în mod explicit că, în perioada în care este acordat ajutorul, beneficiarii ajutorului respectă normele politicii comune în domeniul pescuitului și că subvenția trebuie returnată proporțional cu gravitatea nerespectării în cazul în care, în perioada respectivă, se descoperă că beneficiarul nu respectă normele politicii comune în domeniul pescuitului.

Articolul 4

Intensitatea ajutoarelor și costurile eligibile

(1)   În scopul calculării intensității ajutoarelor, se utilizează cifrele valabile înaintea aplicării deducerilor fiscale sau a altor taxe. În cazul în care un ajutor se acordă sub o altă formă decât sub formă de subvenție, valoarea ajutorului este egală cu echivalentul-subvenție al ajutorului. Ajutoarele care pot fi plătite în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lor în momentul acordării. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare este rata de referință aplicabilă la data acordării. În cazurile în care ajutoarele se acordă sub formă de scutiri sau de reduceri fiscale, sub rezerva respectării unei anumite intensități a ajutoarelor definite în echivalent-subvenție brut, tranșele ajutorului se actualizează pe baza ratelor de referință aplicabile în diferitele momente în care se aplică avantajele fiscale.

(2)   Costurile eligibile îndeplinesc cerințele articolului 55 alineatele (2) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și ale articolului 26 din Regulamentul (CE) nr. 489/2007 și sunt însoțite de documente justificative clare și detaliate.

Articolul 5

Transparența ajutoarelor

(1)   Prezentul regulament se aplică numai ajutoarelor transparente. În special următoarele tipuri de ajutoare sunt considerate transparente:

(a)

subvenții directe și subvenții la dobândă;

(b)

ajutoarele care constau în împrumuturi, atunci când echivalentul-subvenție brut a fost calculat pe baza ratelor de referință în vigoare în momentul acordării ajutoarelor și ținând seama de existența unor garanții normale și/sau a unor riscuri anormale asociate împrumutului;

(c)

ajutoare care constau în sisteme de garantare,

atunci când metoda de calcul a echivalentului-subvenție brut a fost acceptată în urma notificării acesteia Comisiei, iar metoda aprobată vizează în mod explicit tipul de garanții și tipul de tranzacții care stau la baza acestora în contextul aplicării prezentului regulament; sau

atunci când echivalentul-subvenție brut s-a calculat pe baza primelor safe-harbour prevăzute în Comunicarea Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub formă de garanții;

(d)

ajutoarele care constau în măsuri fiscale sunt considerate transparente atunci când măsurile prevăd un plafon care garantează că plafonul aplicabil nu este depășit.

(2)   Următoarele tipuri de ajutoare nu sunt considerate transparente:

(a)

ajutoarele care constau în infuzii de capital;

(b)

ajutoarele care constau în măsuri privind capitalul de risc;

(3)   Ajutoarele sub formă de avansuri rambursabile sunt considerate transparente numai în cazul în care valoarea maximă a avansului rambursabil nu depășește pragul aplicabil prevăzut de prezentul regulament. În cazul în care pragul este exprimat ca intensitate a ajutorului, valoarea totală a avansului rambursabil, exprimată ca procent din costurile eligibile, nu poate depăși intensitatea aplicabilă a ajutorului.

Articolul 6

Cumul

(1)   Pentru a stabili dacă pragurile individuale de notificare prevăzute la articolul 1 alineatul (3) și intensitățile maxime ale ajutorului prevăzute în capitolul 2 sunt respectate, este luată în considerare valoarea totală a măsurilor de ajutor de stat acordat pentru activitatea sau proiectul subvenționat, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanțat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare.

(2)   Ajutoarele exceptate prin prezentul regulament pot fi cumulate cu orice alt ajutor exceptat în temeiul prezentului regulament, în măsura în care aceste ajutoare vizează costuri eligibile identificabile diferite.

(3)   Ajutoarele exceptate în temeiul prezentului regulament nu se cumulează cu niciun alt ajutor care face obiectul unei exceptări în temeiul prezentului regulament, nici cu ajutoare de minimis care îndeplinesc condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 875/2007 al Comisiei (16) sau cu alte fonduri comunitare legate de aceleași costuri eligibile – care se suprapun parțial sau integral – în cazul în care un astfel de cumul ar conduce la depășirea intensității maxime a ajutoarelor sau a valorii maxime aplicabile respectivelor ajutoare în temeiul prezentului regulament.

Articolul 7

Efect stimulativ

(1)   Prezentul regulament exceptează numai ajutoarele care au un efect stimulativ.

(2)   Ajutoarele sunt considerate a avea un efect stimulativ în cazul în care permit beneficiarului să desfășoare activități sau proiecte pe care nu le-ar fi desfășurat în absența ajutorului.

Această condiție este considerată îndeplinită în cazul în care, înainte de a demara proiectul sau activitatea, beneficiarul prezintă statului membru în cauză o cerere de ajutor.

(3)   Condiția prevăzută la alineatul (2) nu se aplică măsurilor fiscale care instituie un drept legal la ajutor, pe baza unor criterii obiective și fără ca statul membru să exercite o putere discreționară, în cazul în care aceste măsuri fiscale au fost adoptate înainte de demararea proiectului sau a activității subvenționate.

(4)   În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de la alineatele (1)-(3), întreaga măsură de ajutor nu va fi scutită în temeiul prezentului regulament.

CAPITOLUL 2

CATEGORII DE AJUTOARE

Articolul 8

Ajutoare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit

Ajutoarele pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit de către navele de pescuit sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 9

Ajutoare pentru încetarea temporară a activităților de pescuit

Ajutoarele pentru încetarea temporară a activităților de pescuit pentru pescari și armatori sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 10

Ajutoare pentru compensarea socioeconomică pentru gestionarea flotei

Ajutoarele pentru finanțarea măsurilor socioeconomice sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 26 alineatul (3) și articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 11

Ajutoare pentru investiții productive în acvacultură

Ajutoarele pentru investiții productive în acvacultură sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 28 și 29 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolele 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 12

Ajutoare în favoarea măsurilor pentru mediul acvatic

Ajutoarele pentru compensarea utilizării unor metode adecvate de producție a acvaculturii, care contribuie la protecția și ameliorarea mediului, precum și la conservarea naturii, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 28 și 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 13

Ajutoare pentru măsuri de sănătate publică

Ajutoarele de compensare a cultivatorilor de moluște pentru încetarea temporară a recoltării moluștelor sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 28 și 31 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 14

Ajutoare pentru măsuri de sănătate animală

Ajutoarele pentru măsuri de sănătate animală sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 28 și 32 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 15

Ajutoare pentru pescuitul în apele interioare

Ajutoarele pentru pescuitul în apele interioare sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 16

Ajutoare pentru prelucrare și comercializare

Ajutoarele pentru prelucrarea și comercializarea produselor pescărești sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 34 și 35 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 17

Ajutoare pentru acțiuni colective

Ajutoarele pentru măsuri de interes comun care sunt puse în aplicare cu sprijinul activ al operatorilor sau de organizațiile care acționează în numele producătorilor sau de alte organizații recunoscute de statele membre sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 36 și 37 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 18

Ajutoare pentru măsuri destinate protejării și dezvoltării faunei și florei acvatice

Ajutoarele pentru măsuri de interes comun destinate protejării și dezvoltării faunei și florei acvatice, care pun totodată în valoare mediul acvatic, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 36 și 38 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 19

Ajutoare pentru investiții în porturi de pescuit, locuri de debarcare și adăposturi

Ajutoarele pentru investiții în porturi de pescuit, locuri de debarcare și adăposturi publice sau private sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 36 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 20

Ajutoare pentru dezvoltarea de piețe noi și campanii de promovare

Ajutoarele pentru măsuri de interes comun destinate să pună în aplicare o politică de creștere a calității și a valorii, dezvoltarea de piețe noi sau campanii de promovare pentru produsele pescărești și de acvacultură sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 36 și 40 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 21

Ajutoare pentru proiecte-pilot

Ajutoarele pentru proiecte-pilot sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 36 și 41 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 22

Ajutoare pentru modificare pentru reafectarea navelor de pescuit

Ajutoarele de modificare pentru reafectarea navelor de pescuit aflate sub pavilionul unui stat membru și înmatriculate în Comunitate în scopuri de formare sau cercetare în sectorul pescuitului sau pentru alte activități decât pescuitul sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolele 36 și 42 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 23

Ajutoare pentru asistență tehnică

Ajutoarele pentru asistență tehnică sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat cu condiția ca:

(a)

ajutoarele să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 46 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006; și

(b)

valoarea ajutoarelor să nu depășească, în echivalent-subvenție, nivelul total al contribuțiilor publice stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 24

Scutiri fiscale în conformitate cu Directiva 2003/96/CE

(1)   Scutirile fiscale aplicabile întregului sector al pescuitului, pe care statele membre le introduc în temeiul și în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2003/96/CE, sunt compatibile, în măsura în care constituie ajutoare de stat, cu piața comună și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat.

(2)   Ajutoarele în domeniul mediului, acordate sub formă de scutiri sau reduceri fiscale aplicabile sectorului pescuitului în apele interioare și lucrărilor piscicole, pe care statele membre le introduc în temeiul articolului 15 din Directiva 2003/96/CE, sunt compatibile cu piața comună și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, cu condiția să nu fie acordate pe perioade mai lungi de 10 ani. La încheierea acestei perioade de 10 ani, statele membre reevaluează caracterul adecvat al măsurilor de ajutor în cauză.

Beneficiarul reducerii fiscale plătește cel puțin nivelul comunitar minim de impozitare prevăzut de respectiva directivă.

CAPITOLUL 3

DISPOZIȚII COMUNE ȘI FINALE

Articolul 25

Transparență și monitorizare

(1)   La intrarea în vigoare a unui sistem de ajutoare sau la acordarea unui ajutor ad-hoc care a fost exceptat în temeiul prezentului regulament, statul membru transmite Comisiei o fișă de informații sintetizate privind respectiva măsură de ajutor. Aceste informații sunt furnizate în format electronic, prin intermediul aplicației informatice a Comisiei, în formatul prevăzut în anexa I.

Comisia confirmă fără întârziere primirea fișei de informații sintetizate menționate anterior.

Fișele de informații sintetizate furnizate de statele membre în temeiul alineatului (1) se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul web al Comisiei.

(2)   La intrarea în vigoare a unui sistem de ajutoare sau la acordarea unui ajutor ad-hoc care a fost exceptat în temeiul prezentului regulament, statul membru în cauză publică pe internet textul integral al respectivei măsuri de ajutor, indicând criteriile și condițiile de acordare a respectivului ajutor, precum și identitatea autorității care a acordat ajutorul. Statul membru în cauză se asigură că textul integral al măsurii de ajutor poate fi consultat pe internet atât timp cât este în vigoare respectiva măsură de ajutor. În fișa de informații sintetizate furnizată de statul membru în cauză în temeiul alineatului (1) se precizează adresa de internet la care poate fi consultat direct textul integral al măsurii de ajutor. Această adresă de internet figurează, de asemenea, în raportul anual prezentat în temeiul alineatului (4).

(3)   La acordarea unui ajutor individual exceptat în temeiul prezentului regulament, cu excepția ajutoarelor acordate sub formă de măsuri fiscale, decizia de acordare a ajutorului conține o trimitere explicită la dispozițiile specifice ale prezentului regulament cu privire la respectiva decizie, la legislația națională care asigură respectarea dispozițiilor pertinente ale prezentului regulament și la adresa de internet menționată la alineatul (2).

(4)   În conformitate cu capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (17), statele membre elaborează un raport în format electronic privind aplicarea prezentului regulament, pentru fiecare an întreg sau pentru fiecare parte a anului în care se aplică prezentul regulament.

(5)   Statele membre păstrează evidențe detaliate cu privire la orice ajutor ad-hoc sau orice ajutor individual acordat în cadrul unui sistem de ajutoare și exceptat în temeiul prezentului regulament. Aceste evidențe conțin toate informațiile necesare pentru a stabili respectarea condițiilor prevăzute de prezentul regulament, inclusiv informațiile privind statutul oricărei întreprinderi al cărei drept la ajutor sau la primă depinde de statutul său de IMM, informațiile privind efectul stimulativ al ajutoarelor și informațiile care permit stabilirea valorii exacte a costurilor eligibile în vederea aplicării prezentului regulament.

(6)   Evidențele privind ajutoarele individuale sunt păstrate timp de 10 ani de la data acordării ajutoarelor. Evidențele privind un sistem de ajutoare se păstrează timp de 10 ani de la data acordării ultimului ajutor în cadrului sistemului respectiv.

(7)   Comisia monitorizează în mod constant măsurile de ajutor în legătură cu care a fost informată în temeiul alineatului (1).

(8)   În urma unei cereri scrise, statul membru în cauză furnizează Comisiei, în termenul stabilit în cerere, toate informațiile pe care Comisia le consideră necesare pentru a monitoriza aplicarea prezentului regulament.

Dacă informațiile respective nu sunt furnizate în acest termen sau într-un interval de timp stabilit de comun acord, Comisia trimite o scrisoare de atenționare prin care stabilește un nou termen limită de furnizare a informațiilor. În cazul în care, fără a ține seama de această scrisoare, statul membru în cauză nu furnizează informațiile solicitate, Comisia poate adopta, după ce i-a oferit statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere, o decizie în care să precizeze că toate măsurile de ajutor individual ulterioare adoptate în cadrul sistemului trebuie notificate Comisiei.

Articolul 26

Dispoziții tranzitorii

(1)   Notificările pendinte la data intrării în vigoare a prezentului regulament se analizează în conformitate cu dispozițiile acestuia. În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezentul regulament, Comisia examinează respectivele notificări pendinte în conformitate cu orientările comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul pescuitului.

Ajutoarele notificate înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament sau acordate înainte de această dată în absența unei autorizații a Comisiei și cu încălcarea obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament, cu excepția condiției de a cita titlul regulamentului și de a face trimitere la numărul de identificare alocat de Comisie. Orice ajutor care nu îndeplinește respectivele condiții este analizat de Comisie în conformitate cu cadrele, orientările, comunicările și avizele aplicabile.

(2)   Sistemele de ajutoare exceptate în temeiul prezentului regulament beneficiază în continuare de această exceptare pe o perioadă de adaptare de șase luni de la data prevăzută la articolul 27 al doilea paragraf.

Articolul 27

Intrare în vigoare și aplicabilitate

Prezentul Regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică până la 31 decembrie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 iulie 2008.

Pentru Comisie

Joe BORG

Membru al Comisiei


(1)  JO L 142, 14.5.1998, p. 1.

(2)  JO C 248, 23.10.2007, p. 13.

(3)  JO L 10, 13.1.2001, p. 33. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1976/2006 (JO L 368, 23.12.2006, p. 85).

(4)  JO L 17, 21.1.2000, p. 22. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1759/2006 (JO L 335, 1.12.2006, p. 3).

(5)  JO C 229, 14.9.2004, p. 5.

(6)  JO L 223, 15.8.2006, p. 1.

(7)  JO L 120, 10.5.2007, p. 1.

(8)  JO C 14, 19.1.2008, p. 6.

(9)  JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(10)  JO C 14, 19.1.2008, p. 6.

(11)  JO C 155, 20.6.2008, p. 10.

(12)  JO L 283, 31.10.2003, p. 51. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/75/CE (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).

(13)  JO L 83, 27.3.1999, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(14)  JO L 291, 14.9.2004, p. 3.

(15)  JO L …, … 2008, p. …

(16)  JO L 193, 25.7.2007, p. 6.

(17)  JO L 140, 30.4.2004, p. 1.


ANEXA I

Fișă de informații sintetizate care trebuie furnizate de fiecare dată când este pus în aplicare un sistem de ajutoare exceptat în temeiul prezentului regulament și de fiecare dată când un ajutor ad-hoc exceptat în temeiul prezentului regulament este acordat în afara unui sistem de ajutoare

1.

Stat membru:

2.

Regiunea/Autoritatea care acordă ajutorul:

3.

Denumirea sistemului de ajutoare/denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul ad-hoc:

4.

Temeiul juridic:

5.

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului sau valoarea ajutorului ad-hoc acordat:

6.

Intensitatea maximă a ajutoarelor:

7.

Data punerii în aplicare:

8.

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual acordat (cel târziu 30 iunie 2014); a se indica:

în cadrul sistemului: data până la care se pot acorda ajutoare:

în cazul unui ajutor ad-hoc: data prevăzută pentru plata ultimei tranșe:

9.

Obiectivul ajutorului:

10.

A se indica articolele invocate (articolele 8-24):

11.

Activitate vizată:

12.

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

13.

Adresa de internet la care poate fi consultat textul integral al sistemului sau criteriile și condițiile de acordare a unui ajutor ad-hoc în afara unui sistem de ajutoare:

14.

Justificare: a se indica motivul pentru care s-a instituit un sistem de ajutoare de stat în locul unui ajutor în cadrul Fondului european pentru pescuit:


ANEXA II

Model al raportului periodic care trebuie completat și prezentat Comisiei

În vederea îndeplinirii obligațiilor de notificare a Comisiei în temeiul regulamentelor de exceptare pe categorii adoptate în baza Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului, statele membre furnizează informațiile menționate în cele ce urmează cu privire la toate măsurile de ajutor aflate sub incidența prezentului regulament, în format electronic și după modelul comunicat de Comisie statelor membre.

1.

Stat membru:

2.

Denumire:

3.

Numărul ajutorului:

4.

Anul expirării:

5.

Obiectivul ajutorului:

6.

Număr de beneficiari:

7.

Categorie de ajutor (de exemplu, subvenție directă, împrumut cu rată redusă a dobânzii etc.):

8.

Cheltuieli anuale totale:

9.

Observații:


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/29


REGULAMENTUL (CE) NR. 737/2008 AL COMISIEI

din 28 iulie 2008

de desemnare a laboratoarelor comunitare de referință pentru boli ale crustaceelor, rabie și tuberculoză bovină, de stabilire a responsabilităților suplimentare și a sarcinilor atribuite laboratoarelor comunitare de referință în privința rabiei și a tuberculozei bovine și de modificare a anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (1), în special articolul 32 alineatele (5) și (6),

având în vedere Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (2), în special articolul 55 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede sarcinile generale ale laboratoarelor comunitare de referință pentru produsele alimentare, hrana pentru animale și sănătatea animală, obligațiile lor și dispozițiile care le sunt aplicabile. Laboratoarele comunitare de referință pentru sănătatea animală și animale vii sunt enumerate în partea II din anexa VII la regulamentul menționat.

(2)

Directiva 2006/88/CE stabilește cerințele de sănătate animală pentru introducerea pe piață, importul și tranzitul prin Comunitate ale animalelor și produselor de acvacultură, cât și anumite cerințe minime de prevenire și control privind anumite boli ale acestor animale. În temeiul directivei menționate, laboratoarele comunitare de referință pentru bolile animalelor acvatice își îndeplinesc funcțiile și sarcinile prevăzute în anexa VI partea I.

(3)

În urma încheierii procedurii de selecție, Centre for Environment, Fisheries & Aquaculture Science (Cefas), Weymouth Laboratory, Regatul Unit ar trebui să fie desemnat ca laborator comunitar de referință pentru boli ale crustaceelor.

(4)

În urma încheierii procedurii de selecție, Laboratoire d’études sur la rage et la pathologie des animaux sauvages al Agence Française de Sécurité Sanitaire des Aliments (AFSSA), Nancy, Franța ar trebui să fie desemnat ca laborator comunitar de referință pentru rabie.

(5)

În urma încheierii procedurii de selecție, Laboratorio de Vigilancia Veterinaria (VISAVET) al Facultad de Veterinaria, Universidad Complutense de Madrid, Madrid, Spania ar trebui să fie desemnat ca laborator comunitar de referință pentru tuberculoza bovină.

(6)

Laboratoarele comunitare de referință pentru bolile crustaceelor, rabie și tuberculoza bovină ar trebui desemnate pentru o perioadă inițială de cinci ani, începând cu 1 iulie 2008, pentru a permite evaluarea performanței și a conformității acestora.

(7)

Pe lângă funcțiile și obligațiile generale stabilite la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, anumite responsabilități și sarcini specifice legate de caracteristicile agenților care provoacă aceste boli ar trebui asumate la nivel comunitar în scopul asigurării unei coordonări îmbunătățite. Prin urmare, aceste responsabilități și sarcini specifice suplimentare ar trebui atribuite în prezentul regulament laboratoarelor comunitare de referință pentru rabie și tuberculoza bovină.

(8)

Prin urmare, partea II din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 ar trebui modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

The Centre for Environment, Fisheries & Aquaculture Science (Cefas), Weymouth Laboratory, Regatul Unit este desemnat prin prezenta ca laborator comunitar de referință pentru boli ale crustaceelor, pe perioada 1 iulie 2008-30 iunie 2013.

Articolul 2

Laboratoire d’études sur la rage et la pathologie des animaux sauvages al Agence Française de Sécurité Sanitaire des Aliments (AFSSA), Nancy, Franța este desemnat prin prezenta ca laborator comunitar de referință pentru rabie pe perioada 1 iulie 2008-30 iunie 2013.

Anumite responsabilități și sarcini atribuite acestui laborator sunt prevăzute în anexa I.

Articolul 3

Laboratorio de Vigilancia Veterinaria (VISAVET), Facultad de Veterinaria, Universidad Complutense de Madrid, Madrid, Spania este desemnat prin prezenta ca laborator comunitar de referință pentru tuberculoza bovină pe perioada 1 iulie 2008-30 iunie 2013.

Anumite responsabilități și sarcini atribuite acestui laborator sunt prevăzute în anexa II.

Articolul 4

În partea II din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se adaugă punctele 15, 16 și 17, după cum urmează:

„15.

Laborator comunitar de referință pentru boli ale crustaceelor

Centre for Environment, Fisheries & Aquaculture Science (Cefas)

Weymouth Laboratory

The Nothe

Barrack Road

Weymouth

Dorset DT4 8UB

Regatul Unit

16.

Laborator comunitar de referință pentru rabie

AFSSA – Laboratoire d’études sur la rage et la pathologie des animaux sauvages, Nancy, Franța

54220 Malzéville

Franța

17.

Laborator comunitar de referință pentru tuberculoza bovină

VISAVET – Laboratorio de vigilancia veterinaria, Facultad de Veterinaria, Universidad Complutense de Madrid

Avda. Puerta de Hierro, s/n. Ciudad Universitaria

28040 Madrid

Spania”.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iulie 2008.

Pentru Comisie

Androulla VASSILIOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 301/2008 al Consiliului (JO L 97, 9.4.2008, p. 85).

(2)  JO L 328, 24.11.2006, p. 14. Directivă modificată prin Directiva 2008/53/CE a Comisiei (JO L 117, 1.5.2008, p. 27).


ANEXA I

ANUMITE RESPONSABILITĂȚI ȘI SARCINI ALE LABORATORULUI COMUNITAR DE REFERINȚĂ PENTRU RABIE

Pe lângă funcțiile și obligațiile generale ale laboratoarelor comunitare de referință din sectorul sănătății animale, prevăzute la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, laboratorului comunitar de referință pentru rabie i se atribuie responsabilitățile și sarcinile prevăzute la punctele 1-5.

1.

Coordonarea, în urma consultării Comisiei, a metodelor de diagnosticare a rabiei pe care le utilizează statele membre, în special prin:

(a)

specificarea, depozitarea și distribuirea de tulpini de virus rabic;

(b)

prepararea, controlul și distribuirea, către laboratoarele naționale de referință, de seruri conforme cu standardele internaționale și de reactivi de referință în vederea standardizării testelor și a reactivilor utilizați în fiecare stat membru;

(c)

validarea reactivilor de referință, inclusiv a antigenilor și a tuberculinelor pentru tuberculoza bovină, transmise de laboratoarele naționale de referință;

(d)

crearea și conservarea unei bănci de seruri și a unei colecții de viruși rabici, cât și actualizarea unei baze de date de tulpini izolate pe teritoriul Comunității, incluzând specificarea acestora;

(e)

organizarea periodică a unor teste comparative de proceduri de diagnostic la nivel comunitar și organizarea de teste de aptitudini pentru laboratoarele naționale de referință;

(f)

colectarea și clasificarea datelor și a informațiilor privind metodele de diagnostic utilizate și rezultatele testelor efectuate în Comunitate;

(g)

caracterizarea virusului rabic prin cele mai recente metode pentru a permite o mai bună înțelegere a epidemiologiei bolii;

(h)

urmărirea progreselor realizate la nivel mondial în materie de supraveghere, epidemiologie și profilaxie a rabiei;

(i)

dobândirea unor cunoștințe aprofundate cu privire la prepararea și utilizarea produselor din medicina veterinară imunologică utilizate pentru eradicarea și controlul rabiei, inclusiv evaluarea vaccinurilor.

2.

Facilitarea armonizării tehnicilor pe teritoriul Comunității, în special prin precizarea unor metodologii de testare standardizate.

3.

Organizarea unor seminarii destinate laboratoarelor naționale de referință, astfel cum s-a stabilit în programul de lucru și în bugetul anual menționate la articolele 2-4 din Regulamentul (CE) nr. 156/2004 al Comisiei (1), cât și formarea de experți din statele membre și, după caz, din țări terțe, în domeniul noilor metodologii analitice.

4.

Acordarea de asistență tehnică Comisiei și, la solicitarea acesteia, participarea la forumuri internaționale consacrate rabiei, în special în privința standardizării metodelor de diagnostic analitice și a punerii lor în aplicare.

5.

Desfășurarea de activități de cercetare și, în limita posibilităților, coordonarea activităților de cercetare destinate îmbunătățirii controlului și eradicării rabiei, în special prin:

(a)

efectuarea de studii de validare a testelor sau colaborarea în acest scop cu laboratoarele naționale de referință;

(b)

acordarea de consiliere științifică Comisiei și colectarea informațiilor și a raporturilor privind activitățile laboratorului comunitar de referință.


(1)  JO L 27, 30.1.2004, p. 5.


ANEXA II

ANUMITE RESPONSABILITĂȚI ȘI SARCINI ALE LABORATORULUI COMUNITAR DE REFERINȚĂ PENTRU TUBERCULOZA BOVINĂ

Pe lângă funcțiile și obligațiile generale ale laboratoarelor comunitare de referință din sectorul sănătății animale, prevăzute la articolul 32 alineatul (2) din regulamentul (CE) nr. 882/2004, laboratorului comunitar de referință pentru tuberculoza bovină i se atribuie responsabilitățile și sarcinile prevăzute la punctele de la 1 la 5.

1.

Coordonarea, în urma consultării Comisiei, a metodelor de diagnosticare a tuberculozei bovine pe care le utilizează statele membre, în special prin:

(a)

specificarea, depozitarea și distribuirea de tulpini de Mycobacterium sp. care provoacă tuberculoza la animale;

(b)

prepararea, controlul și distribuirea către laboratoarele de referință naționale de reactivi de referință în vederea standardizării testelor și a reactivilor utilizați în fiecare stat membru;

(c)

validarea reactivilor de referință, inclusiv a antigenilor și a tuberculinelor pentru tuberculoza bovină, transmise de laboratoarele naționale de referință;

(d)

crearea și conservarea unei colecții de Mycobacterium sp. care provoacă tuberculoza la animale, cât și actualizarea unei baze de date de tulpini izolate pe teritoriul Comunității, incluzând specificarea acestora;

(e)

organizarea periodică a unor teste comparative de proceduri de diagnostic la nivel comunitar și organizarea de teste de aptitudini pentru laboratoarele naționale de referință;

(f)

colectarea și clasificarea datelor și a informațiilor privind metodele de diagnostic utilizate și rezultatele testelor efectuate în Comunitate;

(g)

caracterizarea Mycobacterium sp. care provoacă tuberculoza la animale prin cele mai recente metode disponibile pentru a permite o mai bună înțelegere a epidemiologiei bolii;

(h)

urmărirea progreselor realizate la nivel mondial în materie de supraveghere, epidemiologie și profilaxie a tuberculozei bovine;

(i)

dobândirea unor cunoștințe aprofundate cu privire la prepararea și utilizarea produselor din medicina veterinară imunologică utilizate pentru eradicarea și controlul tuberculozei bovine, inclusiv evaluarea vaccinurilor.

2.

Facilitarea armonizării tehnicilor pe teritoriul Comunității, în special prin precizarea unor metode de testare standardizate.

3.

Organizarea unor seminarii destinate laboratoarelor naționale de referință, astfel cum s-a stabilit în programul de lucru și în bugetul anual menționate la articolele 2-4 din Regulamentul (CE) nr. 156/2004, cât și formarea de experți din statele membre și, după caz, din țări terțe, în domeniul noilor metodologii analitice.

4.

Acordarea de asistență tehnică Comisiei și, la solicitarea acesteia, participarea la forumuri internaționale consacrate diagnosticului tuberculozei bovine, în special în privința standardizării metodelor de diagnostic analitice și a punerii lor în aplicare.

5.

Desfășurarea de activități de cercetare și, în limita posibilităților, coordonarea activităților de cercetare destinate îmbunătățirii controlului și eradicării tuberculozei bovine, în special prin:

(a)

efectuarea de studii de validare a testelor sau colaborarea în acest scop cu laboratoarele naționale de referință;

(b)

acordarea de consiliere științifică Comisiei și colectarea informațiilor și a raporturilor privind activitățile laboratorului comunitar de referință.


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/33


REGULAMENTUL (CE) NR. 738/2008 AL COMISIEI

din 28 iulie 2008

de modificare, pentru a douăsprezecea oară, a Regulamentului (CE) nr. 1763/2004 de instituire a anumitor măsuri restrictive în sprijinul punerii efective în aplicare a mandatului Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1763/2004 al Consiliului din 11 octombrie 2004 de instituire a unor măsuri restrictive în sprijinul punerii efective în aplicare a mandatului Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) (1), în special articolul 10 litera (a),

întrucât:

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1763/2004 enumeră persoanele care fac obiectul înghețării fondurilor și a resurselor economice, în conformitate cu regulamentul menționat.

(2)

Comisia este autorizată să modifice anexa menționată anterior, luând în considerare deciziile Consiliului de punere în aplicare a Poziției comune 2004/694/PESC a Consiliului din 11 octombrie 2004 privind noi măsuri în sprijinul unei puneri în aplicare efective a mandatului TPII (2). Decizia 2008/613/PESC a Consiliului (3) din 24 iulie 2008 pune în aplicare poziția comună menționată anterior. Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1763/2004 trebuie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1763/2004 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iulie 2008.

Pentru Comisie

Eneko LANDÁBURU

Director general pentru relații externe


(1)  JO L 315, 14.10.2004, p. 14. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 789/2007 al Comisiei (JO L 175, 5.7.2007, p. 27).

(2)  JO L 315, 14.10.2004, p. 52. Poziție comună modificată ultima dată prin Poziția comună 2007/635/PESC (JO L 256, 2.10.2007, p. 30).

(3)  JO L 197, 25.7.2008, p. 63.


ANEXĂ

Persoanele următoare se elimină din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1763/2004:

„Zupljanin, Stojan. Data nașterii: 22.9.1951. Locul nașterii: Kotor Varos, Bosnia și Herțegovina. Naționalitate: Bosnia și Herțegovina.”


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/34


REGULAMENTUL (CE) NR. 739/2008 AL COMISIEI

din 28 iulie 2008

de interzicere a pescuitului de pagel argintiu în zonele ICES VI, VII și VIII (ape comunitare și ape care nu se află sub suveranitatea sau jurisdicția unor țări terțe) de către navele care arborează pavilionul unui stat membru, cu excepția Spaniei, a Franței, a Irlandei și a Regatului Unit

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (1), în special articolul 26 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului (2), în special articolul 21 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2015/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006 de stabilire, pentru 2007 și 2008, a posibilităților de pescuit pentru navele comunitare în ceea ce privește anumite rezerve de pești de adâncime (3) stabilește cotele pentru 2007 și 2008.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de către Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament, efectuate de către navele care arborează pavilioanele statelor membre menționate în anexa respectivă sau care sunt înmatriculate în statele membre în cauză, au epuizat cota alocată pentru 2008.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului pentru stocul respectiv, precum și a păstrării la bord, a transbordării și a debarcării acestuia,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Epuizarea cotei

Cota de pescuit alocată, pentru 2008, statelor membre menționate în anexa la prezentul regulament, pentru stocul indicat în anexa respectivă, se consideră epuizată.

Articolul 2

Interdicții

Se interzice pescuitul pentru stocul menționat în anexa la prezentul regulament de către navele care arborează pavilionul statelor membre menționate în anexa respectivă sau care sunt înmatriculate în statele membre în cauză. Se interzic, de asemenea, păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea stocului respectiv capturat de către navele menționate.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iulie 2008.

Pentru Comisie

Fokion FOTIADIS

Director general pentru pescuit și probleme maritime


(1)  JO L 358, 31.12.2002, p. 59. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 865/2007 (JO L 192, 24.7.2007, p. 1).

(2)  JO L 261, 20.10.1993, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1098/2007 (JO L 248, 22.9.2007, p. 1).

(3)  JO L 384, 29.12.2006, p. 28. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 541/2008 al Comisiei (JO L 157, 17.6.2008, p. 23).


ANEXĂ

Nr.

03/DSS

Stat membru

TOATE STATELE MEMBRE CU EXCEPȚIA Spaniei, a Franței, a Irlandei și a Regatului Unit

Stoc

SBR/678-

Specie

Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo)

Zonă

Ape comunitare și ape care nu se află sub suveranitatea sau jurisdicția unor țări terțe, din zonele ICES VI, VII și VIII


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/36


REGULAMENTUL (CE) NR. 740/2008 AL COMISIEI

din 29 iulie 2008

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1418/2007 în privința procedurilor care trebuie să fie urmate pentru exportul de deșeuri în anumite țări

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (1), în special articolul 37 alineatul (2) al treilea paragraf,

după consultarea țărilor în cauză,

întrucât:

(1)

Ar trebui să fie înlăturată orice ambiguitate cu privire la aplicabilitatea articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 la transferurile de deșeuri, atunci când o țară, drept răspuns la cererea Comisiei adresată în conformitate cu primul paragraf al articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, a indicat că nu va interzice transferurile respective și nici nu va aplica față de acestea procedura de notificare prealabilă și acord preliminar scris descrisă la articolul 35 al regulamentului respectiv.

(2)

Comisia a primit răspunsuri din Bosnia și Herțegovina, Iran și Togo la cererea sa scrisă prin care solicită confirmarea în scris că deșeurile enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 și al căror export nu este interzis conform articolului 36 din regulamentul respectiv pot fi exportate din Comunitate pentru recuperare în țările respective și prin care cere țărilor respective să indice procedura de control, dacă este cazul, care ar urma să fie aplicată la fața locului. De asemenea, Comisia a primit informații suplimentare cu privire la Côte d'Ivoire, Malaezia, Moldova (2), Rusia și Ucraina. Prin urmare, pentru a se ține cont de acestea, anexa la Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 al Comisiei (3) ar trebui să fie modificată.

(3)

S-a indicat de către Guvernul Liechtensteinului că Liechtenstein trebuie să fie considerată drept o țară în care se aplică decizia OCDE. Prin urmare, articolul 37 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 nu se aplică acestei țări, iar Liechtenstein ar trebui să fie eliminată din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1418/2007.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 se modifică după cum urmează:

1.

Se inserează următorul articol 1a:

„Articolul 1a

Atunci când o țară, în răspunsul ei la o cerere scrisă trimisă de către Comisie în conformitate cu primul paragraf al articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, indică, în legătură cu unele transferuri de deșeuri, că nu va interzice transferurile respective și nici nu va aplica procedura de notificare prealabilă și acord preliminar scris descrisă la articolul 35 al regulamentului respectiv, la astfel de transferuri articolul 18 al regulamentului respectiv se aplică mutatis mutandis.”

2.

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a paisprezecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la data intrării în vigoare.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 iulie 2008.

Pentru Comisie

Peter MANDELSON

Membru al Comisiei


(1)  JO L 190, 12.7.2006, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 669/2008 al Comisiei (JO L 188, 16.7.2008, p. 7).

(2)  Forma scurtă „Moldova” se folosește pentru a indica Republica Moldova.

(3)  JO L 316, 4.12.2007, p. 6.


ANEXĂ

Notă: Articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 se aplică la coloanele (c) și (d) din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 în virtutea articolului 1 din prezentul regulament.

1.   În textul care precede informația despre țară, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

alte proceduri de control vor fi urmate în țara de destinație în temeiul legislației naționale aplicabile.”

2.   După rubrica pentru Benin se introduce următoarea rubrică:

„Bosnia și Herțegovina

(a)

(b)

(c)

(d)

 

 

B3020

 

 

toate celelalte deșeuri enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006”

 

 

3.   După rubrica pentru Costa Rica se introduce următoarea rubrică:

„Côte d'Ivoire (Republica Côte d'Ivoire)

(a)

(b)

(c)

(d)

 

de la B1010:

toate celelalte deșeuri

 

de la B1010:

Metale prețioase (aur, argint, metale din grupa platinei, dar nu mercurul)

B1020–B2120

 

 

 

 

B2130

 

 

 

 

 

B3010–B3020

 

de la B3030

toate celelalte deșeuri

 

de la B3030

Deșeuri (inclusiv resturi de la pieptănat, deșeuri de fire textile și material fibros garnetat) de fibre sintetice sau artificiale;

Îmbrăcăminte uzată și alte articole textile uzate;

Deșeuri de cârpe, resturi de sfoară, coarde, frânghii și parâme, precum și articole uzate din sfoară, coarde, frânghii sau parâme din materiale textile.

 

B3035–B3130

 

 

 

 

 

B3140

 

B4010–B4030

 

 

GB040

7112

2620 30

2620 90

 

 

 

 

GC010

 

 

 

GC020

 

 

GC030

ex 8908 00

 

 

 

GC050

 

 

 

 

GE020

ex 7001

ex 7019 39

 

 

 

GF010

 

 

 

GG030

ex 2621

 

 

 

GG040

ex 2621

 

 

 

GH013

3915 30

ex 3904 10-40

 

 

 

GN010

ex 0502 00

 

 

 

GN020

ex 0503 00

 

 

 

GN030

ex 0505 90”

 

 

4.   Rubrica pentru Liechtenstein se elimină.

5.   După rubrica pentru Indonezia se introduce următoarea rubrică:

„Iran (Republica Islamică Iran)

(a)

(b)

(c)

(d)

 

B1010–B1090

 

 

de la B1100:

următoarele reziduuri conținând zinc:

Reziduu de la galvanizarea la cald a plăcilor de zinc (în șarje) (> 92 % Zn);

Zguri conținând zinc;

Zguri (sau țunder) conținând aluminiu, cu excepția zgurilor saline;

Deșeuri de căptușeli refractare, inclusiv creuzete, provenite de la topirea cuprulu;

Zguri de la prelucrarea metalelor prețioase pentru rafinare ulterioară;

Zguri de staniu conținând tantal, cu mai puțin de 0,5 % staniu.

de la B1100:

catozi de zinc;

următoarele reziduuri conținând zinc:

Reziduu superficial de la galvanizarea plăcilor de zinc (> 90 % Zn);

Reziduu decantat de la galvanizarea plăcilor de zinc (> 92 % Zn);

Reziduu de la turnarea zincului sub presiune (> 85 % Zn).

 

 

B1115

 

 

 

 

B1120–B1150

 

 

B1160–B1210

 

 

 

 

B1220–B2010

 

 

B2020–B2130

 

 

 

 

B3010–B3020

 

 

B3030–B3040

 

 

 

de la B3050:

Deșeuri de plută: plută zdrobită, granulată sau măcinată

de la B3050:

Deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sau nu în bușteni, brichete, pelete sau alte forme similare

 

 

B3060–B3070

 

 

 

 

B3080

 

 

B3090–B3130

 

 

 

 

B3140

 

 

B4010–B4030

 

 

 

 

GB040

7112

2620 30

2620 90

 

 

GC010

 

 

 

GC020

 

 

 

GC030

ex 8908 00

 

 

 

GC050

 

 

 

GE020

ex 7001

ex 7019 39

 

 

 

GF010

 

 

 

GG030

ex 2621

 

 

 

GG040

ex 2621

 

 

 

GH013

3915 30

ex 3904 10-40

 

 

 

GN010

ex 0502 00

 

 

 

GN020

ex 0503 00

 

 

 

GN030

ex 0505 90”

 

 

 

6.   După rubrica pentru Thailanda se introduce următoarea rubrică:

„Togo (Republica Togoleză)

(a)

(b)

(c)

(d)

 

 

 

de la B3010:

Resturi din plastic din următorii polimeri și copolimeri nehalogenați:

polipropilenă;

polietilen tereftalat.

 

toate celelalte deșeuri enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006”

 

 

7.   După rubrica pentru Tunisia se introduce următoarea rubrică:

„Ucraina

(a)

(b)

(c)

(d)

 

 

B2020

 

 

 

B3010; B3020

 

 

toate celelalte deșeuri enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006”

 

 

8.   Rubrica pentru Côte d'Ivoire se elimină.

9.   Rubrica pentru Malaezia se înlocuiește cu următorul text:

„Malaezia

(a)

(b)

(c)

(d)

de la B1010:

Resturi de nichel;

Resturi de zinc;

Resturi de tungsten;

Resturi de tantal;

Resturi de magneziu;

Resturi de titan;

Resturi de mangan;

Resturi de germaniu;

Resturi de vanadiu;

Resturi de hafniu, indiu, niobiu, reniu și galiu;

Resturi de pământuri rare;

Resturi de crom.

de la B1010:

Resturi de molibden;

Resturi de cobalt;

Resturi de bismut;

Resturi de zirconiu;

Resturi de toriu.

de la B1010

Metale prețioase (aur, argint, metale din grupa platinei, dar nu mercurul);

Resturi de fier și oțel;

Resturi de cupru;

Resturi de aluminiu;

Resturi de staniu.

 

B1020–B1090

 

 

 

de la B1100:

toate celelalte deșeuri

 

de la B1100:

catozi de zinc;

zguri conținând zinc.

 

 

 

B1115

 

B1120–B1140

 

 

 

 

 

B1150

 

B1160–B1190

 

 

 

 

 

B1200; B1210

 

B1220–B1240

 

 

 

 

 

B1250–B2030

 

de la B2040:

Sulfat de calciu parțial rafinat rezultat din desulfurarea gazelor de coș (FGD);

Zgură de la obținerea cuprului, stabilizată chimic, cu un conținut ridicat de fier (peste 20 %) și prelucrată în conformitate cu specificațiile industriale (de exemplu DIN 4301 și DIN 8201) în special pentru aplicațiile din construcții și obținerea materialelor abrazive.

 

de la B2040:

toate celelalte deșeuri

 

 

 

B2060

 

B2070; B2080

 

 

 

 

 

B2090

 

B2100

 

 

 

 

 

B2110–B2130

 

 

 

 

B3010

 

 

B3020–B3035

 

B3040

 

 

 

 

de la B3050:

Deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sau nu în bușteni, brichete, pelete sau alte forme similare

de la B3050:

Deșeuri de plută: plută zdrobită, granulată sau măcinată

 

 

de la B3060:

Deșeuri, reziduuri și subproduse vegetale uscate și sterilizate, sub formă de pelete sau nu, de natură a fi utilizate pentru hrana animalelor, care nu sunt specificate sau incluse în altă categorie (numai brizură de orez și alte produse similare clasificate la 2302 20 100/900);

Deșeuri de oase și coarne, neprelucrate, degresate, preparate simplu (dar netăiate în forme), tratate cu acid sau degelificate;

Coji, pielițe, pelicule și alte resturi de cacao;

Alte deșeuri din industria agroalimentară, cu excepția subproduselor secundare care îndeplinesc cerințele și standardele naționale și internaționale pentru consumul uman sau animal.

 

de la B3060:

Deșeuri, reziduuri și subproduse vegetale uscate și sterilizate, sub formă de pelete sau nu, de natură a fi utilizate pentru hrana animalelor, care nu sunt specificate sau incluse în altă categorie (numai brizură de orez și alte produse similare clasificate la 2302 20 100/900);

Alte deșeuri din industria agroalimentară, cu excepția subproduselor secundare care îndeplinesc cerințele și standardele naționale și internaționale pentru consumul uman sau animal.

 

 

B3065–B3140

 

B4010

 

 

 

 

 

B4020

 

B4030

 

 

 

GB040

7112

2620 30

2620 90:

 

 

 

GC010

 

 

 

GC020

 

 

 

GC030

ex 8908 00

 

 

 

GC050

 

 

 

 

 

GE020

ex 7001

ex 7019 39

 

 

 

GF010

 

GG030

ex 2621

 

 

 

GG040

ex 2621

 

 

 

GH013

3915 30

ex 3904 10-40

 

 

 

 

GN010

ex 0502 00

 

GN010

ex 0502 00

 

GN020

ex 0503 00

 

GN020

ex 0503 00

 

GN030

ex 0505 90

 

GN030

ex 0505 90”

10.   Rubrica pentru Moldova se înlocuiește cu următorul text:

„Moldova (Republica Moldova)

(a)

(b)

(c)

(d)

 

 

 

B1010

 

 

 

B2020

de la B3020:

toate celelalte deșeuri

 

 

de la B3020:

hârtie sau carton nealbite sau din hârtie sau carton ondulate;

alte tipuri de hârtie sau carton, fabricate în principal din pastă de hârtie înălbită obținută chimic, necolorată în masă;

hârtie sau carton fabricat în principal din pastă de hârtie obținută mecanic (de exemplu, ziare, reviste și materiale tipărite similare).

toate celelalte deșeuri enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006”

 

 

 

11.   Rubrica pentru Federația Rusă se înlocuiește cu următorul text:

„Rusia (Federația Rusă)

(a)

(b)

(c)

(d)

 

 

 

B1010–B2120

B2130

 

 

 

 

 

 

B3010–B3030

B3035; B3040

 

 

 

 

 

 

B3050–B3070

B3080

 

 

 

 

 

 

B3090

B3100

 

 

 

 

 

 

B3110–B3130

B3140

 

 

 

 

 

 

B4010–B4030

 

 

 

GB040

7112

2620 30

2620 90

 

 

 

GC010

 

 

 

GC020

 

 

 

GC030

ex 8908 00

 

 

 

GC050

GE020

ex 7001

 

 

GE020

ex 7019 39

 

 

 

GF010

 

 

 

GG030

ex 2621

 

 

 

GG040

ex 2621

 

 

 

GH013

3915 30

ex 3904 10-40

 

 

 

GN010

ex 0502 00

 

 

 

GN020

ex 0503 00

 

 

 

GN030

ex 0505 90.”


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/45


REGULAMENTUL (CE) NR. 741/2008 AL COMISIEI

din 29 iulie 2008

privind eliberarea licențelor de import pentru cererile depuse pentru perioada 1 iulie 2008-30 iunie 2009 în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 996/97 pentru mușchiulețul congelat de vită și mânzat

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (2), în special articolul 7 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 996/97 al Comisiei din 3 iunie 1997 privind deschiderea și modul de gestionare a unui contingent tarifar de import pentru mușchiulețul congelat de vită și mânzat ce intră sub incidența codului NC 0206 29 91 (3) a deschis un contingent tarifar de import pentru importul de produse din sectorul cărnii de vită și mânzat.

(2)

Cantitățile care fac obiectul cererilor de licențe de import depuse pentru perioada 1 iulie 2008-30 iunie 2009 sunt superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Cererilor de licențe de import aferente contingentului cu numărul de ordine 09.4020 și depuse pentru perioada 1 iulie 2008-30 iunie 2009 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 996/97 li se aplică un coeficient de atribuire de 1,694843 %.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 30 iulie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 iulie 2008.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 510/2008 al Comisiei (JO L 149, 7.6.2008, p. 61).

(2)  JO L 238, 1.9.2006, p. 13. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 289/2007 (JO L 78, 17.3.2007, p. 17).

(3)  JO L 144, 4.6.1997, p. 6. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 962/2007 (JO L 213, 15.8.2007, p. 6).


DIRECTIVE

30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/46


DIRECTIVA 2008/81/CE A COMISIEI

din 29 iulie 2008

de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind includerea difenacum ca substanță activă în anexa I la directivă

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive (1), în special articolul 16 alineatul (2) paragraful al doilea,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007 privind a doua etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor biocide (2) stabilește o listă a substanțelor active care urmează a fi evaluate, în vederea unei posibile includeri a acestora în anexa I, IA sau IB la Directiva 98/8/CE. Această listă include difenacum.

(2)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1451/2007, difenacum a fost evaluat în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE în vederea utilizării pentru tipul de produs 14, rodenticide, astfel cum este definit în anexa V la Directiva 98/8/CE.

(3)

Finlanda a fost desemnată ca stat membru raportor și a prezentat Comisiei, la 21 martie 2006, raportul autorității competente, însoțit de o recomandare, în conformitate cu articolul 14 alineatele (4) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007.

(4)

Raportul autorității competente a fost analizat de statele membre și de Comisie. În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007, concluziile acestei examinări au fost încorporate într-un raport de evaluare, în cadrul Comitetului permanent pentru produse biocide din 29 noiembrie 2007.

(5)

Examinarea difenacum nu a evidențiat întrebări sau preocupări care să necesite o consultare a Comitetului științific pentru riscurile asupra sănătății și a mediului.

(6)

Din examinările realizate a reieșit că produsele biocide care conțin difenacum și sunt utilizate ca rodenticide pot să nu prezinte riscuri pentru om, cu excepția incidentelor în care sunt implicați copii. A fost identificat un risc pentru animalele nevizate și pentru mediu. Cu toate acestea, rozătoarele sunt animale dăunătoare, constituind un pericol pentru sănătatea publică. În afară de aceasta, nu s-a stabilit încă existența unor alternative adecvate la difenacum, care să fie atât eficiente, cât și mai puțin dăunătoare pentru mediu. Prin urmare, este necesar să se includă difenacum în anexa I, pentru o perioadă limitată, în scopul de a garanta că autorizațiile pentru produsele biocide care conțin difenacum și sunt utilizate ca rodenticide pot fi acordate, modificate sau anulate în toate statele membre în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Directiva 98/8/CE.

(7)

În urma concluziilor raportului de evaluare, este necesar să se solicite ca măsurile specifice de reducere a riscurilor să fie aplicate la nivelul autorizării produselor pentru acele produse care conțin difenacum și sunt folosite ca rodenticide. Aceste măsuri trebuie să vizeze limitarea riscurilor de expunere primară și secundară a oamenilor și a animalelor nevizate, precum și limitarea efectelor pe termen lung pe care substanța le are asupra mediului.

(8)

Din cauza riscurilor identificate și a caracteristicilor sale, care îi conferă un caracter potențial persistent, capacitate de bioacumulare și toxicitate sau un caracter foarte persistent și capacitate semnificativă de bioacumulare, difenacum trebuie inclus în anexa I pentru o perioadă de numai cinci ani și trebuie să facă obiectul unei evaluări comparative a riscurilor în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) punctul (i) paragraful al doilea din Directiva 98/8/CE înainte de reînnoirea includerii sale în anexa I.

(9)

Este important ca dispozițiile prezentei directive să fie aplicate simultan în toate statele membre în vederea asigurării unui tratament egal pe piață al produselor biocide care conțin substanța activă difenacum, precum și în vederea facilitării funcționării corespunzătoare a pieței produselor biocide în general.

(10)

Este necesar să se prevadă un interval de timp rezonabil înainte de includerea unei substanțe active în anexa I, pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească pentru a putea îndeplini noile cerințe și pentru a garanta solicitanților care au pregătit un dosar că beneficiază în întregime de perioada de 10 ani de protecție a datelor, care, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (c) punctul (ii) din Directiva 98/8/CE, începe de la data includerii.

(11)

După includere, este necesar să se acorde statelor membre un interval de timp rezonabil pentru a pune în aplicare articolul 16 alineatul (3) din Directiva 98/8/CE și în special, pentru a acorda, modifica sau anula autorizații pentru produsele biocide incluse la tipul de produse 14, care conțin difenacum, pentru a garanta că acestea sunt conforme cu Directiva 98/8/CE.

(12)

Prin urmare, Directiva 98/8/CE ar trebui modificată în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 98/8/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Transpunerea

(1)   Statele membre adoptă și publică, până la 31 martie 2009, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică imediat Comisiei textele acestor acte, precum și un tabel de corespondență între respectivele acte și prezenta directivă.

Statele membre aplică aceste dispoziții începând cu 1 aprilie 2010.

Atunci când statele membre adoptă actele menționate, acestea trebuie să conțină o trimitere la prezenta directivă sau să fie însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre sunt cele care stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 29 iulie 2008.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/31/CE (JO L 81, 20.3.2008, p. 57).

(2)  JO L 325, 11.12.2007, p. 3.


ANEXĂ

Următoarea intrare „Nr. 9” se introduce în anexa I la Directiva 98/8/CE:

Nr.

Denumire comună

Denumire IUPAC

Numere de identificare

Puritatea minimă a substanței active din produsele biocide introduse pe piață

Data includerii

Termen limită pentru punerea în conformitate cu articolul 16 alineatul (3)

[exceptând produsele care conțin mai mult de o substanță activă, pentru care termenul limită de punere în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) este cel prevăzut în ultima decizie de includere vizând substanțele active ale acestor produse]

Data expirării includerii

Tip de produs

Dispoziții specifice (1)

„9

Difenacum

3-(3-bifenil-4-il-1,2,3,4-tetrahidro-1-naftil)-4-hidroxicumarină

Nr. CE: 259-978-4

Nr. CAS: 56073-07-5

960 g/kg

1 aprilie 2010

31 martie 2012

31 martie 2015

14

Deoarece caracteristicile substanței active îi conferă acesteia caracter potențial persistent, posibilitate de bioacumulare și toxicitate sau caracter foarte persistent și posibilitate foarte mare de bioacumulare, substanța activă trebuie să facă obiectul unei evaluări comparative a riscurilor în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) punctul (i) paragraful al doilea din Directiva 98/8/CE înainte de reînnoirea includerii sale în prezenta anexă.

Statele membre se asigură că autorizațiile respectă următoarele condiții:

1.

Concentrația nominală a substanței active în produse nu trebuie să depășească 75 mg/kg și se autorizează numai produsele gata pregătite.

2.

Produsele trebuie să conțină un agent aversiv și, după caz, un colorant.

3.

Produsele nu trebuie să fie utilizate ca praf de pistă.

4.

Expunerea primară și secundară a oamenilor, a animalelor nevizate și a mediului este redusă la minimum prin luarea în considerare și aplicarea tuturor măsurilor adecvate și disponibile de reducere a riscurilor. Acestea includ, printre altele, limitarea utilizării la scopuri profesionale, fixarea unei limite superioare a dimensiunii pachetului și stabilirea obligațiilor de a folosi capcane inviolabile și bine închise.”


(1)  În vederea implementării principiilor comune din anexa VI, conținutul și concluziile rapoartelor de evaluare sunt disponibile la adresa de internet a Comisiei: http://ec.europa.eu/comm/environment/biocides/index.htm


DECIZII ADOPTATE ÎN COMUN DE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/49


DECIZIA NR. 742/2008/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 9 iulie 2008

privind participarea Comunității la un program de cercetare și dezvoltare derulat de mai multe state membre, destinat îmbunătățirii calității vieții persoanelor în vârstă prin utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 169 și articolul 172 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (1),

întrucât:

(1)

Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind cel de-al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013) (2) (denumit în continuare „al șaptelea program-cadru”) prevede participarea Comunității la programele de cercetare și dezvoltare derulate de mai multe state membre, inclusiv participarea la structurile create pentru realizarea acestor programe, în sensul articolului 169 din tratat.

(2)

Cel de-al șaptelea program-cadru a definit o serie de criterii pentru identificarea domeniilor în care pot fi lansate inițiative în temeiul articolului 169: relevanța pentru obiectivele comunitare, definirea clară a obiectivului de urmat și relevanța acestuia pentru obiectivele celui de-al șaptelea program-cadru, prezența unei baze preexistente (programe naționale de cercetare existente sau avute în vedere), valoarea adăugată europeană, o masă critică în ceea ce privește dimensiunea și numărul programelor participante și similaritatea activităților pe care le cuprind, precum și eficiența articolului 169 drept cel mai potrivit mijloc pentru atingerea obiectivelor.

(3)

Decizia 2006/971/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Cooperare” de punere în aplicare a celui de-al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013) (3) (denumit în continuare „programul specific «Cooperare»”) identifică o inițiativă întreprinsă în temeiul articolului 169 în domeniul asistenței pentru autonomie la domiciliu drept unul dintre domeniile în care Comunitatea poate participa în cadrul programelor naționale de cercetare puse în aplicare în comun în temeiul articolului 169 din tratat.

(4)

În comunicarea sa din 1 iunie 2005 intitulată „i2010 – O societate informațională europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, Comisia a propus lansarea unei inițiative pilot pentru îngrijirea persoanelor într-o societate în curs de îmbătrânire.

(5)

În comunicarea sa din 12 octombrie 2006 intitulată „Viitorul demografic al Europei – de la provocare la oportunitate”, Comisia a subliniat faptul că îmbătrânirea populației este una dintre provocările majore cu care se confruntă toate țările Uniunii Europene și că folosirea în mai mare măsură a noilor tehnologii poate contribui la controlarea costurilor, la creșterea bunăstării și la promovarea participării active în societate a persoanelor în vârstă, precum și la îmbunătățirea competitivității economiei europene, în sprijinul Strategiei de la Lisabona revizuite pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

(6)

În special în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicare (TIC) se poate considera că populația în vârstă reprezintă o oportunitate pentru piețele emergente de bunuri și mărfuri noi care răspund nevoilor persoanelor în vârstă. Cu toate acestea, dezvoltarea rapidă și utilizarea TIC nu ar trebui să aibă ca efecte excluderea socială și adâncirea decalajului digital; cu toate acestea, o condiție prealabilă pentru integrare și participare la societatea informațională o reprezintă îmbunătățirea competențelor în domeniul digital.

(7)

Actuala inițiativă în domeniul asistenței pentru autonomie la domiciliu ar trebui să ia în considerare realitatea unei societăți în curs de îmbătrânire în Europa, unde proporția femeilor, datorită unei speranțe de viață mai lungă, este mai mare decât cea a bărbaților.

(8)

Prelungirea vieții active este un element fundamental al orientărilor reînnoite privind ocuparea forței de muncă. Abordarea UE față de fenomenul îmbătrânirii are drept scop mobilizarea întregului potențial al persoanelor de toate vârstele (abordarea bazată pe ciclul de viață) și subliniază nevoia de transfer de la strategii fragmentate la strategii complete privind îmbătrânirea.

(9)

În prezent, o parte din programele de cercetare și dezvoltare sau din activitățile întreprinse de statele membre separat la nivel național în domeniul TIC pentru a îmbătrâni frumos nu sunt coordonate suficient la nivel european și nu permit o abordare coerentă la nivel european a cercetării și a dezvoltării de produse și servicii inovatoare bazate pe TIC pentru a îmbătrâni frumos.

(10)

Din dorința de a avea o abordare coerentă la nivel european în domeniul TIC pentru a îmbătrâni frumos și pentru a acționa eficient, mai multe state membre au luat inițiativa de a crea un program comun de cercetare și dezvoltare intitulat „Asistență pentru autonomie la domiciliu” (denumit în continuare „programul comun AAD”) în domeniul TIC pentru a îmbătrâni frumos în societatea informațională, pentru a obține sinergiile de management și resursele financiare prin garantarea unui mecanism unic și comun de evaluare, beneficiind de asistența unor experți independenți, pe baza practicii definite prin Regulamentul (CE) nr. 1906/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiuni din cadrul celui de-al șaptelea program-cadru și de difuzare a rezultatelor activităților de cercetare (2007-2013) (4) și pentru a combina competențele și resursele suplimentare disponibile în diverse țări din întreaga Europă.

(11)

Programul comun AAD vizează abordarea provocării reprezentate de îmbătrânirea demografică oferind cadrul juridic și organizațional necesar pentru cooperarea europeană la scară largă între statele membre în ceea ce privește cercetarea aplicată și inovația în domeniul TIC pentru a îmbătrâni frumos într-o societate în curs de îmbătrânire. Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (denumite în continuare „statele membre participante”) și Elveția, Israel și Norvegia au convenit să coordoneze și să întreprindă împreună activități care contribuie la realizarea programului comun AAD. Valoarea generală a participării acestora este estimată la minimum 150 de milioane EUR pe durata celui de-al șaptelea program-cadru. Participarea fiecăreia dintre aceste țări la programul comun AAD ar trebui să fie condiționată de o contribuție financiară minimă, în conformitate cu cererea potențială din partea comunităților științifice naționale proprii, și care ar trebui să se ridice, în mod normal, la cel puțin 0,2 milioane EUR în cazul participării la programul de lucru anual.

(12)

De asemenea, programul comun AAD ar trebui să promoveze participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) la activitățile sale, în conformitate cu obiectivele celui de-al șaptelea program-cadru.

(13)

Pentru a spori impactul programului comun AAD, statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia au convenit asupra participării Comunității la acesta. Comunitatea trebuie să participe la program printr-o contribuție financiară de până la 150 de milioane EUR. Datorită faptului că programul comun AAD îndeplinește obiectivele științifice ale celui de-al șaptelea Program-cadru și că domeniul cercetării din programul comun AAD face parte din tema TIC din programul specific „Cooperare” din cadrul celui de-al șaptelea program-cadru, contribuția financiară comunitară trebuie preluată din creditul bugetar alocat pentru această temă. Alte opțiuni financiare ar putea fi puse la dispoziție, între altele, de către Banca Europeană de Investiții (BEI), în special prin intermediul Mecanismului de finanțare cu împărțirea riscului elaborat BEI împreună cu Comisia, în conformitate cu anexa III la Decizia 2006/971/CE.

(14)

Contribuția financiară comunitară trebuie acordată numai dacă face obiectul definirii unui plan financiar bazat pe angajamente formale din partea autorităților naționale competente pentru a pune în aplicare împreună programe de cercetare și dezvoltare și activități întreprinse la nivel național și pentru a contribui la finanțarea realizării în comun a programului comun AAD.

(15)

Aplicarea în comun a programelor naționale de cercetare necesită înființarea sau existența unei structuri specifice de punere în aplicare, astfel cum este prevăzut în programul specific „Cooperare”.

(16)

Statele membre participante au convenit asupra acestei structuri specifice de punere în aplicare pentru realizarea programului comun AAD.

(17)

Structura specifică de punere în aplicare trebuie să fie beneficiarul contribuției financiare comunitare și trebuie să asigure realizarea eficientă a programului comun AAD.

(18)

Pentru a aplica eficient programul comun AAD, structura specifică de punere în aplicare ar trebui să acorde sprijin financiar terților participanți la programul comun AAD, care au fost selectați în urma cererilor de propuneri.

(19)

Contribuția comunitară ar trebui să fie condiționată de angajarea de resurse de către statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia și de plata efectivă a contribuțiilor financiare ale acestora.

(20)

Comunitatea ar trebui să aibă dreptul de a-și reduce, menține sau suspenda contribuția financiară, în cazul în care programul comun AAD este aplicat în mod necorespunzător, parțial sau cu întârziere, în termenii prevăzuți într-un acord care urmează a fi semnat între Comunitate și structura specifică de punere în aplicare în care sunt prevăzute măsurile detaliate privind contribuția comunitară.

(21)

Orice stat membru trebuie să aibă posibilitatea de a participa la programul comun AAD.

(22)

În conformitate cu cel de-al șaptelea program-cadru, Comunitatea ar trebui să aibă dreptul de a conveni asupra condițiilor referitoare la contribuția sa financiară la programul comun AAD privind participarea la acest program a oricărei țări asociate la cel de-al șaptelea program-cadru sau, în cazul în care aceasta este esențială pentru punerea în aplicare a programului comun AAD, a oricărei alte țări, care se alătură la program pe parcursul aplicării acestuia, în conformitate cu prezenta decizie.

(23)

Pentru prevenirea abaterilor și a fraudelor ar trebui întreprinse măsuri corespunzătoare, iar pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite eronat sau utilizate incorect ar trebui întreprinși pașii necesari în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (5), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudelor și a altor abateri (6) și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF) (7).

(24)

În conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (8) (denumit în continuare „regulamentul financiar”) și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (9) (denumit în continuare „norme de aplicare”), contribuția Comunității ar trebui să fie administrată printr-o gestionare centralizată indirectă în conformitate cu dispozițiile articolului 54 alineatul (2) litera (c) și ale articolului 56 din regulamentul financiar și ale articolului 35, articolului 38 alineatul (2) și articolului 41 din normele de aplicare.

(25)

Este esențial ca activitățile de cercetare întreprinse în cadrul programului comun AAD să corespundă principiilor etice de bază, inclusiv celor reflectate în articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și să respecte principiile egalității de gen și ale integrării acestuia. Punerea în aplicare a programului AAD ar trebui să ia în considerare și promovarea rolului femeilor în domeniul științei și cercetării.

(26)

Programul comun AAD ar trebui de asemenea să aibă ca obiectiv promovarea accesului echitabil și simplificat în toate statele membre la produse și servicii corespunzătoare, bazate pe TCI.

(27)

Comisia ar trebui să realizeze, până în 2010, o evaluare intermediară care să analizeze calitatea și eficiența punerii în aplicare a programului comun AAD și progresul înregistrat pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Această evaluare ar trebui să analizeze și necesitatea realizării unor evaluări intermediare suplimentare înainte de evaluarea finală de la sfârșitul anului 2013,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Pentru punerea în aplicare a celui de-al șaptelea program-cadru, Comunitatea va acorda o contribuție financiară pentru programul comun de cercetare și dezvoltare „Asistență pentru autonomie la domiciliu” („programul comun AAD”) derulat în comun de Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (statele membre participante), precum și Elveția, Israel și Norvegia.

(2)   Comunitatea va plăti o contribuție financiară în valoare de maximum 150 de milioane EUR pe durata celui de-al șaptelea program-cadru pentru punerea în aplicare a programului comun AAD, în conformitate cu principiile prevăzute în anexa I, care constituie parte integrală a prezentei decizii.

(3)   Contribuția financiară comunitară va fi plătită din creditul alocat din bugetul general al Uniunii Europene pentru tema „Tehnologiile informației și comunicațiilor” (TIC) din programul specific „Cooperare”.

Articolul 2

Contribuția financiară comunitară este condiționată de:

(a)

demonstrarea de către statele membre participante, de către Elveția, Israel și Norvegia a faptului că programul comun AAD descris în anexa I a fost creat în mod eficient;

(b)

înființarea sau desemnarea oficială de către statele membre participante, de către Elveția, Israel și Norvegia sau de către organizațiile desemnate de statele membre participante și de Elveția, Israel și Norvegia a unei structuri specifice de punere în aplicare cu personalitate juridică, responsabilă de punerea în aplicare a programului comun AAD și de primirea, alocarea și monitorizarea contribuției financiare comunitare în cadrul gestiunii centralizate indirecte, în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (c) și articolul 56 din regulamentul financiar și cu articolul 35, articolul 38 alineatul (2) și articolul 41 din normele de aplicare;

(c)

înființarea unui model corespunzător de gestionare eficientă a programului comun AAD în conformitate cu anexa II, care constituie parte integrală a prezentei decizii;

(d)

desfășurarea eficientă a activităților din cadrul programului comun AAD descrise în anexa I prin intermediul structurii specifice de punere în aplicare, ceea ce presupune lansarea unor cereri de propuneri pentru acordarea de subvenții;

(e)

angajamentele asumate de statele membre participante, de Elveția, Israel și Norvegia de a contribui la finanțarea programului comun AAD și plata efectivă a contribuției financiare, în special finanțarea participanților la proiectele selectate în urma cererilor de propuneri lansate în cadrul programului;

(f)

respectarea normelor comunitare privind ajutorul de stat, în special a normelor prevăzute în cadrul comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (10);

(g)

asigurarea unui înalt nivel de excelență științifică și respectarea principiilor etice în conformitate cu principiile generale ale celui de-al șaptelea program-cadru, principiile referitoare la egalitatea de gen și integrarea acesteia, precum și cele referitoare la dezvoltarea durabilă; și

(h)

formularea dispozițiilor privind drepturile de proprietate intelectuală rezultate din activitățile desfășurate în cadrul programului comun AAD, punerea în aplicare și coordonarea programelor și activităților de cercetare și dezvoltare întreprinse la nivel național de statele membre participante, de Elveția, Israel și Norvegia, astfel încât să promoveze crearea acestor cunoștințe și să sprijine utilizarea și difuzarea pe scară largă a cunoștințelor create.

Articolul 3

În cadrul punerii în aplicare a programului comun AAD, sprijinul financiar acordat terților de structura specifică de punere în aplicare și, în special, sprijinul financiar acordat participanților la proiectele selectate în urma cererilor de propuneri pentru acordarea subvențiilor vor face obiectul principiilor egalității de tratament, transparenței, previzibilității pentru candidați și evaluării independente. Sprijinul financiar acordat terților se acordă pe baza excelenței științifice, a impactului socioeconomic la nivel european și a importanței acestuia în ceea ce privește ansamblul de obiective ale programului comun AAD, în conformitate cu principiile și procedurile prevăzute în anexa I.

Articolul 4

Modalitățile de acordare a contribuției financiare comunitare și normele privind răspunderea financiară și drepturile de proprietate intelectuală, precum și normele detaliate de acordare către terți a unui sprijin financiar de către structura specifică de punere în aplicare sunt stabilite printr-un acord general încheiat între Comisie, în numele Comunității, și structura specifică de punere în aplicare și prin acorduri anuale de finanțare.

Articolul 5

În cazul în care programul comun AAD nu este pus în aplicare sau este pus în aplicare în mod necorespunzător, parțial sau cu întârziere, Comunitatea își poate reduce, menține sau suspenda contribuția financiară în funcție de punerea în aplicare reală a programului comun AAD.

În cazul în care statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia nu contribuie sau contribuie doar parțial sau cu întârziere la finanțarea programului comun AAD, Comunitatea își poate reduce contribuția financiară în funcție de cuantumul fondurilor publice alocate efectiv de către statele membre participante, de către Elveția, Israel și Norvegia, conform condițiilor stabilite în acordul care urmează a fi încheiat între Comisie și structura specifică de aplicare.

Articolul 6

Pentru punerea în aplicare a programului comun AAD, statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia iau toate măsurile legislative, de reglementare, administrative sau de altă natură care sunt necesare pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităților. În special, statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia iau măsurile necesare pentru a garanta recuperarea integrală a tuturor sumelor datorate Comunității, în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (c) din regulamentul financiar și cu articolul 38 alineatul (2) din normele de aplicare.

Articolul 7

Comisia și Curtea de Conturi pot efectua, prin intermediul funcționarilor sau al agenților, toate verificările și inspecțiile necesare pentru a asigura gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare și pentru a proteja interesele financiare ale Comunității împotriva oricăror fraude sau abateri. În acest scop, statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia și structura specifică de punere în aplicare pun la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi toate documentele relevante.

Articolul 8

Comisia comunică toate informațiile relevante Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi. Statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia sunt invitate să depună la Comisie, prin intermediul structurii specifice de punere în aplicare, toate informațiile suplimentare solicitate de Parlamentul European, Consiliu sau de Curtea de Conturi cu privire la gestionarea financiară a structurii specifice de punere în aplicare în conformitate cu cerințele generale de raportare prevăzute la articolul 12 alineatul (1).

Articolul 9

Orice stat membru poate participa la programul comun AAD, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 2 literele (e)-(h).

Articolul 10

Orice țară terță poate adera la programul comun AAD, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 2 literele (e)-(h) și cu condiția ca această participare să facă obiectul unui acord internațional relevant și să fie aprobată atât de Comisie, cât și de statele membre participante, de Elveția, Israel și Norvegia.

Articolul 11

Condițiile referitoare la contribuția financiară comunitară privind participarea la programul comun AAD a oricărei țări asociate la cel de-al șaptelea program-cadru sau, în cazul în care aceasta este esențială pentru punerea în aplicare a programului comun AAD, a oricărei alte țări, pot fi convenite de Comunitate pe baza normelor prevăzute în prezenta decizie și a oricăror norme și modalități de aplicare.

Articolul 12

(1)   Raportul anual privind cel de-al șaptelea program-cadru prezentat Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu articolul 173 din tratat include un raport privind activitățile din programul comun AAD.

(2)   După doi ani de la începerea programului comun AAD, Comisia efectuează o evaluare intermediară a acestuia, însă nu mai târziu de anul 2010. Dacă se dovedește a fi necesar după realizarea primei evaluări intermediare, pot fi efectuate evaluări intermediare suplimentare.

O astfel de evaluare are în vedere progresul înregistrat pentru îndeplinirea obiectivelor programului comun AAD, stabilite în anexa I, inclusiv recomandări privind cele mai potrivite modalități de îmbunătățire a integrării, calitatea și eficiența punerii în aplicare, inclusiv integrarea științifică, administrativă și financiară a programului comun AAD și dacă nivelul contribuției financiare a statelor membre participante, ale Elveției, Israelului și Norvegiei este corespunzător, având în vedere eventualele cereri din partea diferitelor comunități naționale de cercetare. Se ia în considerare, de asemenea, experiența câștigată în cadrul altor programe comune realizate în conformitate cu articolul 169 din tratat.

Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului concluziile evaluării intermediare, împreună cu observațiile efectuate, și, dacă este cazul, propunerile pentru adaptarea prezentei decizii.

(3)   La sfârșitul anului 2013, Comisia va realiza o evaluare finală a programului comun AAD. Rezultatele evaluării finale vor fi prezentate Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 13

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 9 iulie 2008.

Pentru Parlamentul European

Președintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Președintele

J.-P. JOUYET


(1)  Avizul Parlamentului European din 13 martie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 23 iunie 2008.

(2)  JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 400, 30.12.2006, p. 86.

(4)  JO L 391, 30.12.2006, p. 1.

(5)  JO L 312, 23.12.1995, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1233/2007 al Comisiei (JO L 279, 23.10.2007, p. 10).

(6)  JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

(7)  JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

(8)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1525/2007 al Consiliului (JO L 343, 27.12.2007, p. 9).

(9)  JO L 357, 31.12.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007 al Comisiei (JO L 111, 28.4.2007, p. 13).

(10)  JO C 323, 30.12.2006, p. 1.


ANEXA I

DESCRIEREA OBIECTIVELOR, A ACTIVITĂȚILOR ȘI A PUNERII ÎN APLICARE A PROGRAMULUI COMUN AAD

I.   Obiective specifice

Programul comun AAD are următoarele obiective specifice:

Promovarea dezvoltării de produse, servicii și sisteme inovatoare bazate pe TIC pentru a îmbătrâni frumos acasă, în comunitate și la locul de muncă, îmbunătățind astfel calitatea vieții, autonomia, participarea la viața socială, competențele și potențialul de angajare al persoanelor în vârstă și reducând costurile serviciilor de sănătate și sociale. Aceasta se poate baza, de exemplu, pe utilizarea inovatoare a TIC, pe noi modalități de interacțiune cu clienții sau pe noi tipuri de lanțuri de valori pentru serviciile care oferă o viață independentă. Rezultatele programului comun AAD ar putea fi folosite și de alte grupe de persoane, și anume de persoanele cu handicap.

Crearea unei mase critice de cercetare, dezvoltare și inovare la nivel european în domeniile tehnologiilor și al serviciilor pentru a îmbătrâni frumos în societatea informațională, inclusiv crearea unui mediu favorabil participării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la program.

Îmbunătățirea condițiilor de exploatare a rezultatelor cercetării de către întreprinderi prin instituirea unui cadru european coerent pentru dezvoltarea unor metode de abordare comune, inclusiv a unor standarde minime comune și facilitarea localizării și a adaptării de soluții comune, compatibile cu diversele preferințe sociale și aspecte normative de la nivel național sau regional din întreaga Europă.

Concentrându-se pe cercetarea aplicată, programul comun AAD va completa activitățile de cercetare pe termen lung din cadrul celui de-al șaptelea program-cadru, precum și activitățile demonstrative care fac parte din Programul-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013) stabilit prin Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1), care se concentrează pe lansarea la scară largă a soluțiilor existente.

Programul comun AAD contribuie, prin activitățile sale, la realizarea obiectivelor Strategiei reînnoite de la Lisabona și la societatea bazată pe cunoaștere, încercându-se, totodată, să se asigure că utilizarea noilor tehnologii nu conduce la excludere. Programul promovează de asemenea dezvoltarea de soluții rentabile, care să contribuie la garantarea accesului echitabil și simplificat la produsele și serviciile TIC, inclusiv a accesului la servicii prin alegerea diferitelor canale, care respectă viața privată și demnitatea persoanelor în vârstă în toate regiunile Europei, printre care și zonele rurale și periferice.

În plus, programul comun AAD trebuie să promoveze inovația și cofinanțarea din partea sectorului privat, în special a IMM-urilor, pentru proiectele legate de piață, adaptarea tehnologiei și a soluțiilor dezvoltate în cadrul proiectelor la nevoile persoanelor în vârstă, în perspectiva unei participări sociale sporite a acestora.

Ori de câte ori este posibil, trebuie garantate complementaritatea și sinergiile dintre programul comun AAD și alte programe de la nivel comunitar, național și regional.

Vor fi luate în considerare toate aspectele posibile de etică și viață privată în conformitate cu orientările internaționale.

II.   Activități

Activitatea principală din cadrul programului comun AAD constă în activități de cercetare, dezvoltare și inovare. Acestea urmează a fi aplicate prin proiecte transnaționale cu costuri împărțite în care sunt implicați parteneri din cel puțin trei țări diferite dintre statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia sau din alte state participante și care cuprind proiecte de cercetare, dezvoltare tehnologică, activități demonstrative și de difuzare. Aceste proiecte trebuie avute în vedere de cercetarea orientată către piață, trebuie să se deruleze pe termen mediu și să demonstreze capacitatea de exploatare a rezultatelor proiectului într-un orizont de timp realist.

În plus, pot fi puse în aplicare activități de brokeraj, de promovare a programului și de relaționare, prin evenimente specifice sau împreună cu evenimente existente. Acestea vor include organizarea de ateliere și stabilirea de contacte cu alte părți interesate din lanțul de valori.

Programul comun AAD presupune consultarea părților interesate din Europa (precum factorii de decizie din ministere și autorități din sectorul public, furnizori de servicii și asigurători din sectorul privat, precum și reprezentanți ai întreprinderilor, ai IMM-urilor și ai consumatorilor) cu privire la prioritățile de cercetare avute în vedere și punerea în aplicare a programului.

Programul comun AAD trebuie să ia, de asemenea, în considerare tendințele și cercetarea în domeniul demografiei în diferitele state din Europa, pentru a oferi soluții care să reflecte situația socială și economică din Uniune.

III.   Punerea în aplicare a programului

Programe de lucru anuale și cereri de propuneri.

Programul comun AAD va fi pus în aplicare pe baza programelor de lucru anuale care vor identifica temele cererilor de propuneri convenite împreună cu Comisia ca bază pentru contribuția financiară a Comunității.

Programul comun AAD va iniția cereri de propuneri periodice în conformitate cu programul de lucru convenit. Propunerile sunt depuse centralizat de către solicitanți la structura specifică de punere în aplicare (punct unic de acces).

După încheierea unei proceduri de cerere de propuneri, se efectuează un control de eligibilitate de către structura de execuție competentă, în colaborare cu agențiile naționale de gestionare a programului. Controlul se efectuează pe baza criteriilor comune de eligibilitate pentru programul comun AAD, care se publică o dată cu programul de lucru anual și printre care se numără cel puțin următoarele:

depunerea promptă, completă și în format electronic a propunerii; și

respectarea obligațiilor privind componența consorțiilor.

În plus, structura specifică de punere în aplicare efectuează, cu asistența agențiilor naționale de gestionare a programului, un control al îndeplinirii criteriilor naționale de eligibilitate publicate o dată cu programul de lucru anual și menționate în cererile de propuneri. Criteriile naționale de eligibilitate se referă doar la statutul juridic și situația financiară ale fiecărui participant, și nu la conținutul propunerii, și privesc:

tipul de participant, cum ar fi statutul juridic și obiectul de activitate;

răspunderea și viabilitatea, inclusiv soliditatea financiară, îndeplinirea obligațiilor fiscale/sociale etc.

Propunerile de proiecte eligibile vor fi evaluate și selectate la nivel central cu asistența experților independenți, pe baza unor criterii transparente și comune de evaluare, astfel cum sunt descrise în programul de lucru. Această selecție, odată adoptată de Adunarea generală, este obligatorie pentru statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia.

Structura specifică de punere în aplicare va fi responsabilă de monitorizarea proiectelor, iar pentru administrarea întregului ciclu al proiectului vor fi puse în funcțiune proceduri operaționale comune.

Întrucât aspectele administrative privind partenerii naționali de proiect din cadrul proiectelor selecționate vor fi soluționate de fiecare agenție națională de gestionare a programului, se vor aplica criterii naționale de eligibilitate strict legate de statutul juridic și situația financiară ale fiecărui participant, astfel cum se precizează mai sus, precum și principiile naționale administrative.

În cazul în care, în momentul încheierii contractului, un participant nu îndeplinește unul dintre criteriile naționale de eligibilitate, programul comun AAD protejează excelența științifică. În acest scop, Consiliului director poate decide că ar trebui efectuată o evaluare centrală și independentă suplimentară a propunerii, cu asistența experților independenți, în vederea evaluării propunerii fără participarea respectivului participant sau, la sugestia consorțiului de proiect, cu un participant de înlocuire.

Fiecare țară își va finanța participanții naționali ale căror propuneri au fost declarate câștigătoare de către agențiile naționale care, în plus, își vor canaliza fondurile centralizate de la structura specifică de punere în aplicare, pe baza unui contract care va fi încheiat între agențiile naționale respective și participanții naționali ai acestora la fiecare proiect.

Asigurarea integrării științifice, administrative și financiare

Programul comun AAD va asigura integrarea științifică a programelor naționale participante prin elaborarea unor programe de lucru comune și a unor teme de cereri comune tuturor programelor naționale.

Integrarea administrativă a programelor naționale va fi asigurată de o persoană juridică înființată de statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia. Gestionarea programului comun AAD va cuprinde:

organizarea centralizată a cererilor de propuneri;

evaluarea centralizată, independentă și transparentă a propunerilor de către experți europeni pe baza unor norme și criterii comune de evaluare și selecție, în funcție de excelența științifică;

primirea propunerilor la o adresă unică (se are în vedere depunerea prin mijloace electronice).

Programul comun AAD va consolida integrarea financiară:

asigurând angajamentele naționale generale de finanțare pe durata inițiativei, precum și angajamentele anuale pentru fiecare program de lucru propus;

asigurând obligativitatea pentru statele membre participante și Elveția, Israel și Norvegia a clasificării finale a propunerilor convenite în urma evaluării, astfel cum este descris anterior, inclusiv în etapa încheierii contractului;

promovând flexibilitatea în alocarea bugetară națională cât mai mult posibil pentru a soluționa excepțiile; de exemplu, pentru a crește contribuțiile naționale sau finanțarea încrucișată.

Statele membre participante vor depune toate eforturile pentru a consolida integrarea și a înlătura obstacolele juridice și administrative naționale existente pentru cooperarea internațională ca parte a inițiativei.

IV.   Principii de finanțare

Contribuția comunitară va reprezenta un procent fix din totalul fondurilor publice provenite de la programele naționale participante, însă nu va depăși în niciun caz 50 % din totalul fondurilor publice ale unui participant la un proiect selectat în urma unei cereri de propuneri în cadrul programului comun AAD. Acest procent fix va fi definit în acordul dintre structura specifică de punere în aplicare și Comisie și se va baza pe angajamentul multianual al statelor membre participante, al Elveției, Israelului și Norvegiei și pe contribuția comunitară.

Contribuția la cheltuielile de funcționare totale din cadrul programului comun AAD va reprezenta un procentaj de maximum 6 % din participarea financiară comunitară.

Statele membre participante, Elveția, Israel și Norvegia contribuie, de asemenea, la garantarea funcționării eficiente a programului comun AAD.

Proiectele vor fi cofinanțate de participanții la proiect.

V.   Rezultatele preconizate ale punerii în aplicare a programului comun AAD

Structura specifică de punere în aplicare va emite un raport anual care va prezenta în detaliu aplicarea programului comun AAD (numărul de proiecte depuse și selectate pentru finanțare, utilizarea fondurilor comunitare, repartizarea fondurilor naționale, tipul de participanți, statistici pentru fiecare țară, evenimente de brokeraj și activități de difuzare etc.), precum și progresul înregistrat în domeniul integrării.

Rezultatele preconizate vor fi detaliate în acordul care urmează a fi încheiat între Comisie, în numele Comunității, și structura specifică de punere în aplicare.


(1)  JO L 310, 9.11.2006, p. 15.


ANEXA II

ORIENTĂRI PENTRU GESTIONAREA PROGRAMULUI COMUN AAD

Structura organizațională a programului comun AAD este după cum urmează:

 

Asociația AAD, o asociație internațională nonprofit înființată în conformitate cu dreptul belgian, reprezintă structura specifică de punere în aplicare creată de statele membre participante, de Elveția, Israel și Norvegia.

 

Asociația AAD este responsabilă pentru toate activitățile programului comun AAD. Sarcinile Asociației AAD includ managementul de contracte și de buget, dezvoltarea de programe de lucru anuale, organizarea de cereri de propuneri, realizarea evaluării și clasificarea proiectelor. În plus, aceasta supraveghează monitorizarea proiectelor și transferă plățile aferente contribuțiilor comunitare către agențiile naționale de gestionare a programelor nominalizate. De asemenea, organizează activități de difuzare.

 

Asociația AAD este condusă de Adunarea generală. Adunarea generală, organismul de decizie al programului comun AAD, numește membrii Consiliului director și supraveghează punerea în aplicare a programului comun AAD, inclusiv aprobarea programelor de lucru anuale, alocarea fondurilor naționale pentru proiecte și cererile de participare. Va funcționa pe baza principiului „o țară, un vot”. Deciziile sunt luate prin majoritate simplă, cu excepția deciziilor privind succesiunea, admiterea sau excluderea membrilor sau dizolvarea asociației, pentru care condițiile de vot pot fi prevăzute în statutul acesteia. Comisia are statut de observator în cadrul reuniunilor Adunării generale.

 

Consiliul director al AAD – format din cel puțin un președinte, un vicepreședinte și un trezorier – este ales de Adunarea generală pentru a-și asuma responsabilități precum planificarea bugetară, angajarea de personal și contractarea. Acesta este reprezentantul legal al asociației și raportează Adunării generale.

 

Agențiile naționale de gestionare a programului sunt autorizate de statele membre participante, de Elveția, Israel și Norvegia să întreprindă activități specifice gestionării de proiecte și aspecte administrative și juridice pentru partenerii naționali ai proiectului, precum și să ofere sprijin pentru evaluarea și negocierea propunerilor de proiecte. Acestea lucrează sub supravegherea Asociației AAD.

 

Un consiliu consultativ format din reprezentanți ai industriei și alte părți interesate, printre care reprezentanți ai persoanelor de diferite generații vor face recomandări cu privire la prioritățile și temele abordate în cadrul cererilor de propuneri ale programului comun AAD.


30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/58


DECIZIA NR. 743/2008/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 9 iulie 2008

privind participarea Comunității la un program de cercetare și dezvoltare derulat de mai multe state membre, destinat să sprijine întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 169 și articolul 172 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (denumit în continuare „al șaptelea program-cadru”) (3) prevede participarea Comunității la programele de cercetare și dezvoltare derulate de mai multe state membre, inclusiv participarea la structurile create pentru realizarea acestor programe, în sensul articolului 169 din tratat.

(2)

Cel de-al șaptelea program-cadru a definit o serie de criterii pentru identificarea domeniilor în care pot fi lansate inițiative în temeiul articolului 169: relevanța pentru obiectivele comunitare, definirea clară a obiectivului de urmat și relevanța acestuia pentru obiectivele celui de-al șaptelea program-cadru, prezența unei baze preexistente (programe naționale de cercetare existente sau avute în vedere), valoarea adăugată europeană, o masă critică în ceea ce privește dimensiunea și numărul programelor participante și similaritatea activităților pe care le acoperă, precum și eficiența articolului 169 din tratat drept cel mai potrivit mijloc pentru atingerea obiectivelor.

(3)

Decizia 2006/974/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Capacități” de punere în aplicare a celui de-al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (4) (denumit în continuare „programul specific «Capacități»”) identifică o inițiativă întemeiată pe articolul 169 în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care desfășoară activități de cercetare drept unul dintre domeniile adaptate unei participări a Comunității în cadrul programelor naționale de cercetare puse în aplicare în comun în temeiul articolului 169 din tratat.

(4)

În concluziile sale din 24 septembrie 2004, Consiliul a recunoscut rolul important deținut de al șaptelea program-cadru în stimularea dezvoltării Spațiului European de Cercetare (SEC) și, în acest context, a subliniat importanța consolidării legăturilor între SEC și organizațiile interguvernamentale europene, precum Eureka.

(5)

În concluziile sale din 25 și 26 noiembrie 2004, Consiliul a subliniat importanța IMM-urilor pentru dezvoltarea creșterii și competitivității în Europa și, în consecință, necesitatea ca statele membre și Comisia să sporească eficiența și complementaritatea programelor de sprijin naționale și europene destinate IMM-urilor. Acesta a încurajat Comisia să studieze posibilitatea realizării unui plan de tip „bottom-up” pentru IMM-urile care desfășoară activități de cercetare. De asemenea, Consiliul a reamintit importanța coordonării programelor naționale pentru dezvoltarea SEC. Consiliul a invitat statele membre și Comisia să coopereze îndeaproape la identificarea unui număr restrâns de domenii în care s-ar putea aplica articolul 169 din tratat. În egală măsură, acesta a adresat Comisiei invitația de a intensifica cooperarea și coordonarea între Comunități și activitățile desfășurate în cadrul structurilor interguvernamentale, în special cu Eureka, reamintind conferința ministerială Eureka din 18 iunie 2004.

(6)

În Rezoluția sa din 10 martie 2005 privind știința și tehnologia – Orientări pentru politica viitoare a Uniunii Europene în vederea sprijinirii cercetării (5), Parlamentul European a încurajat statele membre să adopte măsuri fiscale și alte măsuri stimulative care să promoveze inovarea în sectorul industrial, inclusiv prin legături cu Eureka, destinate în special IMM-urilor și a subliniat totodată faptul că existența SEC este posibilă numai în cazul în care Uniunea alocă cercetării o finanțare sporită în vederea unei mai bune coordonări a politicilor europene, naționale și regionale în materie de cercetare, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al finanțării, și în cazul în care această finanțare completează politica în materie de cercetare din statele membre și între acestea. Parlamentul European a considerat că alte mecanisme de finanțare și de sprijin ar trebui utilizate într-un mod mai eficient și coordonat în beneficiul cercetării și dezvoltării (C&D), precum și al inovării, referindu-se, printre altele, la Eureka. De asemenea, acesta a solicitat intensificarea cooperării între programele naționale de cercetare și a invitat Comisia să ia inițiative în temeiul articolului 169 din tratat.

(7)

În comunicarea din 4 iunie 2003 intitulată „Investiție în cercetare: un plan de acțiune pentru Europa”, Comisia a subliniat importanța participării IMM-urilor la măsuri directe de sprijinire a cercetării și inovării, esențiale pentru impulsionarea capacității inovatoare a unor sectoare extinse ale economiei.

(8)

În prezent, o serie de programe sau activități de cercetare și dezvoltare derulate de fiecare stat membru la nivel național pentru a sprijini activitățile de C&D desfășurate de IMM-uri nu sunt suficient coordonate la nivel european și nu permit o abordare coerentă la nivel european pentru a permite desfășurarea unui program eficient de cercetare și dezvoltare tehnologică.

(9)

Din dorința de a avea o abordare coerentă la nivel european în ceea ce privește IMM-urile care derulează activități de C&D și de a acționa eficient, mai multe state membre au avut inițiativa de a institui, în cadrul Eureka, un program comun de cercetare și dezvoltare denumit „Eurostars” (denumit în continuare „programul comun Eurostars”) în beneficiul IMM-urilor care desfășoară activități de C&D, cu scopul de a obține o masă critică în materie de gestiune și resurse financiare, precum și o combinație între cunoștințe de specialitate suplimentare și resurse disponibile în diferite țări din Europa.

(10)

Programul comun Eurostars urmărește să sprijine IMM-urile care desfășoară activități de C&D, furnizând cadrul juridic și organizațional necesar cooperării pe scară largă la nivel european între statele membre în materie de cercetare aplicată și inovare, în toate sectoarele tehnologice sau industriale, în beneficiul acestor IMM-uri. Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (denumite în continuare „statele membre participante”) și Islanda, Israel, Norvegia, Elveția și Turcia (denumite în continuare „celelalte state participante”) au convenit să coordoneze și să întreprindă împreună activități care contribuie la realizarea programului comun Eurostars. Valoarea totală a participării acestora este estimată la minimum 300 de milioane EUR pe durata propusă de șase ani. Contribuția financiară comunitară ar trebui să reprezinte maximum 25 % din contribuția publică totală la programul comun Eurostars, care este estimată la 400 de milioane EUR.

(11)

Pentru a spori impactul programului comun Eurostars, statele membre participante și celelalte state participante au convenit asupra participării Comunității la programul comun Eurostars. Comunitatea ar trebui să participe la acesta printr-o contribuție financiară de până la 100 de milioane EUR pe durata programului comun Eurostars. Deoarece obiectivele programului comun Eurostars corespund obiectivelor științifice ale celui de-al șaptelea program-cadru, iar domeniul de cercetare din programul comun Eurostars face parte din domeniul „Cercetare în beneficiul IMM-urilor” al programului specific „Capacități”, contribuția financiară comunitară ar trebui să provină din creditul bugetar alocat pentru acea parte a programului. Posibilități de finanțare suplimentare pot proveni, printre altele, de la Banca Europeană de Investiții (BEI), în special prin Mecanismul de finanțare cu partajarea riscului, dezvoltat în comun cu BEI și cu Comisia în temeiul anexei III la Decizia 2006/974/CE.

(12)

Contribuția financiară comunitară ar trebui acordată cu condiția elaborării unui plan de finanțare bazat pe angajamente formale, din partea autorităților naționale competente, pentru a pune în aplicare în comun programe și activități de cercetare și dezvoltare întreprinse la nivel național și pentru a contribui la finanțarea aplicării în comun a programului comun Eurostars.

(13)

Aplicarea în comun a programelor naționale de cercetare necesită înființarea sau existența unei structuri specifice de punere în aplicare, astfel cum este prevăzut în programul specific „Capacități”.

(14)

Statele membre participante au convenit asupra acestei structuri specifice de punere în aplicare pentru derularea programului comun Eurostars.

(15)

Structura specifică de punere în aplicare ar trebui să fie beneficiarul contribuției financiare comunitare și ar trebui să asigure realizarea eficientă a programului comun Eurostars.

(16)

Contribuția comunitară ar trebui să fie condiționată de alocarea de resurse de către statele membre participante și de către celelalte state participante, precum și de plata efectivă a contribuțiilor financiare ale acestora.

(17)

Plata contribuției comunitare ar trebui să fie condiționată de încheierea unui acord general între Comisie, în numele Comunității Europene, și structura specifică de punere în aplicare, care să conțină dispoziții detaliate privind utilizarea contribuției comunitare. Acest acord general ar trebui să conțină dispozițiile necesare care să garanteze protejarea intereselor financiare ale Comunității.

(18)

Dobânda generată de contribuția financiară comunitară ar trebui să fie considerată venit alocat, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (6) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Contribuția comunitară maximă indicată de prezenta decizie poate fi mărită de Comisie în consecință.

(19)

Comunitatea ar trebui să aibă dreptul de a reduce, suspenda sau înceta acordarea contribuției sale financiare în cazul în care programul comun Eurostars este aplicat în mod necorespunzător, parțial sau cu întârziere sau în cazul în care statele membre participante și celelalte state participante nu contribuie, contribuie parțial sau cu întârziere la finanțarea programului comun Eurostars, în conformitate cu clauzele prevăzute în acordul încheiat între Comunitate și structura specifică de punere în aplicare.

(20)

Pentru a pune în aplicare în mod eficient programul comun Eurostars, ar trebui să se acorde sprijin financiar participanților la proiecte în cadrul programului comun Eurostars (denumite în continuare „proiectele Eurostars”) selectați la nivel central în urma unor cereri de propuneri. Acest sprijin financiar, precum și acordarea acestuia, ar trebui să fie transparente și eficiente. Plățile ar trebui efectuate în termenul stabilit într-un acord încheiat între organismele de finanțare naționale și structura specifică de punere în aplicare. Structura specifică de punere în aplicare ar trebui să invite statele membre participante și celelalte state participante să faciliteze plățile către participanții la proiectele Eurostars selectate, inclusiv, acolo unde este cazul, finanțarea cu sume forfetare.

(21)

Evaluarea propunerilor ar trebui efectuată la nivel central, de către experți independenți. O listă de clasificare ar trebui aprobată la nivel central și aceasta ar trebui să fie obligatorie în procesul de alocare a fondurilor din contribuția comunitară și din bugetele naționale alocate proiectelor Eurostars.

(22)

Contribuția comunitară ar trebui gestionată în cadrul gestiunii indirecte centralizate, în conformitate cu Regulamentul financiar și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (7) (denumite în continuare „normele de aplicare”).

(23)

În cadrul fiecărui proiect selectat Eurostars, IMM-urile care desfășoară activități de C&D ar trebui să contribuie colectiv cu cea mai mare parte a costurilor totale legate de activitățile de C&D ale tuturor participanților

(24)

Orice stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la programul comun Eurostars.

(25)

Respectând obiectivele celui de-al șaptelea program-cadru, participarea la programul comun Eurostars a țărilor asociate la cel de-al șaptelea program-cadru sau a altor țări ar trebui să fie posibilă cu condiția ca această participare să fie prevăzută în acordul internațional corespunzător și aprobată de Comisie, de statele membre participante și de celelalte state participante.

(26)

În conformitate cu cel de-al șaptelea program-cadru, Comunitatea ar trebui să aibă dreptul de a aproba condițiile privind contribuția sa financiară la programul comun Eurostars în ceea ce privește participarea la acest program a oricărei țări asociate la cel de-al șaptelea program-cadru sau, în cazul în care aceasta este esențială pentru punerea în aplicare a programului comun Eurostars, a oricărui alt stat care se alătură pe durata aplicării acestuia, în conformitate cu normele și condițiile prevăzute de prezenta decizie.

(27)

Ar trebui luate măsuri corespunzătoare pentru prevenirea neregulilor și a fraudelor și pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite eronat sau utilizate incorect, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (8), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (9), precum și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (10).

(28)

Este esențial ca activitățile de cercetare întreprinse în cadrul programului comun Eurostars să fie conforme principiilor etice de bază, inclusiv celor reflectate în articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și să respecte principiile egalității de gen și ale abordării integratoare a acesteia.

(29)

Comisia ar trebui să realizeze atât o evaluare intermediară, care să aprecieze în special capacitatea IMM-urilor care desfășoară activități de C&D de a avea acces la programul comun Eurostars, precum și calitatea și eficiența punerii în aplicare a acestuia și progresul înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite, cât și o evaluare finală.

(30)

Monitorizarea aplicării programului comun Eurostars ar trebui să fie eficientă și să nu impună sarcini inutile participanților în cadrul acestui program, și în special IMM-urilor.

(31)

Structura specifică de punere în aplicare ar trebui să încurajeze participanții la proiectele Eurostars selectate să comunice și să împărtășească rezultatele obținute și să pună aceste informații la dispoziția publicului,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Pentru punerea în aplicare a celui de-al șaptelea program-cadru, Comunitatea acordă o contribuție financiară pentru „programul comun Eurostars” derulat în comun de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit („statele membre participante”) și de Elveția, Islanda, Israel, Norvegia, și Turcia („celelalte state participante”).

(2)   Comunitatea plătește o contribuție financiară a cărei valoare este egală cu maximum o treime din contribuțiile efective ale statelor membre participante și ale celorlalte state participante, cu un plafon de 100 de milioane EUR pe durata celui de-al șaptelea program-cadru, în conformitate cu principiile stabilite în anexa I.

(3)   Contribuția financiară comunitară se plătește din creditul alocat din bugetul general al Uniunii Europene domeniului „Cercetare în beneficiul IMM-urilor” din cadrul programului specific „Capacități”.

Articolul 2

Contribuția financiară comunitară este condiționată de:

(a)

demonstrarea, de către statele membre participante și de către celelalte state participante, a faptului că programul comun Eurostars, astfel cum este descris în anexa I, a fost efectiv instituit;

(b)

înființarea sau desemnarea oficială, de către statele membre participante și de către celelalte state participante sau de către organizațiile desemnate de statele membre participante și de către celelalte state participante, a unei structuri specifice de punere în aplicare, cu personalitate juridică, care să fie responsabilă de punerea în aplicare a programului comun Eurostars și de primirea, alocarea și monitorizarea contribuției financiare comunitare în cadrul gestiunii indirecte centralizate, în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (c) și cu articolul 56 din Regulamentul financiar și cu articolul 35, articolul 38 alineatul (2) și articolul 41 din normele de aplicare;

(c)

stabilirea unui model corespunzător și eficient de gestionare a programului comun Eurostars în conformitate cu anexa II;

(d)

desfășurarea eficientă a activităților din cadrul programului comun Eurostars, descrise în anexa I, de către structura specifică de punere în aplicare, ceea ce presupune lansarea unor cereri de propuneri pentru acordarea de subvenții;

(e)

angajamentele asumate de statele membre participante și de celelalte state participante de a contribui la finanțarea programului comun Eurostars și plata efectivă a contribuțiilor lor financiare, în special finanțarea participanților la proiectele Eurostars selectate în urma cererilor de propuneri lansate în cadrul programului comun Eurostars;

(f)

respectarea normelor comunitare privind ajutorul de stat, în special a normelor prevăzute în cadrul comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (11);

(g)

asigurarea unui nivel ridicat al standardelor de excelență științifică și respectarea principiilor etice în conformitate cu principiile generale ale celui de-al șaptelea program-cadru, principiile egalității de gen și ale abordării integratoare a acesteia, precum și cele referitoare la dezvoltarea durabilă; și

(h)

formularea de dispoziții privind drepturile de proprietate intelectuală rezultate din activitățile desfășurate în cadrul programului comun Eurostars și din punerea în aplicare și coordonarea programelor și activităților de cercetare și dezvoltare întreprinse la nivel național de statele membre participante și de celelalte state participante astfel încât să promoveze crearea de astfel de cunoștințe și să sprijine utilizarea și diseminarea pe scară largă a cunoștințelor create.

Articolul 3

La punerea în aplicare a programului comun Eurostars, acordarea de sprijin financiar participanților la proiectele Eurostars selectate la nivel central, în conformitate cu anexa II, în urma cererilor de propuneri în vederea acordării de subvenții, trebuie să respecte principiile egalității de tratament și transparenței. Sprijinul financiar se acordă pe baza excelenței științifice și, având în vedere caracterul specific al grupului vizat al IMM-urilor, pe baza impactului socioeconomic la nivel european și a relevanței față de obiectivele globale ale programului, în conformitate cu principiile și procedurile prevăzute în anexa I.

Articolul 4

Dispozițiile privind contribuția financiară comunitară și normele privind răspunderea financiară și drepturile de proprietate intelectuală, precum și normele detaliate privind acordarea către terți de sprijin financiar de către structura specifică de punere în aplicare sunt stabilite printr-un acord general încheiat între Comisie, în numele Comunității, și structura specifică de punere în aplicare, precum și prin acorduri anuale de finanțare.

Articolul 5

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul financiar, dobânda generată de contribuția financiară comunitară alocată programului comun Eurostars este considerată venit alocat. Contribuția comunitară maximă indicată la articolul 1 din prezenta decizie poate fi mărită de Comisie în consecință.

Articolul 6

În cazul în care programul comun Eurostars nu este pus în aplicare sau este pus în aplicare în mod necorespunzător, parțial sau cu întârziere sau în cazul în care statele membre participante și celelalte state participante nu contribuie, contribuie parțial sau cu întârziere la finanțarea programului comun Eurostars, Comunitatea poate reduce, suspenda sau înceta acordarea contribuției sale financiare în funcție de situația punerii în aplicare efective a programului comun Eurostars și de valoarea fondurilor publice alocate de statele membre participante și de celelalte state participante pentru punerea în aplicare a programului comun Eurostars, în condițiile prevăzute de acordul încheiat între Comisie și structura specifică de punere în aplicare.

Articolul 7

Pentru punerea în aplicare a programului comun Eurostars, statele membre participante și celelalte state participante adoptă toate măsurile legislative, de reglementare, administrative sau de altă natură care sunt necesare pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităților. În special, statele membre participante și celelalte state participante adoptă măsurile necesare pentru a asigura recuperarea integrală a tuturor sumelor datorate Comunității, în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar și cu articolul 38 alineatul (2) din normele de aplicare.

Articolul 8

Comisia și Curtea de Conturi pot efectua, prin intermediul funcționarilor sau al agenților lor, toate verificările și inspecțiile necesare pentru a asigura gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare și pentru a proteja interesele financiare ale Comunității împotriva oricăror fraude sau nereguli. În acest scop, statele membre participante și celelalte state participante și structura specifică de punere în aplicare pun la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi toate documentele relevante.

Articolul 9

Comisia comunică toate informațiile relevante Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi. Statele membre participante și celelalte state participante sunt invitate să prezinte Comisiei, prin intermediul structurii specifice de punere în aplicare, toate informațiile suplimentare solicitate de Parlamentul European, de Consiliu și de Curtea de Conturi cu privire la gestiunea financiară a structurii specifice de punere în aplicare.

Articolul 10

Orice stat membru poate participa la programul comun Eurostars, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 2 literele (e)-(h).

Articolul 11

Orice țară terță poate participa la programul comun Eurostars, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 2 literele (e)-(h), cu condiția ca această participare să fie prevăzută în acordul internațional relevant și să fie aprobată atât de Comisie, cât și de statele membre participante și de celelalte state participante.

Articolul 12

Condițiile privind contribuția financiară comunitară în ceea ce privește participarea la programul comun Eurostars a oricărei țări asociate la cel de-al șaptelea program-cadru sau, în cazul în care aceasta este esențială pentru punerea în aplicare a programului comun Eurostars, a oricărei alte țări, pot fi aprobate de Comunitate pe baza regulilor stabilite în prezenta decizie și în alte norme și modalități de aplicare.

Articolul 13

(1)   Raportul anual privind cel de-al șaptelea program-cadru prezentat Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu articolul 173 din tratat include un rezumat al activităților din cadrul programului comun Eurostars, pe baza raportului anual care trebuie prezentat Comisiei de structura specifică de punere în aplicare.

(2)   După doi ani de la începerea programului comun Eurostars, Comisia efectuează o evaluare intermediară a acestuia care are în vedere și progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor stabilite în anexa I. Această evaluare include, de asemenea, recomandări privind cele mai potrivite modalități de îmbunătățire a gestionării științifice și a integrării financiare și de evaluare în special a capacității IMM-urilor care desfășoară activități de C&D de a avea acces la programul comun Eurostars, precum și calitatea și eficiența punerii în aplicare a acestuia. Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului concluziile evaluării, împreună cu observațiile sale și, după caz, propunerile pentru modificarea prezentei decizii.

(3)   La terminarea programului comun Eurostars, Comisia realizează o evaluare finală a programului. Rezultatele evaluării finale sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 14

Prezenta decizie intră în vigoare a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 15

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 9 iulie 2008.

Pentru Parlamentul European

Președintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Președintele

J.-P. JOUYET


(1)  Avizul din 29 mai 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul Parlamentului European din 10 aprilie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 23 iunie 2008.

(3)  JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

(4)  JO L 400, 30.12.2006, p. 299.

(5)  JO C 320 E, 15.12.2005, p. 259.

(6)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1525/2007 (JO L 343, 27.12.2007, p. 9).

(7)  JO L 357, 31.12.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007 (JO L 111, 28.4.2007, p. 13).

(8)  JO L 312, 23.12.1995, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1233/2007 al Comisiei (JO L 279, 23.10.2007, p. 10).

(9)  JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

(10)  JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

(11)  JO C 323, 30.12.2006, p. 1.


ANEXA I

DESCRIEREA OBIECTIVELOR ȘI ACTIVITĂȚILOR PROGRAMULUI COMUN EUROSTARS

I.   Obiective

Obiectivul acestei inițiative prezentate de țările membre Eureka este de a stabili programul comun Eurostars destinat IMM-urilor care desfășoară activități de C & D. Aceste IMM-uri sunt societăți bazate pe utilizarea intensivă de cunoștințe, pe tehnologie/inovare, având un rol deosebit de important în procesul de inovare. Sunt caracterizate printr-o puternică orientare către client sau piață, având drept scop atingerea unei puternice poziții internaționale prin desfășurarea unor proiecte extrem de inovatoare și orientate spre piață. Acestea sunt capabile, utilizând propria capacitate de C & D, să dezvolte produse, procese sau servicii care prezintă în mod clar avantaje inovative sau tehnologice. Societățile pot varia în ceea ce privește dimensiunea și sfera activităților, putând fi, de exemplu, societăți cu vechime, având un istoric în domeniul activităților de C & D eficace și orientate spre aplicație sau societăți recent înființate cu potențial ridicat. C & D constituie un element esențial al strategiei lor corporatiste și al planurilor lor de afaceri. Aceste societăți ar trebui să fie IMM-uri în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (1) și să dedice o parte însemnată din activitatea lor cercetării și dezvoltării. Limitele acestei activități sunt stabilite în detaliu în conformitate cu anexa II.

Programul comun Eurostars vizează sprijinirea acelor IMM-uri care desfășoară activități de C & D prin:

1.

crearea unui mecanism ușor accesibil și durabil de sprijin a C & D europene pentru acestea;

2.

încurajarea acestor IMM-uri să creeze noi activități economice pe baza rezultatelor de C & D obținute și să aducă noi produse, procese și servicii pe piață, mai repede decât ar fi posibil în alt mod;

3.

promovarea dezvoltării tehnologice și a afacerilor și a internaționalizării acestora.

Programul comun Eurostars completează programele naționale și europene existente destinate să sprijine IMM-urile care desfășoară activități de C & D în procesul de inovare al acestora.

Aceasta contribuie la competitivitate, inovare, ocuparea forței de muncă, schimbare economică, dezvoltare durabilă și protecția mediului la nivel european, precum și la atingerea obiectivelor stabilite la Lisabona și Barcelona. Programul sprijină, prin abordarea sa ascendentă, activitățile de cercetare, dezvoltare și demonstrație desfășurate de consorții transnaționale la inițiativa IMM-urilor care desfășoară activități de C & D, precum și cooperarea, după caz, cu organizații de cercetare și/sau mari întreprinderi.

Programul comun Eurostars are drept obiectiv alinierea și sincronizarea programelor naționale de cercetare și inovare relevante pentru a stabili un program comun, care să vizeze integrarea științifică, administrativă și financiară, constituind o contribuție importantă la realizarea SEC. Integrarea științifică se realizează prin definirea și punerea în aplicare în comun a activităților în cadrul programului comun Eurostars. Integrarea administrativă se realizează prin utilizarea secretariatului Eureka ca structură specifică de punere în aplicare. Rolul acestuia este să administreze programul comun Eurostars și să monitorizeze execuția acestuia, conform celor descrise în anexa II. Prin integrarea financiară se înțelege că statele membre participante și celelalte state participante contribuie în mod efectiv la finanțarea programului comun Eurostars, ceea ce presupune, în special, angajamentul de a finanța din bugetele naționale alocate programului comun Eurostars participanții la proiectele Eurostars selectate.

Pe termen mai lung, această inițiativă ar trebui să facă tot posibilul pentru a dezvolta forme de integrare științifică, administrativă și financiară mai strânse. Statele membre participante și celelalte state participante ar trebui, în cadrul acestei inițiative, să continue consolidarea integrării și să elimine barierele juridice și administrative naționale existente care stau în calea cooperării internaționale.

II.   Activități

Principala activitate în cadrul programului comun Eurostars constă în activități de C & D realizate de una sau mai multe IMM-uri care desfășoară activități de C & D, stabilite în statele membre participante sau în celelalte state participante. Organizațiile de cercetare, universitățile, alte IMM-uri și marile societăți pot participa, de asemenea, la program. Activitățile de C & D pot fi desfășurate în întregul domeniu al științei și tehnologiei și sunt:

1.

puse în aplicare prin proiecte transnaționale de pluriparteneriat care implică cel puțin doi participanți independenți din state membre și celelalte state participante diferite, cuprinzând activități de cercetare, dezvoltare tehnologică, demonstrație, formare și diseminare;

2.

realizate, în mare parte, de IMM-urile care desfășoară activități de C & D. În cadrul fiecărui proiect Eurostars selectat, IMM-urile care desfășoară activități de C & D ar trebui să contribuie colectiv la acoperirea celei mai mari părți a costurilor totale legate de activitățile de C & D ale tuturor participanților. În cazul în care este necesară pentru proiect, subcontractarea este permisă într-o mică măsură;

3.

destinate C & D orientate către piață, ar trebui să se deruleze pe termen scurt sau mediu și să abordeze proiecte de C & D ambițioase; IMM-urile ar trebui să-și demonstreze capacitatea de exploatare a rezultatelor proiectului într-un interval de timp realist;

4.

conduse și coordonate de o IMM participantă care desfășoară activități de C & D, așa-numita „IMM conducătoare”.

Pe lângă acestea, activitățile de facilitare de parteneriate, de promovare a programului și de interrelaționare sunt sprijinite într-o măsură limitată pentru a promova programul comun Eurostars și pentru a mări impactul acestuia. Acestea includ organizarea de ateliere de lucru și stabilirea de contacte cu alte părți interesate precum investitori și furnizori de servicii de gestiune a cunoștințelor.

III.   Rezultatele preconizate ca urmare a punerii în aplicare a programului

Rezultatul principal al programului comun Eurostars constă într-un nou program european comun de cercetare și dezvoltare pentru IMM-urile care desfășoară activități de C & D, care are o abordare „bottom-up”, se bazează pe Eureka și este cofinanțat prin intermediul contribuțiilor din cadrul programelor naționale de C & D și de Comunitate.

Structura specifică de punere în aplicare elaborează un raport anual care prezintă în detaliu procesul de punere în aplicare a programului (procesul de evaluare și selecție, statistici privind compoziția grupului evaluator, numărul de proiecte depuse și selectate pentru finanțare, utilizarea fondurilor comunitare, repartizarea fondurilor naționale, tipul participanților, statistici pentru fiecare țară, întâlniri de facilitare de parteneriate și activități de diseminare etc.), precum și progresul înregistrat în materie de integrare. La sfârșitul programului comun Eurostars, structura specifică de punere în aplicare realizează o evaluare ex post a impactului programului.

IV.   Punerea în aplicare a programului

Programul comun Eurostars este administrat de o structură specifică de punere în aplicare. Propunerile se depun la nivel central la structura specifică de punere în aplicare de către solicitanți (punct unic de acces), ca urmare a unei cereri de propuneri comune lansate anual la nivel central, stabilind mai multe termene-limită. Propunerile de proiect sunt evaluate și selectate la nivel central pe baza unor criterii de evaluare și eligibilitate comune și transparente, în urma unei proceduri în două etape. În prima etapă, propunerile sunt evaluate de cel puțin doi experți independenți, care examinează aspectele tehnice și cele care privesc piața ale propunerii. Acești experți își pot desfășura activitatea de la distanță. Clasificarea propunerilor se face în a doua etapă, de către o comisie de evaluare internațională, formată din experți independenți. Lista de clasificare, aprobată la nivel central, este obligatorie în ceea ce privește alocarea fondurilor din contribuția comunitară și din bugetele naționale alocate proiectelor Eurostars. Structura specifică de punere în aplicare este responsabilă de monitorizarea proiectelor, iar pentru administrarea întregului ciclu al proiectului sunt puse în funcțiune proceduri operaționale comune. Structura specifică de punere în aplicare ia măsurile necesare pentru a încuraja recunoașterea contribuției comunitare la programul comun Eurostars, atât în general în cadrul programului, cât și în cadrul proiectelor individuale. Aceasta ar trebui să promoveze o vizibilitate adecvată acestei contribuții, prin folosirea siglei comunitare pe toate materialele publicate, inclusiv publicațiile tipărite și cele electronice, în legătură cu programul comun Eurostars. Participanții la proiect în cadrul proiectelor Eurostars selectate sunt gestionați administrativ de către programele naționale respective ale acestora.

V.   Mecanismul de finanțare

Programul comun Eurostars este cofinanțat de către statele membre participante, de celelalte state participante și de Comunitate. Statele membre participante și celelalte state participante definesc un plan de finanțare multianual pentru a participa la programul comun Eurostars și a contribui la cofinanțarea activităților acestuia. Contribuțiile naționale pot proveni din programe naționale existente sau recent create, atât timp cât respectă caracterul „bottom-up” al programului comun Eurostars. Orice stat membru participant sau orice alt stat participant este liber să-și mărească finanțarea națională alocată programului comun Eurostars, în orice moment în timpul programului.

Finanțarea la nivel de program

Contribuția comunitară la programul comun Eurostars, care este administrată de structura specifică de punere în aplicare, se calculează ca un maxim de o treime din contribuțiile financiare efective ale statelor membre participante și ale celorlalte state participante, cu un plafon de 100 de milioane EUR.

Un maxim de 4,5 % din contribuția financiară comunitară se utilizează de către structura specifică de punere în aplicare drept contribuție la acoperirea costurilor operaționale totale ale programului comun Eurostars.

Contribuția financiară comunitară la proiectele Eurostars selectate este transferată de structura specială de punere în aplicare către organismele de finanțare naționale desemnate de statele membre participante și de celelalte state participante, pe baza unui acord încheiat între organismele de finanțare naționale și structura specială de punere în aplicare. Organismele naționale de finanțare finanțează participanții naționali ale căror propuneri sunt selectate la nivel central și, de asemenea, direcționează contribuția financiară comunitară primită prin structura specifică de punere în aplicare.

Finanțarea proiectelor Eurostars

Alocarea fondurilor din contribuția Comunității și din bugetele naționale afectate proiectelor Eurostars selectate are loc în ordinea listei de clasificare. Contribuția financiară acordată participanților la aceste proiecte se calculează conform regulilor de finanțare ale programelor naționale participante.

În cazul împrumuturilor, se aplică un calcul standard pentru echivalarea finanțării brute, luând în considerare intensitatea dobânzii ajutorului și rata medie de eșec a programului național subiacent.

VI.   Drepturile de proprietate intelectuală

Structura specifică de punere în aplicare adoptă politica în materie de proprietate intelectuală a programului comun Eurostars, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 din prezenta decizie. Obiectivul unei astfel de politici în materie de proprietate intelectuală a programului comun Eurostars este de a promova crearea de cunoștințe, împreună cu exploatarea și diseminarea rezultatelor proiectului în favoarea grupului vizat al IMM-urilor care desfășoară activități de C & D. În acest context, abordarea adoptată în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiuni din cel de-al șaptelea Program-cadru și de difuzare a rezultatelor activităților de cercetare (2007-2013) (2) ar trebui să servească drept model.


(1)  JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(2)  JO L 391, 30.12.2006, p. 1.


ANEXA II

GESTIONAREA PROGRAMULUI COMUN EUROSTARS

Sistemul de guvernare a programului comun Eurostars implică patru organisme principale:

1.

„Grupul la nivel înalt Eureka” (GNI Eureka) este format din persoanele numite de statele care sunt membre ale Eureka, în calitate de reprezentanți la nivel înalt, și un reprezentant din partea Comisiei. GNI Eureka este responsabil de admiterea de state membre neparticipante sau de alte state neparticipante la programul comun Eurostars, în conformitate cu condițiile stabilite în articolele 10 și 11 din prezenta decizie.

2.

„Grupul la nivel înalt Eurostars” (GNI Eurostars) este format din reprezentanții la nivel înalt Eureka ai statelor membre participante și ai celorlalte state participante. Comisia și statele membre ale UE care nu participă la programul comun Eurostars își rezervă opțiunea de a trimite reprezentanți la întrunirile acestui grup în calitate de observatori. În competența acestuia intră supervizarea punerii în aplicare a programului comun Eurostars și, în special: numirea membrilor grupului consultativ Eurostars, aprobarea procedurilor operaționale pentru derularea programului comun Eurostars, aprobarea planificării cererilor de propuneri și a bugetului acestora, precum și aprobarea listei de clasificare a proiectelor Eurostars care urmează să fie finanțate.

3.

„Grupul consultativ Eurostars” este format din coordonatori de proiect naționali Eureka din statele membre participante și din celelalte state participante și este prezidat de către șeful secretariatului Eureka. Grupul consultativ Eurostars oferă consultanță secretariatului Eureka cu privire la execuția programului comun Eurostars și oferă consultanță cu privire la modalitățile de punere în aplicare a acestui program, precum procedurile privind finanțarea, procesul de evaluare și selecție, sincronizarea între procedurile centrale și naționale, precum și monitorizarea proiectelor. De asemenea, oferă consultanță cu privire progresul înregistrat în execuția programului comun, inclusiv progresul spre o integrare mai aprofundată.

4.

Secretariatul Eureka acționează în calitate de structură specifică de punere în aplicare pentru programul comun Eurostars. Șeful acestui secretariat acționează în calitate de reprezentant legal al programului Eurostars. Secretariatul Eureka este responsabil de execuția programului comun Eurostars și, în special, de:

stabilirea bugetului anual pentru cererile de propuneri, organizarea la nivel central a cererilor comune de propuneri și primirea propunerilor de proiect (punct unic de acces);

organizarea la nivel central a eligibilității și a evaluării propunerilor de proiect, conform criteriilor comune de eligibilitate și evaluare, organizarea la nivel central a selecției propunerilor de proiect pentru finanțare, precum și monitorizarea proiectului;

primirea, alocarea și monitorizarea contribuției comunitare;

colectarea conturilor în vederea distribuirii finanțării de către organismele de finanțare în statele membre participante și în celelalte state participante către participanții la proiectele Eurostars;

promovarea programului comun Eurostars;

activitatea de raportare către GNI Eureka, GNI Eurostars și Comisie cu privire la programul comun Eurostars, inclusiv în ceea ce privește progresul spre o integrare mai aprofundată;

informarea rețelei Eureka cu privire la activitățile din cadrul programului comun Eurostars.


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Consiliu

30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/68


DECIZIA CONSILIULUI

din 8 iulie 2008

de numire a patru membri și a patru membri supleanți francezi în cadrul Comitetului Regiunilor

(2008/624/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 263,

având în vedere propunerea guvernului francez,

întrucât:

(1)

La 24 ianuarie 2006, Consiliul a adoptat Decizia 2006/116/CE de numire a membrilor și a membrilor supleanți ai Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2006-25 ianuarie 2010 (1).

(2)

Un post de membru a devenit vacant ca urmare a decesului domnului Raymond FORNI. Trei posturi de membri au devenit vacante ca urmare a încheierii mandatelor domnului Jean PUECH, doamnei Juliette SOULABAILLE și domnului Michel THIERS. Două posturi de membri supleanți în cadrul Comitetului Regiunilor au devenit vacante ca urmare a încheierii mandatelor doamnei Carola JORDA-DEDIEU și domnului Jean-Pierre TEISSEIRE. Două posturi de membri supleanți în cadrul Comitetului Regiunilor au devenit vacante ca urmare a numirii domnului Pierre HUGON și a domnului Christophe ROUILLON în calitate de membri în cadrul Comitetului Regiunilor,

DECIDE:

Articolul 1

Se numesc în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada rămasă a mandatului, respectiv până la 25 ianuarie 2010:

(a)

în calitate de membri:

domnul Pierre HUGON, vice-président du Conseil général de la Loire (schimbare de mandat);

domnul Pierre MAILLE, président du Conseil général du Finistère;

domnul René SOUCHON, président du Conseil régional d’Auvergne;

domnul Christophe ROUILLON, maire de Coulaines (schimbare de mandat);

și

(b)

în calitate de membri supleanți:

domnul Jean-Michel DACLIN, adjoint au maire de Lyon;

doamna Rose-Marie FALCQUE, maire d’Azerailles;

doamna Rachel PAILLARD, maire de Bouzy;

domnul Jean-Louis TOURENNE, président du Conseil général d’Ille-et-Vilaine.

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

C. LAGARDE


(1)  JO L 56, 25.2.2006, p. 75.


ACTE ADOPTATE DE CĂTRE ORGANE CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE

30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/70


 

Doar textele originale CEE-ONU au efecte juridice conform dreptului public internațional. Statutul și data intrării în vigoare a prezentului regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la: http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul nr. 30 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea anvelopelor pentru autovehicule și remorci

A-3-a revizuire

Încorporează întregul text valabil până la:

Suplimentul 15 la seria 02 de modificări – Data intrării în vigoare: 10 noiembrie 2007

CUPRINS

REGULAMENT

1.

Domeniu de aplicare

2.

Definiții

3.

Marcaje

4.

Cerere de omologare

5.

Omologare

6.

Cerințe

7.

Modificări ale tipului de anvelope și prelungirea omologării

8.

Conformitatea producției

9.

Sancțiuni pentru neconformitatea producției

10.

Încetarea definitivă a producției

11.

Dispoziții tranzitorii

12.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile pentru efectuarea probelor de omologare, precum și ale departamentelor administrative

ANEXE

Anexa I —

Comunicare privind omologarea, prelungirea, refuzul, retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de anvelope pentru autovehicule în conformitate cu Regulamentul nr. 30

Anexa II —

Exemplu de poziționare a mărcii de omologare

Anexa III —

Poziționarea marcajelor pentru anvelope

Anexa IV —

Indici de sarcină

Anexa V —

Indici de mărime și dimensiuni ale anvelopelor

Anexa VI —

Metoda de măsurare a anvelopelor

Anexa VII —

Procedură de determinare a performanțelor sarcină/viteză

1.   DOMENIU DE APLICARE

Prezentul regulament acoperă domeniul anvelopelor noi, create în principal, dar nu numai, pentru vehicule de categoria M1, O1 și O2  (1).

Acesta nu se aplică anvelopelor create pentru

(a)

echipamentele de mașini de tradiție

(b)

concursuri.

2.   DEFINIȚII

În scopul prezentului regulament,

2.1.

„Tip de anvelopă pneumatică” înseamnă o categorie de anvelope care nu diferă în aspecte esențiale cum ar fi:

2.1.1.

Producătorul;

2.1.2.

Indicele de mărime al anvelopei;

2.1.3.

Categoria de utilizare [obișnuită (rutieră) sau anvelopă de iarnă sau pentru uz temporar];

2.1.4.

Structura [diagonală (pliu înclinat), centură înclinată, pliu radial, anvelopă cu posibilitate de rulare pe jantă (run flat)];

2.1.5.

Simbolul categoriei de viteză;

2.1.6.

Indice de sarcină;

2.1.7.

Secțiunea transversală a anvelopei;

2.2.

„Anvelopă de iarnă” înseamnă o anvelopă al cărui profil al benzii de rulare și a cărei structură sunt create în primul rând în scopul garantării, în caz de noroi și zăpadă proaspătă sau în curs de topire, unei performanțe mai bune decât aceea a unei anvelope obișnuite (rutieră). Profilul benzii de rulare al unei anvelope de iarnă constă în general din caneluri (nervuri) și/sau saboți distanțați mai mult decât la o anvelopă obișnuită (rutieră);

2.3.

„Structura” unei anvelope înseamnă caracteristicile tehnice ale carcasei anvelopei. Se deosebesc în special următoarele structuri:

2.3.1.

„Diagonală” sau „pliu înclinat” descrie structura unei anvelope în care cordurile pliurilor se extind până la taloane și se așează în unghiuri alterne mult mai mici de 90° spre linia centrală a benzii de rulare a anvelopei;

2.3.2.

„Cu centură înclinată” descrie o structură de anvelopă de tip diagonală (pliu înclinat) în care carcasa este cuprinsă de o centură alcătuită din două sau mai multe straturi de cord din material foarte puțin extensibil, așezate în unghiuri alterne apropiate de cele ale carcasei;

2.3.3.

„Radială” descrie o structură de anvelopă în care cordurile pliurilor se extind până la taloane și sunt așezate aproape la 90° față de linia centrală a benzii de rulare, carcasa fiind stabilizată printr-o centură circulară practic inelastică;

2.3.4.

„Ranforsată” sau „suprasarcină” descrie o structură de anvelopă în care carcasa este mai rezistentă decât cea a anvelopei standard corespunzătoare;

2.3.5.

„Anvelopa de rezervă pentru uz temporar” înseamnă o anvelopă diferită de o anvelopă creată să se potrivească oricărui vehicul în condiții normale de conducere, servind numai pentru uz temporar în condiții de conducere limitate;

2.3.6.

„Anvelopa de rezervă de tip T pentru uz temporar” înseamnă un tip de anvelopă de rezervă pentru uz temporar creată pentru a fi utilizată la presiuni de umplere mai mari decât cele stabilite pentru anvelopele standard și ranforsate;

2.3.7.

„Anvelopă cu posibilitate de rulare pe jantă” sau „anvelopă independentă” descrie o structură de anvelopă prevăzută cu orice soluții tehnice (de exemplu flancuri ranforsate etc.) care permit anvelopei instalate pe roata corespunzătoare și în absența oricărei componente suplimentare să furnizeze vehiculului cel puțin funcțiile de bază ale anvelopei, la o viteză de 80km/h (50mph) și pe o distanță de 80km în regim dezumflat.

2.4.

„Talon” înseamnă partea unei anvelope care are o asemenea formă și structură încât se potrivește jantei și fixează anvelopa pe aceasta (2);

2.5.

„Cord” înseamnă firele care alcătuiesc țesătura pliurilor din anvelopă (2);

2.6.

„Pliu” înseamnă un strat de corzi paralele învelite în cauciuc (2);

2.7.

„Carcasa” înseamnă acea parte a unei anvelope, alta decât banda de rulare și flancurile cauciucului care, la umflare, poartă sarcina (2);

2.8.

„Banda de rulare” înseamnă acea parte a unei anvelope care vine în contact cu terenul (2);

2.9.

„Flanc” înseamnă partea unei anvelope dintre banda de rulare și talon (2);

2.10.

„Suprafața inferioară a anvelopei” înseamnă suprafața inclusă între punctul de lățime maximă a profilului anvelopei și suprafața proiectată să fie acoperită de marginea jantei (2);

2.10.1.

Cu toate acestea, în cazul anvelopelor identificate prin simbolul „A” sau „U” pentru „configurația de ajustare a anvelopei la jantă” (a se vedea alineatul 3.1.10.), aceasta înseamnă suprafața anvelopei care stă pe jantă.

2.11.

„Șanturile benzii de rulare” înseamnă spațiul dintre două nervuri adiacente sau saboți din profilul benzii de rulare (2);

2.12.

„Lățimea secțiunii” înseamnă distanța liniară dintre extremitățile flancurilor unei anvelope umflate, în afara elevațiilor datorate marcajului, decorațiunilor sau nervurilor și benzilor protectoare (2);

2.13.

„Lățimea totală” înseamnă distanța liniară dintre extremitățile flancurilor unei anvelope umflate, inclusiv marcajul, decorațiunile sau nervurile și benzile protectoare (3);

2.14.

„Înălțimea secțiunii” înseamnă distanța egală cu jumătate din diferența dintre diametrul exterior al anvelopei și diametrul nominal al jantei (3);

2.15.

„Raportul nominal de aspect (Ra)” înseamnă însutitul numărului obținut prin divizarea numărului care exprimă înălțimea secțiunii în mm la numărul care exprimă diametrul nominal al secțiunii în mm;

2.16.

„Diametrul exterior” înseamnă diametrul total al unei anvelope noi umflate (3);

2.17.

„Indicele de mărime al anvelopei” este:

2.17.1.

un indice care cuprinde:

2.17.1.1.

diametrul nominal al secțiunii. Diametrul trebuie exprimat în milimetri, cu excepția tipurilor de anvelope pentru care indicele de mărime apare în prima coloană din tabelele din anexa V la prezentul regulament;

2.17.1.2.

raportul nominal de aspect, cu excepția unor tipuri de anvelope pentru care indicele de mărime apare în prima coloană din tabelele din anexa V la prezentul regulament sau, în funcție de tipul de model de anvelopă, diametrul nominal exterior exprimat în mm;

2.17.1.3.

un număr convențional care indică diametrul nominal al jantei și care corespunde diametrului acesteia exprimat fie sub formă de coduri (numere sub 100), fie în milimetri (numere peste 100);

2.17.1.4.

litera „T” din fața diametrului nominal al secțiunii, în cazul anvelopelor de rezervă de tip T pentru uz temporar;

2.17.1.5.

o indicație privind configurația de ajustare a anvelopei la jantă, atunci când diferă de configurația standard.

2.18.

„Diametrul nominal al jantei” înseamnă diametrul jantei pe care se instalează o anvelopă;

2.19.

„Jantă” înseamnă suportul unui ansamblu anvelopă-cameră de aer sau al unei anvelope fără cameră de aer pe care sunt așezate taloanele de anvelopă (3);

2.19.1.

„Configurația de ajustare a anvelopei la jantă” înseamnă tipul de jantă căreia i se potrivește anvelopa. În cazul jantelor non-standard, aceasta va fi identificată printr-un simbol aplicat pe anvelopă, de exemplu, „CT”, „TR”, „TD”, „A” sau „U”.

2.20.

„Janta teoretică” înseamnă janta al cărei diametru ar fi egal cu de x ori diametrul nominal al secțiunii unei anvelope. Valoarea lui x va fi menționată de producătorul anvelopei respective;

2.21.

„Janta de măsurare” înseamnă janta pe care trebuie să fie fixată o anvelopă în vederea efectuării măsurătorilor pentru mărime;

2.22.

„Janta de probă” înseamnă janta pe care trebuie să fie fixată o anvelopă în vederea încercării;

2.23.

„Ruperea în bucăți” înseamnă ruperea de bucăți de cauciuc de pe banda de rulare a anvelopei;

2.24.

„Separarea cordului” înseamnă separarea corzilor de învelișul lor cauciucat;

2.25.

„Separarea pliurilor” înseamnă separarea pliurilor adiacente;

2.26.

„Separarea benzii de rulare a anvelopei” înseamnă separarea benzii de rulare de carcasă;

2.27.

„Indicatori de uzură a benzii de rulare a anvelopei” înseamnă proeminențele din interiorul șanțurilor benzii de rulare a anvelopei create cu scopul de a oferi o indicație vizuală asupra gradului de uzură a benzii de rulare a anvelopei;

2.28.

„Indice de sarcină” înseamnă un număr asociat masei de referință pe care o poate duce o anvelopă la funcționarea în conformitate cu cerințele privind utilizarea specificate de producător.

2.29.

„Categoria de viteză” înseamnă viteza maximă pe care o poate susține anvelopa, exprimată sub forma simbolului categoriei de viteză (a se vedea tabelul următor).

2.29.1.

Categoriile de viteză sunt cele indicate în tabelul următor:

Simbolul categoriei de viteză

Viteza maximă

(km/h)

L

120

M

130

N

140

P

150

Q

160

R

170

S

180

T

190

U

200

H

210

V

240

W

270

Y

300

2.30.

Canelurile profilului benzii de rulare

2.30.1.

„Caneluri principale” înseamnă canelurile largi, poziționate în zona centrală a benzii de rulare pentru anvelope, ai căror indicatori de uzură a benzii de rulare (a se vedea alineatul 2.27.) se află înăuntrul acestora.

2.30.2.

„Caneluri secundare” înseamnă canelurile suplimentare ale profilului benzii de rulare care ar putea dispărea pe parcursul utilizării anvelopei.

2.31.

„Coeficientul de sarcină maximă” înseamnă masa maximă pe care anvelopa o poate duce;

2.31.1.

La o viteză care nu depășește 210 km/h, coeficientul de sarcină maximă nu trebuie să depășească valoarea asociată indicelui de sarcină al anvelopei;

2.31.2.

La o viteză mai mare de 210 km/h, dar care nu depășește 240 km/h (anvelope clasificate prin simbolul categoriei de viteză „V”), coeficientul de sarcină maximă nu trebuie să depășească procentul valorii asociate indicelui de sarcină al anvelopei, indicat în tabelul următor, prin trimitere la capacitatea de viteză a automobilului la care se fixează anvelopa.

Viteza maximă

(km/h)

Coeficient de sarcină maximă

(%)

215

98,5

220

97

225

95,5

230

94

235

92,5

240

91

Se acceptă interpolări liniare ale coeficientului de sarcină maximă la viteze maxime intermediare.

2.31.3.

În cazul vitezelor mai mari de 240 km/h (anvelope clasificate prin simbolul categoriei de viteză „W”), coeficientul de sarcină maximă nu trebuie să depășească procentul valorii asociate indicelui de sarcină al anvelopei, indicat în tabelul următor, prin trimitere la capacitatea de viteză a automobilului la care se fixează anvelopa.

Viteza maximă

(km/h)

Coeficient de sarcină maximă

(%)

240

100

250

95

260

90

270

85

Se acceptă interpolări liniare ale coeficientului de sarcină maximă la viteze maxime intermediare.

2.31.4.

În cazul vitezelor mai mari de 270 km/h (anvelope clasificate prin simbolul categoriei de viteză „Y”), coeficientul de sarcină maximă nu trebuie să depășească procentul valorii asociate indicelui de sarcină al anvelopei, indicat în tabelul următor, prin trimitere la capacitatea de viteză a automobilului la care se fixează anvelopa.

Viteza maximă

(km/h)

Coeficient de sarcină maximă

(%)

270

100

280

95

290

90

300

85

Se acceptă interpolări liniare ale coeficientului de sarcină maximă la viteze maxime intermediare.

2.31.5.

În cazul vitezelor mai mici sau egale cu 60 km/h, coeficientul de sarcină maximă nu trebuie să depășească procentul de masă asociat indicelui de sarcină al anvelopei, indicat în tabelul următor, prin trimitere la viteza maximă proiectată a vehiculului la care se fixează anvelopa.

Viteza maximă

(km/h)

Coeficient de sarcină maximă

(%)

25

142

30

135

40

125

50

115

60

110

2.31.6.

În cazul vitezelor care depășesc 300 km/h, coeficientul de sarcină maximă nu trebuie să depășească masa specificată de producătorul de anvelope, prin trimitere la capacitatea de viteză a anvelopei. În cazul vitezelor intermediare între 300 km/h și viteza maximă permisă de producător, se aplică o interpolare liniară a coeficientului de sarcină maximă.

2.32.

„Modul de rulare pe jantă” descrie starea anvelopei, care își păstrează în linii mari integritatea structurală, funcționând la o presiune de umplere între 0 și 70 kPa.

2.33.

„Funcțiile de bază ale anvelopei” înseamnă capacitatea normală a unei anvelope umflate de a susține o sarcină dată până la o viteză dată și de a transmite forțele de comandă, direcție și frânare la terenul pe care rulează.

2.34.

„Sistem run flat” sau „sistem cu mobilitate extinsă” descrie un ansamblu de componente specificate, dependente din punct de vedere funcțional, inclusiv o anvelopă care, împreună, furnizează performanța specificată care asigură vehiculului funcțiile de bază ale anvelopei, cel puțin la o viteză de 80 km/h (50 mph) și pe o distanță de 80 km la funcționarea în modul de rulare pe jantă.

2.35.

„Înălțimea secțiunii deviate” reprezintă diferența dintre raza deviată, măsurată din centrul jantei la suprafața tamburului și jumătate din diametrul nominal al jantei, astfel cum apare definit în ISO 4000-1.

3.   MARCAJE

3.1.   Anvelopele supuse omologării vor purta pe ambele flancuri, în cazul anvelopelor simetrice, și cel puțin pe flancul exterior, în cazul anvelopelor asimetrice:

3.1.1.

Marca sau denumirea comercială;

3.1.2.

Indicele de mărime al anvelopei, definit la alineatul 2.17. din prezentul regulament;

3.1.3.

O indicație privind structura astfel:

3.1.3.1.

pe anvelopele în diagonală (pliu înclinat), niciun marcaj sau litera „D”, așezată în fața marcajului diametrului jantei;

3.1.3.2.

pe anvelopele cu pliu radial, litera „R”, așezată în fața marcajului diametrului jantei și, opțional, cuvântul „RADIAL”;

3.1.3.3.

pe anvelopele cu centură înclinată, litera „B”, așezată în fața marcajului diametrului jantei și, în plus, cuvintele „CU CENTURĂ ÎNCLINATĂ”;

3.1.3.4.

pe anvelopele cu pliu radial adecvate la viteze mai mari de 240 km/h, dar care nu depășesc 300 km/h (anvelopele marcate prin simbolul de viteză „W” sau „Y” ca parte din descrierea serviciului), litera „R”, așezată în fața marcajului diametrului jantei, poate fi înlocuită de inscripția „ZR”.

3.1.3.5.

pe anvelopele „run flat” sau „independente”, litera „F” așezată în fața marcajului diametrului jantei.

3.1.4.

O indicație privind categoria de viteză a anvelopei, prin intermediul simbolului prezentat la alineatul 2.29. de mai sus;

3.1.4.1.

La anvelopele adecvate vitezelor care depășesc 300 km/h, litera „R” așezată în fața marcajului diametrului jantei va fi înlocuită de inscripția „ZR”, iar anvelopa va fi marcată printr-o descriere de serviciu constând din simbolul de viteză „Y” și indicele de sarcină corespunzător. Descrierea de serviciu va fi marcată în paranteze, de exemplu, „(95Y)”.

3.1.5.

Inscripția M+S sau M.S sau M&S în cazul unei anvelope de iarnă;

3.1.6.

Indicele de sarcină, definit în alineatul 2.28.din prezentul regulament;

3.1.7.

Termenul „FĂRĂ CAMERĂ DE AER” dacă anvelopa este proiectată pentru utilizarea fără cameră interioară de aer;

3.1.8.

Termenul „RANFORSAT” sau cuvântul „SUPRASARCINĂ” dacă anvelopa este ranforsată;

3.1.9.

Data de fabricație sub forma unui grup de patru caractere, primele două indicând săptămâna, iar ultimele două anul de fabricație. Cu toate acestea, acest marcaj, care poate fi așezat doar pe un flanc, nu este obligatoriu pe nicio anvelopă supusă omologării, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament (4).

3.1.10.

În cazul anvelopelor omologate inițial după intrarea în vigoare a Suplimentului 13 la seria 02 de modificări la Regulamentul nr. 30, identificarea menționată la alineatul 2.17.1.5. va fi așezată imediat după marcajul diametrului jantei menționat la alineatul 2.17.1.3.

3.1.11.

În cazul anvelopelor de rezervă pentru uz temporar, cuvintele „EXCLUSIV PENTRU UZ TEMPORAR” cu litere mari de cel puțin 12,7 mm înălțime.

3.1.11.1.

În plus, în cazul anvelopelor de rezervă de tip „T” pentru uz temporar, legenda „A SE UMFLA LA 420 kPa (60 psi)”, cu litere mari de cel puțin 12,7 mm înălțime.

3.1.12.

Simbolul următor, în cazul în care anvelopa este de tip „run flat” sau „independentă”, unde „h” este cel puțin 12 mm.

Image

3.2.   Anvelopele trebuie să ofere spațiu adecvat pentru marca de omologare, astfel cum se arată în anexa II la prezentul regulament.

3.3.   Anexa III la prezentul regulament oferă un exemplu de poziționare a marcajelor pentru anvelope.

3.4.   Marcajele la care se face referire în alineatul 3.1. și marca omologată menționată la alineatul 5.4. din prezentul regulament trebuie turnate pe sau înăuntrul anvelopelor. Acestea trebuie să fie lizibile și așezate în zona inferioară a anvelopei pe cel puțin unul din flancurile acesteia, cu excepția inscripției menționate la alineatul 3.1.1. de mai sus.

3.4.1.   Cu toate acestea, în cazul anvelopelor identificate pe baza simbolul „A” sau „U” pentru „configurația de ajustare a anvelopei la jantă” (a se vedea alineatul 3.1.10.), marcajele pot fi așezate oriunde pe flancul anvelopei.

4.   CERERE DE OMOLOGARE

4.1.   Cererea de omologare a unui tip de anvelopă va fi transmisă de proprietarul mărcii fabricii sau de reprezentantul legal al acestuia. Aceasta trebuie să conțină:

4.1.1.

Indicele de mărime al anvelopei, definit la alineatul 2.17. din prezentul regulament;

4.1.2.

Marca sau denumirea comercială;

4.1.3.

Categoria de utilizare [normală (rutieră) sau anvelopă de iarnă, sau pentru uz temporar];

4.1.4.

Structură: diagonală (pliu înclinat), cu centură înclinată, radială, anvelopă cu posibilitate de rulare pe jantă;

4.1.5.

Categoria de viteză;

4.1.6.

Indicele de sarcină al anvelopei;

4.1.7.

Utilizarea anvelopei cu sau fără cameră de aer internă;

4.1.8.

Dacă anvelopa este „standard” sau „ranforsată” sau „anvelopă de rezervă de tip T pentru uz temporar”;

4.1.9.

Numărul de pliuri pentru anvelopele diagonale (pliu înclinat);

4.1.10.

Dimensiunile totale: diametrul total al secțiunii și diametrul exterior;

4.1.11.

Jantele pe care poate fi instalată anvelopa;

4.1.12.

Janta de măsurare și janta de probă;

4.1.13.

Presiunea de probă atunci când producătorul solicită aplicarea alineatului 1.3. din anexa VII la prezentul regulament;

4.1.14.

Factorul x menționat la alineatul 2.20. de mai sus.

4.1.15.

În cazul anvelopelor pentru viteze care depășesc 300 km/h, viteza maximă admisă de producătorul de anvelope și capacitatea de purtare a sarcinii permisă pentru viteza maximă respectivă. Producătorul de anvelope trebuie să menționeze de asemenea aceste valori în literatura tehnică a tipului de anvelopă respectiv.

4.1.16.

Identificarea contururilor jantei de reținere a talonului specifice „modului de rulare pe jantă” a „anvelopelor run flat”.

4.2.   Cererea de omologare va fi însoțită (în triplu exemplar) de o schiță sau imagine reprezentativă care identifică profilul benzii de rulare a anvelopei, împreună cu o schiță a anvelopei umflate instalată pe janta de măsurare, indicând dimensiunile relevante (a se vedea alineatele 6.1.1. și 6.1.2.) ale tipului supus omologării. Aceasta va fi însoțită de asemenea fie de un raport de testare emis de laboratorul de probe omologat, fie de un eșantion sau două ale tipului de anvelopă, la dispoziția autorității competente. Imaginile sau pozele flancului și ale benzii de rulare a anvelopei vor fi transmise imediat ce s-a stabilit producția, în termen de un an de la data emiterii omologării tipurilor.

4.3.   Autoritatea competentă trebuie să verifice existența dispozițiilor corespunzătoare, în scopul garantării controlului eficient al conformității producției, înaintea acordării omologării pentru tipul respectiv.

4.4.   Atunci când un producător de anvelope trimite o cerere de omologare pentru un tip de anvelope, nu este necesară efectuarea unei probe de sarcină/viteză pe fiecare tip de anvelopă din categoria respectivă. Selectarea cazului celui mai nepotrivit se poate face la alegerea autorității pentru omologare.

5.   OMOLOGARE

5.1.   În cazul în care anvelopa supusă omologării în conformitate cu prezentul regulament respectă cerințele alineatului 6 de mai jos, se acordă omologarea pentru tipul respectiv de anvelopă.

5.2.   Fiecare tip omologat va primi un număr de omologare. Primele două caractere ale acestuia (în prezent 02) vor indica seria de modificări, care include cele mai recente modificări tehnice efectuate la regulament la momentul emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu va atribui același număr unui alt tip de anvelopă acoperit de prezentul regulament.

5.3.   Constatarea omologării, prelungirii, refuzului sau retragerii omologării sau întreruperii definitive a producției unui tip de anvelope în conformitate cu prezentul regulament va fi comunicată părților la acordul din 1958, de aplicare a prezentului regulament, sub forma unei fișe în conformitate cu modelul din anexa I la prezentul regulament.

5.3.1.   Atunci când omologarea de tip se acordă pentru un tip de anvelope adecvat vitezelor mai mari de 300 km/h (a se vedea alineatul 4.1.15.), viteza maximă relevantă (km/h) și capacitatea de purtare a sarcinii (kg) admisă pentru viteza maximă vor fi notificate în mod clar în secțiunea 10 a fișei de comunicare (a se vedea anexa I din prezentul regulament); se pot menționa de asemenea capacitățile de purtare a sarcinii pentru vitezele intermediare mai mari de 300 km/h.

5.4.   Se va atașa vizibil fiecărei anvelope conforme unui tip de anvelopă omologată în temeiul prezentului regulament, în spațiul menționat la alineatul 3.2. de mai sus și, în plus față de marcajele date la alineatul 3.1. de mai sus, o marcă de omologare internațională constând din:

5.4.1.

Un cerc care înconjoară litera „E”, urmat de numărul de identificare al țării care a acordat omologarea (5);

5.4.2.

Un număr de omologare.

5.5.   Marca de omologare va fi clară, lizibilă și imposibil de șters.

5.6.   Anexa II la prezentul regulament oferă un exemplu de poziționare a mărcii de omologare.

6.   CERINȚE

6.1.   Dimensiunile anvelopelor

6.1.1.   Lățimea profilului unei anvelope

6.1.1.1.   Lățimea profilului se va calcula pe baza următoarei formule:

S = S1 + K(A – A1),

unde:

S

este „lățimea profilului” exprimată în mm și măsurată pe janta de măsurare;

S1

este „diametrul nominal al secțiunii” (în mm), astfel cum apare pe flancul anvelopei în indicele anvelopei, astfel cum este stabilit;

A

este lățimea (exprimată în mm) a jantei de măsurare, astfel cum o prezintă producătorul în nota descriptivă (6);

A1

este lățimea (exprimată în mm) a jantei teoretice.

A1 va fi considerată egală cu S1 înmulțită cu factorul x, specificat de producător, iar constanta K va fi considerată egală cu 0,4.

6.1.1.2.   Cu toate acestea, în cazul tipurilor de anvelope a căror indice este dat în prima coloană din tabelele din anexa V la prezentul regulament, lățimea profilului va fi cea dată în partea opusă indicelui anvelopei în aceste tabele.

6.1.1.3.   Cu toate acestea, în cazul anvelopelor identificate prin simbolul „A” sau „U” pentru „configurația de ajustare a anvelopei la jantă” (a se vedea alineatul 3.1.10.), constanta K va fi considerată egală cu 0,6.

6.1.2.   Diametrul exterior al unei anvelope

6.1.2.1.   Diametrul exterior al unei anvelope se calculează pe baza formulei următoare:

D = d + 2H

unde:

 

D este diametrul exterior exprimat în mm

 

d este numărul convențional definit la alineatul 2.17.1.3. de mai sus, exprimat în mm (6),

 

H este înălțimea nominală a secțiunii în mm, egală cu:

H = 0,01 S1 × Ra,

 

S1 este diametrul nominal al secțiunii în mm, și

 

Ra este raportul nominal de aspect,

toți acești factori apar pe flancul anvelopei în indicele de mărime al anvelopei, în conformitate cu condițiile alineatului 3.4. de mai sus.

6.1.2.2.   Cu toate acestea, în cazul anvelopelor al căror indice apare în prima coloană a tabelelor din anexa V la prezentul regulament, diametrul exterior va fi cel opus indicelui „mărimii” în aceste tabele.

6.1.2.3.   Cu toate acestea, în cazul anvelopelor identificate prin simbolul „A” sau „U” pentru „configurația de ajustare a anvelopei la jantă” (a se vedea alineatul 3.1.10.), diametrul exterior va fi cel menționat în indicele de mărime al anvelopei, astfel cum apare pe flancul anvelopei.

6.1.3.   Metoda de măsurare a anvelopelor

Dimensiunile anvelopelor se vor măsura prin procedura descrisă în anexa VI la prezentul regulament.

6.1.4.   Specificații privind lățimea profilului anvelopei

6.1.4.1.   Lățimea totală a unei anvelope poate fi mai mică decât lățimea profilului, determinată conform alineatului 6.1.1. de mai sus.

6.1.4.2.   Aceasta poate depăși valoarea respectivă prin următoarele procente:

6.1.4.2.1.

la anvelopele diagonale (pliu înclinat): 6 %;

6.1.4.2.2.

la anvelopele cu pliuri radiale și de tip run flat: 4 %;

6.1.4.2.3.

în plus, dacă anvelopa prezintă nervuri speciale protectoare (sau benzi), cifra mărită prin toleranța menționată anterior poate fi depășită cu 8 mm.

6.1.4.2.4.

Cu toate acestea, în cazul anvelopelor identificate prin simbolul „A” sau „U” pentru „configurația de ajustare a anvelopei la jantă” (a se vedea alineatul 3.1.10.), lățimea totală a anvelopei, în zona inferioară a anvelopei, este egală cu diametrul nominal al jantei pe care se instalează anvelopa, astfel cum arată producătorul în nota descriptivă, la care se adaugă 20 mm.

6.1.5.   Specificații privind diametrul exterior al anvelopelor

Diametrul exterior al unei anvelope nu trebuie să depășească valorile Dmin și Dmax, obținute prin aplicarea formulelor următoare:

 

Dmin = d + (2H × a)

 

Dmax = d + (2H × b)

unde:

6.1.5.1.

pentru dimensiunile prezentate în anexa V, precum și pentru anvelopele identificate prin simbolul „A” sau „U” pentru „configurația de ajustare a anvelopei la jantă” (a se vedea alineatul 3.1.10.), înălțimea secțiunii nominale H este egală cu:

H = 0,5 (D – d), pentru referințe a se vedea alineatul 6.1.2.

6.1.5.2.

pentru alte mărimi, care nu sunt cuprinse în anexa V, „H” și „d” sunt astfel cum sunt definite la alineatul 6.1.2.1,

6.1.5.3.

Coeficienții „a” și „b” sunt, respectiv:

6.1.5.3.1.

Coeficientul „a” = 0,97

6.1.5.3.2.

Coeficientul „b” pentru anvelopele obișnuite

(rutiere)

Radială, run flat

Diagonală, centură înclinată

1,04

1,08

6.1.5.4.

pentru anvelopele de iarnă, diametrul total (Dmax) stabilit în conformitate cu cele prezentate anterior poate fi depășit cu 1 %.

6.2.   Determinarea performanței sarcină/viteză

6.2.1.   Anvelopa va fi supusă unei probe privind performanța sarcină/viteză, derulată prin procedura descrisă în anexa VII la prezentul regulament.

6.2.1.1.   Atunci când cererea se întocmește pentru anvelopele identificate prin intermediul codului de litere „ZR” în indicele de mărime și adecvate la viteze mai mari de 300 km/h (a se vedea alineatul 4.1.15.), încercarea la sarcină/viteză de mai sus se desfășoară pe o anvelopă în condițiile de sarcină și viteză marcate pe aceasta (a se vedea alineatul 3.1.4.1.). Trebuie efectuată o altă încercare la sarcină/viteză pe un al doilea eșantion din același tip de anvelope, în condițiile de sarcină și viteză specificate ca fiind maxime de către producătorul de anvelope (a se vedea alineatul 4.1.15. din prezentul regulament).

Cea de-a doua probă se poate desfășura pe același eșantion de anvelope, cu acordul producătorului de anvelope.

6.2.1.2.   Atunci când cererea se întocmește pentru omologarea de tip a unui „sistem run flat” (sistem de funcționare a anvelopei pe jantă), încercarea la sarcină/viteză menționată anterior are loc pe o anvelopă, umflată conform alineatului 1.2. din anexa VII, în condițiile de sarcină și viteză marcate pe anvelopă (a se vedea alineatul 3.1.4.1.). Trebuie efectuată o altă încercare la sarcină/viteză pe un al doilea eșantion din același tip de anvelopă, astfel cum este specificat la alineatul 3. din anexa VII. Cea de-a doua încercare se poate efectua pe același eșantion doar cu acordul producătorului.

6.2.2.   Se consideră că o anvelopă a trecut proba dacă, după supunerea la proba de sarcină/viteză, aceasta nu prezintă separare a benzilor de rulare, a cutelor, a cordurilor, rupere în bucăți sau corduri rupte.

6.2.2.1.   Cu toate acestea, se consideră că o anvelopă marcată cu simbolul de viteză „Y” care, după efectuarea încercării corespunzătoare, prezintă goluri superficiale ale suprafeței de rulare a anvelopei determinate de echipamentele și condițiile specifice de probă, a trecut încercarea.

6.2.2.2.   Se consideră că o anvelopă cu „sistem run flat” a trecut proba dacă, după trecerea încercării menționate la alineatul 3. din anexa VII, nu prezintă modificare a înălțimii secțiunii deviate, în comparație cu înălțimea secțiunii deviate la începutul încercării, mai mare de 20 % și menține banda de rulare conectată la cele două flancuri ale anvelopei.

6.2.3.   Diametrul exterior al anvelopei, măsurat la șase ore de la determinarea performanței la sarcină/viteză, nu trebuie să difere cu mai mult de ± 3,5 % de diametrul exterior, astfel cum este măsurat înaintea încercării.

6.3.   Indicatori privind uzura benzii de rulare

6.3.1.   Anvelopa trebuie să includă nu mai puțin de șase șiruri transversale de indicatori de uzură, la distanțe aproximativ egale și situate în canelurile principale ale benzii de rulare a anvelopei. Indicatorii privind uzura benzii de rulare a anvelopei trebuie să fie astfel încât să nu poată fi confundați cu pragurile din cauciuc dintre nervurile sau saboții benzii de rulare.

6.3.2.   Cu toate acestea, în cazul anvelopelor de dimensiuni adecvate instalării pe jante cu diametru nominal de 12 sau mai mic, se acceptă patru șiruri de indicatori privind uzura benzii de rulare a anvelopei.

6.3.3.   Indicatorii privind uzura benzii de rulare trebuie să ofere un mijloc de indicare, cu o toleranță de + 0,60/– 0,00 mm, atunci când canelurile benzii de rulare nu au o adâncime mai mare de 1,6 mm.

6.3.4.   Înălțimea indicatorilor de uzură a benzii de rulare este determinată prin măsurarea diferenței dintre adâncimea, de la suprafața benzii de rulare la vârful indicatorului și la partea de jos a canelurilor benzii de rulare, în apropierea pantei de la baza indicatorului de uzură a benzii de rulare a anvelopei.

7.   MODIFICĂRI ALE TIPULUI DE ANVELOPĂ ȘI PRELUNGIREA OMOLOGĂRII

7.1.   Fiecare modificare a tipului de anvelopă trebuie notificată departamentului administrativ care a omologat tipul de anvelopă. În continuare, departamentul poate fie:

7.1.1.

să aibă în vedere faptul că modificările făcute nu pot avea un efect advers important și că, în orice caz, anvelopa respectă în continuare condițiile; fie

7.1.2.

să solicite un alt raport de probă din partea serviciului tehnic responsabil cu coordonarea încercărilor.

7.2.   Modificarea profilului benzii de rulare a anvelopei nu va fi considerată a necesita o repetare a încercărilor prevăzute la alineatul 6. din prezentul regulament.

7.3.   Confirmarea sau refuzul omologării, cu menționarea modificărilor, se va comunica prin procedura specificată la alineatul 5.3. de mai sus părților la acordul care aplică prezentul regulament.

7.4.   Autoritatea competentă care eliberează prelungirea omologării va atribui un număr de serie pentru o asemenea prelungire și va informa în acest sens celelalte părți la acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conform modelului din anexa I la prezentul regulament.

8.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

Conformitatea procedurilor de producție trebuie să respecte procedurile stipulate în acord, apendicele 2 (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2), cu următoarele condiții:

8.1.

Anvelopele omologate conform prezentului regulament trebuie fabricate astfel încât să respecte tipul omologat, îndeplinind condițiile specificate la alineatul 6. de mai sus.

8.2.

Este posibil ca autoritatea care a acordat omologarea să verifice în orice moment metodele de control al conformității aplicate în fiecare instalație de producție. Pentru fiecare instalație de producție, frecvența normală a acestor verificări este de cel puțin din doi în doi ani.

9.   SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI

9.1.   Omologarea acordată pentru un tip de anvelopă în conformitate cu prezentul regulament, poate fi retrasă în cazul în care condițiile prevăzute la alineatul 8.1. de mai sus nu sunt respectate sau dacă anvelopele testate din serii nu au reușit să treacă probele prevăzute în alineatul respectiv.

9.2.   În cazul în care o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, aceasta va notifica imediat celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare, conform modelului din anexa I la prezentul regulament.

10.   ÎNTRERUPEREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

Dacă deținătorul unei omologări încetează să mai fabrice un tip de anvelopă omologată în conformitate cu prezentul regulament, acesta va informa în consecință autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării respective, autoritatea va informa celelalte părți la acordul 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare, conform modelului din anexa I la prezentul regulament.

11.   DISPOZIȚII TRANZITORII

11.1.   Părțile contractante care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea prelungirilor la seriile precedente de modificări sau la suplimentul la seriile de modificări la prezentul regulament.

11.2.   Nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze anvelopa omologată prin seria 01 de modificări la prezentul regulament.

11.3.   Indicatori privind uzura benzii de rulare:

11.3.1.

De la data intrării în vigoare a suplimentului 4 la seria 02 de modificări, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu mai pot elibera omologări în conformitate cu suplimentul 3 la seria 02 de modificări referitor la condițiile din alineatul 6.3.3.

11.3.2.

Toate anvelopele noi fabricate începând cu 1 octombrie 1995 vor respecta condițiile prevăzute la alineatul 6.3.3., astfel cum este modificat de suplimentul 4 la seria 02 de modificări.

12.   DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE PENTRU EFECTUAREA PROBELOR DE OMOLOGARE ȘI ALE DEPARTAMENTELOR ADMINISTRATIVE

12.1.   Părțile la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament vor comunica Secretariatului Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile pentru efectuarea probelor de omologare și ale departamentelor administrative care acordă omologarea, cărora li se vor transmite formularele de atestare a omologării, prelungirii, refuzului, retragerii omologării sau întreruperii definitive a producției, emise în alte țări.

12.2.   Părțile la acord care aplică prezentul regulament pot desemna laboratoare de producători de anvelope ca având calitatea de laboratoare de probă omologate.

12.3.   Atunci când o parte la acord aplică alineatul 12.2. de mai sus, aceasta poate, dacă dorește, să fie reprezentată la probe de una sau mai multe persoane, la alegerea acesteia.

Imagine explicativă

(a se vedea alineatul 2 din regulament)

Image


(1)  Definit în anexa VII la Rezoluția consolidată privind construcția de vehicule (R.E.3), (document TRANS/WP.29/78/Rev.1/Amend.2, modificată ultima dată prin amendamentul 4).

(2)  A se vedea imaginea explicativă.

(3)  A se vedea imaginea explicativă.

(4)  Înainte de 1 ianuarie 2000, data fabricației poate fi indicată printr-un grup de trei caractere, primele două indicând săptămâna, iar ultimul anul fabricației.

(5)  1 pentru Germania, 2 pentru Franța, 3 pentru Italia, 4 pentru Olanda, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria, 8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Serbia, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14 pentru Elveția, 15 (vacant), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia, 21 pentru Portugalia, 22 pentru Federația Rusă, 23 pentru Grecia, 24 pentru Irlanda, 25 pentru Croația, 26 pentru Slovenia, 27 pentru Slovacia, 28 pentru Belarus, 29 pentru Estonia, 30 (vacant), 31 pentru Bosnia și Herțegovina, 32 pentru Letonia, 33 (vacant), 34 pentru Bulgaria, 35 (vacant), 36 pentru Lituania, 37 pentru Turcia, 38 (vacant), 39 pentru Azerbaijan, 40 pentru Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, 41 (vacant), 42 pentru Comunitatea Europeană (Omologările sunt acordate de statele sale membre care utilizează simbolul CEE respectiv), 43 pentru Japonia, 44 (vacant), 45 pentru Australia, 46 pentru Ucraina, 47 pentru Africa de Sud, 48 pentru Noua Zeelandă, 49 pentru Cipru, 50 pentru Malta, 51 pentru Republica Coreea, 52 pentru Malaiezia, 53 pentru Tailanda, 54 și 55 (vacant) și 56 pentru Muntenegru. Numerele ulterioare vor fi atribuite altor țări în ordinea cronologică a ratificării sau aderării la acordul privind adoptarea prescripțiilor tehnice uniforme pentru vehiculele pe roți, echipamentele și componentele care pot fi fixate la și/sau utilizate la vehiculele pe roți și condițiile privind recunoașterea reciprocă a omologărilor acordate în baza acestor prescripții, iar numerele astfel atribuite se vor comunica de către Secretarul General al Națiunilor Unite părților contractante la acord.

(6)  Dacă numărul convențional este acordat pe bază de coduri, valoarea în mm se obține multiplicând acest număr cu 25,4.


ANEXA I

COMUNICARE

(Format maxim: A4 (210 × 297 mm))

Image


ANEXA II

Exemplu de dispunere a mărcii de omologare

Image

Marca de omologare de mai sus imprimată pe o anvelopă demonstrează că tipul de anvelopă în discuție a fost omologat în Olanda (E 4) cu numărul de omologare 022439.

Notă: Primele două caractere ale numărului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu condițiile din prezentul regulament, astfel cum este modificat de seria 02 de modificări.

Numărul de omologare trebuie așezat în apropierea cercului, fie deasupra, dedesubtul literei „E”, fie la stânga sau la dreapta literei respective. Cifrele numărului de omologare se află pe aceeași parte a literei „E” îndreptate în aceeași direcție. Se recomandă evitarea cifrelor romane ca numere de omologare, pentru a se preveni orice confuzie cu alte simboluri.


ANEXA III

Poziționarea marcajelor pentru anvelope

1.   Exemplu de marcaje pentru tipurile de anvelope comercializate după intrarea în vigoare a prezentului regulament

Image

Aceste marcaje definesc o anvelopă:

(a)

cu diametrul nominal al secțiunii de 185;

(b)

cu un format nominal al imaginii de 70;

(c)

cu structură de pliuri radiale (R);

(d)

cu diametru nominal al jantei de 14;

(e)

cu sarcină de 580 kg, corespunzătoare indicelui de sarcină 89 din anexa IV la prezentul regulament;

(f)

având categoria de viteză T (viteza maximă de 190 km/h);

(g)

pentru fixarea fără cameră de aer internă („fără cameră de aer”);

(h)

tip de „iarnă” (M+S);

(i)

fabricată în cursul celei de-a 25-a săptămâni a anului 2003.

2.   În cazul special al anvelopelor cu simbolul „A” sau „U” pentru configurația de ajustare a anvelopei la jantă, marcajul va fi sub forma următorului exemplu:

185-560 R 400A sau 185-560 R 400U unde:

 

185 este diametrul nominal al secțiunii în mm;

 

560 este diametrul exterior exprimat în mm;

 

R indică structura anvelopei – a se vedea alineatul 3.1.3. din prezentul regulament;

 

400 este diametrul nominal al jantei exprimat în mm;

 

A sau U este configurația de ajustare a anvelopei la jantă.

Marcajul indicelui de sarcină, al categoriei de viteză, al datei de fabricație, precum și alte marcaje, vor fi ca în exemplul 1 de mai sus.

3.   Poziționarea și ordonarea marcajelor care indică denumirea anvelopei sunt următoarele:

(a)

indicele de mărime, astfel cum apare definit la alineatul 2.17. din prezentul regulament, se va grupa ca în exemplele anterioare: 185/70 R 14 și 185-560 R 400A sau 185-560 R 400U;

(b)

descrierea serviciului care include indicele de sarcină și simbolul vitezei se vor așeza imediat după indicele de mărime al anvelopei, astfel cum apare definit la alineatul 2.17. din prezentul regulament;

(c)

simbolurile „fără cameră de aer”, „ranforsat” și „M + S” se pot afla la distanță de indicele de mărime.


ANEXA IV

Indici de sarcină

Li

=

Indicele de sarcină

kg

=

Greutatea corespunzătoare a vehiculului de transportat.


Li

kg

0

45

1

46,2

2

47,5

3

48,7

4

50

5

51,5

6

53

7

54,5

8

56

9

58

10

60

11

61,5

12

63

13

65

14

67

15

69

16

71

17

73

18

75

19

77,5

20

80

21

82,5

22

85

23

87,5

24

90

25

92,5

26

95

27

97,5

28

100

29

103

30

106

31

109

32

112

33

115

34

118

35

121

36

125

37

128

38

132

39

136

40

140

41

145

42

150

43

155

44

160

45

165

46

170

47

175

48

180

49

185

50

190

51

195

52

200

53

206

54

212

55

218

56

224

57

230

58

236

59

243

60

250

 

 

61

257

62

265

63

272

64

280

65

290

66

300

67

307

68

315

69

325

70

335

71

345

72

355

73

365

74

375

75

387

76

400

77

412

78

425

79

437

80

450

81

462

82

475

83

487

84

500

85

515

86

530

87

545

88

560

89

580

90

600

 

 

91

615

92

630

93

650

94

670

95

690

96

710

97

730

98

750

99

775

100

800

101

825

102

850

103

875

104

900

105

925

106

950

107

975

108

1 000

109

1 030

110

1 060

111

1 090

112

1 120

113

1 150

114

1 180

115

1 215

116

1 250

117

1 285

118

1 320

119

1 360

120

1 400

 

 


ANEXA V

Indici de mărime dimensiuni ale anvelopelor

Tabelul I

Anvelope cu construcție pe diagonală (anvelope europene)

Mărime

Codul de măsurare a lățimii jantei

Diametrul total (1)

mm

Lățimea profilului anvelopei (1)

mm

Diametrul nominal al jantei

„d”

mm

Serii cu profil balon

4.80-10

3.5

490

128

254

5.20-10

3.5

508

132

254

5.20-12

3.5

558

132

305

5.60-13

4

600

145

330

5.90-13

4

616

150

330

6.40-13

4.5

642

163

330

5.20-14

3.5

612

132

356

5.60-14

4

626

145

356

5.90-14

4

642

150

356

6.40-14

4.5

666

163

356

5.60-15

4

650

145

381

5.90-15

4

668

150

381

6.40-15

4.5

692

163

381

6.70-15

4.5

710

170

381

7.10-15

5

724

180

381

7.60-15

5.5

742

193

381

8.20-15

6

760

213

381

Seriile cu profil redus

5.50-12

4

552

142

305

6.00-12

4.5

574

156

305

7.00-13

5

644

178

330

7.00-14

5

668

178

356

7.50-14

5.5

688

190

356

8.00-14

6

702

203

356

6.00-15 L

4.5

650

156

381

Serii cu profil foarte redus (2)

155-13/6.15-13

4.5

582

157

330

165-13/6.45-13

4.5

600

167

330

175-13/6.95-13

5

610

178

330

155-14/6.15-14

4.5

608

157

356

165-14/6.45-14

4.5

626

167

356

175-14/6.95-14

5

638

178

356

185-14/7.35-14

5.5

654

188

356

195-14/7.75-14

5.5

670

198

356

Serii cu profil ultra redus

5.9-10

4

483

148

254

6.5-13

4.5

586

166

330

6.9-13

4.5

600

172

330

7.3-13

5

614

184

330


Tabelul II

Serie milimetrică – Radială (anvelope europene)

Mărime

Codul de măsurare a lățimii jantei

Diametrul total (3)

mm

Lățimea profilului anvelopei (3)

mm

Diametrul nominal al jantei

„d”

mm

125 R 10

3.5

459

127

254

145 R 10

4

492

147

254

125 R 12

3.5

510

127

305

135 R 12

4

522

137

305

145 R 12

4

542

147

305

155 R 12

4.5

550

157

305

125 R 13

3.5

536

127

330

135 R 13

4

548

137

330

145 R 13

4

566

147

330

155 R 13

4.5

578

157

330

165 R 13

4.5

596

167

330

175 R 13

5

608

178

330

185 R 13

5.5

624

188

330

125 R 14

3.5

562

127

356

135 R 14

4

574

137

356

145 R 14

4

590

147

356

155 R 14

4.5

604

157

356

165 R 14

4.5

622

167

356

175 R 14

5

634

178

356

185 R 14

5.5

650

188

356

195 R 14

5.5

666

198

356

205 R 14

6

686

208

356

215 R 14

6

700

218

356

225 R 14

6.5

714

228

356

125 R 15

3.5

588

127

381

135 R 15

4

600

137

381

145 R 15

4

616

147

381

155 R 15

4.5

630

157

381

165 R 15

4.5

646

167

381

175 R 15

5

660

178

381

185 R 15

5.5

674

188

381

195 R 15

5.5

690

198

381

205 R 15

6

710

208

381

215 R 15

6

724

218

381

225 R 15

6.5

738

228

381

235 R 15

6.5

752

238

381

175 R 16

5

686

178

406

185 R 16

5.5

698

188

406

205 R 16

6

736

208

406


Tabelul III

Seria 45 – Jante radiale la 5° TR metric

Mărime

Lățimea jantei de măsurare

Diametru total

Lățimea profilului anvelopei

280/45 R 415

240

661

281


(1)  Toleranță: a se vedea alineatele 6.1.4. și 6.1.5.

(2)  Se acceptă următorii indici de mărime: 185-14/7.35-14 sau 185-14 sau 7.35-14 sau 7.35-14/185-14.

(3)  Toleranță: a se vedea alineatele 6.1.4. și 6.1.5.


ANEXĂ VI

Metoda de măsurare a anvelopelor

1.1.

Instalați anvelopa pe janta de măsurare specificată de producător, în conformitate cu alineatul 4.1.12. din prezentul regulament, și umflați anvelopa până la o presiune de 3–3,5 bar.

1.2.

Reglați presiunea astfel:

1.2.1.

la anvelopele standard cu centură înclinată: până la 1,7 bari;

1.2.2.

la anvelopele diagonale (pliu înclinat): la:

Clasarea pliurilor

Presiune (bari)

Categoria de viteză

L, M, N

P, Q, R, S

T, U, H, V

4

1,7

2,0

6

2,1

2,4

2,6

8

2,5

2,8

3,0

1.2.3.

la anvelopele standard radiale: până la 1,8 bari;

1.2.4.

la anvelopele ranforsate: până la 2,3 bari;

1.2.5.

la anvelopele de rezervă de tip T utilizate temporar: până la 4,2. bari.

2.

Condiționați anvelopa instalată pe jantă la temperatura din încăpere pentru nu mai puțin de 24 de ore, dacă nu se prevede altfel la alineatul 6.2.3. din prezentul regulament.

3.

Reglați din nou presiunea la nivelul menționat la alineatul 1.2. de mai sus.

4.

Măsurați lățimea totală pe șubler în șase puncte la distanțe egale, luând în considerare grosimea nervurilor sau a benzilor protectoare. Lățimea totală este considerată a fi cea mai mare măsurătoare obținută astfel.

5.

Determinați diametrul exterior, măsurând circumferința maximă și împărțind cifra astfel obținută la π (3.1416).


ANEXA VII

Procedură de determinare a performanțelor sarcină/viteză

1.   PREGĂTIREA ANVELOPEI

1.1.

Instalați o nouă anvelopă pe janta de probă specificată de producător, în conformitate cu alineatul 4.1.12. din prezentul regulament.

1.2.

Umflați anvelopa până la presiunea adecvată, astfel cum apare (în bari) în tabelul următor:

Anvelope de rezervă de tip T utilizate temporar: la 4,2 bari

Categoria de viteză

Anvelope diagonale (pliu înclinat)

Sistem radial/sistem run flat

Anvelope cu centură înclinată

Clasarea cutelor

Standard

Ranforsat

Standard

4

6

8

L, M, N

2,3

2,7

3,0

2,4

2,8

P, Q, R, S

2,6

3,0

3,3

2,6

3,0

2,6

T, U, H

2,8

3,2

3,5

2,8

3,2

2,8

V

3,0

3,4

3,7

3,0

3,4

W

3,2

3,6

Y

3,2 (1)

3,6

1.3.

Producătorul poate solicita, cu prezentarea de justificări, utilizarea unei presiuni pentru umflarea de probă, diferită de cele prezentate la alineatul 1.2. de mai sus. Într-o asemenea situație, anvelopa va fi umflată la presiunea respectivă.

1.4.

Condiționați ansamblul format din anvelopă și roată la temperatura din laboratorul de încercare pentru cel puțin trei ore.

1.5.

Reglați din nou presiunea anvelopelor la cea menționată la alineatul 1.2. sau 1.3. de mai sus.

2.   DESFĂȘURAREA PROBEI

2.1.

Instalați ansamblul format din anvelopă și roată pe un ax de probă și apăsați-l pe partea exterioară a unei roți netede cu diametru de 1,70 m ± 1 % sau 2 m ± 1 %.

2.2.

Aplicați la axul de probă o sarcină egală cu 80% din:

2.2.1.

coeficientul de sarcină maximă egal cu indicele de sarcină pentru anvelope având simbolurile de viteză L până la H inclusiv;

2.2.2.

coeficientul de sarcină maximă asociat unei viteze maxime de 240 km/h pentru anvelope cu simbolul de viteză „V” (a se vedea alineatul 2.31.2. din prezentul regulament);

2.2.3.

coeficientul de sarcină maximă asociat unei viteze maxime de 270 km/h pentru anvelope cu simbolul de viteză „W” (a se vedea alineatul 2.31.3. din prezentul regulament);

2.2.4.

coeficientul de sarcină maximă asociat unei viteze maxime de 300 km/h pentru anvelope cu simbolul de viteză „Y” (a se vedea alineatul 2.31.4. din prezentul regulament).

2.3.

Pe parcursul încercării, presiunea anvelopelor nu trebuie corectată, iar sarcina de probă trebuie menținută constantă.

2.4.

În timpul probei, temperatura din laboratorul de încercare trebuie menținută între 20 °C și 30 °C sau mai ridicată dacă există acordul producătorului.

2.5.

Efectuați proba fără întrerupere, în conformitate cu următoarele detalii:

2.5.1.

timpul necesar pentru trecerea de la viteza zero la viteza inițială de probă: 10 minute;

2.5.2.

viteza inițială de probă: viteza maximă prescrisă pentru tipul de anvelopă (a se vedea alineatul 2.29.3 din prezentul regulament), mai mică de 40 km/h în cazul roții cu rulare netedă, cu diametru de 1,70 m ± 1 % sau mai mică de 30 km/h în cazul roții cu rulare netedă, cu diametru de 2 m ± 1 %;

2.5.3.

trepte succesive de creștere de viteză: 10 km/h;

2.5.4.

durata probei la fiecare treaptă de viteză, cu excepția celei din urmă: 10 minute;

2.5.5.

durata probei la ultima treaptă de viteză: 20 minute;

2.5.6.

viteza maximă de probă: viteza maximă prescrisă pentru tipul de anvelopă, mai mică de 10 km/h în cazul roții cu rulare netedă cu diametru de 1,7 m ± 1 % sau egală cu viteza maximă dată în cazul roții cu rulare netedă cu diametru de 2 m ± 1 %;

2.5.7.

cu toate acestea, în cazul anvelopelor adecvate vitezei maxime de 300 km/h (simbolul de viteză „Y”), durata probei este de 20 de minute în treapta inițială de viteză de probă și de 10 minute în treapta finală de viteză.

2.6.

Procedura pentru cea de-a doua probă (a se vedea alineatul 6.2.1.1.), în vederea determinării performanței unei anvelope potrivite pentru viteze mai mari de 300 km/h, este următoarea:

2.6.1.

Aplicați pe axul de probă o sarcină egală cu 80 % din coeficientul de sarcină maximă asociat cu viteza maximă specificată de producător (a se vedea alineatul 4.1.15. din prezentul regulament).

2.6.2.

Proba se va derula fără întreruperi, în conformitate cu următoarele:

2.6.2.1.

Zece minute pentru a porni de la zero la viteza maximă de probă specificată de producătorul de anvelope (a se vedea alineatul 4.1.15. din prezentul regulament).

2.6.2.2.

Cinci minute la viteza maximă de probă.

3.   PROCEDURA DE EVALUARE A „MODULUI DE RULARE PE JANTĂ” A „SISTEMULUI RUN FLAT”

3.1.

Instalați o anvelopă nouă pe janta de probă specificată de producător, conform alineatelor 4.1.12. și 4.1.15. din prezentul regulament.

3.2.

Derulați procedura astfel cum apare detaliată în alineatele 1.2.-1.5. de mai sus la temperatura din laboratorul de încercare de 38 °C ± 3 °C, referitor la condiționarea ansamblului anvelopă-roată, astfel cum apare detaliat la alineatul 1.4.

3.3.

Deschideți valva și așteptați până când anvelopa se dezumflă în totalitate.

3.4.

Instalați ansamblul anvelopă-roată pe un ax de probă și apăsați-l pe suprafața exterioară a unei roți netede cu diametrul de 1,70 m ± 1 % sau 2,0 m ± 1 %.