ISSN 1830-3625 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 51 |
Cuprins |
|
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
* |
||
|
|
||
|
* |
||
|
* |
||
|
|
||
|
|
||
|
|
|
|
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie |
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
Consiliu |
|
|
|
2008/569/CE, Euratom |
|
|
* |
||
|
|
2008/570/CE, Euratom |
|
|
* |
||
|
|
2008/571/CE |
|
|
* |
||
|
|
2008/572/CE |
|
|
* |
||
|
|
2008/573/CE |
|
|
* |
||
|
|
2008/574/CE |
|
|
* |
||
|
|
Comisie |
|
|
|
2008/575/CE |
|
|
* |
||
|
|
2008/576/CE |
|
|
* |
Decizia Comisiei din 4 iulie 2008 de modificare a anexei III la Decizia 2003/467/CE privind lista regiunilor din Polonia oficial indemne de leucoză enzootică bovină [notificată cu numărul C(2008) 3284] ( 1 ) |
|
|
|
ACTE ADOPTATE DE CĂTRE ORGANE CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE |
|
|
* |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie
REGULAMENTE
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/1 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 654/2008 AL CONSILIULUI
din 29 aprilie 2008
de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de cumarină originară din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extins la importurile de cumarină expediată din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia, fie că aceasta este declarată sau nu ca fiind originară din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor în condiții de dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1), în special articolul 9, articolul 11 alineatul (2) și articolele 8 și 13,
având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea Comitetului consultativ,
întrucât:
A. PROCEDURA
1. Măsurile în vigoare
(1) |
Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 769/2002 (2), a impus o taxă antidumping definitivă de 3 479 EUR pe tonă la importurile de cumarină originară din Republica Populară Chineză, a cărei aplicare a fost extinsă la importurile expediate din India și Thailanda prin Regulamentul (CE) nr. 2272/2004 al Consiliului (3) și la importurile expediate din Indonezia și Malaezia prin Regulamentul (CE) nr. 1650/2006 al Consiliului (4). |
(2) |
Printr-o decizie (5) din data de 3 ianuarie 2005, Comisia a acceptat un angajament oferit de un producător indian cu privire la ancheta pretinsei circumvenții a măsurilor antidumping prin importul de cumarină expediată din India sau Thailanda. |
2. Cererea de reexaminare
(3) |
Cererea a fost înaintată la 8 februarie 2007 de Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) („solicitantul”) în numele unicului producător din Comunitate, care reprezintă ansamblul producției comunitare de cumarină. |
(4) |
Solicitanții au invocat și au furnizat suficiente elemente de probă prima facie care să ateste că: (a) există probabilitatea continuării sau reapariției practicilor de dumping și de prejudiciere a industriei comunitare, și (b) importurile produsului în cauză din Republica Populară Chineză au continuat să intre pe piața comunitară în cantități semnificative și la prețuri de dumping. |
(5) |
S-a pretins, de asemenea, că volumele și prețurile produselor importate în cauză au continuat să aibă, printre alte consecințe, un impact negativ asupra nivelului prețurilor practicate de industria comunitară, având drept rezultat importante efecte negative asupra situației financiare a industriei comunitare și asupra ocupării forței de muncă în industria comunitară. |
(6) |
Mai mult, solicitantul a atras atenția asupra faptului că în timpul perioadei de impunere a măsurilor, exportatorii/producătorii produsului în cauză din Republica Populară Chineză au subminat măsurile existente folosind practici de circumvenție, care au fost contracarate prin extinderea măsurilor prin Regulamentul (CE) nr. 2272/2004 al Consiliului și prin Regulamentul (CE) nr. 1650/2006 al Consiliului. |
3. Inițierea
(7) |
Constatând, după consultarea comitetului consultativ, că existau suficiente elemente justificative pentru inițierea unei reexaminări a măsurilor în perspectiva expirării acestora, Comisia a deschis o anchetă în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, publicând în acest scop un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6). |
4. Perioada anchetei
(8) |
Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a cuprins perioada de la 1 aprilie 2006 la 31 martie 2007 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau PAR). Examinarea tendințelor semnificative pentru evaluarea continuării sau reapariției prejudiciului a inclus perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2003 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada supusă examinării”). |
5. Părțile vizate de anchetă
(9) |
Comisia a informat oficial producătorul comunitar reclamant, producătorii exportatori din RPC și reprezentanții acestora, autoritățile chineze, precum și importatorii, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi interesate de deschiderea reexaminării. Comisia a trimis chestionare producătorilor exportatori, unui producător din India [țara analoagă, astfel cum se menționează în considerentul (26)], unicului producător comunitar, importatorilor și utilizatorilor cunoscuți, precum și părților care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de inițiere a reexaminării. |
(10) |
Ținând cont de numărul aparent mare de producători exportatori implicați în această anchetă, în avizul de inițiere s-a propus să se recurgă la tehnica de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a decide dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se selecteze eșantionul, toți producătorii exportatori au fost invitați să se facă cunoscuți și să furnizeze, astfel cum se arată în avizul de inițiere, informații de bază despre activitățile lor legate de cumarină în perioada anchetei. Două societăți din Republica Populară Chineză au răspuns la chestionarul de eșantionare, dar numai una singură dintre ele și-a manifestat dorința de a coopera și a răspuns la chestionarul cu privire la dumping, și anume:
|
(11) |
Producătorul comunitar și alți patru importatori/utilizatori au răspuns la chestionare. În ceea ce privește țara analoagă, producătorul indian contactat de serviciile Comisiei a refuzat să coopereze. |
6. Verificarea informațiilor primite
(12) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea determinării probabilității continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului și în vederea stabilirii interesului Comunității. De asemenea, Comisia a oferit părților direct interesate posibilitatea de a își face cunoscut punctul de vedere în scris și de a cere să fie audiate. |
(13) |
S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:
|
B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
1. Produsul în cauză
(14) |
Produsul în cauză este același cu cel din ancheta inițială, anume cumarina, o pudră cristalină, albicioasă, cu un miros caracteristic de fân proaspăt cosit. Aceasta este folosită în principal ca aromă chimică și ca fixativ în prepararea compușilor parfumați, astfel de compuși fiind folosiți la producerea de detergenți, cosmetice și parfumuri fine. |
(15) |
Cumarina, care a fost inițial un produs natural obținut din boabe de tonka, este în prezent fabricată sintetic. Aceasta poate fi produsă în urma unui proces de sinteză pe bază de fenol pentru a obține aldehidă salicilică (reacția lui Perkin) sau prin sinteză pe bază de ortocrezol (reacția lui Raschig). Principala caracteristică fizică a cumarinei este puritatea acesteia, indicată prin punctul său de topire. Cumarina de calitate normală comercializată în Comunitatea Europeană are un punct de topire care variază între 68 °C și 70 °C, ceea ce corespunde unui grad de puritate de 99 %. |
(16) |
Produsul este încadrat la codul NC ex 2932 21 00. |
2. Produsul similar
(17) |
După cum s-a constatat și în ancheta inițială, s-a conchis că cumarina produsă și vândută de industria comunitară pe piața Comunității prezintă efectiv aceleași caracteristici fizice și are aceleași utilizări ca și cumarina exportată din RPC în Comunitate și este, în consecință, considerată produs similar în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
C. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI
1. Aspecte generale
(18) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există sau nu practici de dumping în prezent și, dacă expirarea măsurilor riscă sau nu să atragă după sine continuarea sau reapariția dumpingului. |
(19) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, a fost utilizată aceeași metodologie ca cea utilizată în cadrul anchetei inițiale. Deoarece o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor nu cuprinde nicio examinare a modificării împrejurărilor, nu s-a reanalizat dacă producătorii sunt îndreptățiți să beneficieze de tratamentul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață („MET”). |
(20) |
Datele statistice au arătat că aproximativ 214 tone au fost importate în UE, provenind din toate sursele, din care aproximativ 137 de tone erau originare din China, reprezentând în jur de 20 % din consumul UE. |
2. Eșantionarea (exportatori) și cooperarea
(21) |
Se reamintește că, în cursul anchetei precedente, ale cărei rezultate au fost publicate în mai 2002, nu s-a înregistrat nicio cooperare din partea producătorilor exportatori chinezi și niciunuia din aceștia nu i s-a acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață sau tratament individual (MET sau IT). |
(22) |
S-au trimis formulare de eșantionare către 21 de potențiali producători exportatori din RPC dar numai două societăți au răspuns, din care doar una a cooperat la anchetă completând răspunsul la chestionar; în consecință, eșantionarea nu s-a justificat. Acest unic răspuns a acoperit aproximativ 5 % din importurile chineze în PAR. În materie de capacitate acest cooperator deține în jur de 17 % din totalul capacității chineze. |
(23) |
Ținând seama de nivelul foarte scăzut al cooperării și de gradul de reprezentativitate limitat al unei societăți pentru piața și producția chineză, s-a stabilit că nu se pot obține informații fiabile direct din partea producătorilor exportatori cu privire la importurile produsului în cauză către Comunitate, pe durata PAR. În aceste condiții, și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia a recurs la utilizarea informațiilor disponibile, și anume datele aferente codului NC. Cu toate acestea, informațiile din unicul răspuns la chestionar au fost utilizate pentru a efectua o verificare încrucișată a rezultatelor bazate pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18. |
(24) |
S-a stabilit că datele cuprinse în codul NC au fost cele mai fiabile date concrete disponibile pentru majoritatea aspectelor acestei anchete. Datele TARIC și cele colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază au confirmat exactitatea cifrelor din codul NC. |
(25) |
În cazurile în care au fost confirmate, informațiile privind prețurile de export comunicate de producătorii cooperanți și obținute din statisticile privind exporturile din China aflate la dispoziția Comisiei (care au inclus și alte produse pe lângă cel în cauză) au fost folosite în completare. |
3. Țara analoagă
(26) |
Cumarina este o aromă produsă doar în câteva țări de pe glob și, în consecință, alegerea unei țări analoage a fost extrem de limitată. Potrivit informațiilor disponibile în cadrul anchetei, singurele țări producătoare pe perioada examinării (PAR) au fost Franța, China și India. Statele Unite au fost incluse în ancheta anterioară dar societatea respectivă și-a încetat producția între timp. India a fost propusă în avizul de inițiere dar niciun producător indian nu a acceptat să coopereze. |
(27) |
În lumina acestor constatări, valoarea normală a trebuit să fie stabilită „pe oricare altă bază rezonabilă”, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Datele furnizate de industria comunitară au fost considerate drept rezonabile pentru scopul urmărit. |
4. Practici de dumping în perioada anchetei de reexaminare
(28) |
Din motivele prezentate la considerentul 23, marjele de dumping au fost calculate cu ajutorul datelor referitoare la codul NC, care au fost supuse unei verificări încrucișate cu informațiile primite de la singurul producător chinez cooperant. Prețurile de export ale importurilor din China au fost ajustate, pentru a se asigura că acestea se situau pe o bază comparabilă cu valoarea normală. Aceste ajustări au permis efectuarea calculelor pe baza condițiilor franco fabrică, iar diferența dintre prețul de export și valoarea normală a fost exprimată sub formă de procentaj din prețul de export CIF. Pe această bază marja de dumping a fost de aproximativ 45 % pe durata PAR. |
5. Comparații de prețuri
(29) |
În cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire, este evident că exportatorii chinezi ar fi foarte interesați să vândă cantități importante pe piața vastă a Uniunii Europene. Această concluzie se bazează pe următoarele informații, obținute pe perioada anchetei:
|
6. Capacități și stocuri neutilizate în RPC
(30) |
În ancheta anterioară, încheiată în mai 2002, s-a stabilit că există o disponibilitate enormă de capacitate de producție neutilizată în China (între 50 % și 60 % din capacitatea de producție). Din cauza nivelului scăzut de cooperare al producătorilor exportatori chinezi, foarte puține informații privind capacitățile și stocurile inutilizate curente din RPC au fost puse la dispoziția anchetei. |
(31) |
În orice caz, potrivit răspunsului acestuia la chestionar, unicul cooperant dispunea de o capacitate neutilizată considerabilă. Acest producător avea un stoc de aproximativ 500 de tone la sfârșitul PAR, ceea ce reprezenta mai mult de 70 % din piața UE în perioada PAR. Dacă ținem cont de faptul că acest producător reprezintă doar 15-20 % din capacitatea de producție chineză, este probabil ca stocuri chiar mai importante să fie disponibile pentru a pătrunde pe piața UE, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. |
7. Capacitatea de absorbție probabilă a piețelor țărilor terțe sau a pieței interne din RPC
(32) |
Ținând cont de comparațiile de prețuri de mai sus și de existența capacităților și stocurilor neutilizate, nu se poate considera că producția chineză va fi absorbită de piețele țărilor terțe și de piața internă chineză. Aceasta datorită faptului că pe piețele țărilor terțe consumul a rămas relativ stabil în ultimii zece ani și se preconizează că va rămâne stabil și în viitor. În baza acestor considerente, există probabilitatea clară ca producătorii chinezi să fie nevoiți să continue exportul către Comunitate. Aceasta se datorează faptului că piața UE este una din cele mai atractive din lume, având în vedere amploarea sa și prețurile relativ mari ce pot fi atinse. În cazul în care măsurile vor fi abrogate, este clar că volume și mai mari de importuri în condiții de dumping vor fi redirijate către piața UE. |
8. Practici de circumvenție
(33) |
După cum se menționează în considerentul 1, măsurile reexaminate au fost extinse asupra Indiei, Thailandei, Malaeziei și Indoneziei ca urmare a unei anchete cu privire la circumvenție. Aceasta indică interesul sporit al producătorilor chinezi de a pătrunde pe piața comunitară și motivația lor de a reuși, în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Prin urmare, existența unor practici de circumvenție vine în sprijinul concluziei potrivit căreia există posibilitatea ca un nivel și mai ridicat de importuri în condiții de dumping să revină pe piața comunitară în cazul abrogării măsurilor. |
9. Concluzie privind probabilitatea continuării și/sau reapariției dumpingului
(34) |
În baza celor de mai sus, se concluzionează că există probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor. |
D. DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE
(35) |
Societatea reprezentată de către reclamant era unicul producător de cumarină din Comunitate în perioada anchetei. În consecință, acest producător comunitar este considerat ca reprezentând industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
E. ANALIZA SITUAȚIEI PE PIAȚA COMUNITĂȚII
1. Consumul comunitar (7)
(36) |
Produsul supus reexaminării constituie o parte a unui singur cod NC. Pentru a stabili volumul de produse din cadrul acestui cod NC care nu reprezintă produsul vizat, serviciile Comisiei au comparat datele NC cu alte surse statistice disponibile, după cum se menționează în considerentul 23. Această comparație a demonstrat că aproape 100 % din produsele importate sub acest cod reprezentau de fapt produsul în cauză. |
(37) |
Consumul comunitar a fost stabilit, așadar, prin adiționarea datelor complete aferente codului NC referitoare la importurile în Comunitatea europeană, la volumele de vânzări din industria comunitară pe piața comunitară, conform celor menționate în răspunsul la chestionar. |
(38) |
În ansamblu, consumul aparent de cumarină a scăzut cu 8 % în timpul perioadei anchetei de reexaminare, cu o scădere până în 2005 și o creștere ulterioară. În prezent nivelele de consum par să se fi stabilizat. |
(39) |
Consumul comunitar a evoluat după cum urmează: Tabelul 1
|
2. Importuri care provin din țara în cauză
(a) Volumul și cota de piață
(40) |
După cum se explică în considerentul 36, codul NC 2932 21 00 a fost utilizat ca sursă pentru importul produsului în cauză către Comunitate. |
(41) |
Cu privire la importurile din China, trebuie să se acorde atenție practicilor de circumvenție dovedite, care au dus la extinderea măsurilor la importurile de cumarină din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia. Ca o consecință a măsurilor anticircumvenție, importurile originare din RPC, precum și cele originare din RPC dar expediate din alte țări, au scăzut în timpul perioadei supuse examinării. În timp ce importurile originare din China rămân semnificative, această scădere a arătat că măsurile anticircumvenție au fost eficiente. |
(42) |
După cum se explică în considerentul 38, consumul aparent a scăzut în perioada luată în considerare. Importurile din China s-au diminuat și mai mult, în proporție cu consumul, ducând la o pierdere a cotei de piață în Comunitate, în avantajul industriei comunitare. Volumul de importuri din țări terțe către Comunitate a rămas la același nivel în timpul perioadei supuse examinării. Tabelul 2
|
(b) Prețuri
(43) |
Pe parcursul perioadei reexaminate, prețurile medii CIF pentru cumarina importată din China au fost în mod constant cu mult inferioare celor practicate în industria comunitară. |
3. Situația economică din industria comunitară
(a) Producția
(44) |
Industria comunitară a trebuit să reducă volumul de producție a produsului în cauză cu 25 % între 2003 și PAR. Aceasta se datorează faptului că, începând cu 2003, volumul vânzărilor din industria comunitară a scăzut, ca o consecință a practicilor de circumvenție. Mai mult, volumul vânzărilor din industria comunitară a scăzut și la exportul către țări terțe, dat fiind că și pe piețele din țările terțe aceasta a fost confruntată cu presiunea exporturilor chinezești la prețuri scăzute. |
(b) Capacitatea și utilizarea capacității
(45) |
După cum s-a explicat în considerentele 36-39, vânzările produsului în cauză de către industria comunitară pe piața comunității au fost relativ stabile de-a lungul perioadei supuse reexaminării. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, volumul exporturilor industriei comunitare către țările terțe a scăzut considerabil. În aceste condiții, pentru a optimiza nivelul de utilizare a capacității, industria comunitară a trebuit să-și reducă capacitatea de producție. Cu toate acestea, utilizarea capacității a rămas la un nivel relativ scăzut. Tabelul 3
|
(c) Vânzările în Comunitate
(46) |
Volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a crescut cu 36 % în perioada reexaminată. Această evoluție a fost posibilă datorită extinderii pentru o nouă perioadă de 5 ani a măsurilor și datorită eliminării efective a practicilor de circumvenție. În consecință și potrivit celor explicate în considerentul 41, volumul importurilor din China a scăzut în aceeași perioadă de timp. Importurile din India, unica altă țară terță cunoscută ca producătoare de cumarină, s-au limitat la cele prevăzute de angajamente. |
(d) Stocuri
(47) |
Nivelul stocurilor industriei comunitare a scăzut în timpul perioadei supuse examinării. |
(e) Cote de piață
(48) |
Industria comunitară a câștigat cote de piață în timpul perioadei supuse reexaminării. După cum s-a explicat în considerentele 41 și 42, eficacitatea măsurilor în vigoare a permis industriei comunitare să redobândească cote de piață. Creșterea cu 22 de puncte procentuale a cotelor de piață, în timpul perioadei supuse examinării, este legată în mod clar de eliminarea practicilor de circumvenție. |
(f) Prețuri
(49) |
Prețurile de vânzare medii nete pentru cumarină pe piața CE au scăzut cu 10 % în 2004 în comparație cu prețurile anului 2003. După 2004, prețurile s-au redresat treptat, dar nu au atins niciodată nivelul celor din 2003 în PAR. O redresare completă a prețurilor nu a fost atinsă până acum, așa cum ar fi fost de așteptat. |
(50) |
Situația prețurilor reflectă presiunea importantă exercitată de importurile din China. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii CIF pentru importurile din China au fost în mod constant cu mult inferioare celor practicate în industria comunitară. În condițiile în care măsurile sunt în vigoare, în timpul PAR, cumarina originară din China a fost vândută la prețuri similare cu cele ale industriei comunitare. Până aici prețurile exporturilor din China au acționat ca un plafon, forțând industria comunitară să-și alinieze prețurile în mod corespunzător. Drept consecință, industria comunitară este grav afectată și arată un nivel scăzut de rentabilitate. |
(51) |
În scopul de a determina continuarea subcotării prețului pentru cumarina originară din China, prețurile franco fabrică practicate de industria comunitară în tranzacțiile cu clienți independenți au fost comparate cu prețurile CIF pentru importul la frontiera comunitară utilizând datele aferente codului NC, după cum s-a explicat la considerentul 23. Comparația a arătat că, în timp ce prețurile se apropiau de prețul neprejudiciat stabilit pentru industria comunitară, importurile nu au subcotat prețurile practicate de industria comunitară. Tabelul 4
|
(g) Rentabilitatea
(52) |
Rentabilitatea vânzărilor produsului în cauză către clienți independenți din Comunitate pare a fi ușor pozitivă în cursul PAR. Aceasta a rămas negativă începând cu 2004, cu o lejeră ameliorare începând cu 2006. Acest nivel scăzut de rentabilitate se datorează în parte prețurilor de vânzare reduse, după cum se menționează în considerentele 49 și 50, combinate cu o creștere a costurilor, în special în ceea ce privește prețul materiilor prime. Îmbunătățirea productivității ar putea compensa doar parțial impactul negativ al acestor elemente asupra rentabilității. În general rentabilitatea a fost cu mult inferioară rentabilității normale pentru întreaga perioadă luată în considerare. |
(h) Fluxul de lichidități și capacitatea de a mobiliza capital
(53) |
Evoluția fluxului de lichidități generat de industria comunitară în legătură cu vânzările produsului în cauză pe piața UE reflectă evoluția rentabilității. Se cuvine să notăm că, deși fluxul de lichidități a fost scăzut, valorile acestuia au rămas pozitive pe parcursul perioadei supuse reexaminării. |
(54) |
Ancheta a stabilit că industria comunitară nu întâmpină nicio dificultate în mobilizarea de capital și că cheltuielile de capital au fost foarte limitate în perioada supusă reexaminării. Cu toate acestea, capacitatea de a mobiliza capital nu poate fi considerată drept un indicator semnificativ pentru această anchetă, deoarece industria comunitară constituie un grup vast, în care producția de cumarină reprezintă doar o mică parte din producția sa totală. Capacitatea de a mobiliza capital este strâns legată de performanța globală a grupului, mai degrabă decât de performanța individuală a produsului în cauză. |
(i) Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile
(55) |
Ocuparea forței de muncă de către industria comunitară a scăzut în perioada supusă reexaminării, mai ales începând cu anul 2004. Această scădere este legată de reorganizarea procesului de producție a cumarinei întreprinsă de industria comunitară. Productivitatea industriei comunitare măsurată în termeni de volum de producție pe persoană angajată a crescut semnificativ în perioada supusă anchetei. |
(56) |
Costul salariilor în ansamblu a scăzut, ca o consecință directă a reorganizării descrise în considerentul 55. Salariul mediu pe angajat a rămas la același nivel în timpul perioadei examinate. Tabelul 5
|
(j) Investiții și randamentul investițiilor
(57) |
În timpul perioadei supuse reexaminării, investițiile au atins nivelul lor maxim în 2004, iar de atunci acestea au început să scadă. În condițiile actuale ale pieței, industria comunitară este mai preocupată de menținerea echipamentelor de producție existente decât de extinderea capacității de producție. |
(58) |
Din această perspectivă, randamentul investițiilor, exprimat sub forma relației dintre profitul net al industriei comunitare și valoarea contabilă a activelor fixe, reflectă tendința rentabilității, după cum se explică în considerentul 52. |
(k) Creșterea
(59) |
După cum se menționează cu începere de la considerentul 36, volumul de vânzări al industriei comunitare pe piața UE a crescut considerabil, permițând industriei comunitare să recupereze o cotă de piață semnificativă. |
(l) Amploarea marjei de dumping
(60) |
Analiza privind amploarea dumpingului trebuie să ia în considerare faptul că există măsuri în vigoare pentru eliminarea dumpingului prejudiciabil. Totuși, dat fiind volumul de importuri în perioada anchetei de reexaminare, combinat cu un nivel semnificativ de dumping constatat (a se vedea considerentul 28), impactul acestuia asupra situației industriei comunitare nu poate fi considerat drept neglijabil. |
(m) Redresarea de pe urma efectelor dumpingului anterior
(61) |
Ar trebui să se țină seama, de asemenea, de faptul că industria comunitară nu ar fi putut să se redreseze de pe urma dumpingului anterior după impunerea măsurilor antidumping în 2002, din cauza practicilor de circumvenție împotriva cărora s-au luat măsuri doar în 2004 și 2006. Înainte de impunerea de către Consiliu a măsurilor anticircumvenție destinate Indiei, Thailandei, Indoneziei și Malaeziei, și de acceptarea angajamentului de către Comisie în 2005, nivelul importurilor din cele patru țări de mai sus era considerabil și a împiedicat redresarea industriei comunitare de pe urma efectelor dumpingului. |
4. Concluzie privind situația pieței comunitare
(62) |
Impunerea măsurilor antidumping asupra importurilor de cumarină originară din RPC și extinderea măsurilor la țările unde s-au constatat circumvenții a avut un impact pozitiv asupra industriei comunitare, permițându-i acesteia să se redreseze parțial dintr-o situație economică dificilă. Eforturile continue depuse de industria comunitară în materie de reducere a costurilor și de creștere a productivității pe angajat au reușit doar să contrabalanseze creșterea prețurilor materiilor prime și scăderea prețurilor de vânzare pe piața comunitară. |
(63) |
Practicile de circumvenție ale producătorilor chinezi, descrise în considerentul 33, întăresc concluzia că producătorii exportatori chinezi sunt deosebit de interesați de pătrunderea pe piața comunitară. |
(64) |
Având în vedere analiza de mai sus, situația industriei comunitare continuă să fie precară, deși măsurile au fost utile pentru limitarea efectelor prejudiciabile ale dumpingului. Cu toate acestea, este foarte posibil ca orice creștere a importurilor în condiții de dumping să agraveze situația și să anihileze toate eforturile depuse de către industria comunitară, care, după toate probabilitățile, ar fi nevoită să își înceteze producția de cumarină. |
F. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI
1. Probabilitatea reapariției prejudiciului
(65) |
În ceea ce privește efectul probabil al expirării măsurilor în vigoare asupra industriei comunitare, următorii factori au fost examinați, ținând seama de elementele rezumate la considerentele 28-34. |
(66) |
Ca o consecință a măsurilor în vigoare, industria comunitară și-a sporit volumul vânzărilor pe piața comunitară. Din statistici reiese clar că cota de piață a industriei comunitare a crescut în mod considerabil, pe o piață unde consumul a scăzut cu 8 % în perioada supusă examinării. Cu toate acestea, industria comunitară a continuat să sufere din cauza scăderii prețurilor. |
(67) |
După cum s-a menționat mai sus în considerentul 38, în timp ce consumul a scăzut cu 8 %, previziunile consumului mondial de cumarină, deși afectate în oarecare măsură de tendințele la modă, nu indică schimbări majore. În lipsa unor măsuri, există semne clare că volumuri semnificative de importuri din China vor continua să se efectueze în condiții de dumping. Mai mult, marea capacitate de producție excedentară din China indică probabilitatea semnificativă ca volumurile importurilor către Comunitate să crească, dacă măsurile sunt abrogate. |
(68) |
Extinderea măsurilor ca o consecință a procedurilor anticircumvenție a fost deosebit de eficientă pentru stoparea practicilor de circumvenție cu privire la produsul în cauză, originar din RPC dar expediat din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia. Este probabil că producătorii exportatori chinezi să continue să aplice o politică de prețuri agresivă în cadrul Comunității, cu scopul de a compensa pierderile de cotă de piață suferite odată cu încetarea circumvenției. |
(69) |
După cum s-a concluzionat mai sus în considerentul 29, ancheta a stabilit că abrogarea măsurilor ar constitui un stimulent clar pentru exportatorii chinezi de a dirija un volum masiv de exporturi către Comunitate. Acest fapt ar permite exportatorilor chinezi să își folosească o parte din capacitatea de producție excedentară. |
(70) |
Probabilitatea acestei evoluții este întărită și de faptul că prețurile în Comunitate sunt mai mari decât prețurile exporturilor chinezești către alte țări terțe. Acest lucru ar încuraja cu siguranță creșterea activității producătorilor chinezi pe piața comunitară. |
(71) |
Creșterea importurilor la prețuri scăzute, care ar fi consecința probabilă a abrogării măsurilor, ar avea, după toate probabilitățile, și efecte negative semnificative asupra industriei comunitare. În astfel de circumstanțe, industria comunitară ar trebui fie să urmărească scăderea prețurilor pentru a menține cota de piață, fie să mențină prețurile de vânzare la nivelul actual și, în schimb, să piardă clienți și eventual vânzări. În primul caz, industria comunitară ar trebui să funcționeze în pierdere, iar în al doilea caz, pierderea de vânzări în sine ar duce în final la costuri mărite urmate de pierderi. |
(72) |
În consecință, ancheta a revelat că, dacă importurile ar crește așa cum se estimează că s-ar întâmpla în cazul abrogării măsurilor, este foarte probabil ca prejudiciul să reapară, în detrimentul unei industrii comunitare aflate deja într-o situație dificilă. Pe scurt, nu ar mai fi viabil pentru industria comunitară să continue producția de cumarină. |
G. INTERESUL COMUNITĂȚII
1. Introducere
(73) |
În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prelungirea măsurilor antidumping în vigoare este contrară sau nu interesului Comunității în ansamblul său. Determinarea interesului Comunității se bazează pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, adică a celor ale industriei comunitare, ale importatorilor/comercianților și ale utilizatorilor de cumarină. Pentru evaluarea impactului probabil al menținerii sau abrogării măsurilor, Comisia a invitat toate părțile interesate menționate mai sus să-i furnizeze informații. |
(74) |
Pe această bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea de continuare a dumpingului și de reapariție a prejudiciului, există motive imperioase pentru a concluziona că menținerea în vigoare a măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Comunității. |
2. Interesul industriei comunitare
(75) |
În mod clar, ar fi în interesul unicului producător comunitar să poată continua producția de cumarină. |
(76) |
Se estimează, de asemenea, că, în cazul abrogării măsurilor antidumping, este probabil ca dumpingul să continue și să se amplifice, ducând la o deteriorare continuă a industriei comunitare, și în final, după toate probabilitățile, la dispariția acesteia. |
(77) |
În general, se poate trage concluzia că menținerea măsurilor ar fi în interesul industriei comunitare. |
3. Interesele importatorilor și ale utilizatorilor
(78) |
Au fost contactați 13 importatori și 10 utilizatori industriali cărora le-au fost adresate chestionare. Serviciile Comisiei au primit patru răspunsuri din partea societăților care au acceptat să coopereze. |
(79) |
Din cele patru răspunsuri, un importator și-a exprimat opoziția față de măsuri, dat fiind faptul că era în primul rând interesat de preț, atunci când căuta furnizori pentru produsul în cauză. Această societate a făcut, totuși, și afirmația că impactul costului cumarinei asupra costului total de producție este foarte limitat. |
(80) |
Deși produsul în cauză este utilizat și în alte industrii, în care, în destul de multe cazuri nu poate fi înlocuit, importanța sa în compoziția produsului finit este foarte limitată în termeni de cantitate și preț, reprezentând, în majoritatea cazurilor, mai puțin de 1 %. Impactul taxei asupra utilizatorului, precum și asupra consumatorului final este, așadar, foarte limitat. |
(81) |
Anumiți utilizatori au afirmat că preferă cu predilecție cumarina originară din Comunitate, datorită avantajelor sale calitative. Acești utilizatori ar fi puternic afectați dacă industria comunitară și-ar înceta producția, ca o consecință a abrogării măsurilor. |
(82) |
În cadrul examinării interesului comunitar, trebuie luată în considerare, în special, necesitatea eliminării efectelor de denaturare a relațiilor comerciale produse de un dumping prejudiciabil și a reinstaurării unei concurențe reale. În acest scop, ar trebui subliniat că piața mondială a cumarinei este foarte concentrată, cuprinzând doar câțiva producători, din care cei mai importanți se găsesc în China și în Comunitate. Din această perspectivă, salvgardarea mai multor surse de aprovizionare (inclusiv industria comunitară) trebuie considerată ca fiind importantă. Mai mult, trebuie reamintit că scopul măsurilor antidumping nu este de a restricționa aprovizionarea de la sursele exterioare Comunității, și că cumarina originară din China poate fi importată în continuare în Comunitate în cantități suficiente. |
(83) |
Considerațiile de mai sus, privite din perspectiva nivelului scăzut de cooperare, confirmă faptul că importatorii și consumatorii nu au avut de suportat niciun efect negativ important asupra situației lor economice, ca urmare a măsurilor în vigoare. Mai mult, ancheta nu a dovedit că astfel de efecte negative ar fi agravate dacă măsurile ar fi prelungite. |
4. Concluzie privind interesul Comunității
(84) |
Luând în considerare toți factorii de mai sus, se concluzionează că nu există motive serioase potrivit cărora menținerea măsurilor ar fi împotriva interesului Comunității. |
H. MĂSURI ANTIDUMPING
(85) |
Toate părțile au fost informate cu privire la datele și considerentele esențiale în baza cărora se intenționează recomandarea menținerii măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma prezentei comunicări. |
(86) |
Din cele de mai sus rezultă că este necesar să rămână în vigoare măsurile antidumping actuale pentru importurile de cumarină originară din Republica Populară Chineză. |
(87) |
După cum s-a subliniat în considerentul 1, aplicarea taxelor antidumping în vigoare la importurile din RPC ale produsului în cauză a fost extinsă pentru a acoperi, în plus, importurile de cumarină expediate din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia, fie că sunt sau nu declarate ca fiind originare din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia. Aplicarea taxelor antidumping menținute asupra produsului în cauză ar trebui extinsă la importurile de cumarină expediate din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia, fie că sunt sau nu declarate ca fiind originare din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia. Producătorul exportator indian menționat în considerentul 2, care a fost scutit de aceste măsuri pe baza angajamentului acceptat de către Comisie, ar trebui în continuare scutit și de la aplicarea acestor măsuri, astfel cum prevede prezentul regulament, în aceleași condiții, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de cumarină încadrată la codul ex 2932 21 00 (cod TARIC 2932210019) originară din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelul taxei este fixat la 3 479 EUR pe tonă.
(3) Taxa antidumping definitivă de 3 479 EUR pe tonă, aplicabilă la importurile originare din China, se extinde la importurile aceluiași produs menționat la alineatul (1) expediat din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia, fie că este declarat sau nu ca fiind originar din India, Thailanda, Indonezia și Malaezia (codurile TARIC 2932210011, 2932210015 și 2932210016).
Articolul 2
(1) Mărfurile importate declarate pentru punerea în liberă circulație sunt scutite de taxa antidumping instituită prin articolul 1, cu condiția ca acestea să fie produse de societăți ale căror angajamente au fost acceptate de către Comisie și ale căror denumiri figurează în decizia relevantă a Comisiei, astfel cum este modificată aceasta, și cu condiția ca mărfurile să fi fost importate în conformitate cu decizia respectivă.
(2) Importurile menționate la alineatul (1) sunt scutite de taxa antidumping cu condiția ca:
(a) |
o factură comercială care conține, cel puțin, elementele care figurează în anexă să fie prezentată autorităților vamale ale statelor membre cu ocazia prezentării declarației de punere în liberă circulație; și |
(b) |
mărfurile declarate și prezentate la vamă să corespundă exact descrierii din factura comercială. |
Articolul 3
Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 4
În caz de deteriorare a mărfurilor înainte de punerea în liberă circulație și, în consecință, atunci când prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit se calculează proporțional în vederea stabilirii valorii în vamă, în conformitate cu articolul 145 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (8), valoarea taxei antidumping, calculată pe baza valorii menționate mai sus, se reduce printr-un procent care corespunde calculului proporțional al prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit.
Articolul 5
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și este direct aplicabil în toate statele membre.
Adoptat la Luxemburg, 29 aprilie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
D. RUPEL
(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).
(2) JO L 123, 9.5.2002, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1854/2003 (JO L 272, 23.10.2003, p. 1).
(3) JO L 396, 31.12.2004, p. 18.
(4) JO L 311, 10.11.2006, p. 1.
(6) JO C 103, 8.5.2007, p. 15.
(7) Din motive de confidențialitate, dat fiind că un singur producător comunitar reprezintă industria Comunității; cifrele avansate de prezentul regulament vor fi indicative sau prezentate cu aproximație.
(8) JO L 253, 11.10.1993, p. 1.
ANEXĂ
Următoarele informații trebuie să fie cuprinse în facturile comerciale care însoțesc vânzările de cumarină către Comunitate ale unei societăți și care fac obiectul angajamentului:
1. |
Titlul „FACTURĂ COMERCIALĂ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFURILOR CARE FAC OBIECTUL UNUI ANGAJAMENT” |
2. |
Denumirea societății menționate la articolul 2 alineatul (1) care emite factura comercială |
3. |
Numărul facturii comerciale |
4. |
Data emiterii facturii comerciale |
5. |
Codul adițional TARIC în temeiul căruia mărfurile menționate pe factură sunt vămuite la frontiera comunitară |
6. |
Descrierea exactă a mărfurilor, inclusiv:
|
7. |
Denumirea societății care efectuează importuri către Comunitate pentru care se emite direct de către societate factura comercială însoțind bunurile care fac obiectul unui angajament |
8. |
Numele reprezentantului societății care a emis factura, precum și următoarea declarație, semnată: „Eu, subsemnatul, certific faptul că vânzarea pentru exportul direct către Comunitatea Europeană a mărfurilor care fac obiectul prezentei facturi este efectuată în limita și în condițiile angajamentului oferit de [societatea] și acceptat de Comisia Europeană prin Decizia [a se insera numărul]. Declar că informațiile cuprinse în prezenta factură sunt complete și corecte.” |
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/13 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 655/2008 AL COMISIEI
din 10 iulie 2008
de stabilire a sumelor forfetare la import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),
întrucât:
Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la importul din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 11 iulie 2008.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 2008.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 510/2008 al Comisiei (JO L 149, 7.6.2008, p. 61).
(2) JO L 350, 31.12.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 590/2008 (JO L 163, 24.6.2008, p. 24).
ANEXĂ
Sume forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
(Cod NC) |
Codul țărilor terțe (1) |
Suma forfetară la import |
0702 00 00 |
MA |
33,6 |
MK |
19,3 |
|
TR |
54,9 |
|
ZZ |
35,9 |
|
0707 00 05 |
TR |
106,9 |
ZZ |
106,9 |
|
0709 90 70 |
TR |
96,0 |
ZZ |
96,0 |
|
0805 50 10 |
AR |
97,9 |
US |
76,1 |
|
UY |
75,0 |
|
ZA |
94,5 |
|
ZZ |
85,9 |
|
0808 10 80 |
AR |
126,0 |
BR |
93,1 |
|
CL |
104,2 |
|
CN |
87,0 |
|
NZ |
119,5 |
|
US |
88,2 |
|
UY |
93,6 |
|
ZA |
99,1 |
|
ZZ |
101,3 |
|
0808 20 50 |
AR |
108,2 |
CL |
104,9 |
|
CN |
113,9 |
|
NZ |
130,6 |
|
ZA |
116,5 |
|
ZZ |
114,8 |
|
0809 10 00 |
TR |
183,0 |
XS |
130,8 |
|
ZZ |
156,9 |
|
0809 20 95 |
TR |
375,3 |
US |
179,9 |
|
ZZ |
277,6 |
|
0809 30 |
TR |
175,4 |
ZZ |
175,4 |
|
0809 40 05 |
IL |
217,7 |
ZZ |
217,7 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/15 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 656/2008 AL COMISIEI
din 10 iulie 2008
de înregistrare a unor denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Chamomilla Bohemica (DOP), Vlaams-Brabantse tafeldruif (DOP), Slovenská parenica (IGP), Cipollotto Nocerino (DOP)]
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 7 alineatul (4) primul paragraf,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf și în temeiul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, cererea de înregistrare a denumirii „Chamomilla Bohemica” depusă de Republica Cehă, cererea de înregistrare a denumirii „Vlaams-Brabantse tafeldruif” depusă de Belgia, cererea de înregistrare a denumirii „Slovenská parenica” depusă de Slovacia și cererea de înregistrare a denumirii „Cipollotto Nocerino” depusă de Italia au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
(2) |
Deoarece nu a fost adresată Comisiei nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, aceste denumiri trebuie, așadar, înregistrate, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se înregistrează denumirile din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 2008.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 417/2008 al Comisiei (JO L 125, 9.5.2008, p. 27).
(2) JO C 243, 17.10.2007, p. 11 (Chamomilla Bohemica), JO C 244, 18.10.2007, p. 40 (Vlaams-Brabantse tafeldruif), JO C 249, 24.10.2007, p. 26 (Slovenská parenica), JO C 257, 30.10.2007, p. 54 (Cipollotto Nocerino).
ANEXĂ
Produse agricole destinate consumului uman enumerate în anexa I la tratat
Clasa 1.3. Brânzeturi
SLOVACIA
Slovenská parenica (IGP)
Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate
BELGIA
Vlaams-Brabantse tafeldruif (DOP)
ITALIA
Cipollotto Nocerino (DOP)
Clasa 1.8. Alte produse din anexa I la tratat (condimente; etc.)
REPUBLICA CEHĂ
Chamomilla Bohemica (DOP)
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/17 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 657/2008 AL COMISIEI
din 10 iulie 2008
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește acordarea de ajutoare comunitare pentru furnizarea laptelui și a anumitor produse lactate elevilor din instituțiile școlare
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 102 coroborat cu articolul 4,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 2707/2000 al Comisiei din 11 decembrie 2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind acordarea de ajutoare comunitare pentru furnizarea laptelui și a anumitor produse lactate elevilor din instituțiile școlare (2) a fost modificat substanțial de mai multe ori (3). Având în vedere că sunt necesare noi modificări, respectivul regulament ar trebui abrogat și înlocuit cu un nou regulament, în interesul clarității și al raționalității. |
(2) |
Ajutoarele pentru furnizarea laptelui și a anumitor produse lactate elevilor ar trebui să fie disponibile pentru grădinițe, alte instituții preșcolare, școli primare și gimnaziale. În interesul combaterii obezității și pentru a furniza copiilor produse lactate sănătoase, aceste categorii de instituții școlare ar trebui tratate în mod egal și ar trebui să aibă acces la schema de ajutoare. Pentru a simplifica gestionarea schemei, ar trebui exclus consumul de către elevi pe durata șederii în tabere școlare de vacanță. |
(3) |
Pentru a clarifica aplicarea schemei de ajutoare, ar trebui să se sublinieze faptul că elevii ar trebui să beneficieze de ajutoare numai în zilele de școală. În plus, numărul total de zile de școală, excluzând vacanțele, ar trebui confirmat de către autoritățile școlare sau de către instituțiile școlare ale fiecărui stat membru. |
(4) |
Experiența a arătat că utilizarea produselor lactate subvenționate la prepararea meselor pentru elevi este dificil de monitorizat. În plus, acesta nu este un mod eficient de a atinge scopul educațional al schemei. Prin urmare, prepararea meselor ar trebui restricționată în consecință. |
(5) |
Pentru a ține seama de obiceiurile diferite de consum al laptelui și al anumitor produse lactate în Comunitate și pentru a răspunde tendințelor actuale privind sănătatea și nutriția, lista produselor eligibile ar trebui extinsă și simplificată, lăsând, în același timp, statelor membre posibilitatea de a determina propria lor gamă de produse, conformă cu respectiva listă. |
(6) |
Pentru a garanta faptul că produsele eligibile pentru ajutoare asigură un nivel înalt de protecție a sănătății, respectivele produse ar trebui preparate în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (4) și ar trebui să poarte marca de identificare prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamenului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (5). |
(7) |
În scopul gestionării și al supravegherii schemei de ajutoare, ar trebui stabilită o procedură de autorizare a solicitanților. |
(8) |
Valoarea ajutoarelor pentru diferitele produse eligibile ar trebui determinată ținând seama de valoarea ajutorului pentru lapte, prevăzută la articolul 102 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, precum și de corespondențele tehnice dintre produse. |
(9) |
În ceea ce privește plata ajutoarelor, ar trebui specificate cerințele care trebuie îndeplinite de către solicitanți și ar trebui stabilite normele privind depunerea cererilor, privind controalele care trebuie efectuate și sancțiunile care trebuie aplicate de către autoritățile competente, precum și privind procedura de plată. |
(10) |
În conformitate cu articolul 102 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, cantitatea maximă zilnică pentru un elev pentru care se pot acorda ajutoare este de 0,25 litri echivalent lapte. Ar trebui specificate echivalențele dintre lapte și celelalte produse. |
(11) |
Statele membre ar trebui să stabilească norme de supraveghere a schemei de ajutoare pentru a garanta reflectarea corectă a valorii ajutoarelor în prețul plătit de beneficiari, precum și nedeturnarea produselor subvenționate de la destinația prevăzută. |
(12) |
Pentru a proteja interesele financiare ale Comunității, ar trebui adoptate măsuri adecvate de control pentru combaterea neregulilor și a fraudei. Aceste măsuri de control ar trebui să presupună verificări administrative complete, la care să se adauge controale la fața locului. Ar trebui specificate domeniul de aplicare, conținutul, calendarul și modul de raportare ale respectivelor măsuri pentru a asigura o abordare echitabilă și uniformă de către statele membre, ținând seama că acestea au moduri diferite de implementare a schemelor de ajutoare. Pe lângă aceasta, sumele necuvenite plătite ar trebui recuperate și ar trebui stabilite sancțiuni pentru a preveni un comportament fraudulos din partea solicitanților. |
(13) |
Pentru a simplifica sarcina administrativă a statelor membre, calculul cantității maxime care poate fi subvenționată prin ajutoare ar trebui efectuat pe baza numărului de elevi care au o frecvență regulată, conform evidențelor solicitantului. |
(14) |
Experiența a arătat că beneficiarii nu au cunoștințe suficiente privind rolul Uniunii Europene în programul de distribuire a laptelui în școli. Prin urmare, rolul Uniunii Europene în subvenționarea programului ar trebui indicat clar în fiecare instituție școlară care participă la programul de distribuire a laptelui în școli. |
(15) |
Anumite informații privind programul de distribuire a laptelui în școli ar trebui transmise în fiecare an Comisiei, în scopul monitorizării programului. |
(16) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiectul
Prezentul regulament stabilește normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în ceea ce privește acordarea de ajutoare comunitare pentru furnizarea anumitor produse lactate elevilor din instituțiile școlare (denumite în continuare „ajutorul”), în conformitate cu articolul 102 din respectivul regulament.
Articolul 2
Beneficiarii
Beneficiarii ajutorului sunt elevii care frecventează regulat o instituție școlară aparținând uneia dintre următoarele categorii: grădinițe sau alte instituții de învățământ preșcolar, școli primare și gimnaziale, administrate sau recunoscute de autoritatea competentă a statului membru.
Articolul 3
Produsele eligibile
(1) Statele membre pot plăti ajutorul pentru produsele eligibile menționate în anexa I. Statele membre pot aplica standarde mai stricte în ceea ce privește respectarea cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească produsele eligibile specificate în anexa I.
(2) În departamentele franceze de peste mări, laptele cu aromă de ciocolată sau cu alte arome, menționat în anexa I, poate fi lapte reconstituit.
(3) Statele membre pot autoriza adiționarea a maximum 5 mg de fluor per kilogram la produsele din categoria I.
(4) Ajutorul se acordă pentru produsele menționate în anexa I la prezentul regulament numai dacă acestea respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 852/2004 și ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004, în special cerințele privind prepararea într-o unitate autorizată, precum și cele privind marcajul de identificare specificat în secțiunea I a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
Articolul 4
Cuantumul ajutorului
(1) Cuantumurile ajutorului sunt stabilite în anexa II.
(2) În cazul modificării unui cuantum exprimat în euro, se aplică suma valabilă în prima zi a lunii pentru toate cantitățile furnizate în luna respectivă.
(3) În cazul în care cantitățile furnizate sunt exprimate în litri, se aplică un coeficient de 1,03 pentru conversia în kilograme.
Articolul 5
Cantitatea maximă care poate fi subvenționată
(1) Statele membre verifică faptul că nu se depășește cantitatea maximă de 0,25 litri prevăzută la articolul 102 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, ținând seama de numărul de zile de școală și de numărul de elevi cu frecvență regulată în timpul perioadei la care se referă o cerere de ajutor, precum și de coeficientul prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din prezentul regualment.
(2) În cazul produselor din categoriile II-V menționate în anexa I, pentru verificarea prevăzută la alineatul (1), se utilizează următoarele echivalențe:
(a) |
categoria II: 100 kg = 90 kg de lapte; |
(b) |
categoria III: 100 kg = 300 kg de lapte; |
(c) |
categoria IV: 100 kg = 899 kg de lapte; |
(d) |
categoria V: 100 kg = 765 kg de lapte. |
(3) Ajutorul se acordă beneficiarilor specificați la articolul 2 numai în zilele de școală. Numărul total de zile de școală, excluzând vacanțele, se notifică de către autoritatea școlară sau de către instituția școlară autorității competente a statului membru și, după caz, solicitantului ajutorului. Elevii nu beneficiază de ajutor pe perioada șederii în tabere de vacanță.
(4) Laptele și produsele lactate utilizate la prepararea meselor nu beneficiază de ajutor.
Cu toate acestea, pot beneficia de ajutor laptele și produsele lactate utilizate la prepararea meselor, care nu implică tratament termic, în incintele instituțiilor școlare. În plus, poate fi permisă încălzirea produselor menționate la categoria I literele (a) și (b) din anexa I.
(5) În sensul alineatului (4), în vederea diferențierii produselor folosite la prepararea la cald de cele folosite la prepararea la rece și/sau de cele destinate consumului direct, se poate utiliza un coeficient, stabilit pe baza cantităților utilizate în trecut și/sau a rețetelor, aprobat de statul membru.
Articolul 6
Condițiile generale pentru acordarea ajutorului
(1) O cerere de ajutor este valabilă numai dacă este depusă de un solicitant autorizat în conformitate cu articolele 7, 8 și 9 pentru furnizarea produselor comunitare menționate în anexa I.
(2) Ajutorul poate fi solicitat de:
(a) |
o instituție școlară; |
(b) |
o autoritate școlară, pentru produsele distribuite elevilor din aria sa de competență; |
(c) |
furnizorul produselor, în cazul în care statul membru prevede acest lucru; |
(d) |
o organizație care acționează în numele uneia sau al mai multor instituții școlare sau autorități școlare și care este special constituită în acest scop, în cazul în care statul membru prevede acest lucru. |
Articolul 7
Autorizarea solicitanților
Solicitanții de ajutor trebuie să fie autorizați în acest sens de către autoritatea competentă a statului membru în care se găsește instituția școlară căreia îi sunt furnizate produsele.
Articolul 8
Condițiile generale pentru autorizare
(1) Autorizarea este condiționată de următoarele angajamente scrise luate de solicitant față de autoritatea competentă:
(a) |
să folosească produsele numai pentru consumul, în conformitate cu prezentul regulament, de către elevii din instituția sa școlară sau din instituțiile școlare pentru care urmează să solicite ajutorul; |
(b) |
să returneze orice ajutor necuvenit plătit, pentru cantitățile în cauză, în cazul în care se constată că produsele nu au fost distribuite beneficiarilor stabiliți la articolul 2 sau dacă ajutorul a fost plătit pentru alte cantități decât cele stabilite în conformitate cu articolul 5; |
(c) |
să pună la dispoziția autorităților competente, la cererea acestora, documente justificative; |
(d) |
să se supună oricărui control dispus de autoritatea competentă a statului membru, în special în ceea ce privește verificarea înregistrărilor și inspecția fizică. |
(2) Autorizările acordate în conformitate cu articolele 7, 8 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 2707/2000 rămân valabile în sensul prezentului regulament.
Articolul 9
Condițiile specifice pentru autorizarea anumitor solicitanți
În cazul în care unul dintre solicitanții specificați la articolul 6 alineatul (2) literele (c) și (d) solicită un ajutor, acesta trebuie să-și ia un angajament scris, în afara celor prevăzute la articolul 8, de a păstra înregistrări ale numelor și adreselor instituțiilor școlare sau, după caz, ale autorităților școlare, precum și ale produselor și cantităților vândute sau furnizate acestor instituții sau autorități.
Articolul 10
Suspendarea și retragerea autorizării
În cazul în care se constată că un solicitant de ajutor nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolele 8 și 9 sau orice altă obligație prevăzută în prezentul regulament, autorizarea se suspendă pentru o perioadă cuprinsă între o lună și douăsprezece luni sau se retrage, în funcție de gravitatea neregulii.
O astfel de măsură nu se ia în caz de forță majoră sau dacă statul membru constată că neregula nu a fost comisă deliberat sau din neglijență sau dacă respectiva neregulă este de importanță minoră.
În cazul retragerii autorizării, aceasta poate fi din nou acordată, la cererea solicitantului, după o perioadă minimă de șase luni.
Articolul 11
Cererile de plată
(1) Cererile de plată trebuie să fie întocmite în conformitate cu modalitățile stabilite de autoritatea competentă a statului membru și includ cel puțin următoarele informații:
(a) |
cantitățile distribuite pe categorii și subcategorii de produse; |
(b) |
denumirea și adresa sau un număr unic de identificare al instituției școlare sau al autorității școlare la care se referă informația de la litera (a). |
(2) Statele membre determină frecvența cererilor. Acestea pot acoperi perioade de la una la șapte luni.
(3) Cu excepția cazurilor de forță majoră, pentru a fi valabile, cererile de plată a ajutorului trebuie să fie completate corect și depuse până cel târziu în ultima zi a celei de-a treia luni care urmează după încheierea perioadei la care se referă cererea.
În cazul în care acest termen este depășit cu mai puțin de două luni, ajutorul se plătește totuși, dar cu următoarele reduceri:
(a) |
5 %, dacă depășirea este mai mică sau egală cu o lună; |
(b) |
10 %, dacă depășirea este mai mare de o lună, dar mai mică de două luni. |
(4) Sumele menționate în cererea de plată trebuie să fie probate cu documente puse la dispoziția autorităților competente. Aceste documente trebuie să indice separat prețul fiecărui produs livrat și să fie însoțite de chitanță sau de o dovadă a plății.
Articolul 12
Plata ajutorului
(1) Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (4), ajutorul se plătește furnizorilor sau organizațiilor prevăzuți la articolul 6 alineatul (2) literele (c) și (d) numai în următoarele condiții:
(a) |
la prezentarea unei chitanțe pentru cantitățile livrate efectiv; sau |
(b) |
pe baza unui raport întocmit în urma inspecției efectuate de către autoritatea competentă înainte de plata finală a ajutorului, care să ateste îndeplinirea condițiilor de plată; sau |
(c) |
la prezentarea unei dovezi alternative de plată a cantităților livrate în sensul prezentului regulament, în cazul în care statul membru autorizează acest lucru. |
(2) Ajutorul se plătește de către autoritatea competentă în termen de trei luni de la data depunerii cererii corect completate și valabile, menționate la articolul 11, în afară de cazul în care s-au inițiat anchete administrative.
Articolul 13
Plata avansurilor
(1) Statele membre pot plăti un avans egal cu valoarea ajutorului solicitat, după constituirea unei garanții egale cu 110 % din valoarea avansului.
(2) În cazul în care un furnizor sau o organizație, prevăzuți la articolul 6 alineatul (2) literele (c) și (d), solicită un avans, autoritatea competentă poate plăti avansul pe baza cantităților livrate, fără a cere documentele prevăzute la articolul 12 alineatul (1). În termen de o lună de la plata avansului, furnizorul sau organizația transmite autorității competente documentele necesare pentru plata finală a ajutorului, în afară de cazul în care autoritatea competentă întocmește raportul prevăzut la articolul 12 alineatul (1) litera (b).
Articolul 14
Monitorizarea prețurilor
(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura reflectarea corectă a valorii ajutorului în prețul plătit de beneficiar.
(2) Statele membre pot stabili prețurile maxime pe care le plătesc beneficiarii pentru diferitele produse menționate în anexa I, care se distribuie pe teritoriul lor.
Articolul 15
Controale și sancțiuni
(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament. Aceste măsuri includ controlul administrativ complet al cererilor de ajutor, la care se adaugă controalele la fața locului prevăzute la alineatele (2)-(8).
(2) Toate cererile de ajutor sunt supuse controalelor administrative, care includ verificarea documentelor justificative, astfel cum sunt acestea definite de către statele membre, referitoare la livrarea produselor și la respectarea cantităților maxime zilnice pentru un elev, menționate la articolul 5 alineatul (1).
La controalele administrative menționate la alineatul (1) se adaugă controale la fața locului efectuate în special cu privire la:
(a) |
impactul ajutorului asupra prețului plătit de beneficiar; |
(b) |
înregistrările menționate la articolul 9, incluzând înregistrările financiare, respectiv facturile de cumpărare și vânzare și extrasele bancare; |
(c) |
utilizarea produselor subvenționate în conformitate cu prezentul regulament, în special în cazul în care există motive de suspectare a unei nereguli. |
(3) Numărul total de controale la fața locului efectuate pentru fiecare perioadă de la 1 august la 31 iulie acoperă cel puțin 5 % din numărul total de solicitanți prevăzuți la articolul 6. În cazul în care numărul de solicitanți dintr-un stat membru este mai mic de o sută, controalele la fața locului se efectuează la sediile a cinci solicitanți. În cazul în care numărul de solicitanți dintr-un stat membru este mai mic de cinci, se controlează toți solicitanții. Numărul total de controale la fața locului efectuate pentru fiecare perioadă de la 1 august la 31 iulie acoperă cel puțin 5 % din ajutorul distribuit la nivel național.
(4) Controalele la fața locului se efectuează de-a lungul întregii perioade de la 1 august la 31 iulie și acoperă cel puțin cele 12 luni precedente.
(5) Solicitanții care fac obiectul controalelor la fața locului sunt selecționați corespunzător de către autoritatea competentă de control, tinând seama de zonele geografice distincte și pe baza unei analize a riscurilor care ia în considerare în special natura recurentă a erorilor, precum și constatările controalelor efectuate în anii trecuți. Analiza riscurilor ține seama, de asemenea, de valorile diferite ale ajutorului în cauză și de categoria de solicitanți prevăzuți la articolul 6 alineatul (2).
(6) În cazurile în care solicitanții prevăzuți la articolul 6 alineatul (2) literele (b), (c) și (d) solicită un ajutor, la controalele la fața locului efectuate la sediul solicitantului se adaugă controale la fața locului efectuate la sediile a cel puțin două instituții școlare sau, dacă numărul acestora este mai mare, la sediile a cel puțin 1 % din instituțiile școlare care figurează în evidențele solicitantului.
(7) Cu condiția de a nu compromite obiectivul controlului, se poate da o înștiințare în avans, limitată strict la durata minimă necesară.
(8) Autoritatea competentă de control întocmește un raport pentru fiecare control la fața locului efectuat. Raportul descrie cu precizie diferitele aspecte controlate.
Raportul se împarte în următoarele părți:
(a) |
o parte generală care conține, în special, următoarele informații:
|
(b) |
o parte care descrie separat controalele efectuate și care conține, în special, următoarele informații:
|
(9) Pentru recuperarea sumelor necuvenite plătite, se aplică mutatis mutandis articolul 73 alineatele (1), (3), (4) și (8) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei (6).
(10) Fără a aduce atingere articolului 10, în cazul unei fraude, pe lângă returnarea sumelor necuvenite plătite în conformitate cu alineatul (9), solicitantul plătește o sumă egală cu diferența dintre suma plătită inițial și suma pe care are dreptul să o primească.
Articolul 16
Afiș privind Programul european de distribuire a laptelui în școli
Instituțiile școlare care distribuie produse în conformitate cu prezentul regulament produc sau comandă producerea unui afiș în conformitate cu cerințele minime prevăzute în anexa III, pe care îl amplasează în mod permanent la intrarea principală a instituției, într-un loc în care este clar vizibil și lizibil.
Articolul 17
Notificări
(1) Până la data de 30 noiembrie care urmează după încheierea perioadei precedente cuprinsă între 1 august și 31 iulie, statele membre transmit Comisiei un rezumat informativ privind numărul de solicitanți și de instituții școlare are au participat la schema de ajutoare, controalele la fața locului efectuate și constatările aferente.
(2) Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei cel puțin următoarele informații privitoare la perioada precedentă cuprinsă între 1 august și 31 iulie:
(a) |
cantitățile de lapte și produse lactate defalcate pe categorii și subcategorii pentru care s-a plătit ajutor în timpul perioadei precedente cuprinse între 1 august și 31 iulie, precum și cantitatea maximă permisă și modul de calcul al acesteia; |
(b) |
numărul estimativ de elevi care au participat la schema de distribuire a laptelui în școli. |
(3) Forma și conținutul notificărilor se stabilesc pe baza modelelor pe care Comisia le pune la dispoziția statelor membre. Respectivele modele se aplică numai după informarea Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole.
Articolul 18
Abrogarea
Regulamentul (CE) nr. 2707/2000 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.
Articolul 19
Dispoziție tranzitorie
(1) Regulamentul (CE) nr. 2707/2000 se aplică în continuare pentru livrările efectuate înainte de 1 august 2008.
(2) Autorizările acordate în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2707/2000 se aplică în continuare până la 31 decembrie 2008.
Articolul 20
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică începând cu 1 august 2008.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 2008.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 510/2008 al Comisiei (JO L 149, 7.6.2008, p. 61).
(2) JO L 311, 12.12.2000, p. 37. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1544/2007 (JO L 337, 21.12.2007, p. 64).
(3) A se vedea anexa IV.
(4) JO L 139, 30.4.2004, p. 1.
(5) JO L 139, 30.4.2004, p. 55. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1243/2007 al Comisiei (JO L 281, 25.10.2007, p. 8).
(6) JO L 141, 30.4.2004, p. 18.
ANEXA I
LISTA PRODUSELOR ELIGIBILE PENTRU AJUTOR COMUNITAR
Categoria I
(a) |
lapte tratat termic (1); |
(b) |
lapte tratat termic cu ciocolată, cu suc de fructe (2) sau aromatizat, care conține cel puțin 90 % din greutate lapte indicat la litera (a) și maximum 7 % adaos de zahăr (3) și/sau miere; |
(c) |
produse din lapte fermentat cu sau fără suc de fructe (2), aromatizate sau nearomatizate, care conțin cel puțin 90 % din greutate lapte indicat la litera (a) și maximum 7 % adaos de zahăr (3) și/sau miere. |
Categoria II
Produse din lapte fermentat, aromatizate sau nearomatizate, cu fructe (4), care conțin cel puțin 80 % din greutate lapte indicat la categoria I litera (a) și maximum 7 % adaos de zahăr (5) și/sau miere.
Categoria III
Brânzeturi proaspete sau procesate, aromatizate sau nearomatizate, care conțin cel puțin 90 % din greutate brânză.
Categoria IV
Brânză Grana Padano și brânză Parmigiano Reggiano.
Categoria V
Brânzeturi aromatizate sau nearomatizate, care conțin cel puțin 90 % din greutate brânză și care nu se încadrează la categoriile III și IV.
(1) Inclusiv băuturi pe bază de lapte fără lactoză.
(2) Sucul de fructe se adaugă în conformitate cu Directiva 2001/112/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman.
(3) În sensul prezentei categorii, prin zahăr se înțeleg produsele având codurile NC 1701 și 1702. În cazul băuturilor pe bază de lapte sau de derivate din lapte, cu valoare energetică redusă sau fără adaos de zahăr, îndulcitorii se utilizează în conformitate cu Directiva 94/35/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1994 privind îndulcitorii care trebuie utilizați în produsele alimentare.
(4) În sensul prezentei categorii, produsele din lapte fermentat cu fructe conțin întotdeauna fructe, pulpă de fructe, piure de fructe sau suc de fructe. În sensul prezentei categorii, prin fructe se înțeleg produsele de la capitolul 8 din Nomenclatura combinată, cu excepția nucilor și a produselor care conțin nuci. Sucul de fructe, pulpa de fructe și piureul de fructe se adaugă în conformitate cu Directiva 2001/112/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman.
(5) În sensul prezentei categorii, prin zahăr se înțeleg produsele având codurile NC 1701 și 1702. Zahărul adăugat fructelor se include în adaosul maxim de zahăr de 7 %. În cazul preparatelor pe bază de lapte sau de derivate din lapte, cu valoare energetică redusă sau fără adaos de zahăr, îndulcitorii se utilizează în conformitate cu Directiva 94/35/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1994 privind îndulcitorii care trebuie utilizați în produsele alimentare.
ANEXA II
Cuantumurile ajutorului
(a) |
18,15 EUR/100 kg pentru produsele din categoria I; |
(b) |
16,34 EUR/100 kg pentru produsele din categoria II; |
(c) |
54,45 EUR/100 kg pentru produsele din categoria III; |
(d) |
163,14 EUR/100 kg pentru produsele din categoria IV; |
(e) |
138,85 EUR/100 kg pentru produsele din categoria V. |
ANEXA III
Cerințe minime pentru afișul privind Programul european de distribuire a laptelui în școli
Mărimea afișului: A3 sau mai mare
Litere: 1 cm sau mai mari
Titlu: Programul european de distribuire a laptelui în școli
Conținut: Cel puțin următoarea formulare, ținând seama de categoria instituției școlare:
„[Categoria instituției școlare (de exemplu, grădiniță/instituție preșcolară/școală)] noastră furnizează produse lactate subvenționate de Uniunea Europeană în cadrul Programului european de distribuire a laptelui în școli.”
Se recomandă evidențierea avantajelor nutriționale ale produselor, precum și includerea unor sfaturi privind nutriția adresate copiilor.
Amplasare: La intrarea principală a instituției școlare, într-un loc în care este clar vizibil și lizibil.
ANEXA IV
Tabel de corespondență
Regulamentul (CE) nr. 2707/2000 |
Prezentul regulament |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) |
Articolul 2 |
Articolul 2 alineatul (2) |
— |
Articolul 2 alineatul (3) |
— |
Articolul 3 |
Articolul 3 alineatul (1) prima teză |
— |
Articolul 3 alineatul (1) a doua teză |
Articolul 3 alineatele (2), (3) și (4) |
Articolul 3 alineatele (2), (3) și (4) |
Articolul 4 alineatul (1) |
Articolul 4 alineatul (1) |
Articolul 4 alineatul (2) |
— |
Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf |
Articolul 4 alineatul (2) |
Articolul 4 alineatul (3) al doilea paragraf |
— |
Articolul 4 alineatul (4) |
Articolul 4 alineatul (3) |
Articolul 5 |
— |
— |
Articolul 5 |
Articolul 6 alineatul (1) |
— |
— |
Articolul 6 alineatul (1) |
Articolul 6 alineatul (2) |
Articolul 6 alineatul (2) |
Articolul 7 |
Articolul 7 |
Articolul 8 |
Articolul 8 alineatul (1) |
— |
Articolul 8 alineatul (2) |
Articolul 9 alineatul (1) |
Articolul 9 |
Articolul 9 alineatul (2) |
— |
Articolul 10 |
Articolul 10 |
Articolul 11 |
Articolul 11 |
Articolul 12 alineatul (1) litera (a) |
Articolul 12 alineatul (1) litera (a) |
Articolul 12 alineatul (1) litera (b) |
Articolul 12 alineatul (1) litera (b) |
Articolul 12 alineatul (1) litera (c) |
— |
— |
Articolul 12 alineatul (1) litera (c) |
Articolul 12 alineatul (2) |
Articolul 12 alineatul (2) |
Articolul 12 alineatul (3) |
— |
Articolul 13 alineatele (1) și (2) |
Articolul 13 alineatele (1) și (2) |
Articolul 13 alineatul (3) |
— |
Articolul 14 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 14 alineatul (1) |
Articolul 14 alineatul (1) al doilea paragraf prima teză |
Articolul 14 alineatul (2) |
Articolul 14 alineatul (1) al doilea paragraf a doua și a treia teză |
— |
Articolul 14 alineatele (2) și (3) |
— |
Articolul 15 |
— |
— |
Articolul 15 |
Articolul 16 |
— |
— |
Articolul 16 |
Articolul 17 |
— |
— |
Articolele 17-20 |
Anexa I |
— |
— |
Anexa I |
Anexa II |
— |
— |
Anexa II |
— |
Anexa III |
— |
Anexa IV |
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/27 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 658/2008 AL COMISIEI
din 10 iulie 2008
de stabilire a restituirilor la exportul de zahăr alb și zahăr brut în aceeași stare
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (1), în special articolul 33 alineatul (2) paragraful al doilea,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006, diferența dintre prețurile de pe piața mondială ale produselor menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat anterior și prețurile acestor produse pe piața comunitară poate fi acoperită printr-o restituire la export. |
(2) |
Având în vedere situația existentă în prezent pe piață în sectorul zahărului, restituirile la export trebuie stabilite în conformitate cu normele și cu anumite criterii prevăzute la articolele 32 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006. |
(3) |
Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 prevede că restituirea poate fi diferențiată în funcție de destinații atunci când situația pieței mondiale sau cerințele specifice anumitor piețe justifică acest lucru. |
(4) |
Se pot acorda restituiri numai pentru produsele autorizate să circule liber în Comunitate și care îndeplinesc condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 318/2006. |
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Produsele care beneficiază de restituirile la export prevăzute la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 și valorile acestor restituiri sunt specificate în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 11 iulie 2008.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 2008.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 58, 28.2.2006, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (CE) nr. 1260/2007 al Comisiei (JO L 283, 27.10.2007, p. 1). Regulamentul (CE) nr. 318/2006 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu 1 octombrie 2008.
ANEXĂ
Restituiri la export pentru zahărul alb și zahărul brut în aceeași stare, aplicabile începând cu 11 iulie 2008
Codul produsului |
Destinația |
Unitatea de măsură |
Valoarea restituirii |
|||||||||
1701 11 90 9100 |
S00 |
EUR/100 kg |
23,64 (2) |
|||||||||
1701 11 90 9910 |
S00 |
EUR/100 kg |
22,11 (2) |
|||||||||
1701 12 90 9100 |
S00 |
EUR/100 kg |
23,64 (2) |
|||||||||
1701 12 90 9910 |
S00 |
EUR/100 kg |
22,11 (2) |
|||||||||
1701 91 00 9000 |
S00 |
EUR/1 % zaharoză × 100 kg produs net |
0,2570 |
|||||||||
1701 99 10 9100 |
S00 |
EUR/100 kg |
25,70 |
|||||||||
1701 99 10 9910 |
S00 |
EUR/100 kg |
24,04 |
|||||||||
1701 99 10 9950 |
S00 |
EUR/100 kg |
24,04 |
|||||||||
1701 99 90 9100 |
S00 |
EUR/1 % zaharoză × 100 kg produs net |
0,2570 |
|||||||||
NB: Destinațiile sunt definite după cum urmează:
|
(1) Inclusiv Kosovo, sub egida Națiunilor Unite, în virtutea Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate din 10 iunie 1999.
(2) Prezenta valoare este aplicabilă zahărului brut cu un randament de 92 %. În cazul în care randamentul zahărului brut exportat nu este de 92 %, valoarea restituirii aplicabile se înmulțește, pentru fiecare operațiune de export în cauză, cu un factor de conversie obținut prin împărțirea la 92 a randamentului zahărului brut exportat, calculat în conformitate cu punctul III alineatul (3) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 318/2006.
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/29 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 659/2008 AL COMISIEI
din 10 iulie 2008
de stabilire a valorii maxime a restituirii la exportul de zahăr alb în cadrul licitației permanente prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 900/2007
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (1), în special articolul 33 alineatul (2) paragrafele al doilea și al treilea litera (b),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 900/2007 al Comisiei din 27 iulie 2007 privind o licitație permanentă până la sfârșitul anului de comercializare 2007/2008 în vederea stabilirii restituirilor la exportul de zahăr alb (2) prevede organizarea de licitații parțiale. |
(2) |
În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 900/2007 și ca urmare a examinării ofertelor depuse în cadrul licitației parțiale care se încheie la 10 iulie 2008, este necesar să se stabilească o valoare maximă a restituirii la export pentru licitația parțială în cauză. |
(3) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Pentru licitația parțială care se încheie la 10 iulie 2008 valoarea maximă a restituirii la export pentru produsul menționat la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 900/2007 se stabilește la 29,036 EUR/100 kg.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 11 iulie 2008.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 2008.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 58, 28.2.2006, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1260/2007 al Comisiei (JO L 283, 27.10.2007, p. 1). Regulamentul (CE) nr. 318/2006 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu 1 octombrie 2008.
(2) JO L 196, 28.7.2007, p. 26. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 148/2008 al Comisiei (JO L 46, 21.2.2008, p. 9).
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/30 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 660/2008 AL COMISIEI
din 10 iulie 2008
de stabilire a valorii maxime a restituirii la exportul de zahăr alb în cadrul licitației permanente prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1060/2007
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (1), în special articolul 33 alineatul (2) paragraful al doilea și paragraful al treilea litera (b),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1060/2007 al Comisiei din 14 septembrie 2007 privind o licitație permanentă pentru revânzarea la export a zahărului deținut de agențiile de intervenție din Belgia, Republica Cehă, Spania, Irlanda, Italia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Suedia (2) prevede organizarea de licitații parțiale. |
(2) |
În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2007 și ca urmare a examinării ofertelor depuse în cadrul licitației parțiale care se încheie la 9 iulie 2008, este necesar să se stabilească o valoare maximă a restituirii la export pentru licitația parțială în cauză. |
(3) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Pentru licitația parțială care se încheie la 9 iulie 2008 valoarea maximă a restituirii la export pentru produsul menționat la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2007 se stabilește la 364,99 EUR/t.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 11 iulie 2008.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 2008.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 58, 28.2.2006, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1260/2007 al Comisiei (JO L 283, 27.10.2007, p. 1). Regulamentul (CE) nr. 318/2006 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu 1 octombrie 2008.
(2) JO L 242, 15.9.2007, p. 8. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 148/2008 al Comisiei (JO L 46, 21.2.2008, p. 9).
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
DECIZII
Consiliu
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/31 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 27 iunie 2008
de numire a trei judecători ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene
(2008/569/CE, Euratom)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 225 A,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 140 B,
întrucât:
(1) |
Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene, denumit în continuare „Tribunalul Funcției Publice”, a fost instituit prin Decizia 2004/752/CE, Euratom a Consiliului (1). În acest scop, prin respectiva decizie a fost adăugată o anexă la Protocolul privind Statutul Curții de Justiție (denumită în continuare „anexa I la Statutul Curții de Justiție”). |
(2) |
Prin Decizia 2005/150/CE, Euratom (2), Consiliul a stabilit condițiile și modalitățile care reglementează depunerea și prelucrarea candidaturilor în vederea numirii judecătorilor Tribunalului Funcției Publice, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din anexa I la Statutul Curții de Justiție. |
(3) |
Prin Decizia 2005/49/CE, Euratom (3), Consiliul a stabilit normele de funcționare a comitetului prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din anexa I la Statutul Curții de Justiție, denumit în continuare „comitetul”. |
(4) |
Prin Decizia 2005/151/CE, Euratom (4), Consiliul a numit membrii comitetului. |
(5) |
Prin Decizia 2005/577/CE, Euratom (5) Consiliul a numit, după consultarea comitetului, cei șapte judecători ai Tribunalului Funcției Publice. În conformitate cu articolul 2 din decizia menționată, trei dintre acești judecători au fost numiți pentru o perioadă de trei ani, începând de la 1 octombrie 2005 și până la 30 septembrie 2008. În urma tragerii la sorți efectuate de către președintele Consiliului în cadrul reuniunii din 12 octombrie 2005, mandatele judecătorilor Irena BORUTA, Horstpeter KREPPEL și Sean VAN RAEPENBUSCH se vor încheia la 30 septembrie 2008 (6). |
(6) |
Un apel public pentru candidaturi în vederea numirii a trei judecători ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene pentru perioada începând de la 1 octombrie 2008 și până la 30 septembrie 2014 a fost publicat la 7 decembrie 2007 (7). Termenul pentru depunerea candidaturilor a expirat la 25 ianuarie 2008. S-au depus cincizeci și trei de candidaturi, printre care și candidaturile celor trei judecători al căror mandat se încheie. |
(7) |
Comitetul s-a întrunit pe 3 și 4 martie, precum și pe 9 și 10 aprilie 2008. La încheierea lucrărilor, comitetul a finalizat avizul său și lista prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din anexa I la Statutul Curții de Justiție. Lista conține șase candidați. |
(8) |
În temeiul articolului 225 A al patrulea paragraf din Tratatul CE și în temeiul articolului 140 B al patrulea paragraf din Tratatul CEEA, judecătorii Tribunalului Funcției Publice sunt numiți de către Consiliu. |
(9) |
Prin urmare, ar trebui numite trei persoane din lista menționată anterior, astfel încât să se asigure o componență cât mai echilibrată a Tribunalului pe criteriul geografic cât mai extins posibil dintre resortisanții statelor membre și în ceea ce privește sistemele juridice naționale reprezentate, conform prevederilor articolului 3 alineatul (1) din anexa I la Statutul Curții de justiție. |
(10) |
Decizia de numire pentru un nou mandat a celor trei judecători ai Tribunalului Funcției Publice al căror mandat se încheie este luată de Consiliu ținându-se seama de faptul excepțional că aceștia au exercitat un mandat efectiv de doi ani. În nici un caz decizia nu poate constitui un precedent, |
DECIDE:
Articolul 1
Sunt numiți judecători ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene pentru o perioadă de șase ani, începând cu 1 octombrie 2008 și până la 30 septembrie 2014:
— |
Irena BORUTA; |
— |
Horstpeter KREPPEL; |
— |
Sean VAN RAEPENBUSCH. |
Articolul 2
Prezenta decizie produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 3
Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 27 iunie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
D. RUPEL
(1) JO L 333, 9.11.2004, p. 7.
(3) JO L 21, 25.1.2005, p. 13.
(5) JO L 197, 28.7.2005, p. 28.
(6) JO C 262, 21.10.2005, p. 1.
(7) JO C 295, 7.12.2007, p. 26.
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/33 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 8 iulie 2008
de numire a unui membru portughez în cadrul Comitetului Economic și Social
(2008/570/CE, Euratom)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire al Comunității Europene, în special articolul 259,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 167,
având în vedere Decizia 2006/651/CE, Euratom a Consiliului (1),
având în vedere propunerea guvernului portughez,
având în vedere avizul Comisiei,
întrucât un post de membru în cadrul Comitetului Economic și Social a devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Eduardo Manuel NOGUEIRA CHAGAS,
DECIDE:
Articolul 1
Domnul Florival ROSA LANÇA se numește membru în cadrul Comitetului Economic și Social pentru durata restantă a mandatului, respectiv până la 20 septembrie 2010.
Articolul 2
Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
C. LAGARDE
(1) JO L 269, 28.9.2006, p. 13. Decizie modificată prin Decizia 2007/622/CE, Euratom (JO L 253, 28.9.2007, p. 39).
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/34 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 8 iulie 2008
de modificare a Deciziei 98/481/CE de aprobare a auditorilor externi ai Băncii Centrale Europene
(2008/571/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 27.1,
având în vedere Recomandarea BCE/2008/2 a Băncii Centrale Europene din 30 aprilie 2008 adresată Consiliului Uniunii Europene cu privire la desemnarea auditorilor externi ai Băncii Centrale Europene (1),
întrucât:
(1) |
Conturile Băncii Centrale Europene (BCE) și ale băncilor centrale naționale ale Eurosistemului sunt supuse auditării de către auditori externi independenți, desemnați la recomandarea Consiliului guvernatorilor BCE și aprobați de Consiliul Uniunii Europene. |
(2) |
Mandatele firmelor Coopers and Lybrand (1998-2003) și KPMG Deutsche Treuhand-Gesellschaft AG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft (2003-2007) s-au încheiat după efectuarea auditului corespunzător exercițiului financiar 2007. Ca urmare, este necesară desemnarea unor auditori externi începând cu exercițiul financiar 2008. |
(3) |
Consiliul guvernatorilor BCE a recomandat PricewaterhouseCoopers Aktiengesellschaft Wirtschaftsprüfungsgesellschaft ca auditori externi ai BCE pentru exercițiile financiare 2008-2012, |
DECIDE:
Articolul 1
Articolul 1 din Decizia 98/481/CE a Consiliului (2) se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 1
PricewaterhouseCoopers Aktiengesellschaft Wirtschaftsprüfungsgesellschaft se aprobă în calitate de auditori externi ai BCE pentru exercițiile financiare 2008-2012.”
Articolul 2
Prezenta decizie se notifică Băncii Centrale Europene.
Articolul 3
Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
C. LAGARDE
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/35 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 8 iulie 2008
de numire a unui membru portughez în cadrul Comitetului Regiunilor
(2008/572/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 263,
având în vedere propunerea Guvernului portughez,
întrucât:
(1) |
La 24 ianuarie 2006 Consiliul a adoptat Decizia 2006/116/CE de numire a membrilor și a membrilor supleanți ai Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2006-25 ianuarie 2010 (1). |
(2) |
Un post de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a demisiei domnului António Paulino DA SILVA PAIVA, |
DECIDE:
Articolul 1
Este numit în calitate de membru în cadrul Comitetului Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului, respectiv până la 25 ianuarie 2010:
Domnul Carlos Alberto PINTO, Presidente da Câmara Municipal da Covilhã.
Articolul 2
Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
C. LAGARDE
(1) JO L 56, 25.2.2006, p. 75.
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/36 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 8 iulie 2008
de numire a unui membru leton și a unui membru supleant leton în cadrul Comitetului Regiunilor
(2008/573/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 263,
având în vedere propunerea guvernului leton,
întrucât:
(1) |
La 24 ianuarie 2006, Consiliul a adoptat Decizia 2006/116/CE de numire a membrilor și a membrilor supleanți ai Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2006-25 ianuarie 2010 (1). |
(1) |
Un post de membru a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Edgars ZALĀNS. Un post de membru supleant a devenit vacant ca urmare a numirii doamnei Indra RASSA în calitate de membru în cadrul Comitetului Regiunilor, |
DECIDE:
Articolul 1
Se numesc în cadrul Comitetului Regiunilor pe durata rămasă a mandatului, respectiv până la 25 ianuarie 2010:
(a) |
în calitate de membru:
și |
(b) |
în calitate de membru supleant:
|
Articolul 2
Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
C. LAGARDE
(1) JO L 56, 25.2.2006, p. 75.
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/37 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 8 iulie 2008
de numire a doi membri polonezi și a unui membru supleant polonez în cadrul Comitetului Regiunilor
(2008/574/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 263,
având în vedere propunerea guvernului polonez,
întrucât:
(1) |
La 24 ianuarie 2006, Consiliul a adoptat Decizia 2006/116/CE de numire a membrilor și a membrilor supleanți ai Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2006-25 ianuarie 2010 (1). |
(2) |
Un post de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Franciszek WOŁODŹKO. Un post de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a schimbării mandatului domnului Ludwik Kajetan WĘGRZYN. Un post de membru supleant a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Marek TROMBSKI, |
DECIDE:
Articolul 1
Se numesc în cadrul Comitetului Regiunilor pe durata rămasă a mandatului, respectiv până la 25 ianuarie 2010:
(a) |
în calitate de membri:
și |
(b) |
în calitate de membru supleant:
|
Articolul 2
Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
C. LAGARDE
(1) JO L 56, 25.2.2006, p. 75.
Comisie
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/38 |
DECIZIA COMISIEI
din 27 iunie 2008
de autorizare a introducerii pe piață a pulpei uscate a fructului de baobab ca ingredient alimentar nou în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2008) 3046]
(Numai textul în limba engleză este autentic)
(2008/575/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele și ingredientele alimentare noi (1), în special articolul 7,
întrucât:
(1) |
La data de 9 august 2006, societatea PhytoTrade Africa a înaintat autorităților competente din Regatul Unit o cerere de introducere pe piață a pulpei uscate a fructului de baobab ca ingredient alimentar nou. |
(2) |
La data de 12 iulie 2007, organismul competent de evaluare a produselor alimentare din Regatul Unit a emis raportul său de evaluare inițial. În raportul respectiv s-a ajuns la concluzia că pulpa uscată a fructului de baobab este sigură pentru consumul uman la nivelurile de utilizare propuse. |
(3) |
Comisia a trimis raportul de evaluare inițial tuturor statelor membre la data de 1 august 2007. |
(4) |
În termenul de șaizeci de zile stabilit în articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 258/97 s-au formulat obiecții motivate privind comercializarea acestui produs, în conformitate cu dispoziția menționată. În aceste obiecții nu s-au exprimat preocupări privind siguranța. Totuși, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (4), este necesară o decizie a Comunității. |
(5) |
Pulpa uscată a fructului de baobab îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97. |
(6) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Pulpa uscată a fructului de baobab menționată în anexă poate fi introdusă pe piața comunitară ca ingredient alimentar nou.
Articolul 2
Denumirea noului ingredient alimentar autorizat prin prezenta decizie, menționată pe eticheta produsului alimentar care îl conține, este „pulpă de fruct de baobab”.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează societății Phytotrade Africa – London Office, Unit W215, Holywell Centre, 1 Phipp Street, Londra EC2A 4PS, Regatul Unit.
Adoptată la Bruxelles, 27 iunie 2008.
Pentru Comisie
Androulla VASSILIOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 43, 14.2.1997, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
ANEXĂ
Specificații privind pulpa de fruct de baobab
Descriere
Fructele de baobab (Adansonia digitata) se culeg din copaci. Se sparg cojile și se separă pulpa de semințe și de coajă. Pulpa este măcinată, separată în loturi mari sau fine (dimensiunile particulelor cuprinse între 3 și 600 μ) și apoi ambalată.
Componenți nutriționali tipici ai pulpei uscate a fructului de baobab
Apă (pierdută prin uscare) (g/100 g) |
11,1 – 12,0 |
Proteine (g/100 g) |
2,03 – 3,24 |
Lipide (g/100 g) |
0,4 – 0,7 |
Cenușă (g/100 g) |
5,5 – 6,6 |
Total glucide (g/100 g) |
78,3 – 78,9 |
Total zahăr (exprimat în glucoză) |
16,9 – 25,3 |
Sodiu (mg/100 g) |
7,42 – 12,2 |
Specificații de analiză
Substanțe străine |
Cel mult 0,2 % |
Apă (pierdută prin uscare) (g/100 g) |
11,1 – 12,0 |
Cenușă (g/100 g) |
5,5 – 6,6 |
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/40 |
DECIZIA COMISIEI
din 4 iulie 2008
de modificare a anexei III la Decizia 2003/467/CE privind lista regiunilor din Polonia oficial indemne de leucoză enzootică bovină
[notificată cu numărul C(2008) 3284]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2008/576/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (1), în special anexa D capitolul I punctul E,
întrucât:
(1) |
Directiva 64/432/CEE prevede că un stat membru sau anumite părți dintr-un stat membru pot fi declarate oficial ca fiind indemne de leucoză enzootică bovină sub rezerva respectării anumitor condiții prevăzute în directiva menționată anterior. |
(2) |
Lista regiunilor din statele membre declarate ca fiind indemne de leucoza enzootică bovină este menționată în anexa III la Decizia 2003/467/CE a Comisiei din 23 iunie 2003 de stabilire a statutului oficial de indemne de tuberculoză, bruceloză și leucoză enzootică bovină pentru efectivele de bovine din anumite state membre și regiuni din state membre (2). |
(3) |
Respectiva decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/404/CE, enumeră la momentul actual 12 regiuni administrative („powiaty”) în cadrul unității administrative superioare (voivodate) din Podkarpackie în Polonia drept regiuni oficial indemne de leucoză enzootică bovină. |
(4) |
Polonia a înaintat în prezent Comisiei documentația care atestă conformitatea cu condițiile corespunzătoare prevăzute în Directiva 64/432/CE în ceea ce privește încă 13 regiuni administrative („powiaty”) din cadrul respectivei unității administrative superioare, pentru ca regiunile respective să fie considerate oficial regiuni ale Poloniei indemne de leucoză enzootică bovină. |
(5) |
În urma evaluării documentației în cauză, regiunile respective („powiaty”) din Polonia ar trebui recunoscute ca regiuni ale acestui stat membru indemne de leucoză enzootică bovină. |
(6) |
Prin urmare, anexa III la Decizia 2003/467/CE ar trebui modificată în consecință. |
(7) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În capitolul 2 din anexa III la Decizia 2003/467/CE, la mențiunile referitoare la Polonia, mențiunea referitoare la voivodatul Podkarpackie se înlocuiește cu următorul text:
— |
„Voivodatul Podkarpackie
|
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 4 iulie 2008.
Pentru Comisie
Androulla VASSILIOU
Membru al Comisiei
(1) JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64. Directivă modificată ultima dată prin Decizia 2007/729/CE a Comisiei (JO L 294, 13.11.2007, p. 26).
(2) JO L 156, 25.6.2003, p. 74. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2008/404/CE (JO L 141, 31.5.2008, p. 16).
ACTE ADOPTATE DE CĂTRE ORGANE CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
11.7.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 183/41 |
Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului internațional public. Statutul și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în ultima versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă: http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html
Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora
Include întregul text valabil până la:
Suplimentul 16 la versiunea originală a regulamentului – Data intrării în vigoare: 13 noiembrie 2004
CUPRINS
REGULAMENT
1. |
Domeniul de aplicare |
2. |
Definiții |
3. |
Marcaje |
4. |
Cererea de omologare |
5. |
Omologarea |
6. |
Specificații |
7. |
Modificări și extinderea omologării unui tip de anvelopă |
8. |
Conformitatea producției |
9. |
Sancțiuni în cazul neconformității producției |
10. |
Încetarea definitivă a producției |
11. |
Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea testelor de omologare și ale departamentelor administrative |
ANEXE
Anexa I |
Comunicare privind omologarea sau extinderea sau refuzarea acordării sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de anvelopă pneumatică pentru autovehicule în conformitate cu Regulamentul nr. 54 |
Anexa II |
Dispunerea mărcii de omologare |
Anexa III |
Dispunerea marcajelor de pe anvelope |
Anexa IV |
Lista simbolurilor indicilor capacității de încărcare |
Anexa V |
Desemnarea și dimensiunile anvelopelor: Partea I – Anvelope europene; Partea II – Anvelope din Statele Unite ale Americii |
Anexa VI |
Metoda de măsurare a anvelopelor pneumatice |
Anexa VII |
Modul de efectuare a testelor de anduranță sarcină/viteză |
Apendicele 1 |
Programul testului de anduranță |
Apendicele 2 |
Raportul dintre indicele de presiune și unitățile de presiune |
Anexa VIII |
Variația capacității de încărcare în funcție de viteză: anvelope pentru vehicule comerciale, radiale și diagonale |
Anexa IX |
COMUNICARE - Îmbunătățirea descrierii de serviciu în scopul reșapării în conformitate cu Regulamentul nr. 109. |
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul regulament reglementează anvelopele pneumatice noi destinate în primul rând, dar nu exclusiv, vehiculelor din categoriile M2, M3, N, O3 și O4 (1). Totuși, prezentul regulament nu se aplică tipurilor de anvelope identificate prin simbolurile categoriilor de viteze care corespund unor viteze mai mici de 80 km/h.
2. DEFINIȚII
În sensul prezentului regulament:
2.1. |
„Tip de anvelopă pneumatică” înseamnă o categorie de anvelope pneumatice care nu prezintă diferențe în ceea ce privește aspecte esențiale cum ar fi:
|
2.2. |
Categoria de utilizare:
|
2.3. |
„Structura” unei anvelope pneumatice înseamnă caracteristicile tehnice ale carcasei anvelopei. Se face distincție în special între următoarele structuri:
|
2.4. |
„Talon” înseamnă un element al anvelopei ale cărui formă și structură îi permit să se adapteze jantei și să mențină anvelopa pe jantă (2); |
2.5. |
„Cablu” înseamnă firele care formează țesătura de pliuri din anvelopa pneumatică (2); |
2.6. |
„Pliu” înseamnă un strat constituit din cabluri cauciucate dispuse paralel unele față de celelalte (2); |
2.7. |
„Carcasă” înseamnă acea parte a anvelopei pneumatice, alta decât banda de rulare și flancurile din cauciuc, care suportă sarcina atunci când anvelopa este gonflată (2); |
2.8. |
„Bandă de rulare” înseamnă acea parte a unei anvelope pneumatice care intră în contact cu solul, protejează carcasa împotriva deteriorării mecanice și asigură aderența la sol (2); |
2.9. |
„Flanc” înseamnă acea parte a unei anvelope pneumatice situată între banda de rulare și zona care trebuie acoperită de marginea jantei (2); |
2.10. |
„Flanc inferior” înseamnă zona cuprinsă între linia care reprezintă lățimea maximă a secțiunii anvelopei și zona care trebuie acoperită de marginea jantei (2);
|
2.11. |
„Canelura benzii de rulare” înseamnă spațiul dintre două nervuri și/sau părți solide adiacente ale profilului benzii de rulare (2); |
2.12. |
„Lățimea secțiunii (S)” înseamnă distanța liniară dintre marginile exterioare ale flancurilor unei anvelope pneumatice gonflate, fără proeminențele datorate etichetării (marcajelor), ornamentelor, benzilor sau nervurilor protectoare (2); |
2.13. |
„Lățimea totală” înseamnă distanța liniară dintre marginile exterioare ale flancurilor unei anvelope pneumatice gonflate, inclusiv etichetele (marcajele), ornamentele, benzile sau nervurile protectoare (2); |
2.14. |
„Înălțimea secțiunii (H)” înseamnă distanța egală cu jumătatea diferenței dintre diametrul exterior al anvelopei și diametrul nominal al jantei; |
2.15. |
„Raport nominal de aspect (Ra)” înseamnă de o sută de ori numărul obținut prin împărțirea numărului care exprimă înălțimea secțiunii (H) la numărul care exprimă lățimea nominală a secțiunii (S1), ambele dimensiuni fiind exprimate în aceleași unități; |
2.16. |
„Diametrul exterior (D)” înseamnă diametrul total al unei anvelope pneumatice noi, gonflate (2); |
2.17. |
„Desemnarea dimensiunilor anvelopei” înseamnă
|
2.18. |
„Diametrul nominal al jantei (d)” înseamnă diametrul jantei pe care urmează să fie montată o anvelopă (2); |
2.19. |
„Jantă” înseamnă suportul pentru ansamblul pneumatic și pentru camera de aer sau pentru o anvelopă fără cameră de aer, suport pe care se sprijină taloanele anvelopei (2); |
2.20. |
„Jantă teoretică” înseamnă o jantă a cărei lățime ar fi de x ori lățimea nominală a secțiunii unei anvelope; valoarea lui x se specifică de către producătorul tipului respectiv; |
2.21. |
„Jantă de măsurare” înseamnă janta pe care se montează anvelopa pentru măsurarea dimensiunilor; |
2.22. |
„Jantă de testare” înseamnă janta pe care se montează anvelopa pentru efectuarea testelor de anduranță sarcină/viteză; |
2.23. |
„Smulgere” înseamnă desprinderea unor bucăți de cauciuc de pe banda de rulare; |
2.24. |
„Desprinderea cablurilor” înseamnă separarea cablurilor de învelișul de cauciuc care le acoperă; |
2.25. |
„Desprinderea pliurilor” înseamnă separarea pliurilor adiacente; |
2.26. |
„Desprinderea benzii de rulare” înseamnă separarea benzii de rulare de carcasă; |
2.27. |
„Indicele capacității de încărcare” înseamnă unul sau două numere care indică sarcina pe care o poate suporta anvelopa utilizată singură sau jumelată la viteza caracteristică pentru categoria de viteză căreia îi aparține, atunci când este utilizată în conformitate cu specificațiile de utilizare definite de producător. Un tip de anvelopă pneumatică poate avea fie unul, fie două seturi de indici ai capacității de încărcare, în funcție de aplicarea sau neaplicarea dispozițiilor de la punctul 6.2.5. Lista acestor indici și a sarcinilor care le corespund este prezentată în anexa IV; |
2.28. |
„Categorie de viteză” înseamnă:
|
2.29. |
„Tabelul variației capacității de încărcare în funcție de viteză” înseamnă: Tabelul din anexa VIII care prezintă, în funcție de indicii capacității de încărcare și simbolurile categoriilor de viteză nominală, variațiile de sarcină pe care le poate suporta o anvelopă pneumatică în situațiile în care este utilizată la viteze diferite de cea care corespunde simbolului categoriei de viteză nominală. Variațiile de sarcină nu se aplică în cazul simbolului capacității de încărcare suplimentare și al categoriei de viteză obținute în cazul în care se aplică dispozițiile de la punctul 6.2.5. |
3. MARCAJE
3.1. Anvelopele pneumatice prezentate în vederea omologării trebuie să aibă pe ambele flancuri, în cazul anvelopelor simetrice, și cel puțin pe flancul exterior, în cazul anvelopelor asimetrice:
3.1.1. |
Denumirea sau marca de comerț a producătorului; |
3.1.2. |
Desemnarea dimensiunii anvelopei, astfel cum este definită la punctul 2.17. din prezentul regulament; |
3.1.3. |
O indicare a tipului structurii, după cum urmează:
|
3.1.4. |
Simbolul (sau simbolurile) categoriei de viteză;
|
3.1.5. |
Marcajul M + S sau MS sau M.S. sau M & S la anvelopele de iarnă; |
3.1.6. |
Indicii capacității de încărcare, astfel cum sunt definiți la punctul 2.27. din prezentul regulament; |
3.1.7. |
Termenul „TUBELESS” („FĂRĂ CAMERĂ DE AER”), în cazul în care anvelopa este concepută pentru a fi utilizată fără cameră de aer; |
3.1.8. |
Data fabricației, sub forma unui grup de patru cifre, primele două indicând săptămâna, iar ultimele două indicând anul în care a fost fabricată anvelopa. Totuși, acest marcaj, care se poate limita la un singur flanc, nu este obligatoriu pentru anvelopele prezentate în vederea omologării decât după doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament (4); |
3.1.9. |
În cazul anvelopelor pe care se pot decupa noi caneluri, simbolul „ ”, cu un diametru de cel puțin 20 mm, sau cuvântul „REGROOVABLE”, ștanțat sau imprimat în relief pe fiecare flanc; |
3.1.10. |
Indicarea, prin intermediul indicelui PSI, a presiunii de umflare care trebuie adoptată pentru testele de anduranță sarcină/viteză, în conformitate cu explicația din anexa VII apendicele 2. Totuși, acest marcaj, care se poate limita la un singur flanc, nu este obligatoriu pentru anvelopele prezentate în vederea omologării, decât după doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament; |
3.1.11. |
În cazul anvelopelor omologate pentru prima dată după 1 martie 2004, identificarea menționată la punctul 2.17.1.4. se aplică imediat după marcajul pentru diametrul jantei menționat la punctul 2.17.1.3. |
3.1.12. |
Mențiunea „ET”, „ML” sau „MPT” pe „Anvelopele speciale” (5). |
3.1.13. |
Sufixul „C” sau „LT” după marcajul pentru diametrul jantei menționat la punctul 2.17.1.3. și, dacă este cazul, după configurația montării anvelopei pe jantă menționată la punctul 2.17.1.4:
|
3.1.14. |
Sufixul „CP” după marcajul pentru diametrul jantei menționat la punctul 2.17.1.3. și, dacă este cazul, după configurația montării anvelopei pe jantă menționată la punctul 2.17.1.4. Acest marcaj este obligatoriu în cazul anvelopelor montate pe jante cu baza adâncită la 5 °, care au un indice al capacității de încărcare în formație simplă de cel mult 121 și care sunt destinate montării pe rulote. |
3.1.15. |
Inscripția „FRT” („Free Rolling Tyre” - anvelopă cu rulare liberă), în cazul anvelopelor destinate montării pe axele remorcilor și pe axele autovehiculelor în afară de axele directoare față și axele motoare. |
3.2. Anvelopele trebuie să dispună de un spațiu liber suficient pentru a se înscrie marca de omologare menționată în anexa II la prezentul regulament.
3.3. În anexa III la prezentul regulament este prezentat un exemplu al dispunerii marcajelor pe o anvelopă.
3.4. Marcajele menționate la punctul 3.1. și marcajul de omologare prevăzut la punctul 5.4. din prezentul regulament se imprimă pe anvelope în relief sau prin ștanțare. Ele trebuie să fie clar lizibile și, cu excepția marcajului menționat la punctul 3.1.1. de mai sus, trebuie aplicate cel puțin pe un flanc inferior.
3.4.1. Totuși, la anvelopele identificate prin simbolul „A” al „configurației montării anvelopei pe jantă” (a se vedea punctul 3.1.11.), marcajele pot fi aplicate oriunde pe flancul anvelopei.
4. CEREREA DE OMOLOGARE
4.1. Cererea de omologare a unei anvelope pneumatice este prezentată fie de către deținătorul denumirii sau mărcii de comerț a producătorului, fie de către reprezentantul autorizat al acestuia. Cererea precizează:
4.1.1. |
Desemnarea dimensiunii anvelopei, astfel cum este definită la punctul 2.17. din prezentul regulament; |
4.1.2. |
Denumirea sau marca de comerț a producătorului; |
4.1.3. |
Categoria de utilizare a anvelopelor (normală, specială sau de iarnă); |
4.1.4. |
Structura: diagonală (cu pliuri oblice) sau radială; |
4.1.5. |
Categoria de viteză; |
4.1.6. |
Indicii capacității de încărcare; |
4.1.7. |
Dacă anvelopa este destinată utilizării cu sau fără cameră de aer; |
4.1.8. |
Dimensiunile totale: lățimea totală a secțiunii și diametrul exterior; |
4.1.9. |
Factorul „x” menționat la punctul 2.20. de mai sus; |
4.1.10. |
Jantele pe care poate fi montată anvelopa; |
4.1.11. |
Janta de măsurare și janta de testare; |
4.1.12. |
Presiunea de măsurare și indicele de presiune de testare; |
4.1.13. |
Combinațiile sarcină/viteză suplimentare în situațiile în care se aplică punctul 6.2.5. de mai jos; |
4.2. Cererea de omologare este însoțită, în triplu exemplar, de o schiță sau de o fotografie reprezentativă care să identifice profilul benzii de rulare al anvelopei și de o schiță a înfășurătorii anvelopei gonflate și montate pe janta de măsurare care indică dimensiunile relevante (a se vedea punctele 6.1.1. și 6.1.2.) ale tipului pentru care se solicită omologarea. De asemenea, cererea trebuie să fie însoțită de raportul de testare emis de un laborator de testare abilitat, fie de una sau două mostre de anvelopă din tipul respectiv, la latitudinea autorității competente. Odată stabilită producția, se prezintă desene sau fotografii ale flancului și ale benzii de rulare ale anvelopei, cel târziu la un an de la data emiterii omologării de tip.
4.3. Autoritatea competentă trebuie să verifice existența unor proceduri adecvate de asigurare a unui control eficient al conformității producției înainte de acordarea omologării de tip.
4.4. În cazul în care un producător depune o cerere de omologare de tip pentru o gamă de anvelope, nu se consideră necesară efectuarea unui test sarcină/viteză pe fiecare tip de anvelopă din gamă. La latitudinea autorității de omologare, se poate face o selecție pentru cel mai defavorabil caz.
5. OMOLOGAREA
5.1. În cazul în care tipul de anvelopă pneumatică a cărui omologare se solicită în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele de la punctul 6 de mai jos, se acordă omologarea tipului de anvelopă respectiv.
5.2. Fiecare tip omologat primește un număr de omologare; primele două cifre (în prezent 00 pentru regulament în forma sa inițială) indică seria modificărilor care încorporează cele mai recente schimbări importante de ordin tehnic aduse regulamentului, la data emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de anvelopă pneumatică.
5.3. Omologarea sau refuzarea acordării omologării unui tip de anvelopă pneumatică în temeiul prezentului regulament se notifică părților contractante la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe conform modelului prezentat în anexa I la prezentul regulament.
5.4. Pe toate anvelopele pneumatice conforme cu un tip de anvelopă omologat în baza prezentului regulament se aplică în mod vizibil, în spațiul menționat la punctul 3.2. de mai sus, pe lângă mărcile prevăzute la punctul 3.1. de mai sus, o marcă de omologare internațională alcătuită din:
5.4.1. |
un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (6);și |
5.4.2. |
un număr de omologare. |
5.5. Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și de neșters.
5.6. Anexa II la prezentul regulament prezintă un exemplu de dispunere a mărcii de omologare.
5.7. Reșaparea ulterioară în conformitate cu Regulamentul nr. 109.
În cazul în care, pe parcursul producției unui anumit tip de anvelopă, producătorul a obținut o nouă omologare în vederea marcării aceluiași tip de anvelopă cu o descriere de serviciu care indică un indice de sarcină mai mare sau cu un simbol de viteză diferit de marcajul anterior și în cazul în care producătorul de anvelope autorizează reșaparea tipului de anvelopă anterior și marcarea acestuia cu această descriere de serviciu, producătorul de anvelope completează documentul de comunicare din anexa IX la prezentul regulament și îl prezintă autorității de omologare de tip care a acordat noua omologare. În cazul în care autorizația de modernizare se aplică numai anvelopelor dintr-o anumită fabrică sau celor produse în cursul anumitor perioade de producție, informațiile necesare pentru identificarea anvelopelor se indică în documentul de comunicare.
Autoritatea de omologare de tip transmite aceste informații celorlalte părți la acord care aplică prezentul regulament, iar producătorii de anvelope sau autoritățile de omologare de tip publică aceste informații la cererea oricărei unități de producție de reșapare care este omologată în conformitate cu „Regulamentul nr. 109.”
6. SPECIFICAȚII
6.1. Dimensiunile anvelopelor
6.1.1. Lățimea secțiunii unei anvelope
6.1.1.1. Lățimea secțiunii se obține prin aplicarea următoarei formule:
S = S1 + K (A - A1),
unde:
S |
= |
reprezintă „lățimea secțiunii”, exprimată în milimetri, măsurată pe janta de testare; |
S1 |
= |
reprezintă „lățimea nominală a secțiunii”, exprimată în milimetri, astfel cum este indicată pe flancul anvelopei în desemnarea anvelopei în conformitate cu specificațiile; |
A |
= |
reprezintă lățimea jantei de măsurat, exprimată în milimetri, astfel cum este specificată de producător în nota descriptivă, iar |
A1 |
= |
reprezintă lățimea jantei teoretice, exprimată în milimetri; |
A1 se consideră egal cu S1 înmulțit cu factorul x, astfel cum este specificat de producător, iar K se consideră egal cu 0,4.
6.1.1.2. Cu toate acestea, pentru tipurile de anvelope existente a căror desemnare figurează în prima coloană a tabelelor din anexa V la prezentul regulament, se consideră că lățimea secțiunii este cea care figurează în dreptul desemnării anvelopei din tabelele respective.
6.1.1.3. Totuși, la anvelopele identificate prin simbolul „A” al „configurației montării anvelopei pe jantă” (a se vedea punctul 3.1.11.), K se consideră egal cu 0,6.
6.1.2. Diametrul exterior al unei anvelope
6.1.2.1. Diametrul exterior al anvelopei se obține prin aplicarea următoarei formule:
D = d + 2H
unde:
D |
reprezintă diametrul exterior, exprimat în milimetri; |
d |
reprezintă numărul convențional definit la punctul 2.17.1.3. de mai sus, exprimat în milimetri; |
S1 |
reprezintă lățimea nominală a secțiunii, exprimată în milimetri; |
Ra |
reprezintă raportul nominal de aspect; |
H |
reprezintă înălțimea nominală a secțiunii, exprimată în milimetri și egală cu S1 × 0,01 Ra. |
Toate datele sunt conforme cu desemnarea anvelopei indicată pe flancul anvelopei în conformitate cu cerințele de la punctul 3.4. de mai sus.
6.1.2.2. Cu toate acestea, pentru tipurile de anvelope existente a căror desemnare figurează în prima coloană a tabelelor din anexa V la prezentul regulament, se consideră că diametrul exterior este cel care figurează în dreptul desemnării anvelopei din tabelele respective.
6.1.2.3. Totuși, la anvelopele identificate prin simbolul „A” al „configurației montării anvelopei pe jantă” (a se vedea punctul 3.1.11.), diametrul exterior este cel specificat în desemnarea dimensiunilor anvelopei, indicată pe flancul anvelopei.
6.1.3. Metoda de măsurare a anvelopelor pneumatice
Dimensiunile anvelopelor pneumatice se măsoară în conformitate cu procedura descrisă în anexa VI la prezentul regulament.
6.1.4. Specificații privind lățimea secțiunii anvelopei
6.1.4.1. Lățimea totală a unei anvelope poate fi mai mică decât lățimea secțiunii stabilite în conformitate cu punctul 6.1.1. de mai sus.
6.1.4.2. Ea poate depăși valoarea respectivă cu 4 % în cazul anvelopelor radiale și cu 8 % în cazul anvelopelor diagonale (cu pliuri oblice). Cu toate acestea, pentru anvelopele cu o lățime nominală a secțiunii mai mare de 305 mm destinate să fie utilizate pe roți jumelate, valoarea stabilită în conformitate cu punctul 6.1.1. de mai sus nu trebuie depășită cu mai mult de 2 % pentru anvelopele radiale cu un raport nominal de aspect mai mare de 60, respectiv cu 4 % pentru anvelopele diagonale (cu pliuri oblice).
6.1.4.3. Totuși, la anvelopele identificate prin simbolul „A” al „configurației montării anvelopei pe jantă” (a se vedea punctul 3.1.11.), lățimea totală a anvelopei, în partea inferioară a anvelopei, este egală cu lățimea nominală a jantei pe care se montează anvelopa, astfel cum este specificată de producător în nota descriptivă, plus 27 mm.
6.1.5. Specificații privind diametrul exterior al anvelopei
Diametrul exterior al anvelopei nu trebuie să depășească valorile Dmin și Dmax obținute prin aplicarea următoarelor formule:
|
Dmin = d + (2H × a) |
|
Dmax = d + (2H × b) |
unde:
6.1.5.1. |
Pentru dimensiunile enumerate în anexa V și pentru anvelopele identificate prin simbolul „A” al „configurației montării anvelopei pe jantă” (a se vedea punctul 3.1.11.), înălțimea nominală a secțiunii H este egală cu: H = 0,5 (D-d) - pentru referințe a se vedea punctul 6.1.2.1. |
6.1.5.2. |
Pentru alte dimensiuni, care nu sunt enumerate în anexa V „H” și „d” au semnificațiile definite la punctul 6.1.2.1. |
6.1.5.3. |
Coeficienții „a” și „b” au valorile următoare:
|
6.2. Testul de anduranță sarcină/viteză
6.2.1. Fiecare tip de anvelopă pneumatică trebuie să se supună cel puțin unui test de anduranță sarcină/viteză efectuat în conformitate cu procedura descrisă în anexa VII la prezentul regulament.
6.2.2. Se consideră că a trecut cu succes testul o anvelopă care, după ce este supusă testului de anduranță, nu prezintă desprinderi ale benzii de rulare, ale pliurilor, ale cablurilor sau smulgeri sau rupturi ale cablurilor.
6.2.3. Diametrul exterior al anvelopei, măsurat la șase ore după testul de anduranță sarcină/viteză, nu trebuie să difere cu mai mult de 3,5 % de diametrul exterior măsurat înainte de test.
6.2.4. În cazul în care se solicită omologarea unui tip de anvelopă pneumatică pentru combinațiile sarcină/viteză menționate în tabelul din anexa VIII, nu este necesară efectuarea testului de anduranță prevăzut la punctul 6.2.1. de mai sus pentru alte valori ale sarcinilor și vitezelor în afara valorilor nominale.
6.2.5. În cazul în care se solicită omologarea unui tip de anvelopă pneumatică care prezintă o combinație sarcină/viteză suplimentară celei care face obiectul variației sarcinii în funcție de viteză menționată în anexa VIII, testul de anduranță prevăzut la punctul 6.2.1. de mai sus se efectuează și pe o a doua anvelopă de același tip, cu combinația sarcină/viteză suplimentară.
7. MODIFICAREA ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII PENTRU UN TIP DE ANVELOPĂ
7.1. Fiecare modificare a tipului de anvelopă trebuie comunicată departamentului administrativ care a omologat tipul de anvelopă respectiv. Acest departament poate:
7.1.1. |
fie să considere că este improbabil ca modificările aduse să aibă un efect negativ important și că, în orice caz, anvelopa rămâne conformă cu cerințele stabilite, |
7.1.2. |
fie să solicite un nou raport de testare din partea serviciului tehnic responsabil cu efectuarea testărilor. |
7.2. Se consideră că modificarea profilului benzii de rulare a unei anvelope nu necesită repetarea testelor specificate la punctul 6 din prezentul regulament.
7.3. Confirmarea sau refuzarea acordării omologării, specificând modificările, se comunică prin procedura specificată la punctul 5.3. de mai sus părților la acord care aplică prezentul regulament.
7.4. Autoritatea competentă care emite extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru o astfel de extindere și informează în acest sens celelalte părți la Acordul din 1958, care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa I la prezentul regulament.
8. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
Procedurile de conformitate a producției sunt conforme cu cele stabilite în acord, în apendicele 2 (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev. 2), cu următoarele cerințe:
8.1. |
Anvelopele omologate în conformitate cu prezentul regulament trebuie fabricate astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor prevăzute la punctul 6 de mai sus. |
8.2. |
Autoritatea care a acordat omologarea de tip poate verifica în orice moment metodele de control al conformității aplicate în fiecare unitate de producție. Pentru fiecare unitate de producție, aceste verificări se realizează în mod obișnuit din doi în doi ani. |
9. SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI
9.1. În cazul în care nu este îndeplinită cerința prevăzută la punctul 8.1. de mai sus sau dacă anvelopele prelevate din serie nu au trecut testele prevăzute la punctul respectiv, omologarea acordată pentru un tip de anvelopă pneumatică în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă.
9.2. În cazul în care una dintre părțile la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, partea respectivă informează de îndată celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa I la prezentul regulament.
10. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI
În cazul în care titularul unei omologări încetează complet fabricarea unui tip de anvelopă pneumatică omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta informează autoritatea care a acordat omologarea cu privire la aceasta. La primirea notificării relevante, respectiva autoritate informează celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unor copii ale fișei de comunicare în conformitate cu modelul prezentat în anexa I la prezentul regulament.
11. DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA TESTELOR DE OMOLOGARE ȘI CELE ALE DEPARTAMENTELOR ADMINISTRATIVE
11.1. Părțile la acord care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea testelor de omologare și, după caz, ale laboratoarelor de testare autorizate, precum și ale departamentelor administrative care acordă omologările și la care trebuie trimise fișele de certificare a omologării și de refuz sau de retragere a omologării, emise în alte țări.
11.2. Părțile la acord care aplică prezentul regulament pot folosi laboratoarele producătorilor de anvelope și pot desemna, ca laboratoare de testare autorizate, acele laboratoare care se află pe teritoriul lor sau pe teritoriul altei părți la acord, sub rezerva unei acceptări preliminare a procedurii respective de către departamentul administrativ competent al acesteia din urmă.
11.3. În cazul în care o parte la acord aplică punctul 11.2. de mai sus, partea respectivă poate fi reprezentată la teste, dacă dorește, de una sau mai multe persoane desemnate la alegerea sa.
Figură explicativă
(A se vedea punctul 2. din prezentul regulament)
(1) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3) (document TRANS/WP.29/78/Rev.1).
(2) A se vedea figura explicativă.
(3) Din motive de coerență, simbolurile și vitezele prezentate în acest tabel coincid cu cele pentru autoturisme (în conformitate cu Regulamentul nr. 30). Nu trebuie să se considere că acestea indică vitezele cu care pot fi exploatate pe șosele vehiculele comerciale echipate cu astfel de anvelope.
(4) Înainte de 1 ianuarie 2000, data fabricației poate fi indicată sub forma unui grup de trei cifre, primele două indicând săptămâna, iar ultima indicând anul în care a fost fabricată anvelopa.
(5) Acest marcaj este obligatoriu numai pentru tipurile de anvelope omologate în temeiul prezentului regulament după intrarea în vigoare a suplimentului 14 la regulament.
(6) 1 pentru Germania, 2 pentru Franța, 3 pentru Italia, 4 pentru Țările de Jos, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria, 8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Serbia și Muntenegru, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14 pentru Elveția, 15 (vacant), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia, 21 pentru Portugalia, 22 pentru Federația Rusă, 23 pentru Grecia, 24 pentru Irlanda, 25 pentru Croația, 26 pentru Slovenia, 27 pentru Slovacia, 28 pentru Belarus, 29 pentru Estonia, 30 (vacant), 31 pentru Bosnia și Herțegovina, 32 pentru Letonia, 33 (vacant), 34 pentru Bulgaria, 35 (vacant), 36 pentru Lituania, 37 pentru Turcia, 38 (vacant), 39 pentru Azerbaidjan, 40 pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, 41 (vacant), 42 pentru Comunitatea Europeană (Omologările sunt acordate de către statele membre prin utilizarea simbolului CEE respectiv), 43 pentru Japonia, 44 (vacant), 45 pentru Australia, 46 pentru Ucraina, 47 pentru Africa de Sud și 48 pentru Noua Zeelandă. Numerele următoare se atribuie altor țări, în ordinea cronologică în care acestea ratifică sau aderă la Acordul privind adoptarea de specificații tehnice uniforme pentru vehiculele cu roți, echipamentele și componentele care pot fi montate și/sau folosite la vehiculele cu roți și condițiile pentru recunoașterea reciprocă a omologărilor acordate pe baza acestor specificații, iar numerele astfel atribuite se comunică părților contractante ale acordului de către Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.
ANEXA I
COMUNICARE
[Format maxim: A4 (210 x 297 mm)]
ANEXA II
DISPUNEREA MĂRCII DE OMOLOGARE
Marca de omologare de mai sus aplicată pe o anvelopă pneumatică indică faptul că tipul respectiv de anvelopă a fost omologat în Țările de Jos (E 4) cu numărul de omologare 002439. Primele două cifre indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 54 în forma inițială a acestuia.
Notă:
Numărul de omologare trebuie aplicat aproape de cerc, deasupra sau sub litera „E”, la stânga sau la dreapta acestei litere. Cifrele care formează numărul de omologare trebuie să se afle de aceeași parte a literei „E” și să fie orientate în aceeași direcție. Trebuie evitată utilizarea numeralelor romane în cadrul numerelor de omologare, pentru a nu se confunda cu alte simboluri.
ANEXA III
Dispunerea marcajelor de pe anvelope
|
Înălțimea minimă a marcajelor (mm) |
|
Anvelope cu un diametru nominal al jantei < 508 mm (Codul 20) sau cu o lățime nominală a secțiunii ≤ 235 mm (Codul 9) |
Anvelope cu un diametru nominal al jantei ≥ 508 mm (Codul 20) sau cu o lățime nominală a secțiunii > 235 mm (Codul 9) |
|
B |
6 |
9 |
C |
4 |
|
D |
6 |
1. Aceste marcaje, oferite ca exemplu, definesc o anvelopă pneumatică:
|
Cu o lățime nominală a secțiunii de 255; |
|
Cu un raport nominal de aspect de 70; |
|
Cu structură radială (R); |
|
Cu un diametru nominal al jantei de 572 mm, al cărui simbol este 22.5; |
|
Cu o capacitate de încărcare de 3 150 kg când se montează separat și 2 900 kg când se utilizează pe roți jumelate, corespunzând indicilor de sarcină 148, respectiv 145, din anexa IV la prezentul regulament; |
|
Cu o viteză de referință de 100 km/h, corespunzând simbolului categoriei de viteză: J; |
|
Clasificată în categoria de utilizare De iarnă: M+S; |
|
Care poate fi folosită la 120 km/h în plus (simbolul categoriei de viteză L), cu o capacitate de încărcare de 3 000 kg când se montează separat și 2 725 kg când se utilizează pe roți jumelate, corespunzând indicilor de sarcină 145, respectiv 143, din anexa 4 la prezentul regulament; |
|
Care poate fi utilizată fără cameră de aer: „TUBELESS”; |
|
Fabricată în cursul celei de-a douăzeci și cincea săptămâni a anului 2003 și |
|
Care trebuie umflată la 620 kPa pentru testele de anduranță sarcină/viteză, pentru care simbolul PSI este 90. |
2. În cazul special al anvelopelor care au configurația „A” a montării anvelopei pe jantă, marcajul ia forma din exemplul următor:
235-700 R 450A unde:
|
235 reprezintă lățimea nominală a secțiunii, exprimată în milimetri; |
|
700 reprezintă diametrul exterior, exprimat în mm; |
|
R indică structura anvelopei – a se vedea punctul 3.1.3. din prezentul regulament; |
|
450 reprezintă diametrul nominal al jantei, exprimat în milimetri; |
|
A reprezintă configurația montării anvelopei pe jantă. |
Marcarea indicelui de sarcină, a simbolului categoriei de viteză, a datei fabricației și celelalte marcaje sunt prezentate în exemplul 1 de mai sus.
3. Poziția și ordinea marcajelor care constituie desemnarea anvelopei sunt următoarele:
(a) |
Desemnarea dimensiunilor anvelopei, astfel cum este definită la punctul 2.17. din prezentul regulament, se grupează în modul prezentat în exemplele de mai sus: 255/70 R 22.5 sau 235-700 R 450A; |
(b) |
Descrierea de serviciu, cuprinzând indicele/indicii de sarcină și simbolul vitezei, se aplică imediat după desemnarea dimensiunilor anvelopei în sensul definiției de la punctul 2.17 din prezentul regulament; |
(c) |
Simbolurile „TUBELESS” și „M+S” sau „FRT” sau „MPT” (și echivalentele) pot fi plasate la distanță față de desemnarea dimensiunilor anvelopei; |
(d) |
În cazul în care se aplică punctul 6.2.5. din prezentul regulament, indicii suplimentari ai capacității de încărcare și simbolul categoriei de viteză trebuie să figureze în interiorul unui cerc, lângă indicii capacității de încărcare și simbolul categoriei de viteză care figurează pe flancul anvelopei. |
ANEXA IV
Lista simbolurilor indicilor capacității de încărcare
Indicele capacității de încărcare |
Masa maximă corespunzătoare care poate fi suportată (în kg) |
60 |
250 |
61 |
257 |
62 |
265 |
63 |
272 |
64 |
280 |
65 |
290 |
66 |
300 |
67 |
307 |
68 |
315 |
69 |
325 |
70 |
335 |
71 |
345 |
72 |
355 |
73 |
365 |
74 |
375 |
75 |
387 |
76 |
400 |
77 |
412 |
78 |
425 |
79 |
437 |
80 |
450 |
81 |
462 |
82 |
475 |
83 |
487 |
84 |
500 |
85 |
515 |
86 |
530 |
87 |
545 |
88 |
560 |
89 |
580 |
90 |
600 |
91 |
615 |
92 |
630 |
93 |
650 |
94 |
670 |
95 |
690 |
96 |
710 |
97 |
730 |
98 |
750 |
99 |
775 |
100 |
800 |
101 |
825 |
102 |
850 |
103 |
875 |
104 |
900 |
105 |
925 |
106 |
950 |
107 |
975 |
108 |
1 000 |
109 |
1 030 |
110 |
1 060 |
111 |
1 090 |
112 |
1 120 |
113 |
1 150 |
114 |
1 180 |
115 |
1 215 |
116 |
1 250 |
117 |
1 285 |
118 |
1 320 |
119 |
1 360 |
120 |
1 400 |
121 |
1 450 |
122 |
1 500 |
123 |
1 550 |
124 |
1 600 |
125 |
1 650 |
126 |
1 700 |
127 |
1 750 |
128 |
1 800 |
129 |
1 850 |
130 |
1 900 |
131 |
1 950 |
132 |
2 000 |
133 |
2 060 |
134 |
2 120 |
135 |
2 180 |
136 |
2 240 |
137 |
2 300 |
138 |
2 360 |
139 |
2 430 |
140 |
2 500 |
141 |
2 575 |
142 |
2 650 |
143 |
2 725 |
144 |
2 800 |
145 |
2 900 |
146 |
3 000 |
147 |
3 075 |
148 |
3 150 |
149 |
3 250 |
150 |
3 350 |
151 |
3 450 |
152 |
3 550 |
153 |
3 650 |
154 |
3 750 |
155 |
3 875 |
156 |
4 000 |
157 |
4 125 |
158 |
4 250 |
159 |
4 375 |
160 |
4 500 |
161 |
4 625 |
162 |
4 750 |
163 |
4 875 |
164 |
5 000 |
165 |
5 150 |
166 |
5 300 |
167 |
5 450 |
168 |
5 600 |
169 |
5 800 |
170 |
6 000 |
171 |
6 150 |
172 |
6 300 |
173 |
6 500 |
174 |
6 700 |
175 |
6 900 |
176 |
7 100 |
177 |
7 300 |
178 |
7 500 |
179 |
7 750 |
180 |
8 000 |
181 |
8 250 |
182 |
8 500 |
183 |
8 750 |
184 |
9 000 |
185 |
9 250 |
186 |
9 500 |
187 |
9 750 |
188 |
10 000 |
189 |
10 300 |
190 |
10 600 |
191 |
10 900 |
192 |
11 200 |
193 |
11 500 |
194 |
11 800 |
195 |
12 150 |
196 |
12 500 |
197 |
12 850 |
198 |
13 200 |
199 |
13 600 |
200 |
14 000 |
ANEXA V
Desemnarea și dimensiunile anvelopelor
PARTEA I
ANVELOPE EUROPENE
Tabelul A
Dimensiuni desemnate prin cod montate pe jante conice de 5° sau pe jante cu bază plată. Construcții radiale și diagonale
Desemnarea dimensiunilor anvelopei (1) |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d (mm) |
Diametrul exterior D (mm) |
Lățimea secțiunii S (mm) |
||
Radial |
Diagonal |
Radial |
Diagonal |
|||
Serie std. |
||||||
4.00R8 (2) |
2.50 |
203 |
414 |
414 |
107 |
107 |
4.00R10 (2) |
3.00 |
254 |
466 |
466 |
108 |
108 |
4.00R12 (2) |
3.00 |
305 |
517 |
517 |
108 |
108 |
4.50R8 (2) |
3.50 |
203 |
439 |
439 |
125 |
125 |
4.50R10 (2) |
3.50 |
254 |
490 |
490 |
125 |
125 |
4.50R12 (2) |
3.50 |
305 |
545 |
545 |
125 |
128 |
5.00R8 (2) |
3.00 |
203 |
467 |
467 |
132 |
132 |
5.00R10 (2) |
3.50 |
254 |
516 |
516 |
134 |
134 |
5.00R12 (2) |
3.50 |
305 |
568 |
568 |
134 |
137 |
6.00R9 |
4.00 |
229 |
540 |
540 |
160 |
160 |
6.00R14C |
4.50 |
356 |
626 |
625 |
158 |
158 |
6.00R16 (2) |
4.50 |
406 |
728 |
730 |
170 |
170 |
6.50R10 |
5.00 |
254 |
588 |
588 |
177 |
177 |
6.50R14C |
5.00 |
356 |
640 |
650 |
170 |
172 |
6.50R16 (2) |
4.50 |
406 |
742 |
748 |
176 |
176 |
6.50R20 (2) |
5.00 |
508 |
860 |
— |
181 |
— |
7.00R12 |
5.00 |
305 |
672 |
672 |
192 |
192 |
7.00R14C |
5.00 |
356 |
650 |
668 |
180 |
182 |
7.00R15 (2) |
5.00 |
381 |
746 |
752 |
197 |
198 |
7.00R16C |
5.50 |
406 |
778 |
778 |
198 |
198 |
7.00R16 |
5.50 |
406 |
784 |
774 |
198 |
198 |
7.00R20 |
5.50 |
508 |
892 |
898 |
198 |
198 |
7.50R10 |
5.50 |
254 |
645 |
645 |
207 |
207 |
7.50R14C |
5.50 |
356 |
686 |
692 |
195 |
192 |
7.50R15 (2) |
6.00 |
381 |
772 |
772 |
212 |
212 |
7.50R16 (2) |
6.00 |
406 |
802 |
806 |
210 |
210 |
7.50R17 (2) |
6.00 |
432 |
852 |
852 |
210 |
210 |
7.50R20 |
6.00 |
508 |
928 |
928 |
210 |
213 |
8.25R15 |
6.50 |
381 |
836 |
836 |
230 |
234 |
8.25R16 |
6.50 |
406 |
860 |
860 |
230 |
234 |
8.25R17 |
6.50 |
432 |
886 |
895 |
230 |
234 |
8.25R20 |
6.50 |
508 |
962 |
970 |
230 |
234 |
9.00R15 |
6.00 |
381 |
840 |
840 |
249 |
249 |
9.00R16 (2) |
6.50 |
406 |
912 |
900 |
246 |
252 |
9.00R20 |
7.00 |
508 |
1 018 |
1 012 |
258 |
256 |
10.00R15 |
7.50 |
381 |
918 |
918 |
275 |
275 |
10.00R20 |
7.50 |
508 |
1 052 |
1 050 |
275 |
275 |
10.00R22 |
7.50 |
559 |
1 102 |
1 102 |
275 |
275 |
11.00R16 |
6.50 |
406 |
980 |
952 |
279 |
272 |
11.00R20 |
8.00 |
508 |
1 082 |
1 080 |
286 |
291 |
11.00R22 |
8.00 |
559 |
1 132 |
1 130 |
286 |
291 |
11.00R24 |
8.00 |
610 |
1 182 |
1 180 |
286 |
291 |
12.00R20 |
8.50 |
508 |
1 122 |
1 120 |
313 |
312 |
12.00R22 |
8.50 |
559 |
1 174 |
1 174 |
313 |
312 |
12.00R24 |
8.50 |
610 |
1 226 |
1 220 |
313 |
312 |
13.00R20 |
9.00 |
508 |
1 176 |
1 170 |
336 |
342 |
14.00R20 |
10.00 |
508 |
1 238 |
1 238 |
370 |
375 |
14.00R24 |
10.00 |
610 |
1 340 |
1 340 |
370 |
375 |
16.00R20 |
13.00 |
508 |
1 370 |
1 370 |
446 |
446 |
Seria 80 |
||||||
12/80 R 20 |
8.50 |
508 |
1 008 |
— |
305 |
— |
13/80 R 20 |
9.00 |
508 |
1 048 |
— |
326 |
— |
14/80 R 20 |
10.00 |
508 |
1 090 |
— |
350 |
— |
14/80 R 24 |
10.00 |
610 |
1 192 |
— |
350 |
— |
14.75/80 R 20 |
10.00 |
508 |
1 124 |
— |
370 |
— |
15.5/80 R 20 |
10.00 |
508 |
1 158 |
— |
384 |
— |
Anvelope cu bază largă pentru camioane universale |
||||||
7.50 R 18 MPT |
5.50 |
457 |
885 |
|
208 |
|
10.5 R 18 MPT |
9 |
457 |
905 |
276 |
270 |
|
10.5 R 20 MPT |
9 |
508 |
955 |
276 |
270 |
|
12.5 R 18 MPT |
11 |
457 |
990 |
330 |
325 |
|
12.5 R 20 MPT |
11 |
508 |
1 040 |
330 |
325 |
|
14.5 R 20 MPT |
11 |
508 |
1 095 |
362 |
355 |
|
14.5 R 24 MPT |
11 |
610 |
1 195 |
362 |
355 |
Tabelul B
Dimensiuni desemnate prin cod montate pe jante conice de 15° – structură radială
Desemnarea dimensiunilor anvelopei |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d (mm) |
Diametrul exterior D (mm) |
Lățimea secțiunii S (mm) |
7 R 17.5 (3) |
5.25 |
445 |
752 |
185 |
7 R 19.5 |
5.25 |
495 |
800 |
185 |
8 R 17.5 (3) |
6.00 |
445 |
784 |
208 |
8 R 19.5 |
6.00 |
495 |
856 |
208 |
8 R 22.5 |
6.00 |
572 |
936 |
208 |
8.5 R 17.5 |
6.00 |
445 |
802 |
215 |
9 R 17.5 |
6.75 |
445 |
820 |
230 |
9 R 19.5 |
6.75 |
495 |
894 |
230 |
9 R 22.5 |
6.75 |
572 |
970 |
230 |
9.5 R 17.5 |
6.75 |
445 |
842 |
240 |
9.5 R 19.5 |
6.75 |
495 |
916 |
240 |
10 R 17.5 |
7.50 |
445 |
858 |
254 |
10 R 19.5 |
7.50 |
495 |
936 |
254 |
10 R 22.5 |
7.50 |
572 |
1 020 |
254 |
11 R 22.5 |
8.25 |
572 |
1 050 |
279 |
11 R 24.5 |
8.25 |
622 |
1 100 |
279 |
12 R 22.5 |
9.00 |
572 |
1 084 |
300 |
13 R 22.5 |
9.75 |
572 |
1 124 |
320 |
15 R 19.5 |
11.75 |
495 |
998 |
387 |
15 R 22.5 |
11.75 |
572 |
1 074 |
387 |
16.5 R 19.5 |
13.00 |
495 |
1 046 |
425 |
16.5 R 22.5 |
13.00 |
572 |
1 122 |
425 |
18 R 19.5 |
14.00 |
495 |
1 082 |
457 |
18 R 22.5 |
14.00 |
572 |
1 158 |
457 |
Seria 70 |
||||
10/70 R 22.5 |
7.50 |
572 |
928 |
254 |
11/70 R 22.5 |
8.25 |
572 |
962 |
279 |
12/70 R 22.5 |
9.00 |
572 |
1 000 |
305 |
13/70 R 22.5 |
9.75 |
572 |
1 033 |
330 |
Tabelul C
Anvelope pentru vehicule comerciale ușoare – construcții radiale și diagonale
Desemnarea dimensiunilor anvelopei (4) |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d (mm) |
Diametrul exterior D (mm) |
Lățimea secțiunii S (mm) |
||
Radial |
Diagonal |
Radial |
Diagonal |
|||
Desemnare metrică |
||||||
145 R 10 C |
4.00 |
254 |
492 |
— |
147 |
— |
145 R 12 C |
4.00 |
305 |
542 |
— |
147 |
— |
145 R 13 C |
4.00 |
330 |
566 |
— |
147 |
— |
145 R 14 C |
4.00 |
356 |
590 |
— |
147 |
— |
145 R 15 C |
4.00 |
381 |
616 |
— |
147 |
— |
155 R 12 C |
4.50 |
305 |
550 |
— |
157 |
— |
155 R 13 C |
4.50 |
330 |
578 |
— |
157 |
— |
155 R 14 C |
4.50 |
356 |
604 |
— |
157 |
— |
165 R 13 C |
4.50 |
330 |
596 |
— |
167 |
— |
165 R 14 C |
4.50 |
356 |
622 |
— |
167 |
— |
165 R 15 C |
4.50 |
381 |
646 |
— |
167 |
— |
175 R 13 C |
5.00 |
330 |
608 |
— |
178 |
— |
175 R 14 C |
5.00 |
356 |
634 |
— |
178 |
— |
175 R 16 C |
5.00 |
406 |
684 |
— |
178 |
— |
185 R 13 C |
5.50 |
330 |
624 |
— |
188 |
— |
185 R 14 C |
5.50 |
356 |
650 |
— |
188 |
— |
185 R 15 C |
5.50 |
381 |
674 |
— |
188 |
— |
185 R 16 C |
5.50 |
406 |
700 |
— |
188 |
— |
195 R 14 C |
5.50 |
356 |
666 |
— |
198 |
— |
195 R 15 C |
5.50 |
381 |
690 |
— |
198 |
— |
195 R 16 C |
5.50 |
406 |
716 |
— |
198 |
— |
205 R 14 C |
6.00 |
356 |
686 |
— |
208 |
— |
205 R 15 C |
6.00 |
381 |
710 |
— |
208 |
— |
205 R 16 C |
6.00 |
406 |
736 |
— |
208 |
— |
215 R 14 C |
6.00 |
356 |
700 |
— |
218 |
— |
215 R 15 C |
6.00 |
381 |
724 |
— |
218 |
— |
215 R 16 C |
6.00 |
406 |
750 |
— |
218 |
— |
245 R 16 C |
7.00 |
406 |
798 |
798 |
248 |
248 |
17 R 15 C |
5.00 |
381 |
678 |
— |
178 |
— |
17 R 380 C |
5.00 |
381 |
678 |
— |
178 |
— |
17 R 400 C |
150 mm |
400 |
698 |
— |
186 |
— |
19 R 400 C |
150 mm |
400 |
728 |
— |
200 |
— |
Desemnare prin cod |
||||||
5.60 R 12 C |
4.00 |
305 |
570 |
572 |
150 |
148 |
6.40 R 13 C |
5.00 |
330 |
648 |
640 |
172 |
172 |
6.70 R 13 C |
5.00 |
330 |
660 |
662 |
180 |
180 |
6.70 R 14 C |
5.00 |
356 |
688 |
688 |
180 |
180 |
6.70 R 15 C |
5.00 |
381 |
712 |
714 |
180 |
180 |
Tabelul D
Anvelope pentru aplicații speciale – construcții radiale și diagonale
Desemnarea dimensiunilor anvelopei (5) |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d (mm) |
Diametrul exterior D (mm) |
Lățimea secțiunii S (mm) |
Desemnare prin cod |
||||
15×4 1/2-8 |
3.25 |
203 |
385 |
122 |
16×6-8 |
4.33 |
203 |
425 |
152 |
18×7 |
4.33 |
203 |
462 |
173 |
18×7-8 |
4.33 |
203 |
462 |
173 |
21×8-9 |
6.00 |
229 |
535 |
200 |
21×4 |
2.32 |
330 |
565 |
113 |
22×4 1/2 |
3.11 |
330 |
595 |
132 |
23×5 |
3.75 |
330 |
635 |
155 |
23×9-10 |
6.50 |
254 |
595 |
225 |
25×6 |
3.75 |
330 |
680 |
170 |
27×10-12 |
8.00 |
305 |
690 |
255 |
28×9-15 |
7.00 |
381 |
707 |
216 |
Desemnare metrică |
||||
200-15 |
6.50 |
381 |
730 |
205 |
250-15 |
7.50 |
381 |
735 |
250 |
300-15 |
8.00 |
381 |
840 |
300 |
PARTEA II
ANVELOPE DIN STATELE UNITE ALE AMERICII
— |
În locul toleranțelor prevăzute la punctele 6.1.4.2. și 6.1.5.3. se aplică cele de la baza tabelelor. |
— |
Sunt enumerate diametrele exterioare pentru diferitele categorii de utilizare: normală/specială/de iarnă. |
Tabelul A
Anvelope pentru vehicule comerciale ușoare – anvelope LT
Diagonale și radiale
Desemnarea dimensiunilor anvelopei (6) |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d(mm) |
Diametrul exterior D (mm) (7) |
Lățimea secțiunii S (mm) (8) |
|
Normale |
De iarnă |
||||
6.00-16LT |
4.50 |
406 |
732 |
743 |
173 |
6.50-16LT |
4.50 |
406 |
755 |
767 |
182 |
6.70-16LT |
5.00 |
406 |
722 |
733 |
191 |
7.00-13LT |
5.00 |
330 |
647 |
658 |
187 |
7.00-14LT |
5.00 |
356 |
670 |
681 |
187 |
7.00-15LT |
5.50 |
381 |
752 |
763 |
202 |
7.00-16LT |
5.50 |
406 |
778 |
788 |
202 |
7.10-15LT |
5.00 |
381 |
738 |
749 |
199 |
7.50-15LT |
6.00 |
381 |
782 |
794 |
220 |
7.50-16LT |
6.00 |
406 |
808 |
819 |
220 |
8.25-16LT |
6.50 |
406 |
859 |
869 |
241 |
9.00-16LT |
6.50 |
406 |
890 |
903 |
257 |
G78-15LT |
6.00 |
381 |
711 |
722 |
212 |
H78-15LT |
6.00 |
381 |
727 |
739 |
222 |
L78-15LT |
6.50 |
381 |
749 |
760 |
236 |
L78-16LT |
6.50 |
406 |
775 |
786 |
236 |
7-14.5LT (9) |
6.00 |
368 |
677 |
|
185 |
8-14.5LT (9) |
6.00 |
368 |
707 |
|
203 |
9-14.5LT (9) |
7.00 |
368 |
711 |
|
241 |
7-17.5LT |
5.25 |
445 |
758 |
769 |
189 |
8-17.5LT |
5.25 |
445 |
788 |
799 |
199 |
Tabelul B
Anvelope pentru vehicule comerciale ușoare (anvelope cu flotație ridicată)
Diagonale și radiale
Desemnarea dimensiunilor anvelopei (10) |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d (mm) |
Diametrul exterior D (mm) (11) |
Lățimea secțiunii S (mm) (12) |
|
Normale |
De iarnă |
||||
9-15LT |
8.00 |
381 |
744 |
755 |
254 |
10-15LT |
8.00 |
381 |
773 |
783 |
264 |
11-15LT |
8.00 |
381 |
777 |
788 |
279 |
24×7.50-13LT |
6 |
330 |
597 |
604 |
191 |
27×8.50-14LT |
7 |
356 |
674 |
680 |
218 |
28×8.50-15LT |
7 |
381 |
699 |
705 |
218 |
29×9.50-15LT |
7.5 |
381 |
724 |
731 |
240 |
30×9.50-15LT |
7.5 |
381 |
750 |
756 |
240 |
31×10.50-15LT |
8.5 |
381 |
775 |
781 |
268 |
31×11.50-15LT |
9 |
381 |
775 |
781 |
290 |
31×13.50-15LT |
11 |
381 |
775 |
781 |
345 |
31×15.50-15LT |
12 |
381 |
775 |
781 |
390 |
32×11.50-15LT |
9 |
381 |
801 |
807 |
290 |
33×12.50-15LT |
10 |
381 |
826 |
832 |
318 |
35×12.50-15LT |
10 |
381 |
877 |
883 |
318 |
37×12.50-15LT |
10 |
381 |
928 |
934 |
318 |
37×14.50-15LT |
12 |
381 |
928 |
934 |
372 |
8.00-16.5LT |
6.00 |
419 |
720 |
730 |
203 |
8.75-16.5LT |
6.75 |
419 |
748 |
759 |
222 |
9.50-16.5LT |
6.75 |
419 |
776 |
787 |
241 |
10-16.5LT |
8.25 |
419 |
762 |
773 |
264 |
12-16.5LT |
9.75 |
419 |
818 |
831 |
307 |
30×9.50-16.5LT |
7.50 |
419 |
750 |
761 |
240 |
31×10.50-16.5LT |
8.25 |
419 |
775 |
787 |
266 |
33×12.50-16.5LT |
9.75 |
419 |
826 |
838 |
315 |
37×12.50-16.5LT |
9.75 |
419 |
928 |
939 |
315 |
37×14.50-16.5LT |
11.25 |
419 |
928 |
939 |
365 |
33×9.50 R15LT |
7.50 |
381 |
826 |
832 |
240 |
35×12.50 R16.5LT |
10.00 |
419 |
877 |
883 |
318 |
37×12.50 R17LT |
10.00 |
432 |
928 |
934 |
318 |
Tabelul C
Anvelope desemnate prin cod montate pe jante conice de 5° sau pe jante cu bază plată
Diagonale și radiale
Desemnarea dimensiunilor anvelopei (13) |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d (mm) |
Diametrul exterior D (mm) (14) |
Lățimea secțiunii S (mm) (15) |
||
Normale |
De iarnă |
|||||
(a) |
(b) |
|||||
6.50-20 |
5 |
508 |
878 |
|
893 |
184 |
7.00-15TR |
5.5 |
381 |
777 |
|
792 |
199 |
7.00-18 |
5.5 |
457 |
853 |
|
868 |
199 |
7.00-20 |
5.5 |
508 |
904 |
|
919 |
199 |
7.50-15TR |
6 |
381 |
808 |
|
825 |
215 |
7.50-17 |
6 |
432 |
859 |
|
876 |
215 |
7.50-18 |
6 |
457 |
884 |
|
901 |
215 |
7.50-20 |
6 |
508 |
935 |
|
952 |
215 |
8.25-15TR |
6.5 |
381 |
847 |
855 |
865 |
236 |
8.25-20 |
6.5 |
508 |
974 |
982 |
992 |
236 |
9.00-15TR |
7 |
381 |
891 |
904 |
911 |
259 |
9.00-20 |
7 |
508 |
1 019 |
1 031 |
1 038 |
259 |
10.00-15TR |
7.5 |
381 |
927 |
940 |
946 |
278 |
10.00-20 |
7.5 |
508 |
1 054 |
1 067 |
1 073 |
278 |
10.00-22 |
7.5 |
559 |
1 104 |
1 118 |
1 123 |
278 |
11.00-20 |
8 |
508 |
1 085 |
1 099 |
1 104 |
293 |
11.00-22 |
8 |
559 |
1 135 |
1 150 |
1 155 |
293 |
11.00-24 |
8 |
610 |
1 186 |
1 201 |
1 206 |
293 |
11.50-20 |
8 |
508 |
1 085 |
1 099 |
1 104 |
296 |
12.00-20 |
8.5 |
508 |
1 125 |
|
1 146 |
315 |
12.00-24 |
8.5 |
610 |
1 226 |
|
1 247 |
315 |
14.00-20 |
10 |
508 |
1 241 |
|
1 266 |
375 |
14.00-24 |
10 |
610 |
1 343 |
|
1 368 |
375 |
Tabelul D
Anvelope pentru utilizări speciale desemnate prin cod
Diagonale și radiale
Desemnarea dimensiunilor anvelopei |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d (mm) |
Diametrul exterior D (mm) (16) |
Lățimea secțiunii S (mm) (17) |
|
(a) |
(b) |
||||
10.00-20ML |
7.5 |
508 |
1 073 |
1 099 |
278 |
11.00-22ML |
8 |
559 |
1 155 |
1 182 |
293 |
13.00-24ML |
9 |
610 |
1 302 |
|
340 |
14.00-20ML |
10 |
508 |
1 266 |
|
375 |
14.00-24ML |
10 |
610 |
1 368 |
|
375 |
15-19.5ML |
11.75 |
495 |
1 019 |
|
389 |
24 R 21 |
18 |
533 |
1 372 |
— |
610 |
Tabelul E
Anvelope desemnate prin cod montate pe jante conice de 15°
Diagonale și radiale
Desemnarea dimensiunilor anvelopei (18) |
Codul lățimii jantei de măsurare |
Diametrul nominal al jantei d (mm) |
Diametrul exterior D (mm) (19) |
Lățimea secțiunii S (mm) (20) |
||
Normale |
De iarnă |
|||||
(a) |
(b) |
|||||
8-19.5 |
6.00 |
495 |
859 |
|
876 |
203 |
8-22.5 |
6.00 |
572 |
935 |
|
952 |
203 |
9-22.5 |
6.75 |
572 |
974 |
982 |
992 |
229 |
10-22.5 |
7.50 |
572 |
1 019 |
1 031 |
1 038 |
254 |
11-22.5 |
8.25 |
572 |
1 054 |
1 067 |
1 073 |
279 |
11-24.5 |
8.25 |
622 |
1 104 |
1 118 |
1 123 |
279 |
12-22.5 |
9.00 |
572 |
1 085 |
1 099 |
1 104 |
300 |
12-24.5 |
9.00 |
622 |
1 135 |
1 150 |
1 155 |
300 |
12.5-22.5 |
9.00 |
572 |
1 085 |
1 099 |
1 104 |
302 |
12.5-24.5 |
9.00 |
622 |
1 135 |
1 150 |
1 155 |
302 |
14-17.5 |
10.50 |
445 |
907 |
|
921 |
349 (—) |
15-19.5 |
11.75 |
495 |
1 005 |
|
1 019 |
389 (—) |
15-22.5 |
11.75 |
572 |
1 082 |
|
1 095 |
389 (—) |
16.5-22.5 |
13.00 |
572 |
1 128 |
|
1 144 |
425 (—) |
18-19.5 |
14.00 |
495 |
1 080 |
|
1 096 |
457 (—) |
18-22.5 |
14.00 |
572 |
1 158 |
|
1 172 |
457 (—) |
(+) |
Anvelopele cu construcție diagonală sunt identificate printr-o liniuță în locul literei „R” (de exemplu, 5.00-8). |
(2) Desemnarea dimensiunilor anvelopei poate fi completată cu litera „C” (de exemplu, 6.00-16C).
(3) Desemnarea dimensiunilor anvelopei poate fi completată cu litera „C” (de exemplu, 7 R 17.5C).
(+) |
Anvelopele cu construcție diagonală sunt identificate printr-o liniuță în locul literei „R” (de exemplu, 145-10 C). |
(+) |
Anvelopele cu construcție radială sunt identificate prin litera „R” în locul liniuței „—” (de exemplu, 15x4 1/2 R 8). |
(6) Anvelopele cu construcție radială sunt identificate prin litera „R” în locul liniuței „—” (de exemplu, 6.00 R 16LT).
(7) Coeficientul „b” pentru calcularea Dmax: 1,08.
(8) Lățimea totală poate depăși această valoare cu până la 8 %.
(9) Literele „LT” pot fi înlocuite cu literele „MH” în desemnarea dimensiunilor anvelopei (de exemplu, 7-14.5 MH).
(10) Anvelopele cu construcție radială sunt identificate prin litera „R” în locul liniuței „—” (de exemplu, 24 x 7.50 R 13LT).
(11) Coeficientul „b” pentru calcularea Dmax: 1,07.
(12) Lățimea totală poate depăși această valoare cu până la 7 %.
(13) Anvelopele cu construcție radială sunt identificate prin litera „R” în locul liniuței „—” (de exemplu, 6.50 R 20).
(14) Coeficientul „b” pentru calcularea Dmax: 1,06. Categoria de utilizare: Anvelope destinate utilizării normale: (a) Bandă de rulare pentru autostradă (b) Bandă de rulare grea.
(15) Lățimea totală poate depăși această valoare cu până la 6 %.
(16) Coeficientul „b” pentru calcularea Dmax: 1,06.
Categoria de utilizare: Anvelope pentru utilizări speciale (a) Bandă de rulare de tracțiune (b) Bandă de rulare grea.
(17) Lățimea totală poate depăși această valoare cu până la 8 %.
(18) Anvelopele cu construcție radială sunt identificate prin litera „R” în locul liniuței „—” (de exemplu, 8R19.5).
(19) Coeficientul „b” pentru calcularea Dmax: 1,05.
Categoria de utilizare: Anvelope destinate utilizării normale: (a) Bandă de rulare pentru autostradă (b) Bandă de rulare grea.
(20) Lățimea totală poate depăși această valoare cu până la 6 %.
(—) Lățimea totală poate depăși această valoare cu până la 5 %.
ANEXA VI
Metoda de măsurare a anvelopelor pneumatice
1. |
Se montează anvelopa pe janta de măsurare specificată de producător în conformitate cu punctul 4.1.11. din prezentul regulament și se umflă la presiunea indicată de producător în conformitate cu punctul 4.1.12. din prezentul regulament. |
2. |
Anvelopa montată pe jantă se lasă la temperatura mediului ambiant din laborator cel puțin 24 de ore. |
3. |
Presiunea se reglează la valoarea specificată la punctul 1 de mai sus. |
4. |
Lățimea totală se măsoară cu ajutorul unui șubler etalon în șase puncte egal distanțate, ținându-se seama de grosimea nervurilor sau a benzilor de protecție. Se reține ca lățime totală valoarea maximă obținută. |
5. |
Diametrul exterior se calculează pornind de la circumferința maximă. |
ANEXA VII
Modul de efectuare a testelor de anduranță sarcină/viteză
1. PREGĂTIREA ANVELOPEI
1.1. Se montează o anvelopă nouă pe janta de testare specificată de producător în conformitate cu punctul 4.1.11. din prezentul regulament.
1.2. Pentru a testa o anvelopă cu cameră de aer se folosește o cameră de aer nouă sau un ansamblu format din cameră de aer, valvă și flaps (după necesități).
1.3. Se umflă anvelopa la presiunea corespunzătoare indicelui de presiune specificat de producător în conformitate cu punctul 4.1.12. din prezentul regulament.
1.4. Ansamblul pneumatic și roata se condiționează la temperatura mediului ambiant din sala de testare timp de cel puțin trei ore.
1.5. Presiunea anvelopei se reajustează la valoarea specificată la punctul 1.3. de mai sus.
2. PROCEDURA DE TESTARE
2.1. Ansamblul pneumatic și roata se montează pe axul de testare și se aplică pe fața exterioară a unui tambur de probă neted cu motor, cu un diametru de 1,70 m ± 1%, a cărui suprafață este cel puțin la fel de lată ca banda de rulare a anvelopei.
2.2. Pe axul de testare se aplică o serie de sarcini de testare exprimate în procent din sarcina indicată în anexa 4 la prezentul regulament, corespunzătoare indicelui de sarcină marcat pe flancul anvelopei, în conformitate cu programul de testare prezentat mai jos. În cazul în care pentru anvelopa respectivă sunt prevăzuți indici ai capacității de încărcare atât pentru utilizarea separată, cât și pentru utilizarea pe roți jumelate, sarcinile de testare se măsoară pe baza sarcinii de referință pentru utilizarea separată.
2.2.1. În cazul anvelopelor cu un simbol al categoriei de viteză mai mare decât P, procedura de testare este cea specificată la punctul 3.
2.2.2. Pentru toate celelalte tipuri de anvelope, programul testului de anduranță figurează în apendicele 1 la prezenta anexă.
2.3. Presiunea anvelopei nu trebuie corectată pe durata testului, iar sarcina de testare trebuie menținută la o valoare constantă de-a lungul tuturor celor trei etape ale testului.
2.4. Pe parcursul testului, temperatura din camera de testare se menține între 20 °C și 30 °C sau, cu acordul producătorului, la o temperatură mai ridicată.
2.5. Programul testului de anduranță trebuie efectuat fără întrerupere.
3. PROGRAMUL TESTULUI SARCINĂ/VITEZĂ PENTRU ANVELOPE CU SIMBOLUL CATEGORIEI DE VITEZĂ Q SAU MAI MARE
3.1. Acest program se aplică:
3.1.1. |
tuturor anvelopelor pe care este marcat un indice al capacității de încărcare pentru utilizarea separată de cel mult 121; |
3.1.2. |
anvelopelor pe care este marcat un indice al capacității de încărcare pentru utilizarea separată de cel puțin 122 și care au marcajul suplimentar „C” sau „LT”, menționat la punctul 3.1.13. din prezentul regulament. |
3.2. Sarcina aplicată pe roată, exprimată ca procent din sarcina care corespunde indicelui de sarcină:
3.2.1. |
90 % atunci când testul se efectuează pe un tambur de probă cu diametrul de 1,70 m ± 1 %; |
3.2.2. |
92 % atunci când testul se efectuează pe un tambur de probă cu diametrul de 2,0 m ± 1 %; |
3.3. Viteza de testare inițială: viteza care corespunde simbolului categoriei de viteză minus 20 km/h.
3.3.1. Durata pentru a atinge viteza primei etape a testului: 10 min.
3.3.2. Durata primei etape = 10 min.
3.4. A doua viteză de testare: viteza care corespunde simbolului categoriei de viteză minus 10 km/h.
3.4.1. Durata celei de-a doua etape = 10 min.
3.5. Viteza de testare finală: viteza care corespunde simbolului categoriei de viteză:
3.5.1. |
Durata ultimei etape = 30 min. |
3.6. Durata totală a testului: 1 h.
4. METODE DE TESTARE ECHIVALENTE
Dacă se utilizează altă metodă de testare decât cea descrisă la punctul 2, trebuie demonstrată echivalența acesteia.
Apendicele 1
Programul testului de anduranță
Indicele de sarcină |
Categoria de viteză a anvelopei |
Viteza tamburului de probă |
Sarcina aplicată pe roată, exprimată ca procent din sarcina care corespunde indicelui de sarcină |
|||
Structură radială min-1 |
Structură diagonală (cu pliuri oblice) min-1 |
7 h. |
16 h. |
24 h. |
||
Cel puțin 122 |
F |
100 |
100 |
66 % |
84 % |
101 % |
G |
125 |
100 |
||||
J |
150 |
125 |
||||
K |
175 |
150 |
||||
L |
200 |
— |
||||
M |
225 |
— |
||||
Cel mult 121 |
F |
100 |
100 |
|||
G |
125 |
125 |
||||
J |
150 |
150 |
||||
K |
175 |
175 |
||||
L |
200 |
175 |
70 % 4 h. |
88 % 6 h. |
106 % |
|
M |
250 |
200 |
75 % |
97 % |
114 % |
|
N |
275 |
— |
75 % |
97 % |
114 % |
|
P |
300 |
— |
75 % |
97 % |
114 % |
Note:
(1) |
Anvelopele „pentru utilizări speciale” (a se vedea punctul 2.1.3. din prezentul regulament) trebuie testate la o viteză egală cu 85% din viteza prevăzută pentru anvelopele normale echivalente. |
(2) |
Anvelopele cu un indice de sarcină de cel puțin 122, cu categoria de viteză N sau P și cu marcajul suplimentar „LT” sau „C”, prevăzut la punctul 3.1.13. din prezentul regulament, se testează cu același program ca și cel indicat în tabelele de mai sus pentru anvelopele cu un indice de sarcină de cel mult 121. |
Apendicele 2
Raportul dintre indicele de presiune și unitățile de presiune
Indice de presiune („PSI”) |
Bar |
kPa |
20 |
1,4 |
140 |
25 |
1,7 |
170 |
30 |
2,1 |
210 |
35 |
2,4 |
240 |
40 |
2,8 |
280 |
45 |
3,1 |
310 |
50 |
3,4 |
340 |
55 |
3,8 |
380 |
60 |
4,1 |
410 |
65 |
4,5 |
450 |
70 |
4,8 |
480 |
75 |
5,2 |
520 |
80 |
5,5 |
550 |
85 |
5,9 |
590 |
90 |
6,2 |
620 |
95 |
6,6 |
660 |
100 |
6,9 |
690 |
105 |
7,2 |
720 |
110 |
7,6 |
760 |
115 |
7,9 |
790 |
120 |
8,3 |
830 |
125 |
8,6 |
860 |
130 |
9,0 |
900 |
135 |
9,3 |
930 |
140 |
9,7 |
970 |
145 |
10,0 |
1 000 |
150 |
10,3 |
1 030 |
… |
… |
… |
ANEXA VIII
Variația capacității de încărcare în funcție de viteză la anvelopele pentru vehicule comerciale construcții radiale și diagonale
(A se vedea punctele 2.27 și 2.29)
Variația capacității de încărcare (%) |
||||||||||
Viteza (km/h) |
Toți indicii de sarcină |
Indici de sarcină ≥ 122 l (1) |
Indici de sarcină ≤ 121 l (1) |
|||||||
Simbolul categoriei de viteză |
Simbolul categoriei de viteză |
Simbolul categoriei de viteză |
||||||||
F |
G |
J |
K |
L |
M |
L |
M |
N |
P (2) |
|
0 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 150 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
5 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+ 110 |
+90 |
+90 |
+90 |
+90 |
10 |
+80 |
+80 |
+80 |
+80 |
+80 |
+80 |
+75 |
+75 |
+75 |
+75 |
15 |
+65 |
+65 |
+65 |
+65 |
+65 |
+65 |
+60 |
+60 |
+60 |
+60 |
20 |
+50 |
+50 |
+50 |
+50 |
+50 |
+50 |
+50 |
+50 |
+50 |
+50 |
25 |
+35 |
+35 |
+35 |
+35 |
+35 |
+35 |
+42 |
+42 |
+42 |
+42 |
30 |
+25 |
+25 |
+25 |
+25 |
+25 |
+25 |
+35 |
+35 |
+35 |
+35 |
35 |
+19 |
+19 |
+19 |
+19 |
+19 |
+19 |
+29 |
+29 |
+29 |
+29 |
40 |
+15 |
+15 |
+15 |
+15 |
+15 |
+15 |
+25 |
+25 |
+25 |
+25 |
45 |
+13 |
+13 |
+13 |
+13 |
+13 |
+13 |
+22 |
+22 |
+22 |
+22 |
50 |
+12 |
+12 |
+12 |
+12 |
+12 |
+12 |
+20 |
+20 |
+20 |
+20 |
55 |
+11 |
+11 |
+11 |
+11 |
+11 |
+11 |
+17,5 |
+17,5 |
+17,5 |
+17,5 |
60 |
+10 |
+10 |
+10 |
+10 |
+10 |
+10 |
+15,0 |
+15,0 |
+15,0 |
+15,0 |
65 |
+7,5 |
+8,5 |
+8,5 |
+8,5 |
+8,5 |
+8,5 |
+13,5 |
+13,5 |
+13,5 |
+13,5 |
70 |
+5,0 |
+7,0 |
+7,0 |
+7,0 |
+7,0 |
+7,0 |
+12,5 |
+12,5 |
+12,5 |
+12,5 |
75 |
+2,5 |
+5,5 |
+5,5 |
+5,5 |
+5,5 |
+5,5 |
+11,0 |
+11,0 |
+11,0 |
+11,0 |
80 |
0 |
+4,0 |
+4,0 |
+4,0 |
+4,0 |
+4,0 |
+10,0 |
+10,0 |
+10,0 |
+10,0 |
85 |
-3 |
+2,0 |
+3,0 |
+3,0 |
+3,0 |
+3,0 |
+8,5 |
+8,5 |
+8,5 |
+8,5 |
90 |
-6 |
0 |
+2,0 |
+2,0 |
+2,0 |
+2,0 |
+7,5 |
+7,5 |
+7,5 |
+7,5 |
95 |
-10 |
-2,5 |
+1,0 |
+1,0 |
+1,0 |
+1,0 |
+6,5 |
+6,5 |
+6,5 |
+6,5 |
100 |
-15 |
-5 |
0 |
0 |
0 |
0 |
+5,0 |
+5,0 |
+5,0 |
+5,0 |
105 |
|
-8 |
-2 |
0 |
0 |
0 |
+3,75 |
+3,75 |
+3,75 |
+3,75 |
110 |
|
-13 |
-4 |
0 |
0 |
0 |
+2,5 |
+2,5 |
+2,5 |
+2,5 |
115 |
|
|
-7 |
-3 |
0 |
0 |
+1,25 |
+1,25 |
+1,25 |
+1,25 |
120 |
|
|
-12 |
-7 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
125 |
|
|
|
|
|
0 |
-2,5 |
0 |
0 |
0 |
130 |
|
|
|
|
|
0 |
-5,0 |
0 |
0 |
0 |
135 |
|
|
|
|
|
|
-7,5 |
-2,5 |
0 |
0 |
140 |
|
|
|
|
|
|
-10 |
-5 |
0 |
0 |
145 |
|
|
|
|
|
|
|
-7,5 |
-2,5 |
0 |
150 |
|
|
|
|
|
|
|
-10,0 |
-5,0 |
0 |
155 |
|
|
|
|
|
|
|
|
-7,5 |
-2,5 |
160 |
|
|
|
|
|
|
|
|
-10,0 |
-5,0 |
(1) Indicii capacității de încărcare se referă la o singură operațiune.
(2) Variațiile de sarcină nu sunt premise pentru viteze mai mari de 160 km/h. Pentru simboluri ale categoriei de viteză mai mari sau egale cu „Q”, categoria de viteză care corespunde simbolului categoriei de viteză (a se vedea punctul 2.28.2.) specifică viteza maximă admisibilă pentru anvelopă.
ANEXA IX
COMUNICARE
Îmbunătățirea descrierii de serviciu în scopul reșapării în conformitate cu Regulamentul nr. 109
[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
Emisă de (Denumirea și adresa producătorului de anvelope): …
Declarație:
Anvelopa care corespunde următoarelor detalii a fost omologată în vederea funcționării cu o descriere de serviciu îmbunătățită față de anvelopa omologată inițial. Prin urmare, este permis, sub rezerva eventualelor restricții impuse la punctul 4.1.1. de mai jos, ca o anvelopă care poartă descrierea de serviciu inițială și numărul de omologare inițial să fie reșapată conform descrierii de serviciu îmbunătățite.
De asemenea, se convine ca aceste informații să poată fi comunicate de către autoritatea de omologare oricărei unități de producție care realizează reșapări și care este autorizată în temeiul Regulamentului nr. 109.
1. Denumirea sau marca de comerț a producătorului de pe tipul de anvelopă: …
2. Desemnarea tipului de anvelopă, desemnarea modelului sau a construcției de către producător: …
3. Desemnarea dimensiunilor anvelopei: …
3.1. Categoria de utilizare a anvelopelor (normală, de iarnă sau specială): …
4. Descriere de serviciu
4.1. Anvelopa inițială: …
Numărul de omologare în temeiul Regulamentului nr. 54 …
Acordată de: …
4.1.1. După caz, unitatea de producție în care au fost produse anvelopele destinate îmbunătățirii, perioadele de producție respective și mijloacele de identificare a fiecăruia din aceste elemente:
4.2. Anvelopa îmbunătățită: …
Numărul de omologare în temeiul Regulamentului nr. 54. …
Acordată de: …
5. Autorizată de (reprezentantul producătorului de anvelope):
5.1. Numele (cu majuscule): …
5.2. Departamentul: …
5.3. Semnătura: …