5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/1

(1)

Capitolul 10a din titlul IV al Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (4), astfel cum a fost introdus prin articolul 1 alineatul (20) din Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului (5) prevede norme privind ajutorul special pentru bumbac.

(2)

Prin hotărârea Curții de Justiție a Comunităților Europene din 7 septembrie 2006 în cauza C-310/04 (6), capitolul 10a din titlul IV al Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 a fost anulat pentru încălcarea principiului proporționalității, în special în ceea ce privește circumstanța în care „Consiliul, autorul Regulamentului (CE) nr. 864/2004, nu a arătat curții că în adoptarea noii scheme de sprijin pentru bumbac, stabilite prin regulamentul respectiv, și-a exercitat într-adevăr libertatea de apreciere, care presupune luarea în considerare a tuturor factorilor relevanți și a împrejurărilor importante în speță, inclusiv a tuturor costurilor cu forța de muncă legate de cultivarea bumbacului și viabilitatea întreprinderilor de egrenare, care ar fi fost necesar să fie avute în vedere pentru evaluarea profitabilității respectivei culturi” și circumstanța în care curții nu i s-a permis „să stabilească dacă legiuitorul comunitar [a fost] în măsură, fără a depăși limitele libertății largi de care dispune în materie, să ajungă la concluzia că stabilirea valorii ajutorului special pentru bumbac la 35 % din ajutorul total existent în temeiul schemei de sprijin anterioare ar fi suficientă pentru a garanta obiectivul stabilit în considerentul 5 din preambulul la Regulamentul nr. 864/2004, și anume asigurarea profitabilității și, astfel, a continuării culturii respective, un obiectiv care îl reflectă pe cel prevăzut la alineatul (2) din Protocolul 4”. De asemenea, curtea a dispus ca efectele anulării să fie suspendate până la adoptarea, într-un termen rezonabil, a unui nou regulament.

(3)

O nouă schemă privind ajutorul special pentru bumbac ar trebui adoptată în concordanță cu hotărârea curții în cauza C-310/04.

(4)

Ar trebui luate în considerare toate aspectele și circumstanțele relevante în ceea ce privește situația specifică a sectorului bumbacului, inclusiv toate elementele necesare pentru evaluarea profitabilității respectivei culturi. În acest sens, a fost lansat un proces de evaluare și consultare: au fost efectuate două studii privind impactul socioeconomic și de mediu al viitoarei scheme de sprijin pentru bumbac asupra sectorului bumbacului în Comunitate și au fost organizate seminarii și o consultare pe Internet cu părțile interesate.

(5)

Noua schemă ar trebui să îndeplinească obiectivele stabilite la alineatul (2) din Protocolul 4, și anume: de a sprijini producția de bumbac în regiunile din Comunitate în care aceasta este importantă pentru economia agricolă, de a permite producătorilor în cauză să câștige un venit echitabil și de a stabiliza piața prin îmbunătățiri structurale la nivelul ofertei și al comercializării.

(6)

Schema ar trebui, de asemenea, să fie în concordanță cu o politică de sprijinire a veniturilor agricultorilor, care constituie principiul director major al politicii agricole comune reformate (PAC).

(7)

Decuplarea sprijinului direct acordat producătorilor și introducerea schemei de plată unică sunt elemente esențiale în procesul de reformă a PAC. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a introdus aceste elemente pentru mai multe produse agricole.

(8)

Pentru a îndeplini obiectivele aflate la baza reformei PAC, precum și obiectivele prevăzute în Protocolul 4, sprijinul pentru bumbac ar trebui să fie decuplat în mare parte și integrat în schema de plată unică. Întrucât obiectivele vizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere necesitatea unei acțiuni comune, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(9)

Integrarea completă și imediată în schema de plată unică a schemei de sprijin din sectorul bumbacului este posibil să genereze un risc semnificativ de perturbare a producției pentru regiunile producătoare de bumbac din Comunitate. Prin urmare, o parte a sprijinului ar trebui să fie legată în continuare de cultivarea bumbacului printr-un ajutor special pentru fiecare hectar de cultură eligibil. Valoarea acestuia ar trebui calculată astfel încât să se îndeplinească obiectivele stabilite la alineatul (2) din Protocolul 4, integrând în același timp schema pentru bumbac în procesul general de reformă și simplificare a PAC. În acest sens, ținând seama de evaluarea efectuată, este justificat ca valoarea totală a ajutorului disponibil pentru fiecare stat membru să fie stabilită la 35 % din cota națională a ajutorului care se acorda în mod indirect producătorilor. Un asemenea procentaj permite sectorului bumbacului să se orienteze spre o viabilitate pe termen lung, promovează dezvoltarea durabilă a regiunilor producătoare de bumbac și asigură un venit echitabil producătorilor agricoli.

(10)

Restul de 65 % din cota națională de ajutor care se acorda în mod indirect producătorilor ar trebui să fie disponibil pentru schema de plată unică.

(11)

Din motive de mediu, ar trebui stabilită o suprafață de bază pentru fiecare stat membru producător. În plus, suprafețele eligibile ar trebui limitate la cele autorizate de statele membre.

(12)

Ar trebui stabilită o productivitate fixă la hectar pentru fiecare stat membru producător. Aceasta va determina – împreună cu cerința privind suprafața de bază, reducerea globală a fondurilor și caracterul în mare măsură decuplat al schemei – caracterul programului care vizează limitarea producției, îndeplinind totodată obiectivele Protocolului 4.

(13)

Pentru a răspunde necesităților sectorului de egrenare, eligibilitatea pentru ajutor ar trebui corelată cu o calitate minimă a bumbacului recoltat efectiv.

(14)

În plus, pentru a permite producătorilor și egrenorilor să amelioreze calitatea bumbacului, ar trebui încurajată constituirea de organizații interprofesionale, care să fie autorizate de statele membre. Comunitatea ar trebui să contribuie indirect la activitățile acestor organizații prin creșterea ajutorului acordat agricultorilor care sunt membri ai organizațiilor.

(15)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 ar trebui modificat în consecință.

(16)

Pe lângă noul regim privind ajutorul special pentru bumbac, ar fi oportună adoptarea unui nou set de norme în scopul de a sprijini stabilizarea sectorului bumbacului în noul cadru juridic, respectiv în noul context al pieței.

(17)

În măsura în care prezența sectorului de egrenare este considerată necesară în regiunile producătoare, necesitățile sectorului respectiv ar fi acoperite în mod satisfăcător, inter alia, prin stabilirea unei calități minime a bumbacului recoltat efectiv și permițând organizațiilor interprofesionale să amelioreze calitatea bumbacului. În plus, având în vedere supracapacitatea semnificativă a sectorului de egrenare, este oportun să se prevadă măsuri suplimentare de sprijinire a procesului de restructurare a acestora în vederea unei mai bune orientări a pieței.

(18)

De asemenea, ar fi oportun să se introducă măsuri de orientare a pieței în sprijinul sistemelor de calitate specifice, precum și activități conexe de promovare. Prin urmare, ar trebui stabilite programe naționale pentru restructurarea sectorului bumbacului. Deși măsurile relevante ar trebui să fie finanțate de Comunitate, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a selecta combinația de măsuri adecvată pentru a răspunde necesităților din teritoriile lor, ținând seama de particularitățile regionale, dacă este cazul.

(19)

Programele de restructurare ar trebui prezentate Comisiei în vederea verificării respectării, de către măsurile respective, a condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în normele de punere în aplicare ale acestuia. Statele membre ar trebui să răspundă de punerea în aplicare a acestor programe de restructurare.

(20)

Măsurile respective ar trebui să fie complementare măsurilor existente prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (7).

(21)

Măsurile din cadrul acestor programe pot include dezafectarea totală și definitivă a unei părți din instalațiile de prelucrare din sectorul de egrenare pentru a asigura o mai mare viabilitate a acestui sector. De asemenea, poate fi acordat un sprijin pentru investiții în sectorul de egrenare, direcționat către îmbunătățirea performanței economice a întreprinderilor. În plus, ajutoare pot fi puse la dispoziția întreprinderilor de utilaje subcontractante afectate ca urmare a restructurării sectorului bumbacului.

(22)

Pentru a ameliora calitatea bumbacului european, producătorii agricoli care participă la anumite sisteme de calitate ar trebui să primească, în cadrul acestor programe, un sprijin destinat acoperirii unei părți din costurile conexe. De asemenea, ar trebui sprijinite acțiunile de informare și promovare referitoare la bumbacul care face obiectul acestor sisteme de calitate.

(23)

Alocarea fondurilor destinate programelor naționale de restructurare între statele membre ar trebui să aibă la bază nevoile specifice în materie de restructurare și adaptare din principalele regiuni producătoare de bumbac. Având în vedere obiectivul temporar de restructurare și adaptare a sectorului bumbacului, programele pot fi încheiate la cererea statelor membre, după care bugetul anual pentru programele de restructurare poate fi adăugat la plafonul național al statului membru în cauză, pentru plăți decuplate, astfel cum este prevăzut în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

(24)

Având în vedere absența sectorului de egrenare în Portugalia și aplicarea schemei de plată unică pe suprafață în Bulgaria, nu este necesară alocarea unui buget destinat programelor naționale de restructurare în aceste două state membre.

(25)

Pentru a aplica noul sistem de ajutoare pentru bumbac, precum și schema de restructurare a sectorului bumbacului de la începutul campaniei de producție, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu anul calendaristic 2009,

1.

În titlul IV, capitolul 10a se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL 10a

AJUTORUL SPECIAL PENTRU BUMBAC

Articolul 110a

Domeniu de aplicare

Ajutorul se acordă agricultorilor care produc bumbac prevăzut la codul NC 5201 00, conform condițiilor stabilite în prezentul capitol.

Articolul 110b

Eligibilitate

(1)   Ajutorul se acordă pe hectar de suprafață eligibilă cultivată cu bumbac. Pentru a fi eligibilă pentru ajutor, suprafața trebuie să constituie teren agricol autorizat de statele membre pentru producția de bumbac, să fie însămânțată cu soiuri recunoscute și să fie recoltată efectiv în condiții normale de creștere.

Ajutorul menționat la articolul 110a se plătește pentru bumbac de bună calitate comercială.

(2)   Statele membre autorizează terenurile și soiurile astfel cum se prevede la alineatul (1) din prezentul articol, conform normelor și condițiilor detaliate adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 144 alineatul (2).

Articolul 110c

Suprafețe de bază, productivitate fixă și cuantumuri de referință

(1)   Suprafețele naționale de bază se stabilesc după cum urmează:

(2)   Productivitatea fixă pentru perioada de referință se stabilește după cum urmează:

(3)   Valoarea ajutorului pe hectar de suprafață eligibilă se stabilește prin înmulțirea indicelui productivității prevăzut la alineatul (2) cu următoarele cuantumuri de referință:

(4)   În cazul în care într-un stat membru, pe parcursul unui an, suprafața de bumbac eligibilă pentru ajutor depășește suprafața de bază stabilită la alineatul (1), ajutorul prevăzut la alineatul (3) pentru statul membru respectiv se reduce proporțional cu depășirea suprafeței de bază.

(5)   Normele de aplicare a prezentului articol sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2).

Articolul 110d

Organizații interprofesionale autorizate

(1)   În sensul prezentului capitol, «organizație interprofesională autorizată» înseamnă orice entitate juridică formată din producători de bumbac și din cel puțin un egrenor, care desfășoară activități, precum:

(2)   Statul membru pe teritoriul căruia sunt stabiliți egrenorii autorizează organizațiile interprofesionale care respectă criteriile ce urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 144 alineatul (2).

Articolul 110e

Plata ajutorului

(1)   Agricultorii primesc ajutorul pe hectar eligibil în conformitate cu articolul 110c.

(2)   Agricultorilor care sunt membri ai unei organizații interprofesionale autorizate li se acordă ajutorul pe hectar eligibil din suprafața de bază stabilită la articolul 110c alineatul (1), majorat cu o sumă de 2 EUR.”

2.

La articolul 156 alineatul (2), litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

(a)

pentru proiecte de cercetare și măsuri destinate să susțină astfel de proiecte;

(b)

pentru măsurile care sunt eligibile pentru sprijin comunitar în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

—

Grecia: 4,0 milioane EUR;

—

Spania: 6,134 milioane EUR.

(a)

dezafectarea totală și definitivă a unor instalații de egrenare;

(b)

investiții în sectorul de egrenare;

(c)

participarea agricultorilor la sistemele de calitate a bumbacului;

(d)

activități de informare și de promovare;

(e)

acordarea unui ajutor întreprinderilor de utilaje subcontractante, care să nu depășească pierderile suferite.

(a)

beneficiarii ajutorului acordat în temeiul capitolului IV din Regulamentul (CE) nr. 1051/2001 al Consiliului privind ajutorul pentru producția de bumbac (8) în campania de comercializare 2005/2006 pentru ajutorul din cadrul măsurilor menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (d) din prezentul articol;

(b)

beneficiarii ajutorului acordat în temeiul capitolului 10a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pentru ajutorul din cadrul măsurilor menționate la alineatul (1) literele (c) și (d) din prezentul articol;

(c)

organizațiile interprofesionale autorizate, astfel cum sunt definite în capitolul 10a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, pentru ajutorul din cadrul măsurilor menționate la alineatul (1) litera (d) din prezentul articol;

(d)

întreprinderile de utilaje subcontractante, pentru ajutorul din cadrul măsurii menționate la alineatul (1) litera (e) din prezentul articol, care:

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/7

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/9

(1)

Reducerile recente ale ratelor restituirilor la export, datorate efectelor combinate ale reformei politicii agricole comune și ale evoluției prețurilor produselor agricole pe piața mondială, au dus la o diminuare a numărului cererilor de certificate de restituire, atenuând astfel presiunea asupra bugetului comunitar în ceea ce privește restituirile la export pentru produse care nu intră sub incidența anexei I la tratat. În astfel de situații, în care Comunitatea nu riscă încălcarea angajamentelor sale internaționale, este adecvată simplificarea sistemului de acordare a restituirilor la export pentru anumite produse agricole sub forma mărfurilor care nu intră sub incidența anexei I la tratat, reducând astfel sarcina administrativă asupra operatorilor care exportă aceste mărfuri.

(2)

În temeiul articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 al Comisiei (2), drepturile care decurg din certificatele de restituire sunt transmisibile în anumite condiții. Pentru a asigura coerența în ceea ce privește tratamentul licențelor și al certificatelor, procedura pentru aceste transmiteri ar trebui, acolo unde este posibil, aliniată cu dispozițiile privind transmiterile de drepturi care rezultă din licențe sau certificate prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole (3).

(3)

Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 stabilește termenul în care agenția de plată trebuie să înscrie sumele corespunzătoare cererilor de restituire la export pe certificatul de restituire. Cu toate acestea, având în vedere timpul necesar pentru prelucrarea documentației referitoare la restituirile la export diferențiate în funcție de destinație, această perioadă se poate dovedi insuficientă și, prin urmare, ar trebui extinsă.

(4)

Articolul 38a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 stabilește condițiile pentru comunicarea de către statele membre a cererilor către Comisie și pentru eliberarea ulterioară a certificatelor de restituire. Având în vedere că au fost introduse sisteme mai eficiente de comunicare și de raportare, termenele în cauză ar trebui ajustate în consecință.

(5)

Articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 prevede un sistem de tranșe pentru eliberarea certificatelor de restituire. Perioada de valabilitate aplicabilă acestor certificate de restituire este stabilită la articolul 39 din regulamentul menționat. Pentru a facilita funcționarea sistemului de certificate de restituire, perioada de valabilitate a certificatelor eliberate în cadrul primei tranșe și a certificatelor solicitate în temeiul articolului 38a ar trebui extinsă.

(6)

Pentru a putea beneficia de o reducere a garanției care trebuie executată, articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 prevede că certificatele sau extrasele de certificate neutilizate trebuie restituite organismului emitent până la data de 30 iunie a perioadei bugetare în temeiul căreia s-au eliberat certificatele sau extrasele. Introducerea unor sisteme de raportare mai eficiente permite prelungirea acestui termen.

(7)

Articolul 47 din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 stabilește condițiile specifice în care micii exportatori pot obține restituiri la export. În vederea simplificării, ar trebui să li se permită micilor exportatori să utilizeze certificate de restituire fără a pierde statutul de mic exportator și, de asemenea, pragul de plată ar trebui ridicat.

(8)

Pentru ca măsurile prevăzute în prezentul regulament să poată fi aplicate în timp util, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a problemelor orizontale privind schimburile de produse agricole transformate neincluse în anexa I la tratat,

1.

Articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 27

(1)   Obligațiile ce decurg din certificate nu sunt transmisibile. Drepturile care decurg dintr-un certificat sunt transmisibile de către titularul certificatului pe durata de valabilitate a acestuia, cu condiția ca drepturile care decurg din fiecare certificat sau extras de certificat să nu fie transmise decât unui singur cesionar. Transmiterea se referă la sumele care nu au fost încă înregistrate pe certificat sau pe extras.

(2)   Cesionarul nu poate transmite mai departe dreptul primit, dar îl poate retroceda titularului. Retrocedările către titular se referă la cantități încă neatribuite certificatului sau extrasului.

În aceste cazuri, organismul emitent inserează la rubrica 6 a certificatului una dintre mențiunile prevăzute în anexa VIII.”

2.

La articolul 32 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Agenția de plată înscrie suma respectivă pe certificatul de restituire, în termen de șase luni de la data primirii cererii specifice.”

3.

La articolul 38a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Cererile depuse în cursul fiecărei săptămâni se comunică de către statele membre Comisiei în următoarea zi de luni. În absența unor instrucțiuni contrare din partea Comisiei, certificatele corespunzătoare se pot elibera începând cu ziua de miercuri care urmează respectivei comunicări.”

4.

La articolul 39, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Sub rezerva celui de-al doilea și celui de-al treilea paragraf, certificatul de restituire este valabil până în ultima zi a celei de-a cincea luni următoare celei în cursul căreia s-a depus cererea de certificat sau până în ultima zi a perioadei bugetare, în cazul în care aceasta intervine înainte.

Certificatele de restituire pentru care s-a depus cererea în conformitate cu articolul 33 litera (a) sau cu articolul 38a, cel târziu la 7 noiembrie, sunt valabile până în ultima zi a celei de-a zecea luni următoare celei în cursul căreia s-a depus cererea de certificat.

Certificatele de restituire menționate la articolul 40 sunt valabile până în ultima zi a celei de-a cincea luni următoare celei în cursul căreia s-a depus cererea de certificat.

În cazul fixării în avans a ratelor de restituire în conformitate cu articolul 29, ratele respective rămân valabile până în ultima zi a perioadei de valabilitate a certificatului.”

5.

La articolul 45, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Alineatul (1) nu se aplică decât certificatelor și extraselor de certificate restituite organismului emitent în cursul perioadei bugetare în temeiul căreia s-au eliberat certificatele, cu condiția ca acestea să fie restituite până la data de 31 august a perioadei respective.”

6.

La articolul 47 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Articolul 46 se aplică exporturilor pentru care cererile depuse de un comerciant în condițiile prevăzute la articolul 32 alineatul (1) în cursul anului bugetar în cauză, inclusiv depunerea cererii privind exportul în cauză, nu pot da naștere la o plată mai mare de 100 000 EUR.”

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/11

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 al Comisiei din 11 iulie 1991 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline, precum și metodele de analiză a acestora (2) definește caracteristicile chimice și caracteristicile organoleptice ale uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline, precum și metodele de analiză a acestor caracteristici.

(2)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) a zecea liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 2568/91, evaluarea caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor de măsline virgine se efectuează după metoda descrisă în anexa XII la regulamentul respectiv.

(3)

Consiliul Oleicol Internațional a adoptat în noiembrie 2007 o metodă revizuită de evaluare organoleptică pentru uleiurile de măsline virgine. Această revizuire include o actualizare a descrierilor atributelor pozitive și negative ale uleiurilor de măsline virgine și a descrierii metodei. Aceasta cuprinde și o modificare a limitei maxime de percepție a defectelor din uleiul de măsline virgin.

(4)

Metoda revizuită de evaluare organoleptică adoptată de Consiliul Oleicol Internațional pentru uleiurile de măsline virgine definește, printre altele, condițiile de utilizare opțională la etichetare a unor anumiți termeni și expresii legate de caracteristicile organoleptice ale uleiurilor de măsline virgine. Este oportun să se stabilească faptul că șefii de comisii pot atesta conformitatea uleiurilor cu definițiile referitoare la utilizarea respectivilor termeni și a respectivelor expresii.

(5)

Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

1.

în tabelul de la anexa I, la coloana a unsprezecea [„Evaluare organoleptică Valoarea medie a defectului (Md)”], cifra „2,5” se înlocuiește cu cifra „3,5” pe cel de-al doilea rând, pe cel de-al treilea rând și la nota de subsol 2;

2.

anexa XII se înlocuiește cu textul anexei la prezentul regulament.

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/17

(1)

Comunitatea Europeană este parte, din anul 1981, la Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală în domeniul pescuitului în Atlanticul de Nord-Est (2).

(2)

În martie 2008, Comisia pentru pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) a formulat recomandarea de modificare a listei de nave a căror implicare în activități de pescuit ilegale, nedeclarate și nereglementate a fost confirmată. Trebuie asigurată integrarea recomandării în ordinea juridică comunitară.

(3)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 40/2008 să fie modificat în consecință,

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/19

(1)

La 20 octombrie 2007, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse la 6 septembrie 2007 de Federația națională spaniolă a asociațiilor din industria fructelor și legumelor prelucrate (FNACV) („reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă 100 % din producția comunitară totală de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.). Reclamația conținea elemente de probă ale existenței unui dumping pentru produsul în cauză și a unui prejudiciu important cauzat, iar acestea au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

La 9 noiembrie 2007, Comisia a decis ca importurile din același produs originar din RPC să facă obiectul înregistrării conform Regulamentului (CE) nr. 1295/2007 din 5 noiembrie 2007 (3).

(4)

Se reamintește că, împotriva aceluiași produs au fost impuse măsuri de protecție, în vigoare până la 8 noiembrie 2007. Comisia a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1964/2003 din 7 noiembrie 2003, măsuri de protecție provizorii împotriva importurilor de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) (4). Au urmat măsuri de protecție definitive, impuse prin Regulamentul (CE) nr. 658/2004 din 7 aprilie 2004 („regulamentul măsurilor de protecție”) (5). Atât măsurile de protecție provizorii, cât și cele definitive, au constat dintr-un contingent tarifar, respectiv o taxă datorată numai dacă volumul importurilor libere de taxă s-a epuizat.

(5)

Comisia a informat în mod oficial despre deschiderea procedurii producătorii comunitari reclamanți și asociația acestora, producătorii exportatori și asociația acestora, furnizorii și importatorii cunoscuți a fi interesați și asociațiile acestora, precum și autoritățile RPC. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(6)

Producătorii care au depus reclamația, producătorii exportatori, importatorii și, respectiv, asociațiile acestora și-au făcut cunoscut punctul de vedere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat să fie audiate și care au arătat că există motive speciale care să justifice audierea.

(7)

Comisia a indicat în avizul de deschidere că poate fi utilizată eșantionarea pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă prelevarea de eșantioane este necesară, și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, producătorii exportatori și importatorii neafiliați au fost rugați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada anchetei (între 1 octombrie 2006 și 30 septembrie 2007).

(8)

Pentru a permite producătorilor exportatori din RPC să depună o cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau a unui tratament individual, Comisia a trimis formulare de cerere societăților chineze cunoscute ca fiind interesate. Cinci societăți/grupuri de societăți afiliate au cerut statut de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau tratament individual dacă ancheta stabilește că nu îndeplinesc condițiile pentru statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Totuși, doar una dintre societățile care au cerut statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață a fost selectată în eșantion (a se vedea mai departe considerentul 26) Nouă societăți/grupuri de societăți afiliate au cerut numai tratament individual.

(9)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor comunitari despre care se știa că sunt interesați și asociațiilor acestora, tuturor importatorilor selectați în eșantion și asociațiilor acestora, furnizorilor despre care se știa că sunt interesați și producătorilor exportatori selectați în eșantion. În plus, s-au trimis chestionare tuturor producătorilor din țări potențial analoage identificate de către Comisie (a se vedea mai departe considerentele 40–41).

(10)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea a patru producători comunitari, reprezentând 100 % din producția comunitară totală, din partea a șase importatori în Comunitate neafiliați și, respectiv, din partea asociațiilor acestora. S-au primit, de asemenea, răspunsuri din partea tuturor producătorilor exportatori chinezi incluși în eșantion și din partea societăților afiliate acestora. În sfârșit, s-au primit, de asemenea, observații din partea asociației producătorilor chinezi și din partea unei asociații a importatorilor.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Comunității și a efectuat vizite de verificare în localurile următoarelor societăți:

(12)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2006 și 30 septembrie 2007 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada de la 1 octombrie 2002 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(13)

Mandarinele se recoltează toamna și iarna, sezonul de recoltare și punere în conserve debutează la începutul lunii octombrie și se încheie spre sfârșitul lunii ianuarie, anul următor. Produsul proaspăt este destinat pieței fructelor proaspete, pentru extragerea sucului sau pentru punere în conserve. Industria de punere în conserve a mandarinelor folosește sezonul (perioada dintre 1 octombrie și 30 septembrie anul următor) ca bază de comparație și Comisia a adoptat această practică în analizele sale.

(14)

Produsul în cauză este reprezentat de mandarinele preparate sau conservate (inclusiv tangerine și satsuma), clementine, wilking și alți hibrizi similari de citrice fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori și astfel cum sunt definite la poziția 2008 din NC. Acestea sunt clasificate în prezent după cum urmează: la codul NC 2008 30 55 este înscris produsul în cauză fără adaos de alcool, dar cu adaos de zahăr și în ambalaje directe cu un conținut net mai mare de 1kg; la codul NC 2008 30 75 este înscris produsul în cauză fără adaos de alcool, dar cu adaos de zahăr și în ambalaje directe cu un conținut net mai mic sau egal cu 1kg. În plus, codul ex CN 2008 30 90 conține în parte mandarine (inclusiv tangerine și satsuma, clementine, wilking și alți hibrizi similari de citrice, preparate sau conservate fără adaos de alcool sau adaos de zahăr (de obicei în apă sau în suc propriu).

(15)

Din ancheta preliminară a rezultat că produsul în cauză se obține prin decojirea sau prin tăierea anumitor soiuri de citrice mici (în special satsuma), care sunt ambalate apoi într-un mediu de sirop de zahăr, suc sau apă. Decojirea și tăierea pot fi efectuate cu mâna sau la mașină.

(16)

Produsul în cauză există sub diferite greutăți și răspunde în același timp cererii pieței de consum, industriei alimentare și sectorului de catering. Cea mai mare parte a pieței de consum este dominată de conservele cu o greutate netă de 312 grame (g) (175 g greutate netă fără sirop), cu toate că ambalajele de 850 g (480 g) câștigă pondere pe piață. Ambalajele cu conținut mare, în special cele de 2,65 kg (1 500 g) și de 3,1 kg (1 700 g) sunt utilizate de industria alimentară și sectorul de catering, cel mai apreciat fiind cel de 2,65 kg.

(17)

Satsuma, clementinele și alte citrice mici sunt de obicei cunoscute sub denumirea colectivă de „mandarine”. Majoritatea acestor soiuri pot fi consumate în stare proaspătă sau pentru producția de sucuri sau de conserve. Ele sunt similare, iar preparatele sau conservele derivate sunt, din acest motiv, considerate ca fiind un singur produs.

(18)

Unul dintre importatorii europeni a susținut că produsul în cauză importat din RPC este de calitate mai bună pentru că mandarinele chineze conțin mai puține semințe/sâmburi.

(19)

Ca și în regulamentul măsurilor de protecție, unele părți au susținut că există diferențe în privința calității între produsul în cauză și cel produs de industria comunitară. Producătorii comunitari au susținut că există o preferință a consumatorilor pentru produsele lor, datorată percepției că standardele de igienă sunt mai ridicate în timpul procesului de punere în conserve.

(20)

Comisia a anchetat aceste afirmații și a constatat următoarele:

Având în vedere că, pentru a fi „similare”, produsele nu trebuie să fie perfect identice, nu este suficientă orice diferență minoră pentru a infirma concluzia generală privind similitudinea dintre produsul importat și cel comunitar.

(21)

Prin urmare, Comisia concluzionează că produsul importat și produsul comunitar se consideră a fi similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(22)

Ținând cont de numărul mare al producătorilor exportatori din RPC, în avizul de deschidere s-a propus să se recurgă la eșantionare pentru determinarea dumpingului, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(23)

Pentru a-i permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să se constituie un eșantion, producătorii-exportatori au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de cincisprezece zile de la data deschiderii anchetei și să furnizeze informații de bază referitoare la exporturile și vânzările lor interne, la natura activităților acestora cu privire la fabricarea produsului în cauză și la numele și activitățile tuturor societăților de legătură ale acestora implicate în fabricarea și/sau vânzarea produsului în cauză. De asemenea, au fost consultate autoritățile chineze și asociația producătorilor.

(24)

Șaisprezece societăți/grupuri de societăți afiliate din RPC s-au făcut cunoscute și au comunicat informațiile solicitate în termenul prevăzut în avizul de deschidere. Toate au raportat exporturi către Comunitate în timpul perioadei de anchetă și și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion.

(25)

S-a considerat că producătorii-exportatori care nu s-au făcut cunoscuți în termenul menționat anterior sau nu au comunicat informațiile solicitate în termenul prevăzut nu au cooperat la anchetă. Totuși, o comparație între datele de import Eurostat și volumul exporturilor produsului în cauză către Comunitate raportat pentru perioada de anchetă de către societățile menționate în considerentul 3.1.1 sugerează că nivelul de cooperare al producătorilor exportatori chinezi este foarte ridicat.

(26)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, a fost luată în considerare pentru selectarea eșantionului dimensiunea producătorilor exportatori în ceea ce privește vânzările la export către Comunitate. Pe baza acestui criteriu a fost ales un eșantion format din patru producători exportatori, doi dintre ei afiliați. Pe baza informației de eșantionare, societățile alese au realizat, în perioada de anchetă, peste 60 % din volumul total al exporturilor de produs în cauză către Comunitate raportat de companiile menționate anterior în considerentul 3.1.1. În plus, una dintre societăți a realizat vânzări substanțiale pe piața internă în perioada de anchetă. S-a considerat, astfel, că un astfel de eșantion ar permite limitarea anchetei la un număr rezonabil de producători exportatori care ar putea fi anchetați în limita de timp disponibilă, asigurându-se, în același timp, un nivel ridicat de reprezentare. Au fost consultați toți producătorii exportatori în cauză, precum și asociația acestora și autoritățile RPC și nu a existat nicio obiecție cu privire la limita de timp stabilită în acest scop.

(27)

Niciunul dintre producătorii exportatori care nu au fost incluși în eșantion nu a solicitat să i se calculeze o marjă individuală de dumping și nu a prezentat informația relevantă în termenul limită stabilit, în scopul aplicării articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, în cadrul acestei anchete nu s-a realizat o examinare individuală a producătorilor exportatori.

(28)

Din cauza numărului mare de importatori identificați în plângere și în ancheta precedentă de protecție, s-a propus, în avizul de deschidere, să se recurgă și la eșantionarea acestora, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. S-au oferit să coopereze un mare număr de importatori. Au fost incluși în eșantion cei mai importanți importatori, luând în considerare volumul importurilor. Acești importatori realizează împreună puțin peste 60 % din totalul importurilor comunitare.

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)–(6) din articolul menționat pentru producătorii în cazul cărora s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(30)

Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile care trebuie îndeplinite pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sunt prezentate mai jos, în formă rezumată:

(31)

În cadrul prezentei anchete, unul dintre producătorii exportatori incluși în eșantion (a se vedea mai sus considerentele 22-26) a răspuns la formularul de cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(32)

Acest producător exportator nu poate primi statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru că nu a reușit să arate că îndeplinește condițiile precizate prin primul, al doilea și al treilea criteriu din articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În mod special, cu privire la primul criteriu, s-a constatat la fața locului faptul că muncitorii semnau contractele de muncă în alb, fără nicio referire la plată și orele de muncă. Prin urmare, a fost imposibil să se determine condițiile în care sunt recrutați și plătiți muncitorii și, mai departe, dacă oferta și cererea se reflectă în costurile cu forța de muncă. În ceea ce privește al doilea criteriu, s-a constatat la fața locului nerespectarea standardelor de contabilitate internaționale (respectiv principiul contabilității pe bază de angajamente, compensare, incoerență între sumele raportate în situația financiară și registrele contabile sursă, lipsa reprezentării fidele a tranzacțiilor), atât în situațiile financiare cât și în auditul acestora, ceea ce pune sub semnul întrebării credibilitatea situațiilor financiare ale societății. În ceea ce privește al treilea criteriu, s-a stabilit că societatea a beneficiat de unele subvenții (de exemplu rambursare de TVA care nu fusese plătit niciodată de către furnizori/fermieri și unele subvenții la export din partea Fondului pentru proiecte de dezvoltare a comerțului exterior la nivel provincial, precum și o bonificație de export), ceea ce indică prezența în continuare a unor denaturări semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată.

(33)

Pe baza celor enumerate anterior, singurul producător exportator chinez care a cerut statut de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață nu a demonstrat că îndeplinește toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, în consecință, nu a fost posibil să i se acorde statutul respectiv.

(34)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența acestui articol se stabilește, după caz, o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile enunțate la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(35)

Singurul producător exportator din eșantion care a cerut statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață a cerut și tratament individual, în eventualitatea în care nu va primi statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. La rândul lor, au cerut tratament individual și ceilalți producători exportatori incluși în eșantion.

(36)

Pentru toate societățile în cauză, examinarea preliminară a cererilor de tratament individual a arătat că îndeplinesc criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de tratamentul individual.

(37)

Prin urmare, s-a concluzionat că tratamentul individual trebuie să fie acordat cu titlu provizoriu următorilor producători-exportatori chinezi:

(38)

Din motivele precizate anterior, nu s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață niciunui producător exportator din RPC.

(39)

Prin urmare, valoarea normală se stabilește, pentru toți producătorii exportatori chinezi, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(40)

Conform informației incluse în plângere, produsul în cauză nu se produce în cantități semnificative în afara Comunității și țării în cauză. S-a sugerat, prin urmare, în avizul de deschidere, ca valoarea normală să fie calculată pe orice altă bază rezonabilă, respectiv prețurile plătite sau care pot fi plătite în Comunitate pentru produsul similar. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în această privință. Însăși Comisia a continuat să caute orice posibilă țară analoagă după publicarea avizului de deschidere. Comisia a solicitat cooperarea tuturor producătorilor cunoscuți din Thailanda. Unul dintre aceștia s-a declarat de acord, inițial, să participe la anchetă, dar nu a mai răspuns, mai târziu, la chestionar. Celelalte companii nu au reacționat în niciun fel.

(41)

Doi producători exportatori din țara în cauză și o asociație de importatori și angrosiști nu s-au declarat de acord cu calcularea valorii normale pe baza prețurilor plătite sau care pot fi plătite în Comunitate, dar nu au oferit nicio altă soluție conformă cu regulamentul de bază.

(42)

Având în vedere cele de mai sus, s-a decis cu titlu provizoriu să se determine valoarea normală pentru toți producătorii exportatori cuprinși în eșantion pe orice altă bază rezonabilă, în cazul de față pe baza prețurilor plătite sau care pot fi plătite în comunitate pentru produsul similar, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(43)

În urma alegerii prețurilor plătite sau care pot fi plătite în Comunitate, valoarea normală s-a calculat pe baza datelor verificate la sediile producătorilor comunitari cooperanți enumerați anterior în considerentul (10).

(44)

S-a constatat că vânzările acestor producători comunitari de produs similar pe piața internă sunt reprezentative comparativ cu produsul în cauză exportat către Comunitate de către producătorii exportatori incluși în eșantion.

(45)

Având în vedere că prețurile de vânzare ale industriei comunitare erau generatoare de pierderi, a trebuit ca ele să fie ajustate corespunzător pentru a include o marjă de profit rezonabilă, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Profitul de 6,8 % folosit a fost cel obținut în ultimul sezon de punere în conserve (2000/2001) înainte de creșterea masivă a importurilor din China care au dus la impunerea de măsuri de protecție, respectiv ultimul sezon în care condițiile de piață nu au fost influențate de importuri prejudiciabile la prețuri anormal de scăzute.

(46)

Prețurile de export au fost calculate pe baza prețurilor plătite de clienți neafiliați pentru exporturi din RPC în Comunitate.

(47)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate la nivel franco fabrică.

(48)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut ajustări, atunci când a fost necesar, pentru diferențele de costuri de transport, asigurare și orice alte costuri legate de transport.

(49)

Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja provizorie de dumping pentru toți exportatorii din RPC s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată pe tip de produs cu un preț de export mediu ponderat pe tip de produs determinat și ajustat astfel cum s-a explicat anterior. În conformitate cu practica constantă, s-a calculat o marjă de dumping medie ponderată pentru producătorii exportatori afiliați. Pentru producătorii exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion s-a calculat o marjă de dumping medie ponderată pe baza marjelor de dumping ale societăților incluse în eșantion. Mai mult, având în vedere cooperarea foarte bună a producătorilor exportatori (a se vedea mai sus considerentul 24), cea mai ridicată marjă de dumping individuală atribuită societăților incluse în eșantion a fost atribuită tuturor celorlalte societăți.

(50)

Pe baza acestei comparații, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(51)

Trebuie reamintit că produsul în cauză a fost obiectul măsurilor de protecție în cea mai mare parte din perioada luată în considerare. Aceasta s-a justificat prin faptul că industria comunitară a suferit un prejudiciu serios la finalul perioadei de observație din ancheta de protecție (respectiv 1998/1999-2002/2003).

(52)

În cursul prezentei anchete s-a constatat că patru producători comunitari fabrică produsul în cauză în Comunitate, iar plângerea a fost înaintată în numele acestora (Halcon Group SA, Murcia, Spania; Cofrusa SA, Murcia, Spania; Agriconsa SA, Valencia, Spania; Videca SA, Valencia, Spania). Niciunul dintre acești producători nu este afiliat la exportatori chinezi sau la importatori ai produsului în cauză din RPC.

(53)

Ancheta a arătat că producătorii comunitari au fabricat în perioada de anchetă aproximativ 34 100 de tone din produsul în cauză. Aceasta reprezintă 100 % din volumul total de produs similar fabricat în Comunitate. Așadar, se consideră că producătorii comunitari menționați anterior constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(54)

Se observă că în timpul anchetei de protecție existau opt producători cooperanți în Comunitate. Faptul că au mai rămas doar patru producători în Comunitate, reflectă închiderea unora dintre societăți și fuziunea altora.

(55)

În cursul perioadei examinate, consumul comunitar a evoluat după cum urmează:

(56)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumului total de vânzări de produs în cauză în UE realizat de industria comunitară, plus vânzările în UE realizate de foștii producători comunitari care nu mai produceau în timpul perioadei de anchetă, plus importurile din toate țările terțe. Cifrele cu privire la totalul vânzărilor de produs în cauză în UE realizate de industria comunitară reies din date verificate furnizate de către producătorii comunitari. Vânzările foștilor producători comunitari reies din estimări ale reclamanților și au fost verificate prin intermediul rezultatelor anchetei de protecție, inclusiv avizul C 322/06 publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 17 decembrie 2005. Cantitățile importate au fost obținute de la Eurostat.

(57)

Așa cum s-a arătat în tabelul anterior, consumul produsului în cauză în Comunitate a fost relativ stabil în perioada luată în considerare, cu excepția creșterii remarcate în 2003/04. Această aparentă creștere a consumului se poate explica, în esență prin „stocarea” produsului în cauză descrisă în avizul menționat în considerentul anterior. Datele Eurostat confirmă existența acestui fenomen în noile state membre, anterior aderării acestora la UE în luna mai 2004. Într-adevăr, importurile în noile state membre au ajuns la aproape 15 000 de tone înainte de aderarea acestora (în timpul sezonului 2003/2004) și au scăzut considerabil la o medie de aproximativ 4 000 tone/an în timpul sezoanelor 2004/2005, 2005/2006 și 2006/2007. În perioada de anchetă, consumul poate fi considerat stabil, la un nivel conform cu perioada anterioară a anilor 2005 și 2006.

(58)

Volumul și cota de piață a importurilor din RPC au evoluat după cum urmează:

(59)

Se poate observa în 2003/04 o creștere a importurilor din RPC în linie cu creșterea consumului comunitar remarcată anterior. Importurile au revenit la nivele mai scăzute în 2004/05 (după aderarea noilor state membre). Cota de piață a importurilor din China rămâne constant ridicată, având în vedere poziția Chinei de principal exportator al acestui produs în UE și în restul lumii.

(60)

Tabelul de mai sus arată evoluția prețurilor medii ale importurilor din RPC. Pe parcursul perioadei considerate, prețurile au scăzut doar în 2003/04. În perioada de anchetă, prețurile au revenit la nivelul din 2002/2003.

(61)

S-au comparat prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și cele de import din țara în cauză pe piața Comunității în perioada de anchetă. Pe această piață, punctul de referință pentru livrarea importurilor și a producției comunitare este Hamburg. Din acest motiv, prețurile vânzărilor relevante ale industriei comunitare au fost cele către clienți neafiliați, ajustate, atunci când a fost necesar la un nivel de livrare la Hamburg, după deducerea remizelor și rabaturilor. S-au comparat aceste prețuri cu prețurile de vânzare practicate de către producătorii exportatori chinezi, exclusiv reducerile și ajustate, atunci când a fost necesar, la prețul CIF la Hamburg, plus taxa și costurile de vămuire. Ajustările au inclus, atunci când a fost cazul, taxa de protecție plătită de 301 Euro/MT pentru exporturile care au depășit cota.

(62)

Comparația a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, produsul în cauză importat a fost vândut în Comunitate la prețuri subcotate față de cele practicate de industria comunitară, cu 19,6 %-35,2 % din acestea din urmă, procente calculate pe baza datelor furnizate de producătorii exportatori cooperanți care au făcut parte din eșantion. În plus, analiza formării prețurilor pentru industria comunitară arată că a avut loc un blocaj al prețurilor (și o scădere în perioada de anchetă) (a se vedea mai jos).

(63)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a cuprins și o evaluare a tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația acestei industrii de la 1 octombrie 2002 și până la perioada de anchetă.

(64)

Datele privind industria comunitară prezentate în continuare reprezintă un cumul de informații furnizate de cei patru producători comunitari.

(65)

Tabelul de mai jos arată, pentru producătorii comunitari, evoluția producției, a capacității de producție și a utilizării capacității.

(66)

Așa cum se arată în tabelul de mai sus, producția a variat ca rezultat al unor recolte mai mici în 2003/04 și 2005/06. Capacitatea de producție a scăzut spre sfârșitul perioadei luate în considerare. Capacitatea de utilizare a rămas, indiferent de fluctuațiile de recoltă, la nivele foarte scăzute în întreaga perioadă.

(67)

Cifrele de mai jos reprezintă cantitățile aflate în stocurile industriei comunitare la sfârșitul fiecărei perioade.

(68)

Trebuie remarcat că produsul în cauză are o durată lungă de depozitare (de peste trei ani), menținându-și caracteristicile în ceea ce privește gustul și culoarea.

(69)

Stocurile au fluctuat pe parcursul perioadei luate în considerare, dar au crescut simțitor în perioada de anchetă. Cauza pare a fi presiunea importurilor care au făcut obiectul unui dumping și a așteptării dispariției măsurilor de protecție, încurajând importatorii să treacă de la industria comunitară la importurile chineze ca sursă a produsului în cauză.

(70)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul vânzărilor, cota de piață și prețurile medii la vânzare practicate de industria comunitară.

(71)

Cu toate că existau măsuri de protecție și au dispărut mai mulți producători comunitari (a căror cotă de piață a scăzut de la 11,2 % în 2002/03 la 8,1 % în 2004/05 și apoi a dispărut), volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut ușor în termeni absoluți, dar a rămas scăzut pe parcursul perioadei luate în considerare. Într-adevăr, cota de piață a industriei comunitare a crescut cu numai 4,7 puncte procentuale pe parcursul perioadei luate în considerare. Prețurile medii la vânzare au crescut pe parcursul perioadei luate în considerare, dar nu atât cât ar fi fost necesar pentru a se obține un profit normal, ceea ce scoate în evidență impactul pe care l-au avut importurile substanțiale din China, la prețuri foarte scăzute, asupra nivelului general al prețurilor.

(72)

În general, se observă o creștere cu 5,2 % a cotei de piață a industriei comunitare în perioada luată în considerare, până la o cotă modestă de 27,6 % în perioada de anchetă, ceea ce arată că presiunea importurilor chineze nu a permis industriei comunitare să își îmbunătățească substanțial performanța.

(73)

Marja de profit înaintea impozitării prezentată în continuare se referă la vânzările industriei comunitare și reflectă faptul că industria a rămas generatoare de pierderi, ajutată într-o oarecare măsură de impunerea de măsuri de protecție, dar amenințată de evitarea măsurilor din cauza stocării care avea loc în paralel (a se vedea considerentul 57). Efectul pozitiv al măsurilor de protecție se reflectă în special către finalul perioadei luate în considerare.

(74)

ROI prezentat anterior arată o tendință de declin după 2003/04. Micșorarea randamentului investițiilor arată, de asemenea, deteriorarea situației producătorilor comunitari.

(75)

Având în vedere că producătorii comunitari pun în conserve și alte tipuri de fructe, fluxul de numerar poate fi examinat numai în cadrul activității totale a companiei și nu doar în legătură cu produsul în cauză. Acest indicator este, prin urmare, mai puțin semnificativ și este prezentat pe ani financiari (ani calendaristici). Totuși, se poate observa că a avut loc o degradare progresivă până în 2005 și o revenire limitată în timpul perioadei de anchetă.

(76)

Tabelul următor prezintă evoluția investițiilor industriei comunitare.

(77)

În ciuda evoluției negative a profitabilității, vizibilă mai sus, industria comunitară și-a sporit investițiile în produsul în cauză pentru a-i îmbunătăți competitivitatea. Investițiile s-au făcut mai ales în utilaje. Aceste acțiuni au contribuit semnificativ la îmbunătățirea eficienței industriei comunitare inclusă în eșantion.

(78)

Există dovezi ale unei capacități reduse de mobilizare a capitalului pe parcursul perioadei luate în considerare, date fiind, printre altele, marjele negative de profit rezultate din producție și importanța produsului în activitatea globală a companiilor aflate în discuție.

(79)

Trebuie reamintit că punerea în conserve a produsului în cauză este, prin definiție, o activitate sezonieră cu durata de 4 sau 5 luni și că cea mai mare parte a producției se realizează cu muncitori sezonieri. Prin urmare, proporția numărului de angajați este mai puțin semnificativă, în timp ce numărul total al orelor lucrate în timpul sezonului trebuie să fie considerat drept principalul indicator de ocupare a forței de muncă. Așa cum se vede din tabelul de mai sus, industria comunitară și-a îmbunătățit progresiv productivitatea. În perioada de anchetă, productivitatea obținută a atins nivelul cel mai ridicat din întreaga perioadă. Ca urmare, numărul de ore de muncă lucrate pentru producerea unei tone de produs finit a scăzut de la 17 în 2002/03 până la 15,5 în perioada de anchetă (– 9 %). Numărul angajaților a atins un vârf în perioada de anchetă ca rezultat al revenirii la volumele ridicate de producție după volumele scăzute fabricate în 2005/06. La aceasta se adaugă și un număr mai mare de ore lucrate în timpul sezonului din perioada de anchetă. Într-adevăr, productivitatea obținută de către industria comunitară în perioada de anchetă confirmă eforturile depuse pentru îmbunătățirea eficienței în fața influxului masiv de importuri din China care au făcut obiectul unui dumping.

(80)

Se atrage atenția că datele cu privire la salarii, exprimate în cifre absolute, nu sunt semnificative, din cauza fluctuațiilor puternice ale nivelului producției. Costul salariilor pe tona produsă este mai relevant și arată că, în ciuda unei creșteri naturale a salariului orar, din cauza inflației, sporurile de productivitate au permis industriei comunitare să scadă salariile pe tona produsă cu 3 puncte procentuale.

(81)

Marja provizorie de dumping la nivel de țară specificată anterior în considerentul 49 este, evident, peste nivelul de minimis. În afară de aceasta, date fiind volumele și prețurile importurilor în condiții de dumping, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(82)

Nu există dovezi ale unor practici anterioare de dumping sau subvenționare a acestui produs. Totuși, trebuie remarcat că industria comunitară își revine după efectul unei creșteri puternice a cantității importurilor care i-a produs un prejudiciu serios și care a dus la impunerea de către Comisie a unor măsuri de protecție atât provizorii, cât și definitive în 2003 și, respectiv, în 2004 (a se vedea considerentul 4). După cum s-a menționat anterior în considerentele 57 și 70, aceste măsuri de protecție au ajutat industria să își îmbunătățească ușor poziția, în pofida unor acumulări de stocuri în 2003/2004 și, în lipsa practicii de dumping care i-a adus prejudicii ar fi fost de așteptat să ducă la o îmbunătățire generală mult mai substanțială a situației industriei comunitare.

(83)

Analiza anterioară a situației industriei comunitare trebuie să fie văzută în lumina faptului că au existat mult mai mulți producători comunitari și o capacitate de producție semnificativ mai mare la începutul perioadei luate în considerare. Conform Regulamentului nr. 658/2004 și avizului C 322/06, capacitatea a ajuns atunci la aproximativ 129 000 MT. Restructurarea menționată anterior a sectorului a dus la o scădere a capacității de producție de peste 45 %. În acest context și, de asemenea, datorită existenței măsurilor de protecție, ar fi fost de așteptat ca cei patru producători rămași să simtă o îmbunătățire generală, având în vedere, printre altele, că ar fi preluat o proporție semnificativă din vânzările pierdute de companiile care au ieșit de pe piață, și-ar fi sporit substanțial producția și utilizarea capacității și ar fi beneficiat de diferențe preț/cost îmbunătățite care ar fi permis creșterea profiturilor.

(84)

Dimpotrivă, producția a crescut doar cu 9 %, utilizarea capacității a rămas scăzută (și a crescut numai datorită unei scăderi a capacității însăși) și volumul de vânzări a rămas scăzut, în pofida concentrării înregistrate în sector, stocurile sporind cu nu mai puțin de 66 %. Pierderile au continuat (– 4,3 %) și randamentul investițiilor, deja negativ, a scăzut și mai mult (– 28,9 %), în pofida continuării investițiilor în vederea creșterii în continuare a competitivității și a unei creșteri de 9 % în productivitate.

(85)

Se reamintește că, în perioada luată în considerare, volumul importurilor din PRC de produs în cauză care au făcut obiectul unui dumping a crescut cu aproape 10 %, în timp ce prețul de vânzare a rămas, practic, același ca în 2002, in pofida creșterii costurilor cu materia primă. Mai mult, în cursul perioadei de anchetă, prețurile de vânzare ale importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping au fost mult mai mici decât cele practicate de industria comunitară.

(86)

Ținând seama de acești factori, concluzia provizorie a fost că industria comunitară a suferit un important prejudiciu în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(87)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC și prejudiciul suferit de industria comunitară. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

(88)

Se reamintește că volumul importurilor din RPC a continuat să constituie nu mai puțin de 70 % din piața comunitară. În practică, dată fiind dominarea clară a pieței, impactul importurilor chineze este, fără îndoială, o cauză majoră de deteriorare a situației industriei comunitare.

(89)

Aceasta cu atât mai mult cu cât faptul că prețurile chineze au continuat să fie semnificativ mai scăzute decât cele practicate de industria comunitară și să fie menținute la nivele semnificativ mai scăzute decât costurile industriei comunitare, ceea ce arată intenția de a se crea un prejudiciu. Industria comunitară a reacționat la volumele mari de importuri la prețuri foarte scăzute, prin încercarea de a menține o cotă de piață rezonabilă și de limitare a creșterii prețurilor. Prin urmare, nu s-a putut obține o profitabilitate normală.

(90)

Prin urmare este clar că există o puternică legătură de cauzalitate între creșterea semnificativă a volumelor importurilor la prețuri tot mai scăzute și prejudiciul suferit de către industria comunitară.

(91)

Volumul importurilor din alte țări terțe decât China a reprezentat în perioada de anchetă mai puțin de 2 % din importurile totale în UE. Din acest motiv, impactul lor, dacă există, se consideră a fi marginal. S-a afirmat că aceste importuri sunt, de fapt, revânzări ale produselor chineze. Această idee este întărită de absența unei producții suficiente în alte țări, demonstrată de lipsa unei țări analoage corespunzătoare (a se vedea mai sus considerentele 40-41).

(92)

După cum se poate vedea în tabelul de mai jos, exporturile realizate de industria comunitară au scăzut în perioada luată în considerare.

(93)

Industria comunitară furniza cândva produsul în cauză în SUA ca piață tradițională. Astăzi, principala sursă de exporturi către SUA (și, de fapt, către majoritatea țărilor importatoare) este China, care pare să urmărească o strategie similară de dumping și subcotare semnificativă a exporturilor industriei comunitare în SUA.

(94)

Chiar dacă industria comunitară a menținut nivele ale volumelor de export și prețuri similare, gradul de penetrare al importurilor chineze, precum și dimensiunea subcotării de preț indică un impact material semnificativ produs de importurile menționate anterior asupra situației industriei comunitare. Scăderea performanței la export a industriei comunitare nu poate fi considerată o ruptură a legăturii cauzale ci, dimpotrivă, o predicție a ceea ce s-ar putea întâmpla foarte bine cu vânzările industriei pe piața comunitară dacă presiunea importurilor care au făcut obiectul unui dumping continuă.

(95)

Un alt factor invocat de către industria comunitară drept cauză a prejudiciului este scăderea cursului de schimb al monedei chineze în raport cu Euro. Între octombrie 2002 și septembrie 2007 rata de schimb a dolarului american față de Euro a scăzut cu peste 40 %. Având în vedere că moneda chineză fluctuează odată cu dolarul american, exporturile chineze au obținut astfel un avantaj competitiv asupra exporturilor europene de produs în cauză. Trebuie reamintit, în acest sens, faptul că ancheta urmărește să stabilească dacă importurile care fac obiectul unui dumping (în termeni de preț și de volum) au cauzat prejudicii materiale industriei comunitare sau dacă astfel de prejudicii materiale se datorau altor factori. În acest sens, articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază prevede că este necesar să se demonstreze faptul că nivelul prețului importurilor care fac obiectul dumpingului cauzează un prejudiciu. Acesta se referă, așadar, doar la o diferență între nivelurile prețurilor, nefiind, ca atare, necesar să se analizeze factorii care afectează nivelul acelor prețuri.

(96)

Mai multe părți au susținut că prejudiciul nu este cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping ci de aprovizionarea insuficientă și prețul ridicat al materiei prime, ca rezultat al unei recolte slabe. Perioada de anchetă a prejudiciului include mai multe recolte diferite, cu producții mai scăzute sau mai ridicate de materie primă și prețuri diferite. Totuși, aceste fluctuații nu se corelează cu situația generală a industriei comunitare așa cum se vede, de exemplu, în tabelul de mai jos. De fapt, situația industriei comunitare s-a deteriorat continuu în perioada luată în considerare, indiferent de oferta de materie primă și de prețuri. Aceasta indică existența altor factori care explică prejudiciul.

(97)

Pe această bază, nu există niciun indiciu potrivit căruia acest factor este de natură să rupă legătura cauzală între importurile din China, care au făcut obiectul unui dumping și deteriorarea situației industriei comunitare.

(98)

Unele părți au pretins că situația industriei comunitare este rezultatul excesului de investiții. Această afirmație pare, totuși, să fie nefondată. Investițiile realizate de către industria comunitară sunt îndreptate, în principal, către îmbunătățirea utilajelor în vederea creșterii eficienței. Aceste investiții au contribuit la câștigurile în productivitate care tind să compenseze potențialele creșteri de cost unitar pe termen scurt. Aceste investiții nu pot, prin urmare, să fie considerate ca fiind un factor care a contribuit la prejudiciu. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(99)

Unele părți au pretins că situația industriei comunitare este rezultatul calității inferioare a produselor comunitare. Așa cum s-a explicat anterior, în considerentele 18-21, Comisia a examinat îndeaproape comparabilitatea produselor și a constatat că produsul comunitar și produsul chinez sunt similare. Diferențele constatate între cele două produse sunt minore și nu susțin afirmația. În orice caz, dacă există, astfel de diferențe minore par să favorizeze produsele chineze, ducând la subcotări mai pronunțate. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(100)

În concluzie, se confirmă că prejudiciul material suferit de industria comunitară, caracterizat prin vânzări scăzute, utilizare scăzută a capacității și rezultate financiare negative a fost provocat de importurile în cauză, care au făcut obiectul unui dumping. Într-adevăr, efectul altor importuri, al performanței la export a industriei comunitare, al fluctuațiilor monetare, al ofertei de materie primă, a diferențelor de calitate sau al investițiilor industriei comunitare, dacă a existat, a fost unul limitat.

(101)

Având în vedere analiza de mai sus, care a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă faptul că factorii respectivi nu pot schimba concluzia conform căreia prejudiciul evaluat a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping.

(102)

S-a examinat dacă există motive imperioase care ar putea să conducă la concluzia conform căreia nu ar fi în interesul Comunității să impună taxe antidumping asupra importurilor din RPC. Determinarea interesului Comunității se bazează pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, adică cele ale industriei comunitare, ale importatorilor și ale furnizorilor.

(103)

Industria comunitară suferă din cauza importurilor prejudiciabile de produs în cauză din RPC care au făcut obiectul unui dumping. Trebuie, de asemenea, amintit că indicatorii economici ai industriei comunitare prezentați mai sus au arătat că rezultatele financiare ale acesteia s-au înrăutățit în cursul perioadei examinate. Impunerea de măsuri de protecție (a se vedea considerentul 4) a permis unele diminuări parțiale ale efectelor importurilor chineze. Ținând cont de natura prejudiciului (respectiv pierderi recurente, pierderi de vânzări interne), deteriorarea continuă și substanțială a situației industriei comunitare nu poate fi evitată dacă nu se impun măsuri.

(104)

Ancheta a arătat că producția comunitară constă din patru producători de citrice preparate sau conservate (mandarine etc.), industrie care angajează aproximativ 2 000 de lucrători pentru producția și vânzarea produsului în cauză. Produsul în cauză reprezintă aproximativ 30 % din producția acestora. Dacă nu se impun măsuri, prețurile vor continua să scadă și producătorii comunitari vor suferi pierderi și mai mari, care nu vor putea fi acoperite pe termen mediu și lung. În plus, aceasta ar produce efecte negative pentru restul activităților societăților în cauză. Având în vedere investițiile în sistemele de producție, este de așteptat ca unii producători comunitari să nu reușească să recupereze investițiile, dacă nu se impun măsuri. Din cele prezentate anterior reiese că industria comunitară ar beneficia în mod clar din adoptarea de măsuri antidumping.

(105)

Dacă se impun măsuri antidumping, industria comunitară va fi, probabil, capabilă să își mărească prețurile de vânzare la un nivel care asigură o marjă de profit rezonabilă.

(106)

În consecință, se concluzionează provizoriu că ar fi în interesul industriei comunitare să se instituie măsuri antidumping.

(107)

Unii importatori s-au opus măsurilor. Totuși, alții, în special cei șase importatori neafiliați care au făcut parte din eșantion și au răspuns la chestionar s-au declarat de acord, în principiu, cu impunerea măsurilor, dată fiind necesitatea de a se menține o sursă dublă de aprovizionare pentru un produs care poate face obiectul unor fluctuații de producție legate de recoltă. Ei au subliniat, de asemenea, necesitatea stabilității pieței.

(108)

Comisia a analizat, de asemenea, datele prezentate de importatorii cooperanți drept răspuns la chestionare. În toate cazurile, activitatea de import al produsului în cauză din China reprezintă doar o proporție minoră din totalul activității lor. Orice măsură asupra importurilor de produs în cauză din China este, prin urmare, puțin probabil să aibă un astfel de impact asupra situației sectorului de import încât să fie disproporționat față de beneficiile obținute de industria comunitară.

(109)

Se reamintește că produsul în cauză, folosit în principal drept aliment pentru consum privat ca desert sau acompaniament se vinde, mai ales, sectorului de detaliu. Atunci când se prezintă în containere mari, produsul se vinde, în principal, direct către industria de catering care absoarbe 25 % din consum. Totuși, nicio societate de catering nu a cooperat la anchetă.

(110)

Atât sectorul de detaliu, cât și industria de catering, cumpără, în cadrul activității curente, o gamă largă de produse, din care produsul în cauză reprezintă doar o proporție minoră din necesități și, drept consecință, din costuri. Orice măsură asupra importurilor de produs în cauză din China este, prin urmare, puțin probabil să aibă un astfel de impact asupra situației sectorului de import încât să fie disproporționat față de beneficiile obținute de industria comunitară.

(111)

În plus, se reamintește că, pe termen scurt și mediu, lipsa impunerii de măsuri poate duce foarte bine la reducerea sau oprirea totală a activității industriei comunitare. Aceasta ar implica existența unei singure surse de aprovizionare, în plus, o sursă supusă prin natura sa fluctuațiilor legate de recoltă. Aceasta nu ar fi în interesul utilizatorilor.

(112)

Niciun element de probă care să indice contrariul nu a fost primit în cursul anchetei.

(113)

Nu s-a oferit nicio cooperare din partea organizațiilor de protecție a consumatorilor. Chiar în condițiile unui impact major asupra prețurilor, produsul în cauză reprezintă o proporție atât de mică în cheltuielile alimentare casnice, încât impactul asupra consumatorilor ar fi neglijabil.

(114)

În plus, se reamintește că, pe termen scurt și mediu, lipsa impunerii de măsuri poate duce foarte bine la reducerea sau oprirea totală a activității industriei comunitare. Aceasta ar implica existența unei singure surse de aprovizionare, în plus, o sursă supusă prin natura sa fluctuațiilor legate de recoltă. Aceasta nu ar fi în interesul consumatorilor.

(115)

Creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC aduce prejudicii furnizorilor, iar măsurile sunt în interesul acestora. Volumul materiei prime pe care o furnizează producătorilor comunitari este o sursă importantă a venitului lor. Dacă producția încetează, ar avea loc o tulburare semnificativă a activității agricole în regiunea spaniolă în cauză, mai ales din cauză că punerea în conserve este principala utilizare a anumitor varietăți de citrice, având în vedere gustul și consistența pulpei acestora.

(116)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că nu există nici un motiv imperios să nu fie instituite drepturi antidumping la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din RPC.

(117)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii trebuie să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să realizeze un profit general înainte de impozitare, care ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Pentru acest calcul s-a folosit provizoriu o marjă de profit înainte de impozitare de 6,8 %. Acesta a fost profitul obținut de sector înainte de creșterea importurilor, care a produs industriei un prejudiciu serios. Se consideră că acest nivel al profitului este reprezentativ pentru profitabilitatea care ar fi obținută de către industria comunitară pentru produsul în cauză în absența dumpingului prejudiciabil.

(118)

Majorarea de preț necesară a fost determinată prin compararea prețului de import mediu, utilizat pentru a stabili subcotarea (a se vedea considerentele 62-64), cu prețul neprejudiciabil al produsului similar comercializat de către industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciat a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzare pentru industria comunitară, astfel încât să reflecte marja de profit menționată anterior. Diferența rezultată din această comparație, exprimată în procente din valoarea totală de import CIF, s-a ridicat pentru fiecare societate la următoarele nivele, inferioare marjei de dumping constatate.

(119)

Având în vedere cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping provizorie la nivelul celei mai scăzute marje de dumping și eliminare de prejudiciu constatate, în conformitate cu norma taxei celei mai reduse. Având în vedere că nivelul de eliminare a prejudiciului este mai scăzut, în toate cazurile, decât marja de dumping, primul trebuie să fie considerat ca bază a nivelului general al măsurilor.

(120)

Scopul măsurilor anti-dumping este înlăturarea efectelor dumpingului prejudiciabil. Forma măsurilor este un element integral în acest sens. În funcție de condițiile specifice ale produsului în cauză și ale pieței acestuia, forma măsurilor trebuie să fie definită în așa fel încât să fie eficiente în sensul înlăturării efectelor menționate anterior.

(121)

În ceea ce privește cazul de față și așa cum au afirmat atât producătorii comunitari, cât și un număr semnificativ de importatori, condițiile specifice ale produsului și ale pieței care trebuie să fie luate în considerare sunt următoarele.

(122)

Forma măsurilor ar trebui să evite fenomenele detectate în cursul măsurilor/anchetei de protecție, ca și de prezenta anchetă. Aceste fenomene, care au prezentat o anumită persistență în subminarea tuturor măsurilor, oricând a fost posibil, sunt prezentate în continuare:

(123)

Un prim fenomen a fost un proces de acumulare de stocuri în noile state membre, chiar înainte de aderare, după cum s-a menționat anterior. Înainte de extinderea UE în 2004, exportatorii chinezi au expediat cantități importante din produsul în cauză către viitoarele state membre; aceste bunuri au intrat, astfel, pe piața comunitară, fără să facă obiectul unor măsuri de protecție atunci când aceste state membre au aderat la UE.

(124)

Un al doilea fenomen a fost introducerea de noi tipuri de produs, care în mod normal se aflau în afara domeniului de aplicare al măsurilor de protecție, dar care aveau aceleași caracteristici fizice și tehnice. Așa cum s-a explicat anterior în considerentul 14, acestea fac parte, în prezent, din produsul care face obiectul actualei proceduri antidumping.

(125)

Un al treilea fenomen a fost acela al compensării prețurilor. Operatorii UE au tendința de a se aproviziona de la comercianții chinezi nu numai cu produsul în cauză, dar și cu alte tipuri de alimente prelucrate.

(126)

Aceasta implică riscul ca efectele unei măsuri clasice, cum ar fi o taxă ad valorem să se compenseze prin prețuri mai ridicate încasate pentru alte produse alimentare importate. Ținând cont de cele menționate anterior, este necesară o măsură a cărei formă minimalizează astfel de fenomene, care ar putea micșora semnificativ eficiența măsurilor. În aceste condiții, taxa ar trebui să fie impusă sub forma unei sume specifice pe tonă, pentru a se garanta eficiența măsurilor și pentru a se descuraja orice absorbție a măsurilor antidumping prin intermediul unei scăderi a prețurilor de export. Această sumă rezultă din aplicarea marjei de eliminare a prejudiciului la prețurile de export folosite pentru calculul dumpingului în perioada de anchetă, pentru fiecare societate în perioada de anchetă. În ceea ce privește taxa specifică pentru toți producătorii exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion, aceasta se calculează ca o medie a datelor respective de la fiecare dintre societățile incluse în eșantion. Taxa specifică pentru toate celelalte societăți este cea mai mare taxă individuală impusă societăților incluse în eșantion. Pe aceste baze, taxa specifică se ridică la următoarele sume:

(127)

Nivelurile taxelor specifice pentru fiecare societate precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale dreptului (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice, menționate. Produsele importate fabricate de o altă societate care nu este menționată cu nume și adresă în partea operativă a prezentului regulament, inclusiv entitățile relaționate cu cele menționate în mod special, nu beneficiază de aceste rate și fac obiectul ratei de taxă aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”.

(128)

Orice cerere de aplicare a acestor rate individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților întreprinderii referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista companiilor care beneficiază de rate ale taxei individuale.

(129)

Diferența dintre nivelurile individuale ale dreptului este importantă și există un anumit număr de producători-exportatori. Toate aceste elemente pot avea ca efect favorizarea încercărilor de reorientare a fluxurilor de export prin intermediul exportatorilor tradiționali care beneficiază de cele mai scăzute drepturi. Prin urmare, în cazul în care exporturile unei societăți care beneficiază de niveluri individuale mai reduse ale dreptului cresc cu mai mult de 30 % în volum, măsurile individuale în cauză ar putea fi considerate insuficiente pentru a contrabalansa dumpingul prejudiciabil constatat. În consecință și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o anchetă pentru a corecta în mod corespunzător forma sau nivelul măsurilor.

(130)

Având în vedere cele de mai sus și, de asemenea, atât comentariile industriei comunitare, cât și cele ale unor importatori cu privire la modalitățile în care se pot manifesta aceste măsuri din punct de vedere al formei, această problemă poate fi discutată în etapa finală, dacă se dorește aceasta.

(131)

Se reamintește că, prin Regulamentul (CE) nr. 1295/2007 din 5 noiembrie 2007, Comisia a stabilit că importurile anumitor citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză, fac obiectul înregistrării, în vederea unei posibile aplicări retroactive a măsurilor antidumping, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) al regulamentului de bază. Industria comunitară a cerut aplicarea retroactivă a măsurilor. Această cerere este în curs de examinare. În stadiul actual, se observă că statisticile disponibile cu privire la importurile produsului în cauză din China au crescut cu peste 60 % în perioada noiembrie 2007-februarie 2008, în comparație cu aceeași perioadă a anilor precedenți (de la 16 300 tone până la 27 300 tone). Această creștere a fost însoțită de o scădere cu 4 % a prețului mediu al importurilor corespunzătoare.

(132)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (7) din regulamentul de bază, măsurile provizorii ar trebui să fie impuse pentru o perioadă de șase luni.

(133)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate, care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere, să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, ar trebui precizat că concluziile privind instituirea unor drepturi adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricărui drept definitiv,

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/38

(1)

Prin notificarea electronică din data de 29 noiembrie 2006, înregistrată de Comisie la 30 noiembrie 2006, cu numărul de referință A/39718, autoritățile slovace au notificat Comisiei, în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE, intenția lor de a acorda un ajutor regional ad-hoc pentru investiții în favoarea societății Glunz&Jensen s.r.o.

(2)

La 26 ianuarie 2007, s-a transmis o solicitare de informații (D/50360). Autoritățile slovace au răspuns prin scrisoarea din data de 20 februarie 2007 (A/31585).

(3)

Prin scrisoarea din data de 24 aprilie 2007 (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”), Comisia a informat Slovacia că a decis să inițieze procedura prevăzuta la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE cu privire la măsura de ajutor în cauză.

(4)

Decizia Comisiei de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(5)

Comisia nu a primit niciun fel de observații de la părțile interesate sau din partea Republicii Slovace.

(6)

Scopul măsurii de ajutor este promovarea dezvoltării regionale în regiunea Prešov (Slovacia de Est), care era regiune asistată în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE, în conformitate cu harta privind ajutoarele regionale în Slovacia (3) aplicabilă la data notificării, cu un plafon pentru ajutoarele regionale de 50 % din echivalentul net al ajutorului (ENA).

(7)

Proiectul propus constituie o măsură de ajutor ad-hoc notificată de autoritățile slovace. Ajutorul în cauză nu se acordă în cadrul unui sistem existent (respectiv baza sa juridică nu este menționată în Tratatul de aderare ca sistem de ajutor existent, nici nu a făcut obiectul așa-numitului mecanism interimar, iar Comisia nu a aprobat niciun sistem de ajutor pe baza acestor dispoziții legale după aderarea Slovaciei la UE).

(8)

Ajutorul notificat urmează să se acorde sub forma unei scutiri de impozite aplicate anual în perioada 2007-2010, de până la 100 % din obligațiile fiscale ale societății datorate de beneficiarul ajutorului, Glunz&Jensen s.r.o. Valoarea totală a scutirii de impozite este limitată la 42 milioane SKK în valoare actuală (4) (aproximativ 1,15 milioane EUR). Ajutorul nu poate fi cumulat cu ajutorul primit din alte surse pentru același proiect de investiții.

(9)

Baza juridică a ajutorului ad-hoc este constituită din Legea ajutorului de stat nr. 231/1999 cu modificările ulterioare; Legea impozitului pe venit nr. 595/2003 cu modificările ulterioare; și Legea impozitului pe venit nr. 366/1999 astfel cum a fost modificată la 31 decembrie 2003, în special secțiunea 52 alineatul (3) din Legea impozitului pe venit nr. 595/2003, cu modificările ulterioare, în condițiile prevăzute la secțiunea 35a din Legea impozitului pe venit nr. 366/1999, în forma pe care o avea la 31 decembrie 2003 (5).

(10)

Beneficiarul ajutorului, Glunz&Jensen s.r.o., este o întreprindere mare, ceea ce înseamnă că nu se încadrează în categoria IMM-urilor în sensul Regulamentului (CE) nr. 70/2001 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (6). Glunz&Jensen s.r.o. este filiala slovacă a Glunz&Jensen A/S (denumită în continuare „Glunz&Jensen”), cu sediul la Ringsted (Danemarca), alte filiale ale acesteia existând la momentul notificării în Virginia (Statele Unite ale Americii) și Thetford (Regatul Unit).

(11)

Glunz&Jensen este liderul mondial în domeniul producției și distribuției de echipamente de procesare „pre-press” pentru artele grafice, pentru echipamente tipografice offset și accesori ale acestora, cu o cotă de piață de aproximativ […] % (7) în Europa.

(12)

În 2004, Glunz&Jensen s.r.o. a demarat o investiție inițială în Slovacia care a presupus un volum al investiției de 213 milioane SKK (aproximativ 5,8 milioane EUR). Potrivit autorităților slovace, proiectul de investiții este în curs de aplicare în perioada 2004-2009, în două etape: 2004-2006 și 2007-2009.

(13)

Proiectul urmărește delocalizarea la Prešov a activităților de producție care existau în 2004 în Regatul Unit și Danemarca. Ca urmare a proiectului de delocalizare, uzina de la Thetford a fost închisă la sfârșitul anului 2006.

(14)

Uzina de la Prešov urmează să se dezvolte și să devină principalul centru de producție al firmei. De fapt, potrivit autorităților slovace, toate utilajele care sunt instalate în uzina din Slovacia sunt transferate direct din Danemarca și Regatul Unit. Prin urmare, costurile eligibile ale proiectului includ numai clădirile și unele echipamente suplimentare mai puțin importante.

(15)

Prima măsură în cadrul etapei de investiții 2004-2006 a constat în achiziționarea unei hale de producție și a unui teren viran, pentru o viitoare extindere. Cea de-a doua măsură, ulterioară, a inclus renovarea construcțiilor și instalațiilor și achiziționarea echipamentelor (care nu erau legate în mod direct de producție). Valoarea totală a investiției pentru prima etapă a fost de 128 milioane SKK (aproximativ 3,5 milioane EUR). După cum se menționează în declarațiile anexate notificării, Glunz&Jensen s.r.o. nu a primit niciun ajutor de stat pentru această primă parte a proiectului și nu există nicio cerere depusă în acest sens.

(16)

Cea de-a doua etapă a investiției, care se desfășoară în perioada 2007-2009, reprezintă proiectul notificat de autoritățile slovace la 29 noiembrie 2006. Această parte vizează continuarea proiectului inițial prin construirea altor clădiri și cumpărarea altor echipamente (echipamente informatice, camioane și aparatură de birou), totalizând 84 milioane SKK în valoare actuală (aproximativ 2,3 milioane EUR).

(17)

Unitatea de producție din Slovacia a fost deschisă în aprilie 2005. Începând din acel moment, producția fabricii a crescut semnificativ, iar productivitatea s-a îmbunătățit considerabil (8).

(18)

Comisia a consemnat, în decizia sa de inițiere a procedurii de investigație formală, că are îndoieli privind compatibilitatea ajutorului cu piața comună, în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE și al Orientărilor privind ajutoarele de stat cu destinație regională (9) (denumite în continuare „Orientările generale din 1998”) din următoarele motive:

(19)

Nu s-au primit observații de la autoritățile slovace sau de la terți care să elimine îndoielile exprimate atunci când a fost inițiată investigația formală.

(20)

Prin notificarea măsurii de ajutor cu clauză suspensivă până la autorizarea de către Comisie, autoritățile slovace au îndeplinit cerințele procedurale prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE.

(21)

Comisia consideră că măsura constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE din următoarele motive, menționate deja în decizia de deschidere a procedurii.

(22)

Sunt implicate resurse de stat, deoarece se preconizează o scutire de la plata unor obligații fiscale ale societății.

(23)

Măsura ar scuti beneficiarul ajutorului de costurile pe care acesta ar trebui să le suporte în condiții normale de piață. Prin urmare, măsura ar oferi Glunz&Jensen s.r.o. un avantaj față de alte societăți.

(24)

Măsura este selectivă, deoarece se referă la o singură întreprindere.

(25)

Măsura afectează comerțul dintre statele membre, deoarece (i) beneficiarul activează într-un sector în care comerțul intracomunitar este puternic dezvoltat și (ii) delocalizarea activităților din Danemarca și Regatul Unit are un efect puternic asupra fluxurilor comerciale din sectorul respectiv.

(26)

În cazul în care măsura constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, compatibilitatea acesteia trebuie evaluată prin prisma exceptărilor prevăzute la articolul 87 alineatele (2) și (3) din Tratatul CE. Exceptările prevăzute la articolul 87 alineatul (2) din Tratatul CE, care se referă la ajutoarele cu caracter social acordat consumatorilor individuali, ajutoarele pentru remedierea daunelor cauzate de dezastre naturale sau de situații excepționale și ajutoarele acordate anumitor zone din Republica Federală Germania, nu se aplică în acest caz. Măsura nu poate fi considerată ca fiind un proiect important de interes european comun sau o măsură care să soluționeze o dereglare gravă în economia slovacă, așa cum prevede articolul 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE. Măsura nu se încadrează nici la exceptarea permisă de articolul 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, care prevede acordarea de ajutoare pentru facilitarea dezvoltării anumitor activități economice sau a anumitor zone economice, dacă aceste ajutoare nu afectează comerțul în așa măsură încât să contravină interesului comun. Măsura nu are ca obiectiv nici promovarea culturii și conservarea patrimoniului cultural, așa cum prevede articolul 87 alineatul (3) litera (d) din Tratatul CE.

(27)

Articolul 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE prevede autorizarea ajutoarelor destinate promovării dezvoltării economice a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut. Regiunea Prešov (Slovacia de Est) este o regiune eligibilă pentru acordarea de ajutoare în temeiul acestei derogări.

(28)

În decizia sa de demarare a procedurii de investigație formală, Comisia a explicat motivele, rezumate în partea a III a prezentei decizii, pentru care avea îndoieli că măsura s-ar putea încadra în derogarea prevăzută de articolul 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE. În absența oricăror observații din partea Republicii Slovace sau de la terți, Comisia nu poate deduce decât că aceste îndoieli se confirmă.

(29)

Comisia constată că măsura notificată de Republica Slovacă, așa cum este descrisă la alineatele (6)-(9) de mai sus, nu este compatibilă cu piața comună în temeiul vreunei derogări prevăzute de Tratatul CE și trebuie interzisă. Potrivit autorităților slovace, ajutorul nu a fost acordat, prin urmare nu este nevoie să fie recuperat,

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/43

(1)

Decizia 2007/716/CE a Comisiei (2) stabilește măsurile tranzitorii în ceea ce privește cerințele structurale pentru anumite unități din sectorul cărnii și al laptelui din Bulgaria prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 852/2004 și (CE) nr. 853/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului. Atât timp cât aceste unități sunt în tranziție, produsele provenind de la acestea ar trebui introduse numai pe piața internă sau utilizate pentru prelucrare ulterioară în unitățile din Bulgaria aflate în tranziție.

(2)

Decizia 2007/716/CE a fost modificată prin Deciziile 2008/290/CE (3) și 2008/330/CE ale Comisiei.

(3)

În conformitate cu o declarație oficială din partea autorității competente bulgare, anumite unități din sectorul cărnii și al laptelui și-au încetat activitățile sau au finalizat procesul de modernizare și, în prezent, respectă în totalitate legislația comunitară. Prin urmare, aceste unități ar trebui eliminate de pe lista unităților aflate în tranziție.

(4)

Prin urmare, anexa la Decizia 2007/716/CE ar trebui modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/45

(1)

În Slovacia au apărut focare epidemice de pestă porcină clasică.

(2)

Decizia 2008/377/CE a Comisiei din 8 mai 2008 privind anumite măsuri de protecție referitoare la pesta porcină clasică în Slovacia (2) a fost adoptată pentru a întări măsurile întreprinse de Slovacia în temeiul Directivei 2001/89/CE a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice (3).

(3)

Informațiile furnizate de Slovacia indică faptul că focarele de pestă porcină clasică din statul membru respectiv au fost eradicate, iar rezultatele anchetei epidemiologice arată că pesta porcină clasică nu s-a răspândit mai departe.

(4)

Prin urmare, Decizia 2008/377/CE ar trebui abrogată.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 178/46