10.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

10.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/3

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2007/2008 au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1109/2007 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 462/2008 al Comisiei (4).

(2)

Datele de care dispune în prezent Comisia duc la modificarea valorilor respective, în conformitate cu regulile și normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

10.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/5

(1)

Regulamentul (CE) nr. 40/2008 al Consiliului din 16 ianuarie 2008 de stabilire, pentru 2008, a posibilităților de pescuit și a condițiilor conexe pentru anumite stocuri de pești și grupe de stocuri de pești, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în apele în care sunt necesare limitări ale capturilor (3) stabilește cotele pentru anul 2008.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de către Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament, efectuate de către nave care arborează pavilionul statului membru menționat în anexa respectivă sau care sunt înregistrate în statul membru în cauză, au epuizat cota alocată pentru anul 2008.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din stocul respectiv, precum și a păstrării la bord, a transbordării și a debarcării acestuia,

10.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/7

(1)

Începând cu data de 1 iulie 2008, Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se aplică principalelor sectoare ale organizării comune a piețelor agricole, în conformitate cu articolul 204 din respectivul regulament. Prin urmare, se impune adoptarea de către Comisie a măsurilor necesare pentru modificarea sau abrogarea regulamentelor sectoriale în cauză, în vederea asigurării punerii în aplicare corespunzătoare începând cu această dată.

(2)

Articolul 130 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că, fără a aduce atingere cazurilor în care se solicită licențe de import în temeiul respectivului regulament, Comisia poate efectua importuri ale unuia sau mai multor produse reglementate de organizarea comună a piețelor agricole sub rezerva prezentării unei licențe de import. Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede obligativitatea licențelor de import pe de o parte pentru gestionarea regimului importurilor de orez decorticat și albit, în vederea luării în considerare a cantităților care urmează să fie importate și, pe de altă parte, pentru gestionarea regimului importurilor de zahăr în cadrul unor acorduri preferențiale.

(3)

În ceea ce privește exporturile, articolul 167 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 menționează că restituirile la export se acordă numai pentru produsele enumerate la articolul 162 alineatul (1) din regulamentul respectiv cu condiția prezentării unei licențe de export. Conform articolului 161 din regulament, Comisia poate efectua exporturi ale unuia sau mai multor produse sub rezerva prezentării unei licențe de export.

(4)

În scopul gestionării importurilor și exporturilor, Comisia are competența de a determina produsele pentru care importul și/sau exportul se vor efectua sub rezerva prezentării unei licențe. În momentul evaluării cerințelor privind sistemul de licențe, Comisia trebuie să țină cont de instrumentele adecvate de gestionare a piețelor, în special pentru monitorizarea importurilor.

(5)

Această situație oferă ocazia de a examina în detaliu normele existente în diferitele sectoare de piață și de a reexamina practicile actuale de acordare a licențelor, în scopul simplificării și reducerii sarcinilor administrative pentru statele membre și operatori. Din motive de claritate, normele trebuie incluse în Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole (3).

(6)

Un sistem de licențe reprezintă mecanismul adecvat pentru gestionarea contingentelor tarifare pentru importurile și exporturile care vor fi gestionate printr-o altă metodă decât cea bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor, conform principiului „primul venit, primul servit”, având în vedere volumul în cauză limitat și numărul extrem de mare al cantităților solicitate.

(7)

Un sistem de licențe este considerat a fi mecanismul cel mai adecvat pentru monitorizarea anumitor produse agricole importate în condiții preferențiale, atunci când se ia în considerare avantajul important oferit prin rata redusă a taxelor aplicabile și nevoia imperativă de a anticipa mișcările pieței.

(8)

Luând în considerare gama largă de norme detaliate și dispoziții tehnice puse în aplicare în sectoarele de piață pentru gestionarea exporturilor prin intermediul restituirilor, în această etapă este considerată mai oportună menținerea respectivelor dispoziții în cadrul regulamentelor sectoriale.

(9)

În sectorul cerealelor, licențele de import și export trebuie să fie considerate drept indicator al mișcărilor pe termen mediu și al evoluției previzibile a pieței. Ele reprezintă un instrument cheie pentru stabilirea bilanțului pieței, care urmează să fie folosit la evaluarea condițiilor de revânzare a stocurilor de intervenție pe piața internă sau a condițiilor de export, sau pentru a determina dacă trebuie să se aplice o taxă de export. În această privință, se impune ca importul să fie condiționat de prezentarea unei licențe pentru alac, grâu comun și meslin, orz, porumb, sorg, grâu dur, făină de grâu comun și de alac și manioc, iar exportul să fie condiționat de prezentarea unei licențe pentru alac, grâu comun și meslin, orz, porumb, grâu dur, secară, ovăz și făină de grâu comun și de alac, având în vedere importanța predominantă pe piața internă și impactul acestora asupra fluxurilor comerciale.

(10)

În sectorul orezului, informațiile privind importurile și exporturile previzibile furnizate prin licențe constituie baza pentru supravegherea pieței, în special datorită poziției importante pe care o deține orezul la nivelul consumului intern. De asemenea, acestea se folosesc pentru a monitoriza respectarea liniilor tarifare pentru produsele similare. În plus, licențele eliberate se iau în considerare la calcularea taxelor la import pentru orezul decorticat și albit, în temeiul articolelor 137 și 139 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Din aceste motive, licența de import trebuie să fie obligatorie pentru orezul decorticat, orezul albit, orezul semi-albit și brizura de orez, iar licența de export trebuie să fie obligatorie pentru orezul decorticat, orezul albit și orezul semi-albit.

(11)

În cazul zahărului, monitorizarea pieței are o importanță mare și este necesară o cunoaștere precisă a exporturilor. Ca urmare, exporturile de zahăr trebuie să fie monitorizate și să se efectueze sub rezerva prezentării licențelor. În ceea ce privește importurile, obligativitatea licenței trebuie să se limiteze la importurile care beneficiază de taxe de import preferențiale, fără a aduce atingere importurilor efectuate în cadrul contingentelor tarifare.

(12)

Pentru a preveni perturbarea organizării comune a pieței cânepei pentru fibre, care poate fi cauzată de recoltele ilegale de cânepă, trebuie prevăzute dispoziții privind controlul importurilor de cânepă și sămânță de cânepă, pentru a asigura faptul că aceste produse oferă anumite garanții în ceea ce privește conținutul de tetrahidrocanabinol. În consecință, este necesar să se prevadă eliberarea de licențe pentru astfel de importuri.

(13)

Pentru fructe și legume, informațiile obținute din licențele de import ar trebui utilizate pentru a monitoriza respectarea liniilor tarifare pentru produsele similare cum ar fi usturoiul uscat sau congelat sau pentru a administra contingentele tarifare.

(14)

Producătorii de mere din Comunitate s-au confruntat recent cu o situație dificilă cauzată, printre altele, de o creștere semnificativă a importurilor de mere din anumite țări terțe din emisfera sudică. În consecință, trebuie îmbunătățită monitorizarea importurilor de mere. Instrumentul corespunzător pentru îndeplinirea acestui obiectiv este un mecanism bazat pe eliberarea de licențe de import, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (4). În ceea ce privește bananele, licențele de import sunt necesare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2014/2005 al Comisiei din 9 decembrie 2005 privind certificatele în cadrul regimului de import de banane în Comunitate pentru bananele puse în liberă circulație la taxa vamală din Tariful Vamal Comun (5). Pentru a oferi o imagine completă a produselor care necesită licențe, cerințele relevante trebuie incluse, de asemenea, în Regulamentul (CE) nr. 376/2008.

(15)

În ceea ce privește produsele lactate, informațiile furnizate prin licențe cu privire la importurile cu taxe reduse previzionate sunt importante pentru supravegherea pieței. În ceea ce privește importurile de carne de vită cu taxă redusă, pentru a putea monitoriza volumul comerțului cu țările terțe, trebuie prevăzut un sistem de licențe pentru anumite produse.

(16)

Importurile de alcool etilic de origine agricolă trebuie să se realizeze sub rezerva prezentării licențelor, având în vedere cerințele de supraveghere a pieței în cazul unei industrii sensibile.

(17)

Pentru a prezenta o imagine clară și completă a obligațiilor privind licențele pentru comerțul cu produse agricole, trebuie să se stabilească în Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei lista importurilor și exporturilor care se supun cerințelor în cauză.

(18)

Pentru aplicarea articolului 4 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008, trebuie stabilite cantitățile maxime ale produselor pentru care nu trebuie prezentate licențe de import și export sau certificate de fixare în avans, cu condiția ca importul sau exportul să nu se realizeze în cadrul unor acorduri preferențiale. Lista produselor în cauză trebuie modificată în funcție de modificările aduse obligațiilor privind licențele.

(19)

Prin urmare, se impune ca Regulamentul (CE) nr. 376/2008 și regulamentele următoare să fie modificate în consecință:

(20)

Se impune ca Regulamentul (CEE) nr. 1119/79 al Comisiei din 6 iunie 1979 de stabilire a normelor speciale de aplicare a sistemului de licențe de import în sectorul semințelor (17) să fie abrogat în consecință.

(21)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

(1)   Sub rezerva anumitor excepții prevăzute de normele comunitare specifice anumitor produse, în special pentru produsele menționate în Regulamentul (CE) nr. 3448/93 (18) al Consiliului și în cadrul normelor de punere în aplicare a acestuia, prezentul regulament stabilește normele comune de punere în aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate cu fixare în avans (denumite în continuare «licențe», respectiv, «certificate») prevăzute în partea III capitolele II și III din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (19) al Consiliului și în Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 (20) al Consiliului sau instituite prin prezentul regulament.

(2)   Se prezintă o licență sau un certificat pentru următoarele produse:

(3)   Pentru produsele menționate la alineatul 2 litera (a) punctul (i), la alineatul 2 litera (a) punctul (iii) și la alineatul 2 litera (b) punctul (i), se aplică cuantumul garanției și perioada de valabilitate prevăzute în anexa II.

În cazul produselor menționate la alineatul (2) litera (a) punctul (ii), la alineatul (2), litera (b), punctul (ii) și la alineatul (2) litera (b) punctul (iii), se aplică normele specifice de punere în aplicare legate de perioada de valabilitate și cuantumul garanției prevăzute de normele comunitare specifice produselor respective.

(4)   În sensul sistemului de licențe de export și de certificate de fixare în avans menționate la alineatul (1), atunci când s-a stabilit o restituire pentru produse care nu figurează în partea II a anexei II la prezentul regulament și dacă un operator nu depune o cerere de restituire, respectivul operator nu are obligația de a prezenta o licență sau un certificat pentru exportul produselor în cauză.

2.

La articolul 7, se adaugă alineatul următor:

„(8)   Fără a aduce atingere articolului 1 alineatul (3), perioada de valabilitate a licențelor de import și export și a certificatelor de fixare în avans este cea stabilită pentru fiecare produs în anexa II.”

3.

La articolul 14, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Fără a aduce atingere articolului 1 alineatul (3), cuantumul garanției aplicabile licențelor și certificatelor eliberate pentru importuri și exporturi este cel stabilit în anexa II. Se poate aplica un cuantum suplimentar în cazul fixării unei taxe de export.

Nu se acceptă nicio cerere de licență sau certificat dacă nu s-a constituit la organismul competent o garanție corespunzătoare până cel târziu la ora 13 în ziua în care se depune cererea.”

4.

Anexa II se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

(1)   Prezentul regulament stabilește normele specifice de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans puse în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 376/2008 (22) al Comisiei pentru produsele enumerate în partea XVIII a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (23) al Consiliului.

(2)   Se aplică Regulamentul (CE) nr. 376/2008 și Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 (24), cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede dispoziții contrare.

2.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

(1)   Produsele pentru care se prezintă o licență sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008.

(2)   Titlul II din prezentul regulament se aplică în cazul importurilor oricăror produse enumerate în partea XVIII a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (25), importate în cadrul contingentelor tarifare gestionate prin alte metode decât metoda bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor, în conformitate cu articolele 308a, 308b și 308c din Regulamentul (CE) nr. 2454/93 (26).

3.

Articolele 4, 5 și 6 se elimină.

1.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Produsele pentru care se prezintă o licență de import sunt menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 (28) al Comisiei. Perioada de valabilitate a licenței de import și cuantumul garanției care trebuie constituită sunt precizate în partea I a anexei II la respectivul regulament, fără a aduce atingere articolului 24 alineatele (3) și (4) din prezentul regulament.

Se aplică Regulamentul (CE) nr. 376/2008 și Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 (29) al Comisiei, cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede dispoziții contrare.

2.

La articolul 3, alineatele (1) și (3) se elimină.

3.

La articolul 24, se adaugă alineatele următoare:

„(3)   Nu se acceptă nicio cerere de licență sau certificat dacă nu s-a constituit la organismul competent o garanție de 10 EUR la suta de kilograme de greutate netă a produsului până cel târziu la ora 13 în ziua în care se depune cererea.

(4)   Licența este valabilă începând cu ziua de eliberare efectivă, în sensul articolului 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 până la sfârșitul celei de-a treia luni ulterioare acestei date.”

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

(1)   Prezentul regulament stabilește normele specifice de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans puse în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 376/2008 (30) al Comisiei pentru produsele enumerate în părțile I și II ale anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (31) al Consiliului.

2.   Se aplică Regulamentul (CE) nr. 376/2008 și Regulamentele (CE) nr. 1301/2006 (32) și (CE) nr. 1454/2007 (33) ale Comisiei, în cazul în care prezentul regulament nu prevede dispoziții contrare.

2.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

(1)   Perioada de valabilitate a licenței de import și de export se stabilește după cum urmează:

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), perioada de valabilitate a licențelor de export pentru produsele menționate în partea II secțiunea A a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 376/2008, pentru care nu s-a fixat nicio restituire sau nicio restituire cu fixare în avans, expiră în cea de-a șaizecea zi ulterioară zilei de eliberare a licenței, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), perioada de valabilitate a licențelor de export pentru care s-a stabilit o restituire pentru produsele aferente codurilor NC 1702 30, 1702 40, 1702 90 și 2106 90 expiră nu mai târziu de:

(4)   La cererea operatorului, prin derogare de la alineatul (1), perioada de valabilitate a licențelor de export pentru care s-a fixat o restituire pentru produsele aferente codurilor NC 1107 10 19, 1107 10 99 și 1107 20 00 expiră nu mai târziu de:

(5)   Secțiunea 22 a licențelor eliberate conform alineatelor (2), (3) și (4) conține una din mențiunile care figurează în anexa X.

(6)   În cazul în care se prevede un termen special de valabilitate a licențelor de import pentru importurile originare și provenind din anumite țări terțe, în secțiunile 7 și 8 din cererile de licență și din licențe se menționează țara sau țările de proveniență și de origine. Licența atrage obligația de a se importa din țara sau din țările respective.

(7)   Prin derogare de la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008, drepturile care decurg din licențele menționate la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (4) din prezentul articol nu sunt transmisibile.

3.

Articolul 7 se elimină.

4.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

(1)   Licențele de export aferente produselor pentru care s-a stabilit o restituire sau o taxă se eliberează în a treia zi lucrătoare următoare celei în care s-a depus cererea, cu condiția ca, în această perioadă, Comisia să nu fi luat nicio măsură specifică menționată la articolul 9 din prezentul regulament, la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1501/1995 sau la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1518/1995 (35) al Comisiei și cantitatea pentru care au fost solicitate licențe să fi fost notificată în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament.

Primul paragraf nu se aplică licențelor emise în cadrul procedurilor de invitație de participare la licitație sau licențelor prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008, emise pentru a realiza o operațiune de ajutor alimentar în sensul articolului 10 alineatul (4) din Acordul privind agricultura, încheiat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (36). Aceste licențe de export se eliberează în prima zi lucrătoare următoare datei acceptării ofertei.

2.   Licențele de export aferente produselor pentru care nu s-a stabilit o restituire sau o taxă se eliberează la data depunerii cererii.

5.

Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

(1)   Comisia poate decide următoarele:

Suspendarea menționată la litera (c) de la primul paragraf poate fi stabilită pentru o perioadă mai lungă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(2)   În cazul în care cantitățile solicitate sunt reduse sau respinse, garanția aferentă licenței este restituită imediat pentru orice cantitate pentru care cererea nu a fost îndeplinită.

(3)   Solicitanții își pot retrage cererea de licență în cele trei zile lucrătoare următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a procentului de acceptare indicat la alineatul (1) litera (a), în cazul în care acest procent este mai mic de 80 %. Statele membre eliberează atunci garanția.

(4)   Măsurile luate conform alineatului (1) nu se aplică în cazul exporturilor realizate în vederea punerii în aplicare a acțiunilor comunitare și naționale de ajutor alimentar prevăzute în cadrul acordurilor internaționale sau a altor programe suplimentare sau în vederea punerii în aplicare a altor acțiuni comunitare de furnizare gratuită de alimente.”

6.

Articolul 11 se elimină.

7.

Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Garanția menționată la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 care trebuie să fie constituită în conformitate cu titlul III din Regulamentul (CE) nr. 2220/85 (37) al Comisiei este fixată după cum urmează:

8.

Anexele I, II, III, XI, XII și XIII se elimină.

9.

Anexa X se înlocuiește cu textul anexei II la prezentul regulament.

1.

La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Produsele pentru care se prezintă o licență de import sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei (38). Perioada de valabilitate a licenței de import și cuantumul garanției care trebuie constituită în conformitate cu titlul III din Regulamentul (CE) nr. 2220/85 (39) al Comisiei sunt prevăzute în partea I a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 376/2008.

2.

Articolele 6 și 8 se elimină.

1.

La articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Importurile de produse care se încadrează la codurile NC 0709 90 39, 0711 20 90 și 2306 90 19 pentru care se prezintă o licență de import sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 (40) al Comisiei. Perioada de valabilitate a licenței de import și cuantumul garanției care trebuie constituită sunt fixate în partea I a anexei II la respectivul regulament.

2.

Articolul 3 se elimină.

1.

La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Produsele pentru care se prezintă o licență de export sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei (43).

Perioada de valabilitate a licenței de export și cuantumul garanției care trebuie constituită sunt fixate astfel cum se prevede în partea II a anexei II la respectivul regulament și se aplică în toate cazurile menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din respectivul regulament.

2.

La articolul 8, alineatele (1), (2) și (3) se elimină.

3.

Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Produsele pentru care se prezintă o licență de import sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei.

Perioada de valabilitate a licenței de import și cuantumul garanției care trebuie constituită sunt fixate astfel cum se prevede în partea I a anexei II la respectivul regulament și se aplică în toate cazurile menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din respectivul regulament.”

4.

La articolul 11, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Atunci când o cerere de licență privind produsele care intră sub incidența alineatului (1) primul paragraf se referă la cantități de cel mult 10 tone, partea în cauză nu poate depune în aceeași zi și la aceeași autoritate competentă mai mult de o astfel de cerere și nu se poate utiliza pentru export mai mult de o licență eliberată pentru cantități de cel mult 10 tone”.

5.

La articolul 12, alineatul (1) se elimină.

1.

La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Produsele pentru care se prezintă o licență de import sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 (45) al Comisiei. Perioada de valabilitate a licenței de import și cuantumul garanției care trebuie constituită sunt fixate astfel cum se prevede în partea I a anexei II la respectivul regulament.

2.

La articolul 6, alineatul (2) se elimină.

3.

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

4.

Anexa II se elimină.

1.

Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Importurile de mere care se încadrează la codurile NC 0808 10 80 pentru care se prezintă o licență de import sunt prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 (46) al Comisiei.

2.

Alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Împreună cu cererea, importatorii constituie garanția prevăzută în titlul III din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85, care garantează respectarea angajamentului de import pe perioada de valabilitate a licenței de import.

Cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția este reținută total sau parțial în cazul în care importul nu s-a realizat sau s-a realizat doar parțial, în perioada de valabilitate a licenței de import.

Perioada de valabilitate a licenței de import și cuantumul garanției sunt stabilite în partea I a anexei II la Regulamentul nr. 376/2008.”

3.

Alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Licențele de import sunt valabile numai pentru importurile originare din țara indicată.”

1.

La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Produsele pentru care se prezintă o licență de import sunt stabilite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 (47) al Comisiei. Perioada de valabilitate a licenței de import și cuantumul garanției care trebuie constituită sunt cele stabilite în partea I a anexei II la respectivul regulament.

2.

Articolele 3 și 4 se elimină.

3.

La articolul 5, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În cazul importurilor realizate în cadrul unui contingent tarifar de import, se aplică dispozițiile următoare:

(a)

valabilitatea licențelor sau a certificatelor nu a expirat la data menționată la alineatul (1);

(b)

licențele sau certificatele nu mai sunt solicitate pentru produsele în cauză începând cu data menționată la alineatul (1);

(c)

licențele sau certificatele au fost folosite doar parțial sau nu au fost folosite deloc la data menționată la alineatul (1).

(a)

în privința sectoarelor cerealelor, inului și cânepii, uleiului de măsline, fructelor și legumelor proaspete sau prelucrate, semințelor, cărnii de vită și mânzat, cărnii de oaie și de capră, cărnii de porc, laptelui și produselor din lapte, ouălor, cărnii de pasăre, alcoolului etilic de origine agricolă și a altor sectoare de produse, altele decât sectoarele orezului, zahărului și cel vitivinicol, de la data de 1 iulie 2008;

(b)

în privința sectorului vitivinicol, de la data de 1 august 2008;

(c)

în privința sectorului orezului, de la data de 1 septembrie 2008;

(d)

în privința sectorului zahărului, de la data de 1 octombrie 2008.

10.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/28

(1)

Directiva 76/308/CEE a Consiliului din 15 martie 1976 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor privind anumite cotizații, drepturi, taxe și alte măsuri (3) a fost modificată de mai multe ori (4) în mod substanțial. Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice directiva menționată.

(2)

Dispozițiile naționale în materie de recuperare constituie, prin simpla limitare a domeniului de aplicare a acestora la teritoriul național, un obstacol în funcționarea pieței interne. Această situație nu permite aplicarea integrală și echitabilă a reglementărilor comunitare, în special în domeniul politicii agricole comune, facilitând realizarea unor operațiuni frauduloase.

(3)

Este necesar să se răspundă amenințării pe care intensificarea fraudelor o constituie pentru interesele financiare ale Comunității și ale statelor membre, precum și pentru piața internă, astfel încât să se asigure o mai bună competitivitate și o mai mare neutralitate fiscală a pieței interne.

(4)

În consecință, este necesară adoptarea unor norme comune de asistență reciprocă în materie de recuperare.

(5)

Aceste norme ar trebui să se aplice pentru recuperarea creanțelor rezultate din diferite măsuri cuprinse în sistemul de finanțare integrală sau parțială al Fondului European Agricol de Garantare și a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, a cotizațiilor și a altor taxe și a taxelor la import și la export, a taxei pe valoarea adăugată, a accizelor armonizate (tutun prelucrat, alcool și băuturi alcoolice și uleiuri minerale), precum și a impozitului pe venit și pe capital și a impozitelor pe primele de asigurare. Ele ar trebui să se aplice și pentru recuperarea dobânzilor, a penalităților și a amenzilor administrative, cu excepția oricăror sancțiuni cu caracter penal, precum și a cheltuielilor legate de aceste creanțe.

(6)

Asistența reciprocă ar trebui să însemne, pentru autoritatea solicitată, pe de o parte, furnizarea către autoritatea solicitantă a unor informații necesare acesteia, în vederea recuperării creanțelor apărute în statul membru în care își are sediul, și înștiințarea debitorului în legătură cu toate actele referitoare la astfel de creanțe, eliberate în statul membru respectiv, și, pe de altă parte, inițierea, la cererea autorității solicitante, a operațiunilor de recuperare a creanțelor apărute în statul membru în care se află sediul autorității solicitante.

(7)

Diferitele forme de asistență reciprocă ar trebui practicate de autoritatea solicitată în conformitate cu actele cu putere de lege sau actele administrative în vigoare în aceste cazuri în statul membru în care se află sediul acesteia.

(8)

Este necesar să se determine condițiile în care autoritatea solicitantă înaintează cererile de asistență și definește limitele circumstanțelor speciale care permit, în fiecare dintre cazuri, autorității solicitate să nu dea curs solicitării de asistență.

(9)

Pentru a permite recuperarea mai eficientă și mai eficace a creanțelor care fac obiectul unei cereri de recuperare, este necesar ca titlul care permite executarea creanței să fie considerat, în principiu, un titlu al statului membru în care își are sediul autoritatea solicitată.

(10)

Atunci când intervine pe seama autorității solicitante pentru a recupera o creanță, autoritatea solicitată ar trebui să aibă posibilitatea, dacă dispozițiile în vigoare în statul membru în care își are sediul permit acest lucru și în acord cu autoritatea solicitantă, de a acorda debitorului un termen de plată sau o plată eșalonată în timp. Dobânzile care ar putea fi percepute ca urmare a acordării facilităților de plată ar trebui să fie transferate statului membru în care se află sediul autorității solicitante.

(11)

Pe baza cererii motivate a autorității solicitante, autoritatea solicitată ar trebui să aibă posibilitatea, în măsura în care dispozițiile în vigoare în statul membru în care se află sediul acesteia permit acest lucru, de a pune în aplicare măsuri asiguratorii în vederea garantării recuperării creanțelor apărute în statul membru solicitant. Aceste creanțe nu ar trebui să beneficieze neapărat de privilegiile acordate unor creanțe similare apărute în statul membru în care se află sediul autorității solicitate.

(12)

În timpul procedurii de recuperare în statul membru în care se află sediul autorității solicitate, creanța sau titlul care permit executarea recuperării acesteia, emise în statul membru în care se află sediul autorității solicitate, pot fi contestate de beneficiar. În acest caz, este necesar să se prevadă ca acțiunea în contestare să fie înaintată de acesta din urmă instanței competente a statului membru în care se află sediul autorității solicitante, iar autoritatea solicitată trebuie să suspende, dacă nu există o cerere în sens contrar formulată de autoritatea solicitantă, procedura de executare pe care a inițiat-o până în momentul luării unei decizii de către instanța competentă.

(13)

Este oportun să se prevadă ca documentele și informațiile comunicate în cadrul asistenței reciproce în materie de recuperare să nu poată fi utilizate în alte scopuri.

(14)

Cu excepția unor cazuri excepționale, nu se poate recurge la asistența reciprocă în materie de recuperare pe baza unor avantaje financiare sau a unui interes în rezultatele obținute, dar statele membre trebuie să fie în măsură să definească modalitățile de rambursare în cazul în care recuperarea pune probleme deosebite.

(15)

Prezenta directivă nu ar trebui să aibă ca efect limitarea asistenței reciproce pe care anumite state membre și-o acordă pe baza unor acorduri sau regimuri bilaterale sau multilaterale.

(16)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (5).

(17)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul național a directivelor menționate în anexa I, partea C,

(a)

rambursărilor, intervențiilor și altor măsuri cuprinse în sistemul de finanțare integrală sau parțială al Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA) și al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), inclusiv sumelor care se percep în cadrul acestor acțiuni;

(b)

cotizațiilor și altor drepturi prevăzute în cadrul organizării comune a piețelor din sectorul zahărului;

(c)

taxelor la import;

(d)

taxelor la export;

(e)

taxei pe valoarea adăugată;

(f)

accizelor pentru:

(g)

impozitelor pe venit și pe capital;

(h)

impozitelor pe primele de asigurare;

(i)

dobânzilor, penalităților și amenzilor administrative, precum și cheltuielilor privind creanțele menționate la literele (a)-(h), cu excepția oricărei sancțiuni penale prevăzute de legislația în vigoare în statul membru în care își are sediul autoritatea solicitată.

1.

„autoritate solicitantă”, autoritatea competentă a unui stat membru care formulează o cerere de asistență privind o creanță menționată la articolul 2;

2.

„autoritatea solicitată”, autoritatea competentă a unui stat membru căreia i se adresează cererea de asistență;

3.

„taxe la import”, taxele vamale și taxele cu efect echivalent asupra importurilor, precum și impunerile la import prevăzute în cadrul politicii agricole comune sau în cadrul regimurilor specifice care se aplică anumitor mărfuri ce rezultă din transformarea produselor agricole;

4.

„taxe la export”, taxele vamale și taxele cu efect echivalent asupra exporturilor, precum și impunerile la export prevăzute în cadrul politicii agricole comune sau în cadrul regimurilor specifice aplicabile anumitor mărfuri care rezultă din transformarea produselor agricole;

5.

„impozite pe venit și pe capital”, cele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din Directiva 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistența reciprocă acordată de autoritățile competente din statele membre în domeniul impozitării directe și al impozitării primelor de asigurare (6) coroborat cu articolul 1 alineatul (4) din directiva în cauză;

6.

„impozite pe primele de asigurare”:

(a)

pe care nu le-ar putea obține în vederea recuperării creanțelor similare apărute în statul membru în care se află sediul acesteia;

(b)

care ar constitui un secret comercial, industrial sau profesional;

(c)

sau a căror comunicare ar aduce atingere securității sau ordinii publice din statul membru respectiv.

(a)

creanța sau titlul care permit executarea recuperării nu sunt contestate în statul membru în care se află sediul acesteia, cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 12 alineatul (2) al doilea paragraf;

(b)

a pus în aplicare, în statul membru în care se află sediul său, procedurile de recuperare adecvate care ar putea fi executate pe baza titlului menționat la alineatul (1), iar măsurile luate nu vor conduce la plata integrală a creanței.

(a)

numele, adresa și orice alte informații necesare pentru identificarea persoanei în cauză și/sau a oricărui terț care deține bunurile acesteia;

(b)

numele, adresa și orice alte informații necesare pentru identificarea autorității solicitante;

(c)

titlul care permite executarea creanței, emis în statul membru în care se află sediul autorității solicitante;

(d)

natura și valoarea creanței, inclusiv capitalul inițial, dobânzile și celelalte penalități, amenzi și cheltuieli datorate, valoarea fiind menționată în monedele statelor membre în care se află sediile cele două autorități;

(e)

data la care titlul a fost notificat destinatarului de către autoritatea solicitantă și/sau autoritatea solicitată;

(f)

data de la care și perioada în cursul căreia este posibilă executarea, în conformitate cu normele în vigoare în statul membru în care se află sediul autorității solicitante;

(g)

orice alte informații necesare.

(a)

de a acorda asistența prevăzută la articolele 6-13, dacă recuperarea creanței, în funcție de situația debitorului, este de natură să cauzeze grave dificultăți de ordin economic sau social în statul membru în care se află sediul său, dacă actele cu putere de lege sau practicile administrative în vigoare în statul membru în care se află sediul autorității solicitate permit o astfel de măsură în cazul creanțelor naționale similare;

(b)

de a acorda asistența prevăzută la articolele 4-13, în cazul în care cererea inițială, formulată în temeiul articolului 4, 5 sau 6, vizează creanțe pentru care perioada dintre momentul în care titlul executoriu care permite recuperarea este stabilit în conformitate cu actele cu putere de lege sau practicile administrative în vigoare în statul membru în care se află sediul autorității solicitante și data cererii depășește cinci ani. Cu toate acestea, în cazul în care creanța sau titlul face obiectul unei contestații, termenul se scurge din momentul în care statul solicitant stabilește că creanța sau titlul care permite recuperarea nu mai poate face obiectul unei contestații.

(a)

persoanei menționate în cererea de asistență;

(b)

persoanelor și autorităților însărcinate cu recuperarea creanțelor, numai în scopul recuperării;

(c)

autorităților judiciare sesizate în legătură cu acțiunile referitoare la recuperarea creanțelor.

10.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/39

(1)

În anul 2005 s-au înregistrat focare de boală Newcastle în Regatul Unit. Apariția acestei boli a reprezentat un risc serios pentru șeptelul Comunității.

(2)

Pentru a preveni răspândirea bolii și pentru a contribui la eradicarea acesteia în cel mai scurt timp posibil, Comunitatea ar trebui să contribuie financiar la cheltuielile eligibile suportate de statul membru în cadrul măsurilor de urgență luate pentru a combate boala, astfel cum se prevede prin Decizia 90/424/CEE.

(3)

Decizia 2006/602/CE a Comisiei din 6 septembrie 2006 privind o contribuție financiară a Comunității la eradicarea bolii Newcastle în Regatul Unit în 2005 (2) a acordat o contribuție financiară ridicându-se la 50 % din cheltuielile eligibile pentru finanțarea comunitară, în vederea punerii în aplicare a măsurilor luate pentru a combate acest focar.

(4)

În conformitate cu această decizie, contribuția financiară comunitară urmează a fi plătită pe baza unei solicitări înaintate de Regatul Unit la 11 iunie 2007 și a altor documente justificative prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 349/2005 al Comisiei din 28 februarie 2005 de stabilire a normelor privind finanțarea comunitară a măsurilor de urgență și a campaniei de combatere a anumitor boli ale animalelor în temeiul Deciziei 90/424/CEE a Consiliului (3).

(5)

Având în vedere cele de mai sus, ar trebui, în prezent, stabilită valoarea totală a contribuției financiare comunitare la cheltuielile eligibile suportate, asociate cu eradicarea bolii Newcastle în Regatul Unit în 2005.

(6)

Rezultatele inspecțiilor efectuate de către Comisie în conformitate cu normele comunitare în domeniul veterinar și cu condițiile de acordare a contribuțiilor financiare comunitare arată că valoarea totală a cheltuielilor prezentate nu poate fi recunoscută ca fiind eligibilă.

(7)

Observațiile Comisiei, metoda de calcul a cheltuielilor eligibile și concluziile finale au fost comunicate Regatului Unit printr-o scrisoare din data de 21 decembrie 2007.

(8)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,