ISSN 1830-3625

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 143

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 51
3 iunie 2008


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (CE) nr. 485/2008 al Consiliului din 26 mai 2008 privind controalele efectuate de către statele membre cu privire la operațiunile care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul european de garantare agricolă (versiune codificată)

1

 

 

Regulamentul (CE) nr. 486/2008 al Comisiei din 2 iunie 2008 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

10

 

*

Regulamentul (CE) nr. 487/2008 al Comisiei din 2 iunie 2008 de înregistrare a unei denumiri în registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Casatella Trevigiana (DOP)]

12

 

*

Regulamentul (CE) nr. 488/2008 al Comisiei din 2 iunie 2008 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de acid citric originare din Republica Populară Chineză

13

 

*

Regulamentul (CE) nr. 489/2008 al Comisiei din 2 iunie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 806/2007 privind deschiderea și gestionarea unor contingente tarifare în sectorul cărnii de porc

30

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Comisie

 

 

2008/406/CE

 

*

Decizia Comisiei din 11 decembrie 2007 privind ajutorul de stat C 51/2006 (ex N 748/06) pus în aplicare de Polonia în cazul Arcelor Huta Warszawa [notificată cu numărul C(2007) 6077]  ( 1 )

31

 

 

2008/407/CE

 

*

Decizia Comisiei din 2 iunie 2008 de modificare a Deciziei 2004/432/CE de aprobare a planurilor de monitorizare a reziduurilor, prezentate de țările terțe în conformitate cu Directiva 96/23/CE a Consiliului [notificată cu numărul C(2008) 2297]  ( 1 )

49

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

3.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 143/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 485/2008 AL CONSILIULUI

din 26 mai 2008

privind controalele efectuate de către statele membre cu privire la operațiunile care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul european de garantare agricolă

(versiune codificată)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controalele efectuate de către statele membre cu privire la operațiunile care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul european de orientare și garantare agricolă, secțiunea „Garantare”, și de abrogare a Directivei 77/435/CEE (2) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (3). Din motive de claritate și de raționalizare, regulamentul menționat ar trebui să fie codificat.

(2)

În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (4), statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura protecția eficientă a intereselor financiare ale Comunității, mai ales în scopul de a verifica veridicitatea și corectitudinea operațiunilor finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), pentru a preveni și urmări neregulile și pentru a recupera sumele pierdute ca urmare a neregulilor sau a neglijenței.

(3)

Controlul documentelor comerciale ale întreprinderilor beneficiare sau debitoare poate constitui un mijloc foarte eficient de control al operațiunilor care fac parte din sistemul de finanțare al FEGA. Acest control completează celelalte verificări efectuate de statele membre. În plus, prezentul regulament nu aduce atingere dispozițiilor de drept național în materie de control care sunt mai cuprinzătoare decât cele prevăzute în prezentul regulament.

(4)

Documentele pe baza cărora se efectuează controlul în cauză ar trebui să fie determinate astfel încât să permită un control complet.

(5)

Alegerea întreprinderilor care urmează să fie controlate ar trebui să țină cont în special de caracterul operațiunilor care au loc sub responsabilitatea lor, precum și de repartizarea întreprinderilor beneficiare sau datoare în funcție de importanța lor financiară în cadrul sistemului de finanțare al FEGA.

(6)

În plus, se impune să se prevadă un număr minim de controale ale documentelor comerciale; întrucât numărul respectiv ar trebui să fie determinat printr-o metodă care să evite diferențe importante între statele membre datorită structurii speciale a cheltuielilor acestora în cadrul FEGA. Această metodă poate fi adoptată luând drept referință numărul de întreprinderi care au o anumită importanță financiară în sistemul de finanțare al FEGA.

(7)

Ar trebui să se precizeze atribuțiile agenților însărcinați cu controalele, precum și obligația întreprinderilor de a pune documentele comerciale la dispoziția acestora pe o perioadă determinată și de a le furniza informațiile pe care aceștia le solicită. Ar trebui, de asemenea, să se prevadă posibilitatea de a confisca documentele comerciale în anumite cazuri.

(8)

Ținând cont de structura internațională a comerțului agricol și în perspectiva funcționării unei piețe interne, se impune să se organizeze cooperarea dintre statele membre. Se impune, de asemenea, elaborarea, la nivel comunitar, a unui sistem centralizat de informare cu privire la întreprinderile beneficiare sau debitoare stabilite în țări terțe.

(9)

Deoarece revine statelor membre responsabilitatea primară de a adopta programele de control, se impune ca aceste programe să fie comunicate Comisiei pentru ca aceasta să poată să-și asume rolul de supraveghere și de coordonare și pentru ca aceste programe să fie adoptate pe baza criteriilor corespunzătoare. Controalele pot fi concentrate pe sectoare sau întreprinderi cu risc de fraudă ridicat.

(10)

Este esențial ca fiecare stat membru să dispună de un serviciu specializat însărcinat cu supravegherea aplicării prezentului regulament și cu coordonarea controalelor efectuate conform prezentului regulament. Agenții acestui serviciu pot să efectueze controalele întreprinderilor conform prezentului regulament.

(11)

Serviciile care efectuează controalele conform prezentului regulament ar trebui să fie organizate într-un mod independent față de serviciile care efectuează controalele înaintea efectuării plății.

(12)

Informațiile culese în cadrul controalelor documentelor comerciale ar trebui să fie protejate de secretul profesional.

(13)

Ar trebuie să se stabilească un schimb de informații la nivel comunitar, pentru ca rezultatele aplicării prezentului regulament să poată fi exploatate în mod mult mai eficient,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prezentul regulament reglementează controlul realității și al regularității operațiunilor care fac direct sau indirect parte din sistemul de finanțare de către Fondul european de garantare agricolă (FEGA), pe baza documentelor comerciale ale beneficiarilor sau debitorilor sau ale reprezentanților acestora, denumiți în continuare „întreprinderi”.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică măsurilor reglementate de sistemul integrat de gestionare și control stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (5). În conformitate cu procedura menționată la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, Comisia stabilește o listă cu celelalte măsuri cărora nu li se aplică prezentul regulament.

(3)   În înțelesul prezentului regulament.

(a)

„documente comerciale” înseamnă totalitatea registrelor contabile, registrelor, notelor și documentelor justificative, contabilitatea, dosarele de producție și de calitate și corespondența referitoare la activitatea profesională a întreprinderii, precum și datele comerciale, sub orice formă, inclusiv sub formă informatică, cu condiția ca aceste documente sau date să fie în legătură directă sau indirectă cu operațiunile menționate la alineatul (1);

(b)

„terți” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care are o legătură directă sau indirectă cu operațiunile efectuate în cadrul sistemului de finanțare de către FEGA.

Articolul 2

(1)   Statele membre procedează în mod sistematic la controale ale documentelor comerciale ale întreprinderilor, ținând cont de caracterul operațiunilor controlate. Statele membre asigură faptul că alegerea întreprinderilor ce urmează a fi controlate permite asigurarea eficienței măsurilor de prevenire și detectare a neregulilor în cadrul sistemului de finanțare FEGA. Selecția ține cont, printre altele, de importanța financiară a întreprinderilor din acest domeniu și de alți factori de risc.

(2)   Controalele menționate la alineatul (1) privesc, pe durata fiecărei perioade de control menționate la alineatul (7), un număr de întreprinderi care nu poate fi mai mic de jumătate din numărul de întreprinderi ale căror încasări sau redevențe sau suma acestora, în cadrul sistemului FEGA, au fost mai mari de 150 000 EUR, pe durata exercițiului financiar al FEGA precedent celui în care începe perioada de control în cauză.

(3)   Pentru fiecare perioadă de control și fără a aduce atingere obligațiilor definite la alineatul (1), statele membre selectează întreprinderile care urmează să fie controlate în funcție de rezultatele analizei riscului, aplicată sectorului restituirilor la export și tuturor celorlalte măsuri cărora li se aplică. Statele membre prezintă Comisiei propunerile lor referitoare la utilizarea analizei riscului. Aceste propuneri conțin toate informațiile utile privind metoda ce trebuie urmată, tehnicile, criteriile și metodele de punere în aplicare. Propunerile se prezintă până la data de 1 decembrie a anului care precede începutul perioadei de control în care urmează să se aplice. Statele membre iau în considerare comentariile Comisiei privind propunerile lor, care sunt formulate în termen de opt săptămâni de la primirea propunerilor.

(4)   În ceea ce privește măsurile pentru care statele membre consideră că analiza riscurilor nu se aplică, întreprinderile a căror valoare a câștigurilor sau a redevențelor sau a celor două la un loc în cadrul sistemului de finanțare al FEGA depășește 350 000 EUR și care n-au fost controlate în conformitate cu prezentul regulament în cursul uneia dintre cele două perioade de control precedente trebuie să facă în mod obligatoriu obiectul unui control.

(5)   Întreprinderile a căror sumă a încasărilor sau a redevențelor a fost mai mică de 40 000 EUR sunt controlate, conform prezentului regulament, numai în funcție de criteriile indicate de statele membre în programul anual al acestora, menționat la articolul 10 sau de Comisie, în cazul oricărei cereri de modificare a acestui program.

(6)   În cazurile corespunzătoare, controalele prevăzute la alineatul (1) sunt extinse la persoanele fizice sau juridice la care sunt asociate întreprinderile, în conformitate cu articolul 1, precum și la orice altă persoană fizică sau juridică care prezintă un interes în urmărirea obiectivelor stabilite la articolul 3.

(7)   Perioada de control se situează între 1 iulie și 30 iunie din anul următor.

Controlul se referă la o perioadă de cel puțin douăsprezece luni care se încheie în cursul perioadei de control precedente; ea poate fi extinsă pentru perioade stabilite de statul membru, care preced sau urmează perioadei de douăsprezece luni.

(8)   Controalele efectuate conform prezentului regulament nu aduc prejudicii controalelor efectuate în conformitate cu articolele 36 și 37 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

Articolul 3

(1)   Exactitatea principalelor date supuse controlului se stabilește prin verificări încrucișate, inclusiv, atunci când este cazul, cu documentele comerciale ale unor terți, în număr corespunzător nivelului de risc prezentat, care cuprind printre altele:

(a)

comparații cu documentele comerciale ale furnizorilor, clienților, transportatorilor sau ale altor terți;

(b)

atunci când este cazul, controlul fizic al cantității și al naturii stocurilor;

(c)

comparații cu compatibilitatea fluxurilor financiare în amonte și în aval ale operațiunilor efectuate în cadrul sistemului de finanțare al FEGA; și

(d)

verificări, în ceea ce privește evidența contabilă sau înregistrările operațiunilor financiare, care reflectă, la data realizării controlului, realitatea documentelor care servesc ca bază, la organismul de intervenție, pentru plata ajutorului către beneficiar.

(2)   Atunci când întreprinderile sunt obligate să țină o contabilitate specifică, în funcție de dispozițiile comunitare sau naționale, controlul acestei contabilități include, în cazurile corespunzătoare, confruntarea acesteia cu documentele comerciale și, dacă este cazul, cu cantitățile aflate în stoc în întreprindere.

(3)   Pentru selectarea operațiunilor care urmează să fie controlate, se ține seama în totalitate de nivelul de risc prezentat.

Articolul 4

Întreprinderile păstrează documentele comerciale pe o perioadă de cel puțin trei ani, începând de la sfârșitul anului întocmirii acestora.

Statele membre pot să prevadă o perioadă mai lungă pentru păstrarea acestor documente.

Articolul 5

(1)   Conducătorii întreprinderilor sau un terț se asigură că toate documentele comerciale și informațiile suplimentare sunt furnizate agenților cu sarcini de control sau persoanelor împuternicite în acest scop. Datele stocate în format electronic sunt furnizate pe un suport adecvat.

(2)   Agenții însărcinați cu controlul sau persoanele împuternicite în acest sens pot să solicite furnizarea unor extrase sau copii după documentele menționate la alineatul (1).

(3)   Atunci când, în cursul controlului efectuat în sensul prezentului regulament, documentele comerciale păstrate de întreprindere sunt considerate necorespunzătoare pentru control, se solicită întreprinderii să redacteze pe viitor aceste documente după cerințele formulate de statul membru responsabil cu controlul, fără a aduce atingere obligațiilor stabilite în alte regulamente referitoare la sectorul respectiv.

Statele membre stabilesc data de la care trebuie redactate aceste documente.

Atunci când toate sau o parte din documentele comerciale care trebuie să facă obiectul unui control în cadrul prezentului regulament se află într-o întreprindere care aparține aceluiași grup comercial, aceleiași societăți sau aceleiași asociații de întreprinderi gestionate pe bază unică la fel ca întreprinderea controlată, fie că aceasta este situată pe teritoriul comunitar sau în afara acestuia, întreprinderea controlată trebuie să pună aceste documente la dispoziția agenților responsabili cu controlul, într-un loc și la o dată care trebuie stabilite de statul membru responsabil de efectuarea controlului.

Articolul 6

(1)   Statele membre asigură că agenții însărcinați cu controalele au dreptul să confiște documentele comerciale sau să dispună confiscarea acestora. Acest drept se exercită cu respectarea dispozițiilor naționale în domeniu și nu aduce atingere aplicării normelor procedurale de drept penal cu privire la obținerea de documente.

(2)   Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a sancționa persoanele fizice sau juridice care nu respectă obligațiile prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 7

(1)   Statele membre își acordă reciproc asistența necesară pentru efectuarea controalelor prevăzute la articolele 2 și 3 în următoarele cazuri:

(a)

în cazurile în care o întreprindere sau un terț s-a stabilit în alt stat membru decât cel unde a intervenit sau ar fi trebuit să intervină plata și/sau vărsământul sumei respective;

(b)

în cazurile în care o întreprindere sau un terț s-a stabilit în alt stat membru decât cel unde se găsesc documentele și informațiile necesare efectuării controlului.

Comisia poate coordona acțiunile comune care includ asistență reciprocă între două sau mai multe state membre. Dispozițiile referitoare la o astfel de coordonare sunt elaborate în conformitate cu procedura menționata la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

În cazul în care două sau mai multe state membre includ în programul comunicat în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) o propunere de acțiune comună care implică o asistență reciprocă importantă, Comisia poate, la cerere, să autorizeze o reducere până la concurența de 25 % din numărul minim de controale prevăzute la articolul 2 alineatele (2)-(5) pentru statele membre în cauză.

(2)   În cursul primelor trei luni după exercițiul financiar al FEGA în care au intervenit plata și/sau vărsământul, statele membre comunică o listă a întreprinderilor, menționată la alineatul (1) litera (a), fiecărui stat membru unde s-a înființat o asemenea întreprindere. Această listă cuprinde toate detaliile necesare pentru a permite statului membru destinatar să identifice aceste întreprinderi și să-și asume propriile obligații de control. Statul membru destinatar este responsabil de activitățile de control ale acestor întreprinderi în conformitate cu articolul 2. O copie a fiecărei liste se adresează Comisiei.

Statul membru unde a intervenit plata sau vărsământul poate cere statului membru unde s-a înființat întreprinderea să controleze unele dintre întreprinderile cuprinse în această listă în conformitate cu articolul 2, indicând necesitatea cererii și, în special, riscurile asociate acesteia.

Statul membru care primește cererea acordă atenția cuvenită riscurilor legate de întreprindere, care sunt comunicate de statul membru solicitant.

Statul membru solicitat informează statul membru solicitant cu privire la modul în care a dat curs cererii. În cazul controlării unei întreprinderi care este inclusă în această listă, statul membru solicitat, care a efectuat controlul, informează statul membru solicitant cu privire la rezultatele acestui control în termen de trei luni cel târziu de la data încheierii perioadei de control.

O prezentare generală a acestor solicitări se transmite Comisiei trimestrial, în termen de o lună de la încheierea fiecărui trimestru. Comisia poate solicita furnizarea unui exemplar al fiecărei solicitări în parte.

(3)   În primele trei luni de la exercițiul FEGA în cursul căruia a intervenit plata, statele membre comunică Comisiei o listă a întreprinderilor înființate într-o țară terță pentru care plata și/sau vărsământul sumei respective au intervenit sau ar fi trebuit să intervină în acel stat membru.

(4)   În cazul în care se solicită informații suplimentare într-un alt stat membru în cadrul controlului unei întreprinderi în conformitate cu articolul 2, în special în cazul verificărilor încrucișate în conformitate cu articolul 3, se pot înainta cereri specifice de control în care să se indice motivele unei astfel de solicitări. O prezentare generală a acestor solicitări specifice se transmite Comisiei trimestrial, în termen de o lună de la încheierea fiecărui trimestru. Comisia poate solicita furnizarea unui exemplar al fiecărei solicitări în parte.

Cererii de control i se dă curs în cel mult șase luni de la primirea sa; rezultatele controlului se comunică fără întârziere statului membru solicitant și Comisiei. Comunicarea către Comisie se realizează trimestrial în termen de o lună de la încheierea fiecărui trimestru.

(5)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, Comisia stabilește cerințele minime pentru conținutul cererilor menționate la alineatele (2) și (4) din prezentul articol.

Articolul 8

(1)   Informațiile culese în cadrul controalelor prevăzute în prezentul regulament sunt protejate de secretul profesional. Acestea nu pot fi comunicate altor persoane decât cele care, prin funcțiile lor în statele membre sau în instituțiile Comunităților, trebuie să le cunoască pentru îndeplinirea acelor funcții.

(2)   Prezentul articol nu aduce atingere dispozițiilor naționale cu privire la procedura judiciară.

Articolul 9

(1)   Înaintea datei de 1 ianuarie ulterioară perioadei de control, statele membre transmit Comisiei un raport detaliat cu privire la aplicarea prezentului regulament.

Acest raport trebuie să descrie eventualele dificultăți întâlnite, precum și măsurile luate pentru a le depăși, și să prezinte, dacă este cazul, sugestii de ameliorare.

(2)   Statele membre și Comisia procedează cu regularitate la un schimb de opinii cu privire la aplicarea prezentului regulament.

(3)   Comisia evaluează anual progresul realizat, în raportul său anual cu privire la administrarea fondului, menționat la articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

Articolul 10

(1)   Statele membre stabilesc un program de controale care se efectuează, în conformitate cu articolul 2, pe parcursul perioadei de control următoare.

(2)   Anual, înaintea datei de 15 aprilie, statele membre transmit Comisiei programul menționat la alineatul (1), precizând:

(a)

numărul de întreprinderi care urmează să fie controlate și repartizarea acestora pe sectoare, în funcție de sumele aferente;

(b)

criteriile care au fost reținute pentru elaborarea programului.

(3)   Programele stabilite de statele membre și transmise Comisiei sunt puse în aplicare de statele membre dacă, în termen de opt săptămâni, Comisia nu și-a făcut cunoscute observațiile.

(4)   Modificările aduse programelor de către statele membre sunt reglementate prin aceeași procedură.

(5)   În cazuri excepționale, Comisia poate, indiferent în ce stadiu, să solicite includerea, în programul unuia sau a mai multor state membre, a unei categorii speciale de întreprinderi.

Articolul 11

(1)   În fiecare stat membru, responsabilitatea pentru urmărirea aplicării prezentului regulament revine unui serviciu specializat însărcinat de asemenea cu:

(a)

executarea controalelor prevăzute, efectuate de către agenți care depind direct de acest serviciu specializat; sau

(b)

cu coordonarea controalelor efectuate de agenți care depind de alte servicii.

Statele membre pot, de asemenea, să prevadă ca aceste controale, care urmează să fie efectuate conform prezentului regulament, să fie repartizate între serviciul specializat și alte servicii naționale, cu condiția ca primul să asigure coordonarea.

(2)   Serviciul sau serviciile însărcinate cu aplicarea prezentului regulament trebuie să fie organizate într-un mod independent față de serviciile sau ramurile serviciilor însărcinate cu plățile și controalele efectuate înaintea acestora.

(3)   În vederea aplicării corecte a prezentului regulament, serviciul specializat menționat la alineatul (1) adoptă toate inițiativele și dispozițiile necesare.

(4)   În plus, revine serviciului specializat responsabilitatea de a supraveghea:

(a)

pregătirea agenților naționali însărcinați cu controalele prevăzute în prezentul regulament, pregătire care le permite să dobândească cunoștințe suficiente în vederea îndeplinirii sarcinilor lor;

(b)

gestionarea rapoartelor de control și a întregii documentații care are legătură cu controalele efectuate prevăzute în prezentul regulament;

(c)

redactarea și transmiterea rapoartelor prevăzute la articolul 9 alineatul (1), precum și a programelor prevăzute la articolul 10.

(5)   Serviciul specializat este învestit de statul membru în cauză cu orice atribuție necesară pentru a-și îndeplini sarcinile prevăzute la alineatele (3) și (4).

Acesta este format din agenți ale căror număr și pregătire sunt adecvate pentru a permite realizarea acestor sarcini.

(6)   Prezentul articol nu se aplică atunci când numărul minim de întreprinderi controlate conform articolului 2 alineatele (2)-(5) este mai mic de zece.

Articolul 12

Sumele în euro care figurează în prezentul regulament sunt convertite după caz în monede naționale prin aplicarea cursurilor de schimb în vigoare în prima zi lucrătoare din anul în care a început perioada de control și publicate în seria C din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 13

Normele de aplicare a prezentului regulament se adoptă, dacă este nevoie, conform procedurii menționate la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

Articolul 14

Pentru controlul cheltuielilor specifice finanțate de Comunitate în baza prezentului regulament, se aplică articolele 36 și 37din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

Articolul 15

(1)   În conformitate cu actele cu putere de lege de drept național aplicabile în domeniu, agenții Comisiei au acces la toate documentele elaborate în vederea sau ca urmare a controalelor organizate în cadrul prezentului regulament, precum și la datele culese, inclusiv cele care sunt stocate în sisteme informatice. Aceste date se prezintă, la cerere, pe un suport corespunzător.

(2)   Controalele menționate la articolul 2 sunt efectuate de către agenții statului membru.

Agenții Comisiei pot participa la aceste controale. Aceștia nu pot exercita ei înșiși competențele de control recunoscute agenților naționali; aceștia pot avea totuși acces la aceleași spații și la aceleași documente ca și agenții statului membru.

(3)   Atunci când controalele se desfășoară în temeiul articolului 7, la controalele efectuate în statul membru solicitat pot fi prezenți agenți ai statului membru solicitant, cu acordul statului membru solicitat, și pot avea acces la aceleași spații și la aceleași documente ca și agenții acestui stat membru.

Agenții statului membru solicitant prezenți la controalele efectuate în statul membru solicitat trebuie să poată justifica, în orice moment, calitatea lor oficială. Controalele sunt, în orice împrejurări, efectuate de agenți ai statului membru solicitat.

(4)   În măsura în care dispozițiile interne în domeniul procedurii penale rezervă anumite acțiuni agenților special desemnați de legea internă, nici agenții Comisiei, nici agenții statului membru menționați la alineatul (3) nu participă la aceste acte. În toate cazurile, aceștia nu participă în special la vizitele la domiciliu sau la interogatoriul oficial al persoanelor în cadrul dreptului penal al statului membru. Aceștia au totuși acces la informațiile astfel obținute.

Articolul 16

Regulamentul (CEE) nr. 4045/89, modificat prin regulamentele enumerate în anexa I, se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 17

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 mai 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

D. RUPEL


(1)  Avizul din 19 iunie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 388, 30.12.1989, p. 18. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2154/2002 (JO L 328, 5.12.2002, p. 4).

(3)  A se vedea anexa I.

(4)  JO L 209, 11.8.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1437/2007 (JO L 322, 7.12.2007, p. 1).

(5)  JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 293/2008 al Comisiei (JO L 90, 2.4.2008, p. 5).


ANEXA I

REGULAMENTUL ABROGAT ȘI LISTA MODIFICĂRILOR ULTERIOARE

Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 al Consiliului

(JO L 388, 30.12.1989, p. 18)

 

Regulamentul (CE) nr. 3094/94 al Consiliului

(JO L 328, 20.12.1994, p. 1)

 

Regulamentul (CE) nr. 3235/94 al Consiliului

(JO L 338, 28.12.1994, p. 16)

numai articolul 1 alineatul (1)

Regulamentul (CE) nr. 2154/2002 al Consiliului

(JO L 328, 5.12.2002, p. 4)

 


ANEXA II

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CEE) nr. 4045/89

Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (3) cuvintele introductive și litera (a)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 1 alineatul (3) litera (b)

Articolul 1 alineatul (4)

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (5)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 2 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (2) al treilea paragraf

Articolul 2 alineatul (2) al patrulea paragraf

Articolul 2 alineatul (4)

Articolul 2 alineatul (2) al cincilea paragraf

Articolul 2 alineatul (5)

Articolul 2 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (6)

Articolul 2 alineatul (4)

Articolul 2 alineatul (7)

Articolul 2 alineatul (5)

Articolul 2 alineatul (8)

Articolul 3 alineatul (1) cuvintele introductive

Articolul 3 alineatul (1) cuvintele introductive

Articolul 3 alineatul (1) prima liniuță

Articolul 3 alineatul (1) litera (a)

Articolul 3 alineatul (1) a doua liniuță

Articolul 3 alineatul (1) litera (b)

Articolul 3 alineatul (1) a treia liniuță

Articolul 3 alineatul (1) litera (c)

Articolul 3 alineatul (1) a patra liniuță

Articolul 3 alineatul (1) litera (d)

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (3)

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 6

Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf cuvintele introductive

Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf cuvintele introductive

Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf prima liniuță

Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf litera (a)

Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf a doua liniuță

Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf litera (b)

Articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 7 alineatul (1) al treilea paragraf

Articolul 7 alineatul (1) al treilea paragraf

Articolul 7 alineatele (2)-(5)

Articolul 7 alineatele (2)-(5)

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (5)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (2) cuvintele introductive

Articolul 10 alineatul (2) cuvintele introductive

Articolul 10 alineatul (2) prima liniuță

Articolul 10 alineatul (2) litera (a)

Articolul 10 alineatul (2) a doua liniuță

Articolul 10 alineatul (2) litera (b)

Articolul 10 alineatele (3), (4) și (5)

Articolul 10 alineatele (3), (4) și (5)

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf cuvintele introductive

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf cuvintele introductive

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf prima liniuță

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (a)

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf a doua liniuță

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (b)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 11 alineatele (2) și (3)

Articolul 11 alineatele (2) și (3)

Articolul 11 alineatul (4) cuvintele introductive

Articolul 11 alineatul (4) formula introductivă

Articolul 11 alineatul (4) prima liniuță

Articolul 11 alineatul (4) litera (a)

Articolul 11 alineatul (4) a doua liniuță

Articolul 11 alineatul (4) litera (b)

Articolul 11 alineatul (4) a treia liniuță

Articolul 11 alineatul (4) litera (c)

Articolul 11 alineatele (5) și (6)

Articolul 11 alineatele (5) și (6)

Articolul 18

Articolul 12

Articolul 19

Articolul 13

Articolul 20

Articolul 14

Articolul 21

Articolul 15

Articolul 22

Articolul 16

Articolul 23

Articolul 17

Anexa I

Anexa II


3.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 143/10


REGULAMENTUL (CE) NR. 486/2008 AL COMISIEI

din 2 iunie 2008

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (1), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 3 iunie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iunie 2008.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.


ANEXĂ

la Regulamentul Comisiei din 2 iunie 2008 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

(Cod NC)

Codul țărilor terțe (1)

Suma forfetară la import

0702 00 00

MA

51,7

MK

44,3

TN

105,3

TR

60,2

ZZ

65,4

0707 00 05

MK

30,3

TR

127,0

ZZ

78,7

0709 90 70

TR

94,9

ZZ

94,9

0805 50 10

AR

123,8

IL

134,6

TR

149,9

US

152,9

UY

61,8

ZA

143,4

ZZ

127,7

0808 10 80

AR

103,8

BR

87,0

CA

61,8

CL

91,6

CN

83,4

NZ

112,0

TR

85,9

US

126,6

UY

94,7

ZA

86,9

ZZ

93,4

0809 20 95

TR

502,4

US

508,1

ZZ

505,3


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


3.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 143/12


REGULAMENTUL (CE) NR. 487/2008 AL COMISIEI

din 2 iunie 2008

de înregistrare a unei denumiri în registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Casatella Trevigiana (DOP)]

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 7 alineatul (4) primul paragraf,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și în temeiul articolului 17 alineatul (2) din regulamentul în cauză, cererea depusă de Italia pentru înregistrarea denumirii „Casatella Trevigiana” a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și, prin urmare, această denumire trebuie înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iunie 2008.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 417/2008 al Comisiei (JO L 125, 9.5.2008, p. 27).

(2)  JO C 204, 1.9.2007, p. 20.


ANEXĂ

Produse agricole destinate consumului uman enumerate în anexa I la tratat:

Clasa 1.3.   Brânzeturi

ITALIA

Casatella Trevigiana (DOP)


3.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 143/13


REGULAMENTUL (CE) NR. 488/2008 AL COMISIEI

din 2 iunie 2008

de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de acid citric originare din Republica Populară Chineză

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Inițierea

(1)

La 23 iulie 2007, Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) (denumit în continuare „reclamantul”) a înaintat o plângere privind importurile de acid citric originare din Republica Populară Chineză în numele unui producător care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 25 %, din totalul producției comunitare de acid citric.

(2)

Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciul important rezultat din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

La 4 septembrie 2007, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

2.   Părțile vizate de procedură

(4)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și asociațiile acestora, asociațiile de consumatori, reprezentanții țării exportatoare și producătorii din Comunitate cu privire la inițierea procedurii antidumping. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze o cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau a tratamentului individual, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, precum și reprezentanților RPC. Opt producători-exportatori, printre care și grupuri de societăți afiliate, au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau tratamentul individual, în cazul în care ancheta stabilește că nu îndeplinesc condițiile necesare pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(6)

Având în vedere numărul relativ mare de producători-exportatori și de importatori implicați în această anchetă, s-a avut în vedere în avizul de deschidere recurgerea la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă ar fi necesar să se recurgă la eșantionare și, în caz afirmativ, să selecteze eșantionul, producătorii-exportatori, importatorii și reprezentanții acestora au fost invitați să se facă cunoscuți și să furnizeze, astfel cum se precizează în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile pe care le desfășoară în legătură cu produsul în cauză, și aceasta în termen de 15 zile de la data publicării avizului de deschidere.

(8)

Pentru producătorii-exportatori a fost ales, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de acid citric către Comunitate, exporturi care au putut face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Pe baza informațiilor primite de la producătorii-exportatori, a fost ales un eșantion de patru societăți sau grupuri de societăți afiliate (denumite în continuare „societățile incluse în eșantion”) care furnizau cel mai mare volum de exporturi către Comunitate. În ceea ce privește volumul de exporturi, cele patru societăți incluse în eșantion reprezintă 79 % din volumul total de exporturi de acid citric din RPC către Comunitate efectuate în cursul perioadei de anchetă. Părțile vizate au fost consultate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu au ridicat nicio obiecție.

(9)

Toți cei patru producători care nu au fost incluși în eșantion au solicitat o marjă individuală, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. O singură societate, DSM Citric Acid (Wuxi) Ltd, a furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit. Din acest motiv a fost primită o singură cerere completă de acordare a unei marje individuale. Având în vedere faptul că cererea respectivă nu a fost considerată drept excesiv de împovărătoare și nu ar fi împiedicat încheierea anchetei în timp util, cererea a fost acceptată.

(10)

Pentru importatorii independenți din Comunitate a fost ales, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de acid citric către Comunitate, exporturi care au putut face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Pe baza informațiilor primite de la importatorii independenți din cadrul Comunității, a fost ales un eșantion de patru societăți sau grupuri de societăți afiliate (denumite în continuare „societățile incluse în eșantion”) care dețineau cel mai mare volum de importuri în Comunitate. În ceea ce privește volumul de importuri, cele patru societăți incluse în eșantion reprezintă 36 % din volumul total de importuri de acid citric din RPC în Comunitate efectuate în cursul perioadei de anchetă. Părțile vizate au fost consultate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu au ridicat nicio obiecție. Unul dintre importatorii incluși în eșantion nu a putut furniza informațiile solicitate. Ceilalți trei importatori reprezintă 29 % din volumul total de importuri de acid citric din RPC în Comunitate efectuate în cursul perioadei de anchetă.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru o stabilire provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat din acesta și a interesului Comunității și a efectuat verificări la sediul următoarelor societăți:

(a)

producători din Comunitate:

Jungbunzlauer Austria AG, Viena, Austria;

S.A. Citrique Belge N.V., Tienen, Belgia;

(b)

producători-exportatori din RPC:

Anhui BBCA Biochemical Co., Ltd, Bengbu, provincia Anhui;

RZBC Co., Ltd, Rizhao, provincia Shandong;

TTCA Co., Ltd, Anqiu, provincia Shandong;

Yixing Union Biochemical Co. Ltd, Yixing, provincia Jiangsu;

Shanxi Ruicheng, districtul Ruicheng, provincia Shanxi;

Laiwu Taihe Biochemistry Co. Ltd, Laiwu, provincia Shandong;

Weifang Ensign Industry Co. Ltd, Changle, provincia Shandong;

DSM Citric Acid (Wuxi) Ltd, West Wuxi, provincia Jiangsu;

(c)

societăți afiliate din RPC:

Anhui BBCA Maanshan Biochemical Ltd, Maanshan, provincia Anhui;

China National Xin Liang Storage Transportation & Trading Corp., Beijing;

DSM (China) Ltd, Shanghai;

Shanxi Dimine International Trade, Taiyuan, provincia Shanxi;

(d)

importatori independenți din Comunitate:

Azelis group, St Augustin, Germania;

Rewe Food Ingredients, Köln, Germania;

Brenntag, Mülheim/Ruhr, Germania.

(12)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat să fie audiate și care au arătat că există motive speciale care să justifice audierea.

(13)

Având în vedere necesitatea de a stabili o valoare normală pentru producătorii-exportatori în cazul cărora este posibil să nu fie acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, a avut loc o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor dintr-o țară analoagă, în cazul de față Canada (a se vedea considerentele 40-44 de mai jos), la sediul următoarei societăți:

(e)

producător din Canada:

Jungbunzlauer Canada, Port Colborne, Ontario.

3.   Perioada de anchetă

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2006 și 30 iunie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat date care acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și 30 iunie 2007 (denumită în continuare „perioada analizată”).

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(15)

Produsul în cauză este acidul citric (inclusiv citratul de sodiu), un acidulant și agent de reglare a pH-ului, utilizat în multe produse, precum băuturile, alimentele, detergenții, produsele cosmetice și cele farmaceutice. Principalele materii prime de proveniență sunt zahărul/melasa, tapioca, porumbul sau glucoza (obținută din cereale) și diverși agenți pentru fermentarea microbiană în mediu lichid a carbohidraților.

(16)

Produsul în cauză include acidul citric monohidrat (denumit în continuare „ACM”), acidul citric anhidric (denumit în continuare „ACA”) și citratul trisodic dihidrat (denumit în continuare „CTS”). Aceste trei tipuri alcătuiesc produsul în cauză deoarece prezintă aceleași caracteristici chimice de bază și au o utilizare asemănătoare. Tipurile respective ale produsului sunt clasificate sub codurile NC 2918 14 00 (ACM, ACA) și ex 2918 15 00 (CTS). Codul NC 2918 15 00 include, de asemenea, alte săruri și esteri care nu reprezintă produsul în cauză.

(17)

Ancheta a demonstrat că diversele tipuri ale produsului în cauză au aceleași caracteristici tehnice și chimice de bază și sunt utilizate, în general, în aceleași scopuri. Prin urmare, se consideră că acestea constituie un singur produs în sensul prezentei proceduri.

2.   Produsul similar

(18)

S-a constatat că atât acidul citric produs și vândut de industria comunitară în cadrul Comunității, cât și acidul citric produs și vândut în RPC și în Canada – care a reprezentat țara analoagă – prezintă, în fond, aceleași caracteristici tehnice și chimice și au aceeași utilizare de bază ca și acidul citric produs în RPC și vândut spre a fi exportat către Comunitate. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   DUMPINGUL

1.   Generalități

(19)

Astfel cum se menționează în considerentul 6 de mai sus, în avizul de deschidere a fost avută în vedere eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC. În total, 8 grupuri de societăți au răspuns, în termenul stabilit, la chestionarul de eșantionare și au furnizat informațiile solicitate. Acestea reprezentau 96 % din totalul importurilor raportat de Eurostat. Prin urmare, se consideră că nivelul de cooperare a fost ridicat. Toți producătorii-exportatori au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și a tratamentului individual. Astfel cum s-a menționat în considerentul 8 de mai sus, patru grupuri de societăți au fost selectate pentru eșantionare pe baza volumului exporturilor acestora către Comunitate.

2.   Statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

(20)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru producătorii în cazul cărora s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(21)

Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile care trebuie îndeplinite pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sunt prezentate mai jos, în formă rezumată:

1.

deciziile comerciale și costurile se stabilesc ca răspuns la semnalele pieței și fără intervenția semnificativă a statului; costurile achizițiilor majore reflectă în mod considerabil valorile pieței;

2.

societățile dispun de un set clar de registre contabile de bază care sunt auditate de către un auditor independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și sunt aplicate în toate cazurile;

3.

nu există denaturări semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată;

4.

legislația cu privire la faliment și proprietate garantează certitudinea juridică și stabilitatea;

5.

operațiunile de schimb valutar sunt realizate la cursurile pieței.

(22)

Toate cele opt societăți sau grupuri de societăți ale producătorilor-exportatori chinezi care au cooperat la prezenta procedură au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns, în termenul stabilit, la formularul de solicitare a acordării statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru producătorii-exportatori. Toate aceste grupuri includeau atât producători ai produsului în cauză, cât și societăți afiliate producătorilor și implicate în comercializarea acidului citric. Într-adevăr, este o practică constantă a Comisiei să examineze dacă un grup de societăți afiliate, analizat în ansamblul său, îndeplinește condițiile de atribuire a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Următoarele grupuri au cerut acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață:

Anhui BBCA Biochemical Co., Ltd;

RZBC Co., Ltd;

TTCA Co., Ltd;

Yixing Union Biochemical Co. Ltd;

Shanxi Ruicheng;

Laiwu Taihe Biochemistry Co. Ltd;

Weifang Ensign Industry Co. Ltd;

DSM Citric Acid (Wuxi) Ltd.

(23)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți menționați mai sus, Comisia a căutat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile comunicate în cererea de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, la sediul societăților în cauză, după cum a considerat că este necesar.

(24)

Două societăți sau grupuri de societăți (Laiwu Taihe și DSM Wuxi) au îndeplinit toate criteriile prezentate, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus și, astfel, li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(25)

Trei societăți sau grupuri de societăți (RZBC Co. Ltd, TTCA Co., Ltd și Yixing Union Biochemical) și-au ipotecat majoritatea activelor pentru a beneficia de împrumuturi. Cu toate că și-au ipotecat majoritatea activelor, aceste societăți erau încă în măsură să garanteze împrumuturile care au fost acordate altor societăți. În compensație, RZBC, TTCA Co., Ltd și Yixing Union Biochemical au primit garanții similare pentru propriile lor împrumuturi din partea societăților pentru care acționaseră drept girant. Societățile au utilizat aceste garanții pentru a contracta alte împrumuturi, care s-au ridicat până la 25 %-50 % din totalul activelor acestora. Aceste societăți au afirmat că sistemul respectiv se aplică și în țările cu economie de piață și că acesta este prevăzut în mod explicit în legislația bancară chineză. Cu toate acestea, informațiile colectate în cadrul anchetei au demonstrat faptul că politica băncilor ar trebui să fie, în mod normal, de a acorda împrumuturi echivalente cu doar o parte din valoarea activelor utilizate drept garanție și nu cu o sumă care depășește valoarea acestora. În plus, sistemul bancar din care au fost obținute împrumuturile se afla sub influența semnificativă a statului. Prin urmare, s-a concluzionat că cele trei societăți menționate anterior nu au îndeplinit criteriul 1 prezentat, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus. În consecință, acestor societăți nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(26)

În cazul a două societăți (TTCA Co., Ltd și Weifang Ensign), valoarea dreptului de utilizare a terenului și/sau a activelor fixe a crescut substanțial (500 %-1 500 %) pe parcursul unei perioade relativ scurte, cuprinse între momentul în care acestea au fost obținute sau aduse în cadrul societății cu titlu de aport de capital și, respectiv, o dată ulterioară (între 1 și 5 ani mai târziu) la care acestea au fost reevaluate. Aceasta indică faptul că activele respective fuseseră obținute la o valoare situată sub prețul pieței, ceea ce ar reprezenta o subvenție mascată. Ambele societăți au afirmat că această creștere nu fusese, de fapt, foarte semnificativă și că aceasta se încadra, mai curând, în tendința normală de creștere înregistrată în China în cazul activelor comparabile. Cu toate acestea, nu s-a furnizat nicio probă în acest sens. Având în vedere avantajul de care au beneficiat aceste societăți prin obținerea unor active la prețuri substanțial mai mici decât prețul pieței, criteriul 3 prezentat, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus nu este îndeplinit.

(27)

O societate, Anhui BBCA Biochemical Co., Ltd, a primit o sumă considerabilă de bani pe parcursul PA (care reprezintă aproape 10 % din totalul activelor societății sau 15 % din cifra de afaceri anuală a acesteia). În plus, aceasta a fost scutită de la plata anumitor chirii. Având în vedere aceste fapte, precum și nivelul considerabil al subvenției primite, se consideră că nu se îndeplinesc criteriile 1 și 3 prezentate, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus. Observațiile din partea societății cu privire la acest aspect nu au fost suficiente pentru a schimba natura constatărilor.

(28)

O societate, Shanxi Ruicheng, a primit împrumuturi private care reprezintă aproximativ 20 % din activele societății. Pentru toate aceste împrumuturi nu au fost stabilite (până în prezent) condițiile de rambursare și nu au fost realizate angajamente sau plăți ale dobânzilor. Prin urmare, costurile creditului societății au suferit denaturări semnificative. Având în vedere faptul că societatea nu a putut prezenta contracte pentru aceste împrumuturi, nu se exclude posibilitatea unei intervenții din partea statului cu privire la împrumuturile respective, ceea ce înseamnă că nu este îndeplinit criteriul 1 prezentat, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus. Observațiile din partea societății cu privire la acest aspect nu au fost suficiente pentru a schimba natura constatărilor.

(29)

Pe baza celor de mai sus, șase dintre cele opt societăți sau grupuri de societăți chineze care au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață nu au putut demonstra că îndeplinesc toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(30)

Prin urmare, s-a considerat că ar trebui să se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în cazul a două societăți (Laiwu Taihe și DSM Wuxi) și să li se refuze acest statut celorlalte șase societăți/grupuri de societăți. Comitetul consultativ a fost consultat și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la aceste concluzii.

3.   Tratamentul individual („TI”)

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența acestui articol se stabilește, după caz, o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(32)

Toți producătorii-exportatori care au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață au solicitat și acordarea tratamentului individual, pentru eventualitatea în care nu li s-ar acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(33)

Toate cele șase societăți sau grupuri de societăți cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață au îndeplinit toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) și li s-a acordat tratamentul individual.

4.   Valoarea normală

(34)

Valoarea normală a trebuit să fie stabilită pentru toate cele patru societăți incluse în eșantion, precum și pentru singura societate care a transmis o cerere completă de acordare a unei marje individuale, astfel cum se menționează în considerentul 9 de mai sus (denumite în continuare „societățile examinate”).

4.1.   Societăți sau grupuri de societăți cărora li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

(35)

În ceea ce privește stabilirea valorii normale, Comisia a stabilit într-o primă etapă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, pentru fiecare dintre producătorii-exportatori cărora li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, dacă vânzările lor totale pe piața internă ale produsului în cauză au fost reprezentative, și anume dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză efectuate de aceștia către Comunitate. Uneia dintre cele cinci societăți examinate (DSM Wuxi) i s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. În cazul acestei societăți, vânzările totale pe piața internă ale produsului în cauză au fost considerate reprezentative.

(36)

Comisia a analizat apoi dacă vânzările de pe piața internă ale fiecărui tip al produsului în cauză, vândut pe piața internă în cantități reprezentative, puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți, pentru tipul unic de produs exportat.

(37)

În cazul DSM Wuxi, ancheta a demonstrat că vânzările la export ale tipului unic de produs nu erau efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale. Întrucât vânzările pe piața internă nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În acest sens, valoarea normală a fost obținută în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza costului de producție suportat de către societate pentru produsul în cauză. Pentru a obține valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, la costul de producție s-a adăugat o sumă rezonabilă reprezentând costurile de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „cheltuieli VAG”), precum și o marjă de profit.

(38)

Având în vedere faptul că DSM Wuxi nu efectua vânzări pe piața internă ale produsului similar în cursul unor operațiuni comerciale normale, cheltuielile VAG și marja de profit nu s-au putut stabili în conformitate cu metodologia prevăzută în partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. Deoarece niciunui producător-exportator nu i-a fost acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, nici cheltuielile VAG și nici marja de profit nu au putut fi stabilite în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază. De asemenea, având în vedere faptul că DSM Wuxi vinde aproape în exclusivitate acid citric, cheltuielile VAG și marja de profit nu au putut fi stabilite nici în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-a decis să se stabilească cheltuielile VAG și marja de profit în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. În acest sens, au fost utilizate sumele aferente cheltuielilor VAG și marjei de profit pentru vânzările pe piața internă ale produsului similar stabilite pentru societățile cooperante din țara analoagă.

(39)

După caz, la obținerea valorilor normale au fost utilizate costurile de fabricație și cheltuielile VAG verificate.

4.2.   Societăți sau grupuri de societăți cărora nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață trebuie stabilită pe baza prețurilor sau a valorii normale stabilite pentru o țară analoagă.

(41)

În avizul de deschidere, Comisia a indicat intenția de a folosi Statele Unite ale Americii ca țară analoagă corespunzătoare în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind acest aspect. Două părți interesate s-au opus acestei propuneri. RZBC Co. a propus Thailanda drept țară analoagă.

(42)

În ceea ce privește Thailanda, informațiile disponibile sugerează faptul că producția totală a celor doi producători thailandezi este de numai aproximativ 10 000 de tone, din care 5 000 de tone reprezintă exporturi (în principal către Japonia). Dacă se compară aceste vânzări pe piața internă (în medie, de 2 500 de tone pe societate) cu exporturile chineze către Comunitate (care sunt de peste 50 000 de tone pentru exportatorii cei mai mari), este puțin probabil ca vreunul dintre producătorii thailandezi să efectueze vânzări reprezentative pe piața internă. Pe de altă parte, RZBC afirmă că structura costurilor societăților thailandeze este mai asemănătoare situației existente în RPC. Principalul argument în sprijinul acestei asemănări este faptul că atât Thailanda, cât și RPC sunt țări asiatice. Trebuie reținut faptul că, în mod obișnuit, costul forței de muncă reprezintă 5-10 % din cifra de afaceri și, în acest sens, nu constituie un element principal al structurii costurilor pentru niciun producător de acid citric.

(43)

Este demn de menționat faptul că societățile thailandeze au dimensiuni considerabil mai mici în comparație cu cele din principalele țări producătoare (China, UE, SUA, Canada și Brazilia). Principalele societăți producătoare din China au dimensiuni de 10-20 de ori mai mari decât cele din Thailanda, în timp ce dimensiunile societății producătoare din Canada sunt comparabile cu cele ale principalilor producători chinezi.

(44)

La început, SUA a fost selectată drept țară analoagă, iar două societăți americane au fost inițial de acord să coopereze la anchetă. Ulterior, ambele societăți americane menționate anterior și-au retras acordul de cooperare. Din acest motiv, au fost contactați singurul producător din Canada și doi producători din Brazilia pentru a li se solicita cooperarea la anchetă. Totuși, doar producătorul canadian a cooperat la anchetă. Prin urmare, prețurile de pe piața canadiană a acidului citric, vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale, au fost utilizate ca bază pentru stabilirea valorii normale pentru tipurile comparabile ale produsului fabricate de producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

5.   Prețul de export

(45)

Producătorii-exportatori efectuau vânzări la export către Comunitate fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți comerciale afiliate sau independente, localizate în interiorul sau în afara Comunității. Tuturor societăților sau grupurilor de societăți li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau tratamentul individual.

(46)

În cazul în care vânzările la export către Comunitate s-au efectuat fie direct către clienți independenți din Comunitate, fie prin intermediul societăților comerciale independente, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(47)

În cazul în care vânzările la export către Comunitate s-au efectuat prin intermediul societăților comerciale afiliate din Comunitate, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor la care produsul a fost revândut pentru prima oară de către respectivii comercianți afiliați către clienți independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

6.   Comparație

(48)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe bază franco-fabrică și la același nivel comercial. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețurile de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub forma unor ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(49)

Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, subvențiile primite pentru acoperirea costurilor de transport și de asigurare, a costurilor de manipulare, de încărcare și a costurilor auxiliare, a costurilor de ambalare și a costurilor creditului.

(50)

Pentru vânzările furnizate prin importatori afiliați din cadrul Comunității, a fost aplicată o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în cazul în care s-a demonstrat că aceste societăți îndeplinesc funcții similare cu cele ale unui importator independent. Această ajustare s-a bazat pe costurile VAG ale importatorilor plus o marjă de profit, conform datelor obținute de la importatori independenți din cadrul Comunității.

7.   Marjele de dumping

(51)

Pentru producătorii-exportatori din eșantion, marjele de dumping individuale au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. În cazul RZBC, deoarece acest grup de societăți include doi producători-exportatori, a fost stabilită o singură marjă de dumping calculată ca medie a marjelor de dumping ale celor două societăți.

(52)

Pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion și cărora nu le-a fost acordată examinarea individuală, marja de dumping a fost calculată ca medie ponderată a marjelor stabilite pentru toate societățile incluse în eșantion.

(53)

Având în vedere nivelul ridicat de cooperare (96 %), menționat în considerentul 19 de mai sus, s-a stabilit o marjă de dumping națională, situată la același nivel cu cel al marjei celei mai ridicate constatate în cazul uneia dintre societățile cooperante.

(54)

Pe baza acestei comparații, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Societatea

Marjă de dumping provizorie

Anhui BBCA Biochemical Ltd

54,4 %

DSM Citric Acid (Wuxi) Ltd

19,6 %

RZBC Co.

60,1 %

RZBC (Juxian) Co. Ltd

60,1 %

TTCA Co., Ltd

57,3 %

Yixing Union Biochemical

56,8 %

Laiwu Taihe Biochemistry Co. Ltd

57,5 %

Shanxi Ruicheng

57,5 %

Weifang Ensign Industry Co. Ltd

57,5 %

Toate celelalte societăți

60,1 %

D.   PREJUDICIUL

1.   Producția comunitară și industria comunitară

(55)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către două societăți: Jungbunzlauer, Austria și S.A. Citrique Belge din Belgia (parte a grupului DSM, cu sediul în Elveția). Reclamantul Jungbunzlauer reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 % din producția comunitară totală cunoscută a produsului similar. Ambii producători au cooperat pe deplin la anchetă, dar cel de-al doilea producător european a adoptat o poziție neutră în cadrul anchetei.

(56)

S.A. Citrique Belge N.V. importase câteva loturi din RPC în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, volumul acestor importuri a fost nesemnificativ (între 1 % și 6 % din producție în cursul perioadei de anchetă – nu se oferă datele precise din motive de confidențialitate), din acest motiv nu s-a considerat că este necesar ca producătorul în cauză să fie exclus din cadrul definit al industriei comunitare.

(57)

Pentru că cei doi producători cooperanți menționați în considerentul 11 de mai sus reprezentau 100 % din producția comunitară totală din perioada de anchetă, se consideră că aceștia constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria comunitară”.

(58)

Dat fiind faptul că industria comunitară cuprinde numai doi producători, datele cu privire la industria comunitară au trebuit să fie prezentate sub formă de indici sau au fost utilizate intervale de date pentru a proteja confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

2.   Consumul comunitar

(59)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări din producția proprie a industriei comunitare pe piața comunitară și a datelor privind volumul importurilor, furnizate de Eurostat.

(60)

Între anul 2004 și perioada de anchetă, piața comunitară a produsului în cauză și a produsului similar a crescut semnificativ cu 15 %, fapt care se datorează creșterii gamei de utilizări ale acidului citric.

 

2004

2005

2006

PA

Consumul (în tone)

360 000-380 000

360 000-380 000

390 000-410 000

420 000-440 000

Indice (2004 = 100)

100

99

106

115

3.   Importuri care provin din țara în cauză

(a)   Volumul importurilor în cauză

(61)

Volumul importurilor produsului în cauză din RPC în Comunitate a crescut semnificativ în perioada examinată. Importurile în UE au înregistrat o creștere de 37 % din anul 2004.

Importurile

2004

2005

2006

PA

RPC (în tone)

145 025

151 806

171 703

198 288

Indice (2004 = 100)

100

105

118

137

(b)   Cota de piață a importurilor în cauză

(62)

Cota de piață deținută de importurile din RPC a crescut constant cu 7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Mai precis, aceasta a crescut cu două puncte procentuale între 2004 și 2005, apoi cu alte 2 puncte procentuale între 2005 și 2006 și, respectiv, cu 3 puncte procentuale în perioada de anchetă. În cursul perioadei de anchetă, cota de piață a importurilor chineze a fost de 46 %.

(c)   Prețurile

(i)   Evoluția prețurilor

(63)

Între 2004 și 2005, prețul mediu al importurilor produsului în cauză originare din RPC a crescut cu 3 %, iar apoi a scăzut brusc cu 9 puncte procentuale între 2005 și 2006. Pe parcursul perioadei de anchetă, prețul a rămas la nivelul scăzut la care se situa în 2006. În general, prețurile importurilor din țările în cauză au scăzut cu 6 % în perioada examinată.

Prețuri unitare

2004

2005

2006

PA

RPC (EUR/tonă)

588

606

551

553

Indice (2004 = 100)

100

103

94

94

(ii)   Subcotarea prețurilor

(64)

Pentru a determina subcotarea prețurilor, au fost analizate datele privind prețurile din perioada de anchetă. Prețurile de vânzare relevante ale industriei comunitare au fost prețuri nete după deducerea de reduceri și rabaturi. Acolo unde a fost necesar, aceste prețuri au fost ajustate la un nivel franco-fabrică, adică excluzând costul de navlu în cadrul Comunității. Prețurile de import ale RPC au fost de asemenea nete, excluzând reduceri și rabaturi, și au fost ajustate, după caz, la prețurile CIF la granița Comunității, cu o ajustare corespunzătoare pentru taxele vamale (6,5 %) și costurile postimport. Cele din urmă au inclus și o ajustare pentru costurile speciale de tratare suportate de importatorii în Comunitate în vederea desolidificării unor cantități din produsul în cauză în vederea comercializării acestora. Prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și prețurile de import ale RPC au fost comparate la același nivel de comercializare, și anume cu cele ale clienților independenți de pe piața comunitară. În timpul perioadei de anchetă, marja medie ponderată de subcotare a prețului, astfel calculată, exprimată ca procent al prețurilor de vânzare ale industriei comunitare, a fost de 17,42 % pentru RPC.

4.   Situația industriei comunitare

(65)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a implicat evaluarea tuturor factorilor economici având un impact asupra industriei comunitare pe durata perioadei examinate. Din motive de confidențialitate, dat fiind faptul că analiza vizează doar două societăți, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de indici sau intervale.

(a)   Producția, capacitatea și utilizarea capacităților

(66)

Producția industriei comunitare a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate, iar capacitatea de producție a crescut cu 3 % pentru a putea beneficia de creșterea consumului. În perioada examinată, rata de utilizare a capacităților a crescut ușor, cu 2 %.

 

2004

2005

2006

PA

Producția, în tone

(interval)

260 000-280 000

265 000-285 000

270 000-290 000

275 000-295 000

Producția (indice)

100

99

102

105

Capacitatea de producție, în tone (interval)

315 000-335 000

315 000-335 000

320 000-340 000

320 000-340 000

Capacitatea de producție

(indice)

100

100

103

103

Utilizarea capacităților

(indice)

100

99

99

102

(b)   Volumul vânzărilor și cotele de piață în Comunitate

(67)

Având în vedere faptul că industria comunitară cuprinde numai doi producători și că piața comunitară a acidului citric este aprovizionată din numai trei surse/origini (industria comunitară, RPC și Israel), datele privind cotele de piață ale industriei comunitare sunt prezentate sub formă de indici pentru a păstra confidențialitatea datelor furnizate de industria comunitară cu titlu confidențial, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(68)

Tabelul de mai jos arată performanțele industriei comunitare în raport cu vânzările sale către clienți independenți din Comunitate. Volumul vânzărilor industriei comunitare către clienți independenți din Comunitate a crescut cu 5 % din 2004 până la perioada de anchetă. Această evoluție trebuie analizată în lumina unei creșteri cu 15 % a consumului comunitar. În acest context, cota de piață a industriei comunitare a scăzut constant din 2004 și până la perioada de anchetă, fiind, în total, cu 5 puncte procentuale mai scăzută în perioada de anchetă.

Industria comunitară

2004

2005

2006

PA

Volumul vânzărilor

(indice)

100

98

99

105

Cota de piață (indice)

100

99

94

91

(69)

Prețurile unitare de vânzare au evoluat după cum urmează:

 

2004

2005

2006

PA

Preț unitar, în EUR

(interval)

750-850

750-850

780-880

780-880

Preț unitar (indice)

100

100

102

103

Tabelul arată că prețurile au înregistrat o ușoară creștere cu 3 % în perioada examinată. Se poate observa faptul că principalele materii prime pentru producția de acid citric sunt zahărul/melasa sau glucoza (obținută din cereale). În plus, energia reprezintă, de asemenea, un cost major în producerea acidului citric. Ponderea totală a costului energiei în producerea acidului citric se ridică ulterior la 16 % și, prin urmare, se poate considera că, în condiții normale, o schimbare semnificativă a prețurilor petrolului și gazului ar avea un impact asupra prețului de vânzare a acidului citric.

(70)

S-a constatat că prețurile de pe piața mondială pentru principalele materii implicate în producție (zahăr/melasă, glucoză și energie) au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, acest fapt ducând la costuri de producție considerabil mai ridicate. Această evoluție nu s-a reflectat în prețurile de vânzare practicate de industria comunitară, acestea crescând cu numai 3 % în aceeași perioadă. Astfel, pentru a-și păstra clienții, industria comunitară a inclus în prețul de vânzare numai o mică parte a creșterii costurilor pe care le-a suportat.

(c)   Stocurile

(71)

Cifrele de mai jos reprezintă cantitățile aflate în stoc la sfârșitul fiecărei perioade. Nivelul stocurilor a scăzut cu 28 % pentru a face față cererii crescute de pe piață.

 

2004

2005

2006

PA

Stocurile, în tone (interval)

20 000-25 000

20 000-25 000

20 000-25 000

15 000-20 000

Stocurile (indice)

100

98

97

72

(d)   Investițiile și capacitatea de a colecta capital

(72)

Investițiile anuale ale industriei comunitare în producția produsului similar au scăzut brusc pe parcursul perioadei examinate, iar în perioada de anchetă s-au limitat doar la activități de întreținere.

 

2004

2005

2006

PA

Investițiile (indice)

100

81

82

79

(e)   Rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități

(73)

Datorită costurilor de restructurare foarte ridicate și excepționale suportate de către unicul producător comunitar, nu a fost considerată rezonabilă stabilirea rentabilității pe baza profitului net înainte de impozitare. Prin urmare, rentabilitatea industriei comunitare a fost stabilită prin exprimarea profitului operațional realizat din vânzările produsului similar către clienți independenți, ca procent al cifrei de afaceri a acestor vânzări.

 

2004

2005

2006

PA

Rentabilitatea vânzărilor CE (interval)

0 %-10 %

0 %-10 %

(– 10 %)-0 %

(– 10 %)-0 %

Rentabilitatea vânzărilor CE (indice)

100

141

– 126

– 166

Randamentul investițiilor totale (interval)

(– 10 %)-0 %

0 %-10 %

(– 10 %)-0 %

(– 15 %)-(– 5 %)

Randamentul investițiilor totale (indice)

– 100

124

–75

– 175

Fluxul de lichidități

(indice)

100

133

70

61

(74)

În perioada examinată, rentabilitatea industriei comunitare s-a diminuat considerabil. Randamentul investițiilor totale a fost calculat prin exprimarea profitului operațional al produsului similar ca procent al valorii contabile nete a activelor fixe alocate produsului similar. Acest indicator a evoluat conform unei tendințe similare cu cea a rentabilității, scăzând semnificativ pe durata perioadei examinate. În ceea ce privește fluxul de lichidități, s-a constatat o tendință negativă similară, având drept rezultat o deteriorare globală dramatică a situației financiare a industriei comunitare în perioada de anchetă.

(f)   Forța de muncă, productivitatea și salariile

(75)

Numărul de angajați ai industriei comunitare implicați în activitățile legate de produsul similar a scăzut cu 9 % între 2004 și perioada de anchetă. Costul mediu cu forța de muncă, per angajat, a scăzut cu 11 %.

 

2004

2005

2006

PA

Numărul de angajați

(indice)

100

93

92

91

Costul mediu cu forța de muncă, per angajat

(indice)

100

90

88

89

Productivitatea (indice)

100

106

112

115

(76)

Eforturile de restructurare care au avut drept scop scăderea costului de producție, raționalizarea și reducerea numărului de angajați au dus la creșterea cotei de producție pe angajat (o creștere de 15 % în cursul perioadei examinate). Prin urmare, se poate concluziona că, în cursul perioadei examinate, industria comunitară a înregistrat progrese deosebit de semnificative din punct de vedere al eficienței costurilor.

(g)   Amploarea marjei de dumping

(77)

Ținând seama de volumul și de prețurile importurilor provenind din țara în cauză, impactul avut de amploarea marjei de dumping reale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil.

(h)   Redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(78)

În lipsa unor informații referitoare la existența unui dumping anterior situației examinate în prezenta procedură, se consideră că acest aspect este irelevant.

5.   Concluzii privind prejudiciul

(79)

În cursul perioadei examinate, s-au constatat semne de ameliorare a unor indicatori ai prejudiciului: industria comunitară, în efortul său de a-și spori eficiența, a reușit să crească vânzările și volumul producției proprii, capacitatea sa de producție, utilizarea capacităților și productivitatea, în timp ce stocurile sale și forța de muncă anuală s-au redus.

(80)

Cu toate acestea, în contextul creșterii consumului, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. În plus, indicatorii săi financiari au înregistrat o evoluție negativă: rentabilitatea a scăzut în mod continuu. Randamentul investițiilor și fluxul de lichidități au înregistrat, de asemenea, evoluții negative. Motivul acestei situații este faptul că creșterea puternică a prețurilor materiilor prime s-a reflectat doar parțial în prețul de vânzare al produsului similar. Creșterea modestă a prețurilor de vânzare a fost insuficientă pentru menținerea marjei de profit a industriei comunitare.

(81)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

E.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1.   Introducere

(82)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care poate fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

2.   Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(83)

Creșterea semnificativă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, cu 37 % între 2004 și perioada de anchetă, și a cotei aferente de piață din cadrul Comunității, cu aproximativ 7 puncte procentuale, precum și subcotarea considerabilă constatată (între 15 % și 21 % în perioada de anchetă) au coincis cu deteriorarea situației economice a industriei comunitare, în timp ce prețurile medii practicate de toți producătorii-exportatori din RPC au scăzut cu 6 %.

(84)

Prin urmare, efectul acestei politici de prețuri neloiale aplicate în cazul importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping a fost deprecierea prețurilor practicate pe piața comunitară și pierderea cotei de piață a industriei comunitare pentru importurile care au făcut obiectul unui dumping. Pentru a nu-și diminua și mai mult cota de piață, industria comunitară nu a putut să transfere consumatorilor creșterea prețului materiilor prime în măsura necesară menținerii profitului.

(85)

Având în vedere suprapunerea temporală clară între apariția importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează în mod considerabil prețurile industriei comunitare, pe de o parte, și scăderea rentabilității industriei comunitare și deteriorarea celorlalți indicatori financiari, pe de altă parte, se concluzionează provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au jucat un rol determinant în prejudicierea situației industriei comunitare.

3.   Efectul altor factori

(a)   Importuri originare din țări terțe altele decât RPC

(86)

Conform Eurostat, principala țară terță din care se importă acid citric este Israel. Cu toate acestea, cota de piață deținută de importurile din Israel este limitată, iar pe parcursul perioadei examinate aceasta a scăzut de la 5 % în 2004 la doar 3 % în cursul perioadei de anchetă. În plus, pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii ale importurilor din Israel s-au situat la același nivel sau chiar au depășit prețurile comunitare.

Preț mediu (în EUR)

2004

2005

2006

PA

Israel

807

788

865

839

Indice (2004 = 100)

100

98

107

104

(87)

În afara importurilor din Israel, nu există alte importuri semnificative din alte țări. Pe baza constatărilor cu privire la aceste importuri, se poate concluziona în mod provizoriu că importurile, altele decât cele din RPC, nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(b)   Creșterea costurilor materiilor prime datorată reformei comunitare a pieței zahărului

(88)

Unele părți interesate au afirmat că prejudiciul suferit de industria comunitară este legat de creșterea prețului zahărului, care reprezintă principala materie primă în fabricarea produsului similar, datorată reformei regimului zahărului în Uniunea Europeană și a eliminării ulterioare a rambursării costului de producție acordată industriei chimice.

(89)

În acest sens, trebuie notat faptul că unul dintre producătorii comunitari utilizează, în principal, ca materie primă melasa, care nu a făcut obiectul niciunei rambursări a costului de producție, cu toate că se încadrează, din punct de vedere formal, în politica agricolă comună din sectorul zahărului.

(90)

Ancheta a demonstrat faptul că, în ceea ce privește utilizarea zahărului ca materie primă, industria comunitară a avut, într-adevăr, dreptul să ofere rambursarea costului de producție în cadrul organizării comune a pieței în sectorul zahărului pentru a-și putea menține competitivitatea pe piața mondială. Rambursările costului de producție au corespuns diferenței dintre prețul comunitar de intervenție al zahărului după deducerea prețului zahărului de pe piața mondială și a unei sume standard corespunzătoare cheltuielilor de transport în cazul exporturilor de zahăr comunitar. În acest fel, industria comunitară și-a obținut cantitățile necesare de zahăr la prețul practicat pe piața mondială.

(91)

Din iulie 2006, acest sistem a fost reformat prin scăderea nivelului de protecție din sectorul zahărului. Conform noului sistem, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (3), în primul rând industria chimică are dreptul să negocieze în mod liber cantitățile și prețurile zahărului industrial cu producătorii de zahăr și fermierii care cultivă sfecla de zahăr, renunțându-se în acest sector la metodologia prețului de referință și la cote. În al doilea rând, industria comunitară poate achiziționa, fiind scutită de plata taxelor, anumite cantități de zahăr industrial de pe piața mondială. În cele din urmă, în cazul în care nu este disponibil zahăr la un preț care corespunde prețului zahărului practicat pe piața mondială, industria chimică are dreptul de a solicita acordarea unei rambursări a costului de producție. Această prevedere referitoare la rambursarea costurilor de producție nu a fost utilizată din iulie 2006, cu toate că este încă în vigoare. Aceasta poate fi considerată drept o indicație clară a disponibilității unor cantități suficiente de zahăr la prețul practicat pe piața mondială.

(92)

În plus, analiza a demonstrat că, în funcție de clasificarea de către industria comunitară a materiilor prime utilizate la fabricarea produsului similar, zahărul a reprezentat între 6 și 21 % (nu se oferă datele precise din motive de confidențialitate) din costurile sale de fabricație în perioada ianuarie-iunie 2006, nedepășindu-se în cursul perioadei de anchetă nivelul de creștere înregistrat de prețurile zahărului pe piața mondială.

(93)

Astfel, ancheta a demonstrat faptul că reforma pieței din sectorul zahărului nu a avut un impact considerabil asupra situației costurilor suportate de industria comunitară.

(94)

Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona în mod provizoriu că reforma pieței din sectorul zahărului nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(c)   Creșterea prețului energiei

(95)

Unele părți interesate au pretins că prejudiciul suferit de către industria comunitară a avut o legătură cu creșterea costului energiei.

(96)

Din acest punct de vedere, trebuie observat faptul că industria producătoare de acid citric este mare consumatoare de energie, ponderea totală a costului energiei în cadrul producției ridicându-se la 16 % (a se vedea considerentul 69 de mai sus). Prețul energiei a crescut, într-adevăr, într-un ritm relativ moderat pe parcursul perioadei examinate, iar acest fapt s-a reflectat în costul de producție.

(97)

În orice caz, creșterea prețului energiei nu este cea care a avut un impact negativ asupra situației financiare a industriei comunitare, ci imposibilitatea transferării într-o măsură satisfăcătoare către consumator a creșterii prețului energiei, din pricina deprecierii prețului produsului în cauză, provocată de cantitățile considerabile de importuri care fac obiectul unui dumping.

(98)

De asemenea, s-a pretins faptul că creșterea prețului energiei ar afecta în mod indirect producția de acid citric, motivul fiind că industria europeană a acidului citric s-ar afla în concurență cu industria biocarburanților în ceea ce privește carbohidrații, care reprezintă unul dintre componentele utilizate pentru fabricarea acidului citric. Având în vedere faptul că cererea de energie este în creștere și, în consecință, cererea de biocarburanți este în creștere de asemenea, producătorii de biocarburanți ar fi în măsură să plătească un preț mai mare pentru carbohidrații respectivi (și anume: zahăr și melasa reziduală a acestuia, glucoza). Aceasta ar duce la creșterea costului acestor carbohidrați pentru industria comunitară. Cu toate acestea, după cum a demonstrat analiza costului de fabricație suportat de industria comunitară (a se vedea considerentele 69 și 92 de mai sus), nu s-a înregistrat nicio creștere a costului de fabricație a zahărului sau a melasei care să nu fie legată de creșterea generală a prețului zahărului pe piața mondială. Din acest motiv, nu s-a putut stabili niciun impact indirect al industriei biocarburanților asupra producătorilor de acid citric. Prin urmare, acest argument se respinge.

(99)

Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona provizoriu că efectele creșterii prețului energiei nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(d)   Cartelul prețurilor industriei comunitare

(100)

Unele părți interesate au pretins că pierderea cotei de piață suferită de producătorii europeni a fost provocată de aceștia din urmă, fiind datorată cartelului prețului acidului citric (1991-1995) la care au participat atât reclamantul, cât și celălalt producător european – în perioada proprietarilor săi precedenți. Ele pretind că, din pricina unor practici anticoncurențiale, prețul de vânzare a fost crescut în mod artificial, permițând producătorilor chinezi să pătrundă pe piață. O analiză a statisticilor arată că expansiunea importurilor chineze de acid citric s-a produs între 1998 și 1999 (64 %) și apoi, într-o și mai mare măsură, între 2002 și 2004 (137 %), la câțiva ani după încheierea activităților cartelului.

(101)

Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona provizoriu că efectele practicilor anticoncurențiale la care a participat industria comunitară nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(e)   Fluctuațiile cursului valutar

(102)

Unele părți interesate au susținut că deprecierea dolarului american (USD) în raport cu moneda euro a favorizat importurile de acid citric în Comunitatea Europeană.

(103)

Între 2004 și sfârșitul perioadei de anchetă, dolarul american s-a depreciat cu 6,01 % în raport cu moneda euro. Nici evoluția prețurilor în industria comunitară și nici volumul importurilor din țara în cauză sau din alte țări terțe nu reflectă deprecierea relativ scăzută a dolarului american față de moneda euro.

(104)

În concluzie, deprecierea dolarului american față de moneda euro trebuie văzută drept neglijabilă și nu poate fi considerată o cauză majoră a pierderii cotei de piață de către industria comunitară.

(105)

În plus, trebuie reamintit faptul că ancheta urmărește să stabilească dacă importurile care fac obiectul unui dumping (din punct de vedere al prețului și al cantităților) au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare sau dacă acest prejudiciu s-a datorat altor factori. În acest sens, articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază prevede, cu privire la prețuri, că este necesar să se demonstreze faptul că nivelul prețului importurilor care fac obiectul dumpingului cauzează un prejudiciu. Acesta se referă, așadar, doar la o diferență între nivelurile prețurilor, nefiind, ca atare, necesar să se analizeze factorii care afectează nivelul acelor prețuri.

(106)

Cu toate acestea, chiar luând în considerare fluctuația cursului valutar USD/EUR între 2004 și perioada de anchetă și chiar admițând ipoteza conform căreia toate vânzările la export către Comunitate ar fi fost efectuate în USD, încă s-ar menține o subcotare de peste 10 %.

(107)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că aprecierea monedei euro față de dolarul american nu a fost atât de importantă încât să rupă legătura de cauzalitate dintre prejudiciul stabilit și importurile în cauză către industria comunitară și, din acest motiv, reclamația a fost respinsă.

4.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(108)

În concluzie, analiza anterioară a demonstrat faptul că s-a înregistrat o creștere substanțială, atât în volum, cât și în cotă de piață, a importurilor originare din țara în cauză în perioada examinată, dar și o scădere considerabilă a prețurilor lor de vânzare și o subcotare importantă în perioada de anchetă. Această creștere a cotei de piață înregistrată în cazul importurilor cu preț scăzut a coincis cu declinul cotei de piață a industriei comunitare și cu o depreciere a prețurilor ce a dus la scăderea rentabilității.

(109)

Pe de altă parte, examinarea celorlalți factori care ar fi putut să prejudicieze industria comunitară a dezvăluit faptul că niciunul dintre acești factori nu ar fi putut avea un impact negativ semnificativ.

(110)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a diferențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează provizoriu că importurile originare din țara în cauză și care fac obiectul unui dumping au provocat un prejudiciu important industriei comunitare, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

F.   INTERESUL COMUNITAR

(111)

Comisia a analizat dacă, în pofida concluziilor privind existența unui dumping, a prejudiciului și a unei legături de cauzalitate, există motive covârșitoare care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri în acest caz. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat efectele probabile ale măsurilor asupra tuturor părților interesate de prezenta anchetă.

1.   Interesul industriei comunitare

(112)

Astfel cum se indică în considerentul 11 de mai sus, industria comunitară este compusă din două societăți, cu instalații de producție în Austria și în Belgia, care au aproximativ 500-600 de angajați direct implicați în producția, vânzarea și gestionarea produsului similar. În cazul în care vor fi instituite măsuri, se preconizează că deprecierea prețurilor pe piața comunitară va fi oprită și că prețurile de vânzare practicate de industria comunitară vor începe să revină la un nivel normal, fapt care va duce la îmbunătățirea situației financiare a industriei comunitare.

(113)

Pe de altă parte, în absența instituirii unor măsuri antidumping, probabil că tendința negativă înregistrată în evoluția indicatorilor financiari ai industriei comunitare, în special a rentabilității acesteia, va continua. În acest caz, industria comunitară va continua să piardă cotă de piață deoarece nu va mai fi în măsură să se alinieze prețurilor scăzute în mod artificial de pe piață, fixate de importurile din RPC. În consecință, este posibil să se ajungă la reducerea producției și a investițiilor, închiderea anumitor capacități de producție și la reduceri de personal în cadrul Comunității.

(114)

În acest sens, este demn de menționat faptul că, din 2004, în cadrul Comunității și-au întrerupt activitatea trei producători de acid citric.

(115)

În concluzie, instituirea unor măsuri antidumping ar permite industriei comunitare să își revină de pe urma efectelor dumpingului prejudiciabil constatat.

2.   Interesul importatorilor independenți

(116)

Astfel cum se descrie în considerentul 10 de mai sus, patru importatori incluși în eșantion au trimis răspunsuri la chestionar, aceștia reprezentând aproximativ 36 % din importurile comunitare ale produsului în cauză pe durata perioadei de anchetă. Unul dintre importatorii incluși în eșantion nu a fost în măsură să furnizeze informațiile solicitate. Din acest motiv, chestionarul transmis de acest producător nu a fost luat în considerare. Răspunsurile din celelalte trei chestionare au fost verificate la fața locului.

(117)

Ponderea globală a acidului citric în cifra totală de afaceri a activităților acestor importatori a fost foarte mică. În medie, aproximativ 1 % din activitățile acestor importatori ar putea fi legate de importurile de acid citric din RPC, acest procent fiind considerat, totuși, important în scopul completării gamei de produse oferite. Anumiți importatori cumpără produsul care a făcut obiectul anchetei nu numai din RPC, ci și din alte surse din interiorul și din exteriorul Comunității, inclusiv din industria comunitară. Marja medie de profit atinsă de importatorii incluși în eșantion, la comercializarea acidului citric, este de aproximativ 4,4 %.

(118)

Importatorii din Comunitate s-au opus instituirii măsurilor. Importatorii care au cooperat la anchetă au susținut că instituirea măsurilor ar dăuna în mod serios operațiunilor pe care aceștia le desfășoară, deoarece nu vor putea transfera către clienți creșterea prețurilor. În acest sens, instituirea unei taxe antidumping la importurile din RPC va conduce cel mai probabil la o corecție ascendentă a prețurilor pieței. Efectul benefic al taxelor ar fi, foarte probabil, diminuat în cazul importatorilor, deoarece acidul citric reprezintă numai o parte a cifrei totale de afaceri a acestora. Subcotarea importantă a prețurilor constatată în urma ajustării prețurilor CIF la granița comunitară pentru costurile postimport sugerează, de asemenea, faptul că o creștere a prețurilor este încă posibilă. Astfel, nu se poate exclude posibilitatea transferului de către importatori către clienți a unei părți a taxelor, în industria alimentară și a băuturilor. În orice caz, având în vedere ponderea limitată a vânzărilor acestui produs în activitățile importatorilor și a marjei de profit atinsă în prezent atât la nivel global, cât și la nivelul vânzărilor de acid citric ale acestora, se preconizează că taxa stabilită provizoriu nu va afecta semnificativ situația financiară a acestor operatori economici.

(119)

De asemenea, s-a pretins că, în cazul în care vor fi instituite taxe, acest fapt ar putea crea un duopol pe piața comunitară, excluzând concurența din partea țărilor terțe. Unele părți interesate au exprimat preocupări cu privire la capacitatea producătorilor europeni de a face față cererii în creștere la nivel european. Ancheta a arătat că, în pofida faptului că a funcționat la capacitatea sa maximă, industria comunitară a fost capabilă să satisfacă numai 75 % din cererea existentă la nivel european în cursul perioadei de anchetă. Din acest punct de vedere, trebuie subliniat faptul că taxele antidumping nu ar trebui să aibă ca efect oprirea tuturor importurilor, ci restabilirea unor condiții de egalitate. Se concluzionează provizoriu că, împreună cu importurile din alte țări terțe precum Israelul, în acest fel s-ar putea asigura un nivel de aprovizionare suficient pentru a satisface cererea din cadrul comunității. Cu toate acestea, nivelul importurilor chineze va fi examinat cu atenție după instituirea măsurilor provizorii pentru a analiza situația nivelului de aprovizionare de pe piața comunitară.

(120)

Cu toate că importatorii/distribuitorii sunt împotriva instituirii măsurilor, pe baza informațiilor disponibile se poate concluziona că interesul industriei comunitare de a neutraliza practicile comerciale neloiale și prejudiciabile ale RPC primează asupra avantajului pe care importatorii respectivi l-ar putea avea ca urmare a neinstituirii măsurilor antidumping.

3.   Interesul utilizatorilor

(121)

Zece utilizatori au completat un chestionar destinat utilizatorilor. Toate răspunsurile oferite de aceștia au fost incomplete și, din acest motiv, ele nu au putut fi utilizate pe deplin în cadrul analizei, cu toate că din acestea reiese clar faptul că acidul citric are numeroase utilizări, dar numai în cantități mici. Astfel, impactul pe care l-ar putea avea o taxă antidumping nu ar fi semnificativ pentru costul total de producție suportat de aceștia. Doar unul dintre utilizatorii care au cooperat la anchetă a indicat faptul că instituirea unor măsuri ar avea un impact major asupra afacerilor pe care le desfășoară, fără a aduce însă argumente care să susțină această afirmație.

(122)

Ținând seama de cele menționate anterior și de nivelul general scăzut de cooperare, este puțin probabil ca situația utilizatorilor din Comunitate să fie afectată semnificativ de măsurile propuse.

4.   Concluzie privind interesul Comunității

(123)

Se poate preconiza că efectele instituirii măsurilor vor oferi industriei comunitare posibilitatea de a-și recâștiga pierderile de volum al vânzărilor și de cote de piață, ameliorându-și în același timp rentabilitatea. Având în vedere situația financiară nefavorabilă a industriei comunitare, există un risc real ca, în absența măsurilor, industria comunitară să închidă unele dintre instalațiile sale de producție și să recurgă la reduceri de personal. În general, utilizatorii comunitari ar beneficia, de asemenea, de pe urma instituirii unor măsuri, deoarece aprovizionarea cu cantități suficiente de acid citric nu va fi periclitată, în timp ce creșterea globală a prețului de cumpărare a acidului citric va fi moderată. Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona provizoriu că nu există motive decisive pentru ca măsurile să nu fie instituite în cazul de față din motive de interes comunitar.

G.   PROPUNEREA DE MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(124)

Ținând seama de concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(125)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Pentru a calcula valoarea taxelor necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să realizeze un profit înainte de impozitare care ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. În acest sens, s-a aplicat o țintă a profitului de 9 % bazată pe profitul realizat înaintea înmulțirii semnificative a importurilor chineze de acid citric.

2.   Măsurile provizorii

(126)

Având în vedere cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping provizorie la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai reduse, care reprezintă în toate cazurile marja constatată a prejudiciului.

(127)

Având în vedere faptul că nivelul de cooperare a fost extrem de ridicat, s-a considerat adecvat ca taxa pentru societățile care nu au cooperat la anchetă să fie stabilită la nivelul celei mai ridicate taxe impuse societăților care au cooperat la anchetă. Prin urmare, taxa reziduală a fost stabilită la nivelul de 49,3 %.

(128)

Prin urmare, taxele antidumping provizorii ar trebui să se prezinte după cum urmează:

Exportatorii incluși în eșantion

Taxa antidumping propusă

Anhui BBCA Biochemical Ltd Co. Ltd

42,2 %

DSM Citric Acid (Wuxi) Ltd

13,2 %

RZBC Co.

43,2 %

RZBC (Juxian) Co. Ltd

43,2 %

TTCA Co., Ltd

49,3 %

Yixing Union Biochemical

38,8 %

Laiwu Taihe Biochemistry Co. Ltd

43,2 %

Shanxi Ruicheng

43,2 %

Weifang Ensign Industry Co. Ltd

43,2 %

Toate celelalte societăți

49,3 %

(129)

Măsurile antidumping de mai sus sunt stabilite cu titlu provizoriu sub forma unor taxe ad valorem. Având în vedere faptul că este posibil ca producția industriei comunitare să nu fie suficientă pentru a acoperi necesitățile pieței comunitare (a se vedea considerentul 119), nivelul importurilor din RPC după instituirea taxelor provizorii va fi examinat cu atenție. În cazul în care vor apărea unele dificultăți legate de aprovizionarea pieței comunitare cu acid citric, se va avea în vedere aplicarea unor măsuri alternative.

3.   Dispoziție finală

(130)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate, care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere, să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. De asemenea, trebuie precizat că, în ceea ce privește instituirea de taxe în sensul prezentului regulament, constatările sunt provizorii și ar putea fi reexaminate în scopul instituirii unor măsuri definitive.

(131)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societățile menționate, și anume de persoanele juridice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate, al cărei nume și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate unei societăți care este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, nu pot beneficia de respectivul nivel și vor fi supuse taxelor aplicabile la nivel național.

(132)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual de taxă antidumping pentru o singură societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de taxe individuale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de acid citric și de citrat trisodic dihidrat înregistrate cu codurile NC 2918 14 00 și ex 2918 15 00 (cod TARIC 2918150010), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping provizorii aplicabil prețului net franco-frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile menționate în continuare:

Societatea

Taxă antidumping (%)

Codul TARIC suplimentar

Anhui BBCA Biochemical Co., Ltd – No 73, Fengyuandadao Road, Bengbu 233010, provincia Anhui, RPC

42,2

A874

DSM Citric Acid (Wuxi) Ltd – West Side of Jincheng Bridge, Wuxi 214024, provincia Jiangsu, RPC

13,2

A875

RZBC Co., Ltd – No 9 Xinghai West Road, Rizhao, provincia Shandong, RPC

43,2

A876

RZBC (Juxian) Co. Ltd, West Wing, Chenyang North Road, districtul Ju, provincia Shandong, RPC,

43,2

A877

TTCA Co., Ltd – West, Wenhe Bridge North, Anqiu, provincia Shandong, RPC

49,3

A878

Yixing Union Biochemical Co., Ltd – Industry Zone Yixing 214203, provincia Jiangsu, RPC

38,8

A879

Laiwu Taihe Biochemistry Co. Ltd, RPC

43,2

A880

Shanxi Ruicheng Yellow River Chemicals Co. Ltd, RPC

43,2

A881

Weifang Ensign Industry Co. Ltd, RPC

43,2

A882

Toate celelalte societăți

49,3

A999

(3)   Punerea în liberă circulație în Comunitate a produsului menționat la alineatul (1) se supune dispoziției unei taxe de securitate, echivalentă cu cantitatea taxei provizorii.

(4)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului, părțile interesate pot cere dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot face cunoscute în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru o audiere din partea Comisiei în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În temeiul articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile vizate pot transmite observații referitoare la aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării în vigoare a acestuia.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iunie 2008.

Pentru Comisie

Peter MANDELSON

Membru al Comisiei


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2)  JO C 205, 4.9.2007, p. 14.

(3)  JO L 58, 28.2.2006, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1260/2007 (JO L 283, 27.10.2007, p. 1).


3.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 143/30


REGULAMENTUL (CE) NR. 489/2008 AL COMISIEI

din 2 iunie 2008

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 806/2007 privind deschiderea și gestionarea unor contingente tarifare în sectorul cărnii de porc

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de porc (1), în special articolul 11 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 806/2007 al Comisiei (2) a deschis anumite contingente tarifare pentru importul de produse din sectorul cărnii de porc.

(2)

Ca urmare a unor probleme privind importul anumitor produse în cadrul contingentelor având numerele de ordine 09.4038 și 09.4074 și în vederea unei aplicări uniforme a regulamentului, este necesar să se clarifice descrierea produselor care au numerele de ordine menționate.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 806/2007 trebuie modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de porc,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 806/2007 se adaugă alineatul următor:

„(4)   În sensul prezentului regulament, printre produsele având codurile NC ex 0203 19 55 și ex 0203 29 55 din contingentele având numerele de ordine 09.4038 (grupa G2) și 09.4074 (grupa G7) din anexa I se includ: jamboanele și bucățile de jamboane.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iunie 2008.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 282, 1.11.1975, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005 (JO L 307, 25.11.2005, p. 2). Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 va fi înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu 1 iulie 2008.

(2)  JO L 181, 11.7.2007, p. 3.


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Comisie

3.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 143/31


DECIZIA COMISIEI

din 11 decembrie 2007

privind ajutorul de stat C 51/2006 (ex N 748/06) pus în aplicare de Polonia în cazul Arcelor Huta Warszawa

[notificată cu numărul C(2007) 6077]

(Numai textul în limba polonă este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/406/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

având în vedere Protocolul nr. 8 din Tratatul de aderare privind restructurarea industriei siderurgice poloneze  (1),

în urma invitației adresate părților interesate de a-și prezenta observațiile (2) în conformitate cu dispozițiile citate anterior și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

I.   PROCEDURA

(1)

În 2002 un plan de restructurare (denumit și planul de afaceri individual) a fost prezentat autorităților poloneze de către Arcelor Huta Warszawa (denumită în continuare „AHW”), iar ulterior de către Huta L.W. Sp. z o o (denumită în continuare „HLW”). Planul a fost revizuit în martie 2003 (denumit în continuare „PAI 2003”).

(2)

Procesul de restructurare a industriei siderurgice poloneze a început în iunie 1998, când Polonia a prezentat Comunității primul Program de restructurare pentru industria fierului și a oțelului în scopul de a respecta articolul 8 alineatul (4) din Protocolul nr. 2 din Acordul European încheiat cu Polonia [denumit în continuare „articolul 8 alineatul (4)”], ceea ce a permis în mod excepțional acordarea de ajutor de stat pentru restructurare în sectorul produselor siderurgice în primii cinci ani după intrarea în vigoare a acordului.

(3)

La 5 noiembrie 2002, Consiliul de Miniștri al Republicii Polonia a aprobat Programul de restructurare și dezvoltare pentru industria fierului și a oțelului din Polonia până în 2006 și, pe baza acestuia, a adoptat versiunea finală a Programului național de restructurare (denumit în continuare „PNR”) la 25 martie 2003. Acest plan a permis în principal acordarea de ajutoare de stat în valoare de până la 3 387 miliarde PLN (846 milioane EUR) (3) către industria siderurgică poloneză în vederea restructurării în perioada cuprinsă între 1997 și 2006.

(4)

PNR a fost prezentat Comisiei, care l-a evaluat la 25 martie 2003 și, pe baza acestei evaluări, a înaintat o propunere de Decizie a Consiliului de prelungire a perioadei de grație (care expira inițial în 1997) pentru acordarea de ajutor de stat către sectorul siderurgic polonez în conformitate cu Acordul European, până la sfârșitul lui 2003, cu condiția ca beneficiarii să devină viabili până în 2006. Propunerea a fost aprobată de Consiliu în iulie 2003 (4).

(5)

Astfel, prin derogare de la propriile norme (5), UE a permis Poloniei acordarea de ajutor de stat către industria siderurgică. Acest lucru a fost prevăzut în cele din urmă în Protocolul nr. 8 la Actul de aderare, privind restructurarea industriei siderurgice poloneze (denumit în continuare „Protocolul nr. 8”) (6). Acesta confirmă acceptarea acordării de ajutor de stat în valoare de maximum 3 387 miliarde PLN către cele opt întreprinderi indicate, inclusiv HLW, până la sfârșitul lui 2003, cu condiția finalizării procesului de restructurare până la 31 decembrie 2006 (7). Prin PNR se alocă pentru HLW un ajutor pentru restructurare în valoare de 322 milioane PLN (a se vedea tabelul 8), care este confirmat într-o formă mai detaliată în PAI 2003 și care urmează să fie pus în aplicare în conformitate cu punctul 9 literele (a) și (h) din Protocolul nr. 8.

(6)

Pentru a asigura respectarea condițiilor sale, Protocolul nr. 8 conține dispoziții detaliate de punere în aplicare și monitorizare. Inter alia, Polonia a avut obligația de a prezenta rapoarte de monitorizare bianuale, iar un consultant independent a efectuat evaluări independente în 2004, 2005 și 2006. Rapoarte privind întreprinderile HLW/AHW au fost prezentate, până în prezent, în februarie 2004, aprilie 2005, mai 2006 și iunie 2007. Acestea au fost discutate cu autoritățile poloneze și cu beneficiarii și au fost acceptate de către serviciile din cadrul Comisiei și de către autoritățile poloneze.

(7)

PAI al HLW a fost modificat în 2005 de către AHW (denumit în continuare „PAI 2005”) și s-a solicitat aprobarea Comisiei în conformitate cu punctul 10 din Protocolul nr. 8.

(8)

Prin scrisoarea din 6 decembrie 2006, Comisia a informat Polonia că a decis să deschidă procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) CE în legătură cu eventuala utilizare abuzivă a ajutorului.

(9)

Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (8). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutor.

(10)

Răspunsul Poloniei a fost comunicat prin scrisoarea din 2 martie 2007. La 19 martie 2007, Comisia a primit și observații din partea beneficiarului AHW, pe care le-a transmis, împreună cu întrebări, autorităților poloneze. După o întâlnire avută cu autoritățile poloneze și cu beneficiarul în martie 2007, s-au trimis Poloniei alte întrebări la 2 aprilie 2007 și la 6 august 2007. La 4 iunie 2007 și la 1 octombrie 2007 Polonia și-a comunicat răspunsurile.

(11)

Ulterior, la 18 octombrie 2007, serviciile din cadrul Comisiei au informat Polonia cu privire la evaluarea preliminară a cazului pe care au realizat-o și, după alte schimburi de scrisori între autoritățile poloneze și Comisie, la 16 noiembrie 2007, autoritățile poloneze au precizat că întreprinderea intenționează să ramburseze ajutorul „fără a aduce atingere situației legale”.

(12)

În scrisoarea din 22 noiembrie 2007, autoritățile poloneze au confirmat că la 20 noiembrie 2007 AHW a transferat 2 089 768 EUR într-un cont blocat în favoarea Ministerului de Finanțe al Poloniei. Conform condițiilor contractului, nimeni nu va avea acces la sumele din cont până la adoptarea prezentei decizii. La data adoptării acesteia, ministerul va primi suma respectivă plus dobânda acumulată de la data de 20 noiembrie 2007. În cazul în care decizia nu se emite până la sfârșitul lunii februarie 2008, banii urmează să se întoarcă la AHW.

II.   DESCRIEREA DETALIATĂ A AJUTORULUI

(13)

AHW este un producător polonez de oțel care produce oțel lichid și produse lungi, în special oțeluri de calitate și oțeluri speciale (profiluri de oțel ușoare și profiluri grele).

(14)

În 1991, pachetul majoritar de acțiuni la HLW a fost preluat de către producătorul italian de oțel Lucchini și vândut în 2005 către Arcelor, care a fuzionat cu Mittal Steel în 2006 (9).

1.   Programul de restructurare prevăzut de PAI 2003

(15)

Comisia înțelege că HLW se confrunta cu probleme financiare grave la momentul adoptării planului de afaceri. Aceasta nu primea niciun fel de fonduri suplimentare de la societatea-mamă Lucchini, care trecea, potrivit Poloniei, printr-o criză financiară profundă și nu își putea vinde activele de valoare de care dispunea din cauza unor probleme de reglementare. Prin urmare, între 1997 și 2003, întreprinderea s-a confruntat cu o acută lipsă de lichidități, care s-a reflectat în planul de restructurare. (10)

(16)

În consecință, PAI 2003 al HLW fixa câteva obiective de restructurare majore (la punctul 3.2.) în vederea restabilirii viabilității întreprinderii, dintre care cele mai importante erau următoarele:

„(a)

Restructurarea activelor și restructurarea financiară în vederea obținerii fondurilor pentru punerea în aplicare a acestui program, asigurarea lichidității financiare și reducerea costurilor financiare.

(b)

Punerea în aplicare a investițiilor pentru îmbunătățirea în continuare a calității și a gamei de produse fabricate și pentru creșterea competitivității întreprinderii, pentru reducerea costurilor […].

(c)

Îmbunătățirea în continuare a standardelor de protecție a mediului înconjurător.”

(a)   Investiții

(17)

PAI 2003 preciza (punctul 3.3) că strategia industrială a întreprinderii constă în „a pune accentul pe ameliorarea treptată a gamei de produse, prin reducerea semnificativă a producției de bare de calitate comercială și țagle și pe dezvoltarea producției prin promovarea oțelurilor speciale și a oțelurilor de construcție”. În acest scop, HLW anticipa „…derularea unui program de investiții progresive în următoarele sectoare de activitate ale uzinei: laminorul mediu, atelierul de forjare, secția de trefilare, hala de turnare lingouri”, în timp ce laminorul de benzi înguste urma să fie închis.

(18)

Pentru a pune în aplicare strategia descrisă anterior, întreprinderea a elaborat un program de investiții în valoare de [între 150 milioane PLN și 220 milioane PLN], (11) care a fost inclus în PAI 2003 după cum urmează:

Tabelul 1

Investiții planificate în producția de oțel ( = tabelul 21 din PAI 2003)

În 000 PLN

2002

2003

2004

2005

2006

Total

Atelier de fabricare a oțelului

 

 

 

 

[…]

[…]

Laminoare la cald

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[aprox. 95 %]

General

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Secție de trefilare

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Total

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[150-220 milioane PLN]

(19)

După cum se menționează la punctul 4.4 din PAI 2003, investițiile s-au axat pe modernizarea laminoarelor la cald (a se vedea tabelul 22 din PAI 2003). Acest proces a inclus modernizarea laminorului de profiluri medii, precum și înlocuirea cuptoarelor de recoacere ale blumingului și ale laminorului de profiluri grele. Graficul de punere în aplicare a investițiilor a fost indicat în tabelul 23 din PAI 2003, în care se preciza că aproape toate investițiile urmau să fie demarate în 2002.

(b)   Restructurarea forței de muncă

(20)

Conform PAI 2003 (punctul 4.11), întreprinderea planificase reducerea numărului de salariați de la 1 249 la 850. În prezent, PAI 2005 prevede reducerea forței de muncă la 700 de salariați. Prin PAI 2003 s-au alocat 4,03 milioane PLN pentru restructurarea forței de muncă, din care 1,5 milioane PLN erau asigurate din ajutoare de stat special alocate, 1,17 milioane PLN erau furnizate prin programul PHARE, iar 1,34 milioane PLN reprezentau contribuția întreprinderii (12).

(c)   Restructurarea financiară

(21)

PAI 2003 prevedea și realizarea restructurării financiare și a restructurării activelor, aspecte care, conform planului (punctul 3.2), aveau în vedere: „rambursarea împrumuturilor pe termen scurt și vânzarea activelor care nu sunt necesare și nu au legătură cu producția.”

(22)

PAI 2003 (punctul 4.7) prevedea restructurarea datoriei de 513 369 milioane PLN (potrivit bilanțului contabil, aceasta reprezenta suma totală dintre pasivul pe termen lung și pasivul pe termen scurt). Finanțarea urma să fie asigurată din profiturile viitoare și din restructurarea activelor. Din ultima operațiune erau așteptate încasări în valoare de 363 milioane PLN în 2004 și 2005, din care 60 milioane PLN urmau să acopere noile datorii.

(23)

Pentru a prezenta situația mai detaliat, Comisia înțelege că PAI 2003 prevedea următoarele măsuri de restructurare financiară: în primul rând, anularea datoriei publice, având ca efect ajutoare în valoare de 21,5 milioane PLN (a se vedea punctul 4.12.2); în al doilea rând, HLW realiza, începând din anul 2000, o restructurare de active aflată în curs, prin vânzarea activelor neproductive, scopul acestei operațiuni fiind acela de a genera fonduri în vederea finanțării programului de investiții.

(24)

Restructurarea activelor trebuie văzută în contextul în care activele HLW făcuseră deja obiectul unei tranzacții financiare, descrise de către HLW drept o „tranzacție de vânzare și leaseback”. În anul 2000, întreprinderea obținuse un împrumut în valoare de 250 milioane PLN garantat în principal cu un gaj asupra terenului și clădirilor aparținând întreprinderii. Acesta avea în vedere activele productive și neproductive. Rambursarea urma să aibă loc prin două plăți pe an până în 2010. Tranzacția era necesară deoarece HLW avea nevoie de lichidități, însă nu-și putea vinde imediat activele neproductive. Acest proces urma să se desfășoare pe parcursul anilor următori, să genereze lichidități și să conducă la o reducere a costurilor financiare.

(25)

Conform PAI 2003, restructurarea activelor trebuia să vizeze activele neproductive (punctele 4.7 și 4.8). Se pare că la sfârșitul lui 2001 s-a vândut o primă parte (53 de hectare) din cele 100 de hectare. Cu toate acestea, vânzarea altor active neproductive a fost întârziată deoarece AKR (Agencja Kapitałowo Rozliczeniowa S.A. – o întreprindere ai cărei acționari sunt Agenția de Dezvoltare a Industriei și Trezoreria Statului) s-a confruntat cu dificultăți în procesul de reglementare a situației juridice a terenului care nu avea legătură cu producția.

(26)

Întrucât nu se puteau obține fonduri din vânzarea terenului, s-a avut în vedere contractarea unui credit punte garantat de stat în valoare de 300 milioane PLN. Creditul urma să fie utilizat pentru investiții și pentru stingerea pasivului pe termen scurt (în valoare totală de 219 milioane PLN). În plus, 53 milioane PLN urmau să fie alocate pentru devansarea unor investiții planificate inițial a se derula după 2006 [219 + 53 milioane plus 10 % costuri de finanțare (respectiv 27 milioane) totalizează 299 milioane]. În consecință, din fondurile totale în valoare de [150-220 milioane PLN] planificate pentru investiții, cel puțin […] milioane PLN (respectiv […] milioane PLN - 53 milioane PLN) trebuie incluse în cele 219 milioane PLN. Prin urmare, suma rămasă de […] milioane PLN (219 milioane PLN - […] milioane PLN) a reprezentat probabil costul aferent restructurării financiare pe termen scurt.

(d)   Restructurarea politicii de mediu

(27)

PAI 2003 prevedea, de asemenea (punctul 4.9), derularea unui program separat de investiții cu privire la mediul înconjurător, care consta în punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a mediului în conformitate cu ISO 14001 (0,5 milioane PLN), efectuarea mai multor investiții în cadrul unui proiect de reabilitare a solului, presupunând costuri de 50 milioane PLN, și modernizarea secției de inginerie energetică (pentru care nu s-au alocat fonduri). Măsurile urmau să fie demarate în 2002.

(28)

Investigația a arătat că numai o parte dintre măsurile indicate în PAI 2003 au fost puse în aplicare conform calendarului. În special, construcția unei instalații de prelucrare a deșeurilor de metale a fost amânată până în 2007-2008 și nu a fost începută până în vara lui 2007. Mai mult, construcția unei instalații de prelucrare a resturilor de metale a fost abandonată, deoarece prelucrarea acestora se realizează de către un subcontractant (13), o soluție mai rentabilă din punctul de vedere al costurilor.

(29)

Cu toate acestea, investigația a confirmat și afirmația Poloniei potrivit căreia costurile de restructurare a politicii de mediu urmau să fie acoperite din fonduri proprii, cum ar fi sumele încasate din restructurarea activelor, și nu prin planul de restructurare.

(e)   Finanțarea restructurării

(30)

PAI 2003 (punctul 4.12) a identificat un deficit de finanțare de 300 milioane PLN (a se vedea și situația fluxurilor de numerar, punctul 5.1.). Având în vedere că nu se face nicio precizare contrară, se poate presupune că aceasta era singura finanțare necesară.

(31)

La punctul 4.12 se precizează că restructurarea necesita o finanțare în valoare de 113,6 milioane PLN în 2002 și 105,3 milioane PLN în 2003, precum și 21,9 milioane PLN reprezentând costul de finanțare pentru împrumutarea acestor fonduri. În plus, s-au mai alocat 53 milioane PLN pentru devansarea investițiilor. Cu toate acestea, nu se precizează nicăieri pentru ce era necesară această finanțare.

(32)

Aparent, după 2003 nu a mai fost nevoie de nicio finanțare. Într-adevăr, în PAI 2005, AHW confirmă, descriind PAI 2003, următoarele: „[…] Programul de restructurare pleca de la premisa că vor fi întreprinse o serie de acțiuni cu caracter strategic și operațional, ce vor conduce la o îmbunătățire semnificativă a rentabilității activității și, ca o consecință a acesteia, la lichiditate financiară. Programul de restructurare accepta o ameliorare treptată a factorilor de lichiditate financiară începând din 2003.”

(f)   Concluzie cu privire la eforturile de restructurare întreprinse pe baza PAI 2003

(33)

Restructurarea prevăzută în PAI, pentru care a fost necesară o susținere extraordinară, include investiții ([150-220] milioane PLN, incluzând 53 milioane PLN în investiții devansate), restructurarea forței de muncă (4,03 milioane PLN), ștergerea parțială a datoriei publice (21,5 milioane PLN), restructurare financiară parțială (81,5 milioane PLN) și unele costuri de finanțare a împrumutului (27,1 milioane PLN), toate acestea ridicându-se la valoarea totală de 324,63 milioane PLN.

(34)

Restructurarea urma să fie finanțată în principal printr-un împrumut garantat de stat, care avea rolul de a acoperi deficitul de finanțare rezultat în urma restructurării întârziate a unei părți din active. Prin urmare, pentru a-i permite întreprinderii să deruleze operațiunile de restructurare financiară și investiții în 2002/2003, eventual și în 2004, întreprinderii i s-a acordat un credit punte garantat de către Trezoreria Statului. Prin urmare, proiectul de restructurare se derula în mod clar conform unui calendar.

(35)

Cu toate acestea, PAI 2003 nu preciza faptul că restructurarea activelor urma să atragă costuri de restructurare. Aceasta reprezenta, mai degrabă, un proces aflat în curs, independent de planul de restructurare susținut prin ajutorul de stat și care, în mod evident, nu necesita finanțare suplimentară din partea statului. De asemenea, unele măsuri care nu aveau legătură directă cu restabilirea viabilității întreprinderii, cum ar fi măsurile cu privire la mediul înconjurător, au fost finanțate prin restructurarea activelor și au fost așadar întreprinse, după cum reiterează Polonia, în afara procesului de restructurare.

(36)

Concluzia ar fi că singurul motiv pentru care se menționează restructurarea activelor este acela că aceasta urma să genereze finanțare prin vânzarea activelor neproductive. Cu toate acestea, rambursarea tranzacției de vânzare și vânzare urmată de închiriere (leaseback) nu este menționată.

2.   Ajutorul de stat

(37)

Din ajutorul în valoare de 322 milioane PLN (calculat ca echivalent subvenție netă) acceptat inițial în PNR, AHW a obținut ajutorul menționat în tabelul de mai jos, prezentat de Polonia:

Tabelul 2

Ajutorul de stat aprobat și primit în 2002 și 2003 (14)

 

PNR

(în 000 PLN)

Ajutorul de stat obținut

(în 000 PLN)

Diferența

(în 000 PLN)

Total 2002-2003

321 878 000

203 946 000

117 932 000

(38)

Ajutorul a fost acordat cu trei scopuri diferite:

a)

0,33 milioane PLN pentru restructurarea forței de muncă (inițial fuseseră prevăzute 1,5 milioane);

b)

20,56 milioane PLN pentru anularea datoriilor (inițial fuseseră prevăzute 21,5 milioane), care au fost utilizate pentru ameliorarea situației financiare generale a întreprinderii;

c)

garantarea unui împrumut de 183,2 milioane PLN (46,3 milioane EUR; inițial se prevăzuse suma de 299 milioane PLN, aprobată de Comisie).

(39)

Împrumutul garantat de stat a fost acordat HLW de către Bank Pekao S.A. în baza unui contract încheiat între HLW și bancă la 10 decembrie 2003. Potrivit contractului, împrumutul urma să fie rambursat în termen de cinci ani de la data semnării contractului, respectiv până la 10 decembrie 2008.

(40)

AHW solicitase garanția în august 2003. Aceasta a fost acordată prin Decizia Consiliului de Miniștri din 31 decembrie 2003 și prevedea o valoare nominală de 46,3 milioane EUR, la care se adăugau dobânda și alte costuri asociate de până la 58,3 milioane EUR. Decizia Consiliului de Miniștri recunoștea faptul că HLW are nevoie de ajutor în primul rând pentru finanțarea investițiilor legate de laminorul la cald și a costurilor de achiziție de bunuri în baza contractului de vânzare și leaseback și a dispus ca ajutorul să fie utilizat în acest scop. Mai exact:

a)

o parte din împrumut, respectiv o sumă de până la 14 600 000 EUR, era destinată finanțării investițiilor de producție, investiții privind laminorul (mediu) și modernizarea valțului (a cajelor de laminor). Cu toate acestea, între 30.9.2004 și 28.2.2005, numai 2 854 355 EUR au fost utilizate în 8 tranșe. Suma a fost rambursată la 16.9.2005;

b)

cealaltă parte din împrumut, respectiv o sumă de până la 31 430 000 EUR, cu care întreprinderea dorea să achite partea rămasă din contractul de vânzare și leaseback, era destinată restructurării datoriei prin intermediul răscumpărării bunurilor de producție (teren și clădiri). Începând cu 24.8.2004, întreprinderea a utilizat 31 245 684 EUR, sumă pe care a rambursat-o la 16.9.2005. Potrivit autorităților poloneze și beneficiarului, împrumutul urma să fie utilizat pentru achitarea contractului de vânzare și leaseback din 2000.

(41)

În total, întreprinderea a declarat că a plătit o dobândă în cuantum de 1 132 788,35 EUR, în mai multe tranșe. În acest sens, s-a considerat că prima tranșă a dobânzii, plătită la 30 decembrie 2004, ar trebui alocată respectivelor părți retrase din împrumut, după care, începând din acel moment, sumele reprezentând dobânda puteau fi distribuite între sumele totale respective. Autoritățile poloneze au arătat că în acest mod plățile dobânzii au fost defalcate după cum urmează:

Tabelul 3

Dobânda plătită

Data, dobânda plătită

Dobânda totală

Dobânda aferentă părții din împrumut utilizate pentru rambursarea contractului de vânzare și leaseback

Dobânda aferentă părții din împrumut utilizate pentru investiții

30.12.2004

371 931 EUR

363 880 EUR

8 051 EUR

30.6.2005

536 522 EUR

491 612 EUR

44 910 EUR

16.9.2005

224 336 EUR

205 557 EUR

18 778 EUR

 

1 132 788 EUR

1 061 050 EUR

71 738 EUR

(42)

AHW a mai înregistrat următoarele capitole de cheltuieli aferente împrumutului garantat:

a)

comision de pregătire de 270 000 EUR;

b)

comisionul Trezoreriei Statului pentru acordarea garanției împrumutului în valoare de 583 300 EUR, plătibil la 30.4.2004 (1 % din valoarea totală a garanției de 58 330 000, independent de mărimea împrumutului acordat efectiv);

c)

costurile suportate de bancă pentru contractarea împrumutului și transferate către AHW: 55 947 EUR.

(43)

Cererea de acordare a împrumutului formulată de către HLW în 2003 indică, de asemenea, faptul că reducerea împrumutului (în legătură cu suma aprobată în baza PAI 2003) a pornit din inițiativa proprie a HLW, deoarece aceasta negociase deja împrumutul. Cu toate acestea, HLW și-a rezervat dreptul de a solicita porțiunea rămasă din ajutor până la plafonul de 75 milioane PLN, dar nu a făcut niciodată acest lucru.

3.   Punerea în aplicare a PAI 2003

(44)

Nu se contestă faptul că PAI 2003 a fost doar parțial pus în aplicare. Între 2002 și 2004 HLW a cheltuit numai 58,7 milioane PLN pentru restructurare. Numai …milioane PLN [aproximativ 25 % din investiția totală prezentată în tabelul 1] s-au cheltuit din cele […] milioane PLN alocate investițiilor pentru modernizarea laminorului la cald, preconizate a se desfășura în perioada 2002-2004. Investițiile au vizat numai modernizarea laminorului de profiluri medii, în timp ce în cuptoarele de recoacere ale blumingului sau ale laminorului de profiluri grele nu s-a investit nimic. În plus, în oțelărie s-a investit mai puțin de jumătate de milion din cele […] milioane PLN, iar […] milioane PLN au fost direcționate către alte investiții generale (pentru detalii a se vedea coloanele pentru 2002, 2003 și 2004 din tabelul 4 de mai jos).

(45)

Comisiei nu i s-au prezentat niciun fel de informații din care să reiasă dacă s-a efectuat sau nu restructurarea financiară. Cu toate acestea, în conformitate cu PAI 2005, Comisia constată că gradul de îndatorare al HLW la 30.6.2005 era aproximativ același cu cel înregistrat de HLW la sfârșitul anului 2001 (a se vedea punctul 1.8 din PAI 2005). În plus, HLW a reușit să obțină un rezultat pozitiv din exploatare încă din 2004. Prin urmare, Comisia presupune că întreprinderea a realizat restructurarea financiară pe termen scurt pe care și-o planificase.

(46)

Rapoartele consultantului independent însărcinat cu monitorizarea confirmă faptul că HLW nu era viabilă în 2004, după cum nu era nici la sfârșitul anului 2004 sau 2005. Cu toate acestea, AHW era viabilă la sfârșitul perioadei de restructurare (sfârșitul lui 2006).

(47)

Este de necontestat faptul că viabilitatea întreprinderii la sfârșitul anului 2006 se datorează mai multor factori, în afara modernizării parțiale a laminorului, în primul rând avântului înregistrat de sectorul industriei oțelului, care a avut un impact foarte benefic asupra cifrei de afaceri a întreprinderii. În plus, odată cu preluarea HLW de către Arcelor, un investitor puternic, toate problemele de lichiditate ale HLW au dispărut. Cu toate acestea, întreprinderea nu a reușit să furnizeze dovezi în sprijinul declarației sale generale potrivit căreia utilizarea efectivă a garanției pentru refinanțare a fost cea care a dus la restabilirea viabilității întreprinderii.

4.   Modificări ale PAI 2003

(48)

În 2005, apariția unui nou proprietar a dus la o schimbare majoră a strategiei de investiții. În locul modernizării laminoarelor la cald existente, AHW și-a propus să construiască un nou laminor pentru fabricarea de produse lungi destinate sectorului construcțiilor. Aparent laminorul urma să utilizeze ca materie primă țagle pătrate turnate continuu de 160 mm, iar gama de produse urma să includă bare de armare din oțel carbon, bare rotunde și plate, profiluri ușoare, profiluri pătrate și profiluri transversale. Polonia a explicat că această adaptare se datorează dezvoltării pieței de construcții, căreia i se prognozează o creștere substanțială în următorii ani în zona Varșoviei, ceea ce i-ar putea oferi AHW avantajul primului venit datorită amplasării sale în zona Varșoviei.

(49)

Noul laminor va fi deplin funcțional la jumătatea lui 2008 și va înlocui laminoarele la cald existente, pentru a căror modernizare au fost deja investite [aproximativ 25 % din investiția totală prezentată în tabelul 1] milioane PLN. Costul total al programului de investiții este prezentat succint în tabelul de mai jos:

Tabelul 4

Costurile noului program de investiții în PAI 2005

În 000 PLN

2002 (15)

2003 (15)

2004 (15)

2005

2006

Total

Oțelărie

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Laminoare la cald

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[aproximativ 120 % din valoarea totală a investiției menționate în tabelul 1]

General

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Total

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[aproximativ 140 % din valoarea totală a investiției menționate în tabelul 1]

(50)

Astfel, costurile totale ale investiției se ridică în acest moment la [aproximativ 140 % din valoarea totală a investiției prezentate în tabelul 1] milioane PLN, din care s-a planificat alocarea a [aproximativ 120 % din valoarea totală a investiției menționate în tabelul 1] PLN laminorului la cald, prin urmare cu […] milioane PLN mai mult decât se alocase inițial pentru investiții. Totuși, aceste costuri includ […] milioane PLN pentru laminorul de profiluri medii deja finalizat. Dacă acestea s-ar scădea din cele […] milioane PLN, costul noului laminor ar fi de [mai puțin de 200] milioane PLN.

5.   Dezvoltarea capacității

(51)

Dezvoltarea capacității AHW este ilustrată în tabelul de mai jos:

Tabelul 5

Capacitatea maximă de producție pe an în mii de tone

Producția

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Observații

Oțel lichid

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[aprox. 100 % din capacitatea totală a laminorului]

[idem]

Nu sunt schimbări

Produse plate

20

20

20

20

0

0

0

Stipulată de Protocolul nr. 8

Laminor de sârmă

180

180

180

180

180

0

0

Stipulată de Protocolul nr. 8

Laminor bare calitate comercială profiluri ușoare

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[aprox. 40 %]

0

Strategie nouă (16)

Laminor produse lungi și profiluri grele

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[aprox. 60 %]

0

Strategie nouă (16)

Laminor profiluri forjate

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

0

Strategie nouă (16)

Benzi laminate la rece

30

0

0

0

0

0

0

Stipulată de Protocolul nr. 8

Laminor nou

0

0

0

0

0

[…]

[Aprox. 70 %]

Strategie nouă (nu a fost prevăzută în Protocolul nr. 8)

(52)

După ce noul laminor va deveni pe deplin funcțional în 2008, vechiul laminor va fi închis. Înainte de 2007, producția totală a întreprinderii nu a depășit în niciun moment capacitatea maximă de […] tone. Astfel, modificarea programului de investiții va avea ca efect o nouă reducere a capacității de producție a întreprinderii cu […] tone.

III.   MOTIVE PENRU INIȚIEREA PROCEDURII

(53)

În scrisoarea din 6 decembrie 2006, Comisia a arătat că planul de restructurare a AHW nu a fost pus în aplicare și a afirmat ca intenționează să efectueze o investigație pentru a constata dacă este vorba despre un caz de utilizare abuzivă a ajutorului pentru restructurare acordat. Comisia a precizat, în special, faptul că o mare parte din ajutor nu a fost utilizată în mod corespunzător.

(54)

În plus, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la posibilitatea de a accepta planul de afaceri actualizat în baza punctului 10 din Protocolul nr. 8, având în vedere că acesta se referă la o nouă investiție care ar putea fi utilă, dar nu este necesară pentru restructurarea întreprinderii.

IV.   OBSERVAȚIILE POLONIEI

(55)

Autoritățile poloneze insistă asupra faptului că AHW a utilizat garanția pusă la dispoziție de stat în conformitate cu termenii și condițiile în care aceasta a fost acordată și explică după cum urmează:

a)

în primul rând, rambursarea tranzacției de vânzare și leaseback era legată de investiții, care au fost caracterizate în termeni foarte generali, fără a se aduce precizări amănunțite;

b)

în al doilea rând, aceasta făcea parte din procesul de restructurare financiară, având în vedere că valoarea costurilor de restructurare a fost de 857 de milioane PLN, de vreme ce pierderile și datoriile sunt, la rândul lor, considerate costuri de restructurare. Polonia a precizat că acestea sunt alcătuite din pierderi de 150 milioane PLN pentru anii 2002 și 2003, indicate în bilanțul contabil prognozat (p. 79, PAI 2003). În plus, întreprinderea mai avea o datorie pe termen lung și o datorie pe termen scurt de 513,4 milioane PLN. Costurile suplimentare provin din restructurarea forței de muncă și investiții (190,5 milioane PLN);

c)

în al treilea rând, tranzacția a făcut parte din procesul de restructurare a activelor, prevăzut în planul de restructurare. Prin urmare, întreprinderea a decis „să înlocuiască contractul de leaseback cu un împrumut financiar mai puțin costisitor” în vederea diminuării „efectelor negative ale datoriei financiare existente asupra fluxului de numerar”. Polonia a precizat că această măsură era urgentă, dat fiind faptul că HLW era pe punctul de a-și „epuiza resursele financiare”.

(56)

Autoritățile poloneze susțin că tranzacția de vânzare și leaseback a contribuit la viabilitatea întreprinderii, dar nu aduc dovezi în acest sens.

(57)

Autoritățile poloneze confirmă că momentul acordării ajutorului a fost crucial. De fapt, ele susțin chiar că „ajutorul de stat a fost necesar numai în 2003/2004”, când a existat în principal deficit de finanțare (17).

(58)

Autoritățile poloneze reafirmă faptul că AHW a rambursat ajutorul. Garanția de stat ar fi trebuit doar să completeze celorlalte garanții necesare pentru împrumut. De fapt, băncii i s-a dat o garanție sub forma unui gaj asupra terenului și a tuturor activelor fixe, împreună cu șapte cambii. În plus, Polonia a prezentat date referitoare la diverse alte instrumente de finanțare utilizate de către HLW la vremea respectivă, argumentând că HLW ar fi putut obține finanțare de pe piață și în absența acestei garanții.

(59)

Autoritățile poloneze reamintesc faptul că Arcelor nu ar fi cumpărat întreprinderea dacă nu ar fi avut certitudinea că HLW era „îndreptățită la ajutorul de stat pe care l-a primit pentru procesul de restructurare”.

(60)

Autoritățile poloneze subliniază faptul că modificarea planului va avea ca rezultat un program de investiții mai amplu decât cel preconizat în planul inițial și că toate investițiile erau deja angajate în mod irevocabil înainte de sfârșitul anului 2006 (respectiv înainte de încheierea perioadei de restructurare). Astfel, în opinia autorităților poloneze nu ar trebui să se considere că ajutorul a fost utilizat în mod abuziv, iar propunerea de modificare a planului ar trebui considerată compatibilă cu normele comunitare.

(61)

Autoritățile poloneze au precizat că investiția prevăzută în PAI 2005, respectiv înlocuirea laminorului de profiluri medii, a fost dezbătută încă din 1997. Cu toate acestea, între 1997 și 2003, întreprinderea nu a deținut suficiente lichidități pentru finanțarea acestei investiții. Numai atunci când Arcelor a preluat întreprinderea au apărut fonduri suficiente disponibile pentru finanțare (18). În plus, Polonia a mai adus argumentul că gama de produse a fost definită doar în linii mari în PAI 2003 și că ceea ce s-a definit nu era la nivelul optim necesar pentru a face față structurii în schimbare a cererii de pe piața poloneză, care impunea adaptarea gamei de produse.

(62)

Autoritățile poloneze argumentează că modificările aduse PAI nu au un impact negativ asupra Protocolului nr. 8. Noul plan este necesar pentru obținerea unei „viabilități durabile”. Viabilitatea înregistrată în prezent la încheierea perioadei de restructurare s-a datorat exclusiv unei piețe favorabile și raportului dintre preț, venit și situația costurilor. În acest sens, se susține că tehnologia în continuă evoluție nu garantează competitivitatea pe termen lung a întreprinderii și că se impune înlocuirea acesteia cu cele mai moderne tehnologii de turnare continuă.

(63)

Potrivit autorităților poloneze, chiar dacă ajutorul obținut ar fi considerat drept ajutor de exploatare suplimentar, acesta ar fi totuși contrabalansat de măsurile compensatorii luate, respectiv reducerea capacității suplimentare a întreprinderii în urma modificării strategiei. Autoritățile poloneze confirmă, de asemenea, faptul că HLW nu a efectuat toate investițiile deoarece procesul de restructurare a activelor sale a fost întârziat.

(64)

Polonia a mai informat Comisia cu privire la rata dobânzii percepută pentru împrumut, după cum se indică anterior la considerentul 41, și cu privire la alte costuri percepute în legătură cu împrumutul și garanția, după cum se indică la considerentul 42.

V.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE

(65)

Beneficiarul și-a prezentat observațiile cu privire la deschiderea procedurii și ulterior a fost ținut la curent în legătură cu schimbul de informații dintre Comisie și autoritățile poloneze.

(66)

AHW a argumentat că o mare parte din ajutor a fost utilizată pentru răscumpărarea unor bunuri închiriate, în vederea reducerii costurilor financiare. În plus, deoarece investiția viza bunuri închiriate, această răscumpărare putea fi văzută ca parte a restructurării.

(67)

Beneficiarul a argumentat, de asemenea, că garanția a fost acordată înainte de aderarea Poloniei la Uniunea Europeană (hotărârea Consiliului de Miniștri a fost adoptată în decembrie 2003), prin urmare, rolul de a stabili destinația ajutorului îi revenea guvernului polonez. În plus, întreprinderea a precizat că a utilizat ajutorul în strictă conformitate cu decizia de acordare a garanției.

(68)

AHW reafirmă că noul plan își propune să servească scopul vechiului plan și că schimbarea strategiei este necesară pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a întreprinderii.

VI.   EVALUARE

1.   Legea aplicabilă

(69)

Punctul 1 din Protocolul nr. 8 prevede următoarele: „fără a aduce atingere articolelor 87 și 88 din Tratatul CE, ajutoarele de stat acordate de Polonia pentru restructurarea sectoarelor specifice din industria siderurgică poloneză sunt recunoscute ca fiind compatibile cu piața comună” dacă, inter alia, sunt îndeplinite condițiile prevăzute în protocol.

(70)

Perioada de grație pentru acordarea ajutorului pentru restructurare industriei siderurgice poloneze în baza Acordului European a fost prelungită de către Consiliu până la aderarea Poloniei la Uniunea Europeană. Protocolul nr. 8 a confirmat faptul că această convenție face parte din aderarea Poloniei la Uniunea Europeană. Pentru atingerea acestui obiectiv, protocolul prevede un calendar care se extinde atât înainte, cât și după aderare. Mai precis, acesta autorizează acordarea unei sume limitate cu titlu de ajutor pentru restructurare pentru perioada cuprinsă între 1997 și 2003 și interzice orice alt ajutor de stat în favoarea industriei siderurgice poloneze în scopuri de restructurare pentru perioada cuprinsă între 1997 și 2006. În această privință, există o diferență clară față de alte dispoziții ale Tratatului de aderare, cum ar fi cele referitoare la mecanismul intermediar prevăzut în anexa IV („procedura de ajutor existentă”), care se referă numai la ajutorul de stat acordat înainte de aderare, în măsura în care acesta „este încă aplicabil” după data aderării. Prin urmare, Protocolul nr. 8 poate fi considerat drept lex specialis care, în legătură cu aspectele la care se referă, prevalează asupra oricărei alte dispoziții din Actul de aderare (19).

(71)

În consecință, deși articolele 87 și 88 din TCE nu s-ar aplica în mod normal ajutorului acordat înainte de aderare și care nu mai este aplicabil după aderare, dispozițiile Protocolului nr. 8 extind monitorizarea ajutorului de stat în baza Tratatului CE la ajutorul acordat pentru restructurarea industriei siderurgice poloneze între 1997 și 2006.

(72)

Decizia poate fi luată în baza articolului 88 alineatul (2) CE după aderarea Poloniei deoarece, în absența unor dispoziții specifice din Protocolul nr. 8, se aplică regulile și principiile obișnuite. În consecință, se aplică și Regulamentul Consiliului (CE) nr. 659/1999 din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 (denumit în continuare „Regulamentul de procedură”) (20).

2.   Utilizarea abuzivă a ajutorului

(73)

Punctul 18 litera (a) din Protocolul nr. 8 conferă Comisiei autoritatea de a întreprinde „demersurile corespunzătoare pentru a impune oricărei întreprinderi implicate să ramburseze orice ajutor acordat cu încălcarea condițiilor prevăzute în acest protocol […] în cazul în care, în urma monitorizării restructurării, se constată că angajamentele de luare a măsurilor tranzitorii conținute în acest protocol nu au fost îndeplinite”.

(74)

În urma investigației oficiale efectuate, Comisia a concluzionat că Polonia nu a reușit să îi risipească îndoielile cu privire la utilizarea abuzivă a ajutorului pentru restructurare. Comisia concluzionează că întreprinderea nu a pus în aplicare în mod corespunzător planul de restructurare, așa cum se prevede în mod expres la punctul 9 literele (a) și (h) din Protocolul nr. 8. Comisia a remarcat că, din resursele financiare puse la dispoziție (aproximativ 34 de milioane EUR), numai o parte nesemnificativă a fost utilizată pentru finanțarea investițiilor în conformitate cu PAI 2003, în timp ce restul, respectiv 31,2 milioane EUR, a fost folosit în scopuri care nu au fost indicate în plan.

(75)

Pentru a ajunge la această concluzie, Comisia a evaluat mai întâi tipul de măsuri preconizate în PAI inițial, apoi măsurile luate de întreprindere, pentru a stabili dacă acestea au fost în vreun fel incompatibile cu piața comună, după care a evaluat efectul acestei incompatibilități a ajutorului utilizat abuziv din perspectiva planului global, înainte de a analiza cuantumul ajutorului. În următorul capitol (3) se discută dacă noul plan poate schimba sau nu această concluzie.

(a)   Domeniul de aplicare al restructurării stabilite în planul de investiții inițial

(76)

Comisia aduce mai întâi clarificări cu privire la domeniul de aplicare al PAI 2003 și la chestiunea includerii rambursării contractului de vânzare și leaseback de active productive pentru care a fost în principal utilizat ajutorul în PAI 2003.

(77)

După cum s-a arătat anterior la considerentul 34, obiectivul principal al planului de restructurare îl reprezenta garantarea îndeplinirii anumitor măsuri necesare pentru ca HLW să redevină viabilă într-un timp cât mai scurt. Acest lucru presupunea în principal investiții și restructurare financiară. Planul punea accentul pe facilitarea restructurării întreprinderii în 2002 și 2003.

(78)

În primul rând, în baza PAI 2003, HLW urma să investească [150-220] de milioane PLN. Cu toate acestea, atât beneficiarul, cât și autoritățile poloneze par să considere că achiziționarea unor active productive ar putea fi interpretată ca făcând parte din planul de restructurare. Polonia a argumentat că investițiile au fost descrise într-o manieră foarte generală, nefiind furnizată o descriere amănunțită a acestora. În plus, beneficiarul a adus argumentul că achiziția era necesară pentru procesul de restructurare „de vreme de uzina nu ar fi putut să funcționeze pe parcursul procesului de restructurare în absența acestor instalații”.

(79)

Comisia nu poate accepta aceste argumente. Este evident că PAI 2003 a alocat investițiile de la punctul 4.4. prin prisma costurilor (tabelul 21 din PAI 2003, menționat ca tabelul 1 la considerentul 18 anterior), a obiectului (tabelul 22 din PAI 2003) și timpului (tabelul 23 din PAI 2003). Nu mai exista posibilitatea de a se include și rambursarea contractului de vânzare și leaseback de active productive. De fapt, această încercare ilustrează mai degrabă faptul că nici autoritățile poloneze, nici beneficiarul nu au văzut nicio justificare plauzibilă pentru rambursarea contractului de vânzare și leaseback de active productive. Altfel, acesta ar fi fost inclus în plan.

(80)

În al doilea rând, PAI 2003 are în vedere o restructurare financiară limitată. În documentele depuse ulterior, autoritățile poloneze au pretins că valoarea de răscumpărare a activelor productive ar trebui inclusă în restructurarea financiară (21). Acestea argumentează că restructurarea financiară acoperea și pierderile existente de 150 de milioane PLN și reeșalonarea datoriei de 513 de milioane PLN, ajungând la costuri totale de restructurare de aproximativ 858 de milioane PLN.

(81)

Cu toate acestea, Comisia nu poate accepta că pierderile existente în sumă de 150 de milioane PLN și reeșalonarea datoriei în sumă de 513 de milioane PLN sunt costuri de restructurare. După cum se arată la considerentul 22, Comisia nu pune în discuție faptul că la punctul 4.7 din PAI 2003 se menționează că „întreprinderea are intenția de a restructura pasivul de 513 milioane PLN”. Cu toate acestea, nu se indică faptul că acest lucru face parte în mod necesar din obiectivele de restructurare. Într-adevăr, punctul 3.2 menționa drept unic obiectiv de restructurare „rambursarea împrumuturilor pe termen scurt și vânzarea activelor care nu sunt necesare și nu au legătură cu procesul de producție”.

(82)

În plus, nici nu este ceva obișnuit ca toate tipurile de pierderi să fie considerate pur și simplu costuri de restructurare, după cum pretinde Polonia. Pasivele bilanțiere nu sunt în mod necesar echivalente cu costurile de restructurare, deoarece pasivele ca atare fac parte din operațiunile obișnuite ale unei întreprinderi. Este adevărat că excesul de datorii poate da naștere unor dificultăți, dar în acest caz restructurarea trebuie să identifice măsuri specifice de rezolvare a datoriilor, cum ar fi infuziile de capital, împrumuturile sau acordurile de reeșalonare. Planul nu include niciuna dintre aceste măsuri de restructurare financiară (punctul 4.7, al cincilea paragraf).

(83)

Într-adevăr, în PAI 2003 se menționează la punctul 4.7 că numai 363 de milioane PLN erau necesare pentru finanțarea restructurării. Această sumă este mai mică decât datoria totală existentă de 513 de milioane PLN. În plus, cele 60 de milioane PLN menționate la punctul 4.7 par a avea legătură cu capitalul de lucru viitor. Astfel, cel mult 300 de milioane PLN urmau să fie direcționate către restructurare (a se vedea considerentul 30 anterior).

(84)

Cu toate acestea, utilizarea celor 300 de milioane PLN este clarificată la punctul 4.12.1 din PAI 2003 privind costurile și sursele programului. La acest punct se explică faptul că, pentru perioada 2002-2003, erau necesare fonduri totale în valoare de 219 de milioane PLN. Având în vedere că acestea erau destinate inclusiv finanțării investițiilor, după cum se arată anterior la considerentul 24, fondurile rămase pentru restructurarea financiară au fost de numai […] de milioane PLN.

(85)

Cele 81,5 milioane PLN nu acopereau nici măcar suma necesară pentru achitarea contractului de vânzare și leaseback. Punctul 3.2. preciza clar faptul că restructurarea financiară viza numai datoria pe termen scurt. Prin urmare, restructurarea financiară inclusă în plan era limitată la cele 81,5 milioane PLN, care nu aveau însă legătură cu achitarea contractului de vânzare și leaseback, care urma să fie rambursat până în 2010, reprezentând în mod evident o datorie pe termen lung. Din acest motiv, nici achitarea contractului de vânzare și leaseback nu poate fi considerată ca făcând parte din restructurarea financiară în sprijinul căreia trebuia să vină ajutorul.

(86)

În cele din urmă, autoritățile poloneze par să accepte faptul că achitarea tranzacției de vânzare și leaseback nu a făcut parte din procesul de restructurare a activelor, deoarece nu susțin acest lucru. Cu toate acestea, autoritățile menționate fac o referire indirectă la restructurarea activelor atunci când citează un pasaj din fragmentul referitor la acest lucru: „vânzarea menționată anterior va permite întreprinderii Huta L.W să ramburseze o parte din împrumuturile contractate și să-și mențină lichiditatea financiară” (punctul 64 din scrisoarea din 4 iunie).

(87)

Cu toate acestea, autoritățile poloneze nu acceptă faptul că nu există nicio mențiune cu privire la reeșalonarea întregii datorii rezultate din contractul de vânzare și leaseback, dimpotrivă, planul prevede la mai multe puncte că reeșalonarea se referă numai la activele neproductive. Acest lucru este reiterat de două ori în același capitol din care a fost reprodus anterior citatul autorităților poloneze. De fapt, există precizări clare cu privire la faptul că anumite datorii rezultate din contractul de vânzare și leaseback, respectiv cele referitoare la activele neproductive (a se vedea punctul 4.12.1 din PAI 2003), vor face obiectul restructurării activelor. Acestea se referă la așa-numitele proiecte privind terenul de 100 de hectare și terenul de 88 de hectare. Scopul acestei restructurări a activelor era acela de a genera lichidități în vederea efectuării investițiilor. Acest lucru urma să reducă simultan costul financiar al datoriei. Cu toate acestea, nu se face nicăieri nicio precizare potrivit căreia întreg contractul de vânzare și leaseback ar trebui achitat anticipat pentru a reduce costurile financiare. Scopul restructurării activelor era mai degrabă acela de a „reduce” costurile financiare, nu de a le elimina.

(88)

În cele din urmă, date fiind dificultățile cu care se confrunta HLW, Comisia nu înțelege motivul pentru care HLW și-a propus să-și achiziționeze activele productive, atâta timp cât achitarea acestora trebuia efectuată într-o etapă ulterioară. Nu există nicio mențiune potrivit căreia contractul de leasing ar fi un obstacol în calea restructurării. Punctul 4.12 din PAI 2003, mai ales, nu susține acest lucru, indicând numai faptul că, prin vânzarea unor active identificate anterior ca neproductive, HLW și-ar putea reduce costurile aferente contractului de leasing. Acest lucru este logic, având în vedere că activele urmau să fie vândute pentru a rambursa (parțial) împrumutul și pentru a exonera astfel HLW de plata dobânzii aferente împrumutului. Cu toate acestea, operațiunea nu avea nicio legătură cu răscumpărarea activelor productive, acțiune care nu avea cum să genereze lichidități, deoarece activele rămâneau în întreprindere.

(89)

Prin urmare, răscumpărarea activelor productive nu a fost prevăzută în PAI 2003, HLW utilizând ajutorul într-un scop care nu a fost inclus în planul de restructurare, plan ce a reprezentat baza autorizării ajutorului. Aceasta înseamnă că ajutorul a fost utilizat încălcându-se PNR și decizia de autorizare, respectiv Protocolul nr. 8. În baza articolului 1 litera (g) din Regulamentul de procedură, acest act poate fi considerat utilizare abuzivă, având în vedere că aceasta este definită drept utilizarea ajutorului cu încălcarea deciziei de aprobare a ajutorului de stat (22).

(b)   Incompatibilitatea cu piața comună a ajutorului utilizat abuziv

(90)

După ce s-a stabilit că ajutorul de stat obținut nu a fost utilizat în conformitate cu planul, este necesar să se demonstreze că ajutorul utilizat abuziv este și incompatibil cu piața comună.

(91)

În termeni oficiali, acest lucru se poate deduce deja din faptul că, în primul rând, întreprinderea nu a utilizat ajutorul în conformitate cu planul, pe care avea obligația de a-l pune în aplicare în mod corespunzător în baza Protocolului nr. 8, și, în al doilea rând, din faptul că orice ajutor de stat acordat în afara PAI, PNR și a Protocolului nr. 8 este incompatibil cu piața comună în temeiul punctului 18 din Protocolul nr. 8.

(92)

În plus, Comisia nu ar fi putut considera că utilizarea efectivă a ajutorului este compatibilă cu piața comună, chiar dacă AHW și-a recăpătat viabilitatea. În acest context, Comisia ar dori să clarifice următorul aspect: deși beneficiarul are îndoieli cu privire la faptul că viabilitatea sa actuală este suficientă, trebuie avut în vedere că interpretarea pe care o dă acesta termenului de viabilitate se îndepărtează de modul în care a fost definită viabilitatea în anexa 3 la Protocolul nr. 8. Această interpretare a fost convenită în baza Protocolului nr. 8, a fost monitorizată de către ambele părți contractante și nu poate fi modificată retroactiv de către beneficiar.

(93)

Cu toate acestea, potrivit afirmațiilor repetate ale Comisiei, compatibilitatea nu rezultă automat din faptul că HLW a redevenit viabilă în 2006. De fapt, restabilirea viabilității întreprinderii nu este suficientă în sine pentru ca un proiect de restructurare să devină compatibil cu piața comună. În plus, trebuie să se obțină asigurări că restabilirea viabilității se realizează cu utilizarea ajutorului de stat minim necesar în vederea restructurării și că se pun în aplicare măsuri compensatorii. Comisia reamintește faptul că aceste condiții sunt prevăzute în articolul 8 alineatul (4) din Acordul European, menționat la punctul 1 din Protocolul nr. 8. În special, conceptul ajutorului de stat minim necesar implică faptul că ajutorul nu trebuie utilizat pentru a finanța o investiție sau o măsură care nu este esențială pentru restructurare (23).

(94)

În al doilea rând, Comisia reamintește faptul că planul, respectiv obiectivele de restructurare și măsurile de finanțare a acestora, trebuie să asigure obținerea viabilității dintr-o perspectivă ex ante. De fapt, PAI 2003 acorda o atenție specială investițiilor și devansării investițiilor în procesul de utilizare a ajutorului de stat. Planul preciza că investițiile urmau să fie devansate în 2003 grație creditului punte. În plus, se indica faptul că restructurarea activelor urma să aibă loc în 2004 și 2005, ceea ce era, evident, prea târziu pentru punerea în aplicare a programului de investiții. Prin urmare, s-a acordat acest împrumut, care urma să umple golul de finanțare. Într-adevăr, în introducerea planului se reiterează faptul că „punerea în aplicare a programului de restructurare în conformitate cu graficul adoptat și continuarea activității vor necesita acordarea unui credit punte”. În concluzie, creditul punte a fost considerat necesar pentru devansarea investițiilor conform unui grafic concret.

(95)

Prin urmare, faptul că HLW a ales să achite contractul de vânzare și leaseback și să nu efectueze investițiile la timp reprezintă un indiciu că, din punct de vedere ex ante, acțiunile HLW au periclitat șansele de restabilire a viabilității acesteia. De fapt, autoritățile poloneze nu au comunicat niciun motiv pentru care situația ar fi trebuit să se schimbe în august 2003, atunci când HLW a solicitat garanția, având în vedere că nu trecuseră decât cinci luni de la ultima actualizare a planului în martie 2003. Prin urmare, această utilizare a ajutorului nu a constituit o punere în aplicare a planului, ci mai degrabă, având în vedere că investițiile depindeau de un grafic, obstrucționarea punerii în aplicare a acestuia. Astfel, din punct de vedere ex ante, este evident că întreprinderea a periclitat obiectivul de restabilire a viabilității, chiar dacă ulterior a redevenit viabilă.

(96)

Este adevărat că resursele financiare sunt fungibile, iar faptul că utilizarea ajutorului de stat în alt mod decât în conformitate cu planul ar putea presupune că planul de restructurare putea fi finanțat și prin alte mijloace, destinate inițial altor scopuri, pentru care se utilizează acum ajutorul. Totuși, aceste argumente nu sunt acceptabile în cazul unui proiect de restructurare, în care mijloacele financiare ale întreprinderii ar trebui utilizate în scopul reorientării firmei și când, din cauza dificultăților prin care trece aceasta, niciun fel de fonduri nu ar trebui să fie disponibile pentru proiecte din afara planului. Prin urmare, utilizarea fondurilor din împrumutul garantat de stat pentru achitarea împrumutului pentru activele productive a reprezentat o cauză a reducerii activităților de restructurare în alte sectoare, afectând în special aplicarea la timp a investițiilor menționate anterior.

(97)

În plus, Comisia nu vede relevanța argumentului prezentat de către autoritățile poloneze și beneficiar potrivit căruia în 2003 întreprinderea se confrunta cu asemenea dificultăți financiare, încât nu putea efectua niciun fel de investiții. Comisia nu înțelege de ce o întreprindere aflată în această situație ar prefera să ramburseze o datorie pe termen lung în loc să ia alte măsuri identificate ca fiind necesare pentru restabilirea viabilității.

(98)

De asemenea, nu este relevant nici faptul că întreprinderea își declară acum disponibilitatea de a recupera rămânerile în urmă în ceea ce privește investițiile nerealizate în 2004, deoarece punerea în aplicare a planului depindea de un anumit calendar, considerat drept singura modalitate de restabilire a viabilității până la sfârșitul lui 2006. Încălcarea este indiscutabilă și nu poate fi îndreptată printr-o modificare a PAI. Acest fapt este valabil chiar dacă PAI 2005 prevede efectuarea unor investiții suplimentare, deoarece acestea nu pot remedia utilizarea abuzivă produsă.

(99)

În al treilea rând, din faptul că HLW a presupus în august 2003 că investițiile nu mai erau necesare pentru restabilirea viabilității rezultă că HLW indicase costuri de restructurare exagerat de ridicate în PAI 2003 și că ajutorul primit nu era necesar pentru restructurare. Cu toate acestea, Comisiei i se pare puțin probabil ca întreprinderea să se fi răzgândit după numai 5 luni de la încheierea PAI 2003 (în martie 2003), având în vedere că în august 2003 a solicitat o garanție și a precizat că cea mai mare parte din aceasta urma să fie utilizată pentru rambursarea împrumutului pentru activele productive. Pentru a-și fundamenta o concluzie în acest sens, întreprinderea ar fi trebuit, în orice caz, să semnaleze acest lucru Comisiei la timp, ceea ce nu a făcut.

(100)

Cu toate acestea, chiar dacă investițiile nu ar fi fost necesare, fondurile redirecționate către achitarea contractului de vânzare și leaseback de active productive nu pot fi justificate drept costuri de restructurare. De fapt, finanțarea în vederea achitării contractului de vânzare și leaseback de active productive era pusă la punct și ar fi putut avea loc la încheierea perioadei de restructurare. Este adevărat că ea a dat naștere unor costuri financiare, dar se pare că acestea au fost luate în calcul la elaborarea previziunilor financiare din PAI 2003. Întrucât activele nu puteau fi vândute, singurul efect al rambursării ar fi fost eliminarea costurilor financiare, ceea ce ar fi dus la creșterea lichidității de care dispunea HLW. Aceasta înseamnă că HLW a obținut lichidități suplimentare, care pot fi considerate ajutor de exploatare, ce ar fi putut avea ca efect luarea unor măsuri implicând denaturarea excesivă a pieței. De aceea, Comisia nu vede cum ar fi putut fi autorizate aceste măsuri în cazul în care ar fi fost notificate Comisiei. În plus, dacă investițiile nu erau de fapt necesare, înseamnă că și utilizarea efectivă a ajutorului poate fi considerată incompatibilă cu piața comună.

(101)

Comisia nu pune în discuție argumentul beneficiarului potrivit căruia garanția a fost utilizată în conformitate cu decizia guvernului, iar guvernul a avut competența de a stabili scopul ajutorului. Cu toate acestea, Comisia reține că acest lucru nu are efect asupra compatibilității garanției, care trebuie stabilită în conformitate cu Protocolul nr. 8 și PAI 2003, iar acestea nu prevăd acordarea de ajutoare în scopul aprobat de către guvern în decizia de acordare a ajutorului.

(102)

Având în vedere cele de anterior, Comisia trebuie să concluzioneze că ajutorul a fost utilizat într-o manieră incompatibilă cu punctele 9 și 18 din Protocolul nr. 8. Prin urmare, acesta este incompatibil cu piața comună.

(c)   Efectul incompatibilității ajutorului utilizat abuziv asupra întregului plan de restructurare

(103)

În cele din urmă, trebuie să se stabilească efectul incompatibilității utilizării abuzive a ajutorului.

(104)

În acest sens, Comisia ar dori să precizeze mai întâi că prin această investigație nu s-a constatat că anumite costuri de restructurare au fost inutile, ci că o parte din fondurile statului au fost utilizate abuziv. Este adevărat că unele investiții ar fi putut fi anulate – în mod ideal, după obținerea aprobării Comisiei. Acest lucru înseamnă că, în realitate, costurile efective de restructurare au fost mai mici, iar porțiunea respectivă din ajutor ar trebui recuperată; aceasta este o abordare pe care Comisia a acceptat-o în cazuri anterioare de restructurare din industria siderurgică (24). Cu toate acestea, în cazul de față nu este vorba numai despre faptul că unele costuri de restructurare s-au dovedit a fi redundante, ci și despre faptul că, așa cum s-a discutat anterior, întreaga finanțare a unei părți din restructurare (respectiv cele 31,2 milioane EUR) și-a pierdut obiectul, dat fiind că din punct de vedere ex ante creditul punte a fost utilizat aproape în întregime într-un mod neconform cu PAI și a periclitat restabilirea viabilității sau, din punctul de vedere al momentului în care s-a produs schimbarea, a furnizat întreprinderii un surplus de lichidități, care trebuie returnat. În plus, această utilizare abuzivă nu poate fi remediată retroactiv prin efectuarea ulterioară a investițiilor de către întreprindere, deoarece fondurile au fost acordate pentru a permite finanțarea investițiilor și restructurarea financiară la un anumit moment în timp. Obiectivul fixat pentru acordarea ajutorului era deja depășit în 2005. De fapt, dacă restructurarea ar fi fost planificată pentru un moment ulterior, nu ar mai fi fost necesar niciun ajutor, și în special niciun credit punte garantat de stat. De aceea, utilizarea abuzivă se referă la toate fondurile furnizate în baza creditului punte care au fost utilizate pentru vânzarea și leaseback-ul activelor productive.

(105)

Comisia este, de asemenea, conștientă de faptul că surplusul de resurse apărut la încheierea unei perioade de restructurare nu este ceva neobișnuit și că o întreprindere nu ar trebui penalizată pentru faptul că a obținut rezultate mai bune decât cele estimate ex ante. Totuși, acest lucru ar trebui să conducă la rezultate economice mai bune și să permită întreprinderii profituri mai mari pentru devansarea rambursării datoriei, de exemplu. Acest lucru nu înseamnă că întreprinderea poate redirecționa aproape întreaga sumă a ajutorului către destinații care nu sunt prevăzute în planul de afaceri.

(106)

În al doilea rând, trebuie avut în vedere faptul că întreprinderea a beneficiat și de alte măsuri de ajutor de stat, cum ar fi anularea datoriei și furnizarea unei părți din împrumutul garantat utilizat pentru finanțarea investițiilor. Aceste măsuri au fost aplicate în conformitate cu planul și au contribuit la restabilirea viabilității întreprinderii.

(107)

Cu toate acestea, se poate presupune că întregul proces de restructurare trebuie considerat un eșec, deoarece planul a fost doar parțial pus în aplicare, iar din punct de vedere ex ante, numai aplicarea integrală a planului de restructurare putea să asigure restabilirea viabilității. Totuși, în acest context ar putea fi relevant faptul că întreprinderea a redevenit într-adevăr viabilă (25). Acest lucru este valabil cel puțin pentru perioada în care întreprinderea nu a beneficiat de surplusul de ajutor care nu era necesar pentru restabilirea viabilității. Cu alte cuvinte, dacă acest avantaj ar fi recuperat, s-ar reveni la situația ex ante, respectiv s-ar corecta primirea surplusului de ajutor. În acest caz, celelalte măsuri, care au fost aplicate conform planului, ar fi putut contribui într-adevăr la restabilirea viabilității. Prin urmare, cu condiția recuperării surplusului de ajutor primit, acestea ar putea fi considerate compatibile.

(108)

În consecință, având în vedere că celelalte măsuri au contribuit la restabilirea viabilității cu utilizarea ajutorului minim necesar, Comisia poate trage concluzia că numai suma redirecționată din împrumutul garantat a fost utilizată abuziv, nu întregul ajutor pentru restructurare, și că celelalte măsuri luate în baza PAI 2003 au rămas compatibile.

(d)   Componenta de ajutor de stat din cadrul acelei părți din împrumutul garantat utilizate abuziv

(109)

În final, trebuie să se determine componenta de ajutor de stat din cadrul împrumutului în valoare de 31 245 684 EUR garantat de stat. În principiu, ponderea ajutorului de stat în cadrul unei garanții poate fi de până la 100 % (26).

(110)

Comisia recunoaște totuși faptul că garanția, ca formă de ajutor, a avut în acest caz un efect de denaturare limitat, dat fiind că împrumutul pentru care HLW a obținut garanția a fost rambursat după un an de către Arcelor. Prin urmare, Comisia consideră că, pentru a se recupera toate avantajele primite de întreprindere, este suficient să se recupereze numai dobânda subvenționată, oferită prin garanție, pentru perioada în care suma împrumutată s-a aflat la dispoziția întreprinderii. În plus, Comisia reține că întreprinderea dispunea totuși de unele oportunități de finanțare și putea furniza garanții rezonabile. Acest lucru este confirmat de contractul de garantare, care a impus constituirea unor garanții.

(111)

Potrivit practicii constante a Comisiei, dobânda subvenționată ar fi echivalentă cu diferența dintre dobânda care ar fi trebuit plătită în condițiile pieței și dobânda plătită efectiv de către întreprindere. Dobânda practicată pe piață în acest caz s-ar calcula pe baza ratei de referință la momentul la care sumele au fost puse la dispoziție (august 2004) plus 400 de puncte de bază, având în vedere că HLW nu era o întreprindere viabilă în 2004 (a se vedea considerentul 46 anterior), ci o întreprindere aflată în dificultate (27). Practica consacrată a Comisiei nu permite mai puțin de 400 de puncte de bază (28). Cu toate acestea, nu este necesară nicio majorare suplimentară, deoarece întreprinderea a furnizat garanții, iar sectorul siderurgic înregistra rezultate bune în 2004.

(112)

Întrucât împrumutul nu a fost acordat în PLN, ci în EUR, Comisia aplică rata de referință valabilă în zona euro, respectiv 4,43 %. În acest context, trebuie reamintit faptul că beneficiul efectiv realizat trebuie evaluat prin compararea condițiilor obținute de către întreprindere cu cele pe care le-ar fi realizat în condițiile pieței (fără garanția pusă la dispoziție de către stat). Stabilirea dobânzii la credit pe baza ratei de referință (de obicei rata de referință relevantă practicată pe piața interbancară) pentru moneda sumei principale reprezintă o practică normală a pieței, deoarece fluctuația valorii banilor depinde de economia în cadrul căreia este utilizată o anumită valută. Prin urmare, în cazul unui împrumut exprimat în EUR, rata de referință aplicată de un creditor în economia piață ar trebui să se utilizeze și pentru creditul exprimat în EUR, chiar dacă împrumutul a fost acordat în Polonia.

(113)

Astfel, dobânda anuală ar fi trebuit să fie 8,43 %, respectiv 2 807 206 EUR. Acest rezultat trebuie comparat cu cheltuielile suportate efectiv de către întreprindere. Acestea sunt alcătuite din dobânda în valoare de 1 061 050 EUR plus unele prime de garanție [după cum se indică la considerentul 42 literele (a) și (b)], care, conform practicii Comisiei, trebuie luate în considerare la calcularea ponderii pe care o are ajutorul de stat într-o garanție (29).

(114)

Costul garanției ar trebui distribuit asupra întregii sume a garanției și corelat cu ajutorul utilizat în mod abuziv plus dobânda finanțată prin garanție, deoarece utilizarea limitată a părții garantate din împrumut pentru investiții a reprezentat o decizie de strategie economică care nu fusese încă luată la momentul la care împrumutul garantat a fost conceput ca un împrumut în valoare de 46 milioane EUR plus dobânda pe cinci ani. În alte condiții, și împrumutul garantat ar fi fost conceput altfel. De aceea, trebuie să se efectueze o distribuție proporțională prin calcularea proporției din costul aferent sumei efectiv garantate și utilizate abuziv. În plus, din aceleași motive, costul ar trebui calculat proporțional cu timpul utilizat efectiv în legătură cu garanția pe parcursul perioadei totale de cinci ani, deoarece garanția a fost teoretic amortizată în cursul acelei perioade. Rezilierea garanției înainte de termen reprezintă o revizuire a unei decizii de strategie economică independentă de înțelegerea avută anterior.

(115)

Astfel, Comisia acceptă deducerea costurilor pentru comisionul Trezoreriei Statului și comisionul de pregătire prevăzute anterior la considerentul 42, însă pe baza unui calcul pro rata, bazat pe: (a) raportul dintre suma efectiv garantată [32.3 (= 31,24 + 1,06 (suma principală plus dobânda efectiv plătită)] și suma totală a garanției (58 330 000 EUR) și (b) raportul dintre utilizarea efectivă și utilizarea avută în vedere pentru 5 ani (respectiv 388 de zile din 1 826 de zile potențiale).

(116)

Cu toate acestea, în ceea ce privește costurile aferente împrumutului, indicate anterior la considerentul 42 litera (c), Comisia nu este de părere că acestea reprezintă costuri deductibile din avantaj, având în vedere că orice împrumut contractat în condițiile pieței ar fi presupus costuri similare, care ar fi putut să fie chiar mai ridicate.

(117)

Astfel se ajunge la următorul calcul, ținând seama de dobânda compusă acumulată la beneficiu din 24 august 2004 până la data rambursării, la o rată anuală de recuperare de 7,62 %:

(EUR)

Suma totală finanțată

31 245 684,00

Dobânda corespunzătoare cerută între 24.8.2004 și 16.9.2005

2 807 206

Dobânda plătită efectiv de către HLW la împrumutul garantat

1 061 050

Comisionul de pregătire pentru garanție, proporțional cu totalul garanției și durata împrumutului

31 792

Comisionul Trezoreriei Statului, proporțional cu totalul garanției și durata împrumutului

68 683

Costuri totale aferente împrumutului garantat suportate efectiv

1 161 525

Diferențialul de dobândă (=beneficiu)

1 645 682

Plus dobânda compusă la rata de recuperare în perioada 24.8.2004-20.11.2007

444 086

Rest de plată la 20.11.2007

2 089 768

(e)   Concluzie

(118)

În rezumat: Comisia a concluzionat că achitarea contractului de vânzare și leaseback de active productive nu a fost preconizată în PAI 2003 și a periclitat restabilirea viabilității, cel puțin la momentul la care ajutorul era necesar. Cu toate acestea, ținând seama de faptul că întreprinderea a redevenit viabilă, utilizarea abuzivă a ajutorului nu afectează compatibilitatea celeilalte părți a ajutorului. În plus, întrucât garanția a fost reziliată, iar împrumutul a fost deja rambursat, în prezent mai trebuie recuperată numai dobânda subvenționată de care HLW a beneficiat în perioada în care sumele au fost disponibile (respectiv din momentul transferului sumelor până în momentul rambursării). Dobânda subvenționată se ridică la 1 645 682 EUR.

3.   Modificarea planului

(119)

Polonia a solicitat Comisiei să accepte o actualizare a PAI pe baza punctului 10 din Protocolul nr. 8.

(120)

Comisia s-a confruntat cu situații similare în trecut și a adus următoarele clarificări: „Acordul Comisiei de modificare a unui PAI trebuie să se bazeze pe considerentul că nu există o problemă de compatibilitate a modificării cu obiectivele Protocolului nr. 8. Este vorba despre situația în care cifrele principale indicate în Protocolul referitor la ajutorul de stat, capacitatea de producție și calendarul rămân neschimbate, iar proporționalitatea ajutoarelor de stat menționată în protocol rămâne în vigoare, fără a se pune în discuție obiectivul viabilității întreprinderii.” (30)

(121)

Comisia a clarificat în decizia de deschidere a procedurii faptul că, în acest caz, modificările nu se refereau nici la majorarea sumei totale a ajutorului de stat, nici la mărirea capacității de producție (31) în cadrul perioadei de restructurare, ci revizuirea PAI presupunea în principal o modificare semnificativă a strategiei investiționale a întreprinderii, că ajutorul de stat oferit a fost aparent utilizat în mod abuziv ca ajutor de exploatare și că nu mai era necesar niciun ajutor de stat pentru finalizarea investițiilor (a se vedea considerentele 54 și 56). Investigația a confirmat în principal faptul că aceste îndoieli nu au fost risipite, deoarece ajutorul a fost într-adevăr utilizat în mod abuziv, după cum s-a arătat anterior, și este incompatibil cu piața comună.

(122)

PAI 2005 nu remediază această deficiență, respectiv surplusul de ajutor de stat, și ca urmare nu poate fi aprobat în această formă. Faptul că AHW a reactivat între timp programul de investiții nu este suficient pentru a remedia deficiența. După cum s-a discutat anterior, lucrurile ar fi stat la fel chiar dacă întreprinderea ar fi efectuat numai investițiile indicate în planul de restructurare. Este evident că noul program de investiții va fi pus în aplicare mult mai târziu decât s-a avut în vedere inițial în plan. Este, de asemenea, evident că ajutorul inițial a fost acordat pentru a asigura respectarea unui calendar al programului de restructurare. Astfel, ajutorul era legat de obiectivul de a determina HLW să efectueze aceste investiții într-o manieră eșalonată și conform calendarului, în 2003 și 2004. De fapt, în cazul în care calendarul de restructurare ar fi fost amânat ex ante până în 2004 și 2005, nu ar mai fi fost necesar nici creditul punte, și ca atare nici ajutorul de stat.

(123)

În pofida utilizării abuzive a ajutorului, Comisia reține faptul că poate accepta noul plan rezidual dacă ajutorul utilizat abuziv este recuperat. În decizia de deschidere a procedurii, Comisia și-a afirmat disponibilitatea de a accepta noua strategie economică din punct de vedere industrial, acceptând faptul că noua investiție ar fi benefică pentru performanța economică viitoare a întreprinderii și ar putea avea și alte efecte pozitive asupra protecției mediului înconjurător și a reducerii costurilor.

(124)

În orice caz, Comisia reține că modificarea planului nu necesită ajutor suplimentar, ci este finanțată în întregime din fondurile investitorului. Prin urmare, Comisia nu are niciun motiv pentru a formula obiecții împotriva programului actualizat, chiar dacă acesta reprezintă o schimbare de strategie (32).

VII.   CONCLUZII

(125)

În rezumat, în temeiul punctelor 9 și 18 din Protocolul nr. 8, concluzia Comisiei este aceea că garanția de 31,2 milioane EUR, aferentă împrumutului, a fost utilizată de către HLW într-un mod abuziv și de o manieră incompatibilă. Având în vedere rezilierea garanției de stat și rambursarea împrumutului, ceea ce înseamnă că a existat un avantaj pentru HLW echivalent cu subvenționarea dobânzii în cuantum de 1 645 682 EUR, acest avantaj trebuie rambursat. Având în vedere că la 20 noiembrie 2007 AHW a rambursat de bunăvoie 2 089 768 EUR în contul blocat, corespunzând sumei ce trebuia recuperată plus dobânda compusă, care trebuie primită de către autoritățile poloneze începând cu ziua emiterii prezentei decizii, nu mai este necesară recuperarea niciunei alte sume.

(126)

În plus, cu condiția rambursării prezentului ajutor, Comisia poate să aprobe, în temeiul punctului 10 din Protocolul nr. 8, modificarea planului conform PAI 2005, deoarece aceasta nu presupune ajutoare suplimentare și consolidează viabilitatea firmei,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat în valoare de 1 645 682 EUR acordat HLW/AHW de către Polonia cu încălcarea punctului 18 din Protocolul nr. 8 a fost utilizat în mod abuziv de către HLW/AHW și este incompatibil cu piața comună.

Articolul 2

În vederea rambursării ajutorului utilizat în mod abuziv, menționat la articolul 1, Comisia nu are obiecții cu privire la modificarea de către AHW a planului său de afaceri.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Polone.

Adoptată la Bruxelles, 11 decembrie 2007.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Membru al Comisiei


(1)  JO L 236, 23.9.2003, p. 948.

(2)  JO C 35, 17.2.2007, p. 41.

(3)  Presupunând că 1 EUR = 4 PLN.

(4)  Decizia Consiliului din 21 iulie 2003 (JO L 199, 7.8.2003, p. 17). A se vedea Decizia Comisiei în cazul C-20/04 (JO L 366, 21.12.2006, p. 1), punctele 23 și următoarele.

(5)  A se vedea Comunicarea Comisiei privind ajutorul pentru salvarea, restructurarea și închiderea întreprinderii în sectorul oțelului (JO C 70, 19.3.2002, p. 21), care interzice acordarea ajutorului pentru restructurare industriei siderurgice.

(6)  A se vedea Fn. 1.

(7)  Conform celui mai recent raport de monitorizare din iunie 2007, s-au plătit ajutoare în valoare de 2 727 miliarde PLN. Din cei opt beneficiari, trei întreprinderi, respectiv Technolgie Buczek (a se vedea Decizia Comisiei din 23 octombrie 2007 în cazul C 23/06, nepublicată încă), Huta Andrzej și Huta Batory au deschis între timp proceduri de lichidare, în timp ce alte patru întreprinderi, respectiv Polskie Huty Stali S.A. (în prezent Mittal Steel Poland, a se vedea Decizia Comisiei în cazul N 186/05, Modificarea PAI al MSP), Huta Bankowa, Huta Labędy și Huta Pokόj, au redevenit viabile.

(8)  A se vedea nota de subsol 2.

(9)  A se vedea Decizia Comisiei Mittal /Arcelor din 2 iunie 2006, cazul nr. COMP/M.4137.

(10)  A se vedea informațiile prezentate de Polonia la 4 iunie 2007, punctele 19, 30, 55.

(11)  Părți din acest text au fost ascunse pentru a nu se divulga informații confidențiale. Acestea au fost indicate printr-o linie punctată între paranteze drepte. Valoarea programului total de investiții se situează între 150 milioane PLN și 220 milioane PLN. Pentru a facilita înțelegerea deciziei, alte informații confidențiale de natură financiară sunt exprimate ca un procent aproximativ din suma cuprinsă între 150 și 220 milioane PLN (considerând 150-220 milioane PLN drept 100 %).

(12)  PAI 2003, p. 66, tabelul 35.

(13)  A se vedea raportul CES pentru 2006 din iulie 2007.

(14)  Cifrele corespund tabelului 36 din PAI 2003. Cifrele au fost actualizate în conformitate cu Rapoartele de monitorizare ale Poloniei și Rapoartele de monitorizare independente din iunie 2007, la cursul de 3,95 PLN pentru 1 EUR.

(15)  Investiții deja efectuate pe baza PAI 2003.

(16)  Protocolul nr. 8 nu prevede această reducere de capacitate.

(17)  Scrisoarea din 4 iunie 2007, punctul 20.

(18)  Autoritățile poloneze au confirmat faptul că sunt mai mari cheltuielile de capital necesare pentru adaptarea la tehnologiile de turnare continuă și lărgirea gamei de produse, dar argumentează că acest lucru este compensat de doi factori: în primul rând, reorientarea investiției către construirea unui nou laminor ar duce la economii considerabile de costuri de până la 85 milioane EUR, iar, în al doilea rând, ulterior s-ar realiza economii în ceea ce privește energia și costurile de exploatare.

(19)  A se vedea Decizia din 5.7.2005 în cazul C 20/04 Huta Czestochowa (JO L 366, 21.12.2006, p. 1).

(20)  JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(21)  Scrisoarea din 4 iunie 2007, punctul 24.

(22)  Cu toate acestea, utilizarea abuzivă nu pune în discuție dreptul inițial al unui beneficiar de a primi ajutor, ci doar concluzionează că ajutorul a fost utilizat cu încălcarea deciziei de acordare a acestuia.

(23)  Acest principiu comun a fost deja reiterat. El este prevăzut la punctul 45 din Liniile directoare privind salvarea și restructurarea întreprinderilor și confirmat prin Decizia Comisiei în cazul C31/2001 Schmitz-Gotha (JO L 77, 24.3.2003, p. 41), în care Comisia a respins achiziția unui subcontractant, considerată o măsură utilă, dar nu strict necesară în vederea restructurării. Acest lucru a fost susținut în cauza T-17/03, Schmitz-Gotha, Rec. 2006, p. II-1139.

(24)  Decizia Comisiei din 13 septembrie 2006 în cazul N 350a/2006 MSO (JO C 280, 18.11.2006, p. 4), considerentul 48.

(25)  A se vedea Decizia Comisiei din 23 octombrie 2007 în cazul C 23/06 Technologie Buczek, nepublicată încă, unde acest aspect nu a fost relevant.

(26)  Comunicarea Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referință și de actualizare (JO C 273, 9.9.1997, p. 3). A se vedea și Decizia Comisiei din 12 septembrie 2007 de deschidere a procedurii în cazul NN 45/07 (C 38/07), Arbel Fauvet Rail (JO C 249, 24.10.2007, p. 17, considerentul 15).

(27)  Comisia stabilește dacă o firmă se află în dificultate în conformitate cu Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (JO C 244, 1.10.2004, p. 2). În plus, se poate considera că o firmă este în dificultate atunci când se află într-o perioadă de restructurare și aplică un plan de restructurare, ca în cazul de față. Pentru cele 400 de puncte de bază, a se vedea Decizia Comisiei din 2 martie 2005 în cazul C 43/2001, Chemische Werke Piesteritz (JO L 296, 12.11.2005, p. 19), considerentele 107-108; și Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2007 în cazul C 38/2005, Biria (JO L 183, 13.7.2007, p. 27), considerentele 83 și următoarele.

(28)  Comunicarea Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referință și de actualizare (JO C 273, 9.9.1997, p. 3).

(29)  Conform Comunicării Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului de stat sub formă de garanții (JO C 71, 11.3.2000, p. 14, punctul 3.2).

(30)  Decizia Comisiei în cazul N 186/05, Modificarea PAI al MSP, considerentul 41, și Decizia Comisiei privind ajutorul de stat N 600/04 Modificarea PAI al VPFM.

(31)  Comisia a reținut că noua investiție ar avea drept consecință reducerea capacității de la 930 kt la 700 kt.

(32)  Pentru ca observațiile sale să fie complete, Comisia ar mai dori să precizeze că își menține punctul de vedere potrivit căruia înlocuirea nu era inclusă în PAI 2003. PAI prevede în mod clar că HLW intenționa „să pună accentul pe ameliorarea treptată a gamei de produse” prin „dezvoltarea producției prin promovarea oțelurilor de specialitate și a oțelurilor de construcție”. PAI 2005 precizează clar că „pentru a face față cererii pieței, se impune perfecționarea strategiei de afaceri și îmbogățirea portofoliului de produse din oțel cu o nouă gamă de produse”. Aceasta înseamnă că AHW dorea să răspundă cererii de oțel pentru construcții prin construirea unui nou laminor, capabil să producă oțel pentru construcții, și să utilizeze mai eficient în acest scop instalația existentă de fabricare a oțelului lichid. Cu toate acestea, este evident că întreprinderea nu dispunea de fondurile necesare efectuării acestor investiții înainte de 2003, putând realiza toate acestea numai cu sprijinul Arcelor.


3.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 143/49


DECIZIA COMISIEI

din 2 iunie 2008

de modificare a Deciziei 2004/432/CE de aprobare a planurilor de monitorizare a reziduurilor, prezentate de țările terțe în conformitate cu Directiva 96/23/CE a Consiliului

[notificată cu numărul C(2008) 2297]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/407/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (1), în special articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf și articolul 29 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Directiva 96/23/CE stabilește măsurile de control pentru substanțele și grupele de reziduuri prevăzute în anexa I la directiva menționată. În temeiul Directivei 96/23/CE, înscrierea și menținerea pe listele cu țările terțe, din care statele membre sunt autorizate să importe animale și produse primare de origine animală reglementate de această directivă, sunt condiționate de prezentarea, de către țările terțe implicate, a unui plan în care să se precizeze garanțiile oferite de acestea în ceea ce privește monitorizarea grupelor de reziduuri și substanțe menționate în respectiva directivă.

(2)

Decizia 2004/432/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de aprobare a planurilor de monitorizare a reziduurilor, prezentate de țările terțe în conformitate cu Directiva 96/23/CE a Consiliului (2), enumeră statele terțe care au prezentat un plan de monitorizare a reziduurilor, stabilind garanțiile oferite de acestea, în conformitate cu cerințele directivei menționate anterior.

(3)

Noua Caledonie și Tanzania au prezentat Comisiei planuri de monitorizare a reziduurilor privind animalele și produsele de origine animală care nu sunt menționate în cadrul anexei la Decizia 2004/432/CE. Evaluarea acestor planuri și informațiile suplimentare obținute de Comisie oferă garanții suficiente în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor din aceste țări terțe pentru animalele și produsele vizate. Prin urmare, animalele și produsele de origine animală în cauză trebuie incluse pe lista acestor țări terțe din anexa la respectiva decizie.

(4)

Costa Rica, care nu se află pe lista din anexa la Decizia 2004/432/CE, a prezentat Comisiei un plan de monitorizare a reziduurilor de produse de acvacultură. Evaluarea respectivului plan și informațiile suplimentare obținute de Comisie oferă garanții suficiente în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor de produse de acvacultură din țara terță în cauză. Prin urmare, produsele de acvacultură ar trebui incluse pe lista pentru Costa Rica din anexa la decizia respectivă.

(5)

Africa de Sud a fost ștearsă de pe lista din anexa la Decizia 2004/432/CE în ceea ce privește anumite animale și produse de origine animală, conform prevederilor Deciziei 2008/105/CE a Comisiei (3). Totuși, după ce a furnizat garanții substanțiale, Africa de Sud și-a menținut înscrierile referitoare la vânatul sălbatic și cel de crescătorie, inclusiv cel privitor la struți. În timp ce țara terță respectivă a demonstrat faptul că pune în aplicare planul de monitorizare 2007/2008 pentru struți, ea nu a reușit să prezinte dovada aplicării planului în cauză pentru vânatul sălbatic și cel de crescătorie, altul decât struții. Prin urmare, înscrierile privind animalele și produsele de origine animală în cauză trebuie șterse de pe lista pentru Africa de Sud din anexa la decizia respectivă.

(6)

O inspecție efectuată de Oficiul Alimentar și Veterinar în Republica Moldova a scos la iveală deficiențe grave cu privire la punerea în aplicare a planului de monitorizare a reziduurilor pentru mierea de albine. Prin urmare, înscrierea privind mierea pentru Republica Moldova trebuie ștearsă de pe lista inclusă în anexa la respectiva decizie. Autoritățile țării terțe în cauză au fost informate cu privire la acest aspect.

(7)

Ar trebui să se prevadă o perioadă de tranziție pentru loturile de animale și produsele de origine animală provenind din Africa de Sud și din Republica Moldova, care au fost expediate din aceste țări terțe în Comunitate, înainte de data punerii în aplicare a prezentei decizii, pentru a ține cont de durata necesară sosirii lor în Comunitate și a se evita orice perturbare a comerțului.

(8)

Prin urmare, Decizia 2004/432/CE ar trebui modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2004/432/CE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prin prezenta decizie, modificările aduse listei din anexa la Decizia 2004/432/CE nu se aplică loturilor de animale și produselor de origine animală provenind din Africa de Sud și din Republica Moldova, dacă importatorul acestor animale și produse poate demonstra că au fost expediate din Africa de Sud și respectiv din Republica Moldova și că ele erau în drum spre Comunitate înainte de data aplicării prezentei decizii.

Articolul 3

Prezenta decizie se aplică de la 1 iunie 2008.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 2 iunie 2008.

Pentru Comisie

Androulla VASSILIOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 125, 23.5.1996, p. 10. Directivă, modificată ultima dată prin Directiva 2006/104/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 352).

(2)  JO L 154, 30.4.2004, p. 44. Decizie, modificată ultima dată prin Decizia 2008/222/CE (JO L 70, 14.3.2008, p. 17).

(3)  JO L 38, 13.2.2008, p. 9.


ANEXĂ

„ANEXĂ

Cod ISO2

Statul

Bovine

Ovine/caprine

Porcine

Ecvidee

Păsări de curte

Acvacultură

Lapte

Ouă

Iepuri

Vânat sălbatic

Vânat de crescătorie

Miere

AD

Andora (1)

X

X

 

X

 

 

 

 

 

 

 

 

AE

Emiratele Arabe Unite

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

AL

Albania

 

X

 

 

 

X

 

X

 

 

 

 

AN

Antilele Olandeze

 

 

 

 

 

 

X (2)

 

 

 

 

 

AR

Argentina

X

X

 

X

X

X

X

X

X

X

X

X

AU

Australia

X

X

 

X

 

X

X

 

 

X

X

X

BA

Bosnia și Herțegovina

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

BD

Bangladesh

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

BR

Brazilia

X

 

 

X

X

X

 

 

 

 

 

X

BW

Botswana

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

 

BY

Belarus

 

 

 

X (3)

 

X

X

X

 

 

 

 

BZ

Belize

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

CA

Canada

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

CH

Elveția

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

CL

Chile

X

X (4)

X

 

X

X

X

 

 

X

 

X

CN

China

 

 

 

 

X

X

 

 

X

 

 

X

CO

Columbia

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

CR

Costa Rica

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

CU

Cuba

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

X

EC

Ecuador

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

ET

Etiopia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

FK

Insulele Falkland

X

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

FO

Insulele Feroe

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

GL

Groenlanda

 

X

 

 

 

 

 

 

 

X

X

 

GM

Gambia

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

GT

Guatemala

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

X

HK

Hong Kong

 

 

 

 

X (5)

X (5)

 

 

 

 

 

 

HN

Honduras

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

HR

Croația

X

X

X

X (6)

X

X

X

X

X

X

X

X

ID

Indonezia

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

IL

Israel

 

 

 

 

X

X

X

X

 

 

 

X

IN

India

 

 

 

 

 

X

X

X

 

 

 

X

IS

Islanda

X

X

X

X

 

X

X

 

 

 

X (2)

 

IR

Republica Islamică Iran

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

JM

Jamaica

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

X

JP

Japonia

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

KG

Kârgâzstan

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

KR

Republica Coreea

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

LK

Sri Lanka

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

MA

Maroc

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

ME

Muntenegru (5)

X

X

X

X (3)

 

 

 

 

 

 

 

X

MG

Madagascar

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

MK

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (6)

X

X

 

X (3)

 

 

X

 

 

 

 

 

MU

Mauritius

 

 

 

 

X (2)

X

 

 

 

 

 

 

MX

Mexic

 

 

 

X

 

X

 

X

 

 

 

X

MY

Malaezia

 

 

 

 

X (7)

X

 

 

 

 

 

 

MZ

Mozambic

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

NA

Namibia

X

X

 

 

 

 

 

 

 

X

X

 

NC

Noua Caledonie

X

 

 

 

 

X

 

 

 

X

X

X

NI

Nicaragua

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

X

NZ

Noua Zeelandă

X

X

 

X

 

X

X

 

 

X

X

X

PA

Panama

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

PE

Peru

 

 

 

 

X

X

 

 

 

 

 

 

PH

Filipine

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

PN

Insulele Pitcairn

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

PY

Paraguay

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

RS

Serbia (8)

X

X

X

X (3)

X

X

X

X

 

X

 

X

RU

Federația Rusă

X

X

X

X (3)

X

 

X

X

 

 

X (9)

X

SA

Arabia Saudită

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

SC

Seychelles

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

SG

Singapore

X (2)

X (2)

X (2)

 

X (2)

X (2)

X (2)

 

 

 

 

 

SM

San Marino (10)

X

 

X

 

 

 

 

 

 

 

 

X

SR

Suriname

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

SV

El Salvador

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

SZ

Swaziland

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TH

Thailanda

 

 

 

 

X

X

 

 

 

 

 

X

TN

Tunisia

 

 

 

 

X

X

 

 

 

X

 

 

TR

Turcia

 

 

 

 

X

X

X

 

 

 

 

X

TW

Taiwan

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

X

TZ

Republica Unită Tanzania

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

X

UA

Ucraina

 

 

 

 

 

 

X

X

 

 

 

X

UG

Uganda

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

US

Statele Unite ale Americii

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

UY

Uruguay

X

X

 

X

 

X

X

 

X

X

X

X

VE

Venezuela

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

VN

Vietnam

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

YT

Mayotte

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

ZA

Africa de Sud

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X (11)

X (11)

 

ZM

Zambia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

ZW

Zimbabwe

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

X

 


(1)  Plan inițial de monitorizare a reziduurilor aprobat de subgrupul veterinar CE-Andorra [în conformitate cu Decizia nr. 2/1999 a Comitetului mixt CE-Andorra din 22 decembrie 1999 (JO L 31, 5.2.2000, p. 84)].

(2)  Țări terțe care utilizează pentru producția de alimente numai materii prime provenind din alte țări terțe autorizate.

(3)  Export de ecvidee vii pentru sacrificare (numai animale destinate producției de alimente).

(4)  Numai ovine.

(5)  Situație provizorie până la informații ulterioare privind reziduurile.

(6)  Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; cod provizoriu care nu aduce atingere în niciun fel nomenclaturii definitive a acestei țări, care este în prezent în discuție în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

(7)  Numai Malaezia (de vest) peninsulară.

(8)  Cu excepția Kosovo, astfel cum este definit prin Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 10 iunie 1999.

(9)  Numai pentru reni provenind din regiunile Murmansk și Yamalo-Nenets.

(10)  Plan de monitorizare aprobat în conformitate cu Decizia nr. 1/94 a Comitetului de cooperare CE-San Marino din 28 iunie 1994 (JO L 238, 13.9.1994, p. 25).

(11)  Numai struți.”