ISSN 1830-3625

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 62

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 51
6 martie 2008


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

 

Regulamentul (CE) nr. 205/2008 al Comisiei din 5 martie 2008 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

1

 

 

Regulamentul (CE) nr. 206/2008 al Comisiei din 5 martie 2008 de stabilire a coeficientului de atribuire care urmează să fie aplicat cererilor de licențe de import depuse în perioada 22-29 februarie 2008 în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 1002/2007 pentru orezul originar din și provenind din Egipt

3

 

*

Regulamentul (CE) nr. 207/2008 al Comisiei din 5 martie 2008 de adoptare a specificațiilor modulului ad hoc din 2009 privind intrarea tinerilor pe piața forței de muncă conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului ( 1 )

4

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2008/38/CE a Comisiei din 5 martie 2008 de stabilire a listei utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriționale speciale (versiune codificată)  ( 1 )

9

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Consiliu

 

 

2008/202/CE

 

*

Decizia Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

23

Acord între Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

24

 

 

IV   Alte acte

 

 

SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN

 

 

Autoritatea de Supraveghere a AELS

 

*

Decizia Autorității de Supraveghere AELS nr. 329/05/COL din 20 decembrie 2005 privind a cinzeci și patra modificare a regulilor de procedură și de fond în domeniul ajutoarelor de stat incluzând o propunere privind anumite măsuri utile

30

 

*

Decizia Autorității de Supraveghere a AELS nr. 320/06/COL din 31 octombrie 2006 de modificare a listei incluse la punctul 39 din partea 1.2 a capitolului I din anexa I la Acordul SEE care enumeră punctele de control la frontieră în Islanda și Norvegia autorizate pentru controale sanitar-veterinare ale animalelor vii și produselor de origine animală din țări terțe și de abrogare a Deciziei 246/06/COL a Autorității de Supraveghere a AELS din 6 septembrie 2006

44

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

6.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 205/2008 AL COMISIEI

din 5 martie 2008

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (1), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 6 martie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2008.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.


ANEXĂ

la Regulamentul Comisiei din 5 martie 2008 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

(Cod NC)

Codul țărilor terțe (1)

Suma forfetară la import

0702 00 00

JO

72,2

MA

52,9

TN

120,5

TR

94,7

ZZ

85,1

0707 00 05

EG

178,8

MA

114,7

TR

177,0

ZZ

156,8

0709 90 70

MA

93,0

TR

116,9

ZZ

105,0

0805 10 20

EG

45,4

IL

54,7

MA

58,3

TN

49,0

TR

62,8

ZZ

54,0

0805 50 10

EG

95,9

IL

109,4

SY

56,4

TR

120,8

ZZ

95,6

0808 10 80

AR

97,3

CA

73,8

CN

92,7

MK

42,4

US

108,1

UY

71,7

ZZ

81,0

0808 20 50

AR

82,4

CL

82,4

CN

60,6

US

123,2

ZA

97,1

ZZ

89,1


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


6.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/3


REGULAMENTUL (CE) NR. 206/2008 AL COMISIEI

din 5 martie 2008

de stabilire a coeficientului de atribuire care urmează să fie aplicat cererilor de licențe de import depuse în perioada 22-29 februarie 2008 în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 1002/2007 pentru orezul originar din și provenind din Egipt

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1785/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a pieței orezului (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de certificate de import (2), în special articolul 7 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1002/2007 al Comisiei (3) a deschis un contingent tarifar anual de import, pentru fiecare an de comercializare, de 32 000 de tone de orez care intră sub incidența codului NC 1006 originar din și provenind din Egipt (numărul de ordine 09.4094).

(2)

Din comunicarea efectuată în conformitate cu articolul 5 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1002/2007 rezultă că cererile depuse între 22 februarie 2008 începând cu ora 13, ora Bruxelles-ului, și 29 februarie 2008 ora 13, ora Bruxelles-ului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul menționat anterior, se referă la cantități superioare celor disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate.

(3)

De asemenea, se suspendă prezentarea de noi cereri de licențe de import în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1002/2007 până la sfârșitul prezentei perioade contingentare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul în cauză,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Cererile de licențe de import pentru orezul originar din și provenind din Egipt din cadrul contingentului menționat în Regulamentul (CE) nr. 1002/2007 depuse între 22 februarie 2008 începând cu ora 13, ora Bruxelles-ului, și 29 februarie 2008 ora 13, ora Bruxelles-ului, duc la eliberarea de licențe pentru cantitățile solicitate cărora li se aplică un coeficient de atribuire de 22,728704 %.

(2)   Prezentarea de noi cereri de licențe de import începând cu 29 februarie 2008 ora 13, ora Bruxelles-ului, se suspendă pentru perioada contingentară în curs.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2008.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 270, 21.10.2003, p. 96. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 797/2006 (JO L 144, 31.5.2006, p. 1). Regulamentul (CE) nr. 1785/2003 urmează să fie înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu 1 septembrie 2008.

(2)  JO L 238, 1.9.2006, p. 13. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 289/2007 (JO L 78, 17.3.2007, p. 17).

(3)  JO L 226, 30.8.2007, p. 15.


6.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/4


REGULAMENTUL (CE) NR. 207/2008 AL COMISIEI

din 5 martie 2008

de adoptare a specificațiilor modulului ad hoc din 2009 privind intrarea tinerilor pe piața forței de muncă conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate (1), în special articolul 4 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Liniile directoare europene ale politicilor de ocupare a forței de muncă (2) propun un anumit număr de orientări privind politica de ocupare a forței de muncă pentru tineri, subliniind faptul că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru crearea unor trasee profesionale în vederea dobândirii unor locuri de muncă de către tineri și pentru reducerea șomajului în rândul acestora. Aceste linii directoare reiau, de asemenea, obiectivele și standardele stabilite în cadrul strategiei europene privind ocuparea forței de muncă din 2003 în ceea ce privește reducerea abandonului școlar prematur și creșterea nivelurilor de educație, precum și un „nou început” pentru tinerii șomeri.

(2)

Standardele educaționale sunt înscrise în programul de lucru „Educație și formare 2010”, care este pus în aplicare de statele membre și de Comisie (3). Aceste standarde ar trebui să ajute la monitorizarea creșterii nivelurilor de educație și de învățare continuă, precum și la reducerea numărului de abandonuri școlare premature – obiective strategice care vizează o mai bună pregătire a tinerilor pentru viața lor profesională și socială.

(3)

Decizia 2006/702/CE a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind orientările strategice comunitare în materie de coeziune (4) îndeamnă statele membre să acorde o atenție deosebită în ceea ce privește „punerea în aplicare a Pactului european pentru tineret, facilitând accesul tinerilor la ocuparea forței de muncă, facilitând tranziția între educație și muncă, ceea ce înglobează orientarea profesională, asistență la terminarea studiilor, accesul la o formare adecvată și la ucenicie”.

(4)

În consecință, este necesar să se dispună de o serie de date complete și comparabile despre intrarea tinerilor pe piața forței de muncă în vederea urmăririi progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor comune ale Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă și ale Programului de incluziune socială.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 384/2005 al Comisiei din 7 martie 2005 de adoptare a programului de module ad hoc pentru ancheta prin sondaj asupra forței de muncă, pe perioada 2007-2009, prevăzut prin Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului (5) cuprinde deja un modul ad hoc privitor la intrarea tinerilor pe piața forței de muncă. Ar trebui stabilită lista variabilelor pentru acest modul.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programul statistic,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

O listă detaliată de variabile, care vor fi colectate în 2009 prin modulul ad hoc privind intrarea pe piața forței de muncă a tinerilor, figurează în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2008.

Pentru Comisie

Joaquín ALMUNIA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 77, 14.3.1998, p. 3. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1372/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 42).

(2)  Decizia Consiliului din 12 iulie 2005 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2005/600/CE), JO L 205, 6.8.2005, p. 21.

(3)  Consiliu, Program detaliat de lucru privind urmărirea obiectivelor sistemelor de educație și formare în Europa (2002/C 142/01), JO C 142, 14.6.2002, p. 1.

(4)  JO L 291, 21.10.2006, p. 11.

(5)  JO L 61, 8.3.2005, p. 23. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 341/2006 (JO L 55, 25.2.2006, p. 9).


ANEXĂ

SONDAJ PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ

Specificațiile modulului ad hoc din 2009 privind intrarea pe piața forței de muncă a tinerilor

1.

State membre și regiuni vizate: toate.

2.

Variabilele trebuie codificate după cum urmează:

Numerotarea variabilelor sondajului privind forța de muncă în coloana „Filtre” se referă la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 430/2005 al Comisiei.


Coloana

Cod

Descriere

Filtre

203

(PARHAT)

 

Nivelul cel mai ridicat de educație atins cu succes de tată sau mamă

Toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani

1

Scăzut: ISCED 0, 1, 2 și 3c scurt

2

Mediu: ISCED 3-4 (fără 3c scurt)

3

Ridicat: ISCED 5-6

9

Fără obiect (persoane cu vârsta mai mică de 15 ani sau mai mare de 34)

Spațiu liber

Fără răspuns

204-207

PARFOR

 

Țara de origine a tatălui și a mamei

Toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani

 

(Pentru Germania: naționalitatea/fosta naționalitate a tatălui și a mamei, dacă au naționalitate germană în săptămâna de referință)

 

Pentru codificare, a se vedea clasificarea ISO a țărilor

....

4 cifre (tatăl – primele 2 cifre, mama – ultimele 2 cifre)

9999

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

208

HATVOC

 

Orientarea celui mai înalt nivel de educație formală atins (HATLEVEL)

Toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 aniprecum și HATLEVEL=21-43

1

Învățământ general

2

Formare profesională în principal (sau exclusiv) în școli

3

Formare profesională combinată în școli și la locul de muncă

4

Formare profesională în principal la locul de muncă

5

Formare profesională, distincție imposibilă între 2, 3 și 4

9

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

209-214

STOPDATE

 

Luna și ultima întrerupere a educației formale

Toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani și EDUCSTAT=2 și HATLEVEL≠00

Luna și anul

999999

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

215

WORKEDUC

 

Experiența profesională în timpul studiilor de educație formală

Toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani

0

Persoana nu a lucrat sau a lucrat mai puțin de o lună pe an

1

Persoana a lucrat (numai) în cadrul unui program de învățământ

2

Persoana a lucrat în timpul studiilor, dar nu în cadrul unui program de învățământ

3

Persoana a lucrat (numai) în timpul unei întreruperi a studiilor

4

Persoana a lucrat, combinația între 1 și 2

5

Persoana a lucrat, combinația între 1 și 3

6

Persoana a lucrat, combinația între 2 și 3

7

Persoana a lucrat, combinația 1, 2 și 3

9

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

216-221

JOBSTART

 

Luna și anul întreruperii activității la primul loc de muncă cu o durată mai mare de trei luni după ultima întrerupere a educației formale

Col.209-214 ≠ 999999 și spațiu liber

000000

Persoana nu a avut niciodată un loc de muncă cu o durată mai mare de trei luni

000001

Locul de muncă actual este primul loc de muncă

……

Luna și anul

999999

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

222-224

JOBDUR

 

Durata primului loc de muncă pe o perioadă mai mare de trei luni (după ultima întrerupere a educației formale)

Col. 216-221 ≠ 000000 și 000001 și 999999

Număr de luni

999

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

225

FINDMETH

 

Metodă care a permis obținerea primului loc de muncă pe o perioadă mai mare de trei luni (după ultima întrerupere a educației formale)

Col. 216-221 ≠ 000000 și 999999

1

Prin intermediul instituției de învățământ

2

Prin intermediul PES (Serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă)

3

Prin intermediul unor anunțuri în presă sau pe internet

4

Prin prezentarea directă (spontan) a candidaturilor directe adresate angajatorului

5

Prin familie și prieteni

6

Loc de muncă găsit datorită unei experiențe profesionale anterioare în aceeași companie (loc de muncă sezonier/pentru studenți, ucenicie, stagiu, voluntariat)

7

Lansarea unei afaceri private

8

Altele

9

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

226-229

JOBOCC

 

Ocupația în cadrul primului loc de muncă cu o durată mai mare de trei luni (după ultima întrerupere a educației formale)

Col. 216-221 ≠ 000000 și 000001 și 999999

....

ISCO-88 (COM) codificate cu trei și, dacă este posibil, cu patru poziții

9999

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

230

JOBCONTR

 

Tipul de contract în cadrul primului loc de muncă cu o durată mai mare de trei luni (după ultima întrerupere a educației formale)

Col. 216-221 ≠ 000000 și 000001 și 999999

1

Lucrător independent

2

Salariat, permanent și cu normă întreagă

3

Salariat, permanent și cu fracțiune de normă

4

Salariat, temporar și cu normă întreagă

5

Salariat, temporar și cu fracțiune de normă

6

Lucrător în cadrul asociațiilor familiale

9

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

231

TRANSACT

 

Activitatea principală după ultima întrerupere a educației formale și înainte de începerea activității la primul loc de muncă cu o durată superioară de trei luni

Col.209-214 ≠ 999999 și spațiu liber și {primul loc de muncă început cu mai mult de trei luni după data care figurează în Col.209-214 sau în Col.216-221 =000000}

1

Persoana a lucrat în unul sau mai multe locuri de muncă de scurtă durată (cel mult 3 luni)

2

Serviciul militar sau civil obligatoriu

3

Persoana nu a lucrat, dar caută activ un loc de muncă

Persoana nu a lucrat, dar nu caută activ un loc de muncă pentru unul dintre următoarele motive:

4

Se ocupă de familie

5

Participă la educație nonformală

6

Activitățile de voluntariat

7

Probleme de sănătate

8

Alte motive

9

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns

232/237

 

Factor de pondere pentru modulul din 2009 al AFM (opțional)

Toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani

0000-9999

Coloanele 232-235 conțin numere întregi

00-99

Coloanele 236-237 conțin poziții decimale

238

(PARNAT)

 

Naționalitatea la nașterea părinților (opțional)

Toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani

 

Pentru codificare, a se vedea clasificarea ISO a țărilor

9999

Fără obiect

Spațiu liber

Fără răspuns


DIRECTIVE

6.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/9


DIRECTIVA 2008/38/CE A COMISIEI

din 5 martie 2008

de stabilire a listei utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriționale speciale

(Text cu relevanță pentru SEE)

(versiune codificată)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 93/74/CEE a Consiliului din 13 septembrie 1993 privind furajele destinate unor scopuri nutriționale speciale (1), în special articolul 6 litera (a),

întrucât:

(1)

Directiva 94/39/CE a Comisiei din 25 iulie 1994 de stabilire a listei utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriționale speciale (2) a fost modificată de mai multe ori (3) și în mod substanțial. Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice directiva menționată.

(2)

Directiva 93/74/CEE prevede stabilirea unei liste cuprinzătoare cu utilizările prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriționale speciale. Lista în cauză trebuie să indice utilizarea exactă, adică scopul nutrițional special, caracteristicile nutriționale esențiale, mențiunile pentru etichetare și, dacă este cazul, cerințele speciale de etichetare.

(3)

Anumite scopuri nutriționale nu pot fi incluse în prezent pe lista utilizărilor prevăzute din cauza absenței metodelor comunitare de control privind valoarea energetică a hranei animalelor de companie și a fibrelor dietetice din furaje. Această listă trebuie finalizată de îndată ce au fost finalizate aceste măsuri.

(4)

Lista stabilită poate fi modificată, unde este cazul, ca urmare a evoluției cunoștințelor științifice și tehnice.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.

(6)

Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul național a directivelor menționate în anexa II partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Statele membre dispun ca furajele destinate unor scopuri nutriționale speciale, în sensul Directivei 93/74/CEE să fie comercializate numai în cazul în care utilizările prevăzute sunt incluse în partea B din anexa I la prezenta directivă și sunt în conformitate cu celelalte dispoziții stabilite în partea respectivă din anexa I.

În plus, statele membre asigură respectarea dispozițiilor de la „Dispoziții generale” din partea A din anexa I.

Articolul 2

Directiva 94/39/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele enumerate în anexa II partea A, se abrogă fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre cu privire termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa II partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare la 31 iulie 2008.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 martie 2008.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 237, 22.9.1993, p. 23. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).

(2)  JO L 207, 10.8.1994, p. 20. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/4/CE (JO L 6, 10.1.2008, p. 4).

(3)  A se vedea anexa II partea A.


ANEXA I

PARTEA A

Dispoziții generale

1.

În cazul în care există mai mult de o grupă de caracteristici nutriționale indicate în coloana 2 din partea B, desemnate prin „și/sau”, pentru același scop nutrițional, producătorul are opțiunea de a folosi una sau ambele grupe de caracteristici esențiale pentru a îndeplini obiectivul nutrițional definit în coloana 1. Pentru fiecare opțiune, mențiunile pentru etichetare corespunzătoare sunt prevăzute alăturat, în coloana 4.

2.

În cazul în care se menționează un grup de aditivi în coloana 2 sau în coloana 4 din partea B, aditivii folosiți trebuie să fie autorizați în Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (1) ca fiind în conformitate cu caracteristicile esențiale menționate.

3.

În cazul în care în coloana 4 din partea B se cere menționarea sursei sau surselor ingredientelor sau compușilor analitici, producătorul trebuie să facă o mențiune precisă (de exemplu, denumirea specifică a ingredientelor, a speciei animalului sau a părții animalului) care să permită evaluarea conformității hranei cu caracteristicile nutriționale esențiale corespunzătoare.

4.

În cazul în care se cere menționarea unei substanțe, autorizate și ca aditiv, în coloana 4 din partea B și este însoțită de expresia „total”, conținutul declarat trebuie să se refere, în funcție de caz, la cantitatea prezentă în mod natural atunci când nu se adaugă nimic sau, prin derogare de la Directiva 70/524/CEE a Consiliului (2), cantitatea totală de substanță prezentă în mod natural și cantitatea adăugată ca aditiv.

5.

Mențiunile cerute în coloana 4 din partea B, cu trimiterea „dacă se adaugă”, sunt obligatorii atunci când ingredientul sau aditivul a fost încorporat ori prevăzut în cantitate mai mare tocmai pentru a permite atingerea obiectivului nutrițional special.

6.

Mențiunile ce urmează a fi prevăzute în conformitate cu coloana 4 din partea B cu privire la compușii analitici și la aditivi trebuie să fie cantitative.

7.

Perioada de utilizare recomandată indicată în coloana 5 din partea B arată intervalul în care trebuie atins în mod normal scopul nutrițional. Producătorii pot face trimitere la perioade de utilizare mai precise, în limitele stabilite.

8.

În cazul în care se prevede ca furajele să corespundă mai multor obiective nutriționale speciale, ele trebuie să fie conforme cu mențiunile corespunzătoare din partea B.

9.

În cazul furajelor complementare destinate unor scopuri nutriționale speciale, trebuie să se prevadă recomandări în instrucțiunile de pe etichetă cu privire la echilibrarea rației zilnice.

PARTEA B

Lista utilizărilor prevăzute

Scopuri nutriționale speciale

Caracteristici nutriționale esențiale

Specii sau categorii de animale

Mențiuni pentru etichetare

Perioada de utilizare recomandată

Alte dispoziții

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

Susținerea funcției renale în cazul insuficienței renale cronice (3)

Nivel scăzut de fosfor și nivel restricționat de proteine, dar de calitate superioară

Câini și pisici

surse de proteine

calciu

fosfor

potasiu

sodiu

conținut de acizi grași esențiali (dacă se adaugă)

Inițial până la 6 luni (4)

Se va menționa pe ambalaj, container sau etichetă:

„Se recomandă con-sultarea veterinarului înainte de utilizare sau de prelungirea perioadei de utilizare”

Se va menționa în instrucțiunile de utilizare:

„Apa trebuie să fie disponibilă în permanență”

Dizolvarea calculilor de natură struvitică (5)

Proprietăți de acidifiere a urinei, nivel scăzut de magneziu și nivel restricționat de proteine, dar de calitate superioară

Câini

surse de proteine

calciu

fosfor

sodiu

magneziu

potasiu

cloruri

sulfuri

substanțe de acidifiere a urinei

5-12 săptămâni

Se va menționa în instrucțiunile de utilizare:

„Apa trebuie să fie disponibilă în permanență”

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare”

Proprietăți de acidifiere a urinei și nivel scăzut de magneziu

Pisici

calciu

fosfor

sodiu

magneziu

potasiu

cloruri

sulfuri

taurină totală

substanțe de acidifiere a urinei

Reducerea reapariției calculilor de natură struvitică (5)

Proprietăți de acidifiere a urinei și nivel moderat de magneziu

Câini și pisici

calciu

fosfor

sodiu

magneziu

potasiu

cloruri

sulfuri

substanțe de acidifiere a urinei

Până la 6 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare”

Reducerea formării calculilor de urat

Nivel redus de purine, nivel redus de proteine, dar de calitate superioară

Câini și pisici

Surse de proteine

Până la șase luni, dar se folosește pe durata vieții în cazurile tulburării ireversibile a metabolismului acidului uric

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare”

Reducerea formării calculilor de oxalat

Nivel redus de calciu, nivel redus de vitamina D și proprietăți de alcalinizare a urinei

Câini și pisici

fosfor

calciu

sodiu

magneziu

potasiu

cloruri

sulfuri

vitamina D totală

hidroxiprolină

substanțe de alcalinizare a urinei

Până la 6 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare”

Reducerea formării calculilor de cistină

Nivel redus de proteine, nivel moderat de aminoacizi sulfurici și proprietăți de alcalinizare a urinei

Câini și pisici

aminoacizi sulfurici totali

sodiu

potasiu

cloruri

sulfuri

substanțe de alcalinizare a urinei

Inițial până la un an

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare sau de prelungire a perioadei de utilizare”

Reducerea intoleranțelor la ingredient și nutrient (6)

surse de proteine selectate

Câini și pisici

surse de proteine

conținut de acizi grași esențiali (dacă se adaugă)

3-8 săptămâni: această hrană poate fi folosită nelimitat în cazul în care semnele de intoleranță dispar

 

și/sau

 

surse de carbohidrat selectate

surse de carbohidrați

conținut de acizi grași esențiali (dacă se adaugă

Reducerea tulburărilor de absorbție intestinală acută

Nivel ridicat de electroliți și de ingrediente cu grad ridicat de digerare

Câini și pisici

ingrediente cu grad ridicat de digerare și tratarea lor, dacă este cazul

sodiu

potasiu

surse de substanțe mucilaginoase (dacă se adaugă)

1-2 săptămâni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„În perioadele de diaree acută și de refacere”

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare”

Compensație pentru indigestie (7)

Ingrediente cu grad ridicat de digerare și un nivel redus de grăsime

Câini și pisici

Ingrediente cu grad ridicat de digerare și tratarea lor, dacă este cazul

3-12 săptămâni, pe durata vieții în cazul insuficienței pancreatice cronice

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare”

Susținerea funcției cardiace în cazul insuficienței cardiace cronice

Nivel scăzut de sodiu și proporție ridicată de K/Na

Câini și pisici

sodiu

potasiu

magneziu

Inițial până la 6 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare sau de prelungirea perioadei de utilizare”

Reglarea aportului de glucoză (Diabetes mellitus)

Nivel scăzut de carbohidrați cu eliberare rapidă de glucoză

Câini și pisici

surse de carbohidrați

tratarea carbohidraților, dacă este cazul

amidon

zahăr total

fructoză (dacă se adaugă)

conținut de acizi grași esențiali (dacă se adaugă)

surse de lanțuri scurte sau medii de acizi grași (dacă se adaugă)

Inițial până la 6 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare sau de prelungirea perioadei de utilizare”

Susținerea funcției hepatice în caz de insuficiență hepatică cronică

proteine de înaltă calitate, nivel mediu de proteine, nivel ridicat de acizi grași esențiali și nivel ridicat de hidrați de carbon ușor digerabili

Câini

sursă/surse de proteine

conținut de acizi grași esențiali

carbohidrați ușor digerabili, inclusiv tratamentul lor, după caz

sodiu

cupru total

Inițial până la 6 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare sau de prelungirea perioadei de utilizare”

Se va menționa în instrucțiunile de folosire:

„A se asigura apă în permanență”

proteine de înaltă calitate, nivel mediu de proteine și nivel ridicat de acizi grași esențiali

Pisici

sursă/surse de proteine

conținut de acizi grași esențiali

sodiu

cupru total

Inițial până la 6 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare sau de prelungirea perioadei de utilizare”

Se va menționa în instrucțiunile de folosire:

„A se asigura apă în permanență”

Reglarea metabolismului lipidic în cazul hiperlipidemiei

Nivel scăzut de grăsimi și nivel ridicat de acizi grași esențiali

Câini și pisici

conținut de acizi grași esențiali

conținut de acizi grași n-3 (dacă se adaugă)

Inițial până la 2 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare sau de prelungirea perioadei de utilizare”

Reducerea cuprului din ficat

Nivel scăzut de cupru

Câini

Cupru total

Inițial până la 6 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare sau de prelungirea perioadei de utilizare”

Reducerea greutății corporale excesive

Densitate energetică scăzută

Câini și pisici

Valoarea energetică

Până la atingerea greutății corporale stabilite drept obiectiv

În instrucțiunile de utilizare trebuie să se indice doza zilnică recomandată

Refacerea nutrițională, convalescență (8)

Densitate energetică ridicată, concentrație mare de elemente nutriționale esențiale și ingrediente cu nivel de digerare ridicat

Câini și pisici

ingrediente cu nivel de digerare ridicat, inclusiv tratarea acestora, dacă este cazul

valoarea energetică

conținutul de acizi grași n-3 și n-6 (dacă se adaugă)

Până la refacere

În cazul alimentelor special prezentate pentru administrare prin intubare, pe ambalaj, recipient sau etichetă se va indica:

„A se administra sub supraveghere veterinară”

Sprijinire a funcției dermice în cazul dermatozei și al pierderii excesive a părului

Nivel ridicat de acizi grași esențiali

Câini și pisici

Conținut de acizi grași esențiali

Până la 2 luni

Se va menționa pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Se recomandă consultarea veterinarului înainte de utilizare”

Reducerea riscului febrei laptelui

nivel scăzut de calciu

Vaci de lapte

calciu

fosfor

magneziu

1-4 săptămâni înainte de fătare

A se preciza în modul de utilizare:

„Se oprește administrarea după fătare”

și/sau

 

 

 

raport scăzut cationi/anioni

calciu

fosfor

sodiu

potasiu

cloruri

sulfură

1-4 săptămâni înainte de fătare

A se preciza în modul de utilizare:

„Se oprește administrarea după fătare”

sau

 

 

 

nivel ridicat de zeolit (silicat alumino-sodic sintetic)

Conținut de silicat de alumino-sodic sintetic

Cele două săptămâni înainte de fătare

A se preciza în modul de utilizare:

„Cantitatea de furaje va fi limitată pentru a asigura că nu se depășește doza zilnică de 500 g de silicat de sodiu și aluminiu per animal”

„Se oprește administrarea după fătare”

sau

 

 

 

nivel ridicat de calciu sub forma sărurilor de calciu cu disponibilitate ridicată

Conținut total de calciu, surse și cantitate corespunzătoare de calciu

Se începe de la primele semne de fătare până la două zile după fătare

Se indică pe ambalaj, recipient sau etichetă:

Instrucțiunile de utilizare, adică numărul de aplicații și perioada de timp înainte și după fătare.

Textul „Înainte de utilizare, se recomandă solicitarea avizului unui expert în probleme de nutriție”

Reducerea riscului de ketoză (9)  (10)

Ingrediente care furnizează surse de energie glucogenică

Vaci de lapte și oi

ingrediente care furnizează surse de energie glucogenică

propan-1,2-diol (dacă este adăugat ca precursor al glucozei)

glicerol (dacă este adăugat ca precursor al glucozei)

3-6 săptămâni după fătarea vițeilor (11)

Ultimele 6 săptămâni înainte și primele 3 săptămâni după fătarea mieilor (12)

 

Reducerea riscului de tetanie (hipomagnezemie)

Nivel ridicat de magneziu, carbohidrați ușor disponibili, nivel moderat de proteine și nivel scăzut de potasiu

Rumegătoare

amidon

zaharuri totale

magneziu

sodiu

potasiu

3-10 săptămâni în perioadele de creștere rapidă a ierbii

În instrucțiunile de utilizare se prevăd recomandări privind echilibrarea rației zilnice, cu privire la includerea fibrelor și a surselor de energie ușor accesibile

În cazul hranei pentru ovine, se menționează pe ambalaj, pe container sau etichetă:

„Special pentru oile de lapte”

Reducerea riscului de acidoză

Nivel scăzut de carbohidrați ușor fermentabili și cu capacitate ridicată de neutralizare

Rumegătoare

amidon

amidon

Maximum 2 luni (13)

În instrucțiunile de utilizare se prevăd recomandări privind echilibrarea rației zilnice, cu privire la includerea fibrelor și a surselor de hidrocarbonați ușor fermentabili

În cazul hranei pentru vacile de lapte se menționează pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Special pentru vacile de producție”

În cazul hranei pentru rumegătoarele pentru îngrășare se menționează pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Special pentru hrănirea intensivă” (14)

Stabilizarea echilibrului apei și electroliților

Electroliți predominanți și

carbohidrați ușor absorbabili

Viței

Purcei

Miei

Iezi

Mânji

surse de carbohidrați

sodiu

potasiu

cloruri

1-7 zile (1-3 zile, dacă se hrănește exclusiv)

Se menționează pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„În cazul în care există riscul apariției tulburărilor digestive, în timpul tulburărilor digestive sau în perioada de refacere după tulburări digestive (diaree)”

„Se recomandă avizul veterinarului înainte de utilizare”

Reducerea riscului de calculi urinari

Nivel scăzut de fosfor, de magneziu și proprietăți de acidifiere a urinei

Rumegătoare

calciu

fosfor

sodiu

magneziu

potasiu

cloruri

sulfuri

substanțe de acidifiere a urinei

Până la 6 săptămâni

Se menționează pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„Special pentru hrănirea intensivă a animalelor tinere”

Se menționează în instrucțiunile de utilizare:

„Apa trebuie să fie disponibilă în permanență”

Reducerea reacțiilor de stres

nivel ridicat de magneziu

Porci

magneziu

1-7 zile

Se prevăd recomandări cu privire la situația în care este indicată utilizarea acestui tip de hrană

și/sau

 

ingrediente cu grad ridicat de digerare

ingrediente cu grad ridicat de digerare, inclusiv tratarea lor, dacă este cazul

conținut de acizi grași n-3 (dacă se adaugă)

Stabilizarea digestiei fiziologice

ingrediente cu capacitate scăzută de neutralizare și grad ridicat de digerare

Purcei

ingrediente cu grad ridicat de digerare, inclusiv tratarea lor, dacă este cazul

capacitate de neutralizare

surse de substanțe astringente (dacă se adaugă)

surse de substanțe mucilaginoase (dacă se adaugă)

2-4 săptămâni

Se menționează pe ambalaj, recipient sau etichetă:

„În cazul în care există riscul apariției tulburărilor digestive, în timpul tulburărilor digestive sau în perioada de refacere după tulburări digestive”

Ingrediente cu grad ridicat de digerare

Porci

ingrediente cu grad ridicat de digerare, inclusiv tratarea lor, dacă este cazul

surse de substanțe astringente (dacă se adaugă)

surse de substanțe mucilaginoase (dacă se adaugă)

Reducerea riscului de constipație

Ingrediente de stimulare a tranzitului intestinal

Scroafe

Ingrediente de stimulare a tranzitului intestinal

10-14 zile înainte de fătare și 10 14 zile după fătare

 

Reducerea riscului sindromului de ficat gras

Energie scăzută și proporție mare de energie metabolizabilă din lipide cu nivel ridicat de acizi grași polinesaturați

Găini ouătoare

valoare energetică (se calculează conform metodei CE)

procente de energie metabolizabilă din lipide

conținut de acizi grași polinesaturați

Până la 12 săptămâni

 

Compensarea pentru malabsorbție

Nivel scăzut de acizi grași saturați și nivel ridicat de vitamine solubile grase

Păsări de curte, excluzând gâștele și porumbeii

procent de acizi grași saturați raportați la acizii grași totali

vitamina A total

vitamina D total

vitamina E total

vitamina K total

Primele 2 săptămâni după incubație

 

Compensarea insuficienței cronice a funcției

Carbohidrați, proteine și grăsimi cu nivel ridicat de digerare precacică

Cabaline (15)

sursă sau surse de carbohidrați, proteine și grăsimi cu nivel ridicat de digerare, inclusiv tratarea acestora, dacă este cazul

Inițial până la șase luni

Este recomandabil să se ofere îndrumare cu privire la situațiile în care se indică folosirea alimentului și cu privire la modul de administrare a acestuia, inclusiv necesitatea rațiilor zilnice mici și dese

Pe ambalaj, recipient sau etichetă se va menționa:

„Se recomandă consultarea veterinarului înaintea folosirii sau prelungirii perioadei de utilizare”

Compensarea tulburărilor digestive cronice ale intestinului gros

Fibre cu nivel ridicat de digerare

Cabaline

sursă sau surse de fibre

conținutul de acizi grași n-3 (dacă se adaugă)

Inițial până la șase luni

Este recomandabil să se ofere îndrumare cu privire la situațiile în care se indică folosirea alimentului și cu privire la modul de administrare, inclusiv necesitatea meselor zilnice mici și dese

Pe ambalaj, recipient sau etichetă se va menționa:

„Se recomandă consultarea veterinarului înaintea folosirii sau prelungirii perioadei de utilizare”

Reducerea reacțiilor la stres

Ingrediente cu nivel ridicat de digerare

Cabaline

magneziu

ingrediente cu nivel ridicat de digerare, inclusiv tratarea acestora, dacă este cazul

conținutul de acizi grași n-3 (dacă se adaugă)

Două până la patru săptămâni

Este necesar să se ofere îndrumare cu privire la situațiile în care se indică folosirea alimentului

Compensarea pierderii electrolitice în cazul transpirațiilor abundente

Cu preponderență electroliți și carbohidrați ușor absorbabili

Cabaline

calciu

sodiu

magneziu

potasiu

clorați

glucoză

Una până la trei zile

Este necesar să se ofere îndrumare cu privire la situațiile în care se indică folosirea alimentului

Dacă alimentul reprezintă o parte semnificativă a rației zilnice, este recomandabil să se ofere îndrumare pentru a preveni riscul schimbărilor bruște în natura hranei

În instrucțiunile de utilizare se va indica:

„Apa ar trebui să fie disponibilă în permanență”

Recuperare nutrițională, convalescență

Concentrație mare a elementelor nutriționale esențiale și ingrediente cu nivel ridicat de digerare

Cabaline

ingrediente ușor digerabile, inclusiv tratarea acestora, dacă este cazul

conținutul de acizi grași n-3 și n-6 (dacă se adaugă)

Până la realizarea recuperării

Este necesar să se ofere îndrumare cu privire la situațiile în care se indică folosirea alimentului

În cazul alimentelor prezentate special pentru a fi administrate prin intubare, pe ambalaj, recipient sau etichetă se va indica:

„A se administra sub supraveghere veterinară”

Susținerea funcției hepatice în cazul insuficienței hepatice cronice

Nivel scăzut de proteine, dar de calitate ridicată și carbohidrați cu nivel ridicat de digerare

Cabaline

proteine și surse de fibre

ingrediente ușor digerabile, inclusiv tratarea acestora, dacă este cazul

metionină

colină

conținutul de acizi grași n-3 (dacă se adaugă)

Inițial până la șase luni

Este recomandabil să se ofere îndrumare cu privire la modul de administrare a alimentului, inclusiv necesitatea rațiilor zilnice mici și dese

Pe ambalaj, recipient sau etichetă se va indica:

„Se recomandă consultarea veterinarului înaintea folosirii sau prelungirii perioadei de utilizare”

Susținerea funcției renale în cazul insuficienței renale cronice

Nivel scăzut de proteine, dar de calitate ridicată și nivel scăzut de fosfor

Cabaline

surse de proteine

calciu

fosfor

potasiu

magneziu

sodiu

Inițial până la șase luni

Pe ambalaj, recipient sau etichetă se va indica:

„Se recomandă consultarea veterinarului înaintea folosirii sau prelungirii perioadei de utilizare”

În instrucțiunile de utilizare se va indica:

„Apa ar trebui să fie disponibilă în permanență”


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  JO L 270, 14.12.1970, p. 1.

(3)  Dacă este cazul, producătorul poate recomanda utilizarea și pentru insuficiența renală temporară.

(4)  În cazul în care hrana este recomandată pentru insuficiență renală temporară, perioada de utilizare recomandată este de două-patru săptămâni.

(5)  În cazul hranei pentru pisici, „afecțiunea tractului urinar inferior al felinelor” sau „sindromul urologic al felinelor – S.U.F.” pot finaliza scopul nutrițional specific.

(6)  În cazul hranei pentru o anumită intoleranță, trimiterea la intoleranța specifică poate înlocui „ingredient și nutrient”.

(7)  Producătorul poate completa scopul nutrițional specific cu trimiterea: „insuficiență pancreatică exocrină”.

(8)  În cazul hranei pentru pisici, producătorul poate completa scopul nutrițional special cu referirea la „lipidoza hepatică a felinelor”.

(9)  Termenul „ketoză” poate fi înlocuit cu „acetonemie”.

(10)  Producătorii pot recomanda, de asemenea, utilizarea pentru recuperarea ketozei.

(11)  În cazul hranei pentru vacile de lapte.

(12)  În cazul hranei pentru oi.

(13)  În cazul hranei pentru vacile de lapte: „maximum două luni de la începerea lactației”.

(14)  Precizează categoria de rumegătoare.

(15)  În cazul hranei preparate special pentru a îndeplini cerințele specifice ale animalelor foarte bătrâne (ingrediente ușor digerabile), indicarea speciei sau a categoriei de animale va fi completată cu referirea la „animale bătrâne”.


ANEXA II

PARTEA A

Directiva abrogată și lista cu modificările sale ulterioare

(menționate la articolul 2)

Directiva 94/39/CE a Comisiei

(JO L 207, 10.8.1994, p. 20)

Directiva 95/9/CE a Comisiei

(JO L 91, 22.4.1995, p. 35)

Directiva 2002/1/CE a Comisiei

(JO L 5, 9.1.2002, p. 8)

Directiva 2008/4/CE a Comisiei

(JO L 6, 10.1.2008, p. 4)

PARTEA B

Termene de transpunere în dreptul intern

(menționate la articolul 2)

Directiva

Data-limită de transpunere

94/39/CE

30 iunie 1995

95/9/CE

30 iunie 1995

2002/1/CE

20 noiembrie 2002

2008/4/CE

30 iulie 2008


ANEXA III

Tabel de corespondență

Directiva 94/39/CE

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Anexă

Anexa I

Anexa II

Anexa III


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Consiliu

6.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/23


DECIZIA CONSILIULUI

din 28 ianuarie 2008

privind încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

(2008/202/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133, coroborat cu articolul 300 alineatul (2) prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

La 5 aprilie 1993, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă, în numele Comunității Europene, negocierea acordurilor de cooperare vamală cu unii dintre principalii parteneri comerciali ai Comunității.

(2)

Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal ar trebui aprobat,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal se aprobă în numele Comunității Europene.

Textul acordului se anexează prezentei decizii.

Articolul 2

Comisia, asistată de reprezentanți ai statelor membre, reprezintă Comunitatea în cadrul Comitetului mixt de cooperare vamală înființat în conformitate cu articolul 21 din acord.

Articolul 3

Președintele Consiliului se autorizează prin prezenta să numească persoanele împuternicite să semneze acordul în numele Comunității.

Articolul 4

Președintele Consiliului efectuează notificarea prevăzută la articolul 22 din acord în numele Comunității (1).

Articolul 5

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 28 ianuarie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

D. RUPEL


(1)  Data intrării în vigoare a acordului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.


ACORD

între Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

COMUNITATEA EUROPEANĂ și GUVERNUL JAPONIEI (denumite în continuare „părțile contractante”),

AVÂND ÎN VEDERE importanța relațiilor comerciale dintre Japonia și Comunitatea Europeană (denumită în continuare „Comunitatea”), care doresc să contribuie, în interesul reciproc al părților contractante, la dezvoltarea armonioasă a acestor relații,

CONSIDERÂND necesar, pentru realizarea acestui obiectiv, să se angajeze să dezvolte cooperarea vamală,

AVÂND ÎN VEDERE dezvoltarea cooperării vamale între părțile contractante în ceea ce privește procedurile vamale,

CONSIDERÂND că operațiunile care încalcă legislația vamală dăunează intereselor economice, fiscale și comerciale ale părților contractante și recunoscând importanța asigurării unei evaluări exacte a taxelor vamale și a altor taxe,

CONVINSE că relațiile de cooperare dintre autoritățile vamale pot contribui la creșterea eficienței luptei împotriva acestor operațiuni,

RECUNOSCÂND rolul semnificativ al autorităților vamale și importanța procedurilor vamale în vederea promovării facilitării schimburilor comerciale,

AVÂND ÎN VEDERE nivelul ridicat al angajamentului părților contractante în acțiunile vamale și cooperarea în lupta împotriva infracțiunilor din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală,

AVÂND ÎN VEDERE obligațiile ce rezultă din convențiile internaționale la care părțile contractante au aderat deja sau pe care le-au aplicat, precum și activitățile legate de vamă, desfășurate de Organizația Mondială a Comerțului (denumită în continuare „OMC”),

AVÂND ÎN VEDERE recomandarea Consiliului de Cooperare Vamală (denumit în continuare „CCV”) din 5 decembrie 1953 privind asistența administrativă reciprocă, și

ÎNTRUCÂT în 1991 declarația comună privind relațiile dintre Comunitatea Europeană și statele membre și Japonia a prevăzut orientări generale ale relațiilor și a stabilit obiective procedurale pentru continuarea dezvoltării relațiilor,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului acord, se înțelege prin:

(a)

„legislație vamală”, orice acte cu putere de lege și norme administrative, adoptate de Japonia sau de Comunitatea Europeană, care reglementează importul, exportul, tranzitul de mărfuri și plasarea lor sub orice altă procedură vamală, inclusiv măsurile de interdicție, restricție și control care sunt de competența autorităților vamale;

(b)

„acte cu putere de lege și norme administrative ale părții contractante” și „acte cu putere de lege și norme administrative ale fiecărei părți contractante”, actele cu putere de lege și normele administrative adoptate de Japonia sau actele cu putere de lege și normele administrative adoptate de Comunitate, în funcție de context;

(c)

„autoritate vamală”, în Japonia, Ministerul Finanțelor și, în Comunitate, serviciile competente ale Comisiei Comunităților Europene responsabile de problemele vamale și autoritățile vamale din statele membre ale Comunității;

(d)

„autoritate solicitantă”, o autoritate vamală a unei părți contractante care formulează o cerere de asistență pe baza prezentului acord;

(e)

„autoritate solicitată”, o autoritate vamală a unei părți contractante care primește o cerere de asistență pe baza prezentului acord;

(f)

„date cu caracter personal”, toate informațiile care se referă la o persoană fizică identificată sau care poate fi identificată;

(g)

„operațiune care încalcă legislația vamală”, orice încălcare sau tentativă de încălcare a legislației vamale;

(h)

„persoană”, orice persoană fizică sau juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică, constituită sau organizată în temeiul actelor cu putere de lege și al normelor administrative ale fiecărei părți contractante, care desfășoară activități de import, export sau tranzit de mărfuri; și

(i)

„informații”, datele, documentele, rapoartele și alte comunicări, sub orice formă (inclusiv electronică).

Articolul 2

Aplicarea teritorială

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriului Japoniei în care este în vigoare legislația sa vamală și, pe de altă parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene și în condițiile prevăzute de tratatul respectiv.

Articolul 3

Punerea în aplicare

Prezentul acord este pus în aplicare de părțile contractante în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale fiecărei părți contractante și în limita resurselor disponibile ale autorităților vamale respective.

Articolul 4

Domeniul de aplicare a cooperării

(1)   În temeiul prezentului acord, cooperarea vamală cuprinde toate aspectele referitoare la aplicarea legislației vamale.

(2)   Părțile contractante, prin intermediul autorităților lor vamale, se angajează să dezvolte cooperarea vamală. În special, părțile contractante cooperează pentru:

(a)

stabilirea și menținerea canalelor de comunicare dintre autoritățile lor vamale pentru a facilita schimbul rapid și sigur de informații;

(b)

facilitarea coordonării eficiente între autoritățile lor vamale; și

(c)

orice alte probleme administrative legate de prezentul acord care pot necesita uneori acțiunea lor comună.

(3)   Părțile contractante se angajează, de asemenea, să depună eforturi de cooperare prin intermediul autorităților lor vamale pentru a elabora acțiuni de facilitare a schimburilor comerciale în domeniul vamal, în conformitate cu standardele internaționale.

Articolul 5

Domeniul de aplicare a asistenței

(1)   Părțile contractante, prin intermediul autorităților lor vamale, își acordă reciproc asistență în domeniile care sunt de competența lor și în limitele resurselor disponibile, în modalitatea și în condițiile prevăzute de prezentul acord, pentru a asigura punerea corectă în aplicare a legislației vamale, în special prin prevenirea, investigarea și combaterea operațiunilor care încalcă legislația în cauză.

(2)   Asistența în domeniul vamal din temeiul prezentului acord se oferă între autoritățile vamale ale părților contractante competente pentru aplicarea prezentului acord. Aceasta nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor fiecărei părți contractante privind asistența reciprocă în materie penală în temeiul acordurilor internaționale sau al actelor cu putere de lege și al normelor administrative ale fiecărei părți contractante. De asemenea, aceasta nu se aplică informațiilor obținute în temeiul atribuțiilor exercitate la cererea unei autorități judiciare.

(3)   Asistența destinată recuperării taxelor vamale și a altor taxe sau penalizări nu este reglementată de prezentul acord.

Articolul 6

Legături cu alte acorduri internaționale

(1)   Dispozițiile prezentului acord nu afectează drepturile și obligațiile fiecărei părți contractante în temeiul oricăror alte acorduri internaționale.

(2)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), dispozițiile prezentului acord prevalează asupra dispozițiilor oricărui acord bilateral privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal, care a fost sau ar putea fi încheiat între state membre individuale ale Comunității și Japonia, în măsura în care dispozițiile unui astfel de acord ar fi incompatibile cu cele ale prezentului acord.

(3)   Dispozițiile prezentului acord nu afectează dispozițiile comunitare care reglementează comunicarea între serviciile competente ale Comisiei și autoritățile vamale ale statelor membre ale Comunității a oricărei informații obținute în temeiul prezentului acord, care ar putea prezenta interes pentru Comunitate.

TITLUL II

COOPERAREA VAMALĂ

Articolul 7

Cooperarea în ceea ce privește procedurile vamale

În scopul facilitării circulației legitime a mărfurilor, autoritățile vamale fac schimb de informații și de competențe referitoare la măsurile de îmbunătățire a tehnicilor și a procedurilor vamale și la sistemele informatice, în conformitate cu dispozițiile prezentului acord.

Articolul 8

Cooperarea tehnică

Autoritățile vamale își pot furniza reciproc asistență tehnică și pot realiza schimburi de personal și de competențe referitoare la măsurile de îmbunătățire a tehnicilor și a procedurilor vamale și la sistemele informatice, pentru realizarea acestor obiective în conformitate cu dispozițiile prezentului acord.

Articolul 9

Dezbateri în cadrul unor organizații internaționale

Autoritățile vamale urmăresc să dezvolte și să consolideze cooperarea în probleme de interes comun, în vederea facilitării dezbaterilor despre probleme vamale în cadrul unor organizații internaționale relevante, precum CCV și OMC.

TITLUL III

ASISTENȚA ADMINISTRATIVĂ RECIPROCĂ

Articolul 10

Asistență la cerere

(1)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată îi furnizează acesteia toate informațiile relevante care o pot ajuta să asigure punerea corectă în aplicare a legislației vamale a părții contractante a autorității solicitante, inclusiv informații referitoare la activitățile depistate sau planificate care sunt sau ar putea fi operațiuni care încalcă legislația vamală.

În special, autoritatea solicitată furnizează, la cerere, autorității solicitante informații referitoare la activitățile care pot conduce la operațiuni care încalcă legislația vamală a părții contractante a autorității solicitante, de exemplu, prezentarea de declarații vamale incorecte sau de certificate de origine, facturi sau alte documente incorecte sau falsificate sau susceptibile să fie astfel.

(2)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată o informează pe aceasta:

(a)

dacă mărfurile exportate de pe teritoriul uneia dintre părțile contractante au fost importate în mod corect de către cealaltă, specificând, dacă este cazul, regimul vamal aplicat mărfurilor; și

(b)

dacă mărfurile importate pe teritoriul uneia dintre părțile contractante au fost exportate în mod corect de către cealaltă, specificând, dacă este cazul, regimul vamal aplicat mărfurilor.

(3)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată furnizează informații, în cadrul actelor cu putere de lege și al normelor administrative ale părții contractante a autorității solicitate, și exercită o supraveghere specială asupra:

(a)

persoanelor despre care există motive întemeiate să se considere că sunt ori au fost implicate în operațiuni care încalcă legislația vamală a părții contractante a autorității solicitante;

(b)

locurilor în care au fost sau pot fi depozitate sau adunate stocuri de mărfuri, astfel încât să existe motive întemeiate să se considere că aceste mărfuri sunt destinate utilizării în operațiuni care încalcă legislația vamală a părții contractante a autorității solicitante;

(c)

mărfurilor care sunt sau pot fi transportate astfel încât să existe motive întemeiate să se considere că sunt destinate utilizării în operațiuni care încalcă legislația vamală a părții contractante a autorității solicitante; și

(d)

mijloacelor de transport care sunt sau pot fi folosite astfel încât să existe motive întemeiate să se considere că sunt destinate utilizării în operațiuni care încalcă legislația vamală a părții contractante a autorității solicitante.

Articolul 11

Asistența spontană

Părțile contractante își acordă reciproc asistență, din proprie inițiativă și în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale fiecărei părți contractante, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru punerea corectă în aplicare a legislației vamale, în special în situații care pot provoca pagube substanțiale economiei, sănătății publice, securității publice sau oricărui alt interes vital similar al celeilalte părți contractante, în special prin furnizarea de informații obținute cu privire la:

(a)

activități care sunt sau care par să fie operațiuni care încalcă legislația vamală și care pot prezenta interes pentru cealaltă parte contractantă;

(b)

mijloace sau metode noi folosite pentru efectuarea de operațiuni care încalcă legislația vamală;

(c)

mărfuri despre care se știe că fac obiectul unor operațiuni care încalcă legislația vamală;

(d)

persoane despre care există motive întemeiate să se considere că sunt sau au fost implicate în operațiuni care încalcă legislația vamală; și

(e)

mijloace de transport despre care există motive întemeiate să se considere că au fost, sunt sau pot fi utilizate în operațiuni care încalcă legislația vamală.

Articolul 12

Forma și fondul cererilor de asistență

(1)   Cererile formulate în temeiul prezentului acord sunt prezentate în scris. Ele sunt însoțite de documentele necesare pentru a asigura conformitatea cu cererea. În situații de urgență, se poate accepta o cerere verbală, dar aceasta trebuie confirmată de îndată în scris.

(2)   Cererile în temeiul alineatului (1) includ următoarele informații:

(a)

autoritatea solicitantă;

(b)

acțiunea solicitată;

(c)

obiectul și motivul cererii;

(d)

indicații cât mai precise și complete cu privire la persoanele care fac obiectul investigațiilor;

(e)

un rezumat al faptelor relevante și al anchetelor deja efectuate; și

(f)

elementele juridice implicate.

(3)   Cererile se prezintă într-o limbă acceptabilă atât pentru autoritatea solicitată, cât și pentru autoritatea solicitantă. Această condiție se aplică, în măsura în care este necesar, și documentelor care însoțesc cererea în conformitate cu alineatul (1).

(4)   În cazul în care cererea nu îndeplinește condițiile formale menționate anterior, se poate cere corectarea sau completarea acesteia; între timp, pot fi adoptate măsuri preventive de către autoritatea solicitată.

Articolul 13

Rezolvarea cererilor

(1)   Pentru a da curs unei cereri de asistență, autoritatea solicitată adoptă toate măsurile rezonabile în limitele competențelor sale și ale resurselor disponibile, furnizând informațiile pe care le deține deja, efectuând anchetele necesare sau dispunând efectuarea acestora.

(2)   Cererile de asistență sunt rezolvate în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale părții contractante a autorității solicitate.

(3)   Funcționarii autorizați corespunzător ai autorității solicitante se pot prezenta, cu acordul autorității solicitate și în condițiile prevăzute de aceasta, la birourile autorității solicitate, pentru a obține informații referitoare la activități care sunt sau pot fi operațiuni care încalcă legislația vamală, informații necesare autorității solicitante în sensul prezentului acord.

(4)   Funcționarii autorizați corespunzător ai autorității solicitante pot participa, cu acordul autorității solicitate și în condițiile prevăzute de aceasta, la anchetele efectuate sub jurisdicția acesteia din urmă, în cazuri specifice.

(5)   În cazul în care nu se poate da curs cererii, autoritatea solicitantă este înștiințată de îndată cu privire la acest fapt, printr-o declarație în care sunt specificate motivele. Această declarație poate fi însoțită de informațiile relevante pe care autoritatea solicitată le consideră utile pentru autoritatea solicitantă.

(6)   La cererea autorității solicitante și atunci când consideră necesar, autoritatea solicitată indică autorității solicitante momentul și locul măsurilor pe care le va întreprinde ca răspuns la cererea de asistență astfel încât aceste măsuri să poată fi coordonate.

Articolul 14

Forma în care se comunică informațiile

(1)   Autoritatea solicitată comunică în scris autorității solicitante rezultatele anchetelor, împreună cu documentele relevante sau alte elemente.

(2)   Aceste informații pot fi prezentate în format electronic.

Articolul 15

Excepții de la obligația de a acorda asistență

(1)   Asistența poate fi refuzată sau suspendată sau se poate acorda sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții sau cerințe, în cazurile în care partea contractantă a autorității solicitate consideră că asistența acordată în conformitate cu prezentul acord ar prejudicia suveranitatea sau securitatea, ordinea publică sau alte interese esențiale, precum cele menționate la articolul 16 alineatul (2), ale unui stat membru al Comunității sau ale Japoniei.

În special, fiecare parte contractantă poate restrânge informațiile pe care le comunică celeilalte părți contractante în cazul în care aceasta din urmă nu poate da asigurările solicitate de cea dintâi în ceea ce privește confidențialitatea sau limitarea scopurilor pentru care vor fi utilizate informațiile.

(2)   Asistența poate fi suspendată de către autoritatea solicitată pe motiv că ar perturba o investigație în curs de desfășurare, inclusiv o investigație a organelor competente de aplicare a legii, o urmărire în justiție sau o procedură judiciară și administrativă în curs. Într-un astfel de caz, autoritatea solicitată se consultă cu autoritatea solicitantă pentru a stabili dacă asistența poate fi acordată sub rezerva unor clauze sau condiții pe care le poate impune autoritatea solicitată.

(3)   În cazul în care autoritatea solicitantă cere o asistență pe care ea însăși nu ar fi în măsură să o acorde dacă i s-ar cere, aceasta atrage atenția asupra acestui fapt în cererea sa. În consecință, autoritatea solicitată este cea care decide asupra modului în care răspunde unei asemenea cereri.

(4)   În cazurile menționate la alineatele (1) și (2), decizia autorității solicitate și motivele corespunzătoare trebuie comunicate fără întârziere nejustificată autorității solicitante.

Articolul 16

Schimbul de informații și confidențialitatea

(1)   Orice informație comunicată sub orice formă în temeiul prezentului acord este tratată ca având caracter confidențial, în funcție de actele cu putere de lege și normele administrative ale fiecărei părți contractante și beneficiază de protecția acordată informațiilor similare prin actele cu putere de lege și normele administrative relevante ale părții contractante a autorității vamale care le-a primit și prin dispozițiile corespunzătoare care se aplică autorităților comunitare, cu excepția cazului în care partea contractantă care a furnizat informațiile și-a dat în prealabil acordul pentru divulgarea acestor informații.

(2)   Datele cu caracter personal nu pot fi transmise decât în cazul în care partea contractantă care le poate primi se angajează să le protejeze într-un mod cel puțin echivalent cu cel aplicabil în speță în partea contractantă care le poate furniza. Aceasta din urmă nu aplică nicio cerință care să fie mai strictă decât cele care sunt aplicabile acestui tip de date în jurisdicția sa.

Părțile contractante își comunică reciproc informații privind actele cu putere de lege și normele administrative ale fiecărei părți contractante, inclusiv, atunci când este cazul, cele ale statelor membre ale Comunității.

(3)   Informațiile obținute se utilizează exclusiv în sensul prezentului acord. În cazul în care una dintre părțile contractante dorește să utilizeze astfel de informații în alte scopuri, aceasta trebuie să obțină acordul scris prealabil al autorității vamale care le-a furnizat. În consecință, o astfel de utilizare face obiectul restricțiilor impuse de autoritatea în cauză.

(4)   Alineatul (3) nu împiedică utilizarea informațiilor obținute în conformitate cu dispozițiile prezentului acord ca dovezi în cadrul unor proceduri administrative intentate ulterior cu privire la operațiuni care încalcă legislația vamală. Prin urmare, părțile contractante pot utiliza drept dovezi în procesele-verbale, rapoartele și mărturiile lor, precum și în procedurile administrative, informațiile obținute în conformitate cu dispozițiile prezentului acord. Autoritatea vamală care a furnizat aceste informații este înștiințată cu privire la o astfel de utilizare.

(5)   Fără a aduce atingere alineatului (3) al prezentului articol, în lipsa unei înștiințări contrare din partea autorității vamale care furnizează informațiile, autoritatea vamală care primește informațiile poate furniza informațiile primite în temeiul prezentului acord organelor competente de aplicare a legii ale părții contractante. Aceste organe pot utiliza aceste informații exclusiv pentru punerea corectă în aplicare a legislației vamale și se supun condițiilor stabilite în articolele 16 și 17 ale prezentului acord.

(6)   Prezentul articol nu exclude utilizarea sau divulgarea de informații în măsura în care există o obligație în acest sens în temeiul actelor cu putere de lege și al normelor administrative ale părții contractante a autorității vamale care le-a primit. Această autoritate vamală transmite, dacă este posibil, autorității vamale care a furnizat informațiile o notificare prealabilă cu privire la o astfel de divulgare.

Cu excepția cazului în care se convine altfel de către partea contractantă care a furnizat informațiile, partea contractantă care primește informațiile utilizează, după caz, toate măsurile disponibile în temeiul actelor cu putere de lege și al normelor administrative aplicabile acestei din urmă părți contractante pentru a păstra confidențialitatea informațiilor și pentru a proteja datele cu caracter personal în ceea ce privește cererile unui terț sau ale altor autorități de a divulga informațiile în cauză.

Articolul 17

Procedurile penale

Informațiile furnizate de autoritatea vamală a unei părți contractante autorității vamale a celeilalte părți contractante în temeiul prezentului acord nu sunt utilizate de aceasta din urmă în procedurile penale declanșate de o instanță sau un judecător.

Articolul 18

Cheltuielile de asistență

(1)   Cheltuielile rezultate din aplicarea prezentului acord sunt suportate de părțile contractante respective.

(2)   În cazul în care, cu ocazia rezolvării unei cereri, se dovedește că aceasta va necesita cheltuieli foarte mari, autoritățile vamale se consultă pentru a stabili modalitățile și condițiile în care va fi rezolvată cererea.

TITLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 19

Denumirile

Denumirile titlurilor și articolelor prezentului acord sunt inserate numai pentru comoditatea referinței și nu afectează interpretarea prezentului acord.

Articolul 20

Procedura de consultare

Toate problemele sau litigiile referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentului acord se reglementează prin consultarea reciprocă a părților contractante.

Articolul 21

Comitetul mixt de cooperare vamală

(1)   Se instituie un comitet mixt de cooperare vamală, format din funcționari ai Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Afacerilor Externe din Japonia și din funcționari ai Comunității Europene responsabili de problemele vamale. Ad hoc pot fi incluși alți funcționari ai ambelor părți contractante care dețin cunoștințele specializate necesare pentru aspectele de discutat. Locul, data și ordinea de zi a întâlnirilor comitetului se fixează de comun acord.

(2)   Între altele, comitetul mixt de cooperare vamală:

(a)

asigură buna funcționare a prezentului acord;

(b)

ia măsurile necesare pentru cooperarea vamală în conformitate cu obiectivele prezentului acord;

(c)

face un schimb de opinii asupra tuturor problemelor de interes comun privind cooperarea vamală, inclusiv măsurile viitoare și resursele necesare pentru acestea;

(d)

recomandă măsurile care urmează să fie adoptate pentru realizarea obiectivelor prezentului acord; și

(e)

adoptă regulamentul său de procedură.

Articolul 22

Intrarea în vigoare și durata

(1)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile contractante și-au notificat reciproc încheierea procedurilor necesare în acest sens printr-un schimb de note diplomatice.

(2)   Prezentul acord poate fi modificat, de comun acord, de către părțile contractante printr-un schimb de note diplomatice. Modificările intră în vigoare în condiții identice cu cele menționate la alineatul (1), cu excepția cazului în care se convine altfel de către părțile contractante.

(3)   Fiecare parte contractantă poate denunța prezentul acord prin înștiințarea în scris a celeilalte părți. Denunțarea intră în vigoare după trei luni de la data notificării către cealaltă parte contractantă. Cererile de asistență care au fost primite înainte de denunțarea acordului sunt rezolvate în conformitate cu dispozițiile prezentului acord.

Articolul 23

Textele autentice

Prezentul acord este redactat în două exemplare în limbile bulgară, cehă, daneză, olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, italiană, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și japoneză, fiecare text fiind în egală măsură autentic. În cazul unor divergențe de interpretare, textele în limbile engleză și japoneză prevalează asupra celorlalte versiuni.

Drept care, subsemnații, pe deplin autorizați în acest scop, semnează prezentul acord.

Adoptat la Bruxelles, treizeci ianuarie 2008.

Pentru Comunitatea Europeană

Image

Image

Pentru Guvernul Japoniei

Image


IV Alte acte

SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN

Autoritatea de Supraveghere a AELS

6.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/30


DECIZIA AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE AELS

NR. 329/05/COL

din 20 decembrie 2005

privind a cinzeci și patra modificare a regulilor de procedură și de fond în domeniul ajutoarelor de stat incluzând o propunere privind anumite măsuri utile

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE AELS,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul privind Spațiul Economic European (1), în special articolele 61 și 63 și Protocolul 26 la acesta,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul între statele membre AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție 2, în special articolul 24, articolul 5 alineatul (2), litera (b) și articolul 1 din partea I a Protocolului 3 și articolele 18 și 19 din partea II din Protocolul 3,

ÎNTRUCÂT în conformitate cu articolul 24 din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea, Autoritatea de Supraveghere AELS aduce la îndeplinire dispozițiile Acordului SEE privind ajutoarele de stat,

ÎNTRUCÂT, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea, Autoritatea de Supraveghere AELS elaborează comunicări și orientări referitoare la diferite aspecte reglementate de Acordul SEE, în cazul în care acest acord sau Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea cuprind o dispoziție expresă în acest sens sau în cazul în care Autoritatea de Supraveghere AELS consideră acest lucru necesar,

REAMINTIND normele procedurale și de fond în domeniul ajutoarelor de stat (3) adoptate la 19 ianuarie 1994 de Autoritatea de Supraveghere AELS (4),

ÎNTRUCÂT, la 6 septembrie 2005, Comisia Europeană a adoptat o nouă comunicare stabilind principiile de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat în domeniul finanțării aeroporturilor și al ajutoarelor pentru înființare acordate companiilor aeriene ale căror aeronave decolează de pe aeroporturi regionale (5),

ÎNTRUCÂT prezenta comunicare are, de asemenea, relevanță pentru Spațiul Economic European,

ÎNTRUCÂT este necesară asigurarea unei aplicări uniforme a normelor SEE privind ajutoarele de stat pe teritoriul Spațiului Economic European,

ÎNTRUCÂT în conformitate cu punctul II din titlul „Dispoziții generale” din partea finală a anexei XV la Acordul SEE, Autoritatea de Supraveghere AELS adoptă, după consultarea Comisiei, acte corespunzătoare celor adoptate de Comisia Europeană,

ÎN URMA consultării Comisiei Europene,

REAMINTIND că Autoritatea de Supraveghere AELS a consultat statele membre AELS prin scrisori pe această temă trimise la 7 noiembrie 2005,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

1.

Orientările privind ajutoarele de stat se modifică prin introducerea unui nou capitol 30A intitulat „Finanțarea aeroporturilor și ajutoarele pentru înființare acordate companiilor aeriene ale căror aeronave decolează de pe aeroporturi regionale”. Noul capitol figurează în anexa I la prezenta decizie. Sunt propuse măsuri utile care figurează, de asemenea, în anexa I la prezenta decizie.

2.

Statelor membre AELS le este adusă la cunoștință prezenta decizie prin intermediul unei scrisori care cuprinde o copie după această decizie și după anexa la aceasta. Statele membre AELS sunt rugate să notifice acordul lor privind măsurile utile propuse cel târziu până la 1 iunie 2006.

3.

Comisia Europeană ia la cunoștință prezenta decizie prin comunicarea unei copii a acestei decizii, inclusiv a anexei, în conformitate cu litera (d) din Protocolul 27 la Acordul SEE.

4.

Decizia, inclusiv anexa I, este publicată în secțiunea SEE a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene și în suplimentul SEE al acestuia.

5.

În cazul în care statele membre AELS acceptă măsurile utile propuse, este publicată o comunicare succintă în secțiunea SEE a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene și în suplimentul SEE al acestuia (care figurează în anexa II la prezenta decizie).

6.

Textul prezentei decizii este autentic în limba engleză.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2005.

Pentru Autoritatea de Supraveghere AELS

Einar M. BULL

Președinte

Kurt JÄGER

Membru al Colegiului


(1)  Denumit în continuare Acordul SEE.

(2)  Denumit în continuare Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea.

(3)  Denumite în continuare Orientările privind ajutoarele de stat.

(4)  Publicată inițial în JO L 231, 3.9.1994 și în suplimentul SEE nr. 32 al acestuia din aceeași dată. O versiune actualizată a Orientărilor privind ajutoarele de stat poate fi consultată pe site-ul internet al Autorității de Supraveghere: www.eftasurv.int

(5)  Orientări comunitare privind finanțarea aeroporturilor și ajutoarele pentru înființare acordate companiilor aeriene ale căror aeronave decolează de pe aeroporturi regionale (JO C 312, 9.12.2005, p. 1).


ANEXĂ

„30A.   FINANȚAREA AEROPORTURILOR ȘI AJUTOARELE DE STAT PENTRU ÎNFIINȚARE ACORDATE COMPANIILOR AERIENE ALE CĂROR AERONAVE DECOLEAZĂ DE PE AEROPORTURI REGIONALE

30A.1.   Introducere

30A.1.1.   Context general

(1)

Comisia Comunităților Europene (denumită în continuare «Comisia Europeană» sau «Comisia») a publicat o comunicare privind finanțarea aeroporturilor și ajutoarele pentru înființare acordate companiilor aeriene ale căror aeronave decolează de pe aeroporturi regionale, care reprezintă o parte integrantă din planul general de realizare a unui spațiu european aerian unic. Setul de măsuri de liberalizare denumit «al treilea pachet de măsuri pentru aviație», în vigoare în Uniunea Europeană din 1993 și în SEE din 1994, a permis tuturor transportatorilor aerieni care dețin o licență SEE să aibă acces nelimitat, inclusiv prin liberalizarea tarifelor, la spațiul acoperit de Acordul SEE, din aprilie 1997 (1). Ca un corolar, acele state din SEE care doresc să asigure furnizarea în mod continuu către cetățeni a unor servicii de calitate la prețuri accesibile pe întreg teritoriul lor, au prevăzut, prin intermediul unui cadru juridic clar, obligații de serviciu public privind frecvența, punctualitatea serviciilor, disponibilitatea locurilor sau tarifele preferențiale pentru anumite categorii de utilizatori. Aceste obligații de serviciu public au permis transportului aerian să contribuie în mod semnificativ la coeziunea economică și socială și la dezvoltarea echilibrată a regiunilor.

(2)

Pe lângă aceasta, o serie de măsuri au fost luate în domenii precum alocarea de sloturi orare (2), serviciile de asistență la sol (3) și sistemele informatizate de rezervare (4), pentru a sprijini această liberalizare a pieței și pentru a permite întreprinderilor să concureze în condiții echitabile.

(3)

Autoritatea de Supraveghere AELS (denumită în continuare «Autoritatea») consideră că orientările publicate de Comisia Europeană au relevanță pentru SEE și adoptă prin prezenta decizie orientări corespondente acestora în baza competenței care i-a fost conferită prin articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Acordul între statele membre AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (denumit în continuare «Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea») (5).

(4)

Autoritatea consideră că aeroporturile pot avea o influență asupra prosperității economiilor locale și asupra întreținerii serviciilor locale, precum și asupra serviciilor din domeniul educației și sănătății. Transportul aerian al pasagerilor și al mărfurilor poate avea o importanță semnificativă asupra competitivității și dezvoltării anumitor regiuni. Aeroporturile care furnizează servicii de calitate pot să atragă companii aeriene, promovând astfel activitățile economice, precum și coeziunea economică, socială și regională pe teritoriul aflat în sfera de aplicare a Acordului SEE.

(5)

Autoritatea consideră că această tendință este binevenită și apreciază contribuția companiilor aeriene cu tarife reduse la diminuarea generală a prețurilor călătoriilor aeriene în Europa, diversificarea ofertelor de servicii și democratizarea accesului la călătoriile aeriene. Cu toate acestea, Autoritatea trebuie să se asigure că Acordul SEE este respectat, în special în ceea ce privește regulile referitoare la concurență și în primul rând regulile referitoare la ajutoarele de stat.

30A.1.1.1.   Tipuri de aeroporturi

(6)

În industria aeroportuară există în prezent mai multe niveluri de concurență între diferite tipuri de aeroporturi. Acesta este un factor esențial atunci când se analizează ajutoarele de stat, făcând necesară examinarea măsurii în care concurența ar putea fi denaturată și piața unică afectată. Situațiile de concurență sunt analizate de la caz la caz, luându-se în considerare particularitățile piețelor în cauză. Cu toate acestea, studiile (6) au arătat că, în general, nodurile aeroportuare internaționale importante concurează cu aeroporturi similare pe toate piețele de transport în cauză, nivelul de concurență depinzând de factori precum congestia traficului și existența unor modalități de transport alternative sau, în unele cazuri (a se vedea mai jos), cu marile aeroporturi regionale. Aeroporturile regionale importante pot concura nu numai cu alte mari aeroporturi regionale, ci și cu nodurile aeroportuare importante din SEE și cu transportul terestru, în special în cazul în care dispun de un acces de bună calitate pe cale terestră la aeroport. Aceste studii au arătat, de asemenea, că aeroporturile mici nu concurează, în general, cu alte aeroporturi, cu excepția câtorva cazuri în care ele intră în competiție cu aeroporturi învecinate de dimensiuni similare, ale căror piețe se suprapun.

(7)

În sensul acestor orientări, Autoritatea a stabilit patru categorii de aeroporturi:

categoria A cuprinde «aeroporturi SEE mari», cu peste 10 milioane de pasageri pe an;

categoria B cuprinde «aeroporturi naționale», cu un volum anual de pasageri cuprins între 5 și 10 milioane;

categoria C cuprinde «aeroporturi regionale mari» cu un volum anual de pasageri cuprins între 1 și 5 milioane;

categoria D cuprinde «aeroporturi regionale mici», cu un volum anual de pasageri mai mic de 1 milion.

30A.2.   Obiectivele acestor orientări și modificările survenite în comparație cu orientările din 1994

(8)

Capitolul 30 din Orientările privind ajutoarele de stat ale Autorității de Supraveghere AELS face trimitere la orientările publicate de Comisia Europeană în 1994 privind aplicarea articolelor 92 (87 în prezent) și 93 (88 în prezent) din Tratatul CE și a articolului 61 din Acordul SEE privind ajutoarele de stat în sectorul aviației (7) (denumite în continuare «orientările privind sectorul aviației»). Orientările privind sectorul aviației nu tratează toate aspectele noi legate de finanțarea aeroporturilor și de ajutoarele pentru înființare destinate noilor rute.

(9)

Orientările Comisiei din 1994 se referă aproape în exclusivitate la condițiile de acordare a ajutoarelor de stat companiilor aeriene, limitând ajutoarele operaționale acordate direct companiilor aeriene la obligațiile de serviciu public și la ajutoarele de natură socială. Partea II.3 a orientărilor Comisiei din 1994 se referă la investițiile publice în infrastructura aeroportuară. Aceasta prevede că: «realizarea proiectelor de infrastructură (aeroportuară) reprezintă o măsură generală de politică economică care nu poate fi controlată de către Comisie în temeiul dispozițiilor din tratat privind ajutoarele de stat. Acest principiu general se aplică numai construirii infrastructurilor de către statele membre și nu se aplică ajutoarelor rezultate din tratamentul preferențial acordat anumitor companii pentru utilizarea infrastructurilor».

În consecință, aceste orientări completează și nu înlocuiesc orientările din 1994, specificând modul în care trebuie aplicate normele privind concurența diferitelor mijloace de finanțare a aeroporturilor (a se vedea secțiunea 30A.4), precum și ajutoarelor pentru înființare acordate companiilor aeriene ale căror aeronave decolează de pe aeroporturi regionale (a se vedea secțiunea 30A.5).

(10)

În acest scop Autoritatea ia în considerare contribuția pe care o poate oferi dezvoltarea aeroporturilor regionale. Astfel:

utilizarea din ce în mai intensă a aeroporturilor regionale contribuie la combaterea congestiei traficului aerian în cadrul nodurilor aeroportuare europene importante. În Cartea sa albă intitulată «Politica europeană în domeniul transporturilor pentru 2010: este timpul de a lua o hotărâre» (8), Comisia explică faptul că «deși există deja un plan de acțiune concret privind congestia spațiului aerian, congestiei la sol nu îi este acordată atenția sau angajamentul necesar. Totuși, aproape jumătate din cele cinzeci cele mai mari aeroporturi din Europa și-au ;atins deja sau sunt aproape de a-și atinge nivelul de saturație în privința capacității la sol.»;

mai multe puncte de acces pentru zborurile intraeuropene cresc mobilitatea cetățenilor europeni;

dezvoltarea acestor aeroporturi sprijină și dezvoltarea economiilor regionale respective.

Cu toate acestea, aeroporturile regionale se confruntă deseori cu o situație mai puțin favorabilă, atunci când își dezvoltă serviciile, comparativ cu marile noduri aeroportuare europene, precum Londra, Paris sau Frankfurt. Acestea nu dispun de o mare companie aeriană de referință care să-și concentreze activitatea în acel aeroport, pentru a oferi pasagerilor cât mai multe legături și pentru a profita de economia de scară semnificativă pe care o permite o astfel de structură. Este posibil ca aeroporturile regionale să nu fi atins dimensiunea critică necesară pentru a fi suficient de atractive. În plus, aeroporturile regionale trebuie deseori să depășească un anumit deficit de imagine și de notorietate datorat amplasării lor în zone care se confruntă cu dificultăți economice.

(11)

De aceea, în prezentele orientări, Autoritatea a adoptat o abordare favorabilă dezvoltării aeroporturilor regionale, asigurând în același timp respectarea strictă a principiilor de transparență, nediscriminare și proporționalitate, astfel încât să prevină orice denaturare a concurenței care nu ar fi în interesul comun în privința finanțării publice a aeroporturilor regionale și a ajutoarelor de stat acordate companiilor aeriene.

(12)

Această abordare trebuie să fie, de asemenea, în concordanță cu obiectivele generale ale politicii în domeniul transporturilor, în special în ceea ce privește intermodalitatea cu transportul feroviar. În ultimii ani, a fost adusă o contribuție semnificativă, atât prin intermediul politicilor, cât și prin finanțare, la realizarea unor programe ambițioase de dezvoltare a unei rețele feroviare de mare viteză. Trenul de mare viteză oferă o alternativă extrem de atractivă la transportul aerian, din perspectiva timpului, a prețului, a confortului și a dezvoltării durabile. Deși mai rămân eforturi de depus în vederea extinderii rețelei de mare viteză pe întreg teritoriul din sfera de aplicare a Acordului SEE este necesar, în consecință, să căutăm să beneficiem de capacitatea transportului feroviar de mare viteză de a asigura legături eficiente și de bună calitate și să încurajăm operatorii feroviari și aerieni să coopereze în conformitate cu articolul 53 din Acordul SEE pentru a dezvolta complementaritatea celor două modalități de transport în interesul utilizatorilor.

(13)

În măsura în care prezentele orientări iau o poziție în legătură cu aspecte precum absența sau prezența ajutoarelor, acestea exprimă, în scop informativ, interpretarea generală dată de Autoritate acestor aspecte în momentul redactării. Această interpretare este doar orientativă și nu aduce atingere interpretării acestui concept de către Curtea de Justiție AELS sau de către instanțele comunitare.

30A.3.   Domeniu de aplicare și norme de compatibilitate comune

30A.3.1.   Domeniu de aplicare și bază juridică

(14)

Prezentele orientări specifică în ce măsură și în ce mod vor fi evaluate de către Autoritate, din perspectiva normelor comunitare și a procedurilor privind ajutoarele de stat, finanțarea publică a aeroporturilor și ajutoarele de stat pentru înființarea de rute aeriene. Autoritatea își bazează evaluarea pe articolul 59 alineatul (2) sau pe articolul 61 alineatul (3) literele (a), (b) sau (c) din Acordul SEE.

(15)

Articolul 59 alineatul (2) din Acordul SEE permite statelor membre AELS să deroge de la normele comunitare privind ajutoarele de stat în privința întreprinderilor cărora li se încredințează furnizarea de servicii de interes economic general, în cazul în care aplicarea unor asemenea norme împiedică aducerea la îndeplinire, în drept sau în fapt, a sarcinilor specifice care le-au fost atribuite și cu condiția ca dezvoltarea comerțului să nu fie afectată într-o asemenea măsură încât să contravină intereselor părților contractante.

(16)

Articolul 61 alineatul (3) din Acordul SEE enumeră ajutoarele care pot fi declarate compatibile cu dispozițiile Acordului SEE. Articolul 61 alineatul (3) literele (a) și (c) prevăd derogări pentru ajutoarele acordate în vederea promovării sau facilitării dezvoltării anumitor zone și/sau a anumitor activități economice.

(17)

În capitolul 25 din Orientările privind ajutoarele de stat regionale (denumite în continuare «orientările privind ajutoarele regionale»), Autoritatea a stabilit condițiile în care ajutoarele regionale pot fi considerate compatibile cu dispozițiile Acordului SEE, în conformitate cu articolul 61 alineatul (3) literele (a) și (c). Ajutoarele operaționale (9) acordate aeroporturilor sau companiilor aeriene (precum ajutoarele pentru înființare) pot fi declarate compatibile, numai în circumstanțe excepționale și cu respectarea unor condiții stricte, în regiuni defavorizate și anume în regiuni care beneficiază de derogarea prevăzută la articolul 61 alineatul (3) litera (a) din Acordul SEE și în zone cu densitate redusă a populației (10).

(18)

În conformitate cu articolul 61 alineatul (3) litera (b), ajutoarele destinate promovării realizării unui proiect important de interes european comun pot fi considerate compatibile cu dispozițiile Acordului SEE. Se face o trimitere specială la proiectele legate de rețelele transeuropene, care pot include proiecte privind aeroporturile.

(19)

Atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile menționate mai sus, Autoritatea evaluează compatibilitatea ajutoarelor acordate aeroporturilor și a ajutoarelor pentru înființare, în conformitate cu articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE. Dispozițiile următoare prezintă principiile pe care le urmează Autoritatea în realizarea evaluării sale.

30A.3.2.   Existența ajutoarelor de stat

30A.3.2.1.   Activitatea economică a aeroporturilor

(20)

Acordul SEE adoptă o poziție neutră în privința opțiunii unui stat asupra proprietății publice sau private a aeroporturilor. În ceea ce privește existența ajutoarelor de stat, aspectul esențial constă în faptul dacă beneficiarul este angajat într-o activitate economică (11). Fără îndoială, companiile aeriene sunt angajate într-o activitate economică. De asemenea, odată ce un aeroport se angajează în activități economice, indiferent de statutul său juridic sau de modul în care este finanțat, acesta constituie o întreprindere în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE și, prin urmare, i se aplică normele privind ajutoarele de stat (12).

(21)

În cauza «Aéroports de Paris» (13) Curtea de Justiție a Comunităților Europene (denumită în continuare «Curtea de Justiție») a hotărât că administrarea aeroportului și activitățile operaționale care constau în furnizarea de servicii aeroportuare companiilor aeriene și diferiților furnizori de servicii din cadrul aeroporturilor sunt activități economice deoarece, pe de o parte, acestea constau în punerea la dispoziția companiilor aeriene și diferiților furnizori de servicii a unor instalații aeroportuare în schimbul achitării unei redevențe al cărei curs este stabilit în mod liber de administrator și, pe de altă parte, acestea nu intră sub incidența exercitării prerogativelor de autoritate publică și pot fi separate de activitățile care reies din exercitarea acestor prerogative. În consecință, administratorul aeroportului este implicat, în principiu, într-o activitate economică în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE, căreia i se aplică normele privind ajutoarele de stat.

(22)

Cu toate acestea, nu toate activitățile desfășurate de un administrator de aeroport sunt în mod necesar de natură economică. Este necesar să se facă distincția între activitățile desfășurate de un administrator de aeroport și să se stabilească în ce măsură activitățile sale sunt de natură economică (14).

(23)

Curtea de Justiție a susținut că activitățile care, în mod normal, intră în responsabilitatea statului în cadrul exercitării prerogativelor sale de autoritate publică nu sunt de natură economică și nu se încadrează în domeniul de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat. Astfel de activități sunt cele din domeniul siguranței, al controlului traficului aerian, al poliției, al vămilor etc. În general, finanțarea acestor activități trebuie limitată strict la compensarea costurilor pe care le determină și nu poate fi utilizată pentru finanțarea altor activități economice (15). După cum a explicat Comisia Europeană în comunicarea sa din 10 octombrie 2001 în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001: «Este evident că, în cazul în care se impun anumite măsuri în mod direct companiilor aeriene și altor operatori din sector, cum sunt aeroporturile, furnizorii de servicii de asistență la sol și furnizorii de servicii de navigație aeriană, finanțarea unor astfel de măsuri de către autoritățile publice nu trebuie să ia forma unor ajutoare operaționale incompatibile cu dispozițiile tratatului.»

30A.3.2.2.   Activități aeroportuare care constituie servicii de interes economic general

(24)

Anumite activități economice desfășurate de aeroporturi pot fi calificate de autoritățile publice drept servicii de interes economic general. În acest caz, autoritatea impune administratorului aeroportului anumite obligații de serviciu public, pentru a asigura deservirea în mod corespunzător a interesului public general. În astfel de circumstanțe, operatorul aeroportului poate fi despăgubit de către autoritățile publice pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a executării obligației de serviciu public. Nu este exclus ca administrarea generală a activității unui aeroport, în cazuri excepționale, să fie considerată un serviciu de interes economic general. În acest caz, autoritatea publică ar putea impune unui aeroport obligații de serviciu public – de exemplu, unui aeroport situat într-o regiune izolată – și ar putea decide să plătească o compensație pentru executarea acestor obligații. Cu toate acestea, este necesar să se sublinieze faptul că administrarea generală a unui aeroport, ca serviciu de interes economic general, nu ar trebui să cuprindă activități care nu sunt legate în mod direct de activitățile sale de bază, enumerate la alineatul (43) punctul (iv).

(25)

În acest context Autoritatea amintește hotărârea Curții de Justiție în cauza Altmark (16) care a stabilit jurisprudența în acest domeniu. Conform deciziei Curții de Justiție, compensația acordată pentru prestarea unui serviciu public nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 din Tratatul CE, cu condiția respectării următoarelor patru criterii:

1.

Întreprinderea beneficiară trebuie să fie însărcinată în mod efectiv cu executarea unor obligații de serviciu public, iar aceste obligații trebuie definite în mod clar;

2.

Parametrii pe baza cărora se calculează compensația trebuie stabiliți în avans, în mod obiectiv și transparent;

3.

Compensația nu poate depăși ceea ce este necesar pentru acoperirea integrală sau parțială a costurilor ocazionate de executarea obligațiilor de serviciu public, luând în considerare încasările relevante și un profit rezonabil pentru executarea obligațiilor în cauză și

4.

În cazul în care, într-un caz concret, întreprinderea însărcinată cu executarea obligațiilor de serviciu public nu a fost aleasă în urma desfășurării unei proceduri de achiziții publice care ar fi permis selectarea ofertantului capabil să presteze aceste servicii implicând cele mai mici costuri pentru comunitate, nivelul compensației necesare trebuie determinat pe baza unei analize a costurilor pe care o întreprindere obișnuită, bine gestionată și care dispune de mijloacele de transport adecvate, astfel încât să poată îndeplini cerințele necesare prestării serviciului public, le-ar fi înregistrat pentru a executa aceste obligații, luându-se în considerare atât veniturile aferente, cât și un profit rezonabil pentru executarea acestor obligații.

(26)

Atunci când respectă condițiile stabilite prin hotărârea din cauza Altmark, compensația acordată pentru executarea obligațiilor de serviciu public impuse unui administrator de aeroport nu constituie ajutor de stat.

(27)

Alte tipuri de finanțări publice de aeroporturi decât cele menționate mai sus pot constitui ajutoare de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE în cazul în care afectează concurența și schimburile comerciale între părțile contractante la Acordul SEE.

30A.3.2.3.   Efectele finanțării aeroporturilor asupra concurenței și comerțului între părțile contractante la Acordul SEE

(28)

Concurența între aeroporturi poate fi evaluată având în vedere criteriile de alegere a companiilor aeriene și, în special, prin compararea unor factori, precum tipul de servicii aeroportuare furnizate și clienții în cauză, populația sau activitatea economică, congestia traficului, existența accesului terestru și nivelul taxelor pentru utilizarea infrastructurii aeroportuare și pentru servicii. Nivelul taxelor este un factor esențial, deoarece finanțarea publică acordată unui aeroport ar putea fi folosită pentru menținerea în mod artificial a unui nivel scăzut al taxelor de aeroport în vederea atragerii traficului și poate denatura în mod semnificativ concurența.

(29)

Totuși, pe baza acestor orientări, Autoritatea consideră că acele categorii identificate la punctul 7 pot indica măsura în care aeroporturile concurează între ele și, în consecință, măsura în care finanțarea publică acordată unui aeroport poate denatura concurența.

Astfel, se consideră că, în mod normal, finanțarea publică acordată aeroporturilor naționale și celor din SEE (categoriile A și B) denaturează sau amenință să denatureze concurența și să afecteze comerțul între părțile contractante la Acordul SEE. În schimb, este puțin probabil ca finanțarea acordată micilor aeroporturi regionale (categoria D) să denatureze concurența sau să afecteze comerțul într-o măsură contrară interesului comun.

(30)

Totuși, dincolo de aceste indicații generale, nu este posibil să se stabilească norme care să reglementeze fiecare caz în parte, în special în ceea ce privește aeroporturile din categoriile C și D.

Din acest motiv, orice măsură care poate constitui ajutor de stat acordat unui aeroport trebuie notificată, astfel încât să se poată examina impactul acesteia asupra concurenței și a comerțului între părțile contractante la Acordul SEE și, după caz, compatibilitatea sa cu dispozițiile Acordului SEE.

(31)

Decizia Comisiei din 13 iulie 2005, referitoare la aplicarea articolului 86 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub forma unor compensări pentru furnizarea de servicii publice, se aplică atunci când aeroporturile din categoria D au de îndeplinit o sarcină de interes economic general. Compensațiile pentru prestarea de servicii publice care constituie ajutoare de stat sunt scutite de obligația notificării, atâta timp cât acestea respectă anumite condiții prevăzute de decizie (17). Decizia Comisiei nu a fost încă inclusă în Acordul SEE.

30A.3.2.4.   Principiul investitorului privat într-o economie de piață

(32)

Articolul 125 din Acordul SEE prevede că dispozițiile acordului nu aduc atingere sub nicio formă normelor stabilite de părțile contractante care guvernează regimul de proprietate. Astfel, părțile contractante pot deține și administra întreprinderi și pot achiziționa acțiuni sau alte participații la întreprinderi publice sau private.

(33)

Acest principiu înseamnă că prin acțiunea sa Autoritatea nu poate sancționa sau acorda un tratament mai favorabil autorităților publice care subscriu la capitalul anumitor societăți. De asemenea, nu este de competența Autorității să se pronunțe cu privire la opțiunile întreprinderilor pentru diferite tipuri de finanțare.

(34)

În consecință, prezentele orientări nu fac nici o distincție între diferitele tipuri de beneficiari, în ceea ce privește forma lor juridică sau apartenența la sectorul public sau privat, iar toate referirile la aeroporturi sau la societățile care le administrează includ toate tipurile de entități juridice.

(35)

Mai mult decât atât, aceste principii de nediscriminare și egalitate nu exonerează autoritățile sau societățile publice de obligația aplicării normelor concurențiale.

(36)

In general, indiferent dacă aeroporturile beneficiază de finanțare publică sau dacă această finanțare este acordată companiilor aeriene, direct sau indirect, de către autoritățile publice, Autoritatea evaluează dacă finanțarea constituie ajutor de stat, luând în considerare dacă «în împrejurări asemănătoare, un acționar privat, având în vedere posibilitatea previzibilă a acestuia de a obține un profit și făcând abstracție de toate considerentele de ordin social, sectorial și de politică regională, ar fi subscris capitalul respectiv» (18).

(37)

Curtea de Justiție a hotărât că «principiul egalității, invocat de guverne în ceea ce privește relația dintre întreprinderile publice și cele private în general, presupune că cele două tipuri de întreprinderi se găsesc în situații comparabile. […] întreprinderile private își stabilesc strategia industrială și comercială luând în considerare în special cerințele de rentabilitate. Pe de altă parte, deciziile întreprinderilor publice pot fi afectate de factori de alt tip, în cadrul urmăririi obiectivelor de interes public de către autoritățile publice, care pot exercita o influență asupra respectivelor decizii» (19). Astfel, conceptul de rentabilitate previzibilă pentru operatorul care furnizează efectiv fondurile ca operator de piață are o importanță majoră.

(38)

Curtea a hotărât, de asemenea, că trebuie comparată conduita unui investitor public cu cea a unui investitor privat care urmărește o politică structurală, indiferent dacă aceasta este generală sau sectorială, și care este ghidat de perspectiva profitabilității pe termen lung (20). Aceste considerații sunt pertinente în special în cazul investițiilor în infrastructură.

(39)

În cazul în care, pe de altă parte, resursele publice sunt puse la dispoziția unei societăți comerciale în condiții mai favorabile (și anume, în termeni economici, la un cost mai scăzut) decât cele care ar putea fi oferite de un operator economic privat unei societăți comerciale într-o situație financiară comparabilă și în condiții de concurență similare, respectiva societate comercială primește o asistență care constituie ajutor de stat.

(40)

În cazul în care, pe de altă parte, resursele publice sunt puse la dispoziția unei societăți comerciale în condiții mai favorabile (și anume, în termeni economici, la un cost mai scăzut) decât cele care ar putea fi oferite de un operator economic privat unei societăți comerciale într-o situație financiară comparabilă și în condiții de concurență similare, respectiva societate comercială primește o asistență care constituie ajutor de stat.

(41)

În ceea ce privește ajutoarele pentru înființare, este posibil ca un aeroport public să acorde unei companii aeriene avantaje financiare din propriile resurse generate de activitatea sa economică, care nu constituie ajutor de stat în cazul în care se dovedește că acesta acționează în același mod în care ar acționa un investitor privat, de exemplu furnizând un plan de afaceri care cuprinde prognozele de rentabilitate pentru activitatea economică a aeroportului. În schimb, în cazul în care un aeroport privat acordă fonduri care, de fapt, nu reprezintă decât o redistribuire a resurselor publice care i-au fost acordate în acest scop de către un organism public, aceste subvenții trebuie considerate ajutoare de stat în cazul în care decizia de redistribuire a resurselor este luată de autoritățile publice.

(42)

Aplicarea principiului investitorului privat și, prin urmare, inexistența ajutorului de stat, presupune fiabilitatea întregului model economic al operatorului care acționează ca investitor: un aeroport care nu-și finanțează investițiile sau nu plătește taxele corespunzătoare sau ale cărui costuri de operare sunt acoperite parțial din fonduri publice, pe lângă o sarcină întreprinsă în interesul general, nu poate fi considerat, în mod obișnuit, operator privat într-o economie de piață, sub rezerva unei evaluări de la caz la caz; de aceea, este extrem de dificilă aplicarea acestui raționament unui astfel de operator.

30A.4.   Finanțarea aeroporturilor

(43)

Activitățile aeroporturilor pot fi clasificate după cum urmează:

(i)

realizarea infrastructurii aeroportuare și a echipamentelor (piste de decolare, terminale, platforme, turn de control) sau a instalațiilor de sprijin (instalații de stingere a incendiilor, echipamente de securitate sau de siguranță);

(ii)

exploatarea infrastructurii, cuprinzând întreținerea și administrarea infrastructurii aeroportului;

(iii)

furnizarea de servicii aeroportuare auxiliare transportului aerian, precum serviciile de asistență la sol și utilizarea infrastructurii conexe, servicii de stingere a incendiilor, servicii de urgență, servicii de siguranță etc; și

(iv)

desfășurarea unor activități comerciale care nu sunt legate direct de activitățile principale ale aeroportului, inclusiv construcția, finanțarea, utilizarea și închirierea de terenuri și de clădiri, nu numai pentru birouri și spații de depozitare, dar și pentru hoteluri și întreprinderi amplasate în incinta aeroportului, precum și pentru magazine, restaurante și parcări. Deoarece acestea nu sunt activități de transport, finanțarea lor publică nu este acoperită de prezentele orientări și trebuie evaluată pe baza normelor sectoriale și generale relevante.

(44)

Prezentele orientări se aplică tuturor activităților aeroportuare, cu excepția siguranței, a controlului traficului aerian și a oricăror altor activități pentru care este răspunzător un stat membru AELS, în baza prerogativelor sale oficiale de autoritate publică (21).

30A.4.1.   Finanțarea infrastructurii aeroportuare

(45)

Prezenta secțiune se referă la ajutoarele acordate pentru realizarea infrastructurii și a echipamentelor aeroportuare sau a instalațiilor de sprijin, în conformitate cu definiția de la alineatul (43) punctul (i) și alineatul (44) de mai sus.

(46)

Infrastructura este baza activităților economice efectuate de administratorul aeroportului. Cu toate acestea, infrastructura reprezintă, de asemenea, una dintre posibilitățile statului de a influența dezvoltarea economică regională, politica de planificare a utilizării terenurilor, politica în domeniul transporturilor etc.

(47)

Orice administrator de aeroport care se angajează într-o activitate economică în sensul hotărârii Curții la care se face trimitere la alineatul (21) ar trebui să acopere din propriile resurse costurile utilizării sau construirii infrastructurii pe care o administrează. În consecință, furnizarea infrastructurii aeroportuare unui administrator de către un stat membru AELS (inclusiv autoritățile regionale sau locale) care nu acționează ca un investitor privat și nu ține cont în mod corespunzător de considerentele financiare adecvate, sau acordarea unui administrator aeroportuar de subvenții publice destinate finanțării infrastructurii pot da respectivului administrator aeroportuar un avantaj economic față de concurenții săi, aceste măsuri trebuind, prin urmare, notificate și examinate din perspectiva normelor privind ajutoarele de stat.

(48)

Comisia Europeană și Autoritatea au avut deja ocazia de a preciza în ce condiții operațiuni precum vânzarea de terenuri sau clădiri (22) sau privatizarea unei întreprinderi (23) nu reprezintă, în opinia lor, ajutoare de stat. Aceasta este, în general, situația în cazul în care aceste operațiuni sunt efectuate la prețurile pieței, în special atunci când prețul este rezultatul unei proceduri de licitație căreia i s-a făcut suficientă publicitate, care este deschisă, necondiționată și nediscriminatorie, ceea ce garantează că potențialii ofertanți sunt tratați în mod egal. Fără a aduce atingere obligațiilor care derivă din normele și principiile aplicabile achizițiilor și concesiunilor publice, atunci când acestea sunt aplicabile, același tip de raționament se aplică în principiu, mutatis mutandis, vânzării sau furnizării de infrastructură de către autoritățile publice.

(49)

Cu toate acestea, nu se poate exclude posibilitatea ca în anumite cazuri să existe elemente specifice ajutorului de stat. De exemplu, suntem în prezența unui ajutor în cazul în care infrastructura în cauză a fost alocată unui administrator prestabilit, care a obținut avantaje necuvenite din aceasta, sau în cazul în care o diferență nejustificabilă dintre prețul de vânzare și un preț recent de construcție ar conferi cumpărătorului un avantaj necuvenit.

(50)

În special, atunci când se pune la dispoziția administratorului aeroportului o infrastructură suplimentară, care nu a fost planificată atunci când s-a alocat infrastructura existentă, administratorul trebuie să plătească chirie la valoarea pieței, proporțional cu costurile noii infrastructuri și cu durata utilizării sale. În plus, în cazul în care nu s-a prevăzut dezvoltarea ulterioară a infrastructurii în contractul inițial, infrastructura suplimentară trebuie legată strâns de utilizarea infrastructurii existente, iar obiectul contractului inițial al administratorului trebuie să rămână același.

(51)

În cazul în care nu este posibil să se excludă posibilitatea ajutorului de stat, măsura în cauză trebuie notificată. În cazul în care se confirmă că măsura implică un ajutor de stat, respectivul ajutor poate fi declarat compatibil, în special în conformitate cu articolul 61 alineatul (3) literele (a), (b) sau (c) sau cu articolul 59 alineatul (2) din Acordul SEE și, după caz, cu dispozițiile lor de punere în aplicare. În acest scop, Autoritatea examinează în special dacă:

realizarea sau exploatarea infrastructurii corespunde unui obiectiv bine definit de interes general (dezvoltare regională, accesibilitate etc.);

infrastructura este necesară și proporțională cu obiectivul stabilit;

infrastructura are perspective satisfăcătoare de utilizare pe termen mediu, în special în ceea ce privește utilizarea infrastructurii existente;

toți potențialii utilizatori ai infrastructurii au acces la ea în mod egal și nediscriminatoriu;

dezvoltarea comerțului nu este afectată într-o măsură care ar aduce atingere dispozițiilor Acordului SEE.

30A.4.2.   Ajutoare pentru exploatarea infrastructurii aeroportuare

(52)

În principiu, Autoritatea consideră că un administrator de aeroport, la fel ca oricare altă întreprindere, ar trebui să-și acopere costurile normale ocazionate de administrarea și întreținerea infrastructurii aeroportuare din propriile resurse. Orice finanțare publică a acestor servicii ar reduce cheltuielile suportate în mod normal de administratorul aeroportului în efectuarea operațiunilor sale curente.

(53)

O astfel de finanțare nu constituie ajutor de stat în cazul în care ea reprezintă o compensare pentru servicii publice alocate pentru administrarea aeroportului în conformitate cu condițiile stabilite prin hotărârea Altmark (24). În alte cazuri, subvențiile de operare reprezintă ajutoare de stat operaționale. După cum se menționează în partea 30A.3.1 a prezentelor orientări, acest tip de ajutor poate fi declarat compatibil cu dispozițiile Acordului SEE numai în temeiul articolului 61 alineatul (3) literele (a) sau (c), în anumite condiții, în regiuni defavorizate, sau în temeiul articolului 59 alineatul (2), în cazul în care satisface anumite condiții care asigură că ajutorul este necesar pentru prestarea unui serviciu de interes economic general și nu afectează comerțul într-o măsură contrară intereselor părților contractante.

(54)

În ceea ce privește aplicarea articolului 59 alineatul (2) din Acordul SEE, astfel cum este prevăzut la punctul 31 din aceste orientări, Decizia Comisiei din 13 iulie 2005 privind aplicarea articolului 86 din tratat ajutoarelor de stat acordate sub forma unor compensări pentru furnizarea de servicii publice califică aceste compensări drept ajutoare de stat, acordate aeroporturilor din categoria D, compatibile, sub rezerva respectării anumitor condiții (25).

(55)

În acest scop, Autoritatea verifică dacă aeroportului i s-a încredințat în mod efectiv prestarea unui serviciu de interes general și dacă valoarea compensării nu depășește ceea ce este necesar pentru acoperirea costurilor survenite în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, luând în considerare veniturile relevante și un profit rezonabil.

(56)

Încredințarea unei misiuni de serviciu public unui aeroport trebuie consemnată într-unul sau mai multe documente oficiale, a căror formă poate fi stabilită de fiecare stat membru AELS. Este necesar ca aceste documente să conțină toate informațiile necesare pentru identificarea costurilor specifice de serviciu public și să specifice, în special:

natura precisă a obligației de serviciu public;

administratorii și teritoriul în cauză;

natura oricăror drepturi speciale sau exclusive acordate aeroportului;

modalitățile de calcul, monitorizare și revizuire a compensării;

mijloacele de evitare și corectare a oricărei compensări excedentare sau deficitare.

(57)

Atunci când se calculează valoarea compensării, costurile și veniturile care urmează să fie luate în considerare trebuie să includă toate costurile și veniturile legate de efectuarea serviciului de interes economic general. În cazul în care administratorul aeroportului în cauză are alte drepturi speciale sau exclusive legate de acest serviciu de interes economic general, trebuie luate în considerare și veniturile aferente. În consecință, trebuie să existe un sistem contabil transparent și o separare a conturilor pentru diferitele activități ale administratorului (26).

30A.4.3.   Ajutoare de stat pentru serviciile aeroportuare

(58)

Serviciile de asistență la sol reprezintă o activitate comercială deschisă concurenței peste un prag de două milioane de pasageri pe an, în temeiul Directivei 96/67/CE (27). Un administrator aeroportuar care acționează ca furnizor de servicii de asistență la sol poate percepe tarife diferite pentru taxele de asistență la sol facturate companiilor aeriene, în cazul în care aceste tarife diferite reflectă diferențe de cost legate de natura sau amploarea serviciilor furnizate (28).

(59)

Până la pragul de două milioane de pasageri, administratorul aeroportului care acționează ca furnizor de servicii își poate compensa diversele surse de venituri și pierderi între activități pur comerciale (cum sunt activitățile sale de asistență la sol sau administrarea unei parcări) cu excluderea resurselor publice care i se acordă în calitate de autoritate aeroportuară sau de administrator al unui serviciu de interes economic general. Cu toate acestea, în absența concurenței în furnizarea de servicii de asistență la sol, operatorul trebuie să aibă o grijă deosebită să nu încalce dispozițiile naționale sau pe cele ale Acordului SEE și, în special, să nu abuzeze de poziția sa dominantă pe piață, încălcând astfel dispozițiile articolului 54 din Acordul SEE (care interzice întreprinderilor care dețin o poziție pe teritoriul care face obiectul Acordului SEE sau pe o parte substanțială din acesta să aplice condiții inegale tranzacțiilor echivalente cu companii aeriene diferite, expunându-le astfel pe acestea unui dezavantaj concurențial).

(60)

Peste pragul de două milioane de pasageri, serviciile de asistență la sol trebuie să se autofinanțeze și nu trebuie să fie subvenționate încrucișat prin alte venituri comerciale ale aeroportului sau prin resurse publice acordate acestuia în calitate de autoritate aeroportuară sau de administrator al unui serviciu de interes economic general.

30A.5.   Ajutorul pentru înființare

30A.5.1.   Obiective

(61)

Adesea, aeroporturile mici nu au numărul de pasageri necesar pentru a atinge masa critică și pragul de rentabilitate.

(62)

Nu există cifre absolute cu privire la pragul de rentabilitate. Comitetul Regiunilor a evaluat acest prag la un milion și jumătate de pasageri pe an, în timp ce studiul realizat de Universitatea Cranfield menționat mai sus, care citează două cifre diferite (500 000 și un milion de pasageri pe an), arată că există variații în funcție de țară și de modul în care sunt organizate aeroporturile (29).

(63)

Cu toate că anumite aeroporturi regionale pot avea rezultate bune atunci când un număr suficient de pasageri este adus de companiile aeriene care îndeplinesc obligații de serviciu public (30) sau atunci când autoritățile publice stabilesc sisteme de ajutoare de stat, companiile aeriene preferă noduri aeroportuare verificate și testate, amplasate corespunzător, care oferă legături rapide, cu care pasagerii sunt obișnuiți și unde au sloturi orare pe care nu doresc să le piardă. În afară de aceasta, în multe cazuri, politicile și investițiile referitoare la aeroporturi și la traficul aerian au determinat de mai mulți ani concentrarea traficului în marile orașe naționale.

(64)

Drept rezultat, companiile aeriene nu sunt întotdeauna pregătite, fără stimulente adecvate, să-și asume riscul deschiderii unor rute de pe aeroporturi necunoscute și netestate. Acesta este motivul pentru care Autoritatea poate accepta acordarea cu titlu temporar, în anumite condiții, de ajutoare stat companiilor aeriene în cazul în care aceste ajutoare reprezintă stimulentele necesare pentru crearea noilor rute sau a noilor programe de zbor de pe aeroporturi regionale și pentru atragerea unui număr de pasageri care să le permită să atingă pragul de rentabilitate într-o perioadă de timp limitată. Autoritatea se va asigura că astfel de ajutoare nu oferă avantaje marilor aeroporturi, deja larg deschise traficului internațional precum și concurenței.

(65)

Cu toate acestea, având în vedere obiectivul general privind intermodalitatea și optimizarea utilizării infrastructurii descris mai sus, nu se acceptă acordarea de ajutoare pentru înființare în vederea realizării unei noi rute aeriene care corespunde unei legături feroviare de mare viteză.

(66)

În acest context, Comisia Europeană a stabilit orientări pentru dezvoltarea armonioasă a regiunilor ultraperiferice (31). Strategia de dezvoltare a acestora se bazează pe trei principii fundamentale: sprijinirea regiunilor astfel încât acestea să devină mai accesibile, mărirea competitivității acestora și facilitarea integrării lor regionale în vederea reducerii efectelor distanței acestor regiuni față de economia europeană.

(67)

Din aceste motive, Comisia Europeană acceptă faptul că ajutoarele pentru înființare acordate în vederea realizării unor rute din regiunile ultraperiferice sunt supuse unor criterii de compatibilitate mai flexibile, în special în ceea ce privește intensitatea și durata, și nu ridică nici o obiecție față de asemenea ajutoare acordate pentru servicii oferite țărilor nemembre învecinate.

Dispoziții similare în ceea ce privește intensitatea și durata sunt acceptate de către Autoritate, atât pentru regiunile menționate la articolul 61 alineatul (3), cât și pentru regiunile cu densitate redusă a populației.

30A.5.2.   Criterii de compatibilitate

(68)

Stimulentele financiare acordate pentru înființare, cu excepția cazurilor în care autoritățile publice acționează astfel cum ar acționa un investitor privat într-o economie de piață (a se vedea secțiunea 30A.3.2.4), avantajează întreprinderile beneficiare și, în consecință, pot duce, în mod direct, la denaturarea concurenței între companii, deoarece reduc costurile de operare ale beneficiarului.

(69)

De asemenea, ele pot afecta în mod indirect concurența dintre aeroporturi, ajutând aeroporturile să se dezvolte sau încurajând o societate să se «relocalizeze» de pe un aeroport pe altul și să transfere o rută de pe un aeroport din SEE pe un aeroport regional. Din aceste motive, stimulentele financiare constituie, de obicei, ajutoare de stat și trebuie notificate Autorității.

(70)

Având în vedere obiectivele de mai sus și dificultățile semnificative care pot rezulta din lansarea unei noi rute, Autoritatea poate aproba un astfel de ajutor în cazul în care acesta îndeplinește următoarele condiții:

(a)

beneficiari: ajutorul este acordat transportatorilor aerieni care dețin o licență de operare valabilă, eliberată de o parte contractantă la Acordul SEE în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului privind licențele transportatorilor aerieni (32).

(b)

aeroporturi regionale: ajutorul este acordat pentru rute care leagă un aeroport regional din categoria C sau D de un alt aeroport din sfera de aplicare a Acordului SEE. Ajutorul pentru rute între aeroporturile naționale (categoria B) poate fi luat în considerare numai în situații excepționale și cu condiția unei justificări corespunzătoare, în principal atunci când unul dintre aeroporturi este situat într-o regiune defavorizată;

(c)

rute noi: ajutorul este acordat numai pentru înființarea de rute noi sau de programe noi de zbor, astfel cum sunt definite mai jos, având drept efect o creștere a volumului net de pasageri (33).

Acest ajutor nu trebuie să încurajeze transferul pur și simplu al traficului de la o companie aeriană la alta sau de la o societate la alta. În special, ajutorul nu trebuie să genereze o deviere a traficului care să nu fie justificată din punct de vedere al frecvenței și viabilității serviciilor existente care pleacă de pe un alt aeroport situat în același oraș, aceeași conurbație (34) sau același sistem aeroportuar (35), care deservesc aceeași destinație sau o destinație similară în conformitate cu aceleași criterii. De asemenea, ajutorul pentru înființare nu trebuie acordat atunci când pe traseul noii rute aeriene există deja un serviciu feroviar de mare viteză în conformitate cu aceleași criterii.

Autoritatea nu acceptă cazuri de abuz în care o companie caută să eludeze natura temporară a ajutorului pentru înființare, prin înlocuirea unei linii care primește ajutor cu o linie presupus nouă care oferă un serviciu similar. În special, ajutorul nu poate fi acordat unei companii aeriene care, după ce a utilizat întregul ajutor pentru o rută dată, solicită ajutor pentru o rută concurentă care pleacă de pe un alt aeroport din același oraș sau conurbație sau din același sistem aeroportuar și deservește aceeași destinație sau o destinație similară. Cu toate acestea, simpla înlocuire a unei rute, în timpul perioadei de acordare a ajutorului, cu o altă rută care pleacă din același aeroport și de la care se așteaptă să genereze cel puțin un număr echivalent de pasageri nu pune sub semnul întrebării continuarea plății ajutorului pentru perioada completă, atât timp cât această înlocuire nu afectează celelalte criterii în baza cărora a fost acordat inițial ajutorul;

(d)

viabilitatea pe termen lung și caracterul degresiv: ruta care primește ajutorul trebuie, în ultimă instanță, să se dovedească profitabilă și anume trebuie cel puțin să-și acopere costurile, fără finanțare publică. Din acest motiv, ajutorul pentru înființare trebuie să fie degresiv și să aibă o durată limitată;

(e)

compensarea pentru costurile suplimentare ocazionate de înființare: valoarea ajutorului trebuie să fie legată strict de costurile suplimentare de înființare ocazionate de lansarea noii rute sau a noului program de zbor, costuri pe care operatorul aerian nu va trebui să le suporte după înființarea și începerea deservirii rutei. Exemple de astfel de costuri sunt cheltuielile de marketing și de publicitate survenite la început pentru publicitatea făcută noii legături; acestea pot include costurile de instalare la aeroportul regional în cauză suportate de compania aeriană pentru lansarea rutei, cu condiția ca aeroportul să se încadreze în categoria C sau D, iar ajutorul să nu fi fost deja primit pentru același costuri. În schimb, ajutorul nu poate fi acordat pentru costuri de operare standard, cum sunt cele ocazionate de închirierea sau amortizarea aeronavelor, costul carburantului, costurile reprezentate de salariile echipajelor, taxele de aeroport sau costurile de catering. Costurile eligibile rămase trebuie să corespundă costurilor reale obținute în condiții normale de piață;

(f)

intensitate și durată: ajutorul degresiv poate fi acordat pentru o perioadă maximă de trei ani. Valoarea ajutorului într-un an nu poate depăși 50 % din costurile totale eligibile pentru anul în cauză, iar ajutorul total nu poate depăși o medie de 30 % din costurile eligibile.

Pentru rutele din regiunile defavorizate, și anume regiunile ultraperiferice, prevăzute la articolul 61 alineatul (3) litera (a) și regiunile cu densitate redusă a populației, ajutorul degresiv poate fi acordat pentru o perioadă maximă de cinci ani. Valoarea ajutorului într-un an nu poate depăși 50 % din costurile totale eligibile pentru anul în cauză, iar ajutorul total nu poate depăși o medie de 40 % din costurile eligibile. În cazul în care ajutorul este acordat pentru cinci ani, acesta poate fi menținut la nivelul de 50 % din costurile totale eligibile pentru primii trei ani.

În orice caz, perioada pe parcursul căreia se acordă un ajutor pentru înființare unei companii aeriene trebuie să fie mult mai redusă decât perioada pe parcursul căreia compania aeriană se angajează să opereze de pe aeroportul în cauză, după cum se indică în planul de afaceri solicitat la alineatul (70) litera (i). Mai mult decât atât, este necesar ca ajutorul să înceteze atunci când au fost atinse obiectivele privind pasagerii sau atunci când ruta atinge pragul de rentabilitate, chiar dacă aceasta are loc înainte de sfârșitul perioadei prevăzute inițial;

(g)

legătura cu dezvoltarea rutei: plățile în cadrul ajutorului trebuie legate de creșterea netă a numărului de pasageri transportați. Suma pentru fiecare pasager trebuie, de exemplu, să scadă odată cu creșterea netă a traficului, pentru ca ajutorul să rămână un stimulent și să se evite ajustarea plafoanelor;

(h)

alocarea nediscriminatorie: orice organism public care planifică să acorde un ajutor pentru înființare unei companii aeriene pentru o rută nouă, indiferent dacă aceasta are loc prin intermediul unui aeroport sau nu, trebuie să-și facă cunoscute planurile în timp util, recurgând la o publicitate adecvată, pentru a permite tuturor companiilor aeriene interesate să-și ofere serviciile. Comunicarea trebuie să cuprindă în special descrierea rutei, precum și criteriile obiective referitoare la valoarea și durata ajutorului. Normele și principiile legate de achizițiile și concesiunile publice trebuie respectate atunci când este cazul;

(i)

impactul asupra altor rute și asupra planului de afaceri: atunci când își prezintă solicitarea, orice companie aeriană care propune un serviciu unui organism public care se oferă să acorde ajutor pentru înființare trebuie să pună la dispoziția acestuia un plan de afaceri care să prezinte, pe o perioadă îndelungată, viabilitatea rutei după încetarea acordării ajutorului. De asemenea, înainte de acordarea ajutorului pentru înființare, organismul public trebuie să efectueze și o analiză a influenței noii rute asupra rutelor concurente;

(j)

publicitate: Statele membre AELS trebuie să garanteze că lista rutelor subvenționate este publicată anual pentru fiecare aeroport în parte, indicând de fiecare dată sursa finanțării publice, compania beneficiară, valoarea ajutorului acordat și numărul de pasageri în cauză;

(k)

căi de atac: pe lângă căile de atac prevăzute de Directivele 89/665/CEE și 92/13/CEE (36), din domeniul achizițiilor publice, atunci când este cazul, este necesar să fie prevăzute căi de atac la nivel de stat membru AELS, pentru asigurarea faptului că nu există nici o discriminare în acordarea ajutorului;

(l)

sancțiuni: mecanismele de sancționare trebuie aplicate în eventualitatea în care un transportator nu respectă angajamentele pe care și le-a asumat în legătură cu un aeroport atunci când a fost acordat ajutorul. Un sistem de recuperare a ajutorului sau de confiscare a unei garanții depuse inițial de transportator va permite aeroportului să se asigure că respectiva companie aeriană își respectă angajamentele.

(71)

Cumul: ajutorul la înființare nu poate fi combinat cu alte tipuri de ajutor acordate pentru operarea unei rute, cum ar fi ajutorul de natură socială acordat anumitor categorii de pasageri și compensarea pentru efectuarea de servicii publice. În afară de aceasta, un astfel de ajutor nu poate fi acordat în cazul în care accesul la o rută a fost rezervat pentru un singur transportator, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 (37), în special alineatul (1) litera (d) din articolul în cauză. De asemenea, în conformitate cu normele de proporționalitate, un astfel de ajutor nu poate fi combinat cu un alt ajutor acordat pentru acoperirea acelorași costuri, inclusiv ajutorul plătit într-un alt stat.

(72)

Ajutorul pentru înființare trebuie notificat Autorității. Autoritatea cere statelor membre AELS să notifice mai degrabă sisteme de ajutoare pentru înființare decât ajutoare individuale, deoarece aceasta are drept rezultat o coerență mai mare pe întregul teritoriu din sfera de aplicare a Acordului SEE. Autoritatea poate efectua o evaluare a fiecărui ajutor sau sistem de ajutor în parte, care nu respectă pe deplin aceste criterii, dar înregistrează rezultate comparabile ale acestora.

30A.6.   Beneficiarii ajutorului ilegal acordat anterior

(73)

Atunci când unei companii i se acordă un ajutor ilegal, cu privire la care Autoritatea a adoptat o decizie negativă implicând un ordin de recuperare, iar ajutorul nu a fost recuperat în conformitate cu articolul 14 din partea II a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea, este necesar ca evaluarea întregului ajutor pentru infrastructura aeroportuară sau a ajutorului pentru înființare să țină cont atât de efectul cumulativ al ajutorului anterior și al noului ajutor, cât și de faptul că ajutorul acordat anterior nu a fost rambursat (38).

30A.7.   Măsuri utile în sensul articolului 1 alineatul (1) din partea I a protocolului 3 la acordul privind autoritatea de supraveghere și curtea

(74)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea, Autoritatea propune ca statele membre AELS să-și modifice normele în vigoare privind sistemele de ajutoare de stat reglementate prin prezentele orientări până cel târziu la 1 iunie 2007 în vederea asigurării conformității cu dispozițiile acestor orientări. Statelor membre AELS li se solicită să confirme în scris, până cel târziu la 1 iunie 2006, că acceptă aceste propuneri.

(75)

În cazul în care un stat membru AELS nu-și confirmă acceptul în scris până la data menționată anterior, Autoritatea pune în aplicare dispozițiile articolului 19 alineatul (2) din partea II a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea și, după caz, inițiază procedurile prevăzute la articolul respectiv.

30A.8.   Data cererii

(76)

Prezentele orientări se vor aplica de la data adoptării acestora de către Autoritate. Notificările înregistrate de Autoritate înainte de această dată vor fi examinate luându-se în considerare normele în vigoare la data notificării.

Autoritatea va evalua compatibilitatea tuturor ajutoarelor pentru finanțarea infrastructurii aeroportuare sau a ajutoarelor pentru înființare acordate fără aprobarea sa și care, prin urmare, încalcă dispozițiile articolului 1 alineatul (3) din partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Acordul de Supraveghere și Curtea, în conformitate cu prezentele orientări, în cazul în care acordarea ajutoarelor a început după adoptarea acestor orientări. În alte cazuri, Autoritatea va efectua evaluări pe baza normelor aplicabile la data începerii plății ajutoarelor.

(77)

Autoritatea informează statele membre AELS și părțile interesate că intenționează să efectueze o evaluare detaliată a aplicării prezentelor orientări după patru ani de la data punerii în aplicare a acestora. Rezultatele acestui studiu de evaluare ar putea determina Autoritatea să revizuiască aceste orientări.


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind acordarea de licențe transportatorilor aerieni (JO L 240, 24.8.1992), incorporat la punctul 66b din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 7/94 a Comitetului mixt din 21 martie 1994 (JO L 160, 28.6.1994, p. 1 și suplimentul SEE nr. 17 din 28.6.1994 al acestuia), Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind acordarea accesului transportatorilor aerieni comunitari la căile aeriene intracomunitare (JO L 240, 24.8.1992), incorporat la punctul 64a din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 7/94 a Comitetului mixt din 21 martie 1994 (JO L 160, 28.6.1994, p. 1 și suplimentul SEE nr. 17, 28.6.1994 al acestuia) și Regulamentul (CEE) nr. 2409/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind tarifele pentru transportul aerian al pasagerilor și al mărfurilor (JO L 240, 24.8.1992), incorporat la punctul 65 din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 7/94 a Comitetului mixt din 21 martie 1994 (JO L 160, 28.6.1994, p. 1 și suplimentul SEE nr. 17 din 28.6.1994 al acestuia).

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 95/93 al Consiliului din 18 ianuarie 1993 de stabilire a unor reguli comune privind alocarea sloturilor în aeroporturile comunitare (JO L 14, 22.1.1993), incorporat la punctul 64b din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 154/2004 a Comitetului mixt (JO L 102, 21.4.2005, p. 33 și suplimentul SEE nr. 20 din 21.4.2005 al acestuia).

(3)  Directiva 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața de servicii de asistență la sol în aeroporturile comunitare (JO L 272, 25.10.1996), incorporat la punctul 64c din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 79/2004 a Comitetului mixt din 2 octombrie 2000 (JO L 315, 14.12.2000, p. 20 și suplimentul SEE nr. 59 din 14.12.2000 al acestuia).

(4)  Regulamentul (CEE) nr. 2299/89 al Consiliului din 24 iulie 1989 de stabilire a unui cod de conduită privind utilizarea unor sisteme informatizate de rezervare (JO L 220, 29.7.1989), incorporat la punctul 63 din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 148/99 a Comitetului mixt din 5 noiembrie 1999 (JO L 15, 18.1.2001, p. 45 și suplimentul SEE nr. 3 din 18.1.2001 al acestuia).

(5)  Textul complet al Acordului privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea, inclusiv toate modificările aduse acestuia, pot fi găsite pe site-ul secretariatului AELS: http://secretariat.efta.int/Web/legaldocuments/

(6)  «Studiu privind concurența între aeroporturi și aplicarea normelor privind ajutoarele de stat» – Cranfield University, iunie 2002.

(7)  Capitolul 30 din Orientările privind ajutoarele de stat ale Autorității de Supraveghere AELS referitoare la ajutoarele în sectorul aviației (JO L 124, 23.5.1996 și suplimentul SEE nr. 23 din 23.5.1996 al acestuia) face trimitere la orientările comunitare privind aplicarea articolelor 92 și 93 din Tratatul CE și a articolului 61 din Acordul SEE ajutoarelor de stat în sectorul aviației și prevede că Autoritatea va aplica criterii corespunzătoare celor prevăzute în orientările Comisiei.

(8)  «Politica europeană în domeniul transporturilor pentru 2010: este timpul de a lua o hotărâre»

(9)  Orientările privind ajutoarele de stat regionale publicate de Autoritatea de Supraveghere AELS (JO L 111, 29.4.1999 și suplimentul nr. 18 din 29.4.1999 al acestuia). În orientările privind ajutoarele de stat regionale, ajutoarele operaționale sunt definite ca ajutoare «destinate reducerii cheltuielilor actuale ale întreprinderii» (punctul 25.4.26), în timp ce ajutoarele pentru investiții inițiale se referă la «investiții în capital fix legate de crearea unei noi unități, de extinderea unei unități existente sau de începerea unei activități inițiate de o unitate existentă care implică o modificare fundamentală a produsului sau a procesului de fabricație» (punctul 25.4.6).

(10)  A se vedea punctul 25.4.26 și următoarele din orientările privind ajutoarele regionale.

(11)  În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, orice activitate care constă în oferirea de bunuri și servicii pe o piață specifică este considerată activitate economică. A se vedea cauza C-35/96 Comisia/Italia, Culegere 1998, p. I-3851 și cauzele de la C-180/98 până la C-184/98 Pavlov, Culegere 2000, p. I-6451.

(12)  Cauzele C-159/91 și C-160/91, Poucet/AGF și Pistre/Cancava, Culegere 1993, p. I-637.

(13)  Cauza T-128/98, Aéroports de Paris/Comisia Comunităților Europene, Culegere 2000, p. II-3929, hotărâre confirmată în cauza C-82/01, Culegere 2002, p. I-9297, punctele 75-79.

(14)  Cauza C-364/92 SAT Fluggesellschaft/Eurocontrol, Culegere 1994, p. I-43.

(15)  Cauza C-343/95 Calì & Figli/Servizi ecologici porto di Genova, Culegere 1997, p. I-1547. Decizia N 309/2002 a Comisiei din 19 martie 2003, Siguranța navigației aeriene – compensarea costurilor survenite în urma atacurilor din 11 septembrie 2001. Decizia N 438/2002 a Comisiei din 16 ianuarie 2002, Ajutor acordat autorităților portuare în vederea sprijinirii furnizării unor servicii publice.

(16)  Cauza C-280/00 Altmark Trans și Regierungspräsidium Magdeburg/Nahverkehrsgesellschaft Altmark, Culegere 2003, p. I-7747.

(17)  A se vedea Decizia 2005/842/CE a Comisiei referitoare la aplicarea articolului 86 alineatul (2) din Tratatul CE privind ajutoarele de stat acordate, sub forma unor compensări, anumitor întreprinderi însărcinate cu furnizarea unor servicii de interes economic general (JO L 312, 29.11.2005, p. 67). Decizia nu a fost încă incorporată în Acordul SEE. Astfel, până la includerea deciziei în cadrul legal al SEE, aceste tipuri de compensații pentru prestarea de servicii publice sunt supuse obligației generale de notificare, astfel cum este prevăzut în partea I și în articolul 2 din partea II a protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea.

(18)  Cauza 40/85 Regatul Belgiei/Comisie, Culegere 1986, p. I-2321.

(19)  Cauzele conexate 188/80 până la 190/80 Republica Franceză, Republica Italiană și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord/Comisia Comunităților Europene, Culegere 1982, p. 2571, punctul 21.

(20)  Cauza C-305/89 Italia/Comisie («Alfa Romeo»), Culegere 1991, p. I-1603, punctul 20. Cauza T-228/99 Westdeutsche Landesbank Girozentrale/Comisie, Culegere 2003, p. II-435, punctele 250-270.

(21)  A se vedea Decizia N 309/2002 a Comisiei – Franța: Siguranța navigației aeriene – compensare pentru costurile ocazionate în urma atacurilor de la 11.9.2001 (JO C 148, 25.6.2003).

(22)  Orientările Autorității de Supraveghere AELS privind aspecte specifice ajutoarelor de stat în cadrul vânzărilor de terenuri și de clădiri de către autorități publice (JO L 137, 8.6.2000 și suplimentul SEE nr. 26 din 8.6.2000 al acestuia). Aceste orientări corespund Comunicării Comisiei privind aspecte specifice ajutoarelor de stat în cadrul vânzărilor de terenuri și de clădiri de către autorități publice.

(23)  Raportul Comisiei Europene privind politica în domeniul concurenței, 1993, alineatele (402) și (403).

(24)  A se vedea nota de subsol nr. 16.

(25)  Decizia Comisiei nu a fost încă inclusă în Acordul SEE. În cazul includerii acestei decizii în Acordul SEE, orice compensare pentru servicii publice care constituie ajutor de stat acordat aeroporturilor mai mari (din categoriile A, B sau C) sau care nu respectă criteriile și condițiile din prezenta decizie ar trebui în continuare notificată și examinată în fiecare caz în parte.

(26)  Cu toate că nu este aplicabil sectorului transporturilor, capitolul 18C din Orientările privind ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru servicii publice poate indica modul în care se aplică alineatele (55)-(57) (care nu au fost încă publicate). Aceste orientări corespund cadrului comunitar privind ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (JO C 297, 29.11.2005, p. 4).

(27)  Directiva 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața de servicii de asistență la sol în aeroporturile comunitare (JO L 272, 25.10.1996), incorporată la punctul 64c din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 79/2004 a Comitetului mixt din 2 octombrie 2000 (JO L 315, 14.12.2000, p. 20 și suplimentul SEE nr. 59 din 14.12.2000 al acestuia).

(28)  Potrivit alineatului 85 din decizia Comisiei Europene de inițiere a procedurii în cazul Ryanair la Charleroi, «în ceea ce privește serviciile de asistență la sol, Comisia consideră că economiile de scară ar putea fi aplicate în cazul în care utilizatorul unui aeroport apelează în mod considerabil la serviciile de asistență furnizate de o companie. Nu este surprinzător faptul că tariful aplicat unor companii este mai mic decât tariful general, în măsura în care serviciul solicitat de aceste companii va avea un nivel mai redus decât pentru alți clienți.».

(29)  Raportul «Studiu privind concurența între aeroporturi și aplicarea normelor referitoare la ajutorul de stat», Cranfield University, septembrie 2002, punctele 5.33 și 6.11.

(30)  Ibidem punctele 5-27: «Într-o anumită măsură, subvenționarea serviciilor aeriene în cadrul obligațiilor de serviciu public poate fi interpretată ca o subvenționare indirectă a unui aeroport».

(31)  Comunicările Comisiei din 26 mai 2004 [COM(2004) 343 final] și din 6 august 2004 [SEC(2004) 1030] privind un parteneriat mai puternic pentru regiunile ultraperiferice.

(32)  Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind licențierea transportatorilor aerieni (JO L 240, 24.8.1992), incorporat la punctul 66b din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 7/94 a Comitetului mixt din 21 martie 1994 (JO L 160, 28.6.1994, p. 1 și suplimentul SEE nr. 17 din 28.6.1994 al acestuia).

(33)  Aceasta se referă în special la o rută sezonieră care devine permanentă sau la zboruri (care nu sunt zilnice) a căror frecvență devine cel puțin zilnică.

(34)  Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului privind accesul transportatorilor aerieni comunitari la rutele aeriene intracomunitare (JO L 240, 24.8.1992), incorporat la punctul 64a din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 7/94 a Comitetului mixt din 21 martie 1994 (JO L 160, 28.6.1994, p. 1 și suplimentul SEE nr. 17 din 28.6.1994 al acestuia).

(35)  Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului privind accesul transportatorilor aerieni comunitari la rutele aeriene intracomunitare (JO L 240, 24.8.1992), incorporat la punctul 64a din anexa XIII la Acordul SEE prin Decizia nr. 7/94 a Comitetului mixt din 21 martie 1994 (JO L 160, 28.6.1994, p. 1 și suplimentul SEE nr. 17 din 28.6.1994 al acestuia).

(36)  Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor de recurs la atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, 30.12.1989, p. 33-35), astfel cum a fost incorporată la punctul 5 din anexa XVI la Acordul SEE. Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 76, 23.3.1992, p. 14-20) incorporată la punctul 5a din anexa XVI la Acordul SEE prin Decizia nr. 7/94 a Comitetului mixt din 21 martie 1994 (JO L 160, 28.6.1994, p. 1 și suplimentul SEE nr. 17 din 28.6.1994 al acestuia).

(37)  A se vedea nota de subsol nr. 1.

(38)  A se vedea cauza C-355/95 P Textilwerke Deggendorf/Comisie, Culegere 1997, p. I-2549.”


6.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/44


DECIZIA AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE A AELS

NR. 320/06/COL

din 31 octombrie 2006

de modificare a listei incluse la punctul 39 din partea 1.2 a capitolului I din anexa I la Acordul SEE care enumeră punctele de control la frontieră în Islanda și Norvegia autorizate pentru controale sanitar-veterinare ale animalelor vii și produselor de origine animală din țări terțe și de abrogare a Deciziei 246/06/COL a Autorității de Supraveghere a AELS din 6 septembrie 2006

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE A AELS,

având în vedere Acordul SEE, în special articolul 109 și Protocolul 1 la acesta,

având în vedere Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție, în special articolul 5 alineatul (2) litera (d) și Protocolul 1 la acesta,

având în vedere alineatul 4(B) punctele (1) și (3) și alineatul (5) litera (b) din partea introductivă a capitolului I din anexa I la Acordul SEE,

având în vedere actul menționat la punctul 1.1.4 din capitolul I al anexei I la Acordul SEE (Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate), astfel cum a fost modificat și adaptat la Acordul SEE prin adaptările sectoriale menționate în anexa I la acordul respectiv, în special, la articolul 6 alineatul (2) la acesta,

având în vedere actul menționat la punctul 1.1.5 din capitolul I al anexei I la Acordul SEE (Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate și de modificare a Directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE), astfel cum a fost modificat și adaptat la Acordul SEE prin adaptările sectoriale menționate în anexa I la acordul respectiv, în special la articolul 6 alineatul (4) la acesta,

având în vedere actul menționat la punctul 1.2.111 din capitolul I al anexei I la Acordul SEE (Decizia 2001/812/CE a Comisiei din 21 noiembrie 2001 de stabilire a cerințelor pentru aprobarea punctelor de control la frontieră responsabile cu controlul sanitar-veterinar al produselor introduse în Comunitate din țări terțe), astfel cum a fost modificat, în special, la articolul 3 alineatul (5) la acesta,

întrucât Autoritatea de Supraveghere a AELS prin Decizia nr. 246/06/COL din 6 septembrie 2006 a abrogat Decizia nr. 86/02/COL a Autorității de Supraveghere a AELS din 24 mai 2002 și a întocmit o nouă listă a punctelor de control la frontieră în Islanda și Norvegia aprobate pentru controale sanitar-veterinare ale animalelor vii și ale produselor de origine animală care provin din țări terțe;

întrucât Guvernul Norvegiei a solicitat Autorității de Supraveghere a AELS să adauge punctul de control la frontieră propus în portul Egersund la lista de puncte de control la frontieră din Islanda și Norvegia aprobate pentru controale sanitar-veterinare ale produselor și animalelor din țări terțe incluse la punctul 39 din partea 1.2 la capitolul I al anexei I la Acordul SEE;

întrucât Guvernul Norvegiei a solicitat Autorității de Supraveghere a AELS să includă pe listă punctul de control la frontieră propus în portul Egersund pentru importul de ulei de pește pentru consumul uman și animal și făina de pește în vrac;

întrucât Guvernul Norvegiei a solicitat Autorității de Supraveghere a AELS să adauge categorii suplimentare de produse din ulei de pește în vrac și ulei de pește ambalat pentru consum uman și animal pentru centrul de control Kristiansund la punctul de control la frontiera din Kristiansund;

întrucât Autoritatea de Supraveghere a AELS și Comisia Europeană, în strânsă colaborare cu autoritățile competente din Norvegia, au inspectat împreună punctul de control la frontieră din Egersund și centrul de control din Kristiansund;

întrucât, ca urmare a inspecției comune și în conformitate cu alineatul 4(B) punctul 3 din partea introductivă a anexei I la Acordul SEE, inspectorii Autorității de Supraveghere a AELS și Comisia Europeană au adoptat o recomandare comună la 16 octombrie 2006 (Cauza nr. 59362/Documentul nr. 391554) pentru adăugarea punctului de control la frontieră în Egersund și a noilor categorii pentru centrul de control Kristiansund la lista de puncte de control la frontieră;

întrucât Autoritatea de Supraveghere a AELS prin Decizia nr. 312/06/COL a înaintat chestiunea către Comitetul Veterinar al AELS care asistă Autoritatea de Supraveghere a AELS;

întrucât măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului Veterinar al AELS care asistă Autoritatea de Supraveghere a AELS,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

1.

Controalele sanitar-veterinare ale animalelor vii și ale produselor de origine animală aduse în Islanda și Norvegia din țări terțe sunt efectuate de către autoritățile naționale competente la punctele de control la frontieră autorizate, enumerate în anexa la prezenta decizie.

2.

Decizia nr. 246/06/COL a Autorității de Supraveghere a AELS din 6 septembrie 2006 se abrogă.

3.

Prezenta decizie intră în vigoare la 31 octombrie 2006.

4.

Prezenta decizie se adresează Islandei și Norvegiei.

5.

Prezenta decizie este autentică în limba engleză.

Adoptată la Bruxelles, 31 octombrie 2006.

Pentru Autoritatea de Supraveghere a AELS

Bjørn T. GRYDELAND

Președintele

Kristján Andri STEFÁNSSON

Membru al Colegiului


ANEXĂ

LISTA PUNCTELOR DE CONTROL LA FRONTIERĂ AUTORIZATE

1

=

Denumire

2

=

Cod ANIMO

3

=

Tip:

A

=

Aeroport

F

=

Cale ferată

P

=

Port

R

=

Transport rutier

4

=

Centru de control

5

=

Produse

HC

=

Toate produsele destinate consumului uman

NHC

=

Alte produse

NT

=

Nu există cerințe privind temperatura

T

=

Produse congelate/refrigerate

T(FR)

=

Produse congelate

T(CH)

=

Produse refrigerate

6

=

Animale vii

U

=

Ungulate: bovine, porcine, ovine, caprine, solipede domestice și sălbatice

E

=

Ecvidee înregistrate astfel cum au fost definite în Directiva 90/426/CEE a Consiliului

O

=

Alte animale

5-6

=

Observații speciale

(1)

=

Controale efectuate în conformitate cu cerințele din Decizia 93/352/CEE a Comisiei adoptată în aplicarea articolului 19 alineatul (3) din Directiva 97/78/CE a Consiliului

(2)

=

Numai produse ambalate

(3)

=

Numai produse din pește

(4)

=

Numai proteine animale

(5)

=

Numai lână și piei

(6)

=

Numai grăsimi lichide, uleiuri și ulei de pește

(7)

=

Ponei islandezi (numai din perioada aprilie-octombrie)

(8)

=

Numai ecvidee

(9)

=

Numai pește tropical

(10)

=

Numai pisici, câini, rozătoare, animale din ordinul Lagomorfa, pești vii, reptile și alte păsări în afară de ratite

(11)

=

Numai hrană pentru animale în vrac

(12)

=

Pentru (U) în cazul solipedelor, numai cele destinate unei grădini zoologice; și pentru (O), numai pui de găină de o zi, pește, câini, pisici, insecte sau alte animale destinate unei grădini zoologice

(13)

=

Nagylak HU: Acesta este un punct de control la frontieră (pentru produse) și un punct de trecere (pentru animale vii) la frontiera ungaro-română supus măsurilor de tranziție astfel cum au fost negociate și stabilite în Tratatul de aderare atât pentru produse, cât și pentru animalele vii. A se vedea Decizia 2003/630/CE a Comisiei

(14)

=

Desemnate pentru tranzit pe teritoriul Comunității Europene pentru transportul anumitor produse de origine animală destinate consumului uman, care provin din Rusia sau se îndreaptă către aceasta în conformitate cu procedurile specifice prevăzute de legislația comunitară relevantă

(15)

=

Numai animale de acvacultură

(16)

=

Numai făină de pește

Țara: Islanda

1

2

3

4

5

6

Akureyri

1700499

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC(16)

 

Hafnarfjörður

1700299

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC(16)

 

Húsavík

1701399

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Ísafjörður

1700399

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Aeroportul Keflavík

1700799

A

 

HC(1)(2)(3)

O(15)

Reykjavík

1700199

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC(16)

 

Þorlákshöfn

1701899

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 


Țara: Norvegia

1

2

3

4

5

6

Borg

1501499

P

 

HC, NHC

E(7)

Båtsfjord

1501199

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3), HC-NT(1)(2)(3)

 

Egersund

NO02299

P

 

HC-NT(6), NHC-NT(6)(16)

 

Hammerfest

1501099

P

Rypefjord

HC-T(FR)(1)(2)(3), HC-NT(1)(2)(3)

 

Honningsvåg

1501799

P

Honningsvåg

HC-T(1)(2)(3)

 

Gjesvær

HC-T(1)(2)(3)

 

Kirkenes

1502199

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Kristiansund

1500299

P

Harøysund

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Kristiansund

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC-T(FR)(2)(3) HC-NT(6), NHC-NT(6)

 

Måløy

1500599

P

Gotteberg

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC-T(FR)(2)(3)

 

Moldøen

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC-T(FR)(2)(3)

 

Trollebø

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC-T(FR)(2)(3)

 

Oslo

1500199

P

 

HC, NHC

 

Oslo

1501399

A

 

HC, NHC

U,E,O

Skjervøy

1502099

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Sortland

1501699

P

Andenes

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Melbu

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Sortland

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Storskog

1501299

R

 

HC, NHC

U,E,O

Tromsø

1500999

P

Bukta

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Kaldfjord

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Solstrand

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Senjahopen

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Vannøy

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Vadsø

1501599

P

 

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Ålesund

1500699

P

Breivika

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC-T(FR)(2)(3)

 

Ellingsøy

HC-T(FR)(1)(2)(3)

 

Skutvik

HC-T(FR)(1)(2)(3), NHC-T(FR)(2)(3)