26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/1

(1)

La 27 iulie 2007, Comisia a impus, prin Regulamentul (CE) nr. 896/2007 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), o taxă antidumping provizorie asupra importurilor în Comunitate de dihidromircenol originar din India (denumită în continuare „țara în cauză”).

(2)

Se reamintește faptul că ancheta privind practicile de dumping și prejudiciul cauzat a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2005 și 30 septembrie 2006 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2003 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(3)

Adresele producătorilor comunitari enumerați la considerentul 7 din regulamentul provizoriu se modifică după cum urmează:

(4)

Ca urmare a impunerii unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de dihidromircenol originar din India, tuturor părților le-au fost comunicate faptele și considerentele esențiale care au stat la baza regulamentului provizoriu (denumită în continuare „comunicarea provizorie”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au avut posibilitatea să prezinte oral și în scris observații referitoare la această comunicare.

(5)

Unele părți interesate au prezentat observații în scris. Părților care au solicitat să fie audiate li s-a acordat, de asemenea, această posibilitate. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(6)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și motivele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea impunerii unei taxe antidumping definitive și a perceperii definitive a sumelor depuse cu titlu de taxă provizorie (denumită în continuare „comunicarea finală”). Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, un termen în cursul căruia au avut posibilitatea să formuleze observații în urma acestei comunicări. Observațiile prezentate oral și în scris de către părți au fost examinate și, acolo unde a fost cazul, constatările au fost modificate în mod corespunzător.

(7)

În absența oricăror observații cu privire la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă conținutul considerentelor 9-12 din regulamentul provizoriu.

(8)

În urma impunerii măsurilor provizorii, producătorul-exportator menționat la considerentul 17 din regulamentul provizoriu a afirmat că analiza efectuată de către Comisie a ignorat anumite elemente importante care influențează costul de producție și, implicit, stabilirea valorii normale. Acesta a cerut ca valoarea sa normală să fie stabilită pe baza propriului său cost de producție, în loc să fie calculată pe baza prețurilor interne practicate în cursul operațiunilor comerciale normale de către celălalt producător-exportator care a cooperat în cursul anchetei.

(9)

În primul rând, afirmațiile menționate anterior privind costul de producție nu au fost considerate ca fiind justificate. În al doilea rând, în conformitate cu articolul 2 din regulamentul de bază, metodologia utilizată de către Comisie pentru stabilirea valorii normale pentru producătorul-exportator în cauză (a se vedea considerentul 17 din regulamentul provizoriu) este considerată a fi cea mai adecvată din următoarele motive: (i) producătorul-exportator în cauză nu a efectuat vânzări ale produsului similar sau ale produselor care aparțin aceleiași categorii generale pe piața internă în cursul PA, (ii) produsele sunt perfect substituibile și (iii) numai un singur alt producător-exportator a cooperat în cadrul anchetei. În plus, în cazul în care valoarea normală nu ar fi fost stabilită pe baza prețurilor practicate de către celălalt producător indian, ar fi fost necesară determinarea sumelor corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profiturilor, în temeiul articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. Având în vedere toate aceste elemente, utilizarea prețurilor de vânzare practicate pe piața internă de către celălalt producător indian pare a fi cea mai reprezentativă bază pentru a reflecta condițiile de vânzare care prevalează pe piața internă din India și, implicit, pentru a stabili valoarea normală. Cererea a fost, prin urmare, respinsă.

(10)

Având în vedere cele menționate anterior și în absența altor observații cu privire la valoarea normală, se confirmă conținutul considerentelor 13-17 din regulamentul provizoriu.

(11)

În absența oricăror observații, se confirmă conținutul considerentului 18 din regulamentul provizoriu.

(12)

Un producător-exportator a susținut că, atunci când Comisia a stabilit ajustările prețului de export în vederea realizării comparației, aceasta a efectuat anumite deduceri nejustificate referitoare la anumite elemente privind costurile de transport, de manipulare și de credit. Comisia a acceptat cererea și a revizuit ajustările respective în consecință.

(13)

În absența altor observații în acest sens, se confirmă conținutul considerentului 19 din regulamentul provizoriu.

(14)

În urma impunerii măsurilor provizorii, o parte a solicitat ca, pentru acei producători-exportatori care nu au cooperat, să fie calculată o marjă de dumping superioară, pe baza celor mai scăzute prețuri CIF practicate de către producătorii-exportatori care au cooperat. În acest sens, este de menționat faptul că nu au fost găsite elemente care să arate că societățile care nu au cooperat au practicat, în timpul PA, un dumping mai important decât societățile care au cooperat. Din contră, o comparație între datele Eurostat privind importurile originare din India și volumul și valoarea exporturilor către Comunitate comunicate de către producătorii-exportatori care au cooperat a indicat faptul că: (i) volumul importurilor în Comunitate provenind de la producătorii-exportatori care nu au cooperat reprezintă mai puțin de 20 % din totalul importurilor provenind din India în cursul PA (cifra exactă nu poate fi divulgată din motive de confidențialitate); și (ii) prețurile practicate pe piața comunitară de către oricare dintre producătorii-exportatori care nu au cooperat erau aparent mai mari decât cele practicate de către societățile care au cooperat în cursul anchetei. Cererea a fost, prin urmare, respinsă.

(15)

În urma comunicării finale, aceeași parte și-a reiterat cererea menționată anterior în ceea ce privește marja de dumping a producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cursul anchetei. Nu au fost aduse argumente noi, care să modifice concluziile stabilite la considerentul 14 de mai sus. Partea în cauză a adăugat doar faptul că nu poate verifica datele privind importurile utilizate în analiza realizată de către Comisie, susținând că acestea au fost păstrate cu titlu confidențial. Societatea a fost informată că volumul importurilor și prețul mediu de import au fost expuse în mod detaliat la considerentele 38 și 39 din regulamentul provizoriu și că sursele statistice, și anume Eurostat, sunt accesibile publicului. Astfel, societatea nu a fost în niciun fel împiedicată să verifice constatările Comisiei și să își apere drepturile. Cererea a fost, prin urmare, respinsă.

(16)

Prin prisma celor menționate anterior, marjele de dumping definitive, exprimate sub formă de procent din prețul CIF frontieră comunitară, înainte de perceperea taxelor vamale, sunt următoarele:

(17)

În urma impunerii măsurilor provizorii, un producător-exportator a declarat că producătorul comunitar care a efectuat importuri substanțiale de dihidromircenol originar din India în cursul PA (a se vedea considerentul 25 din regulamentul provizoriu) ar trebui exclus din definiția industriei comunitare și, în consecință, din analiza prejudiciului, inclusiv din determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului. În acest sens, trebuie reamintit faptul că producătorul comunitar în cauză nu și-a reorientat activitățile comerciale principale de la cele de producție la cele de import. Într-adevăr, acesta a efectuat importurile din India menționate anterior în special pentru a asigura viabilitatea propriei sale producții a produsului similar. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a exclude această societate din industria comunitară. În plus, este de menționat faptul că, chiar dacă producătorul în cauză ar fi fost exclus din definiția industriei comunitare, constatările privind prejudiciul nu ar fi fost diferite. Cererea a fost, prin urmare, respinsă.

(18)

Același producător-exportator a afirmat, de asemenea, că situația economică globală a producătorilor comunitari era foarte bună; în special, acesta a susținut că situația lor economică ar fi cunoscut o ameliorare semnificativă în 2005 și în timpul PA și, conform afirmațiilor acestui exportator, această evoluție pozitivă ar trebui, după toate probabilitățile, să continue în viitorul apropiat. Aceste concluzii au fost bazate pe evoluția producției, a volumului vânzărilor, a stocurilor și a cotei de piață a industriei comunitare, astfel cum a fost prezentată la considerentele 45-47 din regulamentul provizoriu. Acest argument nu poate fi acceptat deoarece nu ține cont în mod corespunzător de faptul că s-a înregistrat o scădere semnificativă a prețului de vânzare a dihidromircenolului în Comunitate (a se vedea considerentele 47-49 din regulamentul provizoriu) și că industria comunitară a reușit doar să-și mărească producția și volumul vânzărilor și, astfel, să-și mențină cota pe o piață comunitară în expansiune cu prețul unor pierderi serioase și a unei diminuări a randamentului investițiilor și a ieșirilor de capital. Cererea a fost, prin urmare, respinsă.

(19)

În urma comunicării finale, producătorul-exportator menționat la considerentul 17 de mai sus și-a reiterat cererea și a adăugat faptul că situația producătorului comunitar în cauză, și anume a producătorului care efectuase importuri substanțiale ale produsului în cauză, nu a fost analizată în mod corect de către Comisie. În special, conform afirmațiilor acestuia, următoarele aspecte nu ar fi fost analizate: (i) procentul din producția comunitară totală a produsului în cauză care este reprezentat de acest producător-importator; (ii) natura interesului manifestat de către acest producător-importator față de importuri; (iii) preferința, pe termen lung, demonstrată de acest producător-importator pentru producția internă față de continuarea importurilor și (iv) raportul importuri/producție internă pentru acest producător-importator.

(20)

În acest sens, este de menționat faptul că toate observațiile formulate în ceea ce privește situația producătorului comunitar în cauză au fost, într-adevăr, analizate în mod corect; cu toate acestea, anumite informații nu au putut fi dezvăluite, având în vedere caracterul lor confidențial. Astfel cum a fost menționat la considerentul 25 din regulamentul provizoriu și la considerentul 17 de mai sus, principalele motive pentru a nu exclude producătorul în cauză din definiția industriei comunitare și din producția comunitară au fost: (i) natura interesului său pentru importuri (și anume faptul că a importat produsul în cauză pentru a asigura viabilitatea propriei sale producții în Comunitate a produsului similar); și (ii) impactul marginal al situației sale asupra situației globale a industriei comunitare (și anume faptul că excluderea sa eventuală nu ar schimba constatările privind prejudiciul). În sfârșit, este evident faptul că, prin susținerea plângerii și prin cooperarea deplină în cursul anchetei, acest producător a intenționat să frâneze afluxul de importuri la prețuri de dumping din India. Prin urmare, acesta și-a manifestat în mod clar preferința pentru producția internă față de continuarea importurilor. În consecință, afirmațiile menționate la considerentul 19 de mai sus sunt respinse.

(21)

Făcând referire la considerentul 41 din regulamentul provizoriu, un producător-exportator a afirmat că subcotarea prețurilor ar fi trebuit să se bazeze mai curând pe prețul mediu al importurilor provenind din India, decât pe prețurile de import ale producătorilor-exportatori care au cooperat. În acest sens, trebuie notat faptul că, având în vedere nivelul de cooperare în acest caz (peste 80 %) și ținând cont de faptul că statisticile privind importurile totale se bazează pe un cod NC ex, putând astfel include o anumită cantitate de produse altele decât dihidromircenolul (a se vedea considerentul 36 din regulamentul provizoriu), compararea prețurilor pe baza prețului mediu de import ar fi mult mai puțin precisă decât marjele de subcotare individuale stabilite pentru diferitele societăți. Prin urmare, argumentul este respins.

(22)

Având în vedere cele menționate anterior și în absența altor observații cu privire la prejudiciu, se confirmă conținutul considerentelor 23-56 din regulamentul provizoriu.

(23)

În urma impunerii măsurilor provizorii, un producător-exportator a declarat că importurile din India nu cauzaseră un prejudiciu industriei comunitare, deoarece prețul lor era în creștere și cota lor de piață scăzuse cu 2,4 puncte procentuale în cursul PA. Acest raționament omite mai multe aspecte importante cu privire la evoluția importurilor la prețuri de dumping din India și la situația pieței comunitare. Astfel cum a fost demonstrat la considerentele 38-42 din regulamentul provizoriu, volumul de importuri la prețuri de dumping ale produsului în cauză, din India în Comunitate, a crescut de la aproximativ 25 000 de kilograme în 2003 la aproximativ 760 000 de kilograme în cursul PA. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 0,7 % în 2003 la 17,3 % în cursul PA. Scăderea ușoară a cotei acestora în cursul PA se datorează unei expansiuni bruște a pieței comunitare în această perioadă decât unei scăderi oarecare a volumului importurilor; într-adevăr, volumul importurilor la prețuri de dumping provenind din India a continuat să crească în cursul PA, deși într-un ritm diferit față de perioada precedentă. În ansamblu, prezența importurilor la prețuri de dumping din India pe piața comunitară a crescut cu mult mai mult decât consumul comunitar în cursul perioadei examinate. În sfârșit, trebuie reamintit faptul că importurile la prețuri de dumping din India au provocat o importantă subcotare a prețurilor în cadrul industriei comunitare. Creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri semnificativ subcotate față de cele practicate de industria comunitară a coincis în mod clar cu agravarea situației industriei comunitare. Argumentul a fost, prin urmare, respins.

(24)

Același producător-exportator a adăugat că orice prejudiciu suportat de industria comunitară a fost autoprovocat. Acesta a afirmat că nu ar fi fost altfel posibil să aibă loc pierderi într-un mediu caracterizat prin creșterea cererii și a prețurilor și, implicit, prin creșterea vânzărilor, a cifrei de afaceri și a productivității. Ca o posibilă explicație, această parte a menționat creșterea salariului mediu cu 24 % între anul 2003 și PA.

(25)

În primul rând, cu toate că prețurile de vânzare ale industriei comunitare pe piața Comunității au crescut cu 2 % între anul 2005 și PA, acestea erau cu mai mult de 30 % inferioare față de cifrele din 2003, în timp ce volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut numai cu 22 % între anul 2003 și PA (a se vedea considerentul 47 din regulamentul provizoriu). În consecință, veniturile din vânzări ale industriei comunitare pe piața Comunității au scăzut considerabil, și anume cu aproximativ 15 % în cursul perioadei examinate. În al doilea rând, evoluția costului mediu al forței de muncă trebuie analizată împreună cu tendințele ocupării forței de muncă și a productivității. Astfel cum a fost explicat la considerentul 51 din regulamentul provizoriu, creșterea cu 24 % a costului forței de muncă pe salariat în cursul perioadei examinate a fost datorată, printre altele, modificărilor intervenite în structura ocupării forței de muncă, în sensul creșterii ponderii forței de muncă calificate. Cifrele confirmă faptul că aceste modificări au determinat o creștere a productivității, care a permis, la rândul său, o compensare a creșterii costului mediu al forței de muncă. În consecință, costul total al forței de muncă pe unitate produsă a rămas neschimbat. În plus, producția de dihidromircenol nu necesită o utilizare intensivă a forței de muncă. Se estimează astfel că creșterea salariilor nu a putut contribui la pierderile industriei comunitare. Cererea a fost, prin urmare, respinsă.

(26)

În urma comunicării finale, același producător-exportator a prezentat mai multe argumente noi privind legătura de cauzalitate. Acestea pot fi rezumate după cum urmează: (i) prejudiciul a fost autoprovocat prin importurile produsului în cauză efectuate de către producătorul comunitar menționat la considerentul 17 de mai sus; (ii) prejudiciul a fost autoprovocat prin investițiile masive realizate de industria comunitară în noua sa capacitate de producție și prin împrumuturile contractate în acest scop de la instituțiile financiare; (iii) evoluția vânzărilor la export ale industriei comunitare nu a fost analizată; (iv) prejudiciul a fost autoprovocat prin creșterea capacității de producție și prin recrutarea de forță de muncă calificată suplimentară, ceea ce a determinat o creștere a costurilor de producție.

(27)

Având în vedere aceste noi argumente, trebuie notat faptul că (i) importurile produsului în cauză efectuate de către unul din producătorii comunitari nu ar fi putut avea impact asupra situației globale a industriei comunitare, deoarece acestea erau nesemnificative (a se vedea considerentele 17 și 20 de mai sus). În plus, trebuie reamintit faptul că aceste importuri fuseseră efectuate ca o reacție la afluxul masiv de importuri la prețuri de dumping din India și la pierderile suportate astfel de industria comunitară, adică după ce fusese deja cauzat un prejudiciu important; (ii) în cursul perioadei examinate, nu a fost realizată nicio investiție nouă de niciun fel în capacitatea de producție; din contră, capacitatea a rămas neschimbată și investițiile au scăzut considerabil (a se vedea considerentele 45 și 49 din regulamentul provizoriu); (iii) performanțele industriei comunitare la export au fost analizate la considerentul 68 din regulamentul provizoriu și nu au fost considerate ca fiind de natură să rupă legătura de cauzalitate și (iv) industria comunitară nu a recrutat forță de muncă suplimentară. Astfel cum a fost menționat la considerentul 51 din regulamentul provizoriu, ocuparea forței de muncă a scăzut cu 15 % între anul 2003 și PA. Modificările intervenite în structura ocupării forței de muncă au fost determinate de licențierea forței de muncă necalificate. În ceea ce privește capacitatea de producție, trebuie reamintit faptul că nu a avut loc nici cea mai mică extindere. În consecință, argumentele menționate la considerentul 26 de mai sus sunt respinse.

(28)

Având în vedere cele menționate anterior și în absența altor comentarii cu privire la legătura de cauzalitate, se confirmă considerentele 57-76 din regulamentul provizoriu.

(29)

Un producător-exportator a declarat că impunerea măsurilor ar perturba în mod considerabil importatorii și utilizatorii din Comunitate, punând astfel în pericol mii de locuri de muncă și de venituri din impozite, dar nu a prezentat nicio dovadă în acest sens. Aceste afirmații nu au fost considerate pertinente. Într-adevăr, niciun importator și niciun utilizator nu s-a opus concluziilor provizorii privind interesul lor (a se vedea considerentele 87 și 88 din regulamentul provizoriu), ceea ce a arătat că aceste părți nu erau susceptibile de a fi afectate în mod substanțial de măsurile antidumping. Argumentul a fost, prin urmare, respins. Producătorul-exportator a fost, de asemenea, informat că producătorii-exportatori nu sunt considerați în mod normal ca fiind părți interesate în cadrul analizei interesului Comunității.

(30)

În urma comunicării finale, acest producător-exportator a reamintit argumentele sale și a afirmat că avea dreptul să formuleze observații cu privire la orice aspect din cadrul procedurii antidumping, inclusiv cu privire la interesul Comunității. Cu toate acestea, nu au fost aduse argumente întemeiate, care să modifice concluziile stabilite la considerentul 29 de mai sus. În ceea ce privește dreptul producătorilor-exportatori de a formula observații cu privire la orice aspect al procedurii, trebuie notat faptul că, într-adevăr, nimic nu îi împiedică să facă acest lucru. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste părți nu sunt în mod normal vizate de analiza interesului Comunității și observațiile lor pot să fie ignorate, în special atunci când acestea nu sunt susținute de dovezi concrete.

(31)

În lipsa altor observații privind analiza interesului Comunității, se confirmă conținutul considerentelor 77-90 din regulamentul provizoriu.

(32)

Este de menționat faptul că un producător-exportator a afirmat că producătorul comunitar care efectuase importuri substanțiale de dihidromircenol din India în cursul PA ar trebui exclus din definiția industriei comunitare și că, în consecință, determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului ar trebui bazată numai pe ceilalți doi producători comunitari. Astfel cum a fost explicat la considerentele 14 și 15 de mai sus, această cerere nu a fost considerată ca fiind justificată. În acest sens și în absența altor observații cu privire la nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă conținutul considerentelor 92-94 din regulamentul provizoriu.

(33)

Având în vedere cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui impusă o taxă antidumping definitivă la nivelul marjelor de dumping constatate, din moment ce s-a constatat că pentru cei doi producători-exportatori care au cooperat în cursul anchetei, aceste marje sunt inferioare nivelului de eliminare a prejudiciului.

(34)

Având în vedere considerentele 14 și 15 de mai sus, se consideră adecvată stabilirea taxei, pentru toate societățile care nu au cooperat în cursul anchetei, la nivelul celei mai ridicate taxe stabilite pentru societățile care au cooperat.

(35)

Având în vedere cele menționate anterior, nivelurile taxelor definitive se stabilesc după cum urmează:

(36)

În urma comunicării elementelor de fapt și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea impunerii unor măsuri antidumping definitive, Neeru Enterprises a propus un angajament de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, trebuie notat faptul că produsul în cauză a demonstrat în cursul ultimilor ani o volatilitate considerabilă a prețurilor și, prin urmare, nu este adecvat pentru un angajament de preț fix. Posibilitatea de a indexa prețul minim de import în corelare cu prețul principalei materii prime, și anume alfa-pinenul, a fost examinată ca soluție alternativă. Cu toate acestea, nici această alternativă nu a fost considerată realizabilă, din următoarele motive: (i) fluctuațiile prețului produsului în cauză nu pot fi explicate în mod satisfăcător prin fluctuațiile prețului alfa-pinenului și (ii) alfa-pinenul nu este un produs de bază pentru care să fie disponibile statistici general accesibile care să indice prețurile acestuia pe piață. Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat că orice angajament de preț este neaplicabil în acest caz și, prin urmare, nu poate fi acceptat. Exportatorul în cauză a fost informat cu privire la aceasta și a avut posibilitatea să își prezinte observațiile. Cu toate acestea, observațiile sale nu au modificat concluzia menționată anterior.

(37)

Nivelul taxei antidumping individuale menționat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acesta reflectă situația constatată în cazul societății în cauză în cursul anchetei respective. Acest nivel al taxei (în opoziție față de taxa la nivel de țară aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel în mod exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de către societate și, prin urmare, de către entitatea juridică specifică menționată. Produsele importate fabricate de către oricare altă societate, a cărei denumire și adresă nu sunt specificate în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societății specificate, nu pot beneficia de acest nivel al taxei, acestea fiind supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(38)

Orice solicitare privind aplicarea acestui tip de taxă antidumping individuală (de exemplu, ca urmare a unei modificări a denumirii entității sau ca urmare a înființării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată imediat Comisiei, împreună cu toate informațiile utile, în special cu privire la orice modificare intervenită în cadrul activităților societății referitoare la producție, vânzări interne și pentru export, modificare care rezultă, de exemplu din modificarea denumirii sau din crearea acestor noi entități de producție și vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(39)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping stabilite și importanța prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesar ca sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie impusă de regulamentul provizoriu să fie percepute definitiv în limita nivelului taxei definitive impuse de prezentul regulament. În cazul în care taxa definitivă este mai mică decât taxa provizorie, taxa va fi recalculată, iar sumele depuse peste nivelul taxei definitive ar trebui rambursate,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/7

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/9

(1)

Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Regatul Norvegiei referitor la Protocolul nr. 2 la Acordul bilateral de liber schimb între Comunitatea Economică Europeană și Regatul Norvegiei prevede, la punctul III, contingente tarifare anuale pentru importurile de anumite produse originare din Norvegia. Este necesară deschiderea acestor contingente pentru 2008 și pentru anii următori.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (3) prevede norme de gestionare a contingentelor tarifare. Este necesar să se prevadă ca gestionarea contingentelor tarifare deschise de prezentul regulament să se facă conform normelor menționate.

(3)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a problemelor orizontale privind schimburile de produse agricole prelucrate care nu sunt menționate în anexa I la tratat,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/11

(1)

Acordul sub formă de schimb de scrisori dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Regatul Norvegiei, pe de altă parte, privind Protocolul nr. 2 la Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Regatul Norvegiei, aprobat prin Decizia 96/753/CE, prevede un contingent tarifar anual pentru importurile de ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao, originare din Norvegia. Este necesară deschiderea acestui contingent pentru 2008 și pentru anii următori.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (3) prevede norme de gestionare a contingentelor tarifare. Este necesar să se prevadă ca gestionarea contingentului tarifar deschis prin prezentul regulament să se facă în conformitate cu normele menționate.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a problemelor orizontale privind schimburile de produse agricole prelucrate care nu sunt menționate în anexa I la tratat,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/13

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3199/93 al Comisiei (2) prevede că denaturanții utilizați în fiecare stat membru pentru denaturarea completă a alcoolului în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (a) din Directiva 92/83/CEE trebuie descriși în anexa la regulamentul respectiv.

(2)

În temeiul articolului 27 alineatul (1) litera (a) din Directiva 92/83/CEE, statelor membre li se solicită să scutească de la plata accizelor alcoolul complet denaturat în conformitate cu cerințele fiecărui stat membru, sub rezerva ca aceste cerințe să fie comunicate în mod corespunzător și acceptate în condițiile prevăzute în alineatele (3) și (4) din articolul menționat.

(3)

Bulgaria și România au comunicat denaturanții pe care intenționează să-i utilizeze.

(4)

Comisia a transmis comunicările menționate anterior celorlalte state membre la 1 ianuarie 2007 în cazul Bulgariei și la 9 ianuarie 2007 în cazul României.

(5)

S-au primit obiecții cu privire la cerințele notificate. Prin urmare, procedura menționată la articolul 27 alineatul (4) din Directiva 92/83/CEE a fost îndeplinită în mod corespunzător și este necesar ca în anexa la Regulamentul (CE) nr. 3199/93 să se includă cerințele comunicate de Bulgaria și România.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 3199/93 trebuie modificat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru accize,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/15

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2007/2008 au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1109/2007 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 45/2008 al Comisiei (4).

(2)

Datele de care dispune în prezent Comisia duc la modificarea valorilor respective, în conformitate cu regulile și normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/17

(1)

Regulamentul (CE) nr. 327/98 a deschis și a stabilit modul de gestionare a anumitor contingente tarifare pentru importurile de orez și de brizură de orez, repartizate în funcție de țara de origine și eșalonate pe mai multe subperioade, în conformitate cu anexa IX la regulamentul respectiv.

(2)

Subperioada lunii ianuarie este prima subperioadă pentru contingentele prevăzute la articolul 1 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 327/98.

(3)

Din comunicarea prezentată în conformitate cu articolul 8 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 327/98 rezultă că, pentru contingentele cu numerele de ordine 09.4148 – 09.4154 – 09.4112 – 09.4116 – 09.4117 – 09.4118 – 09.4119 – 09.4166, cererile depuse în cursul primelor zece zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2008, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul menționat anterior, au ca obiect o cantitate superioară celei disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate pentru contingentele vizate.

(4)

De asemenea, din comunicarea menționată anterior rezultă că, pentru contingentele cu numerele de ordine 09.4127 – 09.4128 – 09.4149 – 09.4150 – 09.4152 – 09.4153, cererile depuse în cursul primelor zece zile lucrătoare ale lunii ianuarie 2008, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 327/98, au ca obiect o cantitate inferioară celei disponibile.

(5)

Prin urmare, pentru contingentele cu numerele de ordine 09.4127 – 09.4128 – 09.4148 – 09.4149 – 09.4150 – 09.4152 – 09.4153 – 09.4154 – 09.4112 – 09.4116 – 09.4117 – 09.4118 – 09.4119 – 09.4166 este necesară stabilirea cantităților totale disponibile pentru subperioada contingentară următoare, în conformitate cu articolul 5 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 327/98,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/21

(1)

În conformitate cu agenda de la Lisabona, Comunitatea și statele membre s-au angajat să sporească nivelul de competitivitate a societăților comerciale care își desfășoară activitatea în Europa. Conform Deciziei 2004/387/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind furnizarea interoperabilă de servicii de guvernare electronică paneuropene către administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni (IDABC) (3), Comisia și statele membre ar trebui să furnizeze sisteme de informații și comunicații eficiente, eficace și interoperabile pentru schimbul de informații între administrațiile publice și cetățenii Comunității.

(2)

Acțiunea de guvernare electronică paneuropeană, prevăzută în Decizia 2004/387/CE, presupune adoptarea unor măsuri cu scopul de a spori eficiența organizării controalelor vamale și de a asigura fluxul continuu de date, astfel încât procedurile de vămuire să fie mai eficiente, să se reducă obligațiile administrative, să contribuie la combaterea fraudei, a crimei organizate și a terorismului, să răspundă intereselor fiscale, să protejeze proprietatea intelectuală și patrimoniul cultural, să îmbunătățească siguranța mărfurilor și securitatea comerțului internațional și să intensifice eforturile în ceea ce privește sănătatea și protecția mediului. În acest sens, este extrem de importantă furnizarea de tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) concepute pentru a fi utilizate de administrațiile vamale.

(3)

Rezoluția Consiliului din 5 decembrie 2003 privind crearea unui mediu simplu și informatizat pentru vamă și comerț (4), adoptată ca urmare a comunicării Comisiei privind crearea unui mediu simplu și informatizat pentru vamă și comerț, invită Comisia să elaboreze, în strânsă cooperare cu statele membre, un plan strategic multianual în vederea creării unui mediu vamal comunitar electronic coerent și interoperabil. Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (5) impune utilizarea tehnicilor de procesare de date pentru depunerea declarațiilor sumare și pentru schimbul electronic de date între autoritățile vamale, astfel încât controalele vamale să se bazeze pe sisteme automatizate de analiză a riscurilor.

(4)

În consecință, este necesară stabilirea obiectivelor care trebuie atinse prin crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț, precum și a structurii, a mijloacelor și a termenelor pentru realizarea acestuia.

(5)

Comisia ar trebui să pună în aplicare prezenta decizie în strânsă cooperare cu statele membre. În consecință, este necesar să se precizeze care sunt responsabilitățile și sarcinile specifice care revin părților implicate și să se reglementeze repartizarea costurilor între Comisie și statele membre.

(6)

Comisia și statele membre ar trebui să partajeze răspunderea în ceea ce privește componentele comunitare și naționale ale sistemelor de comunicații și schimb de informații, în conformitate cu principiile prevăzute în Decizia nr. 253/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 de adoptare a unui program de acțiune pentru vamă în Comunitate (Vamă 2007) (6) și având în vedere Decizia nr. 2235/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2002 de adoptare a unui program comunitar pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor de impozitare pe piața internă (Programul Fiscalis 2003-2007) (7).

(7)

Pentru a asigura respectarea dispozițiilor prezentei decizii și coerența între diferitele sisteme care urmează a fi create, este necesară instituirea unui sistem de monitorizare.

(8)

Rapoartele întocmite în mod regulat de către statele membre și Comisie ar trebui să furnizeze informații privind stadiul punerii în aplicare a prezentei decizii.

(9)

În vederea creării unui mediu informatizat, este necesară o strânsă cooperare între Comisie, autoritățile vamale și operatorii economici. Pentru a înlesni această cooperare, grupul responsabil cu politica vamală ar trebui să asigure coordonarea activităților necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii. Ar trebui organizate consultări cu operatorii economici, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, în toate etapele de pregătire a activităților menționate anterior.

(10)

Țărilor aderente și țărilor candidate ar trebui să li se permită participarea la aceste activități, în vederea pregătirii pentru aderare.

(11)

Deoarece obiectivul prezentei decizii, și anume crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(12)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (8).

(13)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să prelungească termenele prevăzute la articolul 4 alineatele (2), (3) și (5) din prezenta decizie. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elementele neesențiale ale prezentei decizii, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE,

(a)

facilitarea procedurilor de import și export;

(b)

reducerea costurilor de conformare cu reglementările vamale și a costurilor administrative și diminuarea timpului necesar vămuirii;

(c)

coordonarea unei abordări comune în ceea ce privește controlul mărfurilor;

(d)

contribuirea la asigurarea colectării corecte a tuturor drepturilor vamale și a altor taxe;

(e)

asigurarea furnizării și primirii în mod rapid a informațiilor relevante privind lanțul internațional de aprovizionare;

(f)

asigurarea unui flux continuu de date între administrațiile țărilor exportatoare și importatoare, precum și între autoritățile vamale și operatorii economici, permițând astfel refolosirea datelor introduse în sistem.

(a)

schimbul armonizat de informații pe baza modelelor de date și a formatelor de mesaje acceptate la nivel internațional;

(b)

reproiectarea procedurilor vamale și a proceselor conexe, în vederea optimizării eficienței și a eficacității acestora, a simplificării lor și a reducerii costurilor de conformare cu reglementările vamale;

(c)

oferirea unei game largi de servicii vamale electronice, care să permită operatorilor economici să interacționeze în același mod cu autoritățile vamale ale oricărui stat membru.

(a)

operatorii economici;

(b)

Comisie;

(c)

alte administrații sau agenții oficiale implicate în circulația internațională a mărfurilor (denumite în continuare „alte administrații sau agenții”).

(a)

sisteme pentru importuri și exporturi, care funcționează în interacțiune cu sistemul pentru tranzit și asigură fluxul continuu de date de la un sistem vamal la altul în interiorul Comunității;

(b)

un sistem de identificare și înregistrare a operatorilor economici, care funcționează în interacțiune cu sistemul operatorilor economici autorizați și permite acestor operatori economici să se înregistreze o singură dată pentru toate contactele cu autoritățile vamale pe întreg teritoriul Comunității, ținând seama de sistemele comunitare sau naționale existente;

(c)

un sistem al procedurii de autorizare, inclusiv desfășurarea procesului de informare și consultare, gestionarea certificatelor pentru operatorii economici autorizați, precum și înregistrarea acestor certificate într-o bază de date care să poată fi accesată de către autoritățile vamale.

(a)

un cadru privind punctele unice de acces, care le permite operatorilor economici să folosească o interfață unică pentru depunerea declarațiilor vamale electronice, chiar și în cazul în care procedura vamală se desfășoară în alt stat membru;

(b)

interfețe electronice pentru operatorii economici, care le permit acestora, chiar și în cazul în care sunt implicate mai multe state membre, să efectueze toate operațiunile vamale pe lângă autoritățile vamale ale statului membru în care sunt stabiliți; și

(c)

servicii cu interfață unică, care asigură fluxul continuu de date între operatorii economici și autoritățile vamale, între autoritățile vamale și Comisie, precum și între autoritățile vamale și alte administrații sau agenții, și care le permit operatorilor economici să furnizeze birourilor vamale toate informațiile necesare pentru vămuirea importurilor sau a exporturilor, inclusiv informațiile solicitate prin reglementări care nu aparțin domeniului vamal.

(a)

studii de fezabilitate conexe și specificații funcționale și tehnice comune ale sistemelor;

(b)

produse și servicii comune, inclusiv sisteme comune de referință necesare care conțin informații vamale și informații conexe;

(c)

servicii ale rețelei comune de comunicații și ale interfeței comune a sistemelor (CCN/CSI) pentru statele membre;

(d)

activitățile de coordonare desfășurate de statele membre și de Comisie pentru punerea în aplicare și operarea sistemelor vamale electronice în cadrul domeniului comunitar comun;

(e)

activitățile de coordonare desfășurate de Comisie pentru punerea în aplicare și operarea sistemelor vamale electronice în cadrul domeniului comunitar extern, cu excepția serviciilor destinate satisfacerii cerințelor naționale.

(a)

specificațiile funcționale și tehnice ale sistemelor naționale;

(b)

sistemele naționale, inclusiv bazele de date;

(c)

conexiunile în rețea între autoritățile vamale și operatorii economici, precum și între autoritățile vamale și alte administrații sau agenții, în cadrul aceluiași stat membru;

(d)

orice software sau echipament pe care un stat membru îl consideră necesar pentru a asigura funcționarea completă a sistemului.

(a)

coordonarea activităților referitoare la instalarea, efectuarea testelor de conformitate, desfășurarea, operarea și asigurarea serviciilor-suport pentru componentele comunitare ale sistemelor vamale electronice;

(b)

coordonarea sistemelor și a serviciilor prevăzute în prezenta decizie cu alte proiecte relevante cu privire la guvernarea electronică la nivel comunitar;

(c)

finalizarea sarcinilor care i-au fost conferite în cadrul planului strategic multianual menționat la articolul 8 alineatul (2);

(d)

coordonarea dezvoltării componentelor comunitare și naționale în vederea punerii în aplicare sincronizate a proiectelor;

(e)

coordonarea, la nivel comunitar, a serviciilor vamale electronice și a serviciilor cu interfață unică, în vederea promovării și a punerii în aplicare a acestora la nivel național;

(f)

coordonarea nevoilor de instruire.

(a)

coordonarea activităților referitoare la instalarea, efectuarea testelor de conformitate, desfășurarea, operarea și asigurarea serviciilor-suport pentru componentele naționale ale sistemelor vamale electronice;

(b)

coordonarea sistemelor și a serviciilor prevăzute în prezenta decizie cu alte proiecte relevante cu privire la guvernarea electronică la nivel național;

(c)

finalizarea sarcinilor care le-au fost conferite în cadrul planului strategic multianual menționat la articolul 8 alineatul (2);

(d)

furnizarea periodică de informații Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru a le permite autorităților sau operatorilor economici respectivi să utilizeze pe deplin sistemele vamale electronice;

(e)

promovarea și punerea în aplicare la nivel național a serviciilor vamale electronice și a serviciilor cu interfață unică;

(f)

instruirea necesară a funcționarilor vamali și a altor funcționari cu competențe în domeniu.

(a)

stabilirea strategiilor, a resurselor necesare și a fazelor de dezvoltare;

(b)

coordonarea tuturor activităților legate de sistemele vamale electronice, pentru a asigura folosirea resurselor în cea mai bună și mai eficientă manieră, inclusiv a acelora deja utilizate la nivel național și comunitar;

(c)

coordonarea aspectelor juridice, operaționale, a celor legate de instruire și de dezvoltarea TI, precum și informarea autorităților vamale și a operatorilor economici în legătură cu aceste aspecte;

(d)

coordonarea activităților de punere în aplicare desfășurate de toate părțile implicate;

(e)

respectarea, de către părțile implicate, a termenelor prevăzute la articolul 4.

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/27

(1)

Acordul internațional privind cacaua din 2001 a fost semnat și încheiat în numele Comunității Europene la 18 noiembrie 2002 prin Decizia 2002/970/CE a Consiliului (2).

(2)

În conformitate cu dispozițiile articolului 63 alineatele (1) și (3), Acordul internațional privind cacaua din 2001 urmează să expire la 30 septembrie 2008, în cazul în care nu este prelungit după această dată printr-o decizie a Consiliului Internațional pentru Cacao pentru una sau două perioade care nu depășesc patru ani în total.

(3)

Prelungirea acordului este în interesul Comunității Europene.

(4)

Trebuie stabilită poziția Comunității Europene în cadrul Consiliului Internațional pentru Cacao,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/28

(1)

Directiva 2001/89/CE introduce măsuri comunitare minime pentru controlul pestei porcine clasice. Aceste măsuri includ dispoziția conform căreia, ulterior confirmării primului caz de pestă porcină clasică la mistreți, statele membre trebuie să înainteze Comisiei un plan privind măsurile de eradicare a acestei boli. Directiva respectivă conține, de asemenea, dispoziții referitoare la vaccinarea de urgență a porcilor mistreți.

(2)

În Bulgaria, sunt prezente cazuri de pestă porcină la porcii mistreți.

(3)

Bulgaria a pus în aplicare un program pentru monitorizarea și controlul pestei porcine clasice pe întreg teritoriul său. Acest program este încă în curs de derulare.

(4)

Decizia 2006/800/CE a Comisiei din 23 noiembrie 2006 privind aprobarea planurilor de eradicare a pestei porcine clasice la porci sălbatici și de vaccinare de urgență a acestor porci împotriva respectivei boli în Bulgaria (2) a fost adoptată în cadrul măsurilor de combatere a pestei porcine clasice. Decizia 2006/800/CE se aplică până la 31 decembrie 2007.

(5)

La 15 octombrie 2007, Bulgaria a înaintat Comisiei spre aprobare un plan pentru anul 2008 de eradicare a pestei porcine clasice la mistreți și un plan de vaccinare de urgență a mistreților de pe întreg teritoriul țării.

(6)

Comisia a examinat planurile prezentate de Bulgaria și a constatat ca acestea sunt conforme cu Directiva 2001/89/CE. Prin urmare, aceste planuri ar trebui aprobate.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

26.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/30

(1)

În timp ce primul grup de participanți a cunoscut o lungă etapă de tranziție, perioadă în care euro era utilizat, dar moneda euro fiduciară nu era încă introdusă, majoritatea planurilor naționale privind viitoarele treceri la moneda euro prevăd introducerea monedelor metalice și a bancnotelor euro în ziua adoptării monedei euro. Având în vedere această diferență, precum și larga disponibilitate a monedei euro fiduciare, se impune necesitatea ca statele membre care se pregătesc pentru adoptarea monedei euro să pună în aplicare o strategie diferită de cea urmată în perioada 1999-2002.

(2)

Având în vedere aceste circumstanțe diferite, dispozițiile Recomandării Comisiei din 11 octombrie 2000 privind măsurile de facilitare a pregătirii agenților economici în vederea trecerii la moneda euro (1) nu răspund în mod adecvat la întrebările apărute odată cu schimbarea contextului. În consecință, în vederea luării în calcul a acestui nou context și pentru a profita de experiența acumulată în decursul perioadei de introducere a monedei euro fiduciare în 2002, 2007 și 2008, ar trebui adoptată o nouă recomandare,