19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1371/2005 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați (tole magnetice cu grăunți orientați sau „GOES”) provenind din Statele Unite ale Americii („SUA”) și din Rusia („regulamentul definitiv”).

(2)

Prin Decizia 2005/622/CE (3), Comisia a acceptat angajamentele privind prețurile, oferite de doi producători-exportatori care au cooperat și cărora li s-a impus o taxă specifică de 31,5 % (AK Steel Corporation, Statele Unite), respectiv 11,5 % [Novolipetsk Iron and Steel Corporation (NLMK), Rusia]. La scară națională, taxele antidumping care se aplică tuturor celorlalte societăți sunt de 37,8 % pentru Statele Unite și de 11,5 % pentru Rusia, cu excepția societății Viz Stal din Rusia, căreia i se aplică o taxă de 0 %.

(3)

Informațiile de care dispune Comisia arată că anumite GOES, cu o grosime de cel mult 0,1 mm, datorită înaltei lor eficacități electromagnetice, a greutății reduse și a slabei generări de căldură asociată cu utilizarea lor, posedă proprietăți care nu apar la celelalte tipuri de GOES. Datorită acestor caracteristici, este considerat, de asemenea, că aceste produse au o utilizare diferită, cel mai des în industria aeronautică și în ingineria medicală. În consecință, s-a considerat adecvată reexaminarea dosarului cu privire la definiția produsului în cauză.

(4)

În urma consultării comitetului consultativ și după ce a constatat că există suficiente probe care să justifice inițierea unei proceduri de reexaminare intermediară parțială, Comisia a decis, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, inițierea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază (4). Ancheta s-a limitat la definirea produsului supus măsurilor în vigoare pentru a evalua necesitatea modificării acesteia.

(5)

Produsele reexaminate sunt produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați (GOES), înregistrate sub codurile NC 7225 11 00 (cu o lățime mai mare sau egală cu 600 mm) și 7226 11 00 (cu o lățime mai mică de 600 mm). Aceste coduri sunt menționate doar cu titlu informativ.

(6)

Tolele magnetice cu grăunți orientați sau GOES sunt produse din rulouri de tablă laminată la cald din oțel cu siliciu de diferite grosimi, ale căror structuri granulare sunt orientate uniform pentru a permite transmiterea unui câmp magnetic cu un înalt grad de eficiență. Pierderile la nivelul acestei conductivități magnetice, numite pierderi în miez, constituie principalul indicator al calității produsului.

(7)

În mod tradițional, pe piață se disting produse de două tipuri de calitate, cel cu înaltă permeabilitate (conductivitate ridicată) și cel de calitate standard. Produsele cu o înaltă permeabilitate au pierderi în miez reduse, indiferent de grosimea tolei. Aceste caracteristici sunt în mod special relevante pentru producătorii industriali de transformatoare electrice.

(8)

Comisia a informat toți producătorii comunitari de tole magnetice cu grăunți orientați (GOES), toți importatorii și utilizatorii cunoscuți, cât și toți producătorii-exportatori cunoscuți din SUA și Rusia cu privire la inițierea reexaminării.

(9)

Comisia a solicitat informații de la toate părțile menționate mai sus, cât și de la acele părți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere a anchetei. De asemenea, Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere.

(10)

Următoarele societăți au cooperat la anchetă și au furnizat Comisiei informații relevante:

Producători comunitari

Producători de produse GOES din SUA

Producători de produse GOES din Rusia

Producător de produse GOES subțiri din SUA

Importator comunitar de produse GOES subțiri

Utilizatori comunitari de produse GOES subțiri

(11)

Niciunul dintre producătorii de tole magnetice cu grăunți orientați (GOES) care au făcut obiectul acestei anchete în cadrul procedurii care a dus la impunerea măsurilor în vigoare nu produce GOES cu grosimea luată în considerare de actuala anchetă asupra definiției produsului.

(12)

Nici ThyssenKrupp Electrical Steel GmbH, nici Orb Electrical Steels Limited (Cogent) nu produc GOES subțiri, același lucru fiind valabil în cazul producătorilor americani (AK Steel Corporation și Allegheny Technologies Incorporated) și în cazul producătorilor din Rusia (VIZ Stal și NLMK). În consecință, niciunul dintre acești producători nu a avut un interes direct și niciunul nu s-a opus unei eventuale excluderi a produselor GOES subțiri din domeniul de aplicare al măsurilor.

(13)

Producerea de GOES subțiri necesită o relaminare, procedeu pus la punct de societăți specializate, dintre care doar două sunt cunoscute Comisiei în țările în cauză: producătorul american Arnold Magnetic Technologies și producătorul rus Ileko (Asha), dintre care numai primul a cooperat la anchetă. După cum s-a menționat mai sus la considerentele 10 și 11, nicio producție de acest tip nu este cunoscută în comunitate.

(14)

AK Steel Corporation a produs GOES subțiri până în 1971, așa-numitele produse de calitate T (T-grades). Procesul de producție începea de la tole magnetice cu grăunți orientați complet finisate (atât standard, cât și cu înaltă permeabilitate); învelișul de laminare era apoi înlăturat, tolele erau relaminate, recoapte și li se aplica un nou strat de acoperire. S-au remarcat utilizări finale specifice ale acestor produse în industria aeronautică, la fabricarea transformatoarelor și într-o gamă largă de aplicații electrotehnice, pentru care dimensiunile și greutatea materialului sunt de o importanță fundamentală. S-a constatat că astfel de GOES subțiri nu sunt interschimbabile cu alte GOES.

(15)

S-a verificat, de asemenea, dacă tolele de calitate T reprezentau un produs care putea fi diferențiat de GOES „normale” pe baza caracteristicilor tehnice. S-a constatat că procedeul de relaminare (care constă într-o etirare la rece și o aplatizare), recoacere și aplicare a unui nou strat de acoperire modifică în mod radical specificațiile tehnice ale produsului, lucru confirmat de absența garanției originale a producătorului.

(16)

De asemenea, s-a constatat că caracteristica fizică legată de grosime nu se limitează la dimensiunea de 0,10 mm, care era grosimea maximă prevăzută în avizul de deschidere. Grosimile cele mai frecvent întâlnite în comerț sunt cele de 0,1016 mm și de 0,1524 mm, care în Statele Unite sunt numite 4 „mil” respectiv 6 „mil”. Un „mil” reprezintă o miime de țol, adică 0,0254 mm.

(17)

Definiția produsului de tip „GOES subțire” trebuie, prin urmare, să precizeze că este vorba de produse GOES relaminate cu o grosime maximă de 0,16 mm, recoapte și cărora li s-a aplicat un nou strat de acoperire.

(18)

Având în vederile constatările de mai sus, potrivit cărora caracteristicile fizice și tehnice de bază și utilizările finale ale produselor GOES subțiri sunt diferite față de ale celorlalte GOES, se consideră oportună scutirea de măsurile antidumping în vigoare a produselor GOES cu o grosime de cel mult 0,16 mm.

(19)

În consecință, pentru produsele care nu intră sub incidența articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1371/2005, astfel cum a fost modificat prin prezentul regulament, taxele antidumping definitive achitate sau înscrise în evidența contabilă în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1371/2005 în versiunea inițială a acestuia ar trebui rambursate sau remise.

(20)

Rambursarea sau remiterea trebuie solicitată de la autoritățile vamale naționale în conformitate cu legislația vamală aplicabilă.

(21)

Întrucât prezenta anchetă de reexaminare urmărea doar precizarea produsului și întrucât nu se presupunea acoperirea acestui produs de măsurile inițiale, în scopul evitării oricărui prejudiciu care ar putea fi cauzat importatorilor produsului, se consideră indicată aplicarea concluziilor de mai sus începând cu data intrării în vigoare a regulamentului definitiv. În plus, ținând cont de intrarea în vigoare relativ recentă a regulamentului inițial și de un număr de cereri de rambursare estimat ca fiind limitat, nu există niciun motiv imperios care să împiedice o aplicare retroactivă.

(22)

Prezenta reexaminare nu modifică data la care va expira Regulamentul (CE) nr. 1371/2005 al Consiliului în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază,

19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/4

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/6

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2402/96 al Comisiei (3) deschide un contingent tarifar anual de import de 10 000 de tone și un contingent tarifar anual suplimentar și autonom de 500 de tone de feculele de manioc (număr de ordine 09.4064).

(2)

Din comunicarea efectuată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 2402/96 rezultă că cererile depuse la 15 ianuarie 2008, ora 13.00, ora Bruxelles-ului, în conformitate cu articolul 9 din regulamentul menționat anterior, vizează cantități superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate.

(3)

De asemenea, este necesar să nu se mai elibereze licențe de import în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2402/96 pentru perioada în curs din cadrul contingentului,

19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/7

19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/9

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2007/2008 au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1109/2007 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 37/2008 al Comisiei (4).

(2)

Datele de care dispune în prezent Comisia duc la modificarea valorilor respective, în conformitate cu regulile și normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/11

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 enumeră persoanele, grupurile și entitățile cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în conformitate cu regulamentul menționat anterior.

(2)

La 21 decembrie 2007, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a decis modificarea listei persoanelor, grupurilor și entităților cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Prin urmare, este necesar ca anexa I să fie modificată în consecință,

19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/17

(1)

Articolul 95 alineatul (5) și alineatul (6) primul paragraf prevede:

„(5)   (…) în cazul în care, după adoptarea de către Consiliu sau Comisie a unei măsuri de armonizare, un stat membru consideră necesară introducerea unor dispoziții de drept intern întemeiate pe dovezi științifice noi referitoare la protecția mediului ambiant ori a mediului de lucru, din cauza unei probleme specifice statului membru respectiv, apărute după adoptarea măsurii de armonizare, acesta adresează Comisiei o notificare privind măsurile avute în vedere și motivele adoptării acestora.

(6)   În termen de șase luni de la notificările prevăzute la alineatele (…) (5), Comisia aprobă sau respinge dispozițiile respective de drept intern, după ce a verificat dacă acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în comerțul dintre statele membre și dacă acestea constituie sau nu un obstacol în funcționarea pieței interne.”

(2)

Printr-o scrisoare din data de 13 aprilie 2007, Reprezentanța Permanentă a Poloniei pe lângă Uniunea Europeană a notificat Comisia, în conformitate cu articolul 95 alineatul (5) din Tratatul CE, cu privire la articolele 111 și 172 dintr-un Proiect de lege privind organismele modificate genetic, care conțin derogări de la dispozițiile Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (denumită în continuare: „Directiva 2001/18/CE”).

(3)

Printr-o scrisoare din data de 9 iulie 2007, Comisia a informat autoritățile poloneze că a primit notificarea conform articolului 95 alineatul (5) din Tratatul CE și că perioada de șase luni acordată examinării acesteia în temeiul articolului 95 alineatul (6) a început ca urmare a respectivei notificări.

(4)

Comisia a publicat un anunț referitor la această solicitare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) pentru a informa celelalte părți interesate cu privire la proiectele de măsuri naționale pe care Polonia intenționează să le adopte (3).

(5)

Directiva 2001/18/CE se bazează pe articolul 95 din Tratatul CE. Obiectivul acesteia este apropierea legislației și a procedurilor statelor membre pentru autorizarea OMG-urilor destinate diseminării deliberate în mediu. În conformitate cu articolul 34 din directivă, statelor membre li s-a solicitat transpunerea acesteia în dreptul național până la 17 octombrie 2002.

(6)

Directiva 2001/18/CE instituie un proces de aprobare pas cu pas bazat pe o evaluare de la caz la caz a potențialelor riscuri pentru sănătatea umană și mediu, înaintea diseminării în mediu sau a introducerii pe piață a oricărui OMG sau produs care constă în sau care conține OMG sau a oricăror microorganisme modificate genetic (MMG). Directiva prevede două proceduri diferite, pentru diseminări experimentale (denumite și diseminări din partea B) și pentru diseminări de introducere pe piață (denumite și diseminări din partea C). Diseminările din partea B necesită autorizare la nivel național, în timp ce diseminările din partea C fac obiectul unei proceduri comunitare, care poate avea ca rezultat o decizie valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Directiva 2001/18/CE prevede introducerea pe piață și diseminarea experimentală în mediu a animalelor transgenice atâta timp cât sunt clasificate ca OMG-uri. Deși până în prezent nu s-au acordat aprobări pentru animale sau pești în aceste scopuri, directiva prevede această posibilitate. Pe lângă dispozițiile sus-menționate privind procedurile de autorizare, articolul 23 din Directiva 2001/18/CE conține o „clauză de protecție”. Dispozițiile din acest articol prevăd următoarele: „dacă un stat membru, ca urmare a unor informații noi sau suplimentare, disponibile de la data autorizației, care influențează evaluarea riscului ecologic sau ca urmare a reevaluării informațiilor existente pe baza unor cunoștințe științifice noi sau suplimentare, are motive întemeiate pentru a considera că un OMG, ca produs în sine sau componentă a altui produs, care a fost notificat corect și pentru care s-a primit autorizația scrisă în conformitate cu prezenta directivă, constituie un risc pentru sănătatea umană sau mediu, statul membru respectiv poate restricționa provizoriu sau interzice utilizarea și/sau vânzarea respectivului OMG, ca produs în sine sau componentă a altui produs pe teritoriul acestuia”. În plus, în cazul unui risc major, statele membre pot lua măsuri de urgență, precum suspendarea sau încetarea introducerii pe piață a unui OMG și trebuie să informeze Comisia cu privire la decizia luată în baza articolului 23, precum și cu privire la motivele luării respectivei decizii. Pe această bază, se ia o decizie la nivel comunitar în temeiul clauzei de protecție invocate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE.

(7)

Conform articolului 1, Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (4) (denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 1829/2003”) are scopul de: (a) a asigura baza necesară pentru a garanta un nivel înalt de protecție a vieții și a sănătății umane, a sănătății și a bunăstării animale, a intereselor ecologice și ale consumatorilor în raport cu produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne; (b) a stabili proceduri comunitare pentru autorizarea și supravegherea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; și (c) a stabili dispoziții pentru etichetarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic. Ținând cont de aceste obiective, respectivul regulament se bazează pe articolele 37, 95 și articolul 152 alineatul (4) litera (b) din Tratatul CE. Acest regulament se aplică OMG-urilor utilizate în produse alimentare și furaje, produselor alimentare și furajelor care conțin OMG-uri și produselor alimentare și furajelor obținute din sau care conțin ingrediente obținute din OMG-uri. Așa cum se menționează în considerentul 11 al regulamentului, se poate acorda o autorizație pentru un OMG pentru a fi utilizat ca material-sursă pentru producția de produse alimentare sau de furaje.

(8)

Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 instituie un sistem centralizat de autorizare a OMG-urilor (articolele 3-7 pentru produsele alimentare modificate genetic și articolele 15-19 pentru furajele modificate genetic). Fiecare cerere este însoțită de un dosar care prezintă informațiile prevăzute în anexele III și IV la Directiva 2001/18/CE și informațiile și concluziile privind evaluarea riscurilor realizată în conformitate cu principiile enunțate în anexa II la Directiva 2001/18/CE [articolul 5 alineatul (5) litera (a) și articolul 17 alineatul (5) litera (a)]. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) emite un aviz pentru fiecare autorizație (articolele 6 și 18). În cazul în care OMG-urile care intră sub incidența prezentului regulament urmează să fie utilizate ca semințe sau ca alt tip de material de înmulțire a plantelor, conform articolului 6 alineatul (3) litera (c) și articolului 18 alineatul (3) litera (c), EFSA trebuie să delege evaluarea riscurilor asupra mediului unei autorități naționale competente. Articolul 8 din regulament stabilește norme aplicabile „produselor existente”, definite drept produse alimentare introduse pe piață în temeiul Directivei 90/220/CEE a Consiliului (5) înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului (6) sau în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 258/97 sau alte produse introduse în mod legal pe piață înainte de data aplicării acestui regulament, și pentru care operatorii care răspund de introducerea lor pe piață au notificat Comisia, în termen de șase luni de la data aplicării acestui regulament, că produsele au fost introduse pe piață în cadrul Comunității înainte de data aplicării acestui regulament. Conform aceluiași articol 8, aceste produse pot fi introduse pe piață, utilizate și transformate în continuare, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Articolul 20 din regulament stabilește aceeași procedură pentru produsele destinate alimentației animalelor, autorizate în temeiul Directivelor 90/220/CEE sau 2001/18/CE, inclusiv pentru cele destinate utilizării ca furaje, în temeiul Directivei 82/471/CEE a Consiliului (7), care sunt produse din OMG-uri, sau în temeiul Directivei 70/524/CEE a Consiliului (8), care conțin, constau în sau sunt produse din OMG-uri. În termen de un an de la data aplicării regulamentului și după ce s-a verificat dacă toate informațiile necesare au fost furnizate și examinate, produsele în cauză sunt înscrise în Registrul comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic („registrul”).

(9)

Polonia a anexat notificării sale toate dispozițiile prevăzute în proiectul de lege. Cu toate acestea, conform notei explicative prezentate de Polonia, derogarea de la Directiva 2001/18/CE s-ar referi doar la articolul 111 alineatul (2) punctele 5 și 6 din partea IV și articolul 172 din proiectul de lege, care se referă la diseminarea deliberată a OMG-urilor în scopuri experimentale. Prin urmare, evaluarea din prezenta decizie se va limita la respectivele dispoziții, fără a aduce atingere altor proceduri oficiale care, în cele din urmă, ar putea evalua conformitatea restului legii – inclusiv a altor dispoziții din articolul 111 – cu legislația comunitară.

(10)

Articolul 111 stabilește conținutul cererii pentru emiterea unei decizii privind diseminarea deliberată a unui OMG.

Conform articolului 111 alineatul (1): „Cererea pentru emiterea unei decizii privind diseminarea deliberată trebuie să conțină:”

Conform articolului 111 alineatul (2): „Cererea pentru emiterea unei decizii privind diseminarea deliberată este însoțită de următoarele:”

(11)

Articolul 172 prevede:

„(1)   Se interzice cultivarea plantelor modificate genetic, sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (2).

(2)   După consultarea cu ministrul responsabil pentru mediu și după solicitarea avizului consiliului localității (gmina) în care urmează să aibă loc cultivarea plantelor modificate genetic, ministrul responsabil pentru agricultură emite o decizie privind crearea unei zone desemnate pentru cultivarea plantelor modificate genetic într-o regiune specifică situată pe teritoriul localității (zonă desemnată pentru cultivarea plantelor modificate genetic), ca urmare a prezentării de către solicitantul menționat la articolul 4 alineatul (21) litera (f) a unei cereri privind emiterea unei decizii referitoare la o zonă desemnată pentru cultivarea plantelor modificate genetic.

(3)   O cerere privind emiterea unei decizii referitoare la o zonă desemnată pentru cultivarea plantelor modificate genetic trebuie să conțină:

(4)   Cererea se depune în scris și în format electronic.

(5)   Cererea menționată la alineatul (3) este însoțită de declarații în scris ale proprietarilor de terenuri din regiunea izolată de terenurile pe care se plănuiește să se cultive plante modificate genetic, declarații conform cărora aceștia nu se opun intenției de a crea o zonă desemnată pentru cultivarea plantelor modificate genetic.

(6)   Ministrul responsabil pentru agricultură trimite o copie a cererii privind emiterea unei decizii referitoare la o zonă desemnată pentru cultivarea plantelor modificate genetic, în scris și în format electronic, în termen de cinci zile de la prezentarea cererii, următoarelor entități:

iar acestea, în termen de 45 de zile de la data la care au primit copia cererii menționate la alineatul (3), trimit ministrului responsabil pentru agricultură poziția lor cu privire la această problemă, indicând motivele care stau la baza ei.

(7)   Ministrul responsabil pentru mediu trimite ministrului responsabil pentru agricultură poziția menționată la alineatul (6) punctul 1 după solicitarea avizului grupului menționat la articolul 26 alineatul (4) și cel al comitetului menționat la articolul 25.

(8)   Imediat după primirea cererii, consiliului localității menționat la alineatul (6) punctul 2 face publice informațiile conținute în cerere în orașul sau satul în care urmează să fie creată zona, conform modalităților specifice regiunii respective.”

(12)

Polonia a notificat Comisiei toate dispozițiile articolului 172. Fără a se aduce atingere altor proceduri oficiale care vor evalua conformitatea restului legii cu legislația comunitară, Comisia consideră că dispozițiile articolului 172 conțin derogări de la Directiva 2001/18/CE.

(13)

Domeniul de aplicare a dispozițiilor acestui alineat, coroborate cu explicația din nota explicativă, presupune un impact în primul rând asupra diseminării de OMG-uri pentru alte scopuri decât introducerea pe piață (în special pentru testările pe teren), în temeiul părții B (articolele 5-11) a Directivei 2001/18/CE.

(14)

Domeniul de aplicare a articolului 172 alineatul (1) din proiectul de lege presupune un impact asupra:

(15)

Informațiile din proiectul de lege care prezintă interpretarea impactului legii și conformitatea cu legislația comunitară sunt prezentate în nota explicativă a proiectului de lege înaintată (paginile 12 și 16-17) și în textul notificării (paginile 3-5).

(16)

Conform notificării Poloniei (paginile 3-4) și notei explicative (pagina 12), următoarele argumente susțin existența unor „elemente de condiții speciale” în sensul articolului 95 alineatul (5) din Tratatul CE.

(17)

În elaborarea normelor pentru diseminarea deliberată a organismelor modificate genetic în mediu în scopuri experimentale, principiul adoptat a fost crearea unui set de condiții cât mai stricte posibil pentru evaluarea siguranței unui anumit experiment pe teren, în contextul siguranței acestuia pentru mediu. Acest lucru este important în special pentru faptul că diseminarea este prima etapă a cercetării atunci când un organism modificat genetic intră în contact cu mediul, iar experimentul este efectuat fără măsuri efective de protecție precum cele aplicate în sistemele închise.

(18)

Efectul unui astfel de organism asupra mediului este necunoscut și ar putea fi dăunător (în special, în ceea ce privește alte organisme decât plantele superioare modificate genetic). Prin urmare, astfel de măsuri necesită menținerea unor condiții speciale de siguranță, ceea ce este în conformitate cu principiul precauției care se aplică în statele membre UE. Având în vedere bogăția biodiversității din Polonia, introducerea organismelor modificate genetic în mediu ar putea provoca dereglări grave în funcționarea acestuia.

(19)

Prin urmare, a fost adoptat principiul director conform căruia ar trebui efectuată o evaluare cât mai strictă posibil a tuturor elementelor componente ale unui anumit experiment pe teren. S-a pus accentul în special pe condițiile de mediu (compoziția solului, fauna, flora, prezența speciilor protejate, condițiile climaterice etc.).

(20)

Aceste propuneri (și anume condiționarea diseminării de acceptul proprietarilor parcelelor învecinate și de dispozițiile planului local de amenajare a teritoriului) aduc obligații suplimentare pentru solicitanți, dar nu exclud efectuarea de activități care implică diseminarea deliberată a OMG-urilor în mediu. Abordarea problemei diseminării într-o manieră restrictivă este legată și de structura agriculturii poloneze, care se numără printre cele mai fragmentate din Comunitate. Acest lucru reprezintă o problemă gravă nu numai pentru cultivarea de plante MG în scopuri comerciale, ci și pentru identificarea unor zone sigure pentru experimentele pe teren.

(21)

Autoritățile poloneze nu fac nicio referire la noi dovezi științifice referitoare la protecția mediului, apărute după adoptarea directivei.

(22)

Conform notificării Poloniei (paginile 4-5) și notei explicative (16-17), regulile privind cultivarea comercială din dispozițiile de drept intern se bazează în mare măsură pe Recomandarea 2003/556/CE a Comisiei din 23 iulie 2003 privind orientările pentru elaborarea de strategii naționale și cele mai bune practici în scopul asigurării coexistenței culturilor modificate genetic cu agricultura convențională și ecologică (9).

(23)

Ideea creării unor zone desemnate pentru cultivarea plantelor modificate genetic are la bază punctul 3.3 din anexa la recomandare, care se referă la cooperarea între exploatațiile învecinate. De asemenea, s-a ținut cont de punctul 2 și de punctul 3.3.2 (măsuri de administrare coordonate), care se referă la gruparea voluntară a terenurilor mai multor exploatații pentru cultivarea unor soiuri de culturi similare (modificate genetic, convenționale sau ecologice) dintr-o anumită regiune, precum și de punctul 3.3.3 referitor la acordurile voluntare dintre agricultori privind zone cu un singur tip de produs.

(24)

Conform proiectului de lege, cultivarea plantelor modificate genetic ar trebui limitată la regiuni care nu conțin elemente de valoare din punct de vedere al conservării naturii și a căror structură agrară permite cultivarea în siguranță a plantelor transgenice, fără a afecta activitățile altor agricultori.

(25)

Reglementările propuse în proiect permit minimizarea riscului asociat amestecării materialului de reproducere sau încrucișării plantelor modificate genetic cu plante nemodificate și fac posibilă inspectarea culturilor modificate genetic.

(26)

Unul dintre motivele introducerii derogărilor în dispozițiile de drept intern referitoare la cultivarea plantelor transgenice este necesitatea de a răspunde așteptărilor societății poloneze. Dispozițiile care restricționează cultivarea plantelor MG au ca scop prevenirea eventualelor daune care ar putea apărea dacă transgenele ar trece în culturile convenționale. Preocupările legate de cultivarea plantelor MG se referă în principal la imposibilitatea eliminării riscului de contaminare a culturilor printr-o eventuală încrucișare. Aceasta se datorează faptului că agricultura poloneză este foarte fragmentată. În Polonia există aproximativ două milioane de exploatații, iar suprafața medie a unei exploatații este mai mică de 8 ha. Agricultura poloneză se caracterizează printr-un sistem de producție convențional și există, de asemenea, un interes crescând în producția ecologică. Dat fiind nivelul ridicat de fragmentare, culturile MG nu pot fi izolate de cele convenționale sau de cele ecologice, iar acest lucru ar putea reprezenta o amenințare la dezvoltarea agriculturii ecologice poloneze. În această situație, introducerea necontrolată a plantelor transgenice în culturi ar putea aduce pierderi agricultorilor.

(27)

Reticența agricultorilor polonezi este de asemenea accentuată de absența dispozițiilor privind compensările pentru pierderile agricole rezultate din încrucișarea necontrolată a soiurilor. În prezent nu există dispoziții naționale privind coexistența celor trei tipuri de agricultură – convențională, ecologică și cea care folosește plante transgenice – dispozițiile proiectului fiind primele care încearcă să reglementeze acest aspect.

(28)

Autoritățile poloneze nu fac nicio referire la noi dovezi științifice referitoare la protecția mediului, apărute după adoptarea directivei.

(29)

Articolul 95 alineatul (5) din Tratatul CE se aplică măsurilor naționale noi, care introduc cerințe incompatibile cu cele ale unei măsuri de armonizare comunitare pe baza protecției mediului înconjurător sau a mediului de lucru, pentru o problemă specifică din acel stat membru apărută în urma adoptării măsurii de armonizare, și care sunt justificate prin dovezi științifice noi.

(30)

În plus, în conformitate cu articolul 95 alineatul (6) din Tratatul CE, Comisia aprobă sau respinge dispozițiile respective de drept intern dintr-un proiect de lege, după ce a verificat dacă acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în comerțul dintre statele membre și dacă acestea constituie sau nu un obstacol în funcționarea pieței interne.

(31)

Prin notificarea prezentată de autoritățile poloneze la data de 13 aprilie 2007 se dorește obținerea aprobării pentru introducerea articolului 111 alineatul (2) punctele 5 și 6 și a articolului 172 din legea pe care Polonia o consideră a fi o derogare de la Directiva 2001/18/CE.

(32)

Polonia a înaintat această notificare ca derogare numai de la Directiva 2001/18/CE. În consecință, evaluarea juridică din prezenta decizie se va axa numai pe Directiva 2001/18/CE.

(33)

Directiva 2001/18/CE armonizează la nivel comunitar normele privind diseminarea deliberată a OMG-urilor, pentru diseminări experimentale și pentru introducere pe piață. Acest act legislativ orizontal poate fi considerat piatra de temelie a oricărei acțiuni de diseminare deliberată de OMG în Uniunea Europeană, în special pentru că autorizările în temeiul legislației pentru produsele alimentare și furajele modificate genetic [Regulamentul (CE) nr. 1829/2003] se emit de asemenea în conformitate cu principiile sale directoare.

(34)

O comparație între dispozițiile Directivei 2001/18/CE și măsurile naționale notificate arată că acestea din urmă sunt mai restrictive decât cele ale directivei, în special cu privire la următoarele aspecte:

(35)

În lumina celor de mai sus, dacă un OMG primește autorizație de cultivare în UE în temeiul procedurii prevăzute de Directiva 2001/18/CE, statele membre nu pot introduce restricții suplimentare pentru cultivarea acestora. Cu toate acestea, legea poloneză interzice cultivarea acestora în afara zonelor specifice desemnate, chiar dacă autorizația scrisă acordată în temeiul directivei nu stabilește astfel de restricții.

(36)

Se aduce atingere Directivei 2001/18/CE, deoarece proiectul de lege restricționează cultivarea tuturor OMG-urilor în Polonia, în timp ce directiva (articolele 13-18) prevede o procedură de efectuare a unei analize de la caz la caz a riscurilor înaintea autorizării introducerii pe piață a unui OMG.

(37)

Restricțiile propuse pentru cultivarea semințelor modificate genetic în Polonia creează, de asemenea, un obstacol în calea introducerii pe piață a semințelor modificate genetic care ar fi fost autorizate în acest scop în temeiul Directivei 2001/18/CE. Prin urmare, proiectul de lege ar avea implicații asupra semințelor modificate genetic aprobate deja pentru introducerea pe piață în temeiul legislației comunitare existente, dar și pentru viitoare aprobări.

(38)

Articolul 111 alineatul (2) punctele 5 și 6 din proiectul de lege al Poloniei vizează restricționarea cultivării semințelor modificate genetic pentru diseminări experimentale. Diseminările experimentale de semințe modificate genetic sunt reglementate de Directiva 2001/18/CE, deși este vorba mai degrabă de o reglementare la nivel național, nu comunitar. Conform articolului 6 alineatul (1) din directivă („Procedura standard de autorizare”), notificarea fiecărei diseminări experimentale de OMG-uri se înaintează autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să aibă loc diseminarea. Conform articolului 6 alineatul (8), notificatorul poate continua diseminarea doar după primirea autorizației scrise din partea autorității competente și în conformitate cu orice condiție prevăzută de autorizația respectivă. În consecință, dispozițiile proiectului de lege notificat care stabilesc cerințe naționale administrative suplimentare pentru autorizarea unor astfel de diseminări, precum certificare din partea primarilor și declarații scrise ale agricultorilor învecinați că nu se opun diseminărilor, indiferent de orice potențiale riscuri, trebuie considerare ca fiind în contradicție cu directiva.

(39)

Articolul 172 alineatul (1) interzice cultivarea plantelor modificate genetic, sub rezerva dispozițiilor alineatului (2), și anume desemnarea zonelor specifice de către ministrul agriculturii. Această interdicție generală încalcă articolul 19 din Directiva 2001/18/CE, care prevede că, dacă s-a emis o autorizație scrisă pentru introducerea pe piață a unui OMG ca produs în sine sau componentă a altui produs, produsul în cauză poate fi utilizat fără alte notificări în Comunitate, atât timp cât se respectă cu strictețe condițiile specifice de utilizare și mediul și/sau zonele geografice menționate în respectivele condiții. În plus, interdicția generală din proiectul de lege al Poloniei încalcă articolul 22 din directivă, care prevede că statele membre nu pot interzice, restricționa sau împiedica introducerea pe piață a OMG-urilor, ca produse în sine sau componente ale altor produse, care se conformează prezentei directive.

(40)

În sfârșit, în conformitate cu articolul 23 din Directiva 2001/18/CE, dacă un stat membru, ca urmare a unor informații noi sau suplimentare, disponibile după data autorizației, are motive întemeiate pentru a considera că un OMG, ca produs în sine sau componentă a altui produs, care a fost notificat corect și pentru care s-a primit autorizația scrisă în conformitate cu Directiva 2001/18/CE, constituie un risc pentru sănătatea umană sau mediu, statul membru respectiv poate restricționa provizoriu sau interzice utilizarea și/sau comercializarea respectivului OMG, ca produs în sine sau componentă a altui produs pe teritoriul acestuia. Această dispoziție indică faptul că pentru un OMG se poate interzice cultivarea doar în funcție de fiecare caz în parte și în condiții speciale (noi informații disponibile după data autorizației), fără a oferi unui alt stat membru o bază pentru adoptarea unei interdicții generale pentru cultivare sau pentru alte utilizări ale OMG-urilor.

(41)

Din cele prezentate mai sus rezultă că, așa cum au explicat și autoritățile poloneze în notificare, articolul 111 alineatul (2) punctele 5 și 6 și articolul 172 nu sunt compatibile cu Directiva 2001/18/CE. În aceste condiții, nu este nevoie ca acestea să fie examinate mai în detaliu din punct de vedere al altor acte comunitare și, în special, al Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în contextul prezentei decizii. Cu toate acestea, evaluarea în temeiul Directivei 2001/18/CE nu va prejudicia evaluarea respectării de către proiectul de lege notificat a altor aspecte ale dreptului comunitar și, în special, a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în contextul procedurilor CE.

(42)

Articolul 95 alineatul (5) din Tratatul CE prevede o excepție de la principiul aplicării uniforme a dreptului comunitar și de la cel al unității pieței. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, orice excepție de la principiul aplicării uniforme a dreptului comunitar și de la cel al unității pieței trebuie interpretată în mod strict. În consecință, excepția prevăzută la articolul 95 alineatul (5) din Tratatul CE trebuie interpretată astfel încât domeniul său de aplicare să nu fie extins dincolo de cazurile pentru care este prevăzut în mod formal.

(43)

Având în vedere termenele stabilite la articolul 95 alineatul (6) din Tratatul CE, în procesul de examinare a justificării proiectelor de măsuri naționale notificate conform articolului 95 alineatul (5), Comisia trebuie să ia drept bază „motivele” prezentate de statele membre. Ceea ce înseamnă că, în temeiul tratatului, responsabilitatea dovedirii că aceste măsuri sunt justificate este a statului membru care înaintează cererea. Dat fiind cadrul procedural stabilit la articolul 95 din Tratatul CE, inclusiv termenul strict pentru adoptarea unei decizii, în mod normal Comisia trebuie să se limiteze la examinarea pertinenței elementelor prezentate de statul membru solicitant, fără a trebui să mai caute ea însăși posibile justificări.

(44)

În plus, ținând cont de caracterul excepțional al măsurilor naționale în cauză, aducerea unor dovezi pentru existența cerințelor care justifică adoptarea unei astfel de măsuri în conformitate cu articolul 95 alineatul (5) din Tratatul CE este de datoria statului membru care notifică măsura.

(45)

Articolul 95 alineatul (5) din tratat prevede că, atunci când un stat membru consideră necesar să introducă dispoziții de drept intern care reprezintă derogări de la o măsură de armonizare, aceste dispoziții sunt justificate dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții (11):

(46)

În consecință, în temeiul articolului menționat anterior, introducerea unor măsuri de drept intern care sunt incompatibile cu o măsură comunitară de armonizare trebuie justificată în primul rând prin noi dovezi științifice privind protecția mediului înconjurător sau a mediului de lucru.

(47)

Așa cum reiese din considerentul 45 al prezentei decizii, este de datoria statului membru solicitant al unei derogări să furnizeze noi dovezi științifice pentru a sprijini măsurile notificate.

(48)

Justificările înaintate de Polonia (textul notificării, paginile 3-5) sunt următoarele:

(49)

Din justificările înaintate de Polonia reiese că autoritățile poloneze nu fac nicio referire la noi informații legate de protejarea mediului în notificare sau în nota explicativă însoțitoare. Justificările acestora se referă la aspecte mai generale, ca, de exemplu, incertitudinea legată de prima etapă a cercetării, conservarea naturii și problema răspunderii. Nu se face nicio referire la noi studii științifice, cercetări, lucrări sau orice alte posibile constatări apărute după adoptarea Directivei 2001/18/CE și care să indice noi dovezi privind protecția mediului înconjurător sau a mediului de lucru.

(50)

În aceste condiții, în absența unor elemente științifice noi, Comisia nu are niciun motiv să înainteze notificarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și să solicite un aviz, în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE.

(51)

Dat fiind faptul că prezentarea dovezilor științifice reprezintă o condiție cumulativă pentru îndeplinirea cerințelor articolului 95 alineatul (5) din Tratatul CE, absența acestora atrage după sine respingerea notificării fără necesitatea continuării examinării îndeplinirii condițiilor.

(52)

Articolul 95 alineatul (5) din Tratatul CE prevede că, dacă un stat membru consideră necesar să introducă dispoziții de drept intern ca derogări de la măsurile comunitare de armonizare, dispozițiile de drept intern trebuie justificate prin dovezi științifice noi privind protecția mediului înconjurător sau a mediului de lucru, trebuie să fie vorba de o problemă specifică statului membru solicitant și trebuie să fi apărut după adoptarea măsurii de armonizare.

(53)

Notificarea Poloniei nu furnizează noi dovezi științifice privind protecția mediului înconjurător sau a mediului de lucru, care ar putea apărea după adoptarea Directivei 2001/18/CE privind diseminarea deliberată în mediu a OMG-urilor și care ar justifica necesitatea de a introduce măsurile naționale notificate.

(54)

În consecință, cerea Poloniei de a introduce articolul 111 alineatul (2) punctele 5 și 6 și articolul 172 pentru a obține derogări de la dispozițiile Directivei 2001/18/CE în ceea ce privește diseminarea experimentală și cultivarea OMG-urilor în Polonia nu îndeplinește condițiile stabilite de articolul 95 alineatul (5).

(55)

În lumina elementelor puse la dispoziția sa pentru evaluarea meritelor justificărilor prezentate pentru măsurile naționale notificate și în lumina considerațiilor de mai sus, Comisia consideră că cererea Poloniei de a introduce dispoziții de drept intern de derogare de la Directiva 2001/18/CE, înaintată la data de 13 aprilie 2007, nu îndeplinește condițiile articolului 95 alineatul (5) din Tratatul CE, deoarece Polonia nu a furnizat noi dovezi științifice privind protecția mediului înconjurător sau a mediului de lucru pentru o problemă specifică Poloniei.

(56)

În consecință, Comisia consideră că dispozițiile de drept intern notificate nu pot fi aprobate în conformitate cu articolul 95 alineatul (6) din tratat,

19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/26

(1)

Decizia 2002/231/CE a Comisiei din 18 martie 2002 de stabilire a criteriilor ecologice revizuite pentru acordarea etichetei ecologice comunitare pentru articole de încălțăminte și de modificare a Deciziei 1999/179/CE (2) expiră la 31 martie 2008.

(2)

Decizia 2002/255/CE a Comisiei din 25 martie 2002 de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru televizoare (3) expiră la 31 martie 2008.

(3)

Decizia 2002/272/CE a Comisiei din 25 martie 2002 de stabilire a criteriilor de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru îmbrăcăminți de pardoseală rezistente (4) expiră la 31 martie 2008.

(4)

Decizia 2002/371/CE a Comisiei din 15 mai 2002 de stabilire a criteriilor de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru produsele textile și de modificare a Deciziei 1999/178/CE (5) expiră la 31 mai 2008.

(5)

Decizia 2003/200/CE a Comisiei din 14 februarie 2003 de stabilire a unor criterii ecologice revizuite de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru detergenți de rufe și de modificare a Deciziei 1999/476/CE (6) expiră la 29 februarie 2008.

(6)

Decizia 2003/287/CE a Comisiei din 14 aprilie 2003 de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru servicii de cazare pentru turiști (7) expiră la 30 aprilie 2008.

(7)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1980/2000, a fost realizată o revizuire periodică a criteriilor ecologice, precum și a cerințelor de evaluare și verificare aferente, stabilite de aceste decizii.

(8)

Având în vedere diferitele etape ale procesului de revizuire a deciziilor menționate anterior, se impune prelungirea perioadei de valabilitate a criteriilor ecologice și a cerințelor, cu 12 luni, în cazul Deciziilor 2002/255/CE și 2002/371/CE, cu 18 luni, în cazul Deciziei 2003/287/CE, și cu 24 de luni, în cazul Deciziilor 2002/231/CE, 2002/272/CE și 2003/200/CE.

(9)

Întrucât obligația de revizuire în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1980/2000 se referă numai la criteriile ecologice și la cerințele de evaluare și verificare, este necesar ca Deciziile 2002/231/CE, 2002/255/CE, 2002/272/CE, 2002/371/CE, 2003/200/CE și 2003/287/CE să rămână în vigoare.

(10)

Prin urmare, Deciziile 2002/231/CE, 2002/255/CE, 2002/272/CE, 2002/371/CE, 2003/200/CE și 2003/287/CE ar trebui modificate în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1980/2000,

19.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 16/28

(1)

În cazul în care cantitatea de îngrășăminte pe care un stat membru intenționează să o aplice anual pe hectar este diferită de cea precizată în Directiva 91/676/CEE la anexa III punctul 2 al doilea paragraf teza introductivă și litera (a), această cantitate trebuie să fie stabilită astfel încât să nu împiedice îndeplinirea obiectivelor specificate la articolul 1 al directivei și trebuie să fie justificată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi, în cazul de față, perioadele lungi de vegetație și culturile cu o puternică absorbție de azot.

(2)

Belgia a înaintat Comisiei o cerere de derogare pentru regiunea Flandra, în temeiul punctului 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(3)

Derogarea solicitată are în vedere intenția Belgiei de a permite aplicarea anuală în anumite exploatații din Flandra a unei cantități de până la 250 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală, în cazul parcelelor folosite ca pășuni sau cultivate cu porumb intercalat cu iarbă, respectiv a unei cantități anuale de până la 200 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală, în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă, urmat de o cultură secundară, și cu sfeclă.

(4)

Legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE în cazul regiunii Flandra, și anume „Decretul privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole” (decretul privind îngrășămintele), a fost adoptată la 22 decembrie 2006 (2) și se aplică și derogării solicitate.

(5)

Decretul privind îngrășămintele se aplică pe întreg teritoriul Flandrei.

(6)

Legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE include limite pentru aplicarea cantităților de azot și de fosfor. Ca regulă generală, aportul de fosfor prin aplicarea de îngrășăminte chimice este interzis, cu excepția cazului în care are loc o analiză a solului și autoritatea competentă eliberează o autorizație.

(7)

Datele privind calitatea apelor indică o tendință descendentă a concentrației medii de nitrați din apele subterane și a concentrației medii de nutrienți, inclusiv fosfor, din apele de suprafață.

(8)

Aplicarea de azot din îngrășăminte de origine animală s-a diminuat în perioada 1997-2005, de la 162 milioane kg la 122 milioane kg, iar aplicarea de fosfor (P2O5) din îngrășăminte de origine animală s-a redus în aceeași perioadă de la 72 milioane kg la 50 milioane kg, în ambele cazuri scăderea fiind o consecință a reducerii efectivului de animale, a hrănirii sărace în elemente nutritive și a procesării îngrășămintelor. În comparație cu 1991, utilizarea de azot și de fosfor din îngrășăminte chimice a scăzut cu 44 %, respectiv cu 82 %, valorile actuale fiind de 57 kg pe hectar pentru azot și de 6 kg pe hectar pentru fosfat.

(9)

Documentele justificative prezentate în notificare demonstrează că valorile propuse anual pe hectar, și anume 250 kg de azot, respectiv 200 kg, din îngrășăminte de origine animală sunt justificate pe baza unor criterii obiective, cum ar fi perioadele lungi de vegetație și culturile cu o puternică absorbție de azot.

(10)

După ce a examinat cererea, Comisia consideră că valorile propuse anual pe hectar, și anume 250 kg de azot, respectiv 200 kg, din îngrășăminte de origine animală nu vor împiedica îndeplinirea obiectivelor din Directiva 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte.

(11)

Pentru a evita ca aplicarea derogării solicitate să conducă la intensificarea activităților de creștere a animalelor, autoritățile competente ar trebui să asigure limitarea efectivului de animale din fiecare exploatație (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind îngrășămintele din 22 decembrie 2006.

(12)

Prezenta decizie ar trebui să se aplice în coroborare cu al doilea program de acțiune aflat în vigoare pentru regiunea Flandra pentru perioada 2007-2010 (Decretul privind îngrășămintele din 22 decembrie 2006).

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit prin articolul 9 din Directiva 91/676/CEE,

(a)

„exploatații” înseamnă exploatațiile care practică sau nu creșterea animalelor;

(b)

„parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare;

(c)

„culturi cu necesar ridicat de azot și cu perioade lungi de vegetație” înseamnă pășuni, cu porumb intercalat, înainte sau după recoltare, cu iarbă cosită și îndepărtată de pe teren, cu titlu de cultură secundară, grâu de iarnă urmat de o cultură secundară, sfeclă de zahăr sau sfeclă furajeră;

(d)

„culturi cu necesar ridicat de azot și cu perioade lungi de vegetație” înseamnă pășuni, cu porumb intercalat, înainte sau după recoltare, cu iarbă cosită și îndepărtată de pe teren, cu titlu de cultură secundară, grâu de iarnă urmat de o cultură secundară, sfeclă de zahăr sau sfeclă furajeră;

(e)

„animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, caprine și cabaline;

(f)

„tratarea îngrășămintelor de origine animală” desemnează procesul de separare fizico-mecanică a dejecțiilor de la porci într-o fracțiune solidă și una lichidă, proces destinat să îmbunătățească aplicarea de îngrășăminte și să faciliteze absorbția de azot și de fosfor;

(g)

„profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului până la adâncimea de 0,90 m, cu excepția cazului în care nivelul maxim mediu al pânzei freatice este mai mic; în acest caz, adâncimea maximă este nivelul maxim mediu al pânzei freatice.

(a)

numărul de animale, o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare, inclusiv volumul de depozitare disponibil pentru îngrășăminte;

(b)

un calcul al cantității de azot și fosfor din îngrășămintele de origine animală produse în exploatație;

(c)

descrierea tratării îngrășămintelor de origine animală și caracteristicile estimate ale îngrășămintelor tratate;

(d)

cantitatea, tipul și caracteristicile îngrășămintelor de origine animală distribuite în interiorul sau în exteriorul exploatației;

(e)

un calcul al cantității de azot și fosfor din îngrășămintele de origine animală destinate aplicării în exploatație;

(f)

rotația culturilor și suprafața cultivată a parcelelor folosite pentru culturi cu necesar ridicat de azot și perioade lungi de vegetație, precum și a parcelelor utilizate pentru alte culturi, inclusiv o hartă schematică indicând amplasarea parcelelor individuale;

(g)

necesarul de azot și de fosfor al culturilor, prevăzut pentru fiecare parcelă;

(h)

aplicarea de azot și fosfor provenit din îngrășăminte de origine animală pentru fiecare parcelă;

(i)

aplicarea de azot și de fosfor cu îngrășăminte chimice și alte tipuri de îngrășăminte pe fiecare parcelă.

(a)

pășunile se ară primăvara;

(b)

pășunile nu includ plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic;

(c)

cultura de iarbă arată este urmată imediat de o cultură cu un necesar ridicat de azot, iar îngrășămintele nu se aplică în anul arării pășunilor permanente;

(d)

culturile secundare se însămânțează imediat după recoltarea grâului de iarnă, cel târziu până la 10 septembrie;

(e)

culturile secundare nu se ară înainte de 15 februarie, pentru a asigura menținerea unei pături vegetale permanente a suprafeței arabile, de natură să compenseze pierderile de nitrați din subsol apărute toamna și să limiteze pierderile din timpul iernii.