16.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 13/1

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 26/2008 AL COMISIEI

din 15 ianuarie 2008

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (1), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)	În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 16 ianuarie 2008.

---

(1)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.

---

---

16.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 13/3

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 27/2008 AL COMISIEI

din 15 ianuarie 2008

privind deschiderea și modul de administrare a anumitor contingente tarifare anuale pentru produsele aferente codurilor CN 0714 10 91, 0714 10 99, 0714 90 11 și 0714 90 19, originare din anumite țări terțe, altele decât Thailanda

(versiune codificată)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1095/96 al Consiliului din 18 iunie 1996 privind punerea în aplicare a concesiilor stabilite în lista CXL, întocmită în urma încheierii negocierilor GATT, articolul XXIV.6 (1), în special articolul 1 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2449/96 al Comisiei din 18 decembrie 1996 privind deschiderea și modul de administrare a anumitor contingente tarifare anuale pentru produsele aferente codurilor CN 0714 10 91, 0714 10 99, 0714 90 11 și 0714 90 19, originare din anumite țări terțe, altele decât Thailanda (2) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (3). Este necesar, pentru motive de claritate și de raționalizare, să se codifice regulamentul menționat.

(2)

Comunitatea s-a angajat, în cadrul negocierilor comerciale multilaterale ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), să deschidă anumite contingente tarifare anuale pentru produsele aferente codurilor CN 0714 10 91, 0714 10 99, 0714 90 11 și 0714 90 19 originare din Indonezia, din Republica Populară Chineză (China), din alte părți contractante ale OMC decât Thailanda, și din alte țări nemembre ale OMC. În cadrul acestor contingente dreptul vamal este limitat la 6 % ad valorem. Aceste contingente urmează a fi deschise în regim multianual și administrate de către Comisie.

(3)

Este necesar să se mențină un sistem de administrare care să asigure că se pot importa numai produsele provenite din China și Indonezia, în virtutea contingentelor alocate acestor țări. În consecință, emiterea licențelor de import este în continuare subordonată obligației de a se prezenta licențe de export emise de autoritățile acestor două țări, ale căror modele au fost trimise Comisiei. În conformitate cu practica urmată timp de mai mulți ani în ceea ce privește produsele originare din Vietnam, cererile de licențe de import se supun obligației prezentării unei autorizații emise la inițiativa țării exportatoare și, de asemenea, altor dispoziții.

(4)	Importurile pe piața comunitară de astfel de produse au fost administrate în mod tradițional pe baza anului calendaristic; acest regim ar trebui menținut.

(5)

Importul produselor aferente codurilor CN 0714 10 91, 0714 10 99, 0714 90 11 și 0714 90 19 face obiectul prezentării unei licențe de import pentru care normele metodologice comune de aplicare sunt stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 al Comisiei (4). Regulamentul (CE) nr. 1342/2003 al Comisiei (5) stabilește norme metodologice speciale de aplicare a regimului licențelor pentru cereale și orez.

(6)	Ar trebui aplicate normele suplimentare uzuale pentru administrarea acestor contingente, referitoare, în special, la prezentarea cererilor, eliberarea licențelor și monitorizarea importurilor.

(7)	Ar trebui, în special, să se constate originea produselor, prevăzându-se ca eliberarea licențelor de import să se supună obligației prezentării certificatelor de origine emise de țările respective. Cu toate acestea, nu este necesar un certificat de origine pentru produsele originare din China.

(8)

Pentru a asigura o bună gestionare a regimurilor de import respective, cererile de licențe de import nu pot să prevadă o cantitate mai mare decât cea înscrisă în documentul care atestă încărcarea și transportul maritim efectiv către Comunitate. Ar trebui să se stabilească, de asemenea, o cantitate maximă pentru fiecare cerere, precum și faptul că în niciun caz cererile nu pot să prevadă o cantitate mai mare decât cea pentru care se prezintă dovezile menționate anterior.

(9)

În cazul în care cantitățile descărcate efectiv par să fie puțin mai mari decât cantitățile înscrise în licențele de import, ar trebui să se adopte măsurile necesare prin care să se asigure punerea în liberă circulație a cantităților excedentare, în cazul în care țara de origine a produselor poate garanta că se pot efectua formalitățile necesare în acest sens. Se constată că Indonezia și China sunt în măsură să îndeplinească aceste condiții.

(10)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cerealelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

CONTINGENTE

Articolul 1

De la 1 ianuarie 1997 se deschid următoarele contingente tarifare anuale pentru importurile de produse aferente codurilor CN 0714 10 91, 0714 10 99, 0714 90 11 și 0714 90 19, la o cotă de 6 % a dreptului vamal ad valorem:

(a)	un contingent de 825 000 tone pentru produsele în cauză provenite din Indonezia;

(b)	un contingent de 350 000 tone pentru produsele în cauză provenite din Republica Populară Chineză (China);

(c)	un contingent de 145 590 tone pentru produsele în cauză provenite din țări membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), altele decât Thailanda;

(d)

un contingent de 32 000 tone pentru produsele în cauză provenite din țări nemembre ale OMC, din care 2 000 tone sunt rezervate pentru importul produselor de genul celor utilizate pentru consumul uman, puse în ambalaje de uz imediat cu un conținut net de maximum 28 de kilograme, fie proaspete și întregi, fie congelate și fără pieliță, eventual tăiate în bucăți.

Contingentele menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) poartă, respectiv, numerele de ordine 09.4009, 09.4010 și 09.4011.

Pentru contingentul menționat la primul paragraf litera (d), numerele de ordine 09.4021 și 09.4012 sunt atribuite, respectiv, părții din contingent rezervată pentru importul produselor de tipurile utilizate pentru consumul uman (2 000 de tone) și celeilalte părți nerezervate (30 000 de tone).

Se aplică atât dispozițiile Regulamentelor (CE) nr. 1291/2000, (CE) nr. 1342/2003, cât și ale Regulamentului (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei (6), cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 2

Pentru punerea în liberă circulație a produselor menționate în articolul 1, cererile pentru certificate de import se depun în orice stat membru, licențele emise fiind valabile pe tot teritoriul Comunității.

Articolul 3

(1)   Cererile pentru licențe de import se admit în cazul în care:

(a)

sunt însoțite de originalul unui certificat stabilit de autoritățile competente din țara respectivă, prin care se atestă originea mărfii, în conformitate cu modelul prezentat în anexa I. Cu toate acestea, certificatul nu este necesar pentru importul de produse originare din China și menționate în articolul 1 primul paragraf litera (b);

(b)

sunt însoțite de o dovadă, sub forma unei copii a scrisorii de trăsură, conform căreia marfa a fost încărcată în țara terță de origine și este transportată în Comunitate cu nava menționată în cerere și, în cazul în care țara terță nu are acces direct la mare, se furnizează, de asemenea, un document de transport internațional care să ateste transportul mărfii din țara de origine la portul de încărcare;

(c)

în cazul produselor originare din Indonezia și China, dacă marfa este însoțită de licențele de export prevăzute în capitolul II, eliberate de autoritățile acestor țări, completate în mod corespunzător în conformitate cu modelele prevăzute în anexele II și III. Originalele acestor licențe se păstrează de către autoritatea emitentă a licenței de import. Cu toate acestea, în cazul în care cererea de licență de import se referă numai la o parte din cantitatea prevăzută de licența de export, organismul emitent menționează pe original cantitatea pentru care a fost utilizat originalul și, după ce l-a ștampilat, înapoiază originalul părții interesate. Numai cantitatea indicată în căsuța 7 a licenței de export din Indonezia și, respectiv, în căsuța 9 a licenței de export din China se iau în considerare la eliberarea licenței de import;

(d)	în cazul în care se referă la o cantitate care nu depășește cantitatea indicată în documentele menționate la literele (a), (b) și (c).

(2)   Cererile pentru licențele de import prezentate în vederea punerii în liberă circulație a produselor de genul celor folosite pentru consumul uman, aferente codurilor CN 0714 10 91 și 0714 90 11, nu pot să prevadă o cantitate care depășește 150 tone pentru fiecare parte interesată care acționează în nume propriu.

CAPITOLUL II

LICENȚE DE EXPORT

Articolul 4

(1)   Licențele de export emise de către autoritățile Indoneziei și Republicii Populare Chineze se tipăresc în limba engleză.

(2)   Originalul și copiile licențelor se completează la mașina de scris ori de mână. În ultimul caz, ele trebuie completate cu cerneală și litere de tipar.

(3)   Fiecare licență de export are un număr de serie printat în prealabil. De asemenea, în căsuța superioară, licența are un număr de licență. Copiile au aceleași numere ca și originalul.

Articolul 5

(1)   Licențele de export sunt valabile timp de 120 de zile de la data eliberării lor. Data eliberării licenței este inclusă în termenul de valabilitate a licenței.

Licențele sunt valabile numai dacă au căsuțele corect completate și sunt vizate corespunzător, în conformitate cu indicațiile menționate pe licențe. Cantitățile se exprimă în cifre și în litere.

(2)   Licențele de export sunt vizate corespunzător dacă menționează data eliberării și dacă au ștampila organismelor emitente și semnătura persoanelor abilitate să le semneze.

CAPITOLUL III

LICENȚE DE IMPORT

Articolul 6

Cererea de licență și licența trebuie să prevadă:

(a)	în căsuța 8, țara terță de origine a produsului respectiv. Licența comportă obligația ca importul să se efectueze din țara respectivă;

(b)	la rubrica 24, una dintre mențiunile care figurează în anexa IV;

(c)	în căsuța 20, denumirea navei care a transportat marfa în Comunitate, numărul certificatului de origine prezentat și, în cazul produselor originare din China și Indonezia, numărul și data licenței de export indonezian și, respectiv, chinez.

Articolul 7

(1)   Fără a aduce atingere articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 1342/2003, garanția pentru licențele de import este de 20 EUR per tonă.

Cu toate acestea, în cazul produselor originare din China, garanția este de 5 EUR per tonă.

(2)   În cazul în care, în temeiul articolului 8 alineatul (4), cantitatea pentru care se eliberează licența este inferioară cantității prevăzute în cerere, se eliberează garanția corespunzătoare diferenței.

(3)   Articolul 5 alineatul (1) a patra liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 nu se aplică.

Articolul 8

(1)   Cererile de licențe se prezintă săptămânal autorităților competente ale statelor membre de luni până miercuri, până la ora 13.00, ora Bruxelles-ului.

Cu toate acestea, prima zi a fiecărui an pentru depunerea cererilor este prima zi lucrătoare din luna ianuarie.

(2)   Pentru produsele originare din Indonezia sau China, cererile de licențe pot avea drept obiect importurile planificate pentru anul următor, în cazul în care cererile se prezintă în cursul lunii decembrie în baza unei licențe de export emise de către autoritățile indoneziene sau chineze pentru anul respectiv.

(3)   Statele membre comunică Comisiei, în ziua următoare datei la care se depun cererile și până la ora 13.00, ora Bruxelles-ului, a zilei de joi, care urmează termenului-limită de depunere a cererilor prevăzut la alineatul (1) primul paragraf, următoarele informații:

(a)	cantitățile totale care fac obiectul cererilor de licențe, după origine și cod al produselor;

(b)	numărul certificatului de origine prezentat și cantitatea totală care figurează în documentul original sau în extras;

(c)	numerele de referință ale licențelor de export eliberate de autoritățile indoneziene sau chineze și cantitățile corespondente, precum și numele navei.

(4)   Licența de import se eliberează în a patra zi lucrătoare care urmează comunicării menționate la alineatul (3).

(5)   Licențele de import pentru produsele originare din Indonezia sau China pentru care se depun cereri în luna decembrie pentru anul următor nu se emit înainte de prima zi lucrătoare din luna ianuarie a anului respectiv.

Articolul 9

Sub rezerva articolului 10 alineatul (2) din prezentul regulament și fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, cantitatea dată în liberă circulație nu poate depăși cantitatea prevăzută în căsuțele 17 și 18 din licențele de import; în acest scop, în căsuța 19 din licență se înscrie cifra 0.

Articolul 10

(1)   În cazul produselor originare din Indonezia, atunci când se constată că dintr-un transport s-au descărcat efectiv cantități mai mari decât cele prevăzute de licența (licențele) de import emis(e) pentru transportul respectiv, autoritățile competente care au emis licența (licențele) în cauză, la cererea importatorului, notifică prin mijloace electronice Comisiei fiecare caz în parte și, în cel mai scurt timp, numărul sau numerele licențelor de export indonezian, numărul sau numerele licențelor de import, cantitatea excedentară și denumirea navei.

Comisia contactează autoritățile indoneziene în vederea întocmirii unor licențe de export noi. Până la întocmirea acestora, cantitățile excedentare nu pot fi date în liberă circulație atâta timp cât nu se pot prezenta noile licențe de import pentru cantitățile respective. Noile licențe de import se emit în condițiile stabilite la articolul 8.

(2)   Cu toate acestea, prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care se constată cantități descărcate care nu depășesc cu 2 % cantitatea prevăzută de licențele de import emise, corespunzătoare licențelor de export acordate pentru nava respectivă, autoritățile competente ale statului membru de punere în liberă circulație autorizează, la cererea importatorului, punerea în liberă circulație a cantității excedentare, contra plății unui drept vamal limitat la 6 % ad valorem, și constituirea de către importator a unei garanții cu o valoare egală cu diferența dintre dreptul vamal integral și dreptul vamal plătit.

Comisia, la primirea informațiilor menționate în alineatul (1) primul paragraf, contactează autoritățile indoneziene în vederea emiterii unor noi licențe de export.

Garanția se eliberează la prezentarea autorităților competente ale statului membru de punere în liberă circulație, a unei licențe de import suplimentare pentru cantitatea excedentară în cauză. Cererea de licență nu se supune obligației de a constitui o garanție referitoare la licența prevăzută la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 și articolul 7 din prezentul regulament. Licența se emite în condițiile stabilite la articolul 8 din prezentul regulament și la prezentarea unei licențe sau a mai multor licențe de export emise de autoritățile indoneziene pentru cantitatea excedentară în cauză. Licența de import suplimentară conține, de asemenea, la rubrica 20 una dintre mențiunile care figurează în anexa V.

Garanția se reține pentru cantitățile pentru care nu se prezintă, în termen de 4 luni, o licență de import suplimentară, cu excepția cazurilor de forță majoră, care începe să curgă cu începere de la data acceptării declarației de punere în liberă circulație menționată la primul paragraf.

După completarea și ștampilarea licenței de import suplimentare de către autoritatea competentă, la eliberarea garanției, licența de import se expediază autorității emitente în cel mai scurt timp.

(3)   Aplicarea dispozițiilor prevăzute la alineatele (1) și (2) nu poate avea drept consecință importul unor cantități de mărfuri care depășesc contingentul total autorizat pentru anul respectiv. În cazul în care, la emiterea unei licențe de import suplimentare, se constată că s-a depășit contingentul total, cantitatea prevăzută de licența suplimentară se deduce din contingentul total autorizat pentru anul următor.

Articolul 11

Cantitățile de produse la care se referă fiecare licență de import emisă se deduc din contingentul total autorizat pentru anul în care au fost eliberate licențele respective.

Licențele eliberate în temeiul prezentului regulament sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității timp de 60 de zile de la data eliberării lor efective, în sensul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000.

Cu toate acestea, licențele emise pentru produsele originare din Indonezia sau China sunt valabile până în ultima zi de valabilitate a licenței de export, plus 30 de zile.

Ultima zi de valabilitate a licențelor de import nu poate fi posterioară datei de 31 decembrie a anului în care au fost eliberate.

Articolul 12

Regulamentul (CE) nr. 2449/96 se abrogă.

Referirile la regulamentul abrogat se interpretează ca referiri la prezentul regulament și sunt înțelese în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VII.

Articolul 13

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 146, 20.6.1996, p. 1.

(2)  JO L 333, 21.12.1996, p. 14. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1884/2006 (JO L 364, 20.12.2006, p. 44).

(3)  A se vedea anexa VI.

(4)  JO L 152, 24.6.2000, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2006 (JO L 365, 21.12.2006, p. 52).

(5)  JO L 189, 29.7.2003, p. 12. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1996/2006 (JO L 398, 30.12.2006, p. 1).

(6)  JO L 238, 1.9.2006, p. 13.

---

---

---

---

---

---

---

---

16.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 13/15

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 28/2008 AL COMISIEI

din 15 ianuarie 2008

de stabilire a taxelor la import în sectorul cerealelor aplicabile de la 16 ianuarie 2008

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cerealelor (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei din 28 iunie 1996 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1766/92 al Consiliului în ceea ce privește taxele de import în sectorul cerealelor (2), în special articolul 2 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului stipulează că, pentru produsele având codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâul comun de calitate superioară), 1002, ex 1005, cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007, cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, taxa la import este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la import, majorată cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil expedierii în cauză. Cu toate acestea, această taxă nu poate depăși valoarea taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)	Articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului stipulează că, în scopul calculării taxei la import menționate la alineatul (2) din articolul de mai sus, aceasta se stabilește periodic pentru produsele în cauză în funcție de prețurile CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96, prețul folosit pentru calcularea taxei la import pentru produsele având codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00, 1005 10 90, 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic, în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 4 din regulamentul menționat anterior.

(4)	Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 16 ianuarie 2008, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe.

(5)	Cu toate acestea, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2008 al Consiliului din 20 decembrie 2007 privind suspendarea temporară a taxelor vamale la importul anumitor cereale pentru anul de comercializare 2007/2008 (3), se suspendă aplicarea anumitor taxe stabilite prin prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Începând cu 16 ianuarie 2008, taxele la import în sectorul cerealelor menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului se stabilesc în anexa I la prezentul regulament în baza elementelor care figurează în anexa II.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 16 ianuarie 2008.

---

(1)  JO L 270, 21.10.2003, p. 78. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 735/2007 (JO L 169, 29.6.2007, p. 6). Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu 1 iulie 2008.

(2)  JO L 161, 29.6.1996, p. 125. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1816/2005 (JO L 292, 8.11.2005, p. 5).

(3)  JO L 1, 4.1.2008, p. 1.

---

---

---

16.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 13/18

---

DECIZIA COMISIEI

din 12 decembrie 2007

privind punerea în aplicare a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal

[notificată cu numărul C(2007) 6306]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/49/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 2004/387/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind furnizarea interoperabilă de servicii de guvernare electronică europene către administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni (IDABC) (1), în special articolul 4,

întrucât:

(1)

La 17 martie 2006, reprezentanții statelor membre din cadrul Comitetului consultativ pentru piața internă (2) au aprobat planul global de punere în aplicare a Sistemului de informare al pieței interne, denumit în continuare „IMI”, și continuarea acestuia, care vizează îmbunătățirea comunicării între administrațiile statelor membre.

(2)	Prin Decizia COM/2006/3606 din 14 august 2006 privind a treia revizuire a Programului de lucru IDABC 2005-2009, Comisia a decis finanțarea și instituirea Sistemului de informare al pieței interne ca proiect de interes comun.

(3)	Finanțarea ulterioară a fost acordată prin Decizia COM/2007/3514 a Comisiei din 25 iulie 2007 privind cea de-a patra revizuire a Programului de lucru IDABC.

(4)

Scopul IMI este sprijinirea de acte legislative în domeniul pieței interne, care necesită un schimb de informații între administrațiile statelor membre, inclusiv Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (3) și Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (4).

(5)

Deoarece în cadrul IMI trebuie să se asigure protecția datelor cu caracter personal, este necesară completarea deciziei de instituire a IMI în acest sens. Având în vedere faptul că diferitele sarcini și funcții ale Comisiei și ale statelor membre privind IMI vor implica diferite responsabilități și obligații privind normele de protecție a datelor, este necesar să se definească aceste funcții, responsabilități și drepturi de acces.

(6)	Avizul Grupului de lucru instituit prin articolul 29 privind problemele de protecție a datelor legate de Sistemul de informare al pieței interne (IMI) (5) necesită în mod expres o decizie a Comisiei prin care să se stabilească drepturile și obligațiile participanților la IMI.

(7)

Schimbul de informații prin mijloace electronice între statele membre ar trebui să respecte normele privind protecția datelor cu caracter personal din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (6) și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (7).

(8)

Pentru a asigura consultări ulterioare între autoritățile competente și pentru a oferi sprijin în situațiile în care o persoană vizată de date dorește să conteste o decizie administrativă negativă luată pe baza unui schimb de informații, toate datele cu caracter personal transmise între autoritățile competente și prelucrate în IMI trebuie păstrate șase luni după încheierea formală a unui schimb de informații. După expirarea celor șase luni toate datele cu caracter personal trebuie eliminate. Se consideră că o perioadă de păstrare de șase luni este adecvată deoarece aceasta corespunde duratei procedurilor administrative prevăzute în legislația comunitară în temeiul căreia are loc schimbul de informații,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL 1

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește funcțiile, drepturile și obligațiile participanților la IMI și ale utilizatorilor IMI, menționate la articolul 6, referitoare la condițiile de protecție a datelor în ceea ce privește funcționarea Sistemului de informare al pieței interne, denumit în continuare „IMI”.

Articolul 2

Calitatea datelor

Autoritățile competente din statele membre fac schimb de date cu caracter personal, pe care le prelucrează ulterior doar în scopurile menționate în actele comunitare corespunzătoare, astfel cum se stabilește în anexă, pe baza cărora are loc schimbul de informații, denumite în continuare „actele comunitare corespunzătoare”.

Cererile de informații din partea autorităților competente ale unui stat membru către autoritățile altui stat membru și răspunsul la acestea se bazează pe întrebările multilingve și pe câmpurile de date definite în scopurile IMI și elaborate de Comisie în colaborare cu statele membre.

Articolul 3

Operatorii

Responsabilitățile care revin operatorului în temeiul articolului 2 litera (d) din Directiva 95/46/CE și al articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 vor fi exercitate în comun de actorii IMI, în conformitate cu articolul 6, având în vedere responsabilitățile acestora în cadrul IMI.

Operatorii trebuie să se asigure că persoana vizată de date își poate exercita drepturile la informare, de acces, rectificare și obiecție în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor. Participanții la IMI trebuie să prezinte declarații de confidențialitate în format corespunzător.

Articolul 4

Păstrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor care fac obiectul schimburilor de informații

Toate datele cu caracter personal ale persoanelor care fac obiectul schimburilor de informații, transmise între autoritățile competente și prelucrate în IMI, sunt eliminate la șase luni de la încheierea oficială a schimbului de informații, cu condiția ca o autoritate competentă a Comisiei să nu solicite în mod expres eliminarea anterioară a acestora.

În cazul unei astfel de solicitări, Comisia acționează în termen de 10 zile lucrătoare, în funcție de acordul celorlalte autorități competente implicate.

Articolul 5

Păstrarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor IMI

Datele cu caracter personal ale utilizatorilor IMI, menționate la articolul 6, sunt păstrate în cadrul IMI atât timp cât aceștia continuă să utilizeze sistemul și sunt eliminate de autoritatea competentă în momentul încetării acestei activități.

Datele cu caracter personal menționate la primul paragraf includ numele întreg, adresa de e-mail de serviciu, numărul de telefon și numerele de fax de serviciu ale utilizatorilor IMI.

CAPITOLUL 2

FUNCȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI LEGATE DE IMI

Articolul 6

Participanții și utilizatorii IMI

(1)   Participanții IMI sunt:

(a)	autoritățile competente din statele membre, în temeiul articolului 7;

(b)	coordonatorii, în temeiul articolului 8;

(c)

Comisia.

(2)   Numai persoanele fizice care își desfășoară activitatea sub controlul unei autorități competente sau al unui coordonator, denumite în continuare „utilizatori IMI”, pot folosi IMI, în temeiul articolului 9.

Articolul 7

Autorități competente

În scopurile specificate în actul comunitar corespunzător, pe baza căruia va avea loc schimbul de informații, autoritățile competente asigură schimbul informațiilor respective în cadrul IMI.

Articolul 8

Coordonatorii IMI

(1)   Fiecare stat membru numește un coordonator național IMI care asigură aplicarea IMI la nivel național.

De asemenea, fiecare stat membru poate numi unul sau mai mulți coordonatori delegați IMI, în funcție de structura sa administrativă internă, cu responsabilități de coordonare într-un anumit domeniu legislativ, un sector administrativ sau o regiune geografică.

(2)   Comisia înregistrează coordonatorii naționali IMI în IMI și le acordă accesul la IMI.

(3)   Dacă un stat membru numește un coordonator delegat IMI în temeiul alineatului (1), coordonatorul național IMI îl înregistrează în IMI și îi acordă dreptul de acces la sistem.

(4)   Coordonatorii înregistrează sau confirmă înregistrarea autorităților competente care solicită acces la IMI și asigură funcționarea eficientă a acestuia. De asemenea, coordonatorii acordă autorităților competente dreptul de acces la domeniile legislative pentru care sunt autorizate.

(5)   Toți coordonatorii pot acționa în calitate de autorități competente. În astfel de cazuri, un coordonator are aceleași drepturi de acces ca și o autoritate competentă.

Articolul 9

Rolurile utilizatorilor IMI

(1)   Utilizatorii IMI pot avea unul sau mai multe dintre următoarele roluri: utilizator cu drepturi de gestionare a cererii, utilizator cu drepturi de alocare a cererii, utilizator cu drepturi de supervizare a cererii și administratori de date la nivel local.

(2)   Fiecare utilizator IMI primește o anumită serie de drepturi de acces asociate cu rolul de utilizator pe care îl deține, în conformitate cu articolul 12.

(3)   Orice utilizator IMI poate căuta o autoritate competentă specifică.

(4)   Utilizatorii IMI responsabili de gestionarea cererilor pot participa la schimburile de informare în numele propriei autorități competente.

(5)   Utilizatorii IMI cu drepturi de alocare a cererii într-o autoritate competentă pot atribui o cerere de informare unuia sau mai multor gestionari de cerere în cadrul acelei autorități.

Utilizatorii IMI cu drepturi de alocare a cererii care țin de un coordonator pot atribui o cerere de informare unuia sau mai multor gestionari de cerere în cadrul autorității în cauză.

(6)   Utilizatorii IMI care țin de un coordonator pot fi numiți gestionari de cerere.

Aceștia pot aproba transmiterea de cereri sau de răspunsuri prin intermediul unei autorități competente atunci când această procedură de aprobare a fost menționată drept necesară de către coordonator și își pot exprima acordul sau dezacordul atunci când o autoritate competentă nu este mulțumită de răspunsul primit.

(7)   Utilizatorii IMI numiți administratori de date la nivel local pot efectua oricare dintre următoarele activități:

(a)	actualizarea datelor cu caracter personal privind utilizatorii IMI care țin de propria autoritate;

(b)	înregistrarea utilizatorilor suplimentari pentru propria autoritate;

(c)	modificarea profilurilor de utilizator ale utilizatorilor care țin de propria autoritate.

Articolul 10

Comisia

(1)   Comisia asigură disponibilitatea și întreținerea infrastructurii IT pe baza căreia va funcționa sistemul IMI. De asemenea, furnizează un sistem multilingv care funcționează în toate limbile oficiale, precum și un serviciu central de asistență privind utilizarea IMI, destinat statelor membre.

(2)   Comisia va pune la dispoziția publicului întrebările și câmpurile de date prevăzute la articolul 2 alineatul (2).

(3)   Comisia poate participa la schimburile de informații doar în cazuri specifice în care actul comunitar corespunzător prevede schimbul de informații între statele membre și Comisie.

(4)   În cazurile vizate la alineatul (3), Comisia beneficiază de aceleași drepturi de acces ca și o autoritate competentă, în temeiul articolului 12.

CAPITOLUL 3

DREPTURI DE ACCES LA DATELE CU CARACTER PERSONAL

Articolul 11

Subiectul datelor

În sensul prezentului capitol, „persoane vizate de date” se referă doar la persoanele vizate de un anumit schimb de informații, fără a include utilizatorii IMI.

Articolul 12

Drepturile de acces ale utilizatorilor IMI

(1)   Utilizatorii cu drept de gestionare a cererii ai unei autorități competente au acces, în timpul schimbului de informații, doar la datele cu caracter personal ale:

(a)	altor utilizatori cu drept de gestionare a cererii din cadrul aceleiași autorități competente, implicați în schimbul de informații respectiv;

(b)	altor utilizatori cu drept de gestionare a cererii din cadrul celeilalte autorități competente, implicați în schimbul de informații respectiv;

(c)	utilizatorilor cu drept de supervizare a cererii ai coordonatorilor, care se ocupă de schimbul de informații respectiv;

(d)	persoanele care fac obiectul schimbului de informații respectiv. Utilizatorii cu drept de gestionare a cererii din cadrul autorității competente respondente au acces numai la datele cu caracter personal ale persoanelor vizate de îndată ce solicitarea a fost aprobată de autoritatea lor competentă.

(2)   Utilizatorii cu drepturi de alocare a cererii din cadrul unei autorități competente au acces doar la datele cu caracter personal ale:

(a)	tuturor utilizatorilor cu drept de gestionare a cererii din cadrul aceleiași autorități competente;

(b)	altor utilizatori cu drept de gestionare a cererii din cadrul celeilalte autorități competente, implicați în schimbul de informații respectiv;

(c)	utilizatorilor cu drept de supervizare a cererii ai coordonatorilor care se ocupă de schimbul de informații respectiv.

Nu au acces la datele cu caracter personal ale persoanelor vizate de date.

(3)   Utilizatorii cu drepturi de alocare a cererii ai unui coordonator au acces doar la datele cu caracter personal ale:

(a)	tuturor utilizatorilor cu drept de supervizare a cererii ai aceluiași coordonator;

(b)	utilizatorilor cu drept de gestionare a cererii din cadrul autorităților competente, implicați în schimbul de informații respectiv;

(c)	utilizatorilor cu drept de supervizare a cererii ai celuilalt coordonator implicat în schimbul de informații respectiv.

Nu au acces la datele cu caracter personal ale persoanelor vizate de date.

(4)   Utilizatorii cu drept de supervizare a cererii au acces doar la datele cu caracter personal ale:

(a)	utilizatorilor cu drept de supervizare a cererii ai coordonatorilor implicați în schimbul de informații respectiv;

(b)	utilizatorilor cu drept de gestionare a cererii din cadrul autorităților competente implicate în schimbul de informații respectiv.

Nu au acces la datele cu caracter personal ale persoanelor vizate de date.

(5)   Administratorii de date la nivel local ai unei autorități competente au acces doar la datele cu caracter personal ale tuturor utilizatorilor IMI ai aceleiași autorități competente.

Nu au acces la datele cu caracter personal ale persoanelor vizate de date.

(6)   Administratorii de date la nivel local ai unui coordonator au acces doar la datele cu caracter personal ale:

(a)	tuturor utilizatorilor IMI ai aceluiași coordonator;

(b)	tuturor administratorilor de date la nivel local ai autorităților competente și ai coordonatorilor ai căror coordonatori sunt.

Nu au acces la datele cu caracter personal ale subiecților.

(7)   Administratorii de date la nivel local ai Comisiei au acces doar la datele cu caracter personal ale:

(a)	tuturor celorlalți administratori de date la nivel local ai Comisiei;

(b)	tuturor celorlalți administratori de date la nivel local ai coordonatorilor naționali IMI.

Administratorii de date la nivel local ai Comisiei pot elimina datele cu caracter personal ale persoanelor vizate de date în temeiul articolului 4 dar nu le vor putea vizualiza.

CAPITOLUL 4

DISPOZIȚIE FINALĂ

Articolul 13

Adresanți

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

---

(1)  JO L 144, 30.4.2004.

(2)  Instituit prin Decizia 93/72/CEE a Comisiei (JO L 26, 3.2.1993, p. 18).

(3)  JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

(4)  JO L 255, 30.9.2005, p. 22. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1430/2007 al Comisiei (JO L 320, 6.12.2007, p. 3).

(5)  Avizul 01911/07/EN, WP 140.

(6)  JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(7)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

---

---

16.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 13/24

---

DECIZIA COMISIEI

din 13 decembrie 2007

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Convenția de la Aarhus, în ceea ce privește cererile de reexaminare internă a actelor administrative

(2008/50/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (1), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 stabilește dispoziții de aplicare a Convenției de la Aarhus instituțiilor și organismelor comunitare.

(2)	Titlul IV din regulamentul în cauză stabilește dispoziții aplicabile reexaminării interne a actelor și omisiunilor administrative, pentru care sunt necesare norme detaliate cu privire la conținutul și mijloacele de prezentare a cererilor.

(3)

Articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 stabilește criterii de legitimare, la nivel comunitar, a dreptului organizațiilor neguvernamentale de a prezenta o cerere de reexaminare internă în conformitate cu articolul 10 din regulamentul în cauză, a cărei aplicare transparentă și coerentă necesită norme privind dovezile care trebuie prezentate împreună cu cererile, calcularea termenului-limită de răspuns la cereri și cooperarea dintre instituțiile și organismele comunitare.

(4)	Pentru a asigura o aplicare coerentă a articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 28 iunie 2007,

DECIDE:

CAPITOLUL I

Articolul 1

Conținutul unei cereri de reexaminare internă

Orice organizație neguvernamentală care prezintă o cerere de reexaminare internă a unui act sau a unei omisiuni administrative, astfel cum se menționează la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006:

1.	precizează actul administrativ sau pretinsa omisiune administrativă care se dorește a fi reexaminat(ă) și dispozițiile dreptului mediului pe care le consideră încălcate;

2.	precizează motivele prezentării cererii;

3.	furnizează informațiile și documentele relevante care justifică motivele respective;

4.	menționează numele și coordonatele de contact ale unei persoane abilitate să reprezinte organizația neguvernamentală în raporturile cu terți în scopul introducerii cererii de reexaminare internă;

5.	furnizează dovada legitimității dreptului său de a prezenta cererea în conformitate cu articolul 3.

Articolul 2

Prezentarea cererilor

Cererile de reexaminare internă a unui act administrativ sau a unei omisiuni administrative se trimit prin poștă, fax sau e-mail persoanei (persoanelor) sau departamentului (departamentelor) desemnate de instituția sau organismul comunitar în acest sens.

Coordonatele de contact ale persoanei (persoanelor) sau departamentului (departamentelor) respective sunt puse la dispoziția publicului prin toate mijloacele adecvate.

CAPITOLUL II

Articolul 3

Criterii de legitimitate a dreptului organizațiilor neguvernamentale de a solicita reexaminări interne

(1)   Orice organizație neguvernamentală care prezintă o cerere de reexaminare internă a unui act sau a unei omisiuni administrative, astfel cum se menționează la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006, furnizează dovezi cu privire la faptul că îndeplinește criteriile stabilite la articolul 11 alineatul (1) din regulamentul în cauză, sub forma documentelor enumerate în anexa la prezenta decizie.

În cazul în care unul dintre documentele respective nu poate fi furnizat din motive care nu depind de organizația neguvernamentală, organizația în cauză poate furniza dovezi sub forma oricărui alt document echivalent.

(2)   În cazul în care, pe baza oricăruia dintre documentele menționate la punctele 1, 2 și 3 din anexă, nu reiese în mod clar că obiectul cererii de reexaminare internă se înscrie printre obiectivele și activitățile organizației neguvernamentale, organizația în cauză prezintă orice alt document care să dovedească îndeplinirea acestui criteriu.

(3)   În cazul în care, pe baza oricăruia dintre documentele menționate la punctele 1, 2 și 3 din anexă, nu reiese în mod clar că organizația neguvernamentală este o entitate independentă nonprofit, organizația în cauză prezintă o declarație în acest sens, semnată de o persoană abilitată în acest scop din cadrul organizației neguvernamentale.

Articolul 4

Evaluarea legitimității dreptului organizațiilor neguvernamentale de a solicita reexaminări interne

(1)   Instituția sau organismul comunitar în cauză se asigură că organizația neguvernamentală îndeplinește criteriile stabilite la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006, evaluând informațiile furnizate în conformitate cu articolele 1 și 3 din prezenta decizie.

(2)   În cazul în care, pe baza informațiilor respective, instituția sau organismul comunitar nu poate evalua pe deplin dacă organizația neguvernamentală îndeplinește criteriile stabilite la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006, aceasta/acesta solicită organizației documente sau informații suplimentare care trebuie furnizate în termenul precizat de instituția sau organismul comunitar în cauză. În acest interval, termenele stabilite la articolul 10 din regulament se suspendă.

(3)   După caz, instituția sau organismul comunitar în cauză poate consulta autoritățile naționale din țara în care organizația neguvernamentală este înregistrată sau din țara de origine a acesteia pentru a verifica și evalua informațiile furnizate de organizația respectivă.

Articolul 5

Cooperare administrativă

Instituțiile și organismele comunitare cooperează pentru a asigura aplicarea transparentă și coerentă a prezentei decizii.

Acestea fac schimb de informații privind organizațiile neguvernamentale recunoscute ca având dreptul de a prezenta cereri de reexaminare internă.

Articolul 6

Data aplicării

Prezenta decizie se aplică de la 28 iunie 2007.

---

(1)  JO L 264, 25.9.2006, p. 13.

---

---

16.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 13/27

---

DECIZIA COMISIEI

din 20 decembrie 2007

privind acordarea de zile suplimentare pe mare pentru Belgia în zonele ICES IIa (ape CE), IV și VIId

[notificată cu numărul C(2007) 6541]

(Numai textele în limbile franceză și neerlandeză sunt autentice)

(2008/51/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 41/2007 al Consiliului din 21 decembrie 2006 de stabilire, pentru 2007, a posibilităților de pescuit și a condițiilor asociate pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (1), în special punctul 10 din anexa IIA,

având în vedere cererea înaintată de Belgia,

întrucât:

(1)

Punctul 8 din anexa IIA la Regulamentul (CE) nr. 41/2007 precizează numărul maxim de zile în care navelor comunitare cu o lungime totală egală sau mai mare de 10 metri și având la bord traule, plase-pungă daneze și unelte similare (cu excepția traulelor laterale) cu o dimensiune a ochiurilor de plasă egală sau mai mare de 70 mm, sau setci și plase de încurcare, cu excepția setcilor cu sirec, le este permisă prezența, în perioada cuprinsă între 1 februarie 2007 și 31 ianuarie 2008, în Skagerrak, zonele ICES IV și VIId și în apele CE din zona ICES IIa.

(2)

Conform punctului 10 din anexa IIA la Regulamentul (CE) nr. 41/2007, Comisia este abilitată să acorde, la cererea unui stat membru, un număr suplimentar de zile pe mare în care o navă poate fi prezentă în respectiva zonă geografică atunci când transportă la bord astfel de unelte, pe baza încetării definitive a activității de pescuit desfășurate de la 1 ianuarie 2002.

(3)

La 29 iunie 2007 și la 2 octombrie 2007, Belgia a prezentat date din care reiese că navele care și-au încetat activitatea de la 1 ianuarie 2002 au desfășurat 2,15 % din efortul de pescuit desfășurat în 2001 de navele belgiene prezente în zona geografică și care dețineau la bord setci sau plase de încurcare (cu excepția setcilor cu sirec) și respectiv 41,96 % din efortul de pescuit desfășurat în 2001 de navele belgiene prezente în zona geografică și care dețineau la bord traule, plase-pungă daneze și unelte similare (cu excepția traulelor laterale) cu o dimensiune a ochiurilor de plasă egală sau mai mare de 70 mm.

(4)

Ținând seama de datele prezentate, este necesar să se acorde Belgiei 3 zile suplimentare pe mare pentru navele care au la bord setci sau plase de încurcare (cu excepția setcilor cu sirec), 86 de zile suplimentare pe mare pentru navele care au la bord traule, plase-pungă daneze și unelte similare (cu excepția traulelor laterale) cu o dimensiune a ochiurilor de plasă egală sau mai mare de 70 mm și mai mică de 90 mm, 88 de zile suplimentare pe mare pentru navele care au la bord traule, plase-pungă daneze și unelte similare (cu excepția traulelor laterale) cu o dimensiune a ochiurilor de plasă egală sau mai mare de 90 mm și mai mică de 100 mm și 40 de zile suplimentare pe mare pentru navele care au la bord traule, plase-pungă daneze și unelte similare (cu excepția traulelor laterale) cu o dimensiune a ochiurilor de plasă egală sau mai mare de 100 mm, în zona geografică în cauză (considerată în ansamblu sau în parte) în perioada de aplicare a articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 41/2007, și anume de la 1 februarie 2007 până la 31 ianuarie 2008.

(5)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Numărul maxim de zile în care o navă de pescuit care arborează pavilionul Belgiei și care are la bord unelte de pescuit enumerate la punctele 4.1.c.i, 4.1.c.ii, 4.1.c.iii și 4.1.c.iv din anexa IIA la Regulamentul (CE) nr. 41/2007 poate fi prezentă în Skagerrak și în zonele ICES IIa (ape CE), IV și VIId, în conformitate cu tabelul I din respectiva anexă, în cazurile în care nu se aplică niciuna dintre condițiile speciale enumerate la punctul 8.1 din aceeași anexă, se majorează cu 3 zile pe mare.

(2)   Numărul maxim de zile în care o navă de pescuit care arborează pavilionul Belgiei și care are la bord unelte de pescuit enumerate la punctul 4.1.a.ii din anexa IIA la Regulamentul (CE) nr. 41/2007 poate fi prezentă în zonele ICES IIa (ape CE) și IV, în conformitate cu tabelul I din respectiva anexă, în cazurile în care nu se aplică niciuna dintre condițiile speciale enumerate la punctul 8.1 din aceeași anexă, se majorează cu 86 de zile pe mare.

(3)   Numărul maxim de zile în care o navă de pescuit care arborează pavilionul Belgiei și care are la bord unelte de pescuit enumerate la punctul 4.1.a.iii din anexa IIA la Regulamentul (CE) nr. 41/2007 poate fi prezentă în zonele ICES IIa (ape CE), IV și VIId, în conformitate cu tabelul I din respectiva anexă, în cazurile în care nu se aplică niciuna dintre condițiile speciale enumerate la punctul 8.1 din aceeași anexă, se majorează cu 88 de zile pe mare.

(4)   Numărul maxim de zile în care o navă de pescuit care arborează pavilionul Belgiei și care are la bord unelte de pescuit enumerate la punctele 4.1.a.iv și 4.1.a.v din anexa IIA la Regulamentul (CE) nr. 41/2007 poate fi prezentă în zonele ICES IIa (ape CE), IV și VIId și în Skagerrak, în conformitate cu tabelul I din respectiva anexă, în cazurile în care nu se aplică niciuna dintre condițiile speciale enumerate la punctul 8.1 din aceeași anexă, se majorează cu 40 de zile pe mare.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei.

---

(1)  JO L 15, 20.1.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 898/2007 (JO L 196, 28.7.2007, p. 22).

---

16.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 13/29

---

DECIZIA COMISIEI

din 20 decembrie 2007

de modificare a Deciziei 2004/452/CE de stabilire a listei organismelor ai căror cercetători pot fi autorizați să acceseze date confidențiale în scopuri științifice

[notificată cu numărul C(2007) 6554]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/52/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 322/97 al Consiliului din 17 februarie 1997 privind statisticile comunitare (1), în special articolul 20 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 831/2002 al Comisiei din 17 mai 2002 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare, în ceea ce privește accesul la date confidențiale în scopuri științifice (2) stabilește, în vederea permiterii stabilirii concluziilor statistice în scopuri științifice, condițiile în care poate fi acordat accesul la datele confidențiale transmise autorității comunitare și normele de cooperare între Comunitate și autoritățile naționale pentru facilitarea acestui acces.

(2)	Decizia 2004/452/CE a Comisiei (3) a stabilit o listă a organismelor ai căror cercetători pot fi autorizați să acceseze date confidențiale în scopuri științifice.

(3)

Rady School of Management din cadrul Universității California, San Diego, Statele Unite ale Americii, trebuie considerată drept un organism care îndeplinește condițiile necesare și ar trebui în consecință să fie adăugată pe lista agențiilor, a organizațiilor și a instituțiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 831/2002.

(4)	Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru confidențialitatea statisticilor,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2004/452/CE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

---

(1)  JO L 52, 22.2.1997, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(2)  JO L 133, 18.5.2002, p. 7. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1000/2007 (JO L 226, 30.8.2007, p. 7).

(3)  JO L 156, 30.4.2004, p. 1. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2007/678/CE (JO L 280, 24.10.2007, p. 22).

---

---