ISSN 1830-3625

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 314

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 50
1 decembrie 2007


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1411/2007 al Comisiei din 30 noiembrie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

1

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1412/2007 al Comisiei din 30 noiembrie 2007 de stabilire a taxelor la import în sectorul cerealelor aplicabile de la 1 decembrie 2007

3

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1413/2007 al Comisiei din 30 noiembrie 2007 de stabilire a coeficientului de reducere privind suprafața pe agricultor pentru care se solicită ajutorul pentru culturi energetice pentru anul 2007

6

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1414/2007 al Comisiei din 30 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod în zona ICES Kattegat (la sud de zona IIIa) de către navele care arborează pavilionul Germaniei

7

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Consiliu

 

 

2007/779/CE, Euratom

 

*

Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2007 de instituire a unui mecanism comunitar de protecție civilă (reformă) ( 1 )

9

 

 

2007/780/CE

 

*

Decizia Consiliului din 26 noiembrie 2007 de modificare a Deciziei 2003/17/CE privind echivalența inspecțiilor în câmp la culturile producătoare de semințe, efectuate în țări terțe, și echivalența semințelor produse în țări terțe ( 1 )

20

 

 

Comisie

 

 

2007/781/CE

 

*

Decizia Comisiei din 21 august 2007 privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE Cazul COMP/M.4523 – Travelport/Worldspan [notificată cu numărul C(2007) 3938]  ( 1 )

21

 

 

2007/782/CE

 

*

Decizia Comisiei din 30 noiembrie 2007 de aprobare a programelor naționale anuale și plurianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2008 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe [notificată cu numărul C(2007) 5776]

29

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

1.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 1411/2007 AL COMISIEI

din 30 noiembrie 2007

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de import pentru fructe și legume (1), în special articolul 4 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3223/94 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 decembrie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2007.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 756/2007 (JO L 172, 30.6.2007, p. 41).


ANEXĂ

la Regulamentul Comisiei din 30 noiembrie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

(Cod NC)

Codul țărilor terțe (1)

Suma forfetară la import

0702 00 00

IL

114,0

MA

70,5

TR

86,7

ZZ

90,4

0707 00 05

JO

196,3

MA

51,7

TR

103,2

ZZ

117,1

0709 90 70

MA

46,7

TR

127,3

ZZ

87,0

0709 90 80

EG

301,9

ZZ

301,9

0805 20 10

MA

67,0

ZZ

67,0

0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90

CN

62,9

HR

26,3

IL

67,2

TR

90,4

UY

82,5

ZZ

65,9

0805 50 10

AR

72,2

EG

79,1

TR

107,4

ZA

59,3

ZZ

79,5

0808 10 80

AR

87,7

CA

108,3

CL

86,0

CN

87,6

MK

30,6

US

95,5

ZA

95,7

ZZ

84,5

0808 20 50

AR

49,2

CN

59,7

TR

145,7

US

109,4

ZZ

91,0


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


1.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/3


REGULAMENTUL (CE) NR. 1412/2007 AL COMISIEI

din 30 noiembrie 2007

de stabilire a taxelor la import în sectorul cerealelor aplicabile de la 1 decembrie 2007

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cerealelor (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei din 28 iunie 1996 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1766/92 al Consiliului în ceea ce privește taxele de import în sectorul cerealelor (2), în special articolul 2 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului stipulează că, pentru produsele având codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâul comun de calitate superioară), 1002, ex 1005, cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007, cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, taxa la import este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la import, majorată cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil expedierii în cauză. Cu toate acestea, această taxă nu poate depăși valoarea taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)

Articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului stipulează că, în scopul calculării taxei la import menționate la alineatul (2) din articolul de mai sus, aceasta se stabilește periodic pentru produsele în cauză în funcție de prețurile CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96, prețul folosit pentru calcularea taxei la import pentru produsele având codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00, 1005 10 90, 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic, în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 4 din regulamentul menționat anterior.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 1 decembrie 2007, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Începând cu 1 decembrie 2007, taxele la import în sectorul cerealelor menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului se stabilesc în anexa I la prezentul regulament în baza elementelor care figurează în anexa II.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 decembrie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2007.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 270, 21.10.2003, p. 78. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 735/2007 (JO L 169, 29.6.2007, p. 6). Regulamentul (CEE) nr. 1784/2003 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu 1 iulie 2008.

(2)  JO L 161, 29.6.1996, p. 125. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1816/2005 (JO L 292, 8.11.2005, p. 5).


ANEXA I

Taxe la import pentru produsele prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 aplicabile de la 1 decembrie 2007

Cod NC

Descrierea mărfurilor

Taxa la import (1)

(în EUR/t)

1001 10 00

GRÂU dur de calitate superioară

0,00

de calitate medie

0,00

de calitate inferioară

0,00

1001 90 91

GRÂU comun, pentru sămânță

0,00

ex 1001 90 99

GRÂU comun de calitate superioară, altul decât pentru sămânță

0,00

1002 00 00

SECARĂ

0,00

1005 10 90

PORUMB pentru sămânță, altul decât hibrid

0,00

1005 90 00

PORUMB, altul decât pentru sămânță (2)

0,00

1007 00 90

SORG cu boabe, altul decât hibrid, destinat însămânțării

0,00


(1)  Pentru mărfurile care intră în Comunitate prin Oceanul Atlantic sau prin Canalul de Suez, importatorul poate beneficia, în aplicarea articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei, de o reducere a taxelor, în valoare de:

3 EUR/t, dacă portul de descărcare se află la Marea Mediterană,

2 EUR/t, dacă portul de descărcare se află în Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit sau pe coasta atlantică a Peninsulei Iberice.

(2)  Importatorul poate beneficia de o reducere forfetară de 24 EUR/t atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite la articolul 2 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei.


ANEXA II

Elemente pentru calcularea taxelor prevăzute în anexa I

16.11.2007-29.11.2007

1.

Valori medii pentru perioada de referință menționată la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96:

(EUR/t)

 

Grâu comun (1)

Porumb

Grâu dur de calitate superioară

Grâu dur de calitate medie (2)

Grâu dur de calitate inferioară (3)

Orz

Bursa

Minneapolis

Chicago

Cotația

234,78

102,09

Prețul FOB USA

408,20

398,20

378,20

154,00

Primă pentru Golf

19,26

Primă pentru Marile Lacuri

15,42

2.

Valori medii pentru perioada de referință menționată la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96:

Taxă de navlu: Golful Mexic–Rotterdam:

54,40 EUR/t

Taxă de navlu: Marile Lacuri–Rotterdam:

47,16 EUR/t


(1)  Primă pozitivă încorporată de 14 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].

(2)  Primă negativă de 10 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].

(3)  Primă negativă de 30 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].


1.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/6


REGULAMENTUL (CE) NR. 1413/2007 AL COMISIEI

din 30 noiembrie 2007

de stabilire a coeficientului de reducere privind suprafața pe agricultor pentru care se solicită ajutorul pentru culturi energetice pentru anul 2007

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (1), în special articolul 89 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Articolul 89 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 stabilește o suprafață maximă garantată de 2 000 000 ha eligibilă pentru ajutorul pentru culturi energetice în temeiul articolului 88 din respectivul regulament. Articolul 89 alineatul (2) prevede că, în cazul în care suprafața pentru care se solicită ajutorul depășește suprafața maximă garantată, suprafața pe agricultor pentru care se solicită ajutorul se reduce proporțional pentru anul în cauză.

(2)

În temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004 al Comisiei din 29 octombrie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului în ceea ce privește schemele de ajutor prevăzute la titlurile IV și IVa din respectivul regulament și utilizarea terenurilor retrase din circuitul agricol pentru producția de materii prime (2), coeficientul de reducere urmează să fie stabilit înainte de acordarea plăților către agricultori și cel târziu la data de 31 ianuarie a anului următor, pe baza datelor comunicate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b) din respectivul regulament.

(3)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004, statele membre au comunicat Comisiei datele privind suprafața totală pentru care s-a stabilit ajutorul pentru culturi energetice pentru anul 2007, în temeiul articolului 88 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Pe baza respectivelor comunicări, s-a stabilit că suprafața totală pentru 2007 era de 2 843 450 ha.

(4)

Având în vedere că numărul de 2 843 450 ha indicat mai sus depășește suprafața maximă garantată de 2 000 000 ha eligibilă pentru ajutor, este necesar să se stabilească coeficientul de reducere care urmează să fie aplicat suprafeței pe agricultor pentru care se solicită ajutorul pentru anul 2007.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a plăților directe,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Coeficientul de reducere care urmează să se aplice suprafeței pe agricultor pentru care se solicită ajutor pentru culturi energetice pentru anul 2007 în temeiul articolului 88 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 este de 0,70337.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2007.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1276/2007 (JO L 284, 30.10.2007, p. 11).

(2)  JO L 345, 20.11.2004, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 993/2007 (JO L 222, 28.8.2007, p. 10).


1.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/7


REGULAMENTUL (CE) NR. 1414/2007 AL COMISIEI

din 30 noiembrie 2007

de interzicere a pescuitului de cod în zona ICES Kattegat (la sud de zona IIIa) de către navele care arborează pavilionul Germaniei

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (1), în special articolul 26 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului (2), în special articolul 21 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 41/2007 al Consiliului din 21 decembrie 2006 de stabilire, pentru anul 2007, a posibilităților de pescuit și a condițiilor conexe privind anumite stocuri de pești și grupuri de stocuri de pești, aplicabile în apele Comunității și, în raport cu navele Comunității, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (3), stabilește cotele pentru anul 2007.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de către Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament, realizate de către navele care arborează pavilionul statului membru menționat în respectiva anexă sau sunt înmatriculate în statul membru respectiv, au epuizat cota alocată pentru anul 2007.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din aceste stocuri, precum și a păstrării la bord, transbordării și debarcării acestora,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Epuizarea cotei

Cota de pescuit alocată, pentru 2007, statului membru menționat în anexa la prezentul regulament, pentru stocul indicat în anexa respectivă, trebuie considerată epuizată de la data stabilită în aceasta.

Articolul 2

Interdicții

Pescuitul din stocul menționat în anexa la prezentul regulament, realizat de către navele care arborează pavilionul statului membru în cauză sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru, se interzice de la data stabilită în anexa respectivă. Ulterior datei respective, se interzice păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea de pești din stocul în cauză, capturat de navele menționate.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2007.

Pentru Comisie

Fokion FOTIADIS

Director general pentru pescuit și probleme maritime


(1)  JO L 358, 31.12.2002, p. 59. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 865/2007 (JO L 192, 24.7.2007, p. 1).

(2)  JO L 261, 20.10.1993, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

(3)  JO L 15, 20.1.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 898/2007 al Comisiei (JO L 196, 28.7.2007, p. 22).


ANEXĂ

Nr.

75

Stat membru

Germania

Stoc

COD/03AS.

Specie

Cod (Gadus morhua)

Zonă

Kattegat

Dată

13.11.2007


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Consiliu

1.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/9


DECIZIA CONSILIULUI

din 8 noiembrie 2007

de instituire a unui mecanism comunitar de protecție civilă (reformă)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/779/CE, Euratom)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 308,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 203,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

întrucât:

(1)

Pentru ca răspunsul Uniunii Europene în situații de urgență să devină mai coerent și mai eficient, mai multe modificări substanțiale urmează să fie aduse Deciziei 2001/792/CE, Euratom a Consiliului din 23 octombrie 2001 de instituire a unui mecanism comunitar de favorizare a unei cooperări consolidate în cadrul intervențiilor de urgență care țin de protecția civilă (3) (denumit în continuare „mecanismul”). Din rațiuni de claritate, această decizie ar trebui reformată.

(2)

Ultimii ani au cunoscut o creștere semnificativă a frecvenței și gravității dezastrelor naturale și a celor provocate de om, care au generat pierderi de vieți omenești, de bunuri, inclusiv de patrimoniu cultural, distrugeri ale infrastructurii economice și sociale și daune aduse mediului.

(3)

Acțiunea Comunității pentru punerea în aplicare a Rezoluției Consiliului și reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, din 8 iulie 1991, privind îmbunătățirea asistenței reciproce între statele membre în situații de dezastre naturale sau tehnologice (4) a ajutat la protejarea populației, a mediului și a bunurilor. Convenția asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale a Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite din 17 martie 1992, aprobată de Comunitate prin Decizia 98/685/CE a Consiliului (5), a contribuit la îmbunătățirea ulterioară a prevenirii și gestionării dezastrelor industriale.

(4)

Obiectivul general al mecanismului este de a acorda sprijin, la cerere, în situații de urgență majoră și de a facilita o mai bună coordonare a intervențiilor de asistență întreprinse de către statele membre și de către Comunitate, ținând cont de necesitățile speciale ale regiunilor izolate, ultraperiferice, insulare sau a altor regiuni ale Comunității. Ultimii ani au cunoscut o creștere considerabilă a numărului țărilor care apelează la mecanismul de asistență în domeniul protecției civile. Mecanismul ar trebui consolidat pentru a asigura o manifestare mai eficace și mai vizibilă a solidarității europene și pentru a permite dezvoltarea unei capacități europene de răspuns rapid, bazată pe modulele de protecție civilă ale statelor membre, astfel cum a fost evocat de către Consiliul European din 16 și 17 iunie 2005 și de către Parlamentul European în rezoluția acestuia din 13 ianuarie 2005 privind dezastrul produs de tsunami.

(5)

Mecanismul ar ține seama în mod corespunzător de dreptul comunitar și angajamentele internaționale relevante. Prin urmare, prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere drepturilor și obligațiilor reciproce ale statelor membre în temeiul tratatelor bilaterale și multilaterale care se referă la aspectele reglementate prin prezenta decizie.

(6)

Mecanismul ar trebui să faciliteze răspunsul în domeniul protecției civile la toate tipurile de situații de urgență majoră care se produc pe teritoriul Comunității sau în afara acestuia, inclusiv dezastre naturale sau provocate de om, acte de terorism și accidente tehnologice, radiologice și de mediu, inclusiv poluarea marină accidentală. Asistența în domeniul protecției civile poate fi solicitată în toate aceste situații de urgență pentru a completa capacitățile de răspuns ale țării afectate.

(7)

Prevenirea este de o importanță majoră pentru protecția împotriva dezastrelor naturale, tehnologice și de mediu, și ar impune luarea în considerare a unor măsuri suplimentare în acest sens. Prin contribuția sa la dezvoltarea sistemelor de detectare și de alertă timpurie, Comunitatea ar trebui să sprijine statele membre în micșorarea timpului de răspuns în caz de dezastre și în ceea ce privește alertarea cetățenilor europeni. Aceste sisteme ar trebui să țină cont și să se bazeze pe sursele de informare existente.

(8)

Este necesar să fie luate măsuri pregătitoare, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel comunitar, pentru a permite ca echipele de intervenție care acordă asistență să fie mobilizate rapid și coordonate cu suplețea necesară și pentru ca, printr-un program de instruire, să se asigure o capacitate eficace de răspuns și complementaritatea echipelor de evaluare și/sau coordonare, a echipelor de intervenție și a altor resurse, după caz.

(9)

Alte măsuri pregătitoare cuprind punerea în comun a informațiilor referitoare la resursele medicale necesare și încurajarea utilizării de noi tehnologii. Informațiile menționate se referă la resursele medicale pe care statele membre le-ar putea pune la dispoziție, în mod voluntar, în scopul protecției sănătății publice, ca urmare a solicitării unei intervenții în temeiul mecanismului. În conformitate cu articolul 296 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, niciun stat membru nu poate fi obligat să furnizeze informații a căror divulgare o consideră contrară intereselor sale fundamentale de securitate.

(10)

Ar trebui avută în vedere dezvoltarea unor module suplimentare de intervenție de asistență în domeniul protecției civile, constând din resurse ale unuia sau mai multor state membre care urmăresc să fie deplin interoperabile, pentru a contribui la dezvoltarea unei capacități de răspuns rapid în domeniul protecției civile. Modulele sunt organizate la nivelul statelor membre și se află sub conducerea și sub comanda acestora.

(11)

În cazul unei situații de urgență majoră pe teritoriul Comunității, sau al unui risc iminent de producere a acesteia, care provoacă sau ar putea provoca efecte transfrontaliere, sau care ar putea determina o solicitare de asistență din partea unuia sau a mai multor state membre, este necesar ca notificarea adecvată să se realizeze în mod corespunzător printr-un sistem comun sigur de comunicare și de informare în situații de urgență.

(12)

Mecanismul ar trebui să permită mobilizarea intervențiilor de asistență și facilitarea coordonării acestora, în scopul de a contribui la asigurarea unei mai bune protecții, în primul rând a populației, dar și a mediului înconjurător și a bunurilor, inclusiv a patrimoniului cultural, reducând astfel pierderile de vieți omenești, prejudiciile, pagubele materiale, daunele economice și ecologice și concretizând mai mult obiectivele de coeziune socială și solidaritate. Cooperarea consolidată în domeniul intervențiilor de asistență în domeniul protecției civile ar trebui să se bazeze pe o structură comunitară de protecție civilă care constă într-un centru de monitorizare și de informare și un sistem comun de comunicare și de informare în caz de urgență gestionat de către Comisie și puncte de contact în statele membre. Acesta ar trebui să furnizeze un cadru pentru colectarea de informații confirmate privind situațiile de urgență, în vederea difuzării acestor informații către statele membre, precum și a împărtășirii experienței dobândite în intervenții.

(13)

Punctele de contact din statele membre ar trebui să fie în măsură să furnizeze informații cu privire la disponibilitatea asistenței în domeniul protecției civile solicitată de către țara afectată, inclusiv informații cu privire la disponibilitatea activelor și resurselor militare.

(14)

Este necesar ca disponibilitatea unor mijloace adecvate de transport să fie îmbunătățită, pentru a sprijini dezvoltarea unei capacități de răspuns rapid la nivel comunitar. Comunitatea ar trebui să sprijine și să completeze eforturile statelor membre prin facilitarea punerii în comun a resurselor de transport ale statelor membre și printr-o contribuție, în cazul în care este necesar, la finanțarea mijloacelor de transport suplimentare.

(15)

În legătură cu intervențiile de asistență în domeniul protecției civile în afara teritoriului Comunității, mecanismul ar trebui să faciliteze și să sprijine acțiunile întreprinse de Comunitate și de statele membre. Intervențiile de asistență în afara teritoriului Comunității se pot desfășura fie în mod autonom, fie ca o contribuție la o operațiune condusă de o organizație internațională, caz în care Comunitatea ar trebui să-și dezvolte relațiile cu organizațiile internaționale relevante.

(16)

Națiunile Unite au, acolo unde sunt prezente, un rol de coordonare de ansamblu a operațiunilor de asistență în țările terțe. Asistența în domeniul protecției civile furnizată în cadrul acestui mecanism ar trebui coordonată cu Națiunile Unite și cu alți actori internaționali relevanți pentru a maximiza utilizarea resurselor disponibile și pentru a evita suprapunerea inutilă a eforturilor. Coordonarea sporită a asistenței în domeniul protecției civile prin mecanism reprezintă o precondiție pentru sprijinirea eforturilor de coordonare de ansamblu și asigurarea unei contribuții europene globale la efortul general de asistență. În situații de urgență majoră în care asistența este furnizată atât în temeiul mecanismului, cât și în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1275/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar (6), Comisia ar trebui să asigure eficacitatea, coerența și complementaritatea răspunsului global al Comunității.

(17)

Mecanismul comunitar ar putea, de asemenea, să constituie un instrument de facilitare și sprijinire a gestionării crizelor în conformitate cu Declarația comună a Consiliului și a Comisiei din 29 septembrie 2003 privind utilizarea mecanismului de protecție civilă menționat la titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană în gestionarea crizelor. Această decizie nu aduce atingere competențelor și rolului Președinției în gestionarea crizelor în conformitate cu titlul menționat.

(18)

Mecanismul ar putea fi folosit, de asemenea, ca suport pentru asistența consulară acordată cetățenilor europeni în situații de urgență majoră în țări terțe, sub aspectul activităților de protecție civilă, dacă acest lucru este solicitat de către autoritățile consulare ale statelor membre.

(19)

În cazul în care se consideră oportună utilizarea activelor și resurselor militare, cooperarea cu forțele militare se desfășoară în conformitate cu modalitățile, procedurile și criteriile stabilite de către Consiliu sau de către organismele competente ale acestuia, pentru a pune la dispoziția mecanismului activele și resursele militare relevante pentru protejarea populațiilor civile.

(20)

Utilizarea resurselor militare ar trebui să respecte de asemenea principiile orientărilor relevante ale Organizației Națiunilor Unite.

(21)

Ar trebui să fie posibilă participarea țărilor candidate și cooperarea cu alte țări terțe și cu organizații internaționale și regionale.

(22)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (7).

(23)

Obiectivul prezentei decizii, și anume facilitarea unei cooperări consolidate între Comunitate și statele membre în domeniul intervențiilor de asistență în domeniul protecției civile în cazul unei situații de urgență majoră sau a unui risc iminent de producere a unei astfel de situații, nu poate fi realizat într-o măsură suficientă de către statele membre și, prin urmare, datorită întinderii și efectelor acțiunii propuse, luând în considerare beneficiile care decurg din funcționarea mecanismului sub aspectul reducerii pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar.

În cazul în care o situație de urgență majoră depășește capacitățile de răspuns ale statului membru afectat, acest stat ar trebui să poată apela la mecanism pentru a suplimenta propriile resurse în materie de protecție civilă. Comunitatea poate, prin urmare, să adopte măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(24)

Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice nu prevăd, pentru adoptarea prezentei decizii, alte competențe decât cele prevăzute la articolele 308 și respectiv 203,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL I

Obiectul și domeniul de aplicare

Articolul 1

(1)   Se instituie un mecanism comunitar pentru facilitarea cooperării consolidate între Comunitate și statele membre în domeniul intervenției de asistență de protecție civilă în cazul unei situații de urgență majoră sau a unui risc iminent de producere a unei astfel de situații (denumit în continuare „mecanismul”).

(2)   Protecția care urmează a fi asigurată prin mecanism acoperă în principal populația, dar și mediul înconjurător și bunurile, inclusiv patrimoniul cultural, în situații de dezastre naturale sau provocate de om, acte de terorism și accidente tehnologice, radiologice și de mediu, inclusiv poluarea marină, care se produc pe teritoriul Comunității sau în afara acestuia, ținând cont, de asemenea, de necesitățile speciale ale regiunilor izolate, ultraperiferice, insulare și ale altor regiuni ale Comunității.

Mecanismul nu aduce atingere obligațiilor care decurg din legislația existentă în materie a Comunității Europene sau a Comunității Europene a Energiei Atomice sau din acordurile internaționale existente.

Articolul 2

Mecanismul constă într-o serie de elemente și acțiuni, care cuprind:

1.

Identificarea echipelor de intervenție și a altor forme de sprijin pentru intervenție, disponibile în statele membre pentru intervenții de asistență în situații de urgență;

2.

Înființarea și punerea în aplicare a unui program de instruire destinat echipelor de intervenție și altor forme de sprijin pentru intervenție, precum și experților din echipele responsabile cu evaluarea și/sau coordonarea (denumite în continuare „echipe de evaluare și/sau coordonare”);

3.

Ateliere, seminarii și proiecte-pilot privind principalele aspecte ale intervențiilor;

4.

Constituirea și trimiterea de echipe de evaluare și/sau coordonare;

5.

Instituirea și gestionarea unui centru de monitorizare și de informare (MIC), accesibil și capabil de a răspunde imediat, 24 de ore pe zi, aflat în serviciul statelor membre și al Comisiei, pentru necesitățile mecanismului;

6.

Instituirea și gestionarea unui sistem comun de comunicare și informare în situații de urgență (CECIS) pentru a permite comunicarea și schimbul de informații între MIC și punctele operaționale de contact din statele membre;

7.

O contribuție la dezvoltarea sistemelor de detectare și de alertă timpurie în caz de dezastre care pot afecta teritoriul statelor membre, pentru a permite un răspuns rapid al statelor membre și al Comunității, precum și o contribuție la instituirea unor astfel de sisteme prin studii și evaluări cu privire la necesitatea și la fezabilitatea acestora și prin acțiuni de promovare a interconexiunilor acestora și a conexiunilor cu MIC și CECIS. Aceste sisteme țin cont de sursele de informare, monitorizare și detectare existente și se dezvoltă pe baza acestora;

8.

Sprijin pentru statele membre în vederea obținerii accesului la resurse de echipamente și transport prin:

(a)

furnizarea și schimbul de informații referitoare la resursele de echipamente și transport care pot fi puse la dispoziție de către statele membre, în vederea facilitării punerii în comun a acestor resurse de echipament și de transport;

(b)

sprijin pentru statele membre în identificarea și facilitarea accesului la eventualele resurse de transport care pot proveni din alte surse, inclusiv de pe piețe comerciale;

(c)

sprijin pentru statele membre în identificarea eventualelor echipamente provenite din alte surse, inclusiv de pe piețe comerciale;

9.

Suplimentarea transportului furnizat de statele membre prin furnizarea de resurse de transport suplimentare necesare pentru asigurarea unui răspuns rapid în situații de urgență majoră;

10.

Sprijin pentru asistența consulară acordată cetățenilor UE privind activitățile de protecție civilă în situații de urgență în țări terțe, dacă acest lucru este solicitat de către autoritățile consulare ale statelor membre;

11.

Alte acțiuni de sprijin și complementare necesare în cadrul mecanismului, astfel cum se precizează la articolul 4 din Decizia 2007/162/CE, Euratom a Consiliului din 5 martie 2007 de instituire a unui instrument financiar de protecție civilă (8).

Articolul 3

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

1.

Prin „situație de urgență majoră” se înțelege orice situație care are sau poate avea efecte adverse asupra populației, asupra mediului înconjurător sau asupra bunurilor și care poate determina o solicitare de asistență în temeiul prezentului mecanism;

2.

Prin „răspuns” se înțelege orice acțiune întreprinsă în temeiul mecanismului în timpul unei situații de urgență majoră sau după aceasta, în scopul înlăturării urmărilor imediate ale acesteia;

3.

Prin „pregătire” se înțelege o stare de disponibilitate și capacitate a resurselor umane și materiale de a asigura un răspuns rapid eficient în cazul unei situații de urgență, ca rezultat al unor acțiuni întreprinse în prealabil;

4.

Prin „alertă timpurie” se înțelege furnizarea eficace și în timp util de informații care permit să se ia măsuri pentru evitarea sau reducerea riscurilor și pentru asigurarea pregătirii în vederea unui răspuns eficace;

5.

Prin „modul” se înțelege o grupare a capacităților statelor membre care se poate autosusține și este autonomă, predefinită și orientată pe sarcini și necesități, sau o echipă mobilă operațională a statelor membre care reprezintă o combinație de resurse umane și materiale, care poate fi definită sub aspectul capacității sale de intervenție sau prin sarcina (sarcinile) pe care le poate întreprinde.

CAPITOLUL II

Pregătirea

Articolul 4

(1)   Statele membre identifică în avans echipele de intervenție sau modulele din cadrul serviciilor lor competente și, în special, din cadrul serviciilor lor de protecție civilă sau a altor servicii de urgență, care pot fi disponibile pentru intervenție și care pot fi constituite în termen foarte scurt și trimise, în general în termen de 12 ore de la formularea unei solicitări de asistență. Acestea țin cont de faptul că structura echipei sau a modulului ar trebui să depindă de tipul situației de urgență și de necesitățile speciale ale acesteia.

(2)   Statele membre selectează experții care pot fi chemați să lucreze la locul urgenței în cadrul unei echipe de evaluare și/sau coordonare;

(3)   Statele membre depun eforturi, în mod voluntar, în special pentru a răspunde necesităților de intervenție prioritară sau de sprijin în cadrul mecanismului, pentru dezvoltarea modulelor care:

(a)

sunt constituite din resursele unuia sau a mai multora dintre statele participante la mecanism;

(b)

pot să îndeplinească sarcini în zonele de intervenție;

(c)

sunt capabile să îndeplinească sarcini în conformitate cu orientări internaționale recunoscute și pot, prin urmare:

(i)

să fie trimise la scurt timp după formularea unei cereri de asistență;

(ii)

să lucreze într-un mod independent și autonom pentru o perioadă determinată de timp dacă circumstanțele de la locul evenimentului impun acest lucru;

(d)

sunt interoperabile cu alte module,

(e)

au pregătirea și exercițiul necesar pentru a îndeplini cerințele de interoperabilitate în conformitate cu literele (a) și (d),

(f)

se află sub autoritatea unei persoane responsabile pentru funcționarea lor;

(g)

pot oferi asistență altor organisme UE și/sau instituții internaționale, în special Organizației Națiunilor Unite.

(4)   Statele membre iau în considerare posibilitatea de a furniza, în conformitate cu solicitările, alte categorii de sprijin pentru intervenție care pot fi puse la dispoziție de serviciile competente, cum ar fi personalul și echipamentul specializat pentru a trata o anumită situație de urgență și de a solicita resurse care pot fi furnizate de organizațiile nonguvernamentale și alte entități relevante.

(5)   Statele membre care doresc acest lucru pot, sub rezerva restricțiilor de securitate corespunzătoare, să furnizeze informații despre activele și resursele militare care ar putea fi folosite, în ultimă instanță, ca parte a asistenței în domeniul protecției civile prin intermediul mecanismului, cum ar fi transportul și mijloacele logistice sau medicale.

(6)   Statele membre furnizează informații generale relevante cu privire la echipele, experții, modulele și alte mijloace de intervenție menționate la alineatele (1)-(4) ale prezentului articol, în termen de 6 luni de la adoptarea prezentei decizii, actualizând prompt informațiile atunci când este necesar, precum și cu privire la resursele medicale menționate la articolul 5, punctul 6.

(7)   Statele membre, susținute de Comisie dacă solicită acest lucru, iau măsurile necesare pentru a asigura transportul în timp oportun a asistenței de protecție civilă pe care o oferă.

(8)   Statele membre desemnează punctele de contact și informează Comisia în mod corespunzător.

Articolul 5

Comisia îndeplinește următoarele sarcini:

1.

Instituirea și gestionarea MIC;

2.

Instituirea și gestionarea CECIS;

3.

Contribuția la dezvoltarea sistemelor de detectare și de alertă timpurie în caz de dezastre, astfel cum este prevăzut la articolul 2 punctul 7;

4.

Crearea capacității de a mobiliza și de a trimite, în cel mai scurt timp, mici echipe de experți, responsabile cu:

(a)

evaluarea cerințelor de protecție civilă ale statului care solicită asistență, din perspectiva asistenței puse la dispoziție de către statele membre și de mecanism.

(b)

facilitarea, atunci când este necesar, a coordonării la locul evenimentului a operațiunilor de asistență în domeniul protecției civile și, atunci când este necesar și după caz, asigurarea legăturii cu autoritățile competente ale statului care a solicitat asistență;

5.

Instituirea unui program de instruire, în vederea îmbunătățirii coordonării intervențiilor de asistență în domeniul protecției civile prin asigurarea compatibilității și complementarității între echipele de intervenție și modulele menționate la articolul 4 alineatul (1) sau, după caz, alte forme de sprijin pentru intervenție astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (4), precum și prin îmbunătățirea competențelor experților menționați la articolul 4 alineatul (2). Programul cuprinde cursuri și exerciții comune și un sistem de schimburi care permite trimiterea personalului în alte state membre.

6.

Culegerea și centralizarea, în cazul unei situații de urgență majoră, a informațiilor privind capacitatea statelor membre de a menține producția de seruri și vaccinuri sau de alte resurse medicale necesare, precum și privind rezervele acestora care pot fi disponibile pentru intervenție;

7.

Crearea unui program care să înregistreze experiența câștigată din intervențiile realizate în cadrul mecanismului și să difuzeze această experiență prin sistemul de informare;

8.

Stimularea și încurajarea introducerii și utilizării de noi tehnologii pentru necesitățile mecanismului;

9.

Adoptarea măsurilor enumerate la articolul 2 punctele 8 și 9;

10.

Crearea capacității de a oferi sprijin logistic de bază pentru experții de evaluare și/sau de coordonare;

11.

Luarea oricăror alte măsuri de sprijin și complementare necesare în cadrul mecanismului astfel cum se menționează la articolul 4 din Decizia 2007/162/EC, Euratom.

CAPITOLUL III

Răspunsul

Articolul 6

(1)   În cazul unei situații de urgență majoră pe teritoriul Comunității care produce sau poate produce efecte transfrontaliere sau a iminenței amenințării acesteia, statul membru în care s-a produs situația de urgență notifică, fără întârziere, Comisia, precum și celelalte state membre care pot fi afectate de situația de urgență.

Primul paragraf nu se aplică în cazul în care obligația de notificare a fost deja tratată în conformitate cu legislația Comunității Europene sau a Comunității Energiei Atomice Europene sau a acordurilor internaționale existente.

(2)   În cazul unei situații de urgență pe teritoriul Comunității care poate determina o solicitare de asistență din partea unuia sau a mai multor state membre sau a iminenței amenințării acesteia, statul membru în care situația de urgență s-a produs notifică, fără întârziere, Comisia, atunci când poate fi anticipată o posibilă solicitare de sprijin prin intermediul MIC, pentru a permite Comisiei, după caz, să informeze celelalte state membre și să activeze serviciile sale competente.

(3)   Notificările menționate la alineatele (1) și (2), după caz, se fac prin CECIS.

Articolul 7

(1)   În cazul unei situații de urgență majoră care se produce pe teritoriul Comunității, un stat membru poate solicita asistență prin MIC sau direct de la alte state membre. Solicitarea trebuie să fie cât mai exactă posibil.

(2)   În cazul unei solicitări de asistență prin MIC, Comisia, după caz și fără întârziere de la primirea acestei cereri:

(a)

transmite solicitarea către punctele de contact din celelalte state membre;

(b)

facilitează mobilizarea echipelor, experților, modulelor și a altor mijloace de intervenție;

(c)

colectează informații confirmate privind situația de urgență și le difuzează statelor membre.

(3)   Orice stat membru căruia îi este adresată o solicitare de asistență decide de îndată dacă este în măsură să acorde asistența care i-a fost solicitată și informează statul solicitant, fie prin intermediul MIC, fie direct, menționând aria de acoperire și condițiile asistenței pe care o poate acorda. Dacă un stat membru informează statul membru solicitat direct, acesta informează de asemenea MIC, în mod corespunzător. MIC informează permanent statele membre.

(4)   Conducerea intervențiilor de asistență este responsabilitatea statului solicitant. Autoritățile statului solicitant stabilesc liniile directoare și, dacă este necesar, definesc limitele sarcinilor atribuite echipelor de intervenție sau a modulelor. Amănuntele executării acestor sarcini revin persoanei responsabile desemnate de statul membru ce oferă asistența.

(5)   În cazul în care statul membru solicitant cere echipelor de intervenție să conducă intervenția în numele său, echipele puse la dispoziție de statele membre și de Comunitate depun toate eforturile pentru a-și coordona intervențiile.

(6)   În cazul trimiterii de echipe de evaluare și/sau coordonare, acestea facilitează coordonarea între echipele de intervenție și asigură legătura cu autoritățile competente ale statului membru solicitant.

Articolul 8

(1)   În cazul unei situații de urgență majoră care se produce în afara teritoriului Comunității, articolul 7 se poate aplica de asemenea, la cerere, cu privire la intervențiile de asistență în domeniul protecției civile în afara teritoriului Comunității.

Aceste intervenții se pot desfășura fie sub forma unei intervenții de asistență autonome, fie sub forma unei contribuții în cadrul unei intervenții conduse de o organizație internațională.

Domeniul de aplicare al modalităților de coordonare cuprinse în prezentul articol include numai asistența direcționată prin intermediul mecanismului.

Măsurile luate în conformitate cu prezentul articol nu aduc atingere măsurilor adoptate în temeiul titlului V al Tratatului privind Uniunea Europeană.

(2)   În cazul în care asistența în domeniul protecției civile, astfel cum se menționează la alineatul (1), este oferită ca răspuns la o solicitare transmisă prin MIC, statul membru care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene (denumit în continuare „Președinția”) asigură coordonarea generală a intervențiilor de asistență în domeniul protecției civile, respectând rolul operațional de coordonare al Comisiei, astfel cum este prevăzut la alineatul (4).

(3)   Cu privire la coordonarea politică și strategică, Președinția, în special:

(a)

evaluează oportunitatea unei posibile utilizări a mecanismului ca instrument de facilitare și sprijinire a gestionării crizelor;

(b)

în măsura în care consideră necesar, stabilește relații la nivel politic cu țara terță afectată și asigură legătura cu această țară, în toate stadiile situației de urgență, cu privire la cadrul global politic și strategic al intervenției de asistență.

După caz, Președinția poate cere altui stat membru să-și asume responsabilitatea, în întregime sau în parte, pentru coordonarea politică și strategică sau să solicite Comisiei să sprijine această coordonare.

(4)   Coordonarea operațională se realizează de Comisie în strânsă cooperare cu Președinția, în cadrul coordonării politice și strategice menționate la alineatul (3). Coordonarea operațională constă, după caz, în următoarele activități:

(a)

menținerea unui dialog continuu cu punctele de contact ale statelor membre pentru a asigura, în cadrul efortului general de asistență, eficiența și coerența contribuției protecției civile europene prin intermediul mecanismului și în special:

(i)

informarea statelor membre, fără întârziere, cu privire la solicitările de asistență complete;

(ii)

trimiterea, la locul evenimentului, a echipelor de evaluare și/sau coordonare pentru realizarea unei evaluări a situației și a necesităților și/sau pentru a facilita coordonarea operațională la fața locului a asistenței direcționate prin mecanism;

(iii)

realizarea de evaluări a necesităților în cooperare cu echipele de evaluare și/sau coordonare și alți factori, inclusiv alte servicii UE;

(iv)

schimbul de evaluări și analize relevante cu toți factorii relevanți;

(v)

realizarea unei situații de ansamblu privind asistența oferită de statele membre și alte surse;

(vi)

acordarea de consultanță cu privire la tipul de asistență necesară pentru a asigura compatibilitatea asistenței în domeniul protecției civile cu evaluările necesităților;

(vii)

asistența pentru depășirea dificultăților practice în acordarea de asistență în zone cum sunt tranzitul și vama;

(b)

asigurarea legăturii cu țara terță afectată privind detaliile tehnice cum sunt necesitățile specifice de asistență, acceptarea ofertelor și modalitățile practice în ceea ce privește primirea și distribuirea asistenței la nivel local;

(c)

asigurarea legăturii și cooperarea cu Oficiul pentru Coordonarea Problemelor Umanitare al Organizației Națiunilor Unite (UN-OCHA) dacă acesta este prezent și alți actori relevanți care contribuie la efortul general de asistență pentru a maximiza sinergia, pentru a căuta complementaritățile și pentru a evita suprapunerea și lacunele;

(d)

asigurarea legăturii cu alți factori relevanți, în special în faza de încheiere a intervenției de asistență în temeiul mecanismului, pentru a facilita preluarea fără dificultăți.

(5)   Dacă este oportun, Comisia poate, de la caz la caz, să îndeplinească sarcini operaționale suplimentare, cu acordul Președinției.

(6)   Comisia poate, în strânsă cooperare cu Președinția, să desemneze echipele de evaluare și/sau coordonare menționate la alineatul (4) litera (a) punctul (ii). Echipele se constituie din experți și un șef de echipă, oferiți de statele membre, de la caz la caz. Comisia selectează experții și șeful pentru această echipă, în baza calificărilor și experienței lor, inclusiv a nivelului lor de formare în domeniul mecanismului, a experienței anterioare dobândite în cursul misiunilor în cadrul mecanismului și a altor operațiuni internaționale de asistență. Selecția se bazează și pe alte criterii, inclusiv abilitățile lingvistice, pentru a garanta că întreaga echipă deține abilitățile necesare pentru situația specifică.

MIC menține contacte strânse cu echipele de evaluare și/sau coordonare și oferă acestora sprijin și orientare.

(7)   Președinția și Comisia asigură cooperarea strânsă și mențin un dialog continuu în toate etapele situației de urgență, în ce privește intervenția.

Coordonarea operațională se integrează deplin în cadrul coordonării generale asigurate de către UN-OCHA, când acesta este prezent, cu respectarea rolului său de conducere.

Coordonarea prin intermediul mecanismului nu afectează contactele bilaterale între statele membre participante și țara afectată și nici cooperarea dintre statele membre și Națiunile Unite. Aceste contacte bilaterale pot fi, de asemenea, folosite în vederea contribuției lor la coordonarea prin intermediul mecanismului.

Se urmărește obținerea unor sinergii și a unei complementarități cu alte instrumente ale Uniunii Europene sau ale Comunității. În special, Comisia asigură complementaritatea și coerența acțiunilor în cadrul mecanismului și a acțiunilor finanțate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1257/96.

În cazul unei situații de urgență majoră care se produce în afara teritoriului Comunității, posibila utilizare a mijloacelor și capacităților militare în vederea sprijinirii protecției civile ar trebui să respecte principiile orientărilor relevante ale ONU.

(8)   Rolurile de coordonare ale Președinției și ale Comisiei menționate în prezentul articol nu aduc atingere competențelor statelor membre și răspunderii pentru echipele, modulele lor și alte tipuri de sprijin, inclusiv mijloacele și capacitățile militare. În special, coordonarea de către Președinție și Comisie nu presupune faptul de a comanda sau de a da ordine echipelor statelor membre, modulelor sau altor mijloace de asistență, care se trimit în teren voluntar, în conformitate cu activitatea de coordonare la nivel central și la locul evenimentului.

(9)   Pentru a face posibilă coordonarea menționată la alineatele (1)-(8) și pentru a asigura o contribuție globală la efortul general de asistență:

(a)

toate statele membre care oferă asistență de protecție civilă, astfel cum se menționează la alineatul (1), ca răspuns la o solicitare transmisă prin MIC informează pe deplin MIC cu privire la activitățile lor; și

(b)

echipele și modulele statelor membre care participă la intervenție prin intermediul mecanismului păstrează o legătură strânsă cu echipele MIC de coordonare și/sau de evaluare de la fața locului.

Articolul 9

Comisia poate sprijini și suplimenta asistența în domeniul protecției civile furnizată de către statele membre în contextul mecanismului, prin adoptarea măsurilor enumerate la articolul 2 punctele 8 și 9.

CAPITOLUL IV

Dispoziții finale

Articolul 10

Participarea la mecanism este deschisă țărilor candidate.

Alte țări terțe, precum și organizații internaționale și regionale, pot coopera în activități desfășurate în temeiul mecanismului în cazul în care acest lucru este permis de acordurile dintre aceste țări terțe sau organizații și Comunitate.

Articolul 11

În scopul aplicării prezentei decizii, statele membre desemnează autoritățile competente și informează Comisia în consecință.

Articolul 12

Comisia instituie, în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 alineatul (2), norme de punere în aplicare, în special în ceea ce privește:

1.

Resursele disponibile pentru intervențiile de asistență, astfel cum se prevede la articolul 4;

2.

MIC, astfel cum se prevede la articolul 2 punctul 5;

3.

CECIS, astfel cum se prevede la articolul 2 punctul 6;

4.

Echipele de evaluare și/sau coordonare, astfel cum se prevede la articolul 2 punctul 4, inclusiv criteriile pentru selecția experților;

5.

Programul de instruire, astfel cum se prevede la articolul 2 punctul 2;

6.

Modulele, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (3);

7.

Sistemele de detectare și de alertă timpurie, astfel cum se prevede la articolul 2 punctul 7;

8.

Informații privind resursele medicale, astfel cum se prevede la articolul 5 punctul 6;

9.

Intervenții pe teritoriul Comunității, astfel cum se prevede la articolul 7, precum și intervenții în afara teritoriului Comunității, astfel cum se prevede la articolul 8.

Articolul 13

(1)   Comisia este asistată de către comitetul înființat prin articolul 13 din Decizia 2007/162/CE, Euratom.

(2)   În cazul în care se face referire la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

Articolul 14

Comisia evaluează aplicarea prezentei decizii la fiecare trei ani de la data notificării sale și transmite Parlamentului European și Consiliului concluziile respectivei evaluări.

Aceste concluzii sunt însoțite, dacă este necesar, de propuneri de modificare a prezentei decizii.

Articolul 15

Decizia 2001/792/CE, Euratom se abrogă.

Trimiterile la decizia abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta decizie și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 16

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 noiembrie 2007.

Pentru Consiliu

Președintele

R. PEREIRA


(1)  Aviz din 24 octombrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 195, 18.8.2006, p. 40.

(3)  JO L 297, 15.11.2001, p. 7.

(4)  JO C 198, 27.7.1991, p. 1.

(5)  JO L 326, 3.12.1998, p. 1.

(6)  JO L 163, 2.7.1996, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(7)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(8)  JO L 71, 10.3.2007, p. 9.


ANEXĂ

Tabel de corespondență

Decizia 2001/792/CE, Euratom a Consiliului

Prezenta decizie

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2) primul și al doilea paragraf

Articolul 1 alineatul (2) primul și al doilea paragraf

Articolul 1 alineatul (2) al treilea paragraf

Considerentul 4 teza a doua

Articolul 1 alineatul (3) teza introductivă

Articolul 2 teza introductivă

Articolul 1 alineatul (3) prima liniuță

Articolul 2 punctul 1

Articolul 1 alineatul (3) a doua liniuță

Articolul 2 punctul 2

Articolul 1 alineatul (3) a treia liniuță

Articolul 2 punctul 3

Articolul 1 alineatul (3) a patra liniuță

Articolul 2 punctul 4

Articolul 1 alineatul (3) a cincea liniuță

Articolul 2 punctul 5

Articolul 1 alineatul (3) a șasea liniuță

Articolul 2 punctul 6

Articolul 2 punctul 7

Articolul 2 punctul 8

Articolul 2 punctul 9

Articolul 2 punctul 10

Articolul 1 alineatul (3) a șaptea liniuță

Articolul 2 punctul 11

Articolul 3

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 6 alineatele (1) și (2)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 3 teza introductivă

Articolul 3 litera (a)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 3 litera (b)

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 3 litera (c)

Articolul 4 alineatul (6)

Articolul 3 litera (d)

Articolul 4 alineatul (4)

Articolul 4 alineatul (5)

Articolul 4 alineatul (7)

Articolul 3 litera (e)

Articolul 4 alineatul (8) și articolul 11

Articolul 4 teza introductivă

Articolul 5 teza introductivă

Articolul 4 litera (a)

Articolul 5 punctul 1

Articolul 4 litera (b)

Articolul 5 punctul 2

Articolul 5 punctul 3

Articolul 4 litera (c)

Articolul 5 punctul 4

Articolul 4 litera (d)

Articolul 5 punctul 5

Articolul 4 litera (e)

Articolul 5 punctul 6

Articolul 4 litera (f)

Articolul 5 punctul 7

Articolul 4 litera (g)

Articolul 5 punctul 8

Articolul 4 litera (h)

Articolul 5 punctul 9

Articolul 5 punctul 10

Articolul 5 punctul 11

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 7 alineatele (1) și (2)

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 5 alineatul (4)

Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 5 alineatul (5)

Articolul 7 alineatul (6)

Articolul 6 primul paragraf

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 6 al doilea paragraf

Articolul 8 alineatele (2)-(9)

Articolul 9

Articolul 7

Articolul 10 primul paragraf

Articolul 10 al doilea paragraf

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 12 teza introductivă

Articolul 8 alineatul (2) litera (a)

Articolul 12 punctul 1

Articolul 8 alineatul (2) litera (b)

Articolul 12 punctul 2

Articolul 8 alineatul (2) litera (c)

Articolul 12 punctul 3

Articolul 8 alineatul (2) litera (d)

Articolul 12 punctul 4

Articolul 8 alineatul (2) litera (e)

Articolul 12 punctul 5

Articolul 12 punctul 6

Articolul 12 punctul 7

Articolul 8 alineatul (2) litera (f)

Articolul 12 punctul 8

Articolul 8 alineatul (2) litera (g)

Articolul 12 punctul 9

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 13 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (4)

 

Articolul 10

Articolul 14

Articolul 15

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 16


1.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/20


DECIZIA CONSILIULUI

din 26 noiembrie 2007

de modificare a Deciziei 2003/17/CE privind echivalența inspecțiilor în câmp la culturile producătoare de semințe, efectuate în țări terțe, și echivalența semințelor produse în țări terțe

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/780/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de plante furajere (1), în special articolul 16 alineatul (1),

având în vedere Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale (2), în special articolul 16 alineatul (1),

având în vedere Directiva 2002/54/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de sfeclă (3), în special articolul 23 alineatul (1),

având în vedere Directiva 2002/57/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre (4), în special articolul 20 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Decizia 2003/17/CE (5) prevede că, pentru o perioadă limitată, inspecțiile în câmp la culturile producătoare de semințe din anumite specii, efectuate în țări terțe, sunt considerate echivalente cu inspecțiile în câmp efectuate în conformitate cu legislația comunitară și că semințele din anumite specii, produse în țări terțe, sunt considerate echivalente cu semințele produse în conformitate cu legislația comunitară.

(2)

Se constată că respectivele inspecții în câmp oferă în continuare aceleași garanții ca și cele efectuate de statele membre. Prin urmare, este oportun ca inspecțiile în câmp menționate să fie considerate în continuare ca fiind echivalente.

(3)

Având în vedere faptul că Decizia 2003/17/CE expiră la 31 decembrie 2007, este oportun să se prelungească perioada pentru care se recunoaște echivalența în temeiul deciziei menționate. Este oportună limitarea perioadei respective la cinci ani.

(4)

Prin urmare, Decizia 2003/17/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 6 din Decizia 2003/17/CE, cuvintele „31 decembrie 2007” se înlocuiesc cu cuvintele „31 decembrie 2012”.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 26 noiembrie 2007.

Pentru Consiliu

Președintele

J. SILVA


(1)  JO 125, 11.7.1966, p. 2298. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/117/CE (JO L 14, 18.1.2005, p. 18).

(2)  JO 125, 11.7.1966, p. 2309. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/55/CE a Comisiei (JO L 159, 13.6.2006, p. 13).

(3)  JO L 193, 20.7.2002, p. 12. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/117/CE.

(4)  JO L 193, 20.7.2002, p. 74. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/117/CE.

(5)  JO L 8, 14.1.2003, p. 10. Decizie modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).


Comisie

1.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/21


DECIZIA COMISIEI

din 21 august 2007

privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE

Cazul COMP/M.4523 – Travelport/Worldspan

[notificată cu numărul C(2007) 3938]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/781/CE)

La 21 august 2007, Comisia a adoptat o decizie într-un caz de concentrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (1), în special al articolului 8 alineatul (1) prezentul din regulament. O versiune neconfidențială a întregii decizii în versiunea lingvistică autentică a cazului, redactată în limbile de lucru ale Comisiei, poate fi accesată pe website-ul Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html

I.   REZUMAT

(1)

Travelport LLC, o filială a Grupului Blackstone („Blackstone”, SUA), operează Galileo – un sistem global de distribuție („SGD”), precum și Gulliver’s Travel Associates. În plus, Travelport operează câteva agenții online de turism și site-uri web, inclusiv ebookers, Orbitz, Cheaptickets, Octopus Travel, HotelClub și RatesToGo.

(2)

Worldspan Technologies Inc. („Worldspan”) furnizează servicii de distribuție pentru turism prin intermediul sistemului global de distribuție Worldspan. Întreprinderea se axează pe furnizarea de servicii SGD unor agenții online de turism și, mai recent, unor agenții tradiționale de turism, în primul rând în sectorul turismului recreativ. În plus, Worldspan furnizează servicii IT companiilor aeriene (de exemplu, sisteme interne de rezervare și servicii tehnologice privind operarea zborurilor).

(3)

În urma acestei operațiuni, pe baza unei trimiteri întemeiate pe articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului („regulamentul privind concentrările economice”), Travelport dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Worldspan, prin achiziționare de acțiuni.

(4)

Investigarea de piață efectuată de Comisie a evidențiat faptul că operațiunea de concentrare propusă nu ar genera niciun fel de probleme privind concurența, în urma cărora concurența efectivă ar fi substanțial prejudiciată pe piața comună sau pe un segment major al acesteia.

II.   EXPUNERE DE MOTIVE

II.1.   Piața relevantă de produse și alte definiții posibile ale pieței

(5)

În cazuri anterioare, Comisia a definit SGD-ul drept un instrument oferit agențiilor de turism („AT-uri”) prin care acestea pot să obțină informații și să facă rezervări în legătură cu furnizorii de servicii de turism („FST-uri”), și anume companii aeriene, hoteluri și societăți de închirieri auto, și care, la rândul lor, furnizează SGD-urilor date referitoare la produsele pe care le oferă.

(6)

Piața de produse care face obiectul tranzacției în cauză este definită în decizie drept piața serviciilor de distribuție electronică a turismului prin SGD. Piața în cauză are o natură dublă, având două categorii distincte de clienți. Furnizorii de SGD acționează ca intermediari, permițând, pe de o parte, FST-urilor să își distribuie produsele de turism AT-urilor (în amonte de furnizorul SGD-ului) și consumatorilor finali, și, pe de altă parte, permițând AT-urilor (în aval de furnizorul SGD-ului) să acceseze și să rezerve produsele de turism pentru consumatorii finali. O analiză detaliată a confirmat aceste caracteristici ale pieței de produse.

(7)

Comisia a evaluat – după cum a declarat partea notificatoare – dacă piața relevantă de produse este reprezentată nu numai din furnizorii de SGD, ci și din tehnologiile alternative prin care furnizorii de SGD pot fi ocoliți, evitându-se astfel utilizarea acestora. Alternativele sunt (i) metamotoarele de căutare, (ii) legăturile directe, (iii) „nou-veniți pe piața SGD” („ISGD”) și (iv) siturile „furnizor.com”.

(8)

Includerea primelor trei pe piața relevantă de produse este eliminată în decizie, întrucât o investigare detaliată a arătat în mod clar că acestea fie nu sunt substitute reale ale SGD-urilor, fie că prezența și/sau impactul acestora în SEE sunt foarte limitate. Pentru a stabili dacă serviciile furnizate prin intermediul siturilor „furnizor.com” pot fi înlocuite cu serviciile SGD și ar face parte din aceeași piață de produse, s-a efectuat o evaluare complexă care acoperă ambele părți ale pieței.

(9)

Pe partea din amonte a pieței, siturile „furnizor.com” permit FST-urilor reducerea semnificativă a costurilor de distribuție medii și marginale, deoarece, în ultimă instanță, aceștia economisesc taxa de rezervare percepută de SGD, precum și posibilul comision de rezervare plătit AT-ului care efectuează rezervarea prin SGD.

(10)

Companiile aeriene convenționale sunt astfel capabile să concureze mai bine cu transportatorii cu costuri reduse („TCR-uri”), al căror canal principal este „furnizor.com”. Un stimulent suplimentar pentru ca FST-urile să promoveze „furnizor.com” este faptul că alegerea prin comparație între FST-uri de către utilizatorul final devine mai dificilă deoarece trebuie consultate website-urile. Aceasta explică parțial dezvoltarea „furnizor.com” în ultimii ani. Conform datelor furnizate de IATA, în medie 25 % din toate rezervările celor 20 companii aeriene mari din SEE au fost rezervări directe în 2005 (comparativ cu 20 % în 2004 și 16 % în 2003).

(11)

Din investigarea detaliată s-a constatat că măsura în care FST își pot reorienta rezervările de la furnizorii de SGD către propriul „furnizor.com” diferă în mod considerabil, în funcție de modelul comercial ales de FST. Aceasta depinde, de asemenea, de dimensiunea și de profilul comportamental al consumatorilor finali, care sunt într-o oarecare măsură „captivi” ai distribuției produselor turistice prin SGD.

(12)

În avalul pieței, la rezervarea printr-un SGD, AT-urile primesc plăți de stimulare substanțiale de la furnizorii de servicii SGD, dar și eventuale comisioane pentru rezervări, plătite de FST-uri. Acest venit se va pierde dacă AT-urile fac rezervări printr-un site „furnizor.com”. Pentru a compensa pierderea de venituri, AT-urile ar trebui să perceapă utilizatorului final o taxă pentru servicii (care, în schimb, îl stimulează pe utilizatorul final să își rezerve singur biletele prin situl „furnizor.com” în loc de AT, diminuând în continuare veniturile AT). Prin urmare, în decizia sa Comisia concluzionează că AT-urile sunt puternic stimulate să utilizeze în continuare un SGD și să nu substituie rezervările prin SGD cu rezervări prin intermediul siturilor „furnizor.com”. Investigarea detaliată efectuată de Comisie a confirmat, de asemenea, că AT-urile consideră că utilizarea siturilor „furnizor.com” este greoaie și nu prezintă versatilitatea comparabilității dintre stoc și preț oferită de SGD-uri.

(13)

Având în vedere că substituirea în amonte este doar parțială, un volum considerabil de rezervări ale FST-urilor fiind „captiv” furnizorilor de SGD și că substituirea pe piața din aval este foarte limitată, decizia conchide că siturile „furnizor.com” nu ar trebui incluse pieței relevante de produse în care sunt activi furnizorii de SGD.

(14)

Cu toate acestea, în decizie se recunoaște că apariția rapidă a siturilor „furnizor.com” are impact asupra condițiilor concurențiale pe piața serviciilor SGD și exercită presiuni asupra comportamentului pe piață al întreprinderilor care fac obiectul concentrării.

II.2.   Piețe geografice relevante

(15)

Decizia definește piața geografică relevantă din partea din amonte a pieței ca fiind întregul SEE. În mod normal, acordurile globale dintre FST-uri și SGD-uri includ sisteme de prețuri regionale distincte pentru SEE, SUA și alte părți ale lumii. Taxele de rezervare plătite de FST-uri pentru o rezervare făcută printr-un SGD sunt substanțial mai mari în SEE decât în SUA. Mai mult, piața din SEE este reglementată de Codul de conduită al UE, în timp ce piața din SUA a fost dereglementată în 2006. În sfârșit, cotele de piață ale furnizorilor de SGD variază în mod substanțial, în funcție de regiune și țară. Prin urmare, Comisia conchide în decizie că în SEE și SUA condițiile concurențiale diferă în mod semnificativ.

(16)

Decizia definește partea din aval a pieței ca fiind de dimensiune națională, întrucât cotele de piață ale furnizorilor de SGD variază în mod substanțial între statele membre. Acest fapt este conform cu deciziile anterioare ale Comisiei și este confirmat de investigarea de piață. Aproape toate AT-urile – inclusiv, de multe ori, AT-urile online – mai sunt active doar într-o singură țară, cu excepția câtorva AT-uri care au activități paneuropene (sau mondiale). Taxele de înscriere pe care le plătesc AT-urile pentru utilizarea unui SGD și plățile de stimulare pe care le primesc acestea variază, de asemenea, între țările din SEE. În plus, Amadeus și Galileo au instituit puncte de vânzare și servicii naționale în aproape toate statele membre ale SEE, pentru a deservi mai bine piețele naționale specifice.

II.3.   Analiza concurențială a teoriilor privind prejudiciul

II.3.1.   Teoriile privind prejudiciul

(17)

În decizia sa din 3 mai 2007, Comisia a constatat că operațiunea de concentrare notificată pune sub semnul îndoielii compatibilitatea acesteia cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE. În consecință, Comisia a introdus o acțiune în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) din regulamentul privind concentrările economice.

(18)

La articolul 6 alineatul (1) litera (c) din decizie s-a argumentat că operațiunea de concentrare ar putea da naștere, teoretic, unor efecte atât necoordonate, cât și coordonate. În ceea ce privește efectele necoordonate, Comisia a identificat trei teorii privind prejudiciul pe care, la prima vedere, le-a considerat plauzibile. În afară de evaluarea riscului efectelor coordonate, Comisia și-a axat analiza detaliată a efectelor necoordonate pe evaluarea următoarelor aspecte:

(i)

dacă operațiunea de concentrare ar permite părților să facă uz de poziția puternică pe care o dețin pe piața din aval în raport cu AT-urile pentru a crește prețurile comparativ cu FST-urile situate în amonte („efectele piețelor încrucișate pe verticală”);

(ii)

dacă operațiunea de concentrare ar elimina Worldspan ca presupus „indisciplinat” în ceea ce privește prețurile și, prin urmare, ar cauza creșterea prețurilor după concentrare;

(iii)

operațiunea de concentrare ar permite părților să își exploateze puterea de piață după concentrare în raport cu agențiile de turism din statele membre în care Galileo/Worldspan ar avea cote de piață ridicate.

II.3.2   Efectele piețelor încrucișate pe verticală („multi-homing” comparativ cu „single-homing”)

(19)

În etapa inițială de investigare s-au exprimat îngrijorări cu privire la faptul că Galileo/Worldspan ar putea să exploateze puterea pe care o dețin pe piață în urma concentrării în raport cu AT-urile de pe o serie de piețe naționale din aval pentru a-și consolida puterea de negociere în raport cu FST-urile care acționează pe piața din SEE. Această posibilitate de a exercita o influență puternică asupra pieței poate fi considerată drept „efect al piețelor încrucișate pe verticală”. Un astfel de efect ar putea fi descris după cum urmează.

(20)

După concentrare, Galileo/Worldspan ar obține cote mari de piață cu creșteri semnificative pe partea din aval a pieței din Irlanda, Regatul Unit, Țările de Jos, Ungaria și Belgia (a se vedea în continuare secțiunea privind partea din aval a pieței).

(21)

Dacă un FST are un interes special să dețină o rețea vastă de distribuție într-un stat membru în care entitatea rezultată din concentrare ar avea o rețea extinsă de AT-uri, Galileo/Worldspan ar putea utiliza cota pe care o deține pe piața din aval din statul membru respectiv pentru a obține concesii din partea FST-ului atunci când se negociază un acord internațional. Cu alte cuvinte, poziția de negociere a entității care a rezultat din concentrare față de FST-uri ar putea avea drept rezultat o putere mai mare de piață decât arată cota de piață din amonte a Galileo/Worldspan de [20-30 %] în SEE. Această putere de negociere ar permite entității combinate să crească unilateral prețurile după concentrare.

(22)

Piața serviciilor SGD se caracterizează printr-o platformă orientată spre „multi-homing”, pe o parte, și spre „single-homing”, pe de altă parte. FST-urile utilizează în general „multi-homing”, deoarece acestea trebuie să își distribuie produsele prin toate cele patru SGD-uri pentru a obține acoperirea de piață pe care o doresc, în timp ce majoritatea AT-urilor utilizează „single-homing”, deoarece un SGD este suficient în majoritatea cazurilor pentru a le furniza acestora produsele FST necesare.

(23)

Atât timp cât AT-urile utilizează „single-homing”, furnizorii de SGD au acces exclusiv la AT-urile care aparțin rețelelor lor de AT-uri. Fiecare furnizor de SGD are, prin urmare, un anumit grad de monopol față de FST-urile care trebuie să ajungă la AT-urile conectate la un singur SGD. Această putere de monopol permite furnizorului de SGD să aplice FST-urilor prețuri mai mari. Aceste „rente de monopol” extrase de la FST-uri sunt utilizate în mare parte pentru a acoperi stimulentele financiare acordate AT-urilor.

(24)

Cu toate acestea, Comisia a constatat că natura negocierilor dintre furnizorii de SGD și clienții de pe ambele părți ale pieței a început să se modifice. FST-urile și AT-urile și-au crescut recent puterea de negociere față de furnizorii de SGD. Această modificare a puterii relative de negociere rezultă din (i) o consolidare la nivelul agențiilor de turism, (ii) introducerea rezervărilor directe prin „furnizor.com” și (iii) suprataxele impuse de FST-uri.

(25)

Pe lângă amenințarea de a suspenda conținutul turistic prin situl „furnizor.com”, FST-urile au dezvoltat un instrument suplimentar pentru a exercita presiuni asupra SGD-urilor. Aplicând sau amenințând că aplică suprataxe AT-urilor, FST-urile pot influența utilizarea unui anume SGD și l-ar face să înregistreze pierderi în favoarea fie a siturilor „furnizor.com”, fie a altui SGD.

Impactul concentrării

(26)

Reducerea numărului de furnizori de SGD este puțin probabil să determine creșteri de prețuri ca rezultat al „efectelor piețelor încrucișate pe verticală” de pe piață din următoarele motive.

(27)

În ceea ce privește furnizorii de servicii de turisme, analiza detaliată confirmă faptul că FST-urile pot forța furnizorii de SDG-uri să scadă prețurile în schimbul tuturor produselor sau pentru a evita aplicarea suprataxelor asupra AT-urilor contractate. Companiile aeriene, în special, au dezvoltat numeroase instrumente de negociere (mai ales situri „furnizor.com”, dar nu numai) care le permit să își păstreze o parte din surplus în negocierea cu furnizorii de SGD. Chiar și într-o situație cu doar trei furnizori de SGD, niciunul dintre aceștia nu va putea crește prețurile deoarece FST-urile vor menține o putere de negociere suficient de mare având la bază (i) capacitatea de a canaliza rezervările spre siturile „furnizor.com”, (ii) suprataxele impuse AT-urilor, (iii) recunoașterea mărcilor pe piața (piețele) internă (interne) și (iv) posibilitatea de a dezvolta pe viitor noi instrumente de negociere. Prin urmare, Comisia concluzionează în decizie că o reducere a numărului de furnizori de SGD de la patru la trei nu mărește probabilitatea ca prețurile să crească în mod unilateral ca rezultat al „efectelor piețelor încrucișate pe verticală”.

(28)

Această concluzie este valabilă, de asemenea, și pentru alte FST-uri, ca, de exemplu, societățile de închirieri auto și lanțurile hoteliere.

(29)

În ceea ce privește agențiile de turism, va rămâne disponibil un număr suficient de platforme SGD pentru AT-uri, costurile de transfer nefiind un obstacol insurmontabil în alegerea unui alt furnizor de SGD. Faptul că furnizorii de SGD au nevoie să creeze și să mențină o rețea suficient de mare de AT-uri pentru a genera cerere pe partea FST-urilor situează AT-urile într-o poziție favorabilă de negociere față de furnizorii de SGD, chiar și după eliminarea unuia dintre aceștia.

(30)

Comisia concluzionează în decizie că aceste elemente (puterea efectivă de negociere a FST-urilor și dezvoltarea continuă sau posibilă a instrumentelor de negociere suplimentare) sunt suficiente pentru contracararea efectului potențial defavorabil al concentrării în termeni de reducere a furnizorilor de SGD de la patru la trei, precum și de posibilă apariție a efectului piețelor încrucișate pe verticală.

II.3.3.   Pierderea Worldspan ca „indisciplinat” în materie de prețuri

(31)

O a doua teorie a prejudiciului analizată de Comisie se referă la comportamentul întreprinderii Worldspan ca „indisciplinat” în materie de prețuri în SEE, prin perceperea de prețuri mai mici decât concurenții săi (Galileo, Sabre și Amadeus). În timpul cercetării de piață s-au exprimat preocupări cu privire la faptul că, în urma pierderii concurenței dintre întreprinderile care fac obiectul concentrării, prețurile practicate de Worldspan ar crește și s-ar alinia la cele practicate de Galileo.

(32)

Cu toate acestea, investigarea detaliată efectuată de Comisie demonstrează că această teorie a prejudiciului nu poate fi susținută. Pentru a concluziona că operațiunea de concentrare ar putea conduce la creșteri semnificative de prețuri în urma concentrării din partea întreprinderii Worldspan, ar fi trebuit demonstrat faptul că prețurile practicate de Worldspan înaintea concentrării sunt semnificativ mai mici decât cele ale concurenților săi, în special Galileo, și că părțile care fac obiectul concentrării ar deține stimulentele și capacitatea de a crește prețurile Worldspan după concentrare.

II.3.3.1.   Worldspan nu practică prețuri mai mici

(33)

Partea notificatoare a prezentat o comparație între tipurile clasice de rezervări ale părților care fac obiectul concentrării pentru anul 2006: „segmentul net activ” al sistemului Galileo și „serviciul complet” al întreprinderii Worldspan. Reiese că lista de prețuri a întreprinderii Worldspan este de fapt […] decât lista de prețuri a sistemului Galileo pentru […] tipuri alternative de rezervare prin „serviciul complet”. În continuare, dacă tarifele Worldspan pentru fiecare categorie de rezervare sunt ponderate ca medie a tuturor rezervărilor, în funcție de ponderea relativă a fiecăreia dintre cele patru categorii de tarifare ale Worldspan în gama „serviciului complet”, rezultatul este de […] USD, în timp ce prețul segmentului net activ al sistemului Galileo în 2006 este de […] USD.

(34)

Prin urmare, Comisia concluzionează în decizie că, în majoritatea cazurilor, Worldspan nu este cel mai ieftin SGD pentru FST-uri. În general, există întotdeauna o alternativă mai ieftină pe piață decât întreprinderea Worldspan.

II.3.3.2.   Worldspan a pierdut cota de piață

(35)

Un alt motiv pentru care, conform părții notificatoare, Worldspan nu se califică drept un indisciplinat în materie de prețuri este acela că presupusa politică de a practica prețuri mici nu a permis ca Worldspan să își extindă în mod agresiv prezența pe piață. Partea notificatoare argumentează că, dimpotrivă, în calitate de cel mai mic SGD din SEE de mai bine de cinci ani, cota de piață a Worldspan în SEE nu a prezentat niciun fel de semne de creștere.

(36)

Evoluția cotei de piață a Worldspan între 2003 și 2006 arată o scădere cu [0-5 %] pe piața din amonte (SEE). În raport cu piața din aval, cotele de piață ale Worldspan au rămas relativ stabile, cu creșteri/descreșteri medii anuale de circa [0-5 %] sau mai puțin, cu excepția Ungariei, unde creșterea a avut loc între 2004 și 2005. Contrar așteptărilor pentru o întreprindere despre care se presupune a fi indisciplinată, cotele de piață ale Worldspan nu prezintă semne generale de creștere.

(37)

În final, potrivit părții notificatoare, Worldspan nu poate fi considerată drept întreprinderea din SEE indisciplinată în materie de prețuri, întrucât aceasta acționează ca o entitate care mai degrabă practică prețuri decât stabilește prețuri. Partea notificatoare face referire, între altele, la faptul că alte SGD-uri au fost primele în SEE care au încheiat acorduri pentru totalitatea produselor cu cinci dintre companiile aeriene mari din SEE. Acest lucru este confirmat de investigarea detaliată.

II.3.3.3.   Galileo/Worldspan nu sunt unul pentru celălalt concurenții cei mai apropiați

(38)

Partea notificatoare consideră că domeniul de aplicare a creșterii prețurilor provocate de prețurile Worldspan în urma concentrării este redus în continuare prin faptul că Galileo și Worldspan nu sunt cei mai apropiați concurenți pe piața din SEE.

(39)

Investigarea detaliată confirmă că, în general, Galileo este perceput de FST-uri ca fiind mai puternic în turismul corporativ, în timp ce Worldspan este mai puternic în turismul recreativ și online al AT-urilor. În aval, marea majoritate a AT-urilor consideră Amadeus cel mai apropiat concurent atât pentru Galileo, cât și pentru Worldspan.

II.3.3.4.   Nu există stimulente pentru ca Worldspan să crească prețurile după concentrare și să le alinieze la prețurile Galileo

(40)

Faptul că părțile care fac obiectul concentrării nu reprezintă unul pentru celălalt cei mai apropiați concurenți reduce motivațiile părților de a crește prețurile Worldspan după concentrare. Mai mult, marjele în scădere ale părților anterior concentrării indică faptul că domeniul de aplicare a unor prețurilor mai mari după concentrare este limitat.

(41)

Probabilitatea unei creșteri a prețurilor din amonte după concentrare este redusă în continuare de faptul că o astfel de creștere a prețurilor ar antrena o posibilă retragere a conținutului SGD al Worldspan de către FST-uri sau impunerea de către FST-uri a suprataxelor asupra AT-urilor care utilizează Worldspan.

(42)

În rezumat, din investigarea detaliată efectuată de Comisie rezultă că nu există dovezi suficiente pentru a ajunge la concluzia că Worldspan practică prețuri mai mici decât concurenții săi și că acesta ar acționa ca un indisciplinat în materie de prețuri. Prin urmare, decizia concluzionează că este puțin probabil ca tranzacția să conducă la o creștere a prețurilor practicate de Worldspan.

II.3.4.   Cote de piață foarte mari ale părților pe partea din aval a pieței

(43)

În ceea ce privește partea din aval a pieței, tranzacția ar avea drept rezultat cote de piață ridicate (peste 40 %) în șase state membre, cu creșteri semnificative. În aceste șase state membre, cotele de piață din 2006 variază de la [40-50 %] la [70-80 %].

Stat membru

Galileo

Worldspan

Cotă de piață combinată

Belgia

[20-30]

[10-20]

[40-50]

Ungaria

[20-30]

[20-30]

[50-60]

Irlanda

[50-60]

[10-20]

[70-80]

Italia

[40-50]

[0-10]

[40-50]

Țările de Jos

[30-40]

[20-30]

[50-60]

Regatul Unit

[40-50]

[10-20]

[50-60]

(44)

Dimensiunea cotelor ridicate de piață combinate din cele șase state membre ar putea permite părților să se comporte independent față de concurenții și clienții acestora după concentrare și să exploateze relația comercială cu AT-urile.

(45)

Cu toate acestea, investigarea detaliată arată că fuziunea nu va permite întreprinderilor rezultate în urma concentrării să exercite puterea de piață asupra AT-urilor pe acele piețe naționale în care tranzacția va determina cote ridicate pe piața comună.

II.3.4.1.   Tendința descendentă a cotei de piață a Galileo

(46)

Partea notificatoare afirmă că Galileo a pierdut cote de piață semnificative în fiecare stat membru în care deținea inițial o cotă importantă, datorită legăturilor istorice cu transportatorii naționali.

(47)

Scăderea cotelor de piață ale sistemului Galileo ar demonstra, potrivit părții notificatoare, că o cotă de piață a Galileo peste medie nu reflectă puterea de piață. Este puțin probabil ca tranzacția să inverseze tendința de scădere a cotei de piață a sistemului Galileo, dat fiind mai ales rolul marginal al Worldspan la nivelul SEE și inabilitatea demonstrată a acesteia de a-și îmbunătăți poziția pe piața din SEE de-a lungul anilor.

(48)

Tendința cotelor de piață ale sistemului Galileo, precum și rolul marginal jucat de Worldspan la nivelul SEE au fost confirmate de investigarea detaliată.

(49)

AT-urile sunt, în general, beneficiari neți, întrucât acestea primesc mai multe stimulente financiare din partea SGD-urilor decât plătesc prin taxele de înscriere la SGD-uri. Sumele plătite pentru stimulare au crescut constant în ultimii cinci ani, inclusiv în acele state membre în care părțile dețin cote ridicate de piață (peste 40 %). Investigarea detaliată a demonstrat că în perioada 2003-2006, veniturile AT-urilor au crescut în general, în timp ce evoluția marjelor brute ale acestora este pozitivă.

(50)

Această evoluție arată importanța AT-urilor pentru SGD-uri și reflectă opinia generală printre respondenții cercetării detaliate potrivit căreia concurența dintre SGD-uri pe piața din aval este puternică.

II.3.4.2.   Costuri de transfer

(51)

Un motiv în plus pentru care este puțin probabil ca tranzacția să aibă drept rezultat creșteri de prețuri pe piața din aval are legătură cu faptul că, astfel cum este confirmat de investigarea detaliată, costurile de transfer nu reprezintă impedimente insurmontabile pentru schimbarea SGD-ului.

(52)

Deși este dificil de cuantificat costurile de transfer atât în ceea ce privește timpul și instruirea necesare, cât și condițiile financiare, se pot trage unele concluzii generale din investigarea detaliată. AT-urile mici au nevoie de una sau mai multe săptămâni pentru a se transfera de la un SGD la altul; cerințele de instruire nu sunt semnificative, iar productivitatea nu este afectată de schimbare. Cu toate acestea, AT-urile mari estimează că timpul necesar pentru schimbare este de circa 12 luni cu un cost financiar semnificativ (mai mult de 1 milion EUR). Cerințele de instruire sunt, de asemenea, mai mari. În cazurile speciale (de exemplu, din cauza aspectelor tehnice ale transferului), costurile financiare și timpul necesar pot fi chiar mai mari.

(53)

Dacă investigarea detaliată a confirmat existența costurilor de transfer, aceasta a demonstrat, de asemenea, că ele nu au împiedicat transferul semnificativ în trecut. În perioada 2003-2006, mai multe AT-uri s-au transferat de la Galileo la Amadeus. În plus, Worldspan a pierdut doi dintre cei mari clienți ai săi în perioada […] și […].

(54)

Chiar dacă există costuri de transfer, pare puțin probabil ca tranzacția să dea naștere la probleme de concurență, date fiind marile cote de piață combinate din aval ale părților. Aceasta se datorează (i) evoluției negative a cotelor părților pe piața comună, (ii) concurenței intense dintre SGD-uri, chiar și pe piețele naționale unde dețin cote de piață ridicate în aval, astfel cum dovedește creșterea în timp a stimulentelor plătite AT-urilor pe astfel de piețe naționale, și (iii) opiniilor în general pozitive ale AT-urilor cu privire la concentrare, care au la bază convingerea acestora că fuziunea va crea o alternativă puternică la sistemul Amadeus.

(55)

Prin urmare, Comisia concluzionează în decizie că este puțin probabilă crearea de efecte necoordonate ca rezultat al concentrării în ceea ce privește piețele situate în aval.

II.3.5.   Efecte coordonate

(56)

În plus, investigarea detaliată a analizat în continuare posibilitatea efectelor coordonate atât pe partea din amonte, cât și pe cea din aval a pieței SGD-urilor.

II.3.5.1.   Piața situată în amonte

Acord privind termenii coordonării

(57)

În general, cu cât mediul economic este mai puțin complex și mai stabil, cu atât mai ușor este pentru întreprinderi să convină termenii coordonării. În acest context, cererea volatilă, creșterea internă substanțială a unor întreprinderi pe piață sau intrarea frecventă a unor întreprinderi noi poate indica faptul că situația nu este suficient de stabilă pentru a face posibilă coordonarea.

(58)

Deși în ultimii cinci ani nu a avut loc nicio intrare semnificativă pe piața SGD-urilor, evoluția cotei de piață din această perioadă confirmă că mediul economic în care SGD-urile concurează în SEE a fost supus unei schimbări considerabile.

(59)

În plus, dezvoltarea site-ului „furnizor.com” în ultimii cinci ani trebuie luată în considerare ca factor destabilizant pentru ajungerea la un acord privind termenii coordonării pe piața SGD-urilor. Investigarea de piață a confirmat, de asemenea, că majoritatea companiilor aeriene anticipează o dezvoltare viitoare a vânzărilor lor directe prin site-ul „furnizor.com”. În cazul societăților de închirieri auto și al hotelurilor, distribuirea conținutului turistic prin intermediul SGD-urilor reprezintă o parte relativ mică din rezervările acestora.

(60)

Chiar dacă circumstanțele anterioare nu exclud în totalitate posibilitatea de a ajunge la o înțelegere privind termenii coordonării între cele trei SGD-uri rămase pe piața din amonte, Comisia concluzionează în decizie că aceste circumstanțe ar face o asemenea coordonare mai dificilă și, prin urmare, puțin probabilă.

Monitorizarea devierilor

(61)

Numai amenințarea credibilă a unor represalii oportune și suficiente împiedică întreprinderile să se abată de la termenii coordonării. Acest lucru înseamnă că piețele sunt suficient de transparente pentru a permite întreprinderilor coordonatoare să monitorizeze într-un grad suficient dacă întreprinderile deviază sau nu.

(62)

Deși serviciile oferite de un SGD sunt de o natură mai degrabă omogenă, structura de stabilire a prețurilor și ofertele de produse ale tuturor SGD-urilor sunt complexe. În prezent, în SEE, atunci când SGD-urile aplică diferite tipuri de acorduri în paralel, și anume acorduri standard privind transportatorul participant („ATP-uri”) și acorduri complete privind conținutul, uneori completate cu acorduri „opt-in”. Diferențele și varietatea atât a structurii prețurilor, cât și a ofertelor de produse din aceste acorduri fac impracticabilă coordonarea susținută. Transparența pe piață este redusă în continuare de faptul că SGD-urile modifică ofertele de produse și structura prețurilor cu regularitate.

(63)

Deși din investigarea de piață s-ar părea că contractele între SGD-uri și societățile de închirieri auto și hoteluri apar mai puțin complexe ca structură, acestea nu oferă încă nivelul de transparență care ar face fezabilă coordonarea.

(64)

Numeroși respondenți la investigarea de piață au indicat existența clauzelor „națiunea cea mai favorizată” („NCF”) în acordurile lor cu SGD-urile. Utilizarea acestor clauze ar putea crește transparența prețurilor. S-a confirmat însă prin investigarea de piață că, în majoritatea cazurilor, clauzele NCF se referă la obligativitatea FST-urilor de a furniza SGD-ului paritatea de conținut, acestea fiind, prin urmare, doar o reflectare a obligațiilor prevăzute în Codul de conduită.

(65)

Având în vedere caracteristicile piețelor relevante, în special gradul limitat de transparență, Comisia consideră în decizie că ar fi dificil ca cele trei SGD-uri rămase să monitorizeze eficient abaterile de la comportamentul coordonat.

Mecanisme de descurajare

(66)

Coordonarea este durabilă numai atunci când consecințele abaterii sunt suficient de dure pentru a convinge întreprinderile coordonatoare că este în avantajul lor să respecte condițiile coordonării.

(67)

Măsura de descurajare imediată prin reducerea de către SGD-urile coordonatoare tarifelor percepute FST-urilor ar fi ineficiente pentru sancționarea SGD-ului deviant, întrucât acestea nu ar determina FST-urile să schimbe furnizorul, având în vedere că acestea au nevoie de serviciile celor patru SGD-uri.

(68)

O măsură de descurajare mai realistă ar fi ca un SGD să ofere unor AT-uri importante care utilizează serviciile SGD-ului deviant stimulente mai mari sau plăți forfetare directe pentru a determina un transfer de la SGD-ul deviant la un alt SGD. Deși asemenea măsuri ar fi posibile, aceasta ar fi o strategie costisitoare, deoarece plățile de stimulare oferite AT-urilor trebuie să fie suficient de mari pentru a determina AT-urile să schimbe SGD-urile.

(69)

Prin urmare, Comisia concluzionează în decizie că măsurile de descurajare prin intermediul plăților de stimulare mai mari către AT-uri nu pot fi excluse de la sine.

Reacțiile întreprinderilor din afara procesului de coordonare

(70)

În vederea unei coordonări de succes, acțiunile întreprinderilor necoordonatoare și ale posibililor concurenți, precum și ale clienților, nu trebuie să pună în pericol rezultatul așteptat în urma coordonării.

(71)

În cazul de față, s-ar părea că pe piață există constrângeri semnificative în ceea ce privește concurența care ar destabiliza orice încercare de coordonare. Constrângerile ar rezulta, în special, din posibilitatea FST-urilor de a reține conținutul și de a-l face disponibil doar printr-un canal direct de distribuție cum ar fi „furnizor.com”. În plus, coordonarea care generează creșteri de prețuri ar putea determina FST-urile din SEE să investească mai mult în dezvoltarea de alternative la SGD-uri, cum ar fi CNB-urile și legăturile directe.

(72)

Având în vedere circumstanțele descrise anterior, precum și faptul că trebuie îndeplinite criteriile pentru a demonstra că efectele coordonate sunt cumulative, este puțin probabil ca fuziunea să aibă drept rezultat efecte coordonate pe piața UE pentru furnizarea de servicii de SGD către FST-uri.

II.3.5.2.   Piața situată în aval

Acord privind condițiile coordonării

(73)

Aspectul coordonării ar putea apărea, în principiu, pe piața din aval care se referă la relația dintre SGD-uri și AT-uri. Piețele din SEE situate în aval se caracterizează prin diferențe semnificative ale cotelor de piață ale celor patru SGD-uri de la o țară la alta.

(74)

Concurența dintre SGD-uri pe piața din aval este puternică și nu prezintă semne de comportament coordonat. În timpul ultimilor ani […], Galileo și Worldspan au pierdut […] cote de piață în favoarea sistemului Amadeus. Mai mult, investigarea de piață confirmă o concurență puternică între SGD-uri pentru contracte cu AT-urile, fapt reflectat de creșterea plăților de stimulare efectuate de către SGD-uri către AT-uri în ultimii cinci ani.

(75)

Aspectul de mai sus sugerează că pozițiile pe piață ale întreprinderilor care fac obiectul concentrării pe majoritatea piețelor din aval sunt destul de instabile, situație care ar complica ajungerea la o înțelegere în ceea ce privește condițiile coordonării.

Monitorizarea devierilor

(76)

Condițiile contractelor cu AT-urile sunt în general netransparente, întrucât sunt negociate individual între AT-uri și SGD-uri. SGD-urile nu au vizibilitate asupra condițiilor complexe oferite de SGD-urile concurente. Deși ar putea exista o oarecare transparență a prețurilor ca rezultat al unui posibil schimb de informații între AT-uri și SGD-uri, în contextul negocierilor contractuale, faptul că majoritatea contractelor sunt negociate individual ar limita în mod semnificativ gradul de transparență la care s-ar putea ajunge. De aceea, posibilitățile monitorizării cu succes a comportamentului coordonat ar părea foarte limitate, deoarece aceasta ar necesita o monitorizare a nivelului conținutului, funcționalităților, serviciilor, asistenței financiare, bonusurilor și al altor condiții pe care fiecare SGD le oferă fiecărei agenții de turism.

(77)

Având în vedere gradul limitat de transparență pe partea din aval a pieței, Comisia concluzionează în decizie că ar fi dificil ca restul de trei SGD-uri să monitorizeze devierile de la comportamentul coordonat.

Mecanisme de descurajare

(78)

Mecanismele de descurajare care se pot fi aplicate sunt în esență aceleași cu cele discutate în legătură cu piața situată în amonte.

Reacțiile întreprinderilor din afara procesului de coordonare

(79)

În cazul comportamentului coordonat nu există multe alternative disponibile la care să recurgă AT-urile. Utilizarea site-ului „furnizor.com” este prea complicată pentru AT-uri, iar celelalte alternative la SGD-uri nu sunt suficient dezvoltate în SEE pentru a constitui alternative adecvate.

(80)

Având în vedere faptul că, pentru a demonstra efectele coordonate, criteriile care trebuie îndeplinite sunt cumulative, Comisia concluzionează în decizie că și pe partea din aval a pieței este puțin probabil ca fuziunea să producă efecte coordonate.

III.   CONCLUZIE

(81)

Comisia concluzionează în decizie că operațiunea de concentrare propusă nu va genera niciun fel de probleme privind concurența, în urma cărora concurența efectivă ar fi semnificativ prejudiciată în cadrul pieței comune sau al unei părți substanțiale din aceasta. În consecință, Comisia intenționează să declare concentrarea ca fiind compatibilă cu piața comună și cu Acordul SEE, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul SEE.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


1.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/29


DECIZIA COMISIEI

din 30 noiembrie 2007

de aprobare a programelor naționale anuale și plurianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2008 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe

[notificată cu numărul C(2007) 5776]

(2007/782/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (1), în special articolul 24 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Decizia 90/424/CEE stabilește procedurile care reglementează participarea financiară a Comunității la programe de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze.

(2)

De asemenea, articolul 24 alineatul (1) din Decizia 90/424/CEE prevede instituirea unei măsuri financiare comunitare prin care să se ramburseze cheltuielile pe care le suportă statele membre cu ocazia finanțării programelor naționale de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor și a zoonozelor prevăzute în decizia menționată.

(3)

Decizia 2006/965/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 de modificare a Deciziei 90/424/CEE privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (2) a înlocuit articolul 24 din decizia respectivă cu o nouă dispoziție. Decizia 2006/965/CE prevedea, cu titlu tranzitoriu, că programele privind leucoza bovină enzootică și boala Aujeszky ar putea fi finanțate până la 31 decembrie 2010.

(4)

Decizia 90/638/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a criteriilor comunitare pentru eradicarea și controlul anumitor boli ale animalelor (3) prevede că, pentru a fi aprobate în cadrul măsurilor prevăzute la articolul 24 alineatul (1) din Decizia 90/424/CE, programele prezentate de statele membre trebuie să îndeplinească criteriile stabilite în anexele la Decizia 90/638/CEE.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (4) prevede că statele membre elaborează programe anuale de monitorizare a encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la bovine, ovine și caprine.

(6)

Directiva 2005/94/CE a Consiliului privind măsurile comunitare de combatere a influenței aviare (5) prevede, de asemenea, că statele membre trebuie să desfășoare programe de monitorizare a păsărilor de curte și a păsărilor sălbatice pentru a contribui, inter alia, pe baza unor proceduri de evaluare a riscului actualizate periodic la cunoașterea pericolelor pe care le reprezintă păsările sălbatice în ceea ce privește orice virus de gripă de origine aviară la păsări. Ar trebui aprobate, de asemenea, programele anuale respective de monitorizare, precum și finanțarea lor.

(7)

Anumite state membre au prezentat Comisiei programe anuale de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor, programe de control destinate prevenirii zoonozelor, precum și programe anuale de monitorizare pentru eradicarea și monitorizarea anumitor EST pentru care doresc să primească o contribuție financiară din partea Comunității.

(8)

Anumite state membre au prezentat, de asemenea, Comisiei programe plurianuale de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor, pentru care doresc să primească o contribuție financiară din partea Comunității. Angajarea cheltuielilor pentru programele plurianuale se adoptă în conformitate cu articolul 76 alineatul (3) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (6). Primul angajament bugetar pentru programele plurianuale se adoptă după aprobarea acestora. Comisia adoptă fiecare angajament ulterior pe baza deciziei de a acorda o contribuție menționată la articolul 24 alineatul (5) din Decizia 90/424/CEE.

(9)

Comisia a evaluat programele anuale și plurianuale prezentate de statele membre atât din punct de vedere veterinar, cât și din punct de vedere financiar. S-a constat că programele respective sunt conforme cu legislația comunitară relevantă în domeniul veterinar și în special cu criteriile prevăzute în Decizia 90/638/CEE.

(10)

Ținând seama de importanța acestor programe pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de Comunitate în domeniul sănătății animale și al sănătății publice, precum și de obligația de a aplica programele privind EST și gripa aviară în toate statele membre, este necesar să se fixeze rata contribuției financiare a Comunității la rambursarea costurilor suportate de statele membre în cauză pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în prezenta decizie, în limitele unei valori maxime pentru fiecare program.

(11)

Pentru îmbunătățirea gestionării, a utilizării fondurilor comunitare și a transparenței, este necesar, de asemenea, să se stabilească pentru fiecare program, după caz, valorile maxime care urmează a fi rambursate statelor membre pentru anumite costuri precum testele utilizate în statele membre și despăgubirile plătite proprietarilor pentru pierderile legate de abatorizarea sau sacrificarea animalelor.

(12)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (7), programele de eradicare și de supraveghere a bolilor animalelor trebuie finanțate prin Fondul European de Garantare Agricolă. În scopul controlului financiar, se aplică articolele 9, 36 și 37 din respectivul regulament.

(13)

Este necesar să se condiționeze acordarea contribuției financiare comunitare de punerea în aplicare în mod eficient a acțiunilor planificate și de furnizarea de către autoritățile competente a tuturor informațiilor necesare în termenele stabilite în prezenta decizie. Ar trebui solicitate, în special, rapoarte tehnice intermediare mai frecvente pentru a evalua eficiența punerii în aplicare a programelor aprobate.

(14)

Din motive de eficiență administrativă, toate cheltuielile prezentate pentru o contribuție financiară a Comunității ar trebui exprimate în euro. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, cursul de schimb pentru cheltuielile efectuate în altă monedă decât euro ar trebui să fie ultimul curs stabilit de Banca Centrală Europeană înaintea primei zile din luna în care statul membru respectiv trimite cererea.

(15)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL I

PROGRAMELE ANUALE

Articolul 1

Bruceloza bovină

(1)   Programele pentru eradicarea brucelozei bovine prezentate de Irlanda, Spania, Italia, Cipru, Portugalia și Regatul Unit se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru analizele de laborator, pentru despăgubirea proprietarilor animalelor abatorizate în cadrul acestor programe și pentru achiziționarea dozelor de vaccin, fără să depășească:

(a)

1 200 000 EUR pentru Irlanda;

(b)

4 400 000 EUR pentru Spania;

(c)

2 100 000 EUR pentru Italia;

(d)

153 000 EUR pentru Cipru;

(e)

1 900 000 EUR pentru Portugalia;

(f)

1 200 000 EUR pentru Regatul Unit.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele cu roz-bengal

0,2 EUR pe test;

(b)

pentru testele de seroaglutinare

0,2 EUR pe test;

(c)

pentru reacțiile de fixare a complementului

0,4 EUR pe test;

(d)

pentru testele ELISA

1 EUR pe test.

Articolul 2

Tuberculoza bovină

(1)   Programele de eradicare a tuberculozei bovine prezentate de Estonia, Spania, Italia, Polonia și Portugalia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru testele de tuberculinare, pentru analizele de laborator și pentru despăgubirea proprietarilor animalelor abatorizate în cadrul acestor programe, fără să depășească:

(a)

24 000 EUR pentru Estonia;

(b)

6 100 000 EUR pentru Spania;

(c)

2 700 000 EUR pentru Italia;

(d)

1 100 000 EUR pentru Polonia;

(e)

347 000 EUR pentru Portugalia.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele de tuberculinare

1 EUR pe test;

(b)

pentru testele cu interferon GAMMA

5 EUR pe test.

Articolul 3

Bruceloză ovină și caprină

(1)   Programele de eradicare a brucelozei ovine și caprine prezentate de Spania, Italia, Cipru și Portugalia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru achiziționarea vaccinurilor, pentru analizele de laborator și pentru despăgubirea proprietarilor animalelor abatorizate în cadrul acestor programe, fără să depășească:

(a)

5 600 000 EUR pentru Spania;

(b)

2 800 000 EUR pentru Italia;

(c)

93 000 EUR pentru Cipru;

(d)

1 100 000 EUR pentru Portugalia.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele cu roz-bengal

0,2 EUR pe test;

(b)

pentru reacțiile de fixare a complementului

0,4 EUR pe test;

Articolul 4

Boala limbii albastre în zone cu risc sporit sau cu apariții endemice ale bolii

(1)   Programele de eradicare și de monitorizare a febrei catarale ovine prezentate de Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia, România și Slovenia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară din partea Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare dintre statele membre menționate la alineatul (1) pentru analizele de laborator efectuate în scopul supravegherii virologice, serologice și entomologice și pentru achiziționarea capcanelor și a vaccinurilor, fără să depășească:

(a)

377 000 EUR pentru Belgia;

(b)

5 400 EUR pentru Bulgaria;

(c)

3 100 000 EUR pentru Germania;

(d)

100 000 EUR pentru Grecia;

(e)

4 100 000 EUR pentru Spania;

(f)

351 000 EUR pentru Franța;

(g)

1 300 000 EUR pentru Italia;

(h)

70 000 EUR pentru Luxemburg;

(i)

527 000 EUR pentru Țările de Jos;

(j)

245 000 EUR pentru Austria;

(k)

1 004 000 EUR pentru Portugalia;

(l)

43 000 EUR pentru România;

(m)

61 000 EUR pentru Slovenia;

(3)   Valoarea maximă rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) este limitată la 2,5 EUR pe test pentru testele ELISA.

Articolul 5

Salmoneloză (salmonelă zoonotică) în efectivele de reproducere din specia Gallus gallus

(1)   Programele de combatere a anumitor forme de salmonela zoonotică la efectivele de reproducere din specia Gallus gallus prezentate de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România și Slovacia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru testele bacteriologice și de serotipizare în cadrul eșantionării oficiale, pentru despăgubirea proprietarilor păsărilor sacrificate, pentru distrugerea ouălor și pentru achiziționarea dozelor de vaccin, fără să depășească:

(a)

550 000 EUR pentru Belgia;

(b)

10 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

200 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

75 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

600 000 EUR pentru Germania;

(f)

120 000 EUR pentru Irlanda;

(g)

150 000 EUR pentru Grecia;

(h)

800 000 EUR pentru Spania;

(i)

500 000 EUR pentru Franța;

(j)

470 000 EUR pentru Italia;

(k)

45 000 EUR pentru Cipru;

(l)

60 000 EUR pentru Letonia;

(m)

400 000 EUR pentru Ungaria;

(n)

1 300 000 EUR pentru Țările de Jos;

(o)

50 000 EUR pentru Austria;

(p)

2 000 000 EUR pentru Polonia;

(q)

600 000 EUR pentru Portugalia;

(r)

400 000 EUR pentru România;

(s)

275 000 EUR pentru Slovacia.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele bacteriologice (cultură)

5,0 EUR pe test;

(b)

pentru achiziționarea dozelor de vaccin

0,05 EUR pe doză;

(c)

pentru serotipizarea izolaților relevanți de Salmonella spp.

20,0 EUR pe test.

Articolul 6

Salmoneloză (salmonelă zoonotică) în efectivele de găini ouătoare din specia Gallus gallus

(1)   Programele de combatere a anumitor forme de salmonelă zoonotică la efectivele de găini ouătoare din specia Gallus gallus prezentate de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Regatul Unit se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru testele bacteriologice și de serotipizare în cadrul eșantionării oficiale, pentru despăgubirea proprietarilor păsărilor sacrificate, pentru distrugerea ouălor și pentru achiziționarea dozelor de vaccin, fără să depășească:

(a)

750 000 EUR pentru Belgia;

(b)

20 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

1 000 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

2 000 000 EUR pentru Germania;

(e)

20 000 EUR pentru Estonia;

(f)

500 000 EUR pentru Grecia;

(g)

3 500 000 EUR pentru Spania;

(h)

2 500 000 EUR pentru Franța;

(i)

1 000 000 EUR pentru Italia;

(j)

80 000 EUR pentru Cipru;

(k)

300 000 EUR pentru Letonia;

(l)

10 000 EUR pentru Luxemburg;

(m)

2 000 000 EUR pentru Ungaria;

(n)

2 000 000 EUR pentru Țările de Jos;

(o)

1 000 000 EUR pentru Austria;

(p)

2 000 000 EUR pentru Polonia;

(q)

1 000 000 EUR pentru Portugalia;

(r)

500 000 EUR pentru România;

(s)

1 000 000 EUR pentru Slovacia;

(t)

80 000 EUR pentru Regatul Unit.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele bacteriologice (cultură)

5,0 EUR pe test;

(b)

pentru achiziționarea dozelor de vaccin.

0,05 EUR pe doză;

(c)

pentru serotipizarea izolaților relevanți de Salmonella spp.

20,0 EUR pe test.

Articolul 7

Pestă porcină clasică și pestă porcină africană

(1)   Programele:

(a)

de monitorizare a pestei porcine clasice și de combatere a acestei boli prezentate de Bulgaria, Germania, Franța, Luxemburg, România, Slovenia și Slovacia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008;

(b)

de monitorizare a pestei porcine clasice și a pestei porcine africane și de combatere a acestor boli prezentate de Italia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară din partea Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru testele virologice și serologice pentru porcii domestici și porcii mistreți și, în ceea ce privește programele prezentate de Bulgaria, Germania, Franța, România și Slovacia, la aceeași rată de 50 % din costurile suportate pentru achiziționarea și distribuirea de vaccinuri și de momeli pentru vaccinarea porcilor mistreți, fără să depășească:

(a)

400 000 EUR pentru Bulgaria;

(b)

1 000 000 EUR pentru Germania;

(c)

650 000 EUR pentru Franța;

(d)

100 000 EUR pentru Italia;

(e)

15 000 EUR pentru Luxemburg;

(f)

2 500 000 EUR pentru România;

(g)

40 000 EUR pentru Slovenia;

(h)

525 000 EUR pentru Slovacia.

(3)   Valoarea maximă rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) este limitată la 2,5 EUR pe test pentru testele ELISA.

Articolul 8

Boala veziculoasă a porcului

(1)   Programul de eradicare a bolii veziculoase a porcului prezentat de Italia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară din partea Comunității este stabilită la 50 % din costurile legate de analizele de laborator, fără să depășească 300 000 EUR.

Articolul 9

Gripă aviară la păsările de curte și la păsările sălbatice

(1)   Programele referitoare la gripa aviară la păsările de curte și la păsările sălbatice prezentate de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară din partea Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru analizele de laborator și o sumă forfetară pentru eșantionarea păsărilor sălbatice, fără să depășească:

(a)

127 000 EUR pentru Belgia;

(b)

76 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

65 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

202 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

580 000 EUR pentru Germania;

(f)

8 000 EUR pentru Estonia;

(g)

58 000 EUR pentru Irlanda;

(h)

72 000 EUR pentru Grecia;

(i)

306 000 EUR pentru Spania;

(j)

155 000 EUR pentru Franța;

(k)

380 000 EUR pentru Italia;

(l)

15 000 EUR pentru Cipru;

(m)

33 000 EUR pentru Letonia;

(n)

43 000 EUR pentru Lituania;

(o)

12 000 EUR pentru Luxemburg;

(p)

184 000 EUR pentru Ungaria;

(q)

444 000 EUR pentru Țările de Jos;

(r)

55 000 EUR pentru Austria;

(s)

81 000 EUR pentru Polonia;

(t)

165 000 EUR pentru Portugalia;

(u)

465 000 EUR pentru România;

(v)

43 000 EUR pentru Slovenia;

(w)

50 000 EUR pentru Slovacia;

(x)

35 000 EUR pentru Finlanda;

(y)

290 000 EUR pentru Suedia;

(z)

400 000 EUR pentru Regatul Unit.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru testele prevăzute de programe nu depășește:

(a)

:

pentru testele ELISA

:

1 EUR pe test;

(b)

:

pentru testele de imunodifuzie în gel de agar

:

1,2 EUR pe test;

(c)

:

pentru testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5/H7

:

12 EUR pe test;

(d)

:

pentru testele de izolare a virusului

:

30 EUR pe test;

(e)

:

pentru testele PCR

:

15 EUR pe test;

(f)

:

pentru eșantionarea păsărilor sălbatice

:

20 EUR pe pasăre.

Articolul 10

Encefalopatii spongiforme transmisibile (EST)

(1)   Programele de monitorizare a encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) prezentate de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 100 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru punerea în aplicare a acestor programe, fără să depășească:

(a)

1 950 000 EUR pentru Belgia;

(b)

850 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

950 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

1 600 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

9 500 000 EUR pentru Germania;

(f)

250 000 EUR pentru Estonia;

(g)

5 000 000 EUR pentru Irlanda;

(h)

950 000 EUR pentru Grecia;

(i)

4 700 000 EUR pentru Spania;

(j)

14 750 000 EUR pentru Franța;

(k)

3 050 000 EUR pentru Italia;

(l)

250 000 EUR pentru Cipru;

(m)

300 000 EUR pentru Letonia;

(n)

550 000 EUR pentru Lituania;

(o)

150 000 EUR pentru Luxemburg;

(p)

700 000 EUR pentru Ungaria;

(q)

37 000 EUR pentru Malta;

(r)

3 150 000 EUR pentru Țările de Jos;

(s)

1 250 000 EUR pentru Austria;

(t)

3 250 000 EUR pentru Polonia;

(u)

1 250 000 EUR pentru Portugalia;

(v)

7 500 EUR pentru România;

(w)

200 000 EUR pentru Slovenia;

(x)

750 000 EUR pentru Slovacia;

(y)

650 000 EUR pentru Finlanda;

(z)

1 150 000 EUR pentru Suedia;

(za)

5 300 000 EUR pentru Regatul Unit.

(3)   Contribuția financiară a Comunității la programele menționate la alineatul (1) este destinată finanțării testelor efectuate, iar valoarea maximă nu depășește:

(a)

5 EUR pe test pentru testele efectuate pe bovinele menționate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(b)

30 EUR pe test pentru testele efectuate pe ovinele și caprinele menționate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(c)

50 EUR pe test pentru testele efectuate pe cervidele menționate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(d)

175 EUR pe test pentru testele moleculare inițiale de discriminare efectuate în conformitate cu capitolul C punctul 3.2 litera (c) punctul (i) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

Articolul 11

Encefalopatie spongiformă bovină (ESB)

(1)   Programele de eradicare a encefalopatiei spongiforme bovine prezentate de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității la programele menționate la alineatul (1) este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru pentru despăgubirea proprietarilor animalelor abatorizate și distruse în cadrul programelor de eradicare, până la valoarea maximă de 500 EUR pentru fiecare animal, fără să depășească:

(a)

50 000 EUR pentru Belgia;

(b)

50 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

150 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

50 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

145 000 EUR pentru Germania;

(f)

50 000 EUR pentru Estonia;

(g)

430 000 EUR pentru Irlanda;

(h)

50 000 EUR pentru Grecia;

(i)

500 000 EUR pentru Spania;

(j)

100 000 EUR pentru Franța;

(k)

150 000 EUR pentru Italia;

(l)

50 000 EUR pentru Luxemburg;

(m)

50 000 EUR pentru Țările de Jos;

(n)

50 000 EUR pentru Austria;

(o)

100 000 EUR pentru Polonia;

(p)

232 000 EUR pentru Portugalia;

(q)

10 000 EUR pentru Slovenia;

(r)

125 000 EUR pentru Slovacia;

(s)

25 000 EUR pentru Finlanda;

(t)

176 000 EUR pentru Regatul Unit.

Articolul 12

Scrapie

(1)   Programele de eradicare a scrapiei prezentate de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității la programele menționate la alineatul (1) este stabilită la 50 % din costurile suportate de statele membre vizate pentru despăgubirea proprietarilor animalelor abatorizate și distruse în cadrul programelor lor de eradicare, până la valoarea maximă de 100 EUR pentru fiecare animal și la 50 % din costurile legate de analizele genotipice ale eșantioanelor, până la valoarea maximă de 10 EUR pe analiză genotipică, fără să depășească:

(a)

66 000 EUR pentru Belgia;

(b)

26 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

88 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

204 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

1 000 000 EUR pentru Germania;

(f)

12 100 EUR pentru Estonia;

(g)

550 000 EUR pentru Irlanda;

(h)

700 000 EUR pentru Grecia;

(i)

3 800 000 EUR pentru Spania;

(j)

3 000 000 EUR pentru Franța;

(k)

1 500 000 EUR pentru Italia;

(l)

1 100 000 EUR pentru Cipru;

(m)

1 100 EUR pentru Letonia;

(n)

3 000 EUR pentru Lituania;

(o)

27 000 EUR pentru Luxemburg;

(p)

343 000 EUR pentru Ungaria;

(q)

258 000 EUR pentru Țările de Jos;

(r)

26 000 EUR pentru Austria;

(s)

35 000 EUR pentru Portugalia;

(t)

881 000 EUR pentru România;

(u)

61 000 EUR pentru Slovenia;

(v)

302 000 EUR pentru Slovacia;

(w)

201 000 EUR pentru Finlanda;

(x)

4 000 000 EUR pentru Regatul Unit.

Articolul 13

Rabie

(1)   Programele de eradicare a rabiei prezentate de Bulgaria, Lituania, Ungaria, Austria, Polonia, România și Slovacia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru analizele de laborator și pentru achiziționarea și distribuirea de vaccinuri și de momeli în cadrul programelor, fără să depășească:

(a)

700 000 EUR pentru Bulgaria;

(b)

700 000 EUR pentru Lituania;

(c)

1 500 000 EUR pentru Ungaria;

(d)

290 000 EUR pentru Austria;

(e)

3 900 000 EUR pentru Polonia;

(f)

2 500 000 EUR pentru România;

(g)

575 000 EUR pentru Slovacia.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele ELISA

8 EUR pe test;

(b)

pentru testele de detectare a tetraciclinei în oase

8 EUR pe test.

Articolul 14

Leucoză enzootică bovină

(1)   Programele de eradicare a leucozei enzootice bovine prezentate de Estonia, Lituania și Polonia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru analizele de laborator și pentru despăgubirea proprietarilor animalelor abatorizate în cadrul acestor programe, fără să depășească:

(a)

15 000 EUR pentru Estonia;

(b)

200 000 EUR pentru Lituania;

(c)

800 000 EUR pentru Polonia.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele ELISA

0,5 EUR pe test;

(b)

pentru testele de imunodifuzie în gel de agar

0,5 EUR pe test.

Articolul 15

Boala Aujeszky

(1)   Programele de eradicare a bolii Aujeszky prezentate de Spania, Ungaria și Polonia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008.

(2)   Contribuția financiară a Comunității la programele menționate la alineatul (1) este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru în cauză pentru analizele de laborator, fără să depășească:

(a)

450 000 EUR pentru Spania;

(b)

60 000 EUR pentru Ungaria;

(c)

5 000 000 EUR pentru Polonia.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) este limitată la 1 EUR pe test pentru testele ELISA.

CAPITOLUL II

PROGRAMELE PLURIANUALE

Articolul 16

Rabie

(1)   Programele plurianuale de eradicare a rabiei prezentate de Republica Cehă, Germania, Estonia, Letonia Slovenia și Finlanda se aprobă pentru perioada cuprinsă între:

(a)

1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2009 pentru Republica Cehă și Germania;

(b)

1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2010 pentru Letonia și Finlanda;

(c)

1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2011 pentru Estonia;

(d)

1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2012 pentru Slovenia.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru analizele de laborator și pentru achiziționarea și distribuirea de vaccinuri și de momeli în cadrul programelor.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statului membru în cauză pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele ELISA

8 EUR pe test;

(b)

pentru testele de detectare a tetraciclinei în oase

8 EUR pe test.

(4)   Pe tot parcursul perioadei de punere în aplicare a programelor plurianuale, contribuția nu depășește:

(a)

1 000 000 EUR pentru Republica Cehă;

(b)

800 000 EUR pentru Germania;

(c)

4 750 000 EUR pentru Estonia;

(d)

3 700 000 EUR pentru Letonia;

(e)

1 750 000 EUR pentru Slovenia;

(f)

300 000 EUR pentru Finlanda.

(5)   Sumele care urmează a fi angajate în 2008 se ridică la:

(a)

500 000 EUR pentru Republica Cehă;

(b)

475 000 EUR pentru Germania;

(c)

1 000 000 EUR pentru Estonia;

(d)

1 200 000 EUR pentru Letonia;

(e)

350 000 EUR pentru Slovenia;

(f)

100 000 EUR pentru Finlanda.

(6)   Sumele care urmează a fi angajate pentru următorii ani se stabilesc în funcție de executarea programului în 2008. În tabelul de mai jos sunt prezentate aceste sume cu titlu indicativ (în euro):

Stat membru

2009

2010

2011

2012

Republica Cehă

500 000

 

 

 

Germania

325 000

 

 

 

Letonia

1 250 000

1 250 000

 

 

Finlanda

100 000

100 000

 

 

Estonia

1 250 000

1 250 000

1 250 000

 

Slovenia

350 000

350 000

350 000

350 000

Articolul 17

Boala Aujeszky

(1)   Programul plurianual de eradicare a bolii Aujeszky prezentat de Belgia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2009.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de Belgia pentru analizele de laborator.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă Belgiei pentru programul menționat la alineatul (1) nu depășește 1 EUR pe test pentru testele ELISA.

(4)   Pe tot parcursul perioadei în care Belgia urmează să își pună în aplicare programul plurianual menționat la alineatul (1), contribuția nu depășește 720 000 EUR.

(5)   Suma care urmează a fi angajată în 2008 se ridică la 360 000 EUR.

(6)   Suma care urmează a fi angajată pentru următorul an se stabilește în funcție de executarea programului în 2008. Cu titlu indicativ, această sumă s-ar putea ridica la 360 000 EUR.

Articolul 18

Leucoză enzootică bovină

(1)   Programele plurianuale de eradicare a leucozei enzootice bovine prezentate de Italia, Letonia și Portugalia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2010.

(2)   Contribuția financiară a Comunității este stabilită la 50 % din costurile suportate de fiecare stat membru menționat la alineatul (1) pentru analizele de laborator și pentru despăgubirea proprietarilor animalelor abatorizate în cadrul acestor programe.

(3)   Valoarea maximă a costurilor rambursabilă statelor membre pentru programele menționate la alineatul (1) nu depășește:

(a)

pentru testele ELISA

0,5 EUR pe test;

(b)

pentru testele de imunodifuzie în gel de agar

0,5 EUR pe test.

(4)   Pe tot parcursul perioadei de punere în aplicare a programelor plurianuale, contribuția nu depășește:

(a)

2 000 000 EUR pentru Italia;

(b)

170 000 EUR pentru Letonia;

(c)

1 000 000 EUR pentru Portugalia.

(5)   Sumele care urmează a fi angajate în 2008 se ridică la:

(a)

400 000 EUR pentru Italia;

(b)

60 000 EUR pentru Letonia;

(c)

300 000 EUR pentru Portugalia.

(6)   Sumele care urmează a fi angajate pentru următorii ani se stabilesc în funcție de executarea programului în 2008. În tabelul de mai jos sunt prezentate aceste sume cu titlu indicativ (în euro):

Stat membru

2009

2010

2011

2012

Italia

800 000

800 000

 

 

Letonia

55 000

55 000

 

 

Portugalia

350 000

350 000

 

 

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

Articolul 19

(1)   Pentru programele menționate la articolele 1, 2, 3, 5, 6, 14 și 18, costurile eligibile pentru despăgubirea proprietarilor pentru pierderile legate de abatorizarea animalelor sunt rambursate în limita sumei stabilite la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.

(2)   Suma medie rambursabilă statelor membre sub formă de despăgubire se calculează pe baza numărului de animale abatorizate în statul membru în cauză și anume:

(a)

pentru bovine, până la maximum

375 EUR pentru fiecare animal;

(b)

pentru ovine și caprine, până la maximum

50 EUR pentru fiecare animal;

(c)

pentru păsări de reproducere din specia Gallus gallus, până la maximum

3,5 EUR pentru fiecare pasăre;

(d)

pentru găini ouătoare din specia Gallus gallus, până la maximum

1,5 EUR pentru fiecare pasăre.

(3)   Suma maximă rambursabilă statelor membre pentru fiecare animal sub forma unei despăgubiri nu depășește 1 000 EUR pentru bovine și 100 EUR pentru ovine și caprine.

Articolul 20

(1)   Cheltuielile prezentate de statele membre în vederea obținerii unei contribuții financiare a Comunității sunt exprimate în euro și exclud taxa pe valoare adăugată și alte taxe.

(2)   Cheltuielile efectuate de un stat membru într-o altă monedă decât euro sunt convertite de statul membru respectiv în euro pe baza celui mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană înaintea primei zile a lunii în care statul membru depune cererea.

Articolul 21

(1)   Contribuția financiară a Comunității la programele menționate la articolele 1-18 se aprobă cu condiția ca statele membre în cauză:

(a)

să pună în aplicare programele în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale dreptului comunitar, inclusiv cele privind concurența și atribuirea contractelor de achiziții publice;

(b)

să asigure intrarea în vigoare, până la 1 ianuarie 2008, a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru punerea în aplicare a programelor menționate la articolele 1-18;

(c)

să transmită Comisiei, până la 1 iunie 2008, rapoartele tehnice și financiare intermediare pentru programele menționate la articolele 1-18, în conformitate cu articolul 24 alineatul (7) din Decizia 90/424/CEE;

(d)

pentru programele menționate la articolul 9, să transmită Comisiei, prin intermediul sistemului online al acesteia, un raport trimestrial privind rezultatele pozitive și negative constatate în cadrul supravegherii păsărilor de curte și a celor sălbatice, în termen de patru săptămâni de la încheierea lunii de referință a respectivului raport;

(e)

pentru programele menționate la articolele 10-12, să transmită Comisiei un raport lunar cu privire la rezultatele programului de monitorizare a EST, în termen de patru săptămâni de la încheierea lunii de referință a respectivului raport;

(f)

pentru programele menționate la articolele 1-18, să transmită Comisiei, în conformitate cu articolul 24 alineatul (7) litera (b) din Decizia 90/424/CEE până la 30 aprilie 2009, un raport final privind executarea tehnică a programului, însoțit de documentele justificative referitoare la costurile suportate de statul membru respectiv și la rezultatele obținute în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008;

(g)

pentru programele menționate la articolele 1-18, să pună în aplicare în mod eficient programul respectiv;

(h)

pentru programele menționate la articolele 1-18, să nu depună alte cereri de contribuții comunitare pentru aceste măsuri și să nu fi depus anterior astfel de cereri;

(2)   În cazul în care un stat membru nu respectă dispozițiile alineatului (1), Comisia reduce contribuția financiară a Comunității în funcție de natura și gravitatea încălcării și de pierderile financiare înregistrate de Comunitate.

Articolul 22

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2008.

Articolul 23

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 30 noiembrie 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 224, 18.8.1990, p. 19. Decizie modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(2)  JO L 397, 30.12.2006, p. 22.

(3)  JO L 347, 12.12.1990, p. 27. Decizie modificată ultima dată prin Directiva 92/65/CEE (JO L 268, 14.9.1992, p. 54).

(4)  JO L 147, 31.5.2001, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 727/2007 al Comisiei (JO L 165, 27.6.2007, p. 8).

(5)  JO L 10, 14.1.2006, p. 16.

(6)  JO L 248, 16.9.2002, p. 12.

(7)  JO L 209, 11.8.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 378/2007 (JO L 95, 5.4.2007, p. 1).