ISSN 1830-3625 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 299 |
|
![]() |
||
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 50 |
Cuprins |
|
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
* |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie
REGULAMENTE
16.11.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 299/1 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 AL CONSILIULUI
din 22 octombrie 2007
de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolele 36 şi 37,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
întrucât:
(1) |
Funcţionarea şi dezvoltarea pieţei comune a produselor agricole ar trebui însoţite de stabilirea unei politici agricole comune (denumite în continuare „PAC”) pentru a include, în special, organizarea comună a pieţelor agricole (denumită în continuare „OCP”) care poate adopta diverse forme în funcţie de produs, în conformitate cu articolul 34 din tratat. |
(2) |
De la introducerea PAC, Consiliul a înfiinţat 21 de OCP pentru diferite produse sau grupuri de produse, fiecare fiind reglementată printr-un regulament de bază specific al Consiliului:
|
(3) |
În plus, Consiliul a adoptat trei regulamente conţinând norme specifice privind anumite produse fără a înfiinţa, cu toate acestea, o OCP pentru aceste produse:
|
(4) |
Regulamentele menţionate mai sus (denumite în continuare „regulamente de bază”) sunt deseori însoţite de un ansamblu de alte regulamente ale Consiliului. Majoritatea regulamentelor de bază au o structură identică şi conţin numeroase dispoziţii comune. Acesta este, în special, cazul normelor privind comerţul cu ţările terţe şi al dispoziţiilor generale, dar, într-o anumită măsură, şi al regulilor privind piaţa internă. Regulamentele de bază conţin deseori soluţii diferite pentru probleme identice sau similare. |
(5) |
De mai multă vreme, Comunitatea urmăreşte simplificarea cadrului de reglementare referitor la PAC. În consecinţă, a fost creat un cadru juridic orizontal pentru toate plăţile directe, care regrupează un ansamblu de sisteme de sprijin într-un regim de plată unică, introdus prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (26). Această abordare ar trebui extinsă şi la regulamentele de bază. În acest context, ansamblul dispoziţiilor conţinute în aceste regulamente ar trebui reunit într-un cadru juridic unic şi, în măsura posibilului, abordările sectoriale ar trebui înlocuite prin abordări orizontale. |
(6) |
Având în vedere consideraţiile mai sus menţionate, regulamentele de bază ar trebui abrogate şi înlocuite cu un regulament unic. |
(7) |
Nu ar trebui ca simplificarea să conducă la repunerea în discuţie a deciziilor politice luate de-a lungul anilor în domeniul PAC. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să fie, în principal, un act de simplificare tehnică. Acesta nu ar trebui, prin urmare, să abroge sau să modifice instrumentele existente, cu excepţia cazului în care acestea sunt învechite, redundante sau, prin natura lor, nu ar trebui tratate la nivelul Consiliului, iar acesta din urmă nu ar trebui să prevadă măsuri şi instrumente noi. |
(8) |
În acest context, prezentul regulament nu ar trebui să includă acele elemente ale OCP care fac obiectul unei reforme a politicii. Acesta este cazul cu privire la majoritatea părţi din sectorul fructelor şi legumelor, din sectorul fructelor şi legumelor transformate şi din sectorul vitivinicol. Prin urmare, dispoziţiile Regulamentelor (CEE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96, (CE) nr. 2201/96 şi (CE) nr. 1493/1999 ar trebui integrate în prezentul regulament numai în măsura în care nu fac obiectul unei reforme a politicii. Cu toate acestea, dispoziţiile de fond referitoare la aceste OCP ar trebui să fie integrate numai la momentul adoptării reformelor respective. |
(9) |
OCP în sectoarele cerealelor, orezului, zahărului, furajelor uscate, seminţelor, uleiului de măsline şi măslinelor de masă, inului şi cânepei, bananelor, laptelui şi produselor lactate, respectiv a viermilor de mătase prevede ani de comercializare care reflectă în mod principal ciclurile biologice de producţie ale produselor în cauză. Prin urmare, ar trebui să se integreze în prezentul regulament anii de comercializare astfel cum sunt definiţi în aceste sectoare. |
(10) |
Pentru a stabiliza pieţele şi a garanta un nivel de trai echitabil populaţiei agricole, a fost pus în aplicare un sistem de sprijinire a preţurilor diferenţiat în funcţie de sectoare, paralel cu introducerea regimurilor de sprijin direct; această manieră de a proceda permite să se ţină cont, pe de o parte, de propriile necesităţi ale fiecărui sector şi, pe de altă parte, de interdependenţele dintre sectoare. Aceste măsuri iau forma unei intervenţii publice sau a unei plăţi de ajutor pentru depozitarea privată a produselor din sectorul cerealelor, orezului, zahărului, uleiurilor de măsline şi al măslinelor de masă, al cărnii de vită şi mânzat, laptelui şi produselor lactate, cărnii de porc şi cărnii de oaie şi de capră. Având în vedere obiectivele prezentului regulament, este prin urmare necesar să se menţină măsurile de sprijinire a preţurilor dacă acestea sunt prevăzute în instrumentele elaborate în trecut, fără a aduce modificări substanţiale în raport cu situaţia juridică anterioară. |
(11) |
Din motive de claritate şi transparenţă, ar trebui să se prevadă o structură comună pentru măsurile menţionate mai sus, menţinând politica urmată în fiecare sector. În acest scop, este oportun să se opereze o distincţie între preţurile de referinţă şi preţurile de intervenţie. |
(12) |
OCP în sectoarele cerealelor, cărnii de vită şi mânzat, respectiv laptelui şi al produselor lactate cuprindeau prevederi conform cu care, hotărând în conformitate cu procedura menţionată la articolul 37 alineatul (2) din tratat, Consiliul poate modifica nivelul preţurilor. Având în vedere sensibilitatea sistemelor de preţuri, ar trebui clarificat faptul că posibilitatea modificării nivelului preţurilor în temeiul articolului 37 alineatul (2) există cu privire la toate sectoarele reglementate de prezentul regulament. |
(13) |
Mai mult, OCP în sectorul zahărului prevedea posibilitatea de revizuire a calităţilor standard ale zahărului, astfel cum sunt enunţate în continuare în Regulamentul (CE) nr. 381/2006, astfel încât să se ţină seama, în special, de cerinţele comerciale şi de evoluţia în materie de analiză tehnică. Regulamentul respectiv prevedea, prin urmare, competenţa Comisiei de a modifica anexa relevantă. Este deosebit de necesar să fie menţinută această posibilitate, pentru a permite Comisiei să acţioneze rapid atunci când este cazul. |
(14) |
În scopul garantării unei informaţii fiabile privind preţurile zahărului pe piaţa comunitară, ar trebui inclus în prezentul regulament sistemul de notificare a preţurilor, astfel cum este prevăzut în OCP în sectorul zahărului, pe baza căruia ar trebui determinat nivelul preţurilor de piaţă ale zahărului alb. |
(15) |
Pentru a evita ca sistemul de intervenţie în sectoarele cerealelor, orezului, untului şi laptelui praf să nu devină un debuşeu în sine, este oportun să se menţină posibilitatea de a limita deschiderea intervenţiei publice doar la anumite perioade ale anului. În privinţa produselor sectoarelor cărnii de vită şi mânzat şi al untului, deschiderea şi închiderea intervenţiei publice ar trebui să depindă de nivelul de preţuri de piaţă pe o perioadă dată. În ceea ce priveşte sectoarele porumbului, orezului şi zahărului, este oportun să se menţină limitarea cantităţilor până la concurenţa cărora achiziţiile pot fi realizate sub titlul de intervenţie publică. Pentru unt şi lapte praf, este necesară menţinerea competenţei Comisiei de a suspenda achiziţiile normale odată ce o anumită cantitate este atinsă sau de a le înlocui prin achiziţii realizate pe bază de licitaţie publică. |
(16) |
Preţul la care trebuie efectuate achiziţiile realizate în cadrul intervenţiei publice a fost diminuat în trecut pentru OCP în sectoarele cerealelor, orezului şi cărnii de vită şi mânzat şi fixat în paralel cu introducerea schemelor de sprijin direct în aceste sectoare. Există deci o legătură strânsă între, pe de o parte, ajutoarele acordate sub titlul acestor scheme şi, pe de altă parte, preţurile de intervenţie. Nivelul respectiv de preţ pentru produsele din sectorul laptelui şi al produselor lactate a fost definit pentru a promova consumul produselor în cauză, respectiv pentru a ameliora competitivitatea acestora. În sectoarele orezului şi zahărului, preţurile au fost fixate pentru a contribui la stabilizarea pieţei în cazul în care preţul de piaţă în cursul unui an de comercializare dat cade sub preţul de referinţă determinat pentru anul de comercializare următor. Aceste politici hotărâte de Consiliu rămân aplicabile. |
(17) |
La fel ca în OCP anterioare, prezentul regulament ar trebui să asigure posibilitatea de punere în vânzare a produselor achiziţionate în cadrul unei intervenţii publice. Ar trebui ca aceste măsuri să fie luate astfel încât să se evite perturbarea pieţei, garantând egalitatea accesului la mărfuri şi egalitatea tratamentului cumpărătorilor. |
(18) |
Datorită stocurilor de intervenţie pentru diverse produse agricole, Comunitatea dispune de mijloacele necesare pentru a-şi aduce o contribuţie importantă la bunăstarea cetăţenilor săi cei mai defavorizaţi. Este în interesul său să exploateze durabil acest potenţial până la reducerea stocurilor la un nivel normal prin instituirea de măsuri adecvate. În sensul acestor considerente, Regulamentul (CEE) nr. 3730/87 al Consiliului din 10 decembrie 1987 de stabilire a normelor generale aplicabile operaţiunilor de furnizare către anumite organizaţii a unor produse alimentare provenind din stocurile de intervenţie şi destinate distribuirii către persoanele cele mai defavorizate din Comunitate (27) a prevăzut, până în prezent, distribuirea alimentelor de către organizaţii caritabile. Această măsură socială importantă, care poate avea o valoare considerabilă pentru persoanele cele mai dezavantajate, ar trebui menţinută şi inclusă în prezentul regulament. |
(19) |
Pentru a contribui la echilibrarea pieţei şi la stabilizarea preţurilor pieţei, a fost prevăzută, în cadrul OCP în sectorul laptelui şi al produselor lactate, acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată smântânii, a anumitor produse de unt şi a anumitor brânzeturi. Mai mult decât atât, Comisia a fost împuternicită să hotărască acordarea de ajutoare la depozitarea privată de alte tipuri de brânzeturi, zahăr alb, de anumite tipuri de ulei de măsline, respectiv de diferite produse ale sectoarelor cărnii de vită şi mânzat, laptelui praf degresat, cărnii de porc, cărnii de oaie şi cărnii de capră. Dat fiind scopul prezentului regulament, aceste măsuri ar trebui menţinute. |
(20) |
Regulamentul (CE) nr. 1183/2006 al Consiliului din 24 iulie 2006 privind grila comunitară de clasificare a carcaselor de bovine adulte (28), Regulamentul (CEE) nr. 1186/90 al Consiliului din 7 mai 1990 de extindere a domeniului de aplicare a grilei comunitare de clasificare a carcaselor de bovine adulte (29), Regulamentul (CEE) nr. 3220/84 al Consiliului din 13 noiembrie 1984 de stabilire a grilei comunitare de clasificare a carcaselor de porc (30) şi Regulamentul (CEE) nr. 2137/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind grila comunitară de clasificare a carcaselor de ovine şi stabilirea standardelor comunitare de calitate a carcaselor de ovine proaspete sau refrigerate (31) prevăd grile comunitare de clasificare a carcaselor în sectoarele cărnii de vită şi mânzat, a cărnii de porc şi de oaie şi a cărnii de capră. Aceste dispozitive sunt esenţiale în scopul înregistrării preţurilor şi al aplicării mecanismelor de intervenţie în sectoarele respective. Mai mult decât atât, acestea urmăresc obiectivul de a ameliora transparenţa pieţei. Aceste grile de clasificare a carcaselor ar trebui menţinute. Prin urmare, este oportun să se includă elementele esenţiale ale acestora în prezentul regulament, concomitent cu împuternicirea Comisiei în vederea reglementării anumitor aspecte de natură tehnică prin intermediul normelor de punere în aplicare. |
(21) |
Restricţiile la libera circulaţie care rezultă din aplicarea de măsuri destinate combaterii propagării bolilor animale pot provoca dificultăţi pe piaţa anumitor produse într-unul sau mai multe state membre. Experienţa a arătat că perturbări grave ale pieţei, cum ar fi reducerea importantă a consumului sau a preţurilor, pot fi legate de o pierdere de încredere a consumatorilor, care rezultă din existenţa unor riscuri pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor. |
(22) |
Măsurile excepţionale de sprijinire a pieţei destinate ameliorării acestor situaţii şi prevăzute în OCP în sectoarele cărnii de vită şi mânzat, laptelui şi al produselor lactate, cărnii de porc, cărnii de oaie şi de capră, ouălor şi păsărilor de curte, ar trebui în consecinţă incluse în prezentul regulament în aceleaşi condiţii ca cele aplicate deja. Aceste măsuri excepţionale de sprijinire a pieţei ar trebui luate de către Comisie şi ar trebui legate direct sau rezultate din deciziile veterinare sau sanitare adoptate pentru combaterea răspândirii bolilor. Acestea ar trebui luate la cererea statelor membre pentru evitarea gravelor perturbări ale pieţelor în cauză. |
(23) |
În prezentul regulament ar trebui menţinută capacitatea Comisiei, prevăzută de OCP în sectoarele cerealelor şi orezului, de a adopta măsuri de intervenţie speciale în cazul în care aceasta le consideră necesare în vederea răspunderii în mod concret şi eficient la ameninţările de perturbare a pieţelor în sectorul cerealelor, şi în vederea evitării recurgerii intensive la intervenţia publică în anumite regiuni ale Comunităţii în sectorul orezului sau compensării penuriei de orez nedecorticat cauzată de catastrofe naturale. |
(24) |
Ar trebui fixat un preţ minim aplicabil sfeclei căreia i se aplică o cotă, corespunzător unei calităţi standard ce trebuie definită, în scopul asigurării unui nivel de trai echitabil producătorilor de sfeclă de zahăr şi de trestie de zahăr din Comunitate. |
(25) |
Este necesar să se prevadă instrumente specifice destinate asigurării unui echilibru just al drepturilor şi obligaţiilor între întreprinderile de transformare a sfeclei de zahăr şi producătorii de sfeclă de zahăr. De aceea, ar trebui ca dispoziţiile standard care reglementează acordurile interprofesionale, cuprinse anterior în OCP în sectorul zahărului, să fie menţinute. |
(26) |
Diversitatea situaţiilor naturale, economice şi tehnice face dificilă uniformizarea condiţiilor de achiziţionare a sfeclei de zahăr în cadrul Comunităţii. Au fost deja încheiate acorduri sectoriale între asociaţiile de producători de sfeclă de zahăr şi întreprinderile de transformare a sfeclei de zahăr. În consecinţă, dispoziţiile-cadru ar trebui să servească doar la definirea garanţiilor minime solicitate atât producătorilor de sfeclă de zahăr, cât şi industriei zahărului pentru a asigura buna funcţionare a pieţei zahărului, rezervând acordurilor sectoriale posibilitatea de a deroga de la anumite reguli. Modalităţi mai detaliate ale acestor raporturi au fost prevăzute anterior în cadrul OCP în sectorul zahărului în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 318/2006. Având în vedere caracterul eminamente tehnic al acestor dispoziţii, este oportun ca acestea să fie abordate la nivelul Comisiei. |
(27) |
Taxa pe producţie prevăzută în cadrul OCP în sectorul zahărului pentru a contribui la finanţarea cheltuielilor realizate în cadrul OCP respectiv ar trebui integrată în prezentul regulament |
(28) |
În scopul menţinerii echilibrului structural al pieţelor în sectorul zahărului la un nivel al preţului apropiat de preţul de referinţă, ar trebui să menţină posibilitatea Comisiei de a lua decizii privind retragerea unor cantităţi de zahăr de pe piaţă până ce acest echilibru de piaţă este restabilit. |
(29) |
OCP în sectoarele plantelor vii, cărnii de vită şi mânzat, cărnii de porc, cărnii de oaie şi capră, ouălor şi păsărilor de curte, fac posibilă adoptarea anumitor măsuri destinate facilitării adaptării ofertei la cerinţele pieţei. Aceste măsuri pot contribui la stabilizarea pieţelor şi la garantarea unui nivel de viaţă echitabil pentru comunitatea agricolă în cauză. Ţinând cont de obiectivele prezentului regulament, este necesară menţinerea acestei posibilităţi. În virtutea acestor dispoziţii, Consiliul poate adopta regulile generale aplicabile acestor măsuri, conform procedurii prevăzute la articolul 37 din tratat. Obiectivele urmărite de acest tip de măsuri sunt definite în mod clar şi delimitează natura măsurilor care pot fi adoptate. Din acest motiv, adoptarea de reguli generale suplimentare de către Consiliu nu este necesară şi nu ar mai trebui asigurată. |
(30) |
În sectoarele zahărului şi al laptelui şi produselor lactate, limitarea cantitativă a producţiei prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 318/2006 şi în Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 ale Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui şi al produselor lactate (32) constituie de mai mulţi ani un instrument esenţial al politicii de piaţă. Motivele pentru care, în trecut, Comunitatea a adoptat sistemele de cote la producţie în cele două sectoare, rămân pertinente în continuare. |
(31) |
Dacă regimul de cote aplicabile zahărului a fost prevăzut în OCP în sectorul zahărului, corespondentul său în sectorul produselor lactate a fost reglementat până în prezent de Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, act legislativ distinct faţă de OCP în sectorul laptelui şi produselor lactate. Având în vedere importanţa capitală a acestor regimuri şi obiectivele prezentului regulament, este oportun să se includă dispoziţiile relevante pentru ambele sectoare în prezentul regulament, fără a aduce modificări importante acestor regimuri şi modului lor de funcţionare în raport cu situaţia juridică anterioară. |
(32) |
În consecinţă, ar trebui ca regimul de cote aplicabile zahărului prevăzut în prezentul regulament să reflecte dispoziţiile stabilite de Regulamentul (CE) nr. 318/2006 şi, în special, să menţină statutul juridic al cotelor menţionate mai sus în măsura în care, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie, regimul de cote constituie un instrument de reglare a pieţei de zahăr destinat să asigure atingerea obiectivelor de interes public. |
(33) |
De aceea, prezentul regulament ar trebui să autorizeze Comisia să adapteze aceste cote la un nivel durabil după expirarea, în 2010, a fondului de restructurare stabilit de către Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei de prelucrare a zahărului în Comunitate (33). |
(34) |
Dată fiind necesitatea de prevedere, în cursul perioadei de aplicare a cotelor, a unei anumite flexibilităţi naţionale în adaptarea structurală a industriei de transformare şi în cultivarea sfeclei de zahăr şi a trestiei de zahăr, ar trebui menţinută posibilitatea ca statele membre să modifice cotele întreprinderilor în anumite limite, fără a restrânge funcţionarea instrumentului care constituie fondurile de restructurare. |
(35) |
OCP în sectorul zahărului prevedea că, pentru a evita ca zahărul excedentar să perturbe piaţa, Comisia ar trebui autorizată, conform anumitor criterii, să reporteze zahărul, izoglucoza sau siropul de inulină excedentare la cota de producţie a anului de comercializare următor. Mai mult decât atât, dacă, pentru anumite cantităţi, condiţiile aplicabile nu sunt reunite, se prevedea de asemenea impunerea unei taxe pe excedent în scopul evitării ca o acumulare a acestor cantităţi să ameninţe situaţia pieţei. Aceste dispoziţii ar trebui menţinute. |
(36) |
Principalul obiectiv al cotelor de lapte, respectiv reducerea dezechilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa respectivă şi a surplusurilor structurale rezultate ca urmare a acestuia, prevalează încă, ajungându-se astfel la un echilibru mai bun al pieţei. Aplicarea unei taxe pe cantităţile de lapte colectate sau vândute pentru consum direct ce depăşesc un anumit prag garantat ar trebui, aşadar, menţinută. În conformitate cu obiectivele prezentului regulament, este necesar, într-o anumită măsură, să se procedeze la armonizarea terminologică între regimurile de cote aplicabile zahărului şi laptelui, menţinând totodată statu quo-ul juridic al acestora. Apare aşadar necesitatea de a armoniza terminologia din sectorul laptelui cu cea din sectorul zahărului. Termenii „cantitate naţională de referinţă” şi „cantitate individuală de referinţă” din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 ar trebui, prin urmare, înlocuiţi cu termenii „cotă naţională” şi „cotă individuală”, păstrând conceptul juridic în curs de definire. |
(37) |
În esenţă, este necesar ca regimul de cote pentru produsele lactate din prezentul regulament să fie fidel Regulamentului (CE) nr. 1788/2003. Este necesar, în special, să se menţină distincţia între livrările şi vânzările directe şi să se aplice regimul pe baza unui conţinut de referinţă individual, respectiv naţional de grăsimi. Fermierii ar trebui autorizaţi, în anumite condiţii, să-şi transfere temporar cota individuală. În plus, ar trebui menţinut principiul potrivit căruia în cazul în care o fermă este vândută, arendată sau transmisă prin moştenire, cota corespunzătoare acestei ferme este transferată cu terenul în cauză cumpărătorului, arendaşului sau moştenitorului şi totodată unele excepţii de la principiul conform căruia cantităţile de referinţă se raportează la ferme, în scopul de a permite continuarea procesului de restructurare a producţiei lactatelor şi de a contribui la ameliorarea mediului, ar trebui menţinute. În funcţie de diferitele tipuri de transfer al cotelor şi în funcţie de criterii obiective, dispoziţiile care autorizează statele membre să plaseze în folosul rezervei naţionale o parte din cantităţile transferate ar trebui de asemenea menţinute. |
(38) |
Taxa pe excedent ar trebui să fie fixată la un nivel disuasiv şi să fie achitabilă de către statele membre de îndată de cota naţională este depăşită. Este, în continuare, necesar ca prelevarea să fie repartizată de către statul membru între producătorii care au contribuit la depăşire. Producătorii respectivi ar trebui să datoreze statului membru plata contribuţiei lor la prelevarea datorată pentru faptul că au depăşit cantitatea lor disponibilă. Statele membre ar trebui să verse Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA) prelevarea corespunzătoare depăşirii cotei lor naţionale, redusă cu o valoare forfetară de 1 % destinată a ţine cont de cazul falimentului sau incapacităţii definitive a anumitor producători de a se achita de contribuţia lor la plata prelevării datorate. |
(39) |
Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune (34) califică încasările provenind din aplicarea prelevării suplimentare în sectorul lactatelor drept „încasări afectate”, care trebuie vărsate bugetului Comunităţii şi care, în caz de refolosire, trebuie să servească în mod exclusiv finanţării cheltuielilor efectuate sub titlul FEOGA sau al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 în termenii căruia veniturile din prelevări sunt considerate ca făcând parte din intervenţiile destinate regularizării pieţelor agricole şi afectate finanţării cheltuielilor sectorului lactatelor a devenit prin urmare caduc şi, în consecinţă, nu ar trebui integrat în prezentul regulament. |
(40) |
Diferitele OCP au prevăzut mai multe tipuri de scheme de ajutor. |
(41) |
OCP în sectoarele furajelor uscate, respectiv în sectorul inului şi al cânepii, au prevăzut ajutoarele la transformare destinate regularizării pieţei interne în ceea ce priveşte sectoarele vizate. Aceste dispoziţii ar trebui menţinute. |
(42) |
Ţinând cont de situaţia specială a pieţei cerealelor şi a amidonului de cartofi, OCP în sectorul cerealelor conţine dispoziţii care autorizează acordarea unei restituiri la producţie în cazul în care aceasta se dovedeşte necesară. Această restituire ar trebui să fie de natură să permită sectorului în cauză să poată procura produsele de bază pe care le utilizează la un preţ inferior celui rezultat prin aplicarea preţurilor comune. OCP în sectorul zahărului prevede posibilitatea unei restituiri la producţie în cazul în care fabricarea anumitor produse industriale, chimice sau farmaceutice face să apară necesitatea luării unor măsuri în vederea obţinerii anumitor produse din zahăr. Aceste dispoziţii ar trebui menţinute. |
(43) |
În scopul de a contribui la echilibrul pieţei lactatelor şi de a stabiliza preţurile laptelui şi ale produselor lactate, este necesar să se ia măsuri suplimentare în vederea creşterii posibilităţii de desfacere a produselor menţionate mai sus. OCP în sectorul laptelui şi produselor lactate prevedea deci acordarea de ajutoare destinate comercializării anumitor produse lactate având utilizatori sau destinaţii speciale. Mai mult decât atât, în scopul stimulării consumului de lapte de către tineret, această OCP prevede posibilitatea pentru Comunitate de a participa la cheltuielile efectuate în vederea acordării de ajutoare pentru furnizarea de lapte elevilor în instituţii de învăţământ. Aceste dispoziţii ar trebui menţinute. |
(44) |
Este necesar să se prevadă o finanţare comunitară, corespunzător procentajului de ajutor direct pe care statele membre sunt autorizate să-l reţină în virtutea articolului 110i alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, pentru a încuraja organizaţiile de operatori autorizaţi să elaboreze programe de lucru vizând ameliorarea calităţii producţiei de ulei de măsline şi de măsline de masă. În acest context, OCP în sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă dispunea ca ajutorul comunitar să fie alocat în funcţie de priorităţile acordate activităţilor conduse în cadrul programelor de lucru menţionate mai sus. Aceste dispoziţii ar trebui menţinute. |
(45) |
Un fond comunitar de tutun, finanţat prin anumite deduceri efectuate asupra ajutoarelor acordate sectorului, a fost înfiinţat prin Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 în vederea punerii în aplicare a diverselor măsuri în sectorul în cauză. Anul 2007 este ultimul an în cursul căruia deducerile efectuate asupra ajutoarelor prevăzute la titlul IV capitolul 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 sunt puse la dispoziţia Fondului comunitar pentru tutun. Deoarece finanţarea fondului mai sus menţionat expiră înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, este necesar să se menţină articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92, care vor servi drept bază juridică eventualelor programe multianuale finanţate de fondul comunitar pentru tutun. |
(46) |
Apicultura, ca sector al agriculturii, este caracterizată prin diversitatea condiţiilor de producţie şi de randament, respectiv prin dispersarea şi varietatea operatorilor economici, atât la nivelul producţiei, cât şi la nivelul comercializării. Mai mult decât atât, ţinând cont de extinderea varoozei în cursul ultimilor ani în mai multe state membre şi de dificultăţile pe care această boală le antrenează în producţia de miere, o acţiune la nivel comunitar rămâne necesară deoarece este vorba de o boală care nu poate fi eradicată complet şi care trebuie tratată cu produse autorizate. În aceste circumstanţe şi în vederea ameliorării condiţiilor generale de producţie şi de comercializare a produselor apicole în Comunitate, este necesară elaborarea, la fiecare trei ani, de programe naţionale care conţin acţiuni de asistenţă tehnică, de combatere a varoozei, de raţionalizare a transhumanţei, de gestiune a potenţialului apicol comunitar şi de colaborare în programele de cercetare în materie de apicultură şi a produselor sale. Este necesar ca aceste programe naţionale să fie finanţate parţial de către Comunitate. |
(47) |
Regulamentul (CE) nr. 1544/2006 a introdus un regim de ajutor comunitar pentru creşterea viermilor de mătase care ia forma unei valori forfetare pe cutie de ouă de viermi de mătase folosită, înlocuind regimul de ajutor naţional în favoarea acestui produs. |
(48) |
Considerentele politice care au condus la introducerea regimurilor de ajutor în domeniul apiculturii şi creşterii viermilor de mătase menţionate mai sus rămân valabile, deci aceste regimuri de ajutor ar trebui incluse în prezentul regulament. |
(49) |
Aplicarea de standarde de comercializare pentru produsele agricole poate contribui la ameliorarea condiţiilor economice de producţie şi de comercializare, respectiv la creşterea calităţii acestor produse. Punerea în aplicare a standardelor de acest tip este deci în interesul producătorilor, al comercianţilor şi al consumatorilor. În consecinţă, au fost introduse în cadrul OCP standardele de comercializare în sectorul bananelor, uleiurilor de măsline şi al măslinelor de masă, al plantelor vii, ouălor şi cărnii de pasăre, în special, în raport cu calitatea, clasificarea, greutatea, mărimea, condiţionarea, ambalajul, stocarea, transportul, prezentarea, originea şi etichetarea produselor în cauză. Este oportună menţinerea acestora în prezentul regulament. |
(50) |
În cadrul OCP în sectoarele uleiului de măsline şi al măslinelor de masă, respectiv al bananelor, Comisia este însărcinată cu adoptarea dispoziţiilor privind normele de comercializare. Dată fiind natura tehnică a acestor norme şi ţinând cont de necesitatea de a le ameliora constant eficacitatea şi de a le adapta evoluţiei practicilor comerciale, este oportună extinderea acestei abordări şi asupra sectorului plantelor vii, precizând criteriile de luat în considerare de către Comisie la definirea normelor aplicabile. Mai mult decât atât, în scopul evitării abuzurilor în legătură cu calitatea şi autenticitatea produselor oferite spre consum şi a perturbărilor importante care pot fi antrenate pe piaţă de către astfel de abuzuri, poate fi necesară adoptarea unor dispoziţii speciale, în special recursul la metode de analiză avansate şi la alte măsuri destinate determinării caracteristicilor normelor în cauză. |
(51) |
Mai multe instrumente juridice au fost puse în practică în scopul regularizării comercializării şi denumirii laptelui, produselor lactate şi grăsimilor. Aceste instrumente urmăresc obiectivul de a ameliora, pe de o parte, situaţia laptelui şi a produselor lactate pe piaţă şi pe de altă parte, de a asigura o concurenţă loială între grăsimile tartinabile de provenienţă lactată sau nelactată, atât în beneficiul producătorilor cât şi al consumatorilor. Normele stabilite de Regulamentul (CEE) nr. 1898/87 al Consiliului din 2 iulie 1987 privind protecţia denumirii laptelui şi a produselor lactate (35) în momentul comercializării, au ca obiectiv protecţia consumatorului şi crearea de condiţii de concurenţă între produsele lactate şi produsele concurente în privinţa denumirii, etichetării şi publicităţii care să evite orice denaturare. Regulamentul (CE) nr. 2597/97 al Consiliului din 18 decembrie 1997 care stabileşte normele suplimentare de organizare comună a pieţei în sectorul laptelui şi produselor lactate în privinţa laptelui de consum (36), comportă dispoziţii destinate să asigure o calitate superioară a laptelui de consum şi introducerea pe piaţă a unor produse care răspund nevoilor şi aşteptărilor consumatorilor, ceea ce contribuie la stabilizarea pieţei în cauză şi la garantarea unui lapte de consum de calitate superioară pentru consumatori. Regulamentul (CE) nr. 2991/94 al Consiliului din 5 decembrie 1994 care de stabilire a standardelor pentru grăsimile tartinabile (37), defineşte standardele de comercializare a produselor lactate şi nelactate în cauză, prevăzând o clasificare clară şi distinctă însoţită de norme privind denumirea acestora. Conform obiectivelor prezentului regulament, este necesară menţinerea normelor menţionate mai sus. |
(52) |
În ceea ce priveşte sectorul ouălor şi cel al păsărilor de curte, există dispoziţii privind standardele de comercializare şi, în anumite cazuri, producţia. Aceste dispoziţii sunt cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1028/2006 al Consiliului din 19 iunie 2006 privind standardele de comercializare a ouălor (38), Regulamentul (CE) nr. 1906/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 privind standardele de comercializare a cărnii de pasăre (39) şi Regulamentul nr. 2782/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind producţia şi comercializarea ouălor pentru incubaţie şi a puilor de fermă (40). Dispoziţiile esenţiale incluse în aceste regulamente trebuie integrate în prezentul regulament. |
(53) |
Regulamentul (CE) nr. 1028/2006 prevede că standardele de comercializare a ouălor, se aplică în principiu ouălor provenind de la găini din specia Gallus gallus, comercializate în Comunitate şi, ca regulă generală, ouălor destinate exportului în ţări terţe. Regulamentul menţionat anterior operează o distincţie clară între ouăle adecvate consumului uman direct şi cele care nu sunt adecvate în acest scop prin crearea a două categorii de calitate a ouălor şi stabileşte dispoziţii privind informarea corespunzătoare a consumatorilor în ceea ce priveşte clasele de calitate şi de greutate şi identificarea metodelor agricole utilizate. În cele din urmă, regulamentul prevede reguli speciale referitoare la ouăle importate din ţări terţe, conform cărora, dispoziţiile speciale în vigoare în anumite state terţe pot justifica derogări de la standardele de comercializare, dacă se garantează echivalenţa lor cu legislaţia comunitară. |
(54) |
În ceea ce priveşte carnea de pasăre, Regulamentul (CE) nr. 1906/90 specifică faptul că standardele de comercializare ar trebui să se aplice, în principiu, anumitor tipuri de carne de pasăre destinate consumului uman comercializate în Comunitate şi că ar trebui, totuşi, să fie exclusă din sfera de aplicare a normelor de comercializare carnea de pasăre destinată exportului în ţări terţe. Prezentul regulament prevede clasificarea cărnii de pasăre în două categorii, în conformitate cu conformaţia, aspectul şi condiţiile în care carnea urmează a fi pusă în vânzare. |
(55) |
Conform acestor regulamente, statele membre ar trebui să excludă din sfera de aplicare a acestor norme ouăle şi carnea de pasăre, vândute în mod direct de către producător consumatorului final, în cantităţi mici. |
(56) |
Regulamentul (CE) nr. 2782/75 stabileşte reguli speciale în privinţa comercializării şi transportului ouălor pentru incubaţie şi ale puilor de fermă, cât şi în privinţa incubaţiei ouălor. Regulamentul respectiv include dispoziţii care se referă în special la marcarea individuală a ouălor pentru incubaţie utilizate în producţia de pui, la modul de ambalare şi tipul ambalajelor pentru transport. Cu toate acestea, regulamentul exclude de la aplicarea obligatorie a normelor prevăzute crescătoriile de păsări reproducătoare de rasă sau de alt tip de dimensiuni reduse şi alte unităţi de reproducere. |
(57) |
Conform obiectivelor prezentului regulament, este necesară menţinerea regulilor menţionate anterior fără modificări substanţiale. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să alte dispoziţii de natură tehnică din respectivele regulamente ar trebui să fie abordate de Comisie, prin adoptarea unor norme de aplicare. |
(58) |
Aşa cum a fost cazul până în prezent în cadrul OCP în sectorul hameiului, este necesar să se urmărească o politică de calitate la nivel comunitar, prin aplicarea dispoziţiilor privind certificarea, însoţite de reguli care interzic, în principiu, comercializarea produselor pentru care nu s-au eliberat certificate sau, pentru produsele importate, care nu răspund caracteristicilor calitative minime echivalente. |
(59) |
Descrierile şi definiţiile uleiurilor de măsline şi denumirile lor constituie un element esenţial de structurare a pieţei în ceea ce priveşte stabilirea de norme de calitate şi prin furnizarea către consumator a unor informaţii adecvate asupra produselor şi ar trebui menţinute în prezentul regulament. |
(60) |
Unul din regimurile de ajutor, menţionate mai sus, care contribuie la echilibrul pieţei laptelui şi al produselor lactate şi la stabilizarea preţurilor în acest sector, constă într-un regim de ajutor, cuprins în Regulamentul (CE) nr. 1255/1999, pentru transformarea laptelui degresat în cazeină şi cazeinat. Regulamentul (CEE) nr. 2204/90 al Consiliului din 24 iulie 1990 care stabileşte normele generale suplimentare privind organizarea comună a pieţei în sectorul laptelui şi produselor lactate în ceea ce priveşte brânzeturile (41), a prevăzut dispoziţii privind utilizarea cazeinei şi cazeinatului în fabricarea brânzeturilor, dispoziţii destinate contracarării efectelor negative care pot rezulta din regimul de ajutor de mai sus, ţinând cont de vulnerabilitatea brânzeturilor în operaţiunile de substituire care implică recursul la cazeină şi cazeinat şi de asigurarea prin aceasta a stabilităţii pieţei. Aceste norme ar trebui integrate în prezentul regulament. |
(61) |
Transformarea anumitor materii prime agricole pentru obţinerea de alcool etilic este strâns legată de economia acestor materii prime. Această transformare poate contribui considerabil la creşterea valorii materiilor prime şi poate avea o importanţă economică şi socială deosebită pentru economia anumitor regiuni comunitare sau poate fi o sursă semnificativă de venit pentru producătorii materiilor prime respective. De asemenea, ea permite eliminarea produselor de calitate nesatisfăcătoare şi a excedentelor pe termen scurt care pot cauza dificultăţi temporare în anumite sectoare. |
(62) |
În sectoarele hameiului, uleiurilor de măsline şi al măslinelor de masă, al tutunului şi viermilor de mătase, legislaţia se axează pe diferite tipuri de organizări pentru atingerea obiectivelor politicii, în special în vederea stabilizării pieţelor produselor vizate printr-o acţiune comună, respectiv în vederea asigurării şi ameliorării calităţii acestor produse. Dispoziţiile care până în prezent au reglementat acest sistem de organizare se bazează pe organizaţii recunoscute de către statele membre sau în anumite cazuri de către Comisie, pe baza criteriilor stabilite de aceasta din urmă. Este necesară menţinerea acestui sistem şi armonizarea dispoziţiilor în vigoare până în prezent. |
(63) |
În scopul întăririi anumitor acţiuni ale organizaţiilor sectoriale care prezintă un interes particular în privinţa reglementării actuale a OCP în sectorul tutunului, este necesară prevederea posibilităţii de extindere, în anumite condiţii, a normelor adoptate pentru membrii săi de către o organizaţie sectorială la ansamblul producătorilor şi grupurilor neaderente într-una sau mai multe regiuni. Acelaşi lucru ar trebui să se aplice în privinţa altor activităţi desfăşurate de către organizaţii sectoriale şi care prezintă un interes economic sau tehnic general pentru sectorul tutunului, în beneficiul tuturor persoanelor active în ramura în cauză. Este necesară existenţa unei cooperări strânse între statele membre şi Comisie. Comisia ar trebui să dispună de competenţe permanente de monitorizare, în special în privinţa acordurilor şi practicilor comune adoptate de organizaţiile menţionate mai sus. |
(64) |
În anumite sectoare, cu excepţia acelora în care normele actuale prevăd recunoaşterea organizaţiilor de producători sau a organizaţiilor interprofesionale, este posibil ca statele membre să intenţioneze să recunoască acest fel de organizaţii în temeiul legislaţiei naţionale, în măsura în care acest lucru este compatibil cu legislaţia comunitară. Aşadar, această posibilitate ar trebui clarificată. Mai mult, ar trebui să se adopte norme potrivit cărora recunoaşterea producătorului şi a organizaţiilor interprofesionale în conformitate cu prezentul regulament rămâne valabilă după adoptarea prezentului regulament. |
(65) |
O piaţă comunitară unică implică un regim de schimburi comerciale la frontierele exterioare ale Comunităţii. Acest regim, conţinând taxe la import şi restituiri la export ar trebui, în principiu, să permită stabilizarea pieţei comunitare. Regimul comercial trebuie să se bazeze pe angajamentele luate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay. |
(66) |
În cadrul OCP în sectoarele cerealelor, orezului, zahărului, seminţelor, uleiurilor de măsline şi al măslinelor de masă, al inului şi al cânepei, cărnii de vită şi mânzat, laptelui şi produselor lactate, cărnii de porc, cărnii de oaie şi de capră, ouălor şi cărnii de pasăre, plantelor vii şi alcoolului etilic de origine agricolă, monitorizarea volumului de schimburi de produse agricole cu ţări terţe a făcut până în prezent obiectul sistemelor obligatorii de licenţe, atât pentru import cât şi pentru export, sau al sistemelor care autorizau Comisia să prevadă cerinţe în materie de licenţe. |
(67) |
Monitorizarea fluxurilor comerciale este înainte de toate o chestiune de gestiune care ar trebui abordată într-o manieră flexibilă. În acest context, şi ţinând cont de experienţa câştigată în OCP în care gestionarea certificatelor a fost deja conferită Comisiei, este adecvat să se extindă această manieră de a proceda pe ansamblul sectoarelor în care sunt folosite licenţele de import şi export. Comisia ar trebui să decidă asupra introducerii cerinţelor în materie de licenţe ţinând cont de necesitatea licenţelor de import în scopul gestiunii pieţelor în cauză şi, în special, monitorizării importului produselor în cauză. |
(68) |
În cea mai mare parte, taxele vamale aplicabile produselor agricole în conformitate cu acordurile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) figurează în Tariful Vamal Comun. Cu toate acestea, pentru anumite produse din sectoarele cerealelor şi orezului, introducerea de mecanisme suplimentare face necesară posibilitatea adoptării de derogări. |
(69) |
Pentru a evita sau contracara efectele negative pe piaţa Comunităţii care pot rezulta din importul anumitor produse agricole, importul produselor de acest tip ar trebui să facă obiectul achitării unei taxe suplimentare, dacă anumite condiţii sunt întrunite. |
(70) |
În anumite condiţii, este necesar să i se atribuie Comisiei competenţa de a deschide şi a administra contingente tarifare la import care rezultă din acorduri internaţionale încheiate în conformitate cu tratatul sau cu alte acte ale Consiliului. |
(71) |
Regulamentul (CEE) nr. 2729/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind prelevările la import aplicabile amestecului de cereale, de orez şi de brizură de orez (42), urmăreşte să asigure buna funcţionare a sistemului de taxe vamale la importul amestecului de cereale, de orez şi de brizură de orez. Aceste norme ar trebui incluse în prezentul regulament. |
(72) |
Comunitatea a încheiat cu ţări terţe mai multe acorduri în materie de acces preferenţial pe piaţă, conform cărora aceste ţări pot exporta zahăr din trestie de zahăr către Comunitate în condiţii favorabile. OCP în sectorul zahărului a prevăzut evoluţia nevoilor de zahăr ale rafinăriilor şi, în anumite condiţii, rezervarea licenţelor de import operatorilor specializaţi care utilizează cantităţi importante de zahăr brut din trestie de zahăr importat, care sunt consideraţi a fi rafinării comunitare cu activitate permanentă. Aceste dispoziţii ar trebui menţinute. |
(73) |
Pentru ca culturile ilicite de cânepă să nu perturbe OCP în sectorul cânepei destinate producţiei de fibre, regulamentul respectiv a prevăzut un control al importurilor de cânepă şi de seminţe de cânepă în scopul asigurării că produsele în cauză oferă anumite garanţii în ceea ce priveşte conţinutul în tetrahidrocanabinol. În plus, importul de seminţe de cânepă, altele decât cele destinate însămânţării, era supus unui regim de control care prevede autorizarea importatorilor în cauză. Aceste dispoziţii ar trebui menţinute. |
(74) |
O politică de calitate este urmărită la nivel comunitar în privinţa produselor din sectorul hameiului. În cazul importului, dispoziţiile care asigură că nu se importă decât produsele care corespund exigenţelor de calitate minimă echivalente ar trebui integrate în prezentul regulament. |
(75) |
Regimul taxelor vamale permite renunţarea la orice altă măsură de protecţie la frontierele externe ale Comunităţii. Piaţa internă şi mecanismul de taxe ar putea, în circumstanţe excepţionale, să se dovedească a fi inadecvate. În asemenea cazuri, pentru a nu lăsa piaţa comunitară fără apărare împotriva perturbărilor care pot apărea, Comunitatea trebuie să fie în măsură să ia de îndată toate măsurile necesare. Aceste măsuri ar trebui să fie conforme obligaţiilor internaţionale ale Comunităţii. |
(76) |
Pentru a permite asigurarea bunei funcţionări a OCP şi, în special, pentru a evita perturbarea pieţei, OCP pentru un anumit număr de produse au prevăzut, în mod tradiţional, posibilitatea de a interzice recurgerea la regimul de perfecţionare activă sau pasivă. Această posibilitate ar trebui menţinută. Mai mult, experienţa demonstrează că în cazul în care pieţele sunt perturbate sau ameninţate a fi perturbate de către folosirea acestor proceduri, trebuie să se întreprindă acţiuni fără întârzieri majore. Prin urmare, ar trebui să i se atribuie Comisiei competenţele corespunzătoare. Aşadar, este oportun să i se confere Comisiei competenţa de a suspenda utilizarea procedurii de perfecţionare activă şi de perfecţionare pasivă în asemenea situaţii. |
(77) |
Posibilitatea de a acorda, la exportul către ţări terţe, a unei restituiri calculate prin diferenţa între preţurile practicate în Comunitate şi cele ale pieţei mondiale şi cuprinse între limitele fixate conform angajamentelor Comunităţii Europene în cadrul OMC, ar trebui să asigure participarea Comunităţii la comerţul internaţional cu anumite produse prevăzute de prezentul regulament. Exporturile care fac obiectul subvenţiilor ar trebui supuse unor limite exprimate în termeni de cantitate şi valoare. |
(78) |
Ar trebui asigurată respectarea limitelor exprimate în valoare la data fixării restituirilor la export prin monitorizarea plăţilor conform normelor privind FEOGA. Monitorizarea poate fi facilitată impunând stabilirea în avans obligatorie a restituirilor la export, prevăzând în acelaşi timp posibilitatea, în cazul restituirilor diferenţiate, de a schimba destinaţia prevăzută în interiorul unei zone geografice în care se aplică o rată de restituire unică la export. În cazul schimbării destinaţiei, este necesar să se plătească restituirea la export aplicabilă destinaţiei reale, plafonând-o la nivelul valorii care se aplică la destinaţia stabilită în prealabil. |
(79) |
Ar trebui asigurată respectarea limitelor cantitative cu ajutorul unui sistem de monitorizare fiabil şi eficient. În acest scop, este necesar ca restituirea la export să fie acordată numai dacă există o licenţă de export. Acordarea restituirilor la export în limitele disponibile trebuie să se efectueze în funcţie de situaţia specială a fiecăruia dintre produsele respective. Excepţii de la această normă ar trebui acceptate doar pentru produsele transformate care nu figurează în anexa I la tratat, cărora nu li se aplică limitele exprimate în volum. Este necesară prevederea posibilităţii de derogare de la respectarea strictă a normelor de gestionare în cazul în care exporturile cu restituire nu sunt susceptibile de a depăşi limitele cantitative fixate. |
(80) |
În cazul exportului de animale vii din specia bovină, acordarea şi plata restituirilor la export ar trebui condiţionate de respectarea dispoziţiilor prevăzute de către legislaţia comunitară în materie de bunăstare a animalelor, în special în ceea ce priveşte protecţia animalelor în timpul transportului. |
(81) |
În anumite cazuri, produsele agricole pot beneficia de un tratament special la import din ţări terţe, dacă sunt conforme diferitelor specificaţii şi/sau condiţii de preţ. O cooperare administrativă între autorităţile ţărilor terţe importatoare şi cele ale Comunităţii este necesară pentru buna aplicare a acestui sistem. În acest scop, este necesar ca produsele să fie însoţite de un certificat emis în Comunitate. |
(82) |
Exportul de bulbi de flori către ţări terţe prezintă un interes economic considerabil pentru Comunitate. Menţinerea şi dezvoltarea acestor exporturi poate fi asigurată printr-o stabilizare de preţuri pentru aceste schimburi. De aceea, este oportun să se prevadă preţuri minime la exportul produselor în cauză. |
(83) |
Potrivit articolului 36 din tratat, dispoziţiile capitolului din tratat privind regulile de concurenţă nu sunt aplicabile producţiei şi comerţului produselor agricole decât în măsura determinată de către Consiliu în cadrul dispoziţiilor articolul 37 alineatele (2) şi (3) din tratat şi în conformitate cu procedura stabilită la articolul respectiv. Dispoziţiile referitoare la ajutoarele de stat au fost în majoritate declarate drept aplicabile în diferitele OCP. Modalităţile concrete de aplicare a normelor tratatului privind întreprinderile au fost de altfel definite în Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 al Consiliului din 24 iulie 2006 de aplicare a anumitor norme de concurenţă în domeniul producţiei şi comerţului cu produse agricole (43). Ţinând cont de obiectivul de creare a unui ansamblu coerent de norme în materie de politică de piaţă, este oportun să se integreze dispoziţiile în cauză în prezentul regulament. |
(84) |
Normele de concurenţă privind acordurile, deciziile şi practicile menţionate la articolul 81 din tratat, respectiv privind abuzul de poziţie dominantă, ar trebui să se aplice producţiei şi comerţului cu produse agricole, în măsura în care aplicarea lor nu împiedică funcţionarea organismelor naţionale ale pieţelor agricole şi nu pune în pericol realizarea obiectivelor PAC. |
(85) |
Este necesară o abordare deosebită în cazul situaţiei asociaţilor de exploatatori agricoli care au ca obiect producţia sau comercializarea comună a produselor agricole sau utilizarea instalaţiilor comune, cu excepţia cazului în care o asemenea acţiune comună exclude concurenţa sau pune în pericol realizarea obiectivelor din articolul 33 din tratat. |
(86) |
În scopul evitării compromiterii dezvoltării PAC şi pentru a garanta întreprinderilor în cauză securitatea juridică şi tratamentul nediscriminatoriu, Comisia ar trebui să dispună de competenţa exclusivă, sub rezerva controlului Curţii de Justiţie, de a hotărî dacă acordurile, deciziile şi practicile menţionate la articolul 81 din tratat sunt compatibile cu obiectivele PAC. |
(87) |
Acordarea de ajutoare de stat ar împiedica buna funcţionare a unei pieţe unice bazate pe un sistem de preţuri comune. De aceea, dispoziţiile tratatului care guvernează ajutoarele de stat ar trebui să se aplice, ca regulă generală, produselor prevăzute în prezentul regulament. În anumite cazuri, ar trebui să se permită aplicarea unor excepţii. În aceste cazuri, Comisia ar trebui să poată stabili un inventar al ajutoarelor naţionale existente, noi sau propuse, să formuleze observaţii adecvate în atenţia statelor membre şi să propună acestora măsuri adecvate. |
(88) |
De la aderarea lor, Finlanda şi Suedia pot acorda ajutoare de stat la producţia şi la comercializarea renilor şi a produselor derivate, ţinând cont de situaţia economică particulară a acestui sector. Mai mult decât atât, Finlanda poate, sub rezerva autorizării de către Comisie, acorda ajutoare pentru diferite cantităţi de seminţe şi pentru anumite cantităţi de seminţe de cereale produse doar în acest stat membru, ca urmare a condiţiilor climaterice specifice. Aceste excepţii ar trebui menţinute. |
(89) |
În statele membre care se confruntă cu o reducere semnificativă a zahărului căruia i se aplică o cotă, producătorii de sfeclă de zahăr vor întâmpina probleme de adaptare deosebit de importante. În aceste situaţii, ajutorul comunitar tranzitoriu acordat producătorilor de sfeclă de zahăr, prevăzut la titlul IV capitolul 10f din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, nu va fi suficient pentru a rezolva ansamblul de dificultăţi cu care aceştia se confruntă. Prin urmare, statele membre care şi-au redus cota cu mai mult de 50 % din cota de zahăr stabilită la 20 februarie 2006 în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 ar trebui autorizate să acorde producătorilor de sfeclă de zahăr un ajutor de stat pe durata punerii în aplicare a ajutorului tranzitoriu acordat de Comunitate. Pentru a garanta că statele membre nu acordă un ajutor de stat care depăşeşte nevoile producătorilor de sfeclă de zahăr, stabilirea sumei totale a respectivului ajutor de stat ar trebui supusă în continuare spre aprobare Comisiei, cu excepţia Italiei, caz în care se poate estima că cei mai productivi producători de sfeclă de zahăr ar avea nevoie, pentru a se adapta condiţiilor pieţei după reformă, de maximum 11 EUR per tonă de sfeclă de zahăr produsă. Pe de altă parte, ţinând seama de problemele specifice care ar putea apărea în Italia, ar trebui menţinute dispoziţii care să permită producătorilor de sfeclă de zahăr să beneficieze direct sau indirect de ajutoarele de stat acordate. |
(90) |
În Finlanda, cultura sfeclei de zahăr se supune unor condiţii geografice şi climaterice specifice al căror efect defavorabil asupra sectorului se va adăuga efectelor generale ale reformei din sectorul zahărului. De aceea, dispoziţiile din cadrul OCP în sectorul zahărului prin care respectivul stat membru este autorizat să acorde producătorilor săi de sfeclă, în mod permanent, un ajutor de stat corespunzător, ar trebui menţinute. |
(91) |
Ţinând cont de situaţia specială din Germania, unde un mare număr de mici producători de alcool beneficiază în prezent de ajutoare naţionale în virtutea condiţiilor specifice ale monopolului german al alcoolului, este necesar să se permită, pe o durată limitată, ca aceste ajutoare să fie acordate în continuare. Este de asemenea necesar să se prevadă elaborarea unui raport de către Comisie asupra funcţionării acestei derogări, la sfârşitul acestei perioade, însoţit de orice propuneri adecvate. |
(92) |
Dacă un stat membru doreşte să susţină pe teritoriul său măsuri vizând promovarea consumului de lapte şi de produse lactate în Comunitate, este necesar să se prevadă posibilitatea de finanţare a unor astfel de măsuri printr-o prelevare promoţională impusă producătorilor la nivel naţional. |
(93) |
Pentru a ţine cont de posibilele evoluţii ale producţiei de furaje uscate, Comisia, pe baza evaluării OCP în sectorul furajelor uscate, ar trebui să prezinte Consiliului, înainte de 30 septembrie 2008, un raport privind acest sector. Raportul ar trebui să fie însoţit, dacă este necesar, de propuneri corespunzătoare. Mai mult decât atât, Comisia ar trebui să raporteze la intervale regulate Parlamentului European şi Consiliului asupra regimului de ajutor de stat aplicat în sectorul apicol. |
(94) |
Sunt necesare informaţii adecvate în legătură cu situaţia actuală şi perspectivele de evoluţie a pieţei hameiului în Comunitate. În consecinţă, este necesară înregistrarea tuturor contractelor de livrări privind hameiul produs în Comunitate. |
(95) |
Este oportun să se prevadă, în anumite condiţii şi pentru anumite produse, posibilitatea de a lua măsuri în cazul în care se produc sau sunt susceptibile de a se produce perturbări, ca urmare a unei evoluţii semnificative a preţurilor pe piaţa internă sau în privinţa cursului sau preţurilor pe pieţele mondiale. |
(96) |
Este necesară stabilirea unui cadru de măsuri specifice pentru alcoolul etilic de origine agricolă care să permită colectarea de date economice şi analiza informaţiilor statistice în vederea asigurării monitorizării pieţei. În cazul în care piaţa de alcool etilic de origine agricolă este legată de piaţa de alcool etilic în general, este necesară, de asemenea, obţinerea de informaţii privind piaţa de alcool etilic de origine neagricolă. |
(97) |
Cheltuielile suportate de către statele membre sub titlul de obligaţii care le revin în virtutea prezentului regulament ar trebui să fie finanţate de către Comunitate conform Regulamentului (CE) nr. 1290/2005. |
(98) |
Comisia ar trebui să fie autorizată să adopte măsurile necesare pentru rezolvarea anumitor probleme practice specifice în caz de urgenţă. |
(99) |
Având în vedere evoluţia constantă a pieţei comune a produselor agricole, statele membre şi Comisia ar trebui să se informeze reciproc în legătură cu schimbările importante. |
(100) |
Pentru a evita recurgerea abuzivă la avantajele prevăzute în prezentul regulament, acestea nu ar trebui acordate sau dacă, după caz, ar trebui retrase, în cazul în care condiţiile în vederea obţinerii acestor avantaje au fost create artificial, în contradicţie cu obiectivele prezentului regulament. |
(101) |
Pentru a garanta respectarea obligaţiilor enunţate în prezentul regulament, este necesară desfăşurarea unor controale şi aplicarea de măsuri administrative şi sancţiuni administrative, în cazul nerespectării. Este deci necesar să se confere Comisiei competenţa de a adopta normele aplicabile în această privinţă, în special în ceea ce priveşte recuperarea sumelor plătite în mod neîntemeiat şi obligaţiile de raportare ale statelor membre care decurg din aplicarea acestui regulament. |
(102) |
Măsurile necesare aplicării prezentului regulament ar trebui adoptate, ca regulă generală, conform Deciziei 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competenţelor de executare conferite Comisiei (44). Cu toate acestea, în ceea ce priveşte anumite măsuri prevăzute în prezentul regulament care se referă la competenţele ale Comisiei, necesită o acţiune rapidă sau sunt de natură pur administrativă, Comisia ar trebui împuternicită să acţioneze pe cont propriu. |
(103) |
Ca urmare a integrării mai multor aspecte ale OCP în sectorul vitivinicol şi în cel al fructelor şi legumelor proaspete şi al fructelor şi legumelor transformate, anumite modificări ar trebui aduse în OCP menţionate mai sus. |
(104) |
Prezentul regulament cuprinde dispoziţiile privind aplicarea normelor de concurenţă prevăzute în tratat. Până în prezent, aceste dispoziţii au făcut obiectul Regulamentului (CE) nr. 1184/2006. Domeniul de aplicare al respectivului regulament ar trebui modificat pentru a preciza că dispoziţiile acestuia se aplică produselor care figurează în anexa I din tratat şi care nu sunt acoperite de prezentul regulament. |
(105) |
Prezentul regulament include dispoziţiile cuprinse în regulamentele de bază enumerate la al doilea şi al treilea considerent, cu excepţia celor prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 şi (CE) nr. 1493/1999. Mai mult decât atât, prezentul regulament include aspecte din următoarele regulamente:
|
(106) |
Prin urmare, aceste regulamente ar trebui abrogate. Din motive de certitudine juridică şi având în vedere numărul de acte care urmează să fie abrogate prin prezentul regulament, precum şi numărul de acte adoptate în temeiul actelor respective sau modificate prin actele respective, este oportun să se menţioneze că abrogarea nu afectează valabilitatea niciunui act normativ adoptat în temeiul actului abrogat şi a niciunei modificări ale altor acte normative efectuate prin acestea. |
(107) |
Prezentul regulament ar trebui să înceapă să se aplice, ca regulă generală, la 1 ianuarie 2008. Cu toate acestea, pentru a se evita interferenţa noilor dispoziţii cu anul de comercializare 2007/2008 în curs, ar trebui prevăzute date de aplicare ulterioare în ceea ce priveşte acele sectoare pentru care sunt prevăzuţi ani de comercializare. Prezentul regulament ar trebui să se aplice numai de la începutul anului de comercializare 2008/2009 pentru sectoarele în cauză. În consecinţă, reglementările care guvernează respectiv sectoarele în cauză ar trebui să continue să se aplice până la sfârşitul anului de comercializare 2007/2008 corespunzător. |
(108) |
În ceea ce priveşte sectoarele în care nu sunt prevăzuţi ani de comercializare, ar trebui prevăzută de asemenea o dată de aplicare ulterioară pentru a asigura o tranziţie fără dificultăţi de la OCP actuale la prezentul regulament. În consecinţă, reglementările care guvernează OCP existente în sectoarele respective ar trebui să continue să se aplice până la data ulterioară de aplicare prevăzută în prezentul regulament. |
(109) |
Competenţa pentru adoptarea de dispoziţii privind domeniile reglementate de Regulamentele (CE) nr. 386/90, (CE) nr. 1186/90 şi (CE) nr. 1183/2006 se transferă Comisiei, în virtutea prezentului regulament. De asemenea, Regulamentul (CEE) nr. 3220/84, Regulamentul (CEE) nr. 1186/90, Regulamentul (CEE) nr. 2137/92 şi Regulamentul (CE) nr. 1183/2006 se abrogă prin prezentul regulament, în timp ce doar anumite dispoziţii ale regulamentelor respective sunt integrate în prezentul regulament. Prin urmare, mai multe amănunte cuprinse în regulamentele respective vor trebui abordate în normele de punere în aplicare ce urmează a fi adoptate de către Comisie. Este necesară prevederea unui termen suplimentar care să permită Comisiei să stabilească respectivele norme. În consecinţă, este necesar ca regulamentele menţionate să rămână în vigoare până la 31 decembrie 2008. |
(110) |
Următoarele acte ale Consiliului au devenit caduce şi ar trebui abrogate:
|
(111) |
Tranziţia de la regimul prevăzut în dispoziţiile şi regulamentele abrogate de prezentul regulament ar putea crea dificultăţi care nu sunt acoperite de prezentul regulament. Pentru a aborda aceste dificultăţi, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsuri tranzitorii, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CUPRINS
PARTEA I |
DISPOZIŢII PRELIMINARE |
PARTEA II |
PIAŢA INTERNĂ |
TITLUL I |
INTERVENŢIA ASUPRA PIEŢEI |
CAPITOLUL I |
Intervenţia publică şi depozitarea privată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CAPITOLUL II |
Măsuri speciale de intervenţie |
|
|
|
|
CAPITOLUL III |
Sisteme de limitare a producţiei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CAPITOLUL IV |
Regimul de ajutor financiar |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TITLUL II |
REGULI PRIVIND COMERCIALIZAREA ŞI PRODUCŢIA |
CAPITOLUL I |
Standarde de comercializare şi condiţii aplicabile producţiei |
|
|
|
CAPITOLUL II |
Organizaţii ale producătorilor, organizaţii interprofesionale şi organizaţii de operatori |
|
|
|
PARTEA III |
SCHIMBURILE COMERCIALE CU ŢĂRI TERŢE |
CAPITOLUL I |
Dispoziţii generale |
CAPITOLUL II |
Importuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CAPITOLUL III |
Exporturi |
|
|
|
|
|
|
PARTEA IV |
REGULI DE CONCURENŢĂ |
CAPITOLUL I |
Reguli aplicabile întreprinderilor |
CAPITOLUL II |
Reguli în materie de ajutor financiar de stat |
PARTEA V |
DISPOZIŢII SPECIALE APLICABILE ANUMITOR SECTOARE |
PARTEA VI |
DISPOZIŢII GENERALE |
PARTEA VII |
NORME DE PUNERE ÎN APLICARE, TRANZITORII ŞI FINALE |
CAPITOLUL I |
Dispoziţii de punere în aplicare |
CAPITOLUL II |
Dispoziţii tranzitorii şi finale |
ANEXA I |
LISTA PRODUSELOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (1) |
Partea I: |
Cereale |
Partea II: |
Orez |
Partea III: |
Zahăr |
Partea IV: |
Furaje uscate |
Partea V: |
Seminţe |
Partea VI: |
Hamei |
Partea VII: |
Ulei de măsline şi măsline de masă |
Partea VIII: |
In şi cânepă destinate producţiei de fibre |
Partea IX: |
Fructe şi legume |
Partea X: |
Produse din fructe şi legume procesate |
Partea XI: |
Banane |
Partea XII: |
Vin |
Partea XIII: |
Plante vii şi produse de floricultură |
Partea XIV: |
Tutun brut |
Partea XV: |
Carnea de vită şi mânzat |
Partea XVI: |
Lapte şi produse lactate |
Partea XVII: |
Carne de porc |
Partea XVIII: |
Carne de oaie şi de capră |
Partea XIX: |
Ouă |
Partea XX: |
Carne de pasăre |
Partea XXI: |
Alte produse |
ANEXA II |
LISTA PRODUSELOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (3) |
Partea I: |
Alcool etilic de origine agricolă |
Partea II: |
Produse apicole |
Partea III: |
Viermi de mătase |
ANEXA III |
DEFINIŢII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) |
Partea I: |
Definiţii privind sectorul orezului |
Partea II: |
Definiţii privind sectorul zahărului |
Partea III: |
Definiţii privind sectorul hameiului |
Partea IV: |
Definiţii privind sectorul de carne de vită şi mânzat |
Partea V: |
Definiţii privind sectorul laptelui şi al produselor lactate |
Partea VI: |
Definiţii privind sectorul ouălor |
Partea VII: |
Definiţii privind sectorul cărnii de pasăre |
Partea VIII: |
Definiţii privind sectorul apicol |
ANEXA IV |
CALITATEA STANDARD PENTRU OREZ ŞI ZAHĂR |
A. |
Calitatea standard pentru orezul nedecorticat |
B. |
Calitatea standard pentru zahăr |
ANEXA V |
GRILELE COMUNITARE PENTRU CLASIFICAREA CARCASELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 42 |
A. |
Grila comunitară de clasificare a carcaselor bovinelor adulte |
B. |
Grila comunitară de clasificare a carcaselor de porc |
C. |
Grila comunitară de clasificare a carcaselor de ovine |
ANEXA VI |
COTELE NAŢIONALE ŞI REGIONALE PREVĂZUTE LA ARTICOLELE 56 ŞI 59 |
ANEXA VII |
COTE SUPLIMENTARE PENTRU IZOGLUCOZĂ MENŢIONATE LA ARTICOLUL 58 ALINEATUL (2) |
ANEXA VIII |
NORME DETALIATE PRIVIND TRANSFERUL DE COTE DE ZAHĂR SAU DE IZOGLUCOZĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 60 |
ANEXA IX |
COTELE NAŢIONALE ŞI CANTITĂŢILE REZERVELOR PENTRU RESTRUCTURARE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 66 |
ANEXA X |
CONŢINUTUL DE REFERINŢĂ ÎN MATERIE GRASĂ MENŢIONAT LA ARTICOLUL 70 |
ANEXA XI |
|
A. |
Repartiţia între statele membre a cantităţii maxime garantate menţionate la articolul 94 alineatul (1) |
B. |
Repartiţia între statele membre a cantităţii maxime garantate menţionate la articolul 89 |
ANEXA XII |
DEFINIŢII ŞI DENUMIRI PRIVIND LAPTELE ŞI PRODUSELE LACTATE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 114 ALINEATUL (1) |
ANEXA XIII |
COMERCIALIZAREA LAPTELUI DESTINAT CONSUMULUI UMAN MENŢIONAT LA ARTICOLUL 114 ALINEATUL (2) |
ANEXA XIV |
STANDARDE DE COMERCIALIZARE ALE PRODUSELOR DIN SECTOARELE OUĂLOR ŞI CĂRNII DE PĂSĂRI DE CURTE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 116 |
A. |
Standarde de comercializare pentru ouă de găină din specia Gallus gallus |
B. |
Standarde de comercializare a cărnii de pasăre |
C. |
Standarde de comercializare pentru producţia şi comercializarea ouălor pentru incubaţie şi a puilor de fermă |
ANEXA XV |
STANDARDE DE COMERCIALIZARE APLICABILE MATERIILOR GRASE TARTINABILE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 115 |
Apendice la anexa XV |
|
ANEXA XVI |
DENUMIRILE ŞI DEFINIŢIILE ULEIURILOR DE MĂSLINE ŞI A ULEIURILOR DIN REZIDUURI DE MĂSLINE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 118 |
ANEXA XVII |
TAXELE DE IMPORT APLICABILE PRODUSELOR DIN SECTORUL OREZULUI MENŢIONATE LA ARTICOLELE 137 ŞI 139 |
ANEXA XVIII |
VARIETĂŢI DE OREZ BASMATI MENŢIONATE LA ARTICOLUL 138 |
ANEXA XIX |
STATE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 153 ALINEATUL (3) ŞI LA ARTICOLUL 154 ALINEATUL (1) LITERA (b), ŞI LA PUNCTUL 12 AL PĂRŢII II DIN ANEXA III |
ANEXA XX |
LISTA MĂRFURILOR DIN SECTOARELE CEREALELOR, OREZULUI, ZAHĂRULUI, LAPTELUI ŞI OUĂLOR ÎN SENSUL ARTICOLULUI 26 LITERA (a) PUNCTUL (ii) ÎN CAZUL CĂRORA SE APLICĂ RESTITUIREA LA EXPORT, MĂRFURI MENŢIONATE ÎN PARTEA III A CAPITOLULUI III DIN SECŢIUNEA II |
Partea I: |
Cereale |
Partea II: |
Orez |
Partea III: |
Zahăr |
Partea IV: |
Lapte |
Partea V: |
Ouă |
ANEXA XXI |
LISTA ANUMITOR PRODUSE CARE CONŢIN ZAHĂR, ÎN SENSUL ACORDĂRII RESTITUIRII LA EXPORT MENŢIONATE ÎN SECŢIUNEA II A CAPITOLULUI III DIN PARTEA III |
ANEXA XXII |
TABELE DE CORELARE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 202 |
PARTEA I
DISPOZIŢII PRELIMINARE
Articolul 1
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament stabileşte organizarea comună a pieţelor pentru produsele care aparţin sectoarelor următoare, astfel cum se prevede în anexa I:
(a) |
cereale, anexa I partea I; |
(b) |
orez, anexa I partea II; |
(c) |
zahăr, anexa I partea III; |
(d) |
furaje uscate, anexa I partea IV; |
(e) |
seminţe, anexa I partea V; |
(f) |
hamei, anexa I partea VI; |
(g) |
ulei de măsline şi măsline de masă, anexa I partea VII; |
(h) |
in şi cânepă, anexa I partea VIII; |
(i) |
fructe şi legume, anexa I partea IX; |
(j) |
fructe şi legume transformate, anexa I partea X; |
(k) |
banane, anexa I partea XI; |
(l) |
vin, anexa I partea XII; |
(m) |
plante vii şi produse de floricultură, anexa I partea XIII (denumit în continuare „sectorul plantelor vii”); |
(n) |
tutun brut, anexa I partea XIV; |
(o) |
carne de vită şi mânzat, anexa I partea XV; |
(p) |
lapte şi produse lactate, anexa I partea XVI; |
(q) |
carne de porc, anexa I partea XVII; |
(r) |
carne de oaie şi de capră, anexa I partea XVIII; |
(s) |
ouă, anexa I partea XIX; |
(t) |
carne de pasăre, anexa I partea XX; |
(u) |
alte produse, anexa I partea XXI. |
(2) În privinţa sectoarelor fructelor şi legumelor, al fructelor şi legumelor transformate şi vitivinicol, se aplică numai articolul 195 din prezentul regulament.
(3) Prezentul regulament stabileşte măsurile specifice pentru sectoarele enumerate mai jos şi, dacă este cazul, astfel cum sunt definite în anexa II:
(a) |
alcool etilic de origine agricolă, anexa II partea I (denumit în continuare „sectorul alcoolului etilic de origine agricolă”); |
(b) |
produse apicole, anexa II partea II (denumit în continuare „sectorul apicol”); |
(c) |
viermi de mătase, anexa II partea III. |
Articolul 2
Definiţii
(1) În scopul aplicării prezentului regulament, se aplică definiţiile privind anumite sectoare după cum sunt prezentate în anexa III.
(2) În sensul prezentului regulament:
(a) |
prin „agricultor” se înţelege agricultor, după cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1782/2003; |
(b) |
prin „organism plătitor” se înţelege organismul sau organismele desemnate de către un stat membru în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005; |
(c) |
prin „preţ de intervenţie” se înţelege preţul la care se achiziţionează produsele în cadrul procedurii de intervenţie publică. |
Articolul 3
Anii de comercializare
Sunt stabiliţi următorii ani de comercializare:
(a) |
de la 1 ianuarie la 31 decembrie al unui an dat pentru sectorul bananelor; |
(b) |
de la 1 aprilie la 31 martie al următorului an, pentru:
|
(c) |
de la 1 iulie la 30 iunie al anului următor, pentru:
|
(d) |
de la 1 septembrie la 31 august al anului următor pentru sectorul orezului; |
(e) |
de la 1 octombrie la 30 septembrie al anului următor pentru sectorul zahărului. |
Articolul 4
Competenţele Comisiei
În afară de cazul în care se prevede altfel în prezentul regulament, dacă îi sunt conferite competenţe, Comisia acţionează în conformitate cu procedura menţionată la articolul 195 alineatul (2).
Articolul 5
Norme de aplicare
Comisia poate adopta normele detaliate de aplicare a articolului 2.
Comisia poate modifica definiţiile privind orezul, stabilite în anexa III partea I şi definiţia „ACP/Zahăr indian” stabilită în anexa III partea II punctul 12.
Comisia poate, de asemenea, stabili ratele de conversiune pentru orez pentru diferite stadii de transformare, respectiv cheltuielile de transformare şi valoarea subproduselor.
PARTEA II
PIAŢA INTERNĂ
TITLUL I
INTERVENŢIA ASUPRA PIEŢEI
CAPITOLUL I
Intervenţia publică şi depozitarea privată
Articolul 6
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul capitol stabileşte regulile privind, dacă este cazul, achiziţiile realizate în cadrul intervenţiilor publice şi acordarea de ajutor pentru depozitarea privată în ceea ce priveşte sectoarele următoare:
(a) |
cereale; |
(b) |
orez; |
(c) |
zahăr; |
(d) |
ulei de măsline şi măsline de masă; |
(e) |
carne de vită şi mânzat; |
(f) |
lapte şi produse lactate; |
(g) |
carne de porc; |
(h) |
carne de oaie şi de capră. |
(2) În sensul prezentului capitol:
(a) |
„cereale” înseamnă cerealele recoltate în Comunitate; |
(b) |
„lapte” înseamnă laptele de vacă produs în interiorul Comunităţii; |
(c) |
„lapte degresat” înseamnă laptele degresat obţinut direct şi exclusiv din lapte de vacă în Comunitate; |
(d) |
„smântână” înseamnă smântâna obţinută direct şi în mod exclusiv din lapte. |
Articolul 7
Originea comunitară
Fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (2), doar produsele originare din Comunitate pot fi cumpărate în cadrul intervenţiei publice sau pot beneficia de un ajutor pentru depozitarea privată a acestora.
Articolul 8
Preţuri de referinţă
(1) Pentru produsele supuse măsurilor de intervenţie menţionate la articolul 6 alineatul (1), se fixează următoarele preţuri de referinţă:
(a) |
în privinţa sectorului cerealelor: 101,31 EUR/tonă, majorat lunar după cum urmează:
Preţurile de referinţă din iunie pentru porumb şi sorg rămân valabile în lunile iulie, august şi septembrie ale aceluiaşi an; |
(b) |
în privinţa orezului nedecorticat, 150 EUR/tonă pentru calitatea standard astfel cum este definită în anexa IV punctul A; |
(c) |
în privinţa zahărului:
Preţurile de referinţă stabilite la punctele (i) şi (ii) se aplică zahărului neambalat, franco fabrică, de calitate standard aşa cum este ea definită în anexa IV, punctul B; |
(d) |
în privinţa sectorului cărnii de vită şi mânzat, 2 224 EUR/tonă pentru carcasele de animal bovin mascul de grad R3 astfel cum este prevăzut în grila comunitară de clasificare a carcaselor de animal bovin mascul prevăzută în articolul 42 alineatul (1) litera (a); |
(e) |
în privinţa sectorului laptelui şi al produselor lactate:
|
(f) |
în privinţa sectorului de carne de porc, 1 509,39 EUR/tonă pentru carcasele de porc de calitate standard, astfel cum sunt definite în termeni de greutate şi conţinut de carne macră, în conformitate cu grila comunitară de clasificare a carcaselor de porc prevăzută la articolul 42 alineatul (1) litera (b), după cum urmează:
|
(2) Preţurile de referinţă pentru cereale şi orez stabilite la alineatul (1) literele (a) şi (b) se referă la stadiul de vânzare cu ridicata pentru bunurile livrate la depozite, înainte de descărcare. Aceste preţuri de referinţă sunt valabile pentru toate centrele de intervenţie comunitare desemnate în conformitate cu articolul 41.
(3) Consiliul, acţionând conform procedurii prevăzute la articolul 37 alineatul (2) din tratat, poate modifica preţurile de referinţă fixate în alineatul (1) al prezentului articol, luând în considerare evoluţia producţiei şi pieţelor.
Articolul 9
Notificări de preţuri pe piaţa zahărului
Comisia instituie un sistem de informare privind preţurile practicate pe piaţa zahărului, care cuprinde un dispozitiv de publicare a nivelurilor de preţ pentru piaţa în cauză.
Sistemul respectiv funcţionează în baza informaţiilor comunicate de întreprinderile producătoare de zahăr alb sau de alţi operatori economici participanţi la comerţul cu zahăr. Aceste informaţii sunt tratate în mod confidenţial.
Comisia se asigură că informaţiile publicate nu permit identificarea preţurilor practicate de către diferite întreprinderi sau operatori economici individuali.
Articolul 10
Produse eligibile pentru intervenţia publică
(1) Intervenţia publică este aplicabilă produselor următoare, sub rezerva condiţiilor stabilite în prezenta secţiune şi exigenţelor şi condiţiilor suplimentare care vor fi determinate de către Comisie conform articolului 43:
(a) |
grâu comun, grâu dur, orz, porumb şi sorg; |
(b) |
orez nedecorticat; |
(c) |
zahăr alb sau zahăr brut cu condiţia ca zahărul respectiv să fie produs sub cotă şi fabricat din sfeclă de zahăr sau din trestie de zahăr recoltată în Comunitate; |
(d) |
carne proaspătă sau congelată în sectorul cărnii de vită şi mânzat, cu codurile NC 0201 10 00 şi – 0201 20 20 – 0201 20 50; |
(e) |
unt produs direct şi exclusiv din smântână pasteurizată într-o întreprindere desemnată din cadrul Comunităţii, cu un conţinut minim de grăsimi butirice de 82 % din greutate şi un conţinut maxim de apă de 16 % din greutate; |
(f) |
lapte praf degresat de calitate superioară, fabricat prin procedeul pulverizării şi obţinut într-o întreprindere desemnată din cadrul Comunităţii, direct şi exclusiv din lapte degresat, cu un conţinut minim de materie proteică de 35,6 % din greutatea extractului sec fără grăsimi. |
(2) Intervenţia publică poate fi aplicată în sectorul cărnii de porc, sub rezerva condiţiilor stabilite în prezenta secţiune şi a exigenţelor şi condiţiilor suplimentare care vor fi determinate de către Comisie în conformitate cu articolul 43, în privinţa carcaselor şi semicarcaselor, proaspete sau congelate având codul NC 0203 11 10, pieptului de porc (cu carne şi grăsime), proaspăt sau congelat de la codul NC ex 0209 00 11 şi grăsimii de porc netopite, de la codul NC ex 0209 00 11.
Articolul 11
Cerealele
(1) Pentru produsele cerealiere, intervenţia publică este deschisă:
(a) |
de la 1 august la 30 aprilie, în ceea ce priveşte Grecia, Spania, Italia şi Portugalia; |
(b) |
de la 1 decembrie la 30 iunie, în ceea ce priveşte Suedia; |
(c) |
de la 1 noiembrie la 31 mai, în ceea ce priveşte celelalte state membre. |
Cu toate acestea, achiziţiile în cadrul intervenţiei publice din sectorul porumbului sunt limitate la:
(a) |
700 000 tone pentru anul de comercializare 2008/2009; |
(b) |
0 tone începând cu anul de comercializare 2009/2010. |
(2) Dacă perioada de intervenţie în Suedia conduce la faptul că produsele cerealiere menţionate mai sus sunt deturnate de alte state membre către Suedia, Comisia adoptă măsurile necesare pentru corectarea situaţiei.
Articolul 12
Orezul
Pentru orezul nedecorticat, intervenţia publică este deschisă în perioada dintre 1 aprilie şi 31 iulie. Cu toate acestea, achiziţiile în cadrul intervenţiei publice sunt limitate la 75 000 tone pe perioadă.
Articolul 13
Zahărul
(1) Pentru zahăr, intervenţia publică este deschisă pe perioada anilor de comercializare 2008/2009 şi 2009/2010. Cu toate acestea, intervenţia publică este limitată la 600 000 tone, exprimată în zahăr alb, pe an de comercializare.
(2) Zahărul depozitat în conformitate cu alineatul (1) pe perioada unui an de comercializare nu poate face obiectul al nici unei alte măsuri de depozitare prevăzute la articolele 32, 52 sau 63.
Articolul 14
Carnea de vită şi mânzat
(1) Comisia deschide intervenţia publică pentru carnea de vită şi mânzat fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1) dacă, pe o perioadă de două săptămâni consecutive, preţul mediu al pieţei într-un stat membru sau într-o regiune a unui stat membru, constatat pe baza grilei comunitare de clasificare a carcaselor prevăzută la articolul 42 alineatul (1), este inferior sumei de 1 560 EUR/tonă.
(2) Comisia închide intervenţia publică fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1) dacă, pentru o perioadă de cel puţin o săptămână, condiţia prevăzută la alineatul (1), nu mai este îndeplinită.
Articolul 15
Untul
(1) Comisia deschide intervenţia publică pentru unt într-un stat membru sau în statele membre vizate, fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1), în perioada 1 martie-31 august, dacă pe parcursul unei perioade reprezentative, preţurile pieţei într-un stat membru sau în mai multe state membre sunt mai mici de 92 % din preţul de referinţă.
(2) În cazul în care preţurile untului din statul membru sau statele membre vizate sunt la un nivel de 92 % sau mai mult din preţul de referinţă de-a lungul unei perioade reprezentative, Comisia suspendă, fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1), achiziţia prin intervenţie publică.
Mai mult decât atât, în cazul în care cantităţile oferite spre intervenţie pe perioada stabilită la alineatul (1) depăşesc 30 000 tone, Comisia poate suspenda achiziţiile prin intervenţie publică. În acest caz, achiziţiile pot fi efectuate pe baza unei licitaţii publice conform specificaţiilor care urmează a fi determinate de către Comisie.
(3) Comisia determină norme detaliate de stabilire a preţurilor de piaţă pentru unt.
Articolul 16
Laptele praf degresat
Pentru laptele praf degresat, intervenţia publică este deschisă pe perioada dintre 1 martie şi 31 august.
Cu toate acestea, Comisia poate suspenda achiziţiile de îndată ce cantităţile oferite pentru intervenţie în această perioadă depăşesc 109 000 tone. În acest caz, achiziţiile pot fi efectuate pe bază de licitaţie publică în conformitate cu specificaţiile care urmează a fi determinate de către Comisie.
Articolul 17
Carnea de porc
Comisia poate decide deschiderea intervenţiei publice în sectorul cărnii de porc în cazul în care preţul mediu de pe piaţa comunitară pentru carcasele de porc, stabilit pornind de la preţul din fiecare stat membru pe pieţele reprezentative ale Comunităţii şi ponderat cu ajutorul coeficienţilor care exprimă importanţa relativă a şeptelului porcin al fiecărui stat membru, se situează la un nivel inferior de 103 % faţă de preţul de referinţă şi este susceptibil de a rămâne la acest nivel.
Articolul 18
Cerealele
Preţul de intervenţie pentru cereale este egal cu preţul de referinţă, fără a aduce atingere majorărilor sau reducerilor de preţ din motive de calitate.
Articolul 19
Orezul
Pentru orez, preţul de intervenţie este egal cu preţul de referinţă.
Cu toate acestea, în cazul în care calitatea produselor oferite organismului plătitor diferă de calitatea standard definită în anexa IV punctul A, preţul de intervenţie este majorat sau redus în mod corespunzător.
Mai mult decât atât, Comisia poate fixa majorări sau reduceri ale preţului de intervenţie în scopul asigurării unei orientări a producţiei către anumite varietăţi.
Articolul 20
Zahărul
Preţul de intervenţie este de 80 % din preţul de referinţă fixat pentru anul de comercializare care urmează celui în cursul căruia se depune oferta.
Cu toate acestea, în cazul în care calitatea zahărului oferit organismului plătitor diferă de calitatea standard definită în anexa IV punctul B pentru care a fost fixat preţul de referinţă, preţul de intervenţie este ajustat în consecinţă prin aplicarea de majorări sau de reduceri.
Articolul 21
Carnea de vită şi mânzat
(1) Preţurile de intervenţie pentru carnea de vită şi mânzat şi cantităţile acceptate pentru intervenţie sunt determinate de către Comisie pe bază de licitaţii publice. În circumstanţe speciale, acestea pot fi fixate pe stat membru sau pe regiune a unui stat membru în funcţie de preţurile medii de piaţă constatate.
(2) Nu pot fi acceptate decât ofertele egale sau inferioare preţului mediu de piaţă constatat într-un stat membru sau o regiune a unui stat membru şi majorate printr-o valoare care urmează a fi determinată de către Comisie pe baza unor criterii obiective.
Articolul 22
Untul
Fără a aduce atingere fixării preţului de intervenţie prin licitaţie publice în cazul menţionat la articolul 15 alineatul (2) al doilea paragraf, preţul de intervenţie pentru unt la care se efectuează achiziţia este egal cu 90 % din preţul de referinţă.
Articolul 23
Laptele praf degresat
Fără a aduce atingere fixării preţului de intervenţie prin licitaţie publică în cazul menţionat la articolul 16 al doilea paragraf, preţul de intervenţie pentru laptele praf degresat este egal cu preţul de referinţă.
Cu toate acestea, în cazul în care conţinutul real de proteine este inferior conţinutului minim de proteine de 35,6 % în greutate fixat la articolul 10 litera (f) şi este superior sau egal cu 31,4 % în greutate din extractul sec fără grăsimi, preţul de intervenţie este egal cu preţul de referinţă diminuat cu 1,75 % pentru fiecare punct procentual pentru care conţinutul în proteine este mai mic de 35,6 % în greutate.
Articolul 24
Carnea de porc
(1) Preţul de intervenţie în sectorul cărnii de porc este fixat de către Comisie pentru carcase de porc de calitate standard. Preţul de intervenţie nu poate depăşi 92 % sau scădea sub 78 % din preţul de referinţă.
(2) Pentru produse de calitate standard, altele decât carcasele de porc, preţurile de intervenţie sunt obţinute din preţul de intervenţie pe baza raportului dintre valoarea comercială a produselor respective şi valoarea comercială a carcaselor de porc.
(3) Pentru alte produse decât cele de calitate standard, preţul de intervenţie este obţinut din preţurile în vigoare pentru calităţile standard respective, luându-se în calcul diferenţele de calitate faţă de calitatea standard. Acest preţ este valabil pentru calităţi definite.
Articolul 25
Principii generale
Desfacerea produselor achiziţionate în cadrul intervenţiei publice are loc astfel încât să se evite orice perturbare a pieţei şi să se asigure accesul egal la mărfuri, precum şi egalitatea de tratament a cumpărătorilor şi în conformitate cu angajamentele care derivă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 300 din tratat.
Articolul 26
Desfacerea zahărului
În ceea ce priveşte zahărul cumpărat în cadrul intervenţiei publice, organismele plătitoare pot vinde zahărul doar la un preţ superior preţului de referinţă fixat pentru anul de comercializare în cursul căruia are loc vânzarea.
Cu toate acestea, Comisia poate decide că organismele plătitoare:
(a) |
pot vinde zahărul la un preţ egal sau mai mic decât preţul de referinţă prevăzut la primul alineat, în cazul în care zahărul este destinat:
|
(b) |
trebuie să pună zahărul brut pe care îl deţin, în scopul consumului uman pe piaţa internă a Comunităţii, la dispoziţia organizaţiilor de caritate – recunoscute de respectivul stat membru sau de către Comisie în cazul în care statul membru nu recunoaşte astfel de asociaţii – la un preţ mai mic decât preţul de referinţă aplicabil sau gratuit, pentru a fi distribuit total sau parţial în cadrul unor operaţiuni de acordare de ajutor în caz de urgenţă. |
Articolul 27
Distribuirea către persoanele cele mai defavorizate din Comunitate
(1) Produsele din stocurile de intervenţie sunt puse la dispoziţia anumitor organisme desemnate în vederea permiterii distribuirii produselor alimentare persoanelor celor mai defavorizate din Comunitate conform unui plan anual.
Distribuirea este efectuată:
(a) |
gratuit; sau |
(b) |
la un preţ care nu depăşeşte în nici un caz un nivel justificat de cheltuielile suportate în punerea în aplicare a acţiunii de către organismele desemnate. |
(2) Un produs poate fi mobilizat pe piaţa comunitară în cazul în care:
(a) |
acest produs este temporar indisponibil în stocurile de intervenţie comunitare la punerea în aplicare a planului anual menţionat la alineatul (1), în măsura necesară pentru a permite realizarea planului într-unul sau mai multe state membre şi cu condiţia ca respectivele cheltuieli să se menţină în limitele cheltuielilor prevăzute în bugetul comunitar pentru acest scop; sau |
(b) |
punerea în aplicare a planului ar implica un transfer intracomunitar în cantităţi mici de produse deţinute pentru intervenţie într-un alt stat membru decât cel sau cele în care produsul este cerut. |
(3) Statele membre în cauză desemnează organizaţiile menţionate la alineatul (1) şi informează Comisia în timp util în fiecare an dacă doresc să aplice această schemă.
(4) Produsele menţionate la alineatele (1) şi (2) sunt remise gratuit organismelor desemnate. Valoarea lor contabilă este egală cu preţul de intervenţie, ajustat, dacă este cazul, cu coeficienţi ţinând cont de diferenţele de calitate.
(5) Fără a aduce atingere articolului 190, produsele puse la dispoziţie în temeiul alineatelor (1) şi (2) ale prezentului articol sunt finanţate prin creditele liniei bugetare adecvate FEOGA, în interiorul bugetului Comunităţilor europene. De asemenea, se poate prevedea ca această finanţare să contribuie la acoperirea cheltuielilor de transport ale produselor de la centrele de intervenţie şi ale cheltuielilor administrative ale organizaţiilor desemnate, ocazionate de punerea în aplicare a schemei menţionate în prezentul articol, cu excluderea eventualelor cheltuieli suportate de către beneficiari în cadrul aplicării alineatelor (1) şi (2).
Articolul 28
Produsele eligibile
Ajutorul pentru depozitarea privată este acordat pentru produsele următoare şi este supus condiţiilor precizate în prezenta secţiune şi cerinţelor şi condiţiilor suplimentare care vor fi adoptate de către Comisie în conformitate cu articolul 43:
(a) |
în ceea ce priveşte:
|
(b) |
în ceea ce priveşte:
|
Articolul 29
Condiţii şi nivelul de ajutor financiar pentru smântână şi unt
Comisia stabileşte care dintre gradele naţionale de calitate a untului se califică pentru ajutoare. Untul trebuie să fie marcat corespunzător.
Valoarea ajutorului financiar pentru smântână şi unt se stabileşte de către Comisie având în vedere cheltuielile de depozitare şi evoluţia previzibilă a preţurilor pentru untul proaspăt şi pentru untul din depozit.
În cazul în care, la momentul scoaterii din depozit, piaţa a evoluat într-un mod defavorabil şi imprevizibil faţă de momentul depozitării, ajutorul financiar poate fi majorat.
Articolul 30
Condiţii şi nivelul de ajutor financiar pentru brânzeturi
Condiţiile şi valoarea ajutorului financiar care urmează a fi plătit pentru brânzeturi trebuie stabilite de către Comisie. Valoarea ajutorului financiar trebuie fixată luând în considerare cheltuielile de depozitare şi evoluţia previzibilă a preţurilor pieţei.
Organismul plătitor desemnat de statul membru în care brânzeturile în cauză sunt produse şi în care brânzeturile în cauză au dreptul să poarte denumirea de origine pun în aplicare măsurile luate de Comisie conform primului paragraf.
Articolul 31
Produse eligibile
(1) Ajutorul pentru depozitarea privată poate fi acordat pentru următoarele produse, sub rezerva condiţiilor precizate în prezenta secţiune şi exigenţelor şi condiţiilor suplimentare care urmează a fi adoptate de către Comisie conform articolului 40:
(a) |
zahăr alb; |
(b) |
ulei de măsline; |
(c) |
carne proaspătă sau congelată de bovine adulte, prezentată sub formă de carcase, semicarcase, sferturi compensate, sferturi anterioare sau posterioare, clasificate potrivit grilei comunitare de clasificare a carcaselor de animale bovine adulte prevăzută conform articolului 42 alineatul (1); |
(d) |
lapte praf degresat de calitate superioară obţinut într-o întreprindere desemnată din cadrul Comunităţii, direct şi exclusiv din lapte degresat; |
(e) |
brânzeturi cu păstrare îndelungată şi brânzeturile fabricate din lapte de oaie şi/sau de capră care necesită cel puţin şase luni de maturare; |
(f) |
carne de porc; |
(g) |
carne de oaie şi de capră. |
Comisia poate modifica lista de produse stabilită la alineatul (1) litera (c) dacă situaţia pieţei o cere.
(2) Comisia fixează ajutorul pentru depozitarea privată prevăzut la alineatul (1) în prealabil sau prin procedura de licitaţie publică.
Având în vedere produsele stabilite la alineatul (1) literele (d) şi (e), în funcţie de nivelul cheltuielilor de depozitare, respectiv:
(i) |
tendinţele previzibile ale preţurilor pentru laptele praf degresat; |
(ii) |
echilibrul care trebuie păstrat între brânzeturile pentru care se acordă ajutor financiar şi alte brânzeturi care intră pe piaţă. |
Articolul 32
Condiţii de acordare a ajutorului financiar pentru zahărul alb
(1) În cazul în care preţul mediu comunitar înregistrat pentru zahărul alb este inferior preţului de referinţă pe o perioadă reprezentativă şi este susceptibil, ţinând cont de situaţia pieţei, de a rămâne la acelaşi nivel, Comisia poate hotărî să acorde un ajutor financiar pentru depozitarea privată de zahăr alb întreprinderilor cărora li s-a alocat o cotă de zahăr.
(2) Zahărul depozitat în conformitate cu alineatul (1) pe perioada unui an de comercializare nu poate face obiectul al nici unei alte măsuri de depozitare prevăzute la articolele 13, 52 sau 63.
Articolul 33
Condiţii de acordare a ajutorului financiar pentru uleiul de măsline
Comisia poate decide să autorizeze organismele care prezintă garanţii suficiente şi care sunt aprobate de statele membre, să încheie contracte pentru stocarea uleiului de măsline pe care îl comercializează, în caz de perturbare gravă a pieţei anumitor regiuni ale Comunităţii, în special în cazul în care preţul mediu constatat pe piaţă pe o perioadă reprezentativă este mai mic de:
(a) |
1 779 EUR/tonă pentru uleiul de măsline extra virgin; sau |
(b) |
1 710 EUR/tonă pentru uleiul de măsline virgin; sau |
(c) |
1 524 EUR/tonă pentru uleiul de măsline lampant de 2 grade aciditate liberă, această sumă fiind redusă cu 36,70 EUR/tonă pentru fiecare grad suplimentar de aciditate. |
Articolul 34
Condiţii de acordare a ajutorului financiar pentru produsele din sectorul cărnii de vită şi mânzat
În cazul în care preţul mediu al pieţei comunitare constatat pe baza grilei comunitare de clasificare a carcaselor de animale bovine adulte prevăzută la articolul 42 alineatul (1) litera (a) este mai mic de 103 % din preţul de referinţă şi este susceptibil să rămână la acel nivel, Comisia poate decide acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată.
Articolul 35
Condiţii de acordare a ajutorului financiar pentru laptele praf degresat
Comisia poate decide să acorde un ajutor financiar pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat în special dacă evoluţia preţurilor şi stocurilor acestui produs indică un dezechilibru grav al pieţei care poate fi evitat sau redus printr-o depozitare sezonieră.
Articolul 36
Condiţii de acordare a ajutorului financiar pentru brânză
(1) Dacă evoluţia preţurilor şi stocurilor de brânzeturi menţionate la articolul 31 alineatul (1) litera (e) indică un dezechilibru grav al pieţei care poate fi eliminat sau redus printr-o depozitare sezonieră, Comisia poate decide să acorde ajutoare pentru depozitarea privată.
(2) Dacă în momentul în care contractul de depozit expiră, nivelul preţurilor de pe piaţă pentru brânzeturile depozitate este mai mare decât cel practicat la momentul încheierii contractului, Comisia poate lua hotărârea de a ajusta în consecinţă valoarea ajutorului financiar.
Articolul 37
Condiţii de acordare a ajutorului financiar pentru carnea de porc
Dacă preţul mediu de pe piaţa comunitară pentru carcasele de porc, stabilit pornind de la preţul din fiecare stat membru pe pieţele reprezentative ale Comunităţii şi ponderat cu ajutorul coeficienţilor care exprimă importanţa relativă a şeptelului porcin al fiecărui stat membru, se situează la un nivel inferior de 103 % faţă de preţul de referinţă şi este susceptibil de a rămâne la acest nivel, Comisia poate decide acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată.
Articolul 38
Condiţii de acordare a ajutorului financiar pentru carnea de oaie şi de capră
Comisia poate decide acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată dacă există o situaţie deosebit de dificilă pentru cărnurile de oaie şi de capră într-una sau mai multe din zonele de cotaţie următoare:
(a) |
Marea Britanie; |
(b) |
Irlanda de Nord; |
(c) |
orice stat membru altul decât Regatul Unit, luat separat. |
Articolul 39
Norme referitoare la depozitare
(1) Organismele plătitoare nu pot depozita în afara teritoriului unui stat membru sub jurisdicţia căruia se află produsele cumpărate decât după ce au obţinut în prealabil autorizarea din partea Comisiei.
În sensul prezentului articol, Belgia şi Luxemburg sunt considerate ca un singur stat membru.
(2) Autorizaţia este acordată dacă depozitarea este indispensabilă, respectiv ţinând cont de următorii factori:
(a) |
de posibilităţile sau de nevoile de depozitare ale statului membru de care aparţine organismul de intervenţie, precum şi ale altor state membre; |
(b) |
cheltuielile suplimentare eventuale ocazionate de depozitarea în statul membru sub jurisdicţia căruia se află organismul plătitor, respectiv de transport. |
(3) Autorizaţia de depozitare într-o ţară terţă nu este acordată decât dacă, ţinând cont de criteriile menţionate la alineatul (2), depozitarea într-un alt stat membru ar crea dificultăţi importante.
(4) Informaţiile menţionate la alineatul (2) litera (a) sunt stabilite după consultarea cu toate statele membre.
(5) Taxele vamale şi alte sume de acordat sau de prelevat, instituite în cadrul politicii agricole comune, nu sunt aplicabile pentru produsele:
(a) |
transportate în urma unei autorizaţii acordate conform alineatelor (1), (2) şi (3); sau |
(b) |
transferate de la un organism plătitor la altul. |
(6) Organismul plătitor care acţionează conform alineatelor (1), (2) şi (3) rămâne responsabil de produsele depozitate în exteriorul teritoriului statului membru sub jurisdicţia căruia se află.
(7) Dacă produsele deţinute de către un organism plătitor, în exteriorul teritoriului statului membru sub jurisdicţia căruia se află, nu sunt înapoiate în acest stat membru, desfacerea lor se efectuează la preţurile şi în condiţiile adoptate sau care urmează a fi adoptate pentru locul de depozitare.
Articolul 40
Norme pentru procedurile de atribuire
Procedurile de atribuire asigură egalitatea accesului tuturor părţilor interesate.
În selectarea ofertelor se preferă în ordine, acelea ce sunt cele mai favorabile Comunităţii. În orice caz, aceasta nu implică în mod necesar acordarea unui contract.
Articolul 41
Centre de intervenţie
(1) Comisia desemnează centrele de intervenţie în sectoarele cerealelor şi orezului şi determină condiţiile care le sunt aplicabile.
În privinţa produselor din sectorul cerealelor, Comisia desemnează centre de intervenţie pentru fiecare cereale.
(2) La stabilirea listei centrelor de intervenţie, Comisia ia în special în considerare factorii următori:
(a) |
localizarea centrelor în zonele excedentare pentru produsele în cauză; |
(b) |
disponibilitatea locaţiilor şi a echipamentelor tehnice suficiente; |
(c) |
situaţia favorabilă în privinţa mijloacelor de transport. |
Articolul 42
Clasificarea carcaselor
(1) Grilele comunitare de clasificare a carcaselor se aplică în conformitate cu regulile stabilite la anexa V în următoarele sectoare:
(a) |
carne de vită pentru carcasele de bovine adulte; |
(b) |
carne de porc pentru carcasele de porc, alţii decât aceia folosiţi pentru reproducere; |
În sectorul cărnii de oaie şi de capră, statele membre pot aplica grila comunitară de clasificare a carcaselor în privinţa carcaselor de oaie, în conformitate cu regulile stabilite la anexa V punctul C.
(2) Un comitet comunitar de inspecţie format din experţi din partea Comisiei şi din experţi numiţi de statele membre desfăşoară inspecţii la faţa locului, în numele Comunităţii, în ceea ce priveşte clasificarea carcaselor de bovine şi ovine adulte. Respectivul comitet trimite Comisiei şi statelor membre un raport cu privire la inspecţiile desfăşurate.
Comunitatea suportă costurile aferente desfăşurării inspecţiilor.
Articolul 43
Norme de aplicare
Fără a aduce atingere competenţelor specifice conferite Comisiei de către dispoziţiile prezentului capitol, Comisia adoptă normele detaliate pentru punerea în aplicare a acestuia privind, în special:
(a) |
exigenţele şi condiţiile de respectat, iar în cazul cărnii de porc inclusiv lista de produse, pentru achiziţionarea produselor în cadrul intervenţiei publice în conformitate cu articolul 10 sau pentru ca ajutorul pentru stocarea privată să fie acordat conform articolelor 28 şi 31, în special în privinţa calităţii, claselor de calitate, categoriilor, cantităţii, ambalajelor incluzând etichetarea, vârstelor maxime, conservării, stadiului produselor vizate de preţurile de intervenţie şi durata stocării private; |
(b) |
modificările aduse anexei IV partea B; |
(c) |
dacă este cazul, baremul de majorări sau de reduceri aplicabile; |
(d) |
procedurile şi condiţiile de preluat în intervenţia publică de către organismele plătitoare şi acordarea ajutorului pentru depozitarea privată, în special:
|
(e) |
adoptarea listei de pieţe reprezentative menţionate la articolul 17 şi la articolul 37; |
(f) |
regulile privind condiţiile de desfacere a produselor achiziţionate în cadrul intervenţiei publice, în special în ceea ce priveşte preţurile de vânzare, condiţiile de eliberare din depozitare, dacă este cazul, utilizarea ulterioară sau destinaţia produselor astfel eliberate din depozitare, controalele de efectuat şi de la caz la caz, un regim de garanţie de aplicat; |
(g) |
stabilirea planului anual menţionat la articolul 27 alineatul (1); |
(h) |
condiţiile de mobilizare pe piaţa comunitară menţionate la articolul 27 alineatul (2); |
(i) |
regulile privind autorizaţia menţionată la articolul 39 inclusiv, în măsura strict necesară, derogările de la regulile prevăzute în materie de schimburi; |
(j) |
regulile privind procedurile de urmat în cazul în care se folosesc proceduri de licitaţie; |
(k) |
regulile privind desemnarea centrelor de intervenţie menţionate la articolul 41; |
(l) |
condiţiile care trebuie îndeplinite de către depozitele în care ar putea fi depozitate produsele; |
(m) |
grilele comunitare de clasificare a carcaselor prevăzute la articolul 42 alineatul (1), în special în ceea ce priveşte:
|
CAPITOLUL II
Măsuri speciale de intervenţie
Articolul 44
Bolile animalelor
(1) Comisia poate adopta măsuri excepţionale de sprijinire a pieţei afectate pentru a ţine cont de limitările în schimburile comerciale intracomunitare sau cu ţările terţe care pot rezulta din aplicarea măsurilor destinate combaterii epizootiilor.
Măsurile prevăzute la primul paragraf se aplică sectoarelor următoare:
(a) |
carne de vită şi mânzat; |
(b) |
lapte şi produse lactate; |
(c) |
carne de porc; |
(d) |
carne de oaie şi de capră; |
(e) |
ouă; |
(f) |
păsări de curte. |
(2) Măsurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf sunt luate la cererea statului membru sau a statelor membre în cauză.
Acestea nu pot fi luate decât dacă statul sau statele membre interesat(e) a/au luat măsuri veterinare şi sanitare pentru a permite stoparea rapidă a epizootiilor şi doar în măsura şi pe durata strict necesară pentru sprijinirea acestei pieţe.
Articolul 45
Scăderea încrederii consumatorului
În privinţa sectoarelor cărnii de pasăre şi ouălor, Comisia poate adopta măsuri excepţionale de sprijinire a pieţei pentru a ţine cont de eventualele perturbări grave legate direct de o pierdere de încredere a consumatorilor rezultată din existenţa riscurilor pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animală.
Aceste măsuri sunt luate la cererea statului sau statelor membre în cauză.
Articolul 46
Finanţarea
(1) Comunitatea participă la finanţarea măsurilor excepţionale menţionate la articolele 44 şi 45, până la concurenţa de 50 % din cheltuielile suportate de către statele membre.
Cu toate acestea, în privinţa sectoarelor cărnii de vită şi mânzat, laptelui şi produselor lactate, cărnii de porc, cărnii de oaie şi de capră, Comunitatea participă la finanţarea măsurilor până la concurenţa de 60 % din cheltuieli în cazul combaterii febrei aftoase.
(2) Statele membre se asigură de faptul că, în cazul în care producătorii contribuie la cheltuielile suportate de către statele membre, aceasta să nu aibă ca rezultat denaturarea concurenţei între producătorii diferitelor state membre.
(3) Articolele 87, 88 şi 89 din tratat nu se aplică contribuţiei financiare a statelor membre în favoarea măsurilor excepţionate menţionate la articolele 44 şi 45.
Articolul 47
Măsuri speciale de susţinere a pieţei în sectorul cerealelor
(1) Dacă situaţia pieţei o cere, Comisia poate lua măsuri speciale de intervenţie în sectorul cerealelor. Aceste măsuri de intervenţie pot fi adoptate în special în cazul în care, într-una sau mai multe regiuni ale Comunităţii, preţurile de piaţă scad sau riscă să scadă în raport cu preţul de intervenţie.
(2) Comisia adoptă natura şi aplicarea măsurilor speciale de intervenţie, precum şi a condiţiilor şi procedurilor de comercializare sau a procedurilor stabilite în vederea oricărei altei afectări ale produselor care fac obiectul acestor măsuri.
Articolul 48
Măsuri speciale de susţinere a pieţei în sectorul orezului
(1) Comisia poate lua măsuri speciale pentru:
(a) |
a evita, în sectorul orezului, recurgerea intensivă la intervenţii publice, astfel cum este prevăzut la capitolul I secţiunea II a prezentei părţi, în anumite regiuni ale Comunităţii; |
(b) |
compensării penuriei de orez nedecorticat în urma unor calamităţi naturale. |
(2) Comisia adoptă modalităţile de aplicare ale prezentului articol.
Articolul 49
Preţul minim la sfeclă
(1) Preţul minim al sfeclei de zahăr căreia i se aplică o cotă este de:
(a) |
27,83 EUR/tonă pentru anul de comercializare 2008/2009; |
(b) |
26,29 EUR/tonă începând cu anul de comercializare 2009/2010. |
(2) Preţul minim menţionat la alineatul (1) se aplică sfeclei de zahăr la calitatea standard definită la anexa IV partea B.
(3) Întreprinderile producătoare de zahăr care achiziţionează sfecla căreia i se aplică o cotă, adecvată pentru a fi transformată în zahăr şi destinată fabricării zahărului căruia i se aplică o cotă, au obligaţia de a achita cel puţin preţul minim, ajustat prin aplicarea majorărilor sau reducerilor care corespund diferenţelor de calitate faţă de calitatea standard.
Majorările sau reducerile menţionate în primul paragraf sunt aplicabile conform modalităţilor de punere în aplicare care urmează a fi stabilite de către Comisie.
(4) Pentru cantităţile de sfeclă de zahăr care corespund cantităţilor de zahăr industrial sau de zahăr excedentar supuse taxei pe excedent prevăzute la articolul 64, întreprinderea producătoare de zahăr în cauză ajustează preţul de achiziţie astfel încât să fie cel puţin egal cu preţul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.
Articolul 50
Acorduri interprofesionale
(1) Acordurile sectoriale şi contractele de livrare sunt conforme dispoziţiilor alineatului (3) şi condiţiilor care urmează a fi determinate de către Comisie, în special în privinţa cumpărării, livrării, recepţiei şi plăţii sfeclei de zahăr.
(2) Condiţiile de achiziţie a sfeclei şi a trestiei de zahăr sunt reglementate prin acorduri sectoriale încheiate între producătorii comunitari ai acestor materii prime şi întreprinderile producătoare de zahăr ale Comunităţii.
(3) În contractele de livrare se stabileşte o distincţie între tipurile de sfeclă în funcţie de faptul că acele cantităţi de zahăr care vor fi produse din sfeclă reprezintă
(a) |
zahăr căruia i se aplică o cotă; sau |
(b) |
zahăr peste cotă. |
(4) Fiecare întreprindere producătoare de zahăr furnizează statului membru în care produce zahăr următoarele informaţii:
(a) |
cantităţile de sfeclă menţionate la alineatul (3) litera (a) pentru care a încheiat contracte de livrare anterioare însămânţărilor, precum şi conţinutul de zahăr pe baza căruia s-au întocmit aceste contracte; |
(b) |
randamentul corespunzător prevăzut. |
Statele membre pot cere indicaţii suplimentare.
(5) Întreprinderile producătoare de zahăr care nu au încheiat, anterior însămânţărilor, contracte de livrare pentru o cantitate de sfeclă corespunzătoare zahărului căruia i se aplică o cotă la preţul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă au obligaţia de a achita, pentru toată cantitatea de sfeclă pe care o transformă în zahăr, cel puţin preţul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.
(6) Sub rezerva aprobării statului membru în cauză, acordurile sectoriale pot deroga de la dispoziţiile alineatelor (3) şi (4).
(7) În absenţa unor acorduri sectoriale, statul membru în cauză ia, în cadrul prezentului regulament, măsurile necesare protecţiei intereselor părţilor în cauză.
Articolul 51
Taxa pe producţie
(1) O taxă pe producţie este percepută asupra zahărului căruia i se aplică o cotă, izoglucozei căreia i se aplică o cotă şi siropului de inulină căruia i se aplică o cotă atribuite întreprinderilor producătoare de zahăr, de izoglucoză şi de sirop de inulină, astfel cum este prevăzut la articolul 56 alineatul (2).
(2) Taxa pe producţie se stabileşte la 12,00 EUR per tona de zahăr căruia i se aplică o cotă şi de sirop de inulină căruia i se aplică o cotă. Taxa pe producţie aplicabilă izoglucozei se stabileşte la 50 % din taxa aplicabilă zahărului.
(3) Totalul taxei pe producţie achitat în conformitate cu dispoziţiile alineatului (1) se percepe de statele membre de la întreprinderile aflate pe teritoriul lor în funcţie de cota alocată pentru respectivul an de comercializare.
Întreprinderile efectuează plăţile până la sfârşitul lunii februarie a anului de comercializare corespunzător.
(4) Întreprinderile Comunităţii producătoare de zahăr şi de sirop de inulină pot solicita producătorilor de sfeclă, de trestie de zahăr sau de cicoare să îşi asume până la 50 % din respectiva taxă pe producţie.
Articolul 52
Retragerea zahărului
(1) Pentru a menţine echilibrul structural al pieţei la un nivel de preţ apropiat de preţul de referinţă, ţinând seama de obligaţiile Comunităţii care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, până la începutul anului de comercializare următor, se poate retrage de pe piaţă un procentaj din zahărul căruia i se aplică o cotă, din izoglucoza căreia i se aplică o cotă şi din siropul de inulină căruia i se aplică o cotă, acest procentaj fiind comun tuturor statelor membre.
În acest caz, necesarul tradiţional de aprovizionare din sectorul rafinării zahărului brut importat, prevăzut la articolul 153 se reduce cu acelaşi procentaj pentru anul de comercializare în cauză.
(2) Procentajul de retragere prevăzut la alineatul (1) este definit până la 31 octombrie din anul de comercializare în cauză, pe baza estimărilor tendinţelor pieţei pe durata respectivului an de comercializare.
(3) Fiecare întreprindere care dispune de o cotă depozitează pe propria cheltuială, pe durata perioadei de retragere, cantităţile de zahăr care corespund aplicării procentajului prevăzut la alineatul (1) la producţia proprie căreia i se aplică o cotă pentru respectivul an de comercializare.
Cantităţile de zahăr retrase de pe piaţă în cursul anului de comercializare se consideră a fi primele cantităţi produse în conformitate cu cotele pentru anul de comercializare următor. Cu toate acestea, luând în considerare evoluţia estimată a pieţei zahărului, Comisia poate decide să considere pentru anul de comercializare în curs şi/sau următor, că o parte din zahărul, izoglucoza sau siropul de inulină retrase de pe piaţă este:
(a) |
zahăr excedentar, izoglucoză excedentară sau sirop de inulină excedentar susceptibil(ă) de a se transforma în zahăr industrial, izoglucoză industrială sau sirop industrial de inulină; sau |
(b) |
o producţie căreia i se aplică nişte cote temporare, din care o parte poate fi rezervată exportului cu respectarea angajamentelor Comunităţii care decurg din acorduri încheiate în conformitate cu articolul 300 din tratat. |
(4) Dacă aprovizionarea cu zahăr în Comunitate nu este adecvată, Comisia poate decide ca o anumită cantitate de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină retrasă de pe piaţă să poată fi vândută pe piaţa comunitară înainte de sfârşitul perioadei de retragere.
(5) Zahărul depozitat în conformitate cu prezentul articol pe durata unui an de comercializare, nu poate face obiectul vreunei alte măsuri de depozitare prevăzute la articolele 13, 32 sau 63.
Articolul 53
Norme de aplicare
Comisia poate adopta normele de aplicare a prezentei secţiuni, în special:
(a) |
criteriile pe care întreprinderile producătoare de zahăr trebuie să le aplice la distribuirea, între vânzătorii de sfeclă, a cantităţilor de sfeclă pentru care ar trebui încheiate contracte de livrare anterior însămânţărilor, astfel cum este prevăzut la articolul 50 alineatul (4); |
(b) |
procentajul de zahăr căruia i se aplică o cotă, retras de pe piaţă, prevăzut la articolul 52 alineatul (1); |
(c) |
condiţiile privind achitarea preţului minim în cazul în care zahărul retras este vândut pe piaţa comunitară în conformitate cu articolul 52 alineatul (4). |
Articolul 54
Măsuri care permit facilitarea adaptării ofertei la cerinţele pieţei
În vederea încurajării iniţiativelor profesionale şi sectoriale care permit facilitarea adaptării ofertei la cerinţele pieţei, cu excepţia celor privind retragerea de pe piaţă, Comisia poate lua măsurile următoare în privinţa sectoarelor plantelor vii, cărnii de vită şi mânzat, cărnii de porc, cărnii de oaie şi de capră, ouălor şi cărnii de pasăre:
(a) |
măsuri de îmbunătăţire a calităţii; |
(b) |
măsuri de promovare a unei mai bune organizări a producţiei, prelucrării şi comercializării; |
(c) |
măsuri care să faciliteze înregistrarea tendinţelor preţurilor pieţei; |
(d) |
măsuri ce permit stabilirea unor previziuni pe termen scurt şi lung pe baza mijloacelor de producţie utilizate. |
CAPITOLUL III
Sisteme de limitare a producţiei
Articolul 55
Regimul de cote
(1) Regimul de cote este aplicabil produselor următoare:
(a) |
laptelui şi produselor lactate definite la articolul 65 literele (a) şi (b); |
(b) |
zahărului, izoglucozei şi siropului de inulină. |
(2) Dacă producătorul depăşeşte cota corespondentă şi, în privinţa zahărului, nu utilizează cantităţile excedentare în coformitate cu articolul 61, se percepe o taxă pe excedent aplicată cantităţilor în cauză, sub rezerva condiţiilor stabilite în secţiunile II şi III.
(3) Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere aplicării Regulamentului (CE) nr. 1868/94 al Consiliului de stabilire a unui sistem de contingente pentru producţia de amidon din cartofi (59).
Articolul 56
Repartiţia cotelor
(1) Cotele naţionale şi regionale de fabricare a zahărului, izoglucozei şi siropului de inulină se stabilesc în anexa VI.
(2) Statele membre atribuie o cotă fiecărei întreprinderi producătoare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină aflată pe teritoriul lor şi desemnată în conformitate cu articolul 57.
Fiecare întreprindere primeşte o cotă egală celei alocate în Regulamentul (CE) nr. 318/2006 aceleiaşi întreprinderi pentru anul de comercializare 2007/2008.
(3) În cazul alocării unei cote unei întreprinderi producătoare de zahăr care deţine mai multe unităţi de producţie, statele membre iau măsurile considerate necesare pentru a ţine seama în mod corespunzător de interesele producătorilor de sfeclă de zahăr şi de trestie de zahăr.
Articolul 57
Întreprinderi desemnate
(1) Statele membre livrează, la cerere, o autorizaţie întreprinderilor producătoare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină sau unei întreprinderi care asigură transformarea produselor în cauză într-unul dintre produsele din lista prevăzută la articolul 62 alineatul (2), cu condiţia ca respectiva întreprindere:
(a) |
să demonstreze capacitatea sa profesională în domeniul producţiei; |
(b) |
să accepte furnizarea tuturor informaţiile necesare şi să se supună controalelor prevăzute de prezentul regulament; |
(c) |
să nu facă obiectul unei suspendări sau retrageri a acordului. |
(2) Întreprinderile desemnate furnizează statului membru, pe teritoriul căruia se efectuează recolta de sfeclă sau de trestie sau rafinarea, următoarele informaţii:
(a) |
cantităţile de sfeclă sau de trestie de zahăr pentru care s-a încheiat un contract de livrare, precum şi randamentele corespunzătoare estimate de sfeclă sau trestie şi de zahăr la hectar; |
(b) |
datele privind livrările planificate şi efective de sfeclă de zahăr, de trestie de zahăr şi de zahăr brut, precum şi privind producţia de zahăr şi stadiul stocurilor de zahăr; |
(c) |
cantităţile de zahăr alb vândute, preţurile şi condiţiile aferente. |
Articolul 58
Cota de izoglucoză adiţională şi suplimentară
(1) Pentru anul de comercializare 2008/2009, o cotă adiţională de izoglucoză de 100 000 tone este adăugată la cota anului de comercializare precedent. Această creştere nu se aplică Bulgariei şi României.
Pentru anul de comercializare 2008/2009, se adaugă la cota anului de comercializare precedent o cotă adiţională de izoglucoză de 11 045 tone pentru Bulgaria şi de 1 966 tone pentru România.
Statele membre atribuie cotele adiţionale întreprinderilor în mod proporţional cu cota de izoglucoză care li s-a alocat în conformitate cu articolul 56 alineatul (2).
(2) Italia, Lituania şi Suedia pot aloca, la cerere, tuturor întreprinderilor stabilite pe teritoriul lor respectiv, o cotă de izoglucoză suplimentară în anii de comercializare 2008/2009 şi 2009/2010. Cotele suplimentare maxime sunt fixate de către statele membre în anexa VII.
(3) O valoare unică de 730 EUR este prelevată asupra cotelor alocate întreprinderilor conform alineatului (2). Aceasta este prelevată pe fiecare tonă de cotă suplimentară alocată.
Articolul 59
Gestionarea cotelor
(1) Comisia ajustează cotele fixate în anexa VI cel mai târziu la sfârşitul lunii februarie a anului de comercializare precedent pentru fiecare din anii de comercializare 2008/2009, 2009/2010 şi 2010/2011. Aceste ajustări rezultă din aplicarea alineatului (2) din prezentul articol şi a articolului 58 din prezentul regulament, respectiv a articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006.
(2) Ţinând cont de rezultatele programului de restructurare prevăzut prin Regulamentul (CE) nr. 320/2006, Comisia fixează, cel mai târziu până la data de 28 februarie 2010, procentajul comun necesar la reducerea cotelor existente pentru zahăr, izoglucoză şi sirop de inulină pentru fiecare stat membru sau regiune, pentru evitarea oricărui dezechilibru al pieţei pe perioada anilor de comercializare începând cu 2010/2011.
(3) Statele membre ajustează în consecinţă cota atribuită fiecărei întreprinderi.
Articolul 60
Realocarea cotelor naţionale
(1) Un stat membru poate reduce cota de zahăr sau de izoglucoză alocată unei întreprinderi aflate pe teritoriul său până la concurenţa de 10 % pentru fiecare an de comercializare.
(2) Statele membre pot efectua transferuri de cote între întreprinderi în condiţiile stabilite în anexa VIII şi luând în considerare interesul fiecăreia dintre părţile implicate, în special al producătorilor de sfeclă de zahăr sau trestie de zahăr.
(3) Cantităţile reduse în conformitate cu dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) se alocă de statul membru în cauză uneia sau mai multor întreprinderi aflate pe teritoriul său, fie că aceasta (acestea) dispun(e) de o cotă sau nu.
Articolul 61
Domeniul de aplicare
Zahărul, izoglucoza sau siropul de inulină produs în cursul unui an de comercializare în surplus faţă de cota prevăzută la articolul 56 poate fi:
(a) |
utilizat pentru fabricarea anumitor produse enumerate la articolul 62; |
(b) |
reportat în anul de comercializare următor, în contul producţiei căreia i se aplică o cotă a anului respectiv, în conformitate cu articolul 63; |
(c) |
utilizat în scopul regimului de aprovizionare specific prevăzut pentru regiunile cele mai îndepărtate, în conformitate cu titlul II din Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (60); sau |
(d) |
exportat în limitele cantităţilor fixate de către Comisie conform angajamentelor care rezultă din acordurile încheiate conform articolului 300 din tratat. |
Celelalte cantităţi excedentare fac obiectul unei taxe pe excedent prevăzută la articolul 64.
Articolul 62
Zahărul industrial
(1) Zahărul industrial, izoglucoza industrială şi siropul de inulină industrial se rezervă fabricării unuia dintre produsele enumerate la alineatul (2):
(a) |
în cazul în care fac obiectul unui contract de livrare încheiat înainte de sfârşitul anului de comercializare între un producător şi un utilizator care au obţinut, ambii, autorizaţia prevăzută la articolul 57; şi |
(b) |
în cazul în care se livrează utilizatorului cel târziu până la 30 noiembrie din anul de comercializare următor. |
(2) Comisia stabileşte o listă de produse a căror fabricare necesită utilizarea de zahăr industrial, de izoglucoză industrială sau de sirop de inulină industrial.
Lista menţionată anterior cuprinde, în special:
(a) |
bioetanol, alcool, rom, drojdii active, cantităţi de siropuri tartinabile şi de siropuri ce trebuie transformate în „Rinse appelstroop”; |
(b) |
unele produse industriale fără zahăr, dar a căror fabricare necesită utilizarea zahărului, izoglucozei sau a siropului de inulină; |
(c) |
unele produse din industria chimică sau farmaceutică, produse care conţin zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină. |
Articolul 63
Reportarea zahărului excedentar
(1) Fiecare întreprindere poate decide reportarea în anul de comercializare următor, în contul producţiei respectivului an, a cantităţii totale sau parţiale a producţiei excedentare de zahăr căruia i se aplică o cotă, de izoglucoză căreia i se aplică o cotă sau de sirop de inulină căruia i se aplică o cotă. Fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatului (3), respectiva decizie este irevocabilă.
(2) Întreprinderile care iau decizia menţionată la alineatul (1):
(a) |
informează statul membru în cauză până la data stabilită de respectivul stat membru:
|
(b) |
se angajează să depoziteze, pe propria cheltuială, cantităţile reportate până la sfârşitul anului de comercializare în curs. |
(3) În cazul în care producţia definitivă a unei întreprinderi din timpul anului de comercializare în cauză este mai mică decât estimarea făcută la momentul deciziei prevăzute la alineatul (1), cantitatea reportată poate fi ajustată cu efect retroactiv până la 31 octombrie din anul de comercializare următor.
(4) Cantităţile reportate se consideră a fi primele cantităţi produse cărora se aplică o cotă, alocate pentru anul de comercializare următor.
(5) Zahărul depozitat în conformitate cu prezentul articol pe durata unui an de comercializare, nu poate face obiectul vreunei alte măsuri de depozitare prevăzute la articolele 13, 32 sau 52.
Articolul 64
Taxa pe excedent
(1) Taxa pe excedent se percepe la cantităţile:
(a) |
de zahăr excedentar, de izoglucoză excedentară sau de sirop de inulină excedentar produse pe parcursul unui an de comercializare, cu excepţia cantităţilor reportate în anul de comercializare următor, în contul producţiei căreia i se aplică o cotă a anului respectiv şi depozitate în conformitate cu articolul 63 sau a cantităţilor prevăzute la articolul 61 literele (c) şi (d); |
(b) |
de zahăr industrial, de izoglucoză industrială sau de sirop de inulină industrial pentru care nu s-a adus, până la o dată ce urmează să fie stabilită de către Comisie, nici o probă de utilizare a acestora la unul din produsele prevăzute la articolul 62 alineatul (2); |
(c) |
de zahăr, de izoglucoză şi de sirop de inulină retrase de pe piaţă în conformitate cu articolul 52 şi pentru care nu se respectă obligaţiile prevăzute la articolul 52 alineatul (3). |
(2) Taxa pe excedent este fixată de către Comisie la un nivel suficient de ridicat pentru a evita acumularea de cantităţi menţionate la alineatul (1).
(3) Taxa pe excedent la care se face referire la alineatul (1) se percepe de statele membre de la întreprinderile aflate pe teritoriul lor în funcţie de cantităţile produse, prevăzute la alineatul (1), care s-au stabilit pentru respectivele întreprinderi pentru anul de comercializare în cauză.
Articolul 65
Definiţii
În înţelesul prezentei secţiuni:
(a) |
prin „lapte” se înţelege produsul obţinut din mulsul uneia sau mai multor vaci; |
(b) |
prin „alte produse lactate” se înţelege orice produs lactat, altul decât laptele, în special laptele degresat, smântâna, untul, iaurtul şi brânzeturile; în cazul în care este oportun, acestea se traduc în „echivalent lapte” prin aplicarea coeficienţilor care urmează a fi stabiliţi de către Comisie; |
(c) |
prin „producător” se înţelege agricultorul a cărui fermă este situată pe teritoriul geografic al statului membru, care produce şi comercializează lapte sau se pregăteşte să facă acest lucru în scurt timp; |
(d) |
prin „exploatare” se înţelege exploatarea aşa cum este definită la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003; |
(e) |
prin „cumpărător” se înţelege o întreprindere sau o grupare care cumpără lapte de la producător:
Cu toate acestea, este considerat drept cumpărător orice grup de cumpărători, situaţi în aceeaşi zonă geografică, care efectuează în numele membrilor săi operaţiile de gestiune administrativă şi contabilă necesare efectuării plăţii taxei pe excedent. În scopul aplicării primei teze a prezentului alineat, Grecia este considerată ca o singură zonă geografică şi poate asimila un organism public unui grup de cumpărători; |
(f) |
prin „livrare” se înţelege orice livrare de lapte, cu excepţia oricărui alt produs lactat, de către un producător către un cumpărător, indiferent dacă transportul este asigurat de producător, de cumpărător, de întreprinderea care tratează sau prelucrează aceste produse sau de către un terţ; |
(g) |
prin „vânzare directă” se înţelege orice vânzare sau cesiune de lapte de la producător direct către consumator, precum şi orice vânzare sau cesiune a altor produse lactate efectuată de un producător. Comisia poate adapta, cu respectarea definiţiei termenului de „livrare” menţionată la litera (f), definiţia termenului de „vânzare directă” pentru a se asigura, în special, că nici o cantitate de lapte comercializat sau de alte produse lactate comercializate nu este exclusă din regimul de cote; |
(h) |
prin „comercializare” se înţelege livrarea laptelui sau vânzarea directă de lapte sau de alte produse lactate; |
(i) |
prin „cotă individuală” se înţelege cota producătorului la data de 1 aprilie pe o perioadă de 12 luni; |
(j) |
prin „cotă naţională” se înţelege cota menţionată la articolul 66, fixată pentru fiecare stat membru; |
(k) |
prin „cotă disponibilă” se înţelege cota la dispoziţia producătorului la data de 31 martie a perioadei de 12 luni pentru care a fost stabilită cota, ţinând cont de toate transferurile, vânzările, conversiunile şi realocările temporare prevăzute în prezentul regulament şi intervenite în cursul acestei perioade de 12 luni. |
Articolul 66
Cote naţionale
(1) Cotele naţionale pentru producţia de lapte şi de alte produse lactate comercializate pe şapte perioade consecutive de 12 luni care încep la data de 1 aprilie 2008 (denumite în continuare „perioade de 12 luni”) sunt fixate în anexa IX punctul 1.
(2) Cotele menţionate la alineatul (1) sunt repartizate între producători conform articolului 67, făcând distincţie între livrări şi vânzări directe. Depăşirea cotelor naţionale este stabilită la nivel naţional în fiecare stat membru, în conformitate cu prezenta secţiune, făcându-se distincţia dintre livrările şi vânzările directe.
(3) Cotele naţionale din anexa IX punctul 1 sunt fixate sub rezerva unei eventuale revizii în funcţie de situaţia generală a pieţii şi a condiţiilor speciale existente în anumite state membre.
(4) Pentru Bulgaria şi România se stabileşte o rezervă specială pentru restructurare, astfel cum se indică în anexa IX punctul 2. Această rezervă se eliberează de la 1 aprilie 2009 în măsura în care consumul propriu de lapte şi de produse lactate al exploatărilor în fiecare din aceste ţări a scăzut începând cu anul 2002.
Decizia privind eliberarea rezervei şi repartiţia acesteia între livrări şi cota de vânzări directe va fi luată de către Comisie pe baza unui raport care urmează a fi înaintat Comisiei de către Bulgaria şi România, până la data de 31 decembrie 2008. Acest raport descrie în detaliu rezultatele şi tendinţele procesului efectiv de restructurare a sectorului laptelui din fiecare ţară şi, în special, trecerea de la o producţie destinată consumului propriu al exploatărilor la o producţie destinată pieţei.
(5) Pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, cotele naţionale includ totalit, cantităţilor de lapte sau de echivalent lapte livrate unui cumpărător sau vândute direct, chiar dacă sunt produse sau comercializate sub măsuri tranzitorii aplicabile în aceste ţări.
Articolul 67
Cote individuale
(1) Cota sau cotele individuale ale producătorilor la data de 1 aprilie 2008 sunt egale cu cantitatea sau cantităţile de referinţă individuale ale acestora la data de 31 martie 2008, fără a aduce atingere transferurilor, vânzărilor şi conversiunilor care intră în vigoare la 1 aprilie 2008.
(2) Producătorii pot dispune de una sau de două cote individuale, una pentru livrare şi cealaltă pentru vânzarea directă. Conversiunea cantităţilor unui producător de la o cotă la alta nu poate fi realizată decât de către autoritatea competentă a statului membru la cererea producătorului, justificată în mod corespunzător.
(3) Dacă un producător dispune de două cote, calculul contribuţiei sale la eventuala taxă pe excedent datorată se face separat pentru fiecare dintre ele.
(4) Partea din cota naţională finlandeză afectată livrărilor menţionate la articolul 66 poate fi mărită de către Comisie pentru a compensa producătorii „SLOM” finlandezi, până la concurenţa de 200 000 tone. Această rezervă, care urmează să fie alocată în conformitate cu legislaţia comunitară, se utilizează în exclusivitate în favoarea producătorilor al căror drept la o reluare a producţiei a fost alocat ca urmare a aderării.
(5) Cotele individuale sunt modificate, dacă este cazul, pentru fiecare din perioadele de 12 luni în cauză, în scopul ca, pentru fiecare stat membru, suma cotelor individuale pentru livrare şi cele pentru vânzări directe să nu depăşească partea corespondentă din cota naţională adaptată conform articolului 69, ţinând cont de reducerile eventuale impuse pentru alimentarea rezervei naţionale menţionată la articolul 71.
Articolul 68
Repartiţia cotelor provenind din rezerva naţională
Statele membre adoptă reguli care să permită alocarea pentru producători, în funcţie de criteriile obiective comunicate Comisiei, a tuturor sau a unei părţi din cotele provenind din rezerva naţională menţionată la articolul 71.
Articolul 69
Gestionarea cotelor
(1) Comisia adaptează, pentru fiecare stat membru şi pentru fiecare perioadă, anterior sfârşitului acesteia, repartiţia între „livrările” şi „vânzările directe” a cotelor naţionale, ţinând cont de conversiunile solicitate de către producători între cotele individuale pentru livrări şi cele pentru vânzări directe.
(2) Statele membre transmit în fiecare an Comisiei, anterior datei şi potrivit modalităţilor fixate de către Comisie conform procedurii vizate la articolul 192 alineatul (2), informaţiile necesare:
(a) |
adaptării menţionate în alineatul (1) al prezentului articol; |
(b) |
calculării taxei pe excedent de plătit de către statul membru. |
Articolul 70
Conţinutul de grăsimi
(1) Fiecărui producător îi este atribuit, pentru cota sau cotele individuale aplicate livrărilor care îi sunt alocate, un conţinut de referinţă de conţinut de grăsimi.
(2) Pentru cotele atribuite producătorilor la data de 31 martie 2008 conform articolului 67 alineatul (1), conţinutul de referinţă de grăsimi menţionat la alineatul (1) este egal cu conţinutul de referinţă de grăsimi aplicat acelei cote la acea dată.
(3) Conţinutul de referinţă de grăsimi este modificat în cursul conversiunilor menţionate la articolul 67 alineatul (2), iar in cazul în care se achiziţionează cote, este transferat sau transferat temporar, în conformitate cu norme care urmează a fi stabilite de către Comisie.
(4) Pentru noii producători care au o cotă individuală pentru livrări alocate în întregime din rezerva naţională, conţinutul de referinţă de grăsimi este fixat în conformitate cu normele care urmează a fi stabilite de către Comisie.
(5) Conţinutul individual de referinţă de grăsimi menţionat la alineatul (1) este adaptat, dacă este cazul, la intrarea în vigoare a prezentului regulament şi ulterior, la începutul fiecărei perioade de 12 luni, de fiecare dată când este necesar, în aşa fel ca, pentru fiecare stat membru, media ponderată a conţinuturilor individuale de grăsimi reprezentative să nu depăşească cu mai mult de 0,1 grame pe kg conţinutul de referinţă de grăsimi stabilit în anexa X.
Pentru România, conţinutul de referinţă de grăsimi menţionat în anexa X este reexaminat pe baza cifrelor pentru ansamblul anului 2004 şi, dacă este cazul, este modificat de către Comisie.
Articolul 71
Rezerva naţională
(1) Fiecare stat membru instituie o rezervă naţională, ca parte a cotelor naţionale fixate în anexa IX, în special în vederea alocărilor prevăzute la articolul 68. Aceasta este alimentată, după caz, prin retragerea cantităţilor menţionate la articolul 72, prin reţineri asupra transferurilor vizate la articolul 76, sau prin reduceri lineare de ansamblu ale tuturor cotelor individuale. Aceste cote păstrează afectarea lor individuală, adică livrări sau vânzări directe.
(2) Orice cotă suplimentară alocată unui stat membru este afectată din oficiu rezervei naţionale şi împărţită în livrări şi vânzări directe, potrivit nevoilor previzibile.
(3) Cotele afectate rezervei naţionale nu au conţinut de referinţă de grăsimi.
Articolul 72
Cazuri de inactivitate
(1) Dacă o persoană fizică sau juridică deţine cote individuale şi nu mai întruneşte condiţiile menţionate la articolul 65 litera (c), pe durata unei perioade de 12 luni, aceste cote se întorc la rezerva naţională cel târziu la data de 1 aprilie a anului calendaristic următor, în afara cazului în care persoana în cauză redevine producător în sensul articolului 65 litera (c), anterior acestei date.
În cazul în care persoana în cauză redevine producător cel târziu la sfârşitul celei de-a doua perioade de 12 luni următoare retragerii, toată sau o parte din cota individuală care i-a fost retrasă este restituită persoanei în cauză, cel târziu la data de 1 aprilie care urmează datei cererii sale.
(2) Dacă, cel puţin pe durata unei perioade de 12 luni, un producător nu comercializează o cantitate egală cu cel puţin 70 % din cota sa individuală, statul membru poate decide dacă totul sau o parte din cota neutilizată este vărsată la rezerva naţională şi în ce condiţii.
Statul membru fixează condiţiile la care o cotă este realocată producătorului în cauză în cazul în care acesta reia comercializarea.
(3) Alineatele (1) şi (2) nu se aplică în caz de forţă majoră sau în situaţii pe deplin justificate care afectează temporar capacitatea de producţie a producătorilor şi recunoscute de către autoritatea competentă.
Articolul 73
Transferuri temporare
(1) Înainte de sfârşitul fiecărei perioade de 12 luni, statele membre autorizează, pentru perioada menţionată, transferul temporar al unei părţi din cotele individuale pe care producătorii care au dreptul la acestea nu intenţionează să le folosească.
Statele membre pot reglementa operaţiunile de transfer în funcţie de categoriile de producători sau de structurile producţiei de lapte, le pot limita la nivelul cumpărătorului sau în interiorul regiunilor, pot autoriza transferul total în cazurile menţionate la articolul 72 alineatul (3) şi pot determina în ce măsură persoana care efectuează transferul poate repeta operaţiunile de transfer.
(2) Fiecare stat membru poate decide să nu pună în aplicare alineatul (1), pe baza unuia sau a tuturor criteriilor următoare:
(a) |
necesitatea de a facilita schimbările şi adaptările structurale; |
(b) |
necesităţi administrative imperioase. |
Articolul 74
Transferuri de cote împreună cu terenuri
(1) Cotele individuale sunt transferate împreună cu exploatările către producătorii care le preiau, în caz de vânzare, arendare, transmitere prin moştenire, anticipaţie de moştenire, sau orice alt transfer care comportă efecte juridice comparabile pentru producători, potrivit normelor detaliate care urmează a fi determinate de către statele membre ţinând cont de suprafeţele utilizate pentru producţia de lapte sau de alte criterii obiective şi, dacă este cazul, de un acord între părţi. Partea din cota care, dacă este cazul, nu este transferată împreună cu exploatarea este adăugată la rezerva naţională.
(2) În cazul în care respectivele cote au fost sau sunt transferate conform alineatului (1) în cadrul contractelor de arendă sau prin alte mijloace care implică efecte juridice comparabile, statele membre pot decide, pe baza unor criterii obiective şi pentru a se asigura că aceste cote sunt atribuite în mod exclusiv producătorilor, că respectiva cotă nu este transferată împreună cu exploatarea.
(3) În cazul transferului de pământuri autorităţilor publice şi/sau pe motivul utilităţii publice sau atunci când transferul se realizează în scopuri neagricole, statele membre prevăd ca dispoziţiile necesare pentru salvgardarea intereselor legitime ale părţilor să fie puse în aplicare, în special cele care îi permit producătorului care îşi încheie activitatea să continue producţia de lactate, dacă doreşte.
(4) În absenţa unui acord între părţi, în cazul în care contractele de arendă urmează să expire fără posibilitatea de a fi prelungite în aceleaşi condiţii, sau în situaţii care implică efecte legale comparabile, cotele individuale sunt transferate în totalitate sau parţial producătorilor care le preiau, potrivit dispoziţiilor adoptate de către statele membre, ţinând cont de interesele legitime ale părţilor.
Articolul 75
Măsuri speciale de transfer
(1) În vederea unei bune restructurări a producţiei de lapte sau de ameliorare a mediului, statele membre pot, potrivit modalităţilor determinate de acestea şi ţinând cont de interesele legitime ale părţilor:
(a) |
să acorde o indemnitate producătorilor care se angajează să abandoneze definitiv o parte sau totalitatea producţiei lor de lapte, vărsată în una sau mai multe anuităţi, şi să alimenteze rezerva naţională cu cotele individuale astfel eliberate; |
(b) |
să determine, pe baza unor criterii obiective, condiţiile potrivit cărora producătorii pot obţine la începutul unei perioade de 12 luni, contra plată, reafectarea de către autoritatea competentă sau de către organismul desemnat de aceasta, a cotelor individuale eliberate în mod definitiv la sfârşitul perioadei de 12 luni precedente de către alţi producători contra vărsării unei indemnizaţii egale plăţii menţionate mai sus, într-una sau mai multe anuităţi; |
(c) |
să centralizeze şi să supravegheze transferurile de cote fără teren; |
(d) |
să prevadă, în cazul unui transfer de terenuri destinate ameliorării mediului, punerea la dispoziţia producătorului care renunţă la teren a cotelor individuale în cauză, în cazul în care acesta doreşte să continue producţia de lapte; |
(e) |
să determine, pe baza criteriilor obiective, regiunile sau zonele de colectare în interiorul cărora sunt autorizate, în scopul ameliorării structurii producţiei de lapte, transferurile definitive de cote fără transferul terenurilor corespondente; |
(f) |
să autorizeze, pe baza unei cereri adresată de producător autorităţii competente sau unui organism desemnat de aceasta, în scopul ameliorării structurii producţiei de lapte la nivelul exploatării sau pentru a permite extensificarea producţiei, transferul definitiv al cotelor fără transferul terenului aferent sau viceversa. |
(2) Alineatul (1) poate fi pus în aplicare la nivel naţional, la nivelul teritorial corespunzător sau în zonele de colectare.
Articolul 76
Reţinerea cotelor
(1) În cazul transferurilor menţionate la articolele 74 şi 75, statele membre pot reţine în beneficiul rezervei naţionale o parte din cotele individuale, pe bază de criterii obiective.
(2) În cazul în care cotele au fost sau sunt transferate conform articolelor 74 şi 75 cu sau fără terenurile aferente în cadrul contractelor de arendă sau prin alte mijloace care implică efecte juridice comparabile, statele membre pot decide, pe baza criteriilor obiective şi în scopul ca aceste cote să fie atribuite exclusiv producătorilor, procentajul şi condiţiile în care cotele transferate sunt vărsate la rezerva naţională.
Articolul 77
Ajutor financiar pentru achiziţionarea cotelor
Vânzarea, transferarea sau alocarea cotelor în sensul prezentei secţiuni nu poate beneficia de nici o intervenţie financiară a unei autorităţi publice legată în mod direct de achiziţia de cote.
Articolul 78
Taxa pe excedent
(1) O taxă pe excedent este percepută pentru lapte şi alte produse lactate comercializate peste cota naţională stabilită conform subsecţiunii II.
Taxa este fixată la 27,83 EUR pentru 100 kilograme de lapte.
(2) Statele membre sunt răspunzătoare faţă de Comunitate cu taxa pe excedent care rezultă din depăşirea cotei naţionale, stabilită la nivel naţional şi separat pentru livrările şi vânzările directe; acestea varsă 99 % din suma datorată către FEOGA, între 16 octombrie şi 30 noiembrie următor perioadei de 12 luni în cauză.
(3) Dacă taxa pe excedent menţionată la alineatul (1) nu a fost plătită înainte de data fixată şi după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole, Comisia deduce o sumă echivalentă taxei pe excedent neachitată din plăţile lunare, în sensul articolului 14 şi al articolului15 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Înainte de a lua decizia, Comisia avertizează statul membru în cauză, care îşi exprimă punctul de vedere în termen de o săptămână. Articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 2040/2000 (61) al Consiliului nu se aplică.
(4) Comisia determină modalităţile de punere în aplicare ale prezentului articol.
Articolul 79
Contribuţia producătorilor la taxa pe excedent datorată
Taxa pe excedent este în întregime repartizată, conform articolelor 80 şi 83, între producătorii care au contribuit la fiecare din depăşirile cotelor naţionale menţionate la articolul 66 alineatul (2).
Fără a aduce atingere articolului 80 alineatul (3) şi articolului 83 alineatul (1), producătorii au obligaţia faţă de statele membre de a plăti contribuţia lor la taxa pe excedent datorată, calculată conform articolelor 69, 70 şi 80, pentru simplul fapt că au depăşit cota sau cotele disponibile.
Articolul 80
Taxa pe excedent aplicată livrărilor
(1) Pentru a stabili decontul final al taxei pe excedent, cantităţile livrate de un producător sunt ajustate în sus sau în jos, pentru a reflecta eventualele diferenţe dintre conţinutul de grăsimi real şi cel de referinţă, folosind coeficienţi şi condiţii care urmează să fie fixate de către Comisie.
(2) Dacă, la nivel naţional, suma livrărilor ajustate în aplicarea alineatului (1) este inferioară livrărilor reale, taxa pe excedent se stabileşte pe baza livrărilor reale. În acest caz, fiecare adaptare negativă se reduce proporţional, astfel încât să readucă suma livrărilor adaptate la nivelul livrărilor reale.
Dacă suma livrărilor ajustate conform alineatului (1) este superioară livrărilor reale, taxa pe excedent se stabileşte pe baza livrărilor ajustate.
3. Contribuţia fiecărui producător la plata taxei pe excedente se stabileşte prin decizia statului membru, după ce orice parte inutilizată din cota naţională alocată livrărilor a fost sau nu realocată, proporţional cu cotele individuale ale fiecărui producător sau conform criteriilor obiective care trebuie stabilite de către statele membre:
(a) |
fie la nivel naţional, în funcţie de depăşirea de cotă a fiecărui producător; |
(b) |
fie, mai întâi, la nivelul cumpărătorului, iar apoi, dacă este cazul, la nivel naţional. |
Articolul 81
Rolul cumpărătorilor
(1) Cumpărătorul este responsabil de colectarea de la producători a contribuţiilor datorate de către aceştia în virtutea taxei pe excedent şi achită organului competent al statelor membre, anterior unei date şi potrivit modalităţilor care urmează a fi fixate de către Comisie, valoarea acestor contribuţii deduse din preţul laptelui plătit producătorilor responsabili de depăşire sau, în absenţa acestei plăţi, perceput prin orice alte mijloace adecvate.
(2) Dacă un cumpărător se substituie total sau parţial unuia sau mai multor cumpărători, cotele individuale de care dispun producătorii sunt luate în considerare pentru restul perioadei de 12 luni în curs, după deducerea cantităţilor deja livrate şi ţinând cont de conţinutul lor de grăsimi. Aceasta se aplică de asemenea în cazul în care un producător trece de la un cumpărător la altul.
(3) Dacă, pe durata perioadei de referinţă, cantităţile livrate de un producător depăşesc cota de care dispune, statul membru în cauză poate decide ca respectivul cumpărător să reţină sub titlu de avans la contribuţia acestui producător la taxă, potrivit modalităţilor determinate de statul membru, o parte a preţului laptelui din toată livrarea acestui producător care depăşeşte cota de care dispune pentru livrare. Statul membru poate să prevadă dispoziţii specifice care le permit cumpărătorilor să reţină acest avans atunci când producătorii livrează mai multor cumpărători.
Articolul 82
Aprobarea
Activitatea cumpărătorului este supusă unei aprobări prealabile de către statul membru, potrivit criteriilor care urmează a fi stabilite de către Comisie.
Condiţiile de îndeplinit şi datele de furnizat de către un producător în caz de vânzare directă sunt stabilite de către Comisie.
Articolul 83
Taxa pe excedent în cazul vânzărilor directe
(1) În cazul vânzărilor directe şi potrivit deciziei statului membru, contribuţia producătorilor la plata taxei pe excedent se stabileşte, după realocarea sau nu a părţii neutilizate din cotele naţionale afectate vânzărilor directe, la scară teritorială adecvată sau la nivel naţional.
(2) Statele membre stabilesc baza de calcul a contribuţiei producătorului la taxa pe excedent datorată din cantitatea totală de lapte vândut, transferat sau utilizat pentru fabricarea produselor lactate vândute sau transferate, prin aplicarea criteriilor fixate de Comisie.
(3) Pentru a stabili decontul final al taxei pe excedent, nu este luată în considerare nicio corecţie privind conţinutul de grăsimi.
(4) Comisia determină modalităţile şi data de plată a taxei pe excedent către organismul competent al statului membru.
Articolul 84
Sume excedentare sau neachitate
(1) Dacă, în cazul livrărilor sau vânzărilor directe, se constată că taxa pe excedent este plătibilă şi contribuţia percepută de la producători este superioară taxei, statul membru poate:
(a) |
afecta surplusul perceput în parte sau în totalitate finanţării măsurilor prevăzute la articolul 75 alineatul (1) litera (a); şi/sau |
(b) |
rambursa taxa în parte sau în totalitate producătorilor care:
|
(2) Dacă se stabileşte că nici o taxă pe excedente nu este plătibilă, avansurile de contribuţie eventual percepute de către cumpărători sau de către statul membru sunt rambursate cel mai târziu la sfârşitul perioadei următoare de 12 luni.
(3) Dacă un cumpărător nu şi-a respectat obligaţia de colectare a contribuţiei producătorilor la taxa pe excedent conform articolului 81, statul membru poate percepe valorile neplătite direct de la producător, fără a aduce atingere sancţiunilor pe care le poate aplica cumpărătorului vinovat.
(4) Dacă termenul de plată nu este respectat de către cumpărător sau producător, după caz, dobânzile de întârziere ce urmează a fi fixate de către Comisie sunt plătite de către statul membru.
Articolul 85
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele de aplicare a prezentului capitol, în special în ceea ce priveşte:
(a) |
informaţiile suplimentare care trebuie prezentate întreprinderilor desemnate menţionate la articolul 57, precum şi criteriile privind sancţiunile administrative, suspendările şi retragerea autorizaţiei întreprinderii; |
(b) |
stabilirea şi comunicarea sumelor menţionate la articolul 58 şi a taxei pe excedent menţionată la articolul 64; |
(c) |
derogări în privinţa datelor fixate la articolul 63. |
CAPITOLUL IV
Regimul de ajutor financiar
Articolul 86
Întreprinderi eligibile
(1) Ajutorul pentru transformarea produselor din sectorul furajelor uscate este acordat întreprinderilor care transformă produsele acestui sector şi care intră în cel puţin una dintre categoriile următoare:
(a) |
întreprinderile care au încheiat contracte cu producătorii de furaje de uscat. În cazul în care contractele sunt contracte speciale pentru transformarea furajelor livrate de producători, acestea au o clauză care prevede obligaţia întreprinderilor de transformare de a plăti producătorului ajutorul obţinut pentru cantităţile transformate în cadrul contractului; |
(b) |
întreprinderi care au prelucrat producţia proprie sau, în cazul unui grup, producţia acestuia; |
(c) |
întreprinderi aprovizionate de persoane fizice sau juridice care au încheiat contracte cu producătorii de furaje de uscat. |
(2) Ajutorul prevăzut la alineatul (1) este vărsat pentru furajele uscate care au părăsit întreprinderea de transformare şi care răspund condiţiilor următoare:
(a) |
conţinutul maxim de umiditate este între 11 % şi 14 % şi poate varia în funcţie de prezentarea produsului; |
(b) |
conţinutul minim de proteine brute totale faţă de substanţa uscată trebuie să fie minimum:
|
(c) |
furajele uscate trebuie să fie de calitate bună, corectă şi vandabilă. |
Articolul 87
Plăţi în avans
(1) Întreprinderile de transformare au dreptul la un avans de 19,80 EUR/tonă, sau de 26,40 EUR/tonă dacă au constituit o garanţie de 6,60 EUR/tonă.
Statele membre vor efectua controalele necesare pentru a verifica dreptul de a beneficia de ajutor. În momentul în care se stabileşte dreptul de a beneficia de ajutor, se plăteşte avansul.
Totuşi, avansul poate fi plătit înainte de a se stabili dreptul de a beneficia de ajutor, cu condiţia ca întreprinderea prelucrătoare să depună o garanţie egală cu valoarea avansului plus 10 %. Această garanţie va avea şi rolul de garanţie în sensul primului paragraf. Garanţia este redusă la nivelul precizat în primul paragraf de îndată ce se stabileşte dreptul de a beneficia de ajutor şi este eliberată în întregime în momentul în care soldul este achitat.
(2) Înainte ca un avans să poate fi plătit, furajele uscate trebuie să fi părăsit întreprinderea prelucrătoare.
(3) Dacă a avut loc vreun vărsământ de avans, soldul echivalent cu diferenţa dintre avans şi valoarea totală a ajutorului datorat întreprinderii este plătit sub rezerva aplicării dispoziţiilor articolului 88 alineatul (2).
(4) Dacă avansul depăşeşte valoarea totală la care are drept întreprinderea de transformare în urma aplicării articolului 88 alineatul (2), întreprinderea rambursează excedentul autorităţii competente a statului membru, la cerere.
Articolul 88
Rata ajutorului financiar
(1) Ajutorul financiar prevăzut la articolul 86 este fixat la 33 EUR/tonă.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă în cursul unui an de comercializare cantitatea de furaje uscate pentru care se solicită un ajutor depăşeşte cantitatea maximă garantată indicată la articolul 89, ajutorul este redus, pentru fiecare din statele membre în care producţia depăşeşte cantitatea naţională garantată, prin diminuarea cheltuielilor în funcţie de procentajul din suma depăşirilor reprezentată de depăşirea acelui stat membru.
Reducerea este fixată de către Comisie la un nivel care garantează un statu quo bugetar în raport cu cheltuielile care ar fi suportate în cazul în care cantitatea maximă de garanţie nu ar fi depăşită.
Articolul 89
Cantitatea garantată
Pentru fiecare an de comercializare este instituită o cantitate maximă garantată de 4 960 723 tone de furaj deshidratat şi/sau uscat la soare pentru care poate fi acordat ajutorul menţionat la articolul 86. Această cantitate este repartizată între statele membre în cauză sub formă de cantităţi naţionale garantate, conform anexei XI punctul B.
Articolul 90
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele de aplicare a prezentei subsecţiuni care pot conţine, în special, reguli privind:
(a) |
declaraţiile care trebuie depuse de către întreprinderi în cazul în care ele introduc o cerere de ajutor; |
(b) |
condiţiile de luat în considerare în scopul stabilirii eligibilităţii pentru ajutor, în special în privinţa ţinerii unei evidenţe contabile a stocurilor şi păstrarea altor documente justificative; |
(c) |
acordarea de ajutor prevăzut în prezenta subsecţiune, respectiv acordarea de avans şi eliberarea garanţiilor prevăzute la articolul 87 alineatul (1); |
(d) |
condiţiile şi criteriile care trebuie îndeplinite de către întreprinderile menţionate la articolul 86 şi, în cazul în care întreprinderile sunt aprovizionate de către persoane fizice sau juridice, regulile referitoare la garanţiile care trebuie asigurate de către aceste persoane; |
(e) |
condiţiile de autorizare a cumpărătorilor de furaje de uscat care trebuie aplicate de statele membre; |
(f) |
criteriile de determinare a cerinţelor stabilite la articolul 86 alineatul (2); |
(g) |
criteriile de îndeplinit la încheierea contractelor şi elementele care trebuie conţinute de acestea; |
(h) |
aplicarea cantităţii maxime garantate stabilite la articolul 89; |
(i) |
condiţiile suplimentare celor stabilite la articolul 86, în special în ceea ce priveşte conţinutul de caroten şi fibră. |
Articolul 91
Eligibilitatea
(1) Ajutorul financiar pentru transformarea paielor de in destinate producţiei de fibre este acordat întreprinderilor autorizate de transformare primară în funcţie de cantitatea de fibre efectiv obţinută din paie pentru care a fost încheiat un contract de vânzare cu un agricultor.
Cu toate acestea, în cazul în care agricultorul păstrează proprietatea asupra paielor transformate prin contract de către o întreprindere autorizată de transformare primară şi dovedeşte că a introdus pe piaţă fibrele obţinute, ajutorul este acordat agricultorului.
În cazul în care întreprinderea autorizată de transformare primară şi agricultorul sunt aceeaşi persoană, contractul de vânzare se înlocuieşte cu un angajament al părţii în cauză de a efectua transformarea el însuşi.
(2) În sensul prezentei subsecţiuni, se înţelege prin „întreprindere autorizată de transformare primară” persoana fizică sau juridică sau grupul de persoane fizice sau juridice, indiferent de statului juridic potrivit dreptului naţional sau de statutul membrilor săi, care a fost autorizată de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia sunt situate instalaţiile de producţie de fibre de in.
Articolul 92
Rata ajutorului financiar
(1) Valoarea ajutorului financiar pentru transformare prevăzut la articolul 91 este fixată la 200 EUR/tonă de fibre lungi de in.
(2) Cantităţile de fibre eligibile pentru ajutorul financiar sunt limitate în funcţie de suprafeţele care fac obiectul unui contract sau angajament menţionat la articolul 91.
Limitele menţionate în primul paragraf sunt stabilite de statele membre astfel încât să fie în conformitate cu cantităţile naţionale garantate menţionate la articolul 94.
Articolul 93
Plăţi în avans
La cererea operatorului primar autorizat, un avans este vărsat pentru ajutorul menţionat la articolul 91 în funcţie de cantitatea de fibre obţinute.
Articolul 94
Cantitatea garantată
(1) Pentru fiecare an de comercializare este stabilită o cantitate maximă garantată de 80 878 tone de fibre de in pentru care ajutorul poate fi acordat. Această cantitate este repartizată între anumite state membre sub forma de cantităţi naţionale garantate, conform anexei IX punctul A.
(2) În cazurile în care fibrele obţinute într-un stat membru provin din paiele produse în alt stat membru, cantităţile de fibre respective se compensează cu cantitatea naţională garantată a statului membru în care au fost recoltate paiele. Ajutorul este plătit de statul membru pe baza cantităţii naţionale garantate căruia i se face compensarea.
Articolul 95
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele de aplicare a prezentei subsecţiuni care pot conţine, în special, reguli privind:
(a) |
condiţiile de autorizare a întreprinderilor de transformare primară menţionate la articolul 91; |
(b) |
condiţiile pe care întreprinderile de transformare primară trebuie să le îndeplinească în ceea ce priveşte contractele de vânzare şi angajamentele prevăzute la articolul 91 alineatul (1); |
(c) |
condiţiile care trebuie respectate de către agricultori în cazurile menţionate la articolul 91 alineatul (1) al doilea paragraf; |
(d) |
criteriile aplicabile fibrelor lungi de in; |
(e) |
condiţiile de acordare a ajutorului şi a avansului, în special dovada de transformare a paielor; |
(f) |
condiţiile care trebuie să fie îndeplinite pentru stabilirea limitelor menţionate la articolul 92 alineatul (2); |
Articolul 96
Restituirile la producţie pentru amidon
(1) O restituire la producţie poate fi acordată:
(a) |
pentru amidonul obţinut din porumb, grâu sau cartofi, respectiv pentru anumiţi derivaţi utilizaţi în fabricarea anumitor produse a căror listă este stabilită de către Comisie; |
(b) |
în absenţa producţiei naţionale semnificative de alte cereale în scopul obţinerii de amidon, pentru cantităţile următoare de amidon obţinut din orz şi ovăz în Finlanda şi Suedia în fiecare an de comercializare, în măsura în care nu rezultă o creştere a nivelului de producţie de amidon din aceste două cereale:
|
(2) Restituirea menţionată la alineatul (1) este fixată periodic de către Comisie.
Articolul 97
Restituirea la producţie în sectorul zahărului
(1) O restituire la producţie poate fi acordată pentru produsele din sectorul zahărului enumerate în anexa I partea III literele (b)-(e) dacă zahărul excedentar sau importat, izoglucoza excedentară sau siropul de inulină excedentar nu sunt disponibile la un preţ corespunzător preţului mondial pentru fabricarea produselor menţionate la articolul 62 alineatul (2) literele (b) şi (c).
(2) Restituirea la producţie menţionată la alineatul (1) se stabileşte ţinând seama, în special, de cheltuielile inerente utilizării zahărului importat, care s-ar imputa sectorului în cazul aprovizionării pe piaţa mondială, şi de preţul zahărului excedentar disponibil pe piaţa comunitară sau de preţul de referinţă în absenţa zahărului excedentar.
Articolul 98
Comisia adoptă condiţiile de acordare a restituirilor la producţie menţionate în prezenta secţiune, precum şi valoarea acestor restituiri şi, în cazul restituirilor la producţie pentru zahăr menţionate la articolul 97, cantităţile eligibile.
Articolul 99
Ajutorul financiar pentru laptele degresat şi pentru laptele praf degresat utilizat în alimentaţia animalelor
(1) Se acordă ajutoare financiare pentru laptele degresat şi pentru laptele praf degresat destinat alimentaţiei animalelor, conform condiţiilor şi normelor determinate de către Comisie.
În sensul prezentului articol, zara şi zara praf sunt considerate lapte degresat şi lapte praf degresat.
(2) Valoarea ajutoarelor financiare este fixată de către Comisie ţinând cont de factorii următori:
(a) |
preţul de referinţă fixat la litera (e) liniuţa (ii) din articolul 8 alineatul (1) pentru laptele praf degresat; |
(b) |
evoluţia situaţiei stocurilor în ceea ce priveşte laptele degresat şi laptele praf degresat şi evoluţiile utilizării acestora în alimentaţia animalelor; |
(c) |
tendinţele preţurilor viţeilor; |
(d) |
tendinţele preţurilor pe piaţă ale proteinelor concurente în comparaţie cu cele ale laptelui praf degresat. |
Articolul 100
Ajutorul financiar pentru lapte degresat transformat în cazeină şi cazeinat
(1) Se acordă ajutoare financiare pentru laptele degresat produs în Comunitate, transformat în cazeină sau în cazeinat, conform condiţiilor şi standardelor de produs stabilite de către Comisie pentru laptele menţionat mai sus şi cazeina sau cazeinatul fabricate pe baza acestuia.
(2) Valoarea ajutorului financiar este fixată de către Comisie ţinând cot de următorii factori:
(a) |
preţul de referinţă al laptelui praf degresat sau preţul de piaţă al laptelui praf degresat de calitate superioară obţinut prin procedeul de pulverizare, în cazul în care acest preţ depăşeşte preţul de referinţă; |
(b) |
preţurile de pe piaţă ale cazeinei şi cazeinaţilor pe piaţa Comunităţii şi pe cea internaţională. |
Ajutorul financiar poate varia, în funcţie de situaţia în care laptele degresat este transformat în cazeină sau cazeinaţi şi în conformitate cu calitatea acestor produse.
Articolul 101
Ajutor financiar pentru achiziţionarea de smântână, de unt şi de unt concentrat la preţ redus
În condiţiile determinate de Comisie, dacă se constituie sau este probabil să se constituie excedente de produse lactate, Comisia poate decide acordarea de ajutoare financiare în scopul permiterii achiziţionării de smântână, de unt şi de unt concentrat la preţ redus:
(a) |
de către instituţii şi organizaţii fără scop lucrativ; |
(b) |
de către forţe militare şi unităţi cu statut comparabil din statele membre; |
(c) |
de către producătorii de produse de patiserie şi îngheţată; |
(d) |
de către producătorii de alte produse alimentare care urmează a fi determinate de către Comisie; |
(e) |
pentru consumul direct de unt concentrat. |
Articolul 102
Ajutor financiar pentru furnizarea de produse lactate elevilor
(1) În condiţii care trebuie determinate de către Comisie, se acordă un ajutor financiar comunitar pentru furnizarea către elevi, în instituţii de învăţământ, de lapte transformat în anumite produse, care urmează a fi determinate de către Comisie, cu codurile NC 0401, 0403, 0404 90 şi 0406 sau NC 2202 90.
(2) Prin derogare de la articolul 180, statele membre pot acorda, pe lângă ajutorul financiar comunitar, un ajutor financiar naţional pentru furnizarea către elevi, în instituţii de învăţământ, a produselor menţionate la alineatul (1). Statele membre pot finanţa ajutoarele naţionale prin intermediul unei taxe în sectorul produselor lactate sau prin orice altă contribuţie din sectorul produselor lactate.
(3) În cazul laptelui integral, valoarea ajutoarelor financiare comunitare este egală cu 18,15 EUR/100 kg.
În cazul altor produse lactate, valorile ajutorului financiar se stabilesc de către Comisie ţinând seama de componentele lactate ale produselor respective.
(4) Ajutorul financiar menţionat la alineatul (1) se acordă pentru o cantitate maximă de 0,25 litri echivalent lapte pe elev pe zi.
Articolul 103
Ajutoare financiare pentru organizaţiile operatorilor
(1) Comunitatea finanţează, prin intermediul sumelor rezervate de către statele membre conform articolului 110i alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, programe de lucru trienale, stabilite de către organizaţiile de operatori menţionate la articolul 125 în unul sau mai multe din domeniile următoare:
(a) |
controlul şi gestionarea administrativă a pieţei în sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă; |
(b) |
ameliorarea impactului ecologic al culturii măslinelor; |
(c) |
ameliorarea calităţii producţiei de ulei de măsline şi de măsline de masă; |
(d) |
sistemul de trasabilitate, certificarea şi protecţia sub autoritatea administraţiilor naţionale a calităţii uleiului de măsline şi măslinelor de masă îndeosebi printr-un control calitativ al uleiului de măsline vândut consumatorului final; |
(e) |
diseminarea informaţiilor privind acţiunile desfăşurate de organizaţiile de operatori pentru îmbunătăţirea calităţii uleiurilor de măsline. |
(2) Finanţarea comunitară maximă a programelor de lucru menţionate la alineatul (1) este limitată la o parte din valoarea rezervată de către statele membre. Această finanţare vizează costurile eligibile privind ajutorul, cu cel mult:
(a) |
100 % pentru activităţile desfăşurate în domeniile prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b); |
(b) |
100 % pentru investiţiile în echipamente şi 75 % pentru celelalte activităţi desfăşurate în domeniul prevăzut la alineatul (1) litera (c); |
(c) |
75 % pentru programele de lucru desfăşurate în cel puţin trei ţări terţe sau state membre neproducătoare de către organizaţiile de operatori desemnate din cel puţin două state membre producătoare, în domeniile menţionate la alineatul (1) literele (d) şi (e), rata fiind redusă la 50 % pentru celelalte activităţi desfăşurate în aceleaşi domenii. |
Statul membru respectiv asigură o finanţare suplimentară reprezentând 50 % din costurile neacoperite de finanţarea comunitară.
Comisia stabileşte normele de aplicare a prezentului articol şi, în special, procedurile de aprobare a programelor de lucru ale statelor membre şi tipurile de acţiune eligibile în cadrul acestor programe.
(3) Fără a aduce atingere eventualelor dispoziţii care pot fi adoptate de către Comisie în conformitate cu articolul 194, statele membre verifică modul de îndeplinire a condiţiilor de alocare a finanţării comunitare. În acest scop, acestea efectuează un audit al programelor de lucru şi pun în aplicare un plan de control recurgând la un eşantion selecţionat pe baza unei analize a riscurilor şi care cuprinde cel puţin 30 % din organizaţiile de producători pe an şi toate celelalte organizaţii de operatori care beneficiază de o finanţare comunitară în conformitate cu prezentul articol.
Articolul 104
Fondul de tutun
(1) Fondul comunitar de tutun (denumit în continuare „fondul”) este înfiinţat în vederea finanţării măsurilor în domeniile următoare:
(a) |
îmbunătăţirea conştientizării de către populaţie a efectelor nocive ale oricărei forme de consum de tutun, în special prin informare şi educaţie, asistenţă în colectarea datelor pentru determinarea tendinţelor în consumul de tutun şi pentru realizarea unor studii epidemiologice asupra nicotinismului în Comunitate şi un studiu asupra prevenirii nicotinismului; |
(b) |
realizarea unor acţiuni specifice de reconversiune a producătorilor de tutun spre alte culturi sau spre alte activităţi economice creatoare de locuri de muncă, respectiv realizarea de studii asupra posibilităţilor în materie. |
(2) Fondul este finanţat:
(a) |
pentru recolta din 2002, de o reţinere egală cu 2 % şi pentru recoltele din 2003, 2004 şi 2005, de o reţinere de 3 % din prima menţionată la titlul I din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 aplicabil până la şi inclusiv recolta din 2005 pentru finanţarea măsurilor menţionate la alineatul (1); |
(b) |
pentru anii calendaristici 2006 şi 2007, conform dispoziţiilor articolului 110m din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. |
(3) Normele de aplicare a prezentului articol sunt adoptate de către Comisie.
Articolul 105
Domeniul de aplicare
(1) În scopul ameliorării condiţiilor generale de producţie şi de comercializare a produselor apicole, statele membre pot stabili un program naţional pentru o perioadă de 3 ani (denumit în continuare „programul apicol”).
(2) Prin derogare de la articolul 180, articolele 87, 88 şi 89 ale tratatului nu se aplică:
(a) |
contribuţiei financiare a statelor membre în favoarea măsurilor care beneficiază de asistenţă comunitară în conformitate cu prezenta secţiune; |
(b) |
ajutoarelor naţionale specifice pentru protecţia exploataţiilor apicole defavorizate prin condiţii structurale sau naturale sau în cadrul programelor de dezvoltare economică, cu excepţia celor care ar fi acordate în favoarea producţiei sau comercializării. |
Ajutoarele financiare menţionate la litera (b) sunt notificate Comisiei de către statele membre în acelaşi timp cu programele lor apicole, conform articolului 109.
Articolul 106
Măsuri eligibile pentru ajutorul financiar
Acţiunile care pot fi incluse în programul apicol sunt următoarele:
(a) |
asistenţa tehnică pentru apicultori şi grupuri de apicultori; |
(b) |
lupta contra varoozei; |
(c) |
raţionalizarea transhumanţei; |
(d) |
măsuri de asistenţă pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii; |
(e) |
măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol comunitar; |
(f) |
colaborarea cu organismele specializate în realizarea de programe de cercetare aplicată în domeniul apiculturii şi al produselor apicole. |
Măsurile finanţate de către FEDR conform Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (62) sunt excluse din programul apicol.
Articolul 107
Studiul structurii producţiei şi comercializării în sectorul apicol
Pentru a putea beneficia de cofinanţarea prevăzută la articolul 108 alineatul (1), statele membre realizează un studiu asupra structurii sectorului apicol pe teritoriile lor, respectiv în privinţa producţiei şi comercializării.
Articolul 108
Finanţarea
(1) Comunitatea participă la finanţarea programelor apicole cu 50 % din cheltuielile suportate de statele membre.
(2) Cheltuielile privind măsurile realizate în cadrul programului apicol sunt efectuate de către statele membre până cel târziu la data de 15 octombrie a fiecărui an.
Articolul 109
Consultare
Programul apicol se elaborează în strânsă colaborare cu organizaţiile reprezentative şi cooperativele apicole. Acesta este înaintat Comisiei în vederea aprobării.
Articolul 110
Norme de aplicare
Comisia stabileşte modalităţile de aplicare ale prezentei secţiuni.
Articolul 111
Ajutorul financiar destinat sericicultorilor
(1) Se acordă un ajutor financiar pentru viermii de mătase care se încadrează la codul NC ex 0106 90 00 şi pentru ouăle viermilor de mătase cu codul NC ex 0511 99 85, crescuţi în Comunitate.
(2) Ajutorul este acordat crescătorilor de viermi de mătase pentru fiecare cutie cu ouă de viermi de mătase pe care o folosesc, cu condiţia ca acele cutii să conţină o cantitate minimă de ouă, cantitate care urmează să fie stabilită, iar creşterea viermilor să fi dat rezultate bune.
(3) Valoarea ajutorului pe cutie de ouă de viermi de mătase folosită este fixată la 133,26 EUR.
Articolul 112
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele de aplicare a prezentei secţiuni, care se referă în special la următoarele elemente: cantitatea minimă de ouă menţionată la articolul 110 alineatul (2).
TITLUL II
REGULI PRIVIND COMERCIALIZAREA ŞI PRODUCŢIA
CAPITOLUL I
Standarde de comercializare şi condiţii aplicabile producţiei
Articolul 113
Standarde de comercializare
(1) Comisia poate prevedea norme de comercializare pentru unul sau mai multe produse din următoarele sectoare:
(a) |
ulei de măsline şi măsline de masă, în privinţa produselor menţionate la anexa I partea VII litera (a); |
(b) |
banane; |
(c) |
plante vii; |
(2) Normele menţionate la alineatul (1):
(a) |
se stabilesc luând în considerare în special:
|
(b) |
se pot referi în special la calitatea, clasificarea, greutatea, calibrajul, ambalajul, condiţionarea, depozitarea, transportul, prezentarea, originea şi etichetarea. |
(3) În absenţa unor dispoziţii contrare ale Comisiei, conform criteriilor menţionate la alineatul (2) litera (a), produsele pentru care normele de comercializare au fost stabilite nu pot fi comercializate în Comunitate decât dacă îndeplinesc normele respective.
Fără a aduce atingere vreunei dispoziţii specifice care ar putea fi adoptată de către Comisie în aplicarea articolului 194, statele membre verifică conformitatea produselor în cauză cu normele stabilite şi, dacă este cazul, iau sancţiunile care se impun.
Articolul 114
Standardele de comercializare a laptelui şi produselor lactate
(1) Produsele alimentare destinate consumului uman pot fi comercializate ca lapte şi produse lactate doar dacă sunt conforme cu definiţiile şi denumirile prevăzute la anexa XII.
(2) Fără a aduce atingere scutirilor prevăzute de dreptul comunitar şi măsurilor de protecţie a sănătăţii publice, laptele cu codul NC 0401 destinat consumului uman nu poate fi comercializat în Comunitate decât în conformitate cu anexa XIII, şi în special, conform definiţiilor de la punctul I.
Articolul 115
Standarde de comercializare a grăsimilor
Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 114 alineatul (1) sau altor dispoziţii adoptate în domeniul veterinar sau a celui de produse alimentare pentru a garanta conformitatea produselor cu normele de igienă şi de sănătate şi pentru protejarea sănătăţii umane şi animale, normele stabilite în anexa XV se aplică următoarelor produse, al căror conţinut de grăsimi este de minimum 10 % dar mai puţin de 90 % din greutate, şi care sunt destinate consumului uman:
(a) |
grăsimile lactate care se încadrează la subpoziţiile NC 0405 şi ex 2106; |
(b) |
grăsimile care se încadrează la subpoziţia NC ex 1517; |
(c) |
grăsimi compuse din produse vegetale şi/sau animale cu codurile NC ex 1517 şi ex 2106. |
Conţinutul de grăsimi cu excluderea sării este egal sau cel puţin cu două treimi din materia uscată.
Cu toate acestea, aceste norme nu se aplică produselor care rămân solide la o temperatură de 20 oC, şi care se utilizează pentru tartinare.
Articolul 116
Standarde de comercializare ale produselor din sectoarele ouălor şi păsărilor de curte
Produsele din sectoarele ouălor şi păsărilor de curte se comercializează în conformitate cu dispoziţiile anexei XIV.
Articolul 117
Certificarea hameiului
(1) Produsele din sectorul hameiului, recoltate sau elaborate în Comunitate, sunt supuse unei proceduri de atestare.
(2) Atestarea nu poate fi eliberată decât pentru produsele care prezintă caracteristicile calitative minime valabile la un stadiu determinat de comercializare. În cazul pulberii de hamei, al pulberii de hamei îmbogăţită cu lupulină, al extractului de hamei şi al produselor amestecate cu hamei, atestarea nu poate fi eliberată decât dacă conţinutul de acid alfa al acestor produse nu este inferior celui de hamei din care au fost elaborate.
(3) Atestarea indică cel puţin:
(a) |
locul/locurile de producţie a hameiului; |
(b) |
anul/anii de recoltare; |
(c) |
varietatea/varietăţile. |
(4) Produsele din sectorul hameiului pot fi comercializate sau exportate doar dacă a fost eliberată atestarea menţionată la alineatele (1), (2) şi (3).
În cazul produselor importate din sectorul hameiului, atestarea prevăzută la articolul 158 alineatul (2) este considerată a fi echivalentă atestării.
(5) Măsuri derogatorii de la dispoziţiile alineatului (4) pot fi adoptate de către Comisie:
(a) |
în vederea îndeplinirii cerinţelor comerciale ale unor ţări terţe; sau |
(b) |
pentru produsele destinate unor utilizări speciale. |
Măsurile menţionate în primul paragraf:
(a) |
nu afectează comercializarea normală a produselor pentru care atestarea a fost eliberată; |
(b) |
sunt însoţite de garanţii pentru evitarea confuziilor cu aceste produse. |
Articolul 118
Standarde de comercializare a uleiului de măsline şi a uleiului din turtă de măsline
(1) Utilizarea descrierilor şi definiţiilor uleiului de măsline şi ale uleiului din turtă de măsline care figurează în anexa XV este obligatorie în scopul comercializării produselor în cauză în cadrul Comunităţii, în măsura în care acest lucru este compatibil cu regulamentele internaţionale obligatorii, în schimburile cu ţări terţe.
(2) Doar uleiurile menţionate la punctul 1 literele (a) şi (b), punctul 3 şi punctul 6 din anexa XV pot face obiectul unei comercializări cu amănuntul.
Articolul 119
Utilizarea cazeinei şi cazeinatului la fabricarea brânzeturilor
Utilizarea de cazeină şi de cazeinat în fabricarea brânzeturilor este supusă uni autorizaţii prealabile, care nu este eliberată decât dacă această utilizare reprezintă o condiţie necesară la fabricarea respectivelor produse.
Articolul 120
Metoda de producţie a alcoolului etilic de origine agricolă
Comisia poate stabili metoda de producţie şi caracteristicile alcoolului etilic agricol obţinut din produse agricole specifice enumerate în anexa I la tratat.
Articolul 121
Adoptarea de standarde, norme de aplicare şi derogări
Comisia adoptă normele de aplicare a prezentului capitol, care se pot referi în special la:
(a) |
normele de comercializare menţionate la articolul 113 inclusiv regulile în materie de derogări de la norme, de prezentare a indicaţiilor cerute de norme şi de aplicarea de norme produselor importate în Comunitate şi produselor exportate din Comunitate; |
(b) |
în privinţa definiţiilor şi denumirilor care pot fi utilizate în comercializarea laptelui şi a produselor lactate conform articolului 114 alineatul (1), dispoziţii privind posibilitatea:
|
(c) |
în privinţa normelor privind grăsimile tartinabile menţionate la articolul 115:
|
(d) |
în ceea ce priveşte dispoziţiile cu privire la comercializarea ouălor prevăzute la anexa XIV partea A:
|
(e) |
în ceea ce priveşte dispoziţiile cu privire la comercializarea cărnii de pasăre prevăzute la anexa XIV partea B:
|
(f) |
în ceea ce priveşte dispoziţiile cu privire la producţia şi comercializarea ouălor destinate incubaţiei şi a puilor de fermă prevăzute la anexa XIV partea C:
|
(g) |
caracteristicile calitative minime ale produselor din sectorul hameiului menţionate la articolul 117; |
(h) |
metodele de analiză de utilizat dacă este cazul; |
(i) |
în privinţa utilizării de cazeină şi cazeinat menţionate la articolul 119:
|
CAPITOLUL II
Organizaţii ale producătorilor, organizaţii interprofesionale şi organizaţii de operatori
Articolul 122
Organizaţii de producători
Statele membre recunosc organizaţiile de producători care:
(a) |
se compun din producători ai unuia din următoarele sectoare:
|
(b) |
sunt constituite la iniţiativa producătorilor; |
(c) |
au un scop precis, care se poate referi, în special, la:
|
Articolul 123
Organizaţiile interprofesionale
Statele membre recunosc organizaţiile sectoriale care:
(a) |
sunt constituite din reprezentanţi ai activităţilor economice legate de producţie, de comerţ şi/sau de transformarea produselor din sectoarele următoare:
|
(b) |
sunt formate la iniţiativa totalităţii sau unei părţi a organismelor sau asociaţiilor care le compun; |
(c) |
au un scop precis, care se poate referi, în special, la:
|
În cazul în care organizaţia sectorială îşi exersează activitatea pe teritoriul mai multor state membre, statutul de organizaţie sectorială este recunoscut de către Comisie fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1).
Articolul 124
Dispoziţii comune privind organizaţiile producătorilor şi organizaţiile interprofesionale
(1) Articolul 122 şi articolul 123 primul paragraf se aplică fără a aduce atingere recunoaşterii organizaţiilor producătorilor sau a organizaţiilor interprofesionale, stabilită de statele membre în temeiul dreptului intern şi în conformitate cu dreptul comunitar sau normele organizaţiilor de producători respectiv ale organizaţiilor interprofesionale în orice sector menţionat la articolul 1 cu excepţia acelora menţionate la articolul 122 şi la articolul 123 primul paragraf.
(2) Organizaţiile producătorilor recunoscute sau aprobate în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 865/2004, (CE) nr. 1952/2005 şi (CE) nr. 1544/2006 se consideră a fi organizaţii ale producătorilor recunoscute în conformitate cu articolul 122 din prezentul regulament.
Organizaţiile sectoriale recunoscute sau aprobate în conformitate cu Regulamentele (CEE) 2077/92 şi (CE) nr. 865/2004 se consideră organizaţii sectoriale recunoscute în conformitate cu articolul 123 din prezentul regulament.
Articolul 125
Organizaţii de operatori
În sensul prezentului regulament, prin organizaţii de operatori se înţelege organizaţii recunoscute ale producătorilor, organizaţii sectoriale recunoscute sau organizaţii recunoscute ale altor operatori economici care activează în sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă sau asociaţii ale acestora.
Articolul 126
Plata unei cotizaţii de către terţi
(1) În cazul în care una sau mai multe din activităţile menţionate la alineatul (2) sunt realizate de către o organizaţie sectorială recunoscută în sectorul tutunului şi prezintă un interes economic general pentru operatorii economici ale căror activităţi sunt legate de unul sau mai multe din produsele în cauză, statul membru care a acordat recunoaşterea sau Comisia, fără asistenţă din partea comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1), în cazul în care recunoaşterea a fost făcută de către aceasta, poate decide că operatorii individuali sau grupurile de operatori care beneficiază de aceste activităţi au obligaţia de a plăti organizaţiei suma întreagă sau parţială a cotizaţiilor vărsate de către membri, în măsura în care aceste cotizaţii sunt destinate acoperirii cheltuielilor rezultate direct din realizarea activităţilor în cauză, cu excluderea tuturor cheltuielilor administrative.
(2) Activităţile menţionate la alineatul (1) sunt legate de unul dintre obiectivele următoare:
(a) |
cercetare pentru valorificarea produselor, în special prin noi întrebuinţări care nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică; |
(b) |
studii prin care se doreşte îmbunătăţirea calităţii tutunului foi sau ambalat; |
(c) |
cercetarea metodelor de cultivare ce permit o utilizare redusă a produselor medicale obţinute din plante şi garantează conservarea solului şi a mediului înconjurător. |
(3) Statele membre notifică Comisia în legătură cu deciziile pe care doresc să le ia în conformitate cu alineatul (1). Aceste decizii nu pot fi aplicate înainte de expirarea unui termen de 3 luni cu începere de la data notificării către Comisie. În acest termen de trei luni, Comisia poate să solicite respingerea totală sau parţială a proiectului de decizie dacă interesul economic general invocat nu apare ca fiind bine fondat.
(4) Dacă activităţile unei organizaţii sectoriale recunoscute de către Comisie, în conformitate cu prezentul capitol, prezintă un interes economic general, Comisia comunică proiectul său de decizie statelor membre interesate, care dispun de o perioadă de două luni pentru a-şi transmite observaţiile.
Articolul 127
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele detaliate de aplicare a prezentului capitol, în special condiţiile şi procedurile privind recunoaşterea organizaţiilor producătorilor, organizaţiilor sectoriale şi organizaţiilor de operatori ale unui sector individual, inclusiv:
(a) |
obiectivele precise care trebuie urmărite de aceste organizaţii; |
(b) |
statutul acestor organizaţii; |
(c) |
activităţile acestora; |
(d) |
derogări de la cerinţele menţionate la articolele 122, 123 şi 125; |
(e) |
dacă este cazul, efectele care decurg din recunoaşterea statutului de organizaţie sectorială. |
PARTEA III
SCHIMBURILE COMERCIALE CU ŢĂRI TERŢE
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Articolul 128
Principii generale
Dacă nu există dispoziţii contrare prezentului regulament sau adoptate în conformitate cu acesta, sunt interzise în schimburile comerciale cu ţările terţe:
(a) |
perceperea oricărei taxe cu efect echivalent unei taxe vamale; |
(b) |
aplicarea de restricţii cantitative sau de măsuri cu un caracter echivalent. |
Articolul 129
Nomenclatura Combinată
Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate, astfel cum se prevede în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun (63) (denumit în continuare „Nomenclatura Combinată”) şi normele specifice de aplicare sunt aplicabile clasei tarifare a produselor care intră sub incidenţa prezentului regulament. Nomenclatura tarifară rezultată din aplicarea prezentului regulament, inclusiv, dacă este cazul, definiţiile din anexa III sunt incluse în Tariful Vamal Comun.
CAPITOLUL II
Importuri
Articolul 130
Licenţe de import
(1) Fără a aduce atingere cazurilor în care prezentul regulament solicită licenţe la import, Comisia poate efectua importuri în Comunitate pentru unul sau mai multe din produsele sectoarelor următoare, pe baza prezentării unei licenţe de import:
(a) |
cereale; |
(b) |
orez; |
(c) |
zahăr: |
(d) |
seminţe: |
(e) |
ulei de măsline şi măsline de masă, în ceea ce priveşte produsele care se încadrează la codurile NC 1509, 1510 00, 0709 90 39, 0711 20 90, 2306 90 19, 1522 00 31 şi 1522 00 39; |
(f) |
in şi cânepă, în măsura în care este implicată cânepa: |
(g) |
banane; |
(h) |
plante vii; |
(i) |
carne de vită şi mânzat; |
(j) |
lapte şi produse lactate; |
(k) |
carne de porc; |
(l) |
carne de oaie şi de capră; |
(m) |
ouă; |
(n) |
păsări de curte; |
(o) |
alcool etilic agricol. |
(2) În aplicarea alineatului (1), Comisia ţine cont de necesitatea licenţelor de import pentru gestiunea pieţelor în cauză şi, în special, pentru monitorizarea importurilor produselor în cauză.
Articolul 131
Eliberarea licenţelor
Licenţele de import sunt eliberate de către statele membre oricărui solicitant, oricare ar fi sediul acestuia în Comunitate, în absenţa dispoziţiilor contrare stabilite într-un regulament sau în orice act al Consiliului şi fără a aduce atingere dispoziţiilor luate în scopul aplicării prezentului capitol.
Articolul 132
Valabilitatea
Licenţa de import este valabilă în toată Comunitatea.
Articolul 133
Garanţie
(1) În absenţa dispoziţiilor contrare stabilite de către Comisie, eliberarea de licenţe este subordonată constituirii unei garanţii care asigură realizarea importurilor pe perioada valabilităţii licenţei.
(2) Cu excepţia cazurilor de forţă majoră, garanţia se execută total sau parţial în cazul în care importul nu este realizat sau este realizat doar parţial pe perioada valabilităţii licenţei.
Articolul 134
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele detaliate de aplicare a prezentei secţiuni, inclusiv perioada de valabilitate a licenţei şi valoarea garanţiei.
Articolul 135
Taxe la import
Sub rezerva unor dispoziţii contrare din prezentul regulament, nivelul taxelor la import din Tariful Vamal Comun se aplică produselor menţionate la articolul 1.
Articolul 136
Calcularea taxelor la import pentru cereale
(1) Sub rezerva dispoziţiilor articolului 135, taxa la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00 00, 1005 10 90, 1005 90 00 şi 1007 00 90 altele decât hibrid pentru însămânţare, este egal cu preţul de intervenţie valabil pentru astfel de produse la data importării, majorat cu 55 % şi diminuat cu preţul de import CIF aplicabil lotului în cauză. Cu toate acestea, această taxă nu poate depăşi valoarea taxei convenţionale stabilite în baza Nomenclaturii Combinate.
(2) Pentru calcularea taxei la import menţionate la articolul (1), se stabilesc periodic preţuri reprezentative CIF de import pentru produsele menţionate în alineatul precedent.
Articolul 137
Calcularea taxelor la import pentru orezul decorticat
(1) Sub rezerva articolului 135, taxa la import pentru orezul decorticat cu codul NC 1006 20 este stabilită de către Comisie fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1) în termen de zece zile de la sfârşitul perioadei de referinţă în cauză, conform anexei XVII punctul 1.
Comisia stabileşte fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1) o nouă taxă aplicabilă în cazul în care calculele efectuate în temeiul anexei menţionate anterior indică o necesitate de modificare a taxei existente. Taxa precedent stabilită se aplică până în momentul în care se stabileşte această nouă taxă.
(2) Pentru calculul importurilor menţionate la anexa XVII punctul 1 se ţine cont de cantităţile pentru care licenţele de import de orez decorticat cu codul NC 1006 20 au fost eliberate pe durata perioadei de referinţă respectivă, cu excepţia licenţelor de import de orez basmati menţionat la articolul 138.
(3) Cantitatea de referinţă anuală se ridică la 449 678 de tone.
Cantitatea de referinţă parţială corespunde, pentru fiecare an de comercializare, jumătăţii cantităţii de referinţă anuale.
Articolul 138
Calcularea taxelor la import pentru orezul basmati decorticat
Sub rezerva dispoziţiilor articolului 135, varietăţile de orez basmati decorticat cu codurile NC 1006 20 17 şi 1006 20 98 enumerate în anexa XVIII beneficiază de taxe zero la import în condiţiile stabilite de Comisie.
Articolul 139
Calcularea taxelor la import pentru orezul albit
(1) Sub rezerva dispoziţiilor articolului 135, taxa la import pentru orezul semialbit sau albit având codul NC 1006 30 este stabilit de către Comisie, fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1), în termen de zece zile de la sfârşitul perioadei de referinţă în cauză, conform anexei XVII punctul 2.
Comisia stabileşte fără asistenţa comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1) o nouă taxă aplicabilă în cazul în care calculele efectuate în temeiul anexei menţionate anterior indică o necesitate de modificare a taxei existente. Taxa precedent stabilită se aplică până în momentul în care se stabileşte această nouă taxă.
(2) Pentru calculul importurilor menţionate la anexa XVII punctul 2, se ţine cont de cantităţile pentru care licenţele de import de orez albit sau semialbit cu codul NC 1006 30 au fost eliberate pe durata perioadei de referinţă respectivă.
Articolul 140
Calcularea taxelor la import pentru brizura de orez
Sub rezerva dispoziţiilor articolului 135, taxele la import pentru brizura de orez cu codul NC 1006 40 00 sunt de 65 EUR/tonă.
Articolul 141
Taxe suplimentare la import
(1) O taxă suplimentară la import se aplică importurilor efectuate la valoarea taxelor stabilite în articolele 135-140, la unul sau mai multe produse din sectoarele cerealelor, orezului, zahărului, cărnii de vită şi mânzat, laptelui şi produselor lactate, cărnii de porc, cărnii de oaie şi de capră, ouălor, cărnii de pasăre şi bananelor pentru a evita sau neutraliza efectele prejudiciabile pe piaţa comunitară care ar putea rezulta din aceste importuri, dacă:
(a) |
importurile sunt efectuate la un preţ inferior nivelului notificat de către Comunitate la OMC („preţ de declanşare”); sau |
(b) |
volumul importurilor unui an dat depăşeşte un anumit nivel („volum de declanşare”). |
Volumul de declanşare este stabilit în baza posibilităţilor de acces la piaţă, definite, dacă este cazul, ca fiind importuri raportate la consumul intern corespunzător celor trei ani precedenţi.
(2) Taxa adiţională la import nu se cere dacă importurile nu riscă să perturbe piaţa comunitară sau dacă efectele ar fi disproporţionate în raport cu obiectivul vizat.
(3) În sensul alineatului (1) litera (a), preţurile de import sunt determinate pe baza preţurilor de import CIF ale transportului în cauză.
Preţurile de import CIF se verifică în acest scop în comparaţie cu preţurile reprezentative pentru produsul respectiv de pe piaţa internaţională sau de pe piaţa de import a Comunităţii pentru produsul respectiv.
Articolul 142
Suspendarea taxelor la import în sectorul zahărului
Comisia poate suspenda, total sau parţial, aplicarea taxelor la import pentru anumite cantităţi din produsele următoare, în vederea garantării aprovizionării necesare la fabricarea produselor menţionate la articolul 62 alineatul (2):
(a) |
zahăr cu codul NC 1701; |
(b) |
izoglucoză cu codurile NC 1702 30 10, 1702 40 10, 1702 60 10 şi 1702 90 30. |
Articolul 143
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele detaliate de aplicare a prezentei secţiuni şi în special:
(a) |
în ceea ce priveşte articolul 136:
|
(b) |
în ceea ce priveşte articolul 141, produsele cărora li se aplică o taxă adiţională la import, respectiv celelalte criterii necesare pentru asigurarea aplicării alineatului (1) din articolul respectiv. |
Articolul 144
Contigente tarifare
(1) Contingentele tarifare de import aplicabile produselor menţionate la articolul 1, care rezultă din acordurile încheiate conform articolului 300 din tratat sau din orice alt act al Consiliului, sunt deschise şi gestionate de către Comisie potrivit regulilor adoptate de aceasta.
(2) Contingentele tarifare sunt gestionate astfel încât să se evite orice discriminare între operatorii economici în cauză, cu ajutorul uneia dintre metodele menţionate în continuare, al unei combinaţii de metode sau al unei alte metode adecvate:
(a) |
metoda bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (după principiul „primul sosit, primul servit”); |
(b) |
metodă de repartizare proporţional cu cantităţile solicitate la depunerea cererilor (după metoda numită a „examinării simultane”); |
(c) |
o metodă bazată pe luarea în considerare a formelor tradiţionale de comerţ (pe baza metodei denumite „ a operatorilor tradiţionali/nou-veniţi”). |
(3) Metoda de gestionare stabilită ţine seama, după caz, de nevoile de aprovizionare a pieţei Comunităţii şi necesitatea menţinerii echilibrului acesteia.
Articolul 145
Deschiderea contingentelor tarifare
Comisia prevede deschiderea contingentelor tarifare anuale, dacă este necesar, potrivit unei eşalonări adecvate pe an, şi determină metoda de gestionare de aplicat.
Articolul 146
Norme specifice
(1) În ceea ce priveşte contingentul la import de 54 703 tone de carne de vită şi mânzat congelată cu codurile NC 0202 20 30, 0202 30 şi 0206 29 91 şi destinată transformării, Consiliul, acţionând conform procedurii stabilite prin articolul 37 alineatul (2) din tratat, poate prevedea că acest contingent, total sau parţial, acoperă cantităţi echivalente de carne de calitate superioară, aplicând rata de conversiune de 4,375.
(2) În cazul contingentului tarifar la import în Spania de 2 000 000 tone de porumb şi de 300 000 tone de sorg şi a contingentului tarifar la import în Portugalia de 500 000 tone de porumb, normele detaliate menţionate la articolul 148 includ, între altele, dispoziţiile necesare la realizarea importurilor sub contingent tarifar şi, dacă este cazul, depozitarea publică a cantităţilor importate de către organismele plătitoare ale statelor membre în cauză, şi desfacerea lor pe pieţele acestor state membre.
Articolul 147
Contingente tarifare în cazul bananelor
Prezentul capitol se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1964/2005 al Consiliului (64) .
Articolul 148
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele detaliate de aplicare a prezentei secţiuni, în special în privinţa:
(a) |
garanţiilor privind natura, provenienţa şi originea produsului; |
(b) |
dispoziţiilor privind recunoaşterea documentului care permite verificarea garanţiilor prevăzute la litera (a); |
(c) |
condiţiilor de eliberare şi duratei valabilităţii licenţelor de import. |
Articolul 149
Importuri de amestecuri de cereale diverse
Taxa la import aplicabilă amestecurilor compuse din cerealele menţionate la literele (a) şi (b) ale părţii I din anexa I se stabileşte după cum urmează:
(a) |
dacă amestecul este compus din două dintre cerealele menţionate, taxa la import este aceea care se aplică:
|
(b) |
dacă amestecul este compus din mai mult de două cereale menţionate şi dacă mai multe cereale reprezintă fiecare peste 10 % din greutatea amestecului, taxa la import aplicabilă amestecului este cea mai ridicată dintre taxele la import aplicabile acestor cereale, chiar dacă valoarea taxei la import este identică pentru două sau mai multe dintre aceste cereale. Dacă o singură cereală reprezintă peste 10 % din greutatea amestecului, taxa la import este cea aplicabilă acestei cereale; |
(c) |
în cazurile care nu sunt acoperite de literele (a) şi (b), taxa la import este cea mai ridicată dintre taxele aplicabile cerealelor care compun amestecul în cauză, chiar dacă valoarea taxei la import este identică pentru două sau mai multe dintre acestea. |
Articolul 150
Importuri de amestecuri de cereale şi orez
Taxa la import aplicabilă amestecurilor compuse, pe de o parte, dintr-una sau mai multe din cerealele menţionate în anexa I partea I literele (a) şi (b), şi pe de altă parte, din unul sau mai multe din produsele menţionate în anexa I partea II literele (a) şi (b), este cea care se aplică compusului sau produselor supuse dreptului la import celui mai ridicat.
Articolul 151
Importuri de amestecuri de orez
Taxa la import aplicabilă amestecurilor compuse, pe de o parte, fie din orez care aparţine mai multor grupe sau stadii de transformare diferite, fie din orez care aparţine uneia sau mai multor grupe sau stadii de transformare diferite şi, pe de altă parte, din brizură de orez, este aceea care se aplică:
(a) |
componentei principale în greutate, în cazul în care aceasta reprezintă cel puţin 90 % din greutatea amestecului; |
(b) |
componentei supuse taxelor la import celor mai ridicate, dacă nici unul dintre componente nu reprezintă cel puţin 90 % din greutatea amestecului. |
Articolul 152
Aplicabilitatea clasificării tarifare
Dacă metoda de stabilire a taxelor la import menţionată la articolele 149-151 nu poate fi aplicată, taxa aplicabilă amestecului menţionat în articolele de mai sus este aceea care rezultă din clasificarea tarifară a amestecului.
Articolul 153
Necesarul tradiţional de aprovizionare cu zahăr pentru rafinare
(1) Sub rezerva articolului 52 alineatul (1), necesarul tradiţional de aprovizionare cu zahăr din sectorul rafinării, exprimat în zahăr alb, se stabileşte, pentru Comunitate, la 2 424 735 tone per an de comercializare.
În cursul anului de comercializare 2008/2009, necesarul tradiţional de aprovizionare este împărţit după cum urmează:
(a) |
198 748 tone pentru Bulgaria; |
(b) |
296 627 tone pentru Franţa; |
(c) |
100 000 tone pentru Italia; |
(d) |
291 633 tone pentru Portugalia; |
(e) |
329 636 tone pentru România; |
(f) |
19 585 tone pentru Slovenia; |
(g) |
59 925 tone pentru Finlanda; |
(h) |
1 128 581 tone pentru Regatul Unit. |
(2) Necesarul tradiţional de aprovizionare menţionat la primul paragraf din alineatul (1) este majorat la 65 000 tone. Această cantitate priveşte zahărul brut din trestie şi este rezervată pentru anul de comercializare 2008/2009 unicei uzine de transformare a sfeclei de zahăr în zahăr care funcţiona în 2005 în Portugalia. Uzina respectivă de transformare a zahărului este considerată a fi o rafinărie cu activitate permanentă.
(3) Licenţele de import pentru zahărul destinat rafinării se eliberează doar rafinăriilor cu activitate permanentă, cu condiţia ca respectivele cantităţi să fie mai mici decât cantităţile care pot fi importate în cadrul necesarului tradiţional de aprovizionare menţionat la alineatul (1). Licenţele în cauză nu se pot transfera decât între rafinării cu activitate permanentă, iar perioada lor de valabilitate expiră la sfârşitul anului de comercializare pentru care au fost emise.
Prezentul articol se aplică anului de comercializare 2008/2009 şi pe durata primelor 3 luni din fiecare din anii de comercializare următori.
(4) Aplicarea taxelor la importul de zahăr din trestie de zahăr care urmează a fi rafinat şi care are codul NC 1701 11 10, originar din statele menţionate în anexa XIX, este suspendat în privinţa cantităţii suplimentare necesare garantării, pentru anul de comercializare 2008/2009, a unei aprovizionări adecvate a rafinăriilor cu activitate permanentă.
Cantitatea suplimentară este stabilită de către Comisie pe baza raportului între necesarul tradiţional de aprovizionare menţionat la alineatul (1) şi planul estimativ de aprovizionare cu zahăr de rafinat pentru anul de comercializare în cauză. Acest raport poate fi revizuit de către Comisie în cursul anului de comercializare şi poate fi bazat pe evaluările forfetare istorice ale zahărului brut destinat consumului.
Articolul 154
Preţul garantat
(1) Preţurile garantate stabilite pentru zahărul ACP/India se aplică importurilor de zahăr brut şi de zahăr alb de calitate standard care provine:
(a) |
din ţările cele mai puţin dezvoltate în conformitate cu regimul menţionat la articolele 12 şi 13 din Regulamentul (CE) nr. 980/2005 al Consiliului (65); |
(b) |
din ţări enumerate în anexa XIX pentru cantitatea suplimentară menţionată la articolul 153 alineatul (3). |
(2) Cererile de licenţe de import pentru zahăr care beneficiază de un preţ garantat sunt însoţite de o licenţă de export eliberată de autorităţile ţării exportatoare, care garantează conformitatea zahărului cu normele prevăzute în acordurile corespunzătoare.
Articolul 155
Angajamente luate conform protocolului privind zahărul
Comisia poate adopta măsurile pentru a garanta că importul de zahăr ACP/India în Comunitate se efectuează în condiţiile stabilite de Protocolul 3 la anexa V din Acordul de parteneriat ACP-CE şi în acordul privind zahărul din trestie de zahăr între Comunitatea Europeană şi Republica India. Măsurile respective pot, după caz, deroga de la dispoziţiile articolului 153 din prezentul regulament.
Articolul 156
Norme de aplicare
Normele de aplicare a prezentei subsecţiuni sunt adoptate de către Comisie, în special în vederea respectării acordurilor internaţionale. Acestea pot include modificări ale anexei XIX.
Articolul 157
Importurile de cânepă
(1) Produsele următoare nu pot fi importate în Comunitate decât dacă se întrunesc următoarele condiţii:
(a) |
cânepa brută cu codul NC 5302 10 00 întruneşte condiţiile stabilite la articolul 52 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003; |
(b) |
seminţele destinate însămânţării varietăţilor de cânepă, cu codul NC ex 1207 99 15, sunt însoţite de dovada că nivelul de tetrahidrocanabinol nu este superior celui stabilit în conformitate cu articolul 52 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003; |
(c) |
seminţele de cânepă, altele decât cele destinate însămânţării, cu codul NC 1207 99 91, nu pot fi importate decât de către importatori autorizaţi de către statul membru, prin garantarea că destinaţia acestora nu este însămânţarea. |
(2) Fără a aduce atingere vreunei dispoziţii speciale care ar putea fi adoptată de Comisie conform articolului 194, importul în Comunitate a produselor indicate la alineatul (1) literele (a) şi (b) din prezentul articol fac obiectul controalelor pentru a determina dacă se întrunesc condiţiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.
(3) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive luate de către statele membre, conform tratatului şi obligaţiilor care decurg din Acordul OMC privind agricultura.
Articolul 158
Importurile de hamei
(1) Produsele din sectorul hameiului nu pot fi importate din ţări terţe decât dacă prezintă caracteristicile calitative cel puţin echivalente celor adoptate pentru aceleaşi produse recoltate în Comunitate sau fabricate din aceste produse.
(2) Produsele însoţite de o atestare eliberată de către autorităţile ţării de origine şi recunoscută ca fiind echivalentă certificatului menţionat la articolul 117, sunt considerate ca prezentând caracteristicile menţionate la alineatul (1).
În cazul pulberii de hamei, pulberii de hamei îmbogăţită cu lupulină, extractului de hamei şi a produselor amestecate de hamei, atestarea nu poate fi recunoscută ca fiind echivalentă certificatului decât în cazul în care conţinutul de acid alfa al produselor nu este inferior celui din hameiul din care au fost elaborate.
Echivalenţa acestor atestări este verificată potrivit modalităţilor stabilite de către Comisie.
Articolul 159
Măsuri de protecţie
(1) Măsuri de protecţie împotriva importurilor în Comunitate sunt luate de către Comisie, sub rezerva dispoziţiilor alineatului 3 din prezentul articol, conform Regulamentului (CE) nr. 519/94 al Consiliului (66) şi Regulamentului (CE) nr. 3285/94 al Consiliului (67).
(2) În absenţa dispoziţiilor contrarii aplicabile în virtutea oricărui alt act al Consiliului, măsurile de protecţie privind importurile în Comunitate prevăzute în cadrul acordurilor internaţionale încheiate conform articolului 300 din tratat sunt luate de către Comisie în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol.
(3) Măsurile menţionate la alineatele (1) şi (2) pot fi luate de către Comisie la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă, fără asistenţă din partea comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1). În cazul în care primeşte o cerere din partea unui stat membru, Comisia hotărăşte cu privire la aceasta în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.
Aceste măsuri sunt comunicate statelor membre şi se aplică imediat.
Oricare stat membru poate înainta Consiliului deciziile luate de Comisie în temeiul alineatelor (1) şi (2) în termen de cinci zile lucrătoare de la data notificării acestora. Consiliul se reuneşte imediat. Consiliul poate, cu o majoritate calificată, să modifice sau să anuleze decizia în cauză, în termen de o lună de la data sesizării Consiliului cu privire la aceasta.
(4) În cazul în care Comisia consideră că se impune abrogarea sau modificarea măsurilor luate în virtutea alineatelor (1) sau (2), procedează după cum urmează:
(a) |
în cazul în care Consiliul a hotărât cu privire la aceste măsuri, Comisia propune Consiliului abrogarea sau modificarea acestora; Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată; |
(b) |
în orice alte cazuri, Comisia abrogă sau modifică măsurile de protecţie fără asistenţă din partea comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1). |
Articolul 160
Suspendarea regimului de perfecţionare activă
(1) În cazul în care piaţa comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată datorită aplicării regimului de perfecţionare activă, Comisia poate suspenda, total sau parţial, la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă utilizarea acestui regim în privinţa produselor din sectoarele cerealelor, orezului, zahărului, măslinelor, cărnii de vită şi mânzat, laptelui şi produselor lactate, cărnii de porc, cărnii de oaie şi de capră, ouălor, cărnii de pasăre şi alcoolului etilic de origine agricolă. În cazul în care primeşte o cerere din partea unui stat membru, Comisia hotărăşte cu privire la aceasta în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.
Aceste măsuri sunt comunicate statelor membre şi se aplică imediat.
Măsurile asupra cărora a hotărât Comisia pot fi prezentate Consiliului, în temeiul primului paragraf, de orice stat membru în termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării lor. Consiliul se reuneşte imediat. Consiliul poate, cu o majoritate calificată, să modifice sau să anuleze măsurile în cauză, în termen de o lună de la data prezentării acestora.
(2) În măsura necesară pentru buna funcţionare a OCP, utilizarea regimului de perfecţionare activă pentru produsele menţionate la alineatul (1) poate fi interzisă total sau parţial de către Consiliu, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 37 alineatul (2) din tratat.
CAPITOLUL III
Exporturile
Articolul 161
Licenţe de export
(1) Fără a aduce atingere cazurilor în care prezentul regulament cere o licenţă la export, Comisia poate efectua exportul unuia sau mai multor produse din sectoarele următoare comunitare, pe baza prezentării unei licenţe la export:
(a) |
cereale; |
(b) |
orez; |
(c) |
zahăr; |
(d) |
ulei de măsline şi măsline de masă, în privinţa produselor menţionate la anexa I partea VII litera (a); |
(e) |
carne de vită şi mânzat; |
(f) |
lapte şi produse lactate; |
(g) |
carne de porc; |
(h) |
carne de oaie şi de capră; |
(i) |
ouă; |
(j) |
păsări de curte; |
(k) |
alcool etilic agricol. |
În sensul aplicării primului paragraf, Comisia ţine cont de necesitatea licenţelor la export pentru gestiunea pieţelor în cauză şi, în special, pentru monitorizarea exporturilor produselor în cauză.
(2) Articolele 131-133 se aplică mutatis mutandis.
(3) Comisia adoptă normele de aplicare ale alineatelor (1) şi (2), inclusiv durata de valabilitate a licenţelor şi valoarea garanţiei.
Articolul 162
Domeniul de aplicare al restituirilor la export
(1) În măsura necesară pentru a permite realizarea exporturilor pe baza cursului sau al preţurilor pieţei internaţionale şi în limitele care decurg din acordurile încheiate conform articolului 300 din tratat, diferenţa între aceste cursuri sau aceste preţuri şi preţurile Comunităţii poate fi acoperită de o restituire la export:
(a) |
pentru produsele din sectoarele următoare care urmează a fi exportate fără transformări ulterioare:
|
(b) |
pentru produsele enumerate la litera (a) punctele (i), (ii), (iii), (v) şi (vii), ce urmează a fi exportate sub formă de mărfuri care figurează în anexele XX şi XXI. |
În cazul laptelui şi produselor lactate exportate sub formă de produse enumerate în anexa XX partea IV, restituirile la export nu pot fi acordate decât pentru produsele care figurează în anexa I partea XVI literele (a)-(e) şi (g).
(2) Restituirile la export pentru produsele exportate sub forma produselor transformate enumerate în anexele XX şi XXI nu pot fi mai mari decât cele aplicabile aceloraşi produse exportate în aceeaşi stare.
(3) În măsura necesară pentru a ţine cont de particularităţile de elaborare a anumitor băuturi spirtoase obţinute pe bază de cereale, criteriile de acordare a restituirilor la export menţionate la alineatele (1) şi (2) şi procedura de verificare pot fi adaptate la această situaţie specială de către Comisie.
Articolul 163
Repartiţia restituirilor la export
Cantităţile care pot fi exportate cu restituire la export sunt alocate în conformitate cu metoda:
(a) |
cea mai adaptată naturii produsului şi situaţiei pieţei în cauză, permiţând cea mai eficientă utilizare a resurselor disponibile, ţinând seama de eficacitatea şi structura exporturilor Comunităţii, fără a crea discriminări între operatorii economici implicaţi şi, în special, între micii şi marii operatori economici; |
(b) |
cea mai puţin greoaie din punct de vedere administrativ pentru operatorii economici, ţinând seama de cerinţele administrative; |
(c) |
evită orice discriminare între operatorii vizaţi. |
Articolul 164
Stabilirea restituirilor la export
(1) Restituirea la export este aceeaşi pentru întreaga Comunitate. Acestea pot fi diferenţiate potrivit destinaţiei, în special dacă se impune datorită situaţiei pieţei mondiale, necesităţilor specifice ale anumitor pieţe sau obligaţiilor care decurg din acordurile încheiate conform articolului 300 din tratat.
(2) Restituirile sunt fixate de către Comisie.
Această stabilire poate avea loc:
(a) |
în mod periodic; |
(b) |
prin licitaţie pentru produsele pentru care procedura respectivă a fost prevăzută înainte de data de aplicare a prezentului regulament în conformitate cu articolul 204 alineatul (2). |
Cu excepţia cazului în care este stabilită prin licitaţie, lista produselor pentru care se oferă restituiri la export şi valoarea acestei restituiri se stabileşte cel puţin o dată la trei luni. Cu toate acestea, valoarea restituirii poate rămâne la acelaşi nivel pentru mai mult de trei luni şi poate, în cazul în care este necesar, să fie modificată în perioada respectivă de către Comisie, fără asistenţă din partea comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1), la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă.
(3) La fixarea restituirilor aplicabile unui produs dat, se ţine cont de unul sau de mai multe din elementele următoare:
(a) |
situaţia existentă şi tendinţele pe viitor cu privire la:
|
(b) |
obiectivele organizării pieţei comune, care sunt asigurarea unei situaţii echilibrate şi dezvoltarea naturală a preţurilor şi a schimburilor comerciale pe această piaţă; |
(c) |
nevoia de a evita perturbările care pot cauza un dezechilibru prelungit între cerere şi ofertă pe piaţa comunitară; |
(d) |
aspectul economic al exporturilor propuse; |
(e) |
limitele care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 300 din tratat; |
(f) |
necesitatea de a instaura un echilibru între utilizarea produselor de bază comunitare în fabricarea produselor transformate destinate exportului către ţări terţe şi utilizarea de produse originare din ţări terţe, admise în regimul de perfecţionare; |
(g) |
cele mai favorabile costuri de comercializare şi de transport de pe pieţele Comunităţii în porturile Comunităţii sau alte locaţii de export din cadrul Comunităţii, precum şi costurile de expediere până în ţările de destinaţie; |
(h) |
cererea pe piaţa Comunităţii; |
(i) |
în privinţa sectoarelor de carne de porc, ouă şi carne de pasăre, diferenţa dintre preţurile din Comunitate şi preţurile de pe piaţa internaţională pentru cantitatea de cereale furajere necesare producţiei în Comunitate a produselor acestor sectoare. |
(4) O valoare corectivă aplicabilă restituirilor la export poate fi fixată de către Comisie în privinţa sectoarelor de cereale şi orez. Cu toate acestea, dacă este necesar, Comisia poate modifica valorile corective, fără asistenţă din partea comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1).
Dispoziţiile primului alineat pot fi de asemenea aplicate produselor exportate sub formă de mărfuri enumerate în anexa XX.
Articolul 165
Restituiri la export pentru malţul aflat în stoc
În cursul primelor trei luni ale anului de comercializare, în cazul exportului de malţ aflat în stoc la sfârşitul anului precedent sau fabricat din orz în aflat stoc la această dată, restituirea aplicabilă este cea care ar fi fost aplicată, pentru licenţa de export respectivă, în cazul unui export în ultima lună a anului de comercializare precedent.
Articolul 166
Adaptarea restituirilor la export pentru cereale
În absenţa dispoziţiilor contrarii adoptate de către Comisie, restituirea aplicabilă produselor enumerate la literele (a) şi (b) din anexa I partea I, stabilită conform articolului 167 alineatul (2), este adaptată de către Comisie în funcţie de nivelul de majorări lunare aplicabile preţului de intervenţie şi, dacă este cazul, variaţiilor acestui preţ.
Primul alineat poate fi aplicat, în totalitate sau parţial, produselor enumerate la literele (c) şi (d) din anexa I partea I şi exportate sub forma mărfurilor menţionate în anexa XX partea I. În acest caz, adaptarea menţionată la primul paragraf este corectată prin aplicarea majorării lunare cu un coeficient care exprimă raportul între cantitatea produsului de bază şi cantitatea acestuia conţinută în produsul transformat exportat sau utilizat în mărfurile exportate.
Articolul 167
Acordarea restituirilor la export
(1) În privinţa produselor enumerate la articolul 162 alineatul (1) litera (a) exportate ca atare fără transformare, restituirea nu este acordată decât la cerere şi cu condiţia prezentării unei licenţe de export.
(2) Valoarea restituirilor aplicabile produselor menţionate la alineatul (1) este cea care este valabilă în ziua cererii licenţei sau, după caz, cea care se obţine din procedura de adjudecare în cauză, şi în cazul unei restituiri diferenţiate, cea care este aplicabilă în aceeaşi zi:
(a) |
pentru destinaţia indicată pe licenţă; sau |
(b) |
după caz, la destinaţia reală, în cazul în care aceasta diferă de destinaţia indicată pe licenţă, caz în care suma aplicabilă nu poate depăşi suma aplicabilă destinaţiei indicate pe licenţă. |
Se pot lua măsuri corespunzătoare în vederea prevenirii utilizării abuzive a flexibilităţii prevăzute în prezentul alineat.
(3) Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate decide că licenţele la export pot fi eliberate ex post în cazul ouălor de incubaţie şi a puilor de o zi.
(4) Se poate decide, conform procedurii stabilite la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului (68) să se aplice dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) mărfurilor menţionate la articolul 162 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament.
(5) Comisia poate acorda derogări de la alineatele (1) şi (2) pentru produsele care beneficiază de restituiri la export în cadrul de acţiuni de ajutor alimentar.
(6) Restituirea este plătită dacă se aduce dovada că:
(a) |
produsele au fost exportate în afara Comunităţii; |
(b) |
în cazul unei restituiri diferenţiate, produsele au ajuns la destinaţia indicată pe licenţă sau la o altă destinaţie pentru care s-a fixat o restituire, fără a se aduce atingere dispoziţiilor alineatului (2) litera (b). |
Cu toate acestea, Comisia poate autoriza excepţii de la regulă, cu condiţia ca să fie fixate condiţiile de natură să ofere garanţii echivalente.
(7) Comisia poate fixa alte condiţii la acordarea de restituiri la export pentru unul sau mai multe produse. Acestea pot fi:
(a) |
faptul că restituirile nu sunt plătite decât pentru produsele de origine comunitară; |
(b) |
faptul că valoarea restituirilor pentru produsele importate este limitată la taxele percepute la import dacă acestea sunt inferioare restituirii aplicabile. |
Articolul 168
Restituiri la export pentru animalele vii din sectorul cărnii de vită şi mânzat
În privinţa produselor din sectorul de carne de vită şi mânzat, acordarea şi plata restituirilor la exportul de animale vii este subordonată dispoziţiilor prevăzute prin legislaţia comunitară privind bunăstarea animalelor şi, în special, privind protecţia animalelor în cursul transportului.
Articolul 169
Limite la export
Respectarea angajamentelor privind volumul, care decurg din acorduri încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, se asigură pe baza licenţelor de export emise pentru perioadele de referinţă aplicabile produselor respective. În ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor care decurg din Acordul OMC privind agricultura, sfârşitul unei perioade de referinţă nu afectează valabilitatea licenţelor de export.
Articolul 170
Norme de aplicare
Comisia adoptă normele de aplicare a prezentei secţiuni, în special:
(a) |
privind redistribuirea cantităţilor exportabile care nu fost alocate sau utilizate; |
(b) |
privind norme de calitate şi alte cerinţe şi condiţii specifice aplicabile produselor eligibile pentru o restituire la export; |
(c) |
privind modalităţile de supraveghere a faptului că operaţiunile care dau dreptul la plata restituirilor şi a tuturor altor valori legate de operaţiunile de export au fost efectiv desfăşurate şi executate corect, inclusiv verificări fizice şi examinarea documentelor. |
Comisia efectuează orice alte modificări necesare ale anexei XX ţinând seama de criteriile menţionate la articolul 8 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 3448/93.
Cu toate acestea, modalităţile de aplicare a articolului 167 pentru produsele menţionate la articolul 162 alineatul (1) litera (b) sunt adoptate conform procedurii prevăzute la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 3448/93.
Articolul 171
Gestionarea contingentelor tarifare deschise de către ţările terţe
(1) În privinţa laptelui şi produselor lactate, dacă un acord încheiat conform articolului 300 din tratat prevede gestiunea totală sau parţială a unui contingent tarifar deschis de către o ţară terţă, metoda de gestiune de aplicat şi modalităţile aferente sunt adoptate de către Comisie.
(2) Contingentele tarifare menţionate la alineatul (1) sunt gestionate astfel încât să se evite orice discriminare între operatorii economici în cauză, şi care garantează utilizarea completă a tuturor posibilităţilor disponibile conform contingentului în cauză, cu ajutorul uneia dintre metodele menţionate în continuare, al unei combinaţii de metode sau al unei alte metode adecvate:
(a) |
metoda bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (după principiul „primul sosit, primul servit”); |
(b) |
metodă de repartizare proporţional cu cantităţile solicitate la depunerea cererilor (după metoda numită a „examinării simultane”); |
(c) |
metodă bazată pe luarea în considerare a curentelor comerciale tradiţionale (după metoda denumită „a operatorilor tradiţionali/nou-veniţi”). |
Articolul 172
Certificate pentru produsele care beneficiază de un tratament special la importul într-o ţară terţă
(1) La exportul produselor care, conform acordurilor încheiate de către Comunitate în virtutea articolului 300 din tratat, pot beneficia de un tratament special la importul într-o ţară terţă dacă anumite condiţii sunt îndeplinite, autorităţile competente ale statelor membre eliberează, la cerere şi după controale adecvate, un document care atestă că aceste condiţii sunt îndeplinite.
(2) Normele de aplicare a prezentului articol sunt adoptate de către Comisie.
Articolul 173
Preţuri minime de export
(1) În fiecare an, pentru fiecare din produsele sectorului plantelor vii cu codul NC 0601 10, unul sau mai multe preţuri minime la export către ţări terţe pot fi fixate de către Comisie în timp util, anterior sezonului de comercializare.
Exportul acestor produse nu este autorizat decât dacă se efectuează la un preţ superior sau egal preţului minim fixat pentru produsul în cauză.
(2) Normele detaliate de aplicare a alineatului (1) sunt adoptate de către Comisie, ţinându-se seama de obligaţiile care decurg din acordurile încheiate conform articolului 300 alineatul (2) din tratat.
Articolul 174
Suspendarea regimului de perfecţionare pasivă
(1) În cazul în care piaţa comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată din cauza aplicării regimului de perfecţionare pasivă, Comisia poate suspenda, la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă, folosirea acestui regim pentru produsele din sectoarele de cereale, orez, zahăr, măsline, cărnii de vită şi mânzat, lapte şi produse lactate, carne de porc, carne de oaie şi de capră şi păsări de curte. În cazul în care primeşte o cerere din partea unui stat membru, Comisia hotărăşte cu privire la aceasta în termen de cinci zile.
Aceste măsuri sunt comunicate statelor membre şi se aplică imediat.
Oricare stat membru poate prezenta Consiliului măsurile luate de Comisie în temeiul primului paragraf în termen de cinci zile lucrătoare de la data notificării acestora. Consiliul se reuneşte imediat. Consiliul poate, cu o majoritate calificată, să modifice sau să anuleze măsurile în cauză, în termen de o lună de la data prezentării acestora.
(2) În măsura necesară pentru buna funcţionare a OCP, utilizarea regimului de perfecţionare pasivă pentru produsele menţionate la alineatul (1) poate fi interzisă total sau parţial de către Consiliu, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 37 alineatul (2) din tratat.
PARTEA IV
REGULI DE CONCURENŢĂ
CAPITOLUL I
Reguli aplicabile întreprinderilor
Articolul 175
Aplicarea articolelor 81-86 din tratat
Sub rezerva unor dispoziţii contrare din cuprinsul prezentului regulament, articolele 81-86 din tratat şi normele de punere în aplicare a acestora, sub rezerva dispoziţiilor articolului 169 din prezentul regulament, se aplică ansamblului acordurilor, deciziilor şi practicilor menţionate la articolul 81 alineatul (1) şi la articolul 82 din tratat, care se raportează la producţia de sau comerţul cu produsele enumerate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(h), litera (k) şi literele (m)-(u) şi la articolul (1) alineatul (3) din prezentul regulament.
Articolul 176
Excepţii
(1) Articolul 81 alineatul (1) din tratat nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor menţionate la articolul 175 din prezentul regulament, care fac parte integrantă dintr-o organizaţie naţională de piaţă sau care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor enunţate la articolul 33 din tratat.
În special, articolul 81 alineatul (1) din tratat, nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor exploatărilor agricole, asociaţiilor de exploatatori agricoli sau asociaţiilor unor asemenea asociaţii care aparţin unui singur stat membru care se referă la producţia sau la vânzarea produselor agricole sau utilizarea instalaţiilor comune de stocare, de tratare sau de transformare a produselor agricole şi din care nu decurge obligaţia de a practica preţuri identice, cu excepţia cazului în care Comisia constată că astfel concurenţa este exclusă sau că obiectivele articolului 33 din tratat sunt periclitate.
(2) După consultarea statelor membre şi ţinând cont de opinia întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi interesate, precum şi a oricărei alte persoane fizice sau juridice considerate necesare, Comisia, sub rezerva controlului Curţii de Justiţie, are competenţa exclusivă de a hotărî, printr-o decizie care se publică, pentru care acorduri, decizii şi practici sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (1).
Comisia hotărăşte fie din oficiu, fie la cererea unei autorităţi competente a unui stat membru sau la cererea unei întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi interesate.
(3) Publicarea deciziei menţionate la alineatul (2) primul paragraf menţionează numele părţilor interesate şi reia esenţialul deciziei. Aceasta ia în considerare interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor lor de afaceri.
Articolul 177
Acorduri şi practici concertate în sectorul tutunului
(1) Articolul 81 alineatul (1) din tratat nu se aplică acordurilor şi practicilor concertate ale organizaţiilor interprofesionale recunoscute în sectorul tutunului, menite a pune în aplicare scopurile menţionate la articolul 123 litera (c) din prezentul regulament, cu condiţia ca:
(a) |
acordurile şi practicile comune să fie notificate Comisiei; |
(b) |
Comisia, într-un termen de 3 luni de la data primirii tuturor elementelor necesare, să nu considere că aceste acorduri sau practici comune sunt incompatibile cu regulile comunitare în materie de concurenţă. |
Acordurile şi practicile comune de mai sus nu pot fi puse în aplicare în cursul acestui termen de 3 luni.
(2) Acordurile şi practicile comune sunt declarate contrarii regulilor comunitare în materie de concurenţă în cazul în care:
(a) |
pot duce la orice formă de divizare a pieţei în cadrul Comunităţii; |
(b) |
pot afecta buna funcţionare a organizării pieţelor; |
(c) |
pot crea denaturări ale concurenţei ce nu sunt esenţiale în îndeplinirea obiectivelor politicii agricole comune urmărite prin măsura adoptată de organizaţia sectorială; |
(d) |
conduc la stabilizarea preţurilor sau cotelor, fără a aduce atingere măsurilor luate de organizaţiile sectoriale la aplicarea dispoziţiilor specifice ale reglementărilor Comunităţii; |
(e) |
pot genera discriminare sau pot elimina concurenţa cu privire la o parte substanţială a produselor respective. |
(3) În cazul în care Comisia constată, după expirarea termenului de 3 luni menţionat la alineatul (1) litera (b), că aceste condiţii de aplicare a prezentului capitol nu sunt întrunite, fără asistenţă din partea comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1), ia o decizie declarând articolul 81 alineatul (1) din tratat aplicabil acordului sau practicii comune în cauză.
Această decizie nu poate fi pusă în aplicare anterior datei notificării sale la organizaţia sectorială interesată, în afara cazului în care aceasta din urmă a dat indicaţii inexacte sau a utilizat în mod incorect exonerarea prevăzută la alineatul (1).
Articolul 178
Efectul obligatoriu al acordurilor şi practicilor comune asupra terţilor în sectorul tutunului
(1) Organizaţiile sectoriale din sectorul tutunului pot solicita ca anumite acorduri sau practici concertate să devină obligatorii, pe o durată determinată, pentru operatorii individuali şi grupurile din sectorul economic în cauză care nu sunt membri ai ramurilor profesionale pe care aceştia le reprezintă, în zona în care îşi exercită activitatea.
Pentru ca aplicarea normelor acestora să fie extinsă, organizaţiile sectoriale trebuie să reprezinte cel puţin două treimi din producţia şi/sau din comerţul în cauză. În cazul în care se intenţionează ca normele să fie extinse pentru a acoperi un domeniu de aplicare interregional, organizaţiile sectoriale trebuie să dovedească că posedă un grad minim de reprezentativitate, pentru fiecare din ramurile regrupate, în fiecare regiune în cauză.
(2) Normele pentru care se cere o extindere a domeniului de aplicare trebuie să fi fost în vigoare de cel puţin un an şi să se refere la unul dintre obiectele următoare:
(a) |
cunoaşterea producţiei şi a pieţei; |
(b) |
stabilirea calităţilor minime; |
(c) |
utilizarea de metode de cultivare compatibile cu protecţia mediului; |
(d) |
stabilirea standardelor minime de ambalare şi prezentare; |
(e) |
utilizarea seminţelor certificate şi monitorizarea calităţii produselor. |
(3) Extinderea normelor face obiectul aprobării Comisiei.
Articolul 179
Norme de aplicare în privinţa acordurilor şi practicilor concertate în sectorul tutunului
Comisia prevede norme detaliate pentru punerea în aplicare a articolelor 177 şi 178, inclusiv norme privind notificările şi publicarea.
CAPITOLUL II
Reguli în materie de ajutor financiar de stat
Articolul 180
Aplicarea articolelor 87, 88 şi 89 din tratat
Sub rezerva unor dispoziţii contrare din cuprinsul prezentului regulament şi, în special, cu excepţia ajutorului financiar de stat menţionat la articolul 182 din prezentul regulament, articolele 87, 88 şi 89 din tratat se aplică producţiei de şi comerţului cu produsele menţionate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(h), litera (k) şi literele (m)-(u) şi la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament.
Articolul 181
Dispoziţii specifice privind sectorul laptelui şi al produselor lactate
Sub rezerva dispoziţiilor articolului 87 alineatul (2) din tratat, sunt interzise ajutoarele ale căror valoare se determină în funcţie de preţul sau de calitatea produselor enumerate în partea XVI a anexei I la prezentul regulament.
Sunt de asemenea interzise măsurile naţionale care permit egalizarea între preţurile produselor enumerate în partea XVI a anexei I la prezentul regulament.
Articolul 182
Dispoziţii naţionale specifice
(1) Sub rezerva autorizării de către Comisie, ajutoarele financiare pentru producţia şi comercializarea cărnii de ren şi a produselor derivate (NC ex 0208 şi ex 0210) pot fi acordate de către Finlanda şi Suedia în măsura în care nu rezultă o creştere a nivelurilor tradiţionale de producţie.
(2) Sub rezerva autorizării de către Comisie, Finlanda poate acorda ajutoare financiare pentru anumite cantităţi de seminţe de cereale produse exclusiv în Finlanda datorită condiţiilor sale climaterice speciale.
(3) Statele membre care îşi reduc cota de zahăr cu peste 50 % din cota de sfeclă de zahăr stabilită la 20 februarie 2006 în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 pot acorda producătorilor de sfeclă de zahăr un ajutor financiar de stat provizoriu pe durata perioadei pentru care ajutorul financiar provizoriu este plătit în conformitate cu titlul IV capitolul 10f din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Pe baza unei cereri depuse de oricare din statele membre în cauză, Comisia decide asupra sumei totale a ajutorului de stat disponibil pentru măsura respectivă.
Pentru Italia, ajutorul temporar prevăzut la primul paragraf nu depăşeşte un total de 11 EUR per an de comercializare şi per tonă de sfeclă de zahăr şi se acordă producătorilor de sfeclă şi pentru transportul acesteia.
Finlanda poate acorda producătorilor de sfeclă de zahăr un ajutor de până la 350 EUR per hectar şi per an de comercializare.
Statele membre în cauză informează Comisia în termen de treizeci de zile de la sfârşitul fiecărui an de comercializare cu privire la valoarea ajutorului de stat acordat efectiv în cursul anului de comercializare în cauză.
(4) Fără a aduce atingere aplicării articolului 88 alineatul (1) şi articolului 88 alineatul (3) prima teză din tratat, până la data de 31 decembrie 2010, Germania poate acorda un ajutor, în cadrul monopolului german de alcool, pentru produsele care, după ce au fost supuse unei noi transformări, sunt comercializate sub denumirea „alcool etilic de origine agricolă” şi care sunt enumerate în anexa I la tratat. Valoarea totală a acestui ajutor nu depăşeşte 110 milioane EUR pe an.
Germania prezintă Comisiei, până la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport privind funcţionarea sistemului.
PARTEA V
DISPOZIŢII SPECIALE APLICABILE ANUMITOR SECTOARE
Articolul 183
Prelevări promoţionale în sectorul laptelui şi produselor lactate
Fără a aduce atingere aplicării articolelor 87, 88 şi 89 din tratat prevăzută la articolul 180 din prezentul regulament, un stat membru poate impune o prelevare promoţională producătorilor de lapte de pe teritoriul său pentru cantităţile de lapte sau echivalent lapte comercializate pentru a finanţa măsurile de promovare a consumului în cadrul Comunităţii, de extindere a pieţelor în sectorul laptelui şi produselor lactate şi de îmbunătăţire a calităţii acestora.
Articolul 184
Raportarea cu privire la anumite sectoare
Comisia prezintă un raport:
1. |
Consiliului, înainte de data de 30 septembrie 2008, privind sectorul furajelor uscate, pe baza unei evaluări a dispoziţiilor prevăzute în prezentul regulament, raport privind în special dezvoltarea suprafeţelor consacrate leguminoaselor şi altor furaje verzi, producţia de furaje uscate şi economia de combustibili fosili realizată. Raportul este însoţit, dacă este necesar, de propuneri adecvate; |
2. |
la fiecare 3 ani şi pentru prima oară până la data de 31 decembrie 2010, Parlamentului European şi Consiliului, privind punerea în aplicare a măsurilor privind sectorul apicol, prezentate în partea II titlul I capitolul IV secţiunea VI; |
3. |
înainte de 31 decembrie 2009, Parlamentului European şi Consiliului, asupra aplicării derogării menţionate la articolul 182 alineatul (4) în privinţa monopolului german de alcool, inclusiv evaluarea ajutoarelor acordate în cadrul monopolului german de alcool împreună cu toate propunerile adecvate. |
Articolul 185
Înregistrarea contractelor în sectorul hameiului
(1) Orice contract de livrare de hamei produs în Comunitate încheiat între, pe de o parte, un producător sau o asociaţie de producători şi, pe de altă parte, un cumpărător, este înregistrat de către organismele desemnate în acest scop de către fiecare stat membru producător interesat.
(2) Contractele pentru livrarea de cantităţi determinate la preţuri convenite pe o perioadă ce acoperă una sau mai multe recolte şi încheiate înainte de 1 august al anului primei recolte vizate se numesc „contracte încheiate în avans”. Ele fac obiectul unei înregistrări separate.
(3) Datele ce fac obiectul înregistrării nu pot fi utilizate decât în scopul aplicării prezentului regulament.
(4) Comisia adoptă modalităţile privind înregistrarea contractelor de livrare de hamei.
Articolul 186
Perturbarea preţurilor pe piaţa internă
Comisia poate lua măsurile necesare în următoarele situaţii, dacă acestea ar putea continua şi datorită acestui fapt ar perturba sau ar risca să perturbe pieţele:
(a) |
în privinţa produselor din sectoarele cerealelor, zahărului, hameiului, cărnii de vită şi mânzat, cărnii de oaie şi de capră, în cazul în care preţul unuia dintre aceste produse pe piaţa comunitară creşte sau scade în mod semnificativ; |
(b) |
în privinţa produselor din sectoarele cărnii de porc, ouălor şi păsărilor de curte şi în privinţa uleiului de măsline, în cazul în care preţul unuia dintre aceste produse pe piaţa comunitară creşte sau scade în mod semnificativ. |
Articolul 187
Perturbări cauzate de cotaţii sau preţuri de pe piaţa internaţională
În cazul în care cursurile sau preţurile unuia sau mai multor produse din sectoarele de cereale, orez, zahăr, lapte sau produse lactate, ating pe piaţa internaţională un nivel care perturbă sau riscă să perturbe disponibilul necesar de aprovizionare a pieţei comunitare şi dacă această situaţie ar putea continua sau s-ar putea agrava, Comisia poate lua măsurile necesare în sectoarele în cauză. Aceasta poate, în special, suspenda total sau parţial, aplicarea de taxe la import pentru anumite cantităţi.
Articolul 188
Condiţii privind măsurile care trebuie aplicate în caz de perturbări şi norme de aplicare
(1) Măsurile prevăzute la articolele 186 şi 187 pot fi adoptate:
(a) |
cu condiţia ca alte măsuri disponibile în virtutea prezentului regulament să se dovedească insuficiente; |
(b) |
având în vedere obligaţiile care decurg din acordurile încheiate conform articolului 300 alineatul (2) din tratat. |
(2) Comisia poate adopta normele detaliate de aplicare a articolelor 186 şi 187.
Articolul 189
Comunicări privind sectorul alcoolului etilic
(1) În privinţa produselor din sectorul de alcool etilic, statele membre comunică Comisiei următoarele informaţii:
(a) |
producţia de alcool etilic de origine agricolă, exprimată în hectolitri de alcool pur, defalcată pe produsele producătoare de alcool utilizate; |
(b) |
volumul de alcool etilic de origine agricolă care a fost vândut, exprimat în hectolitri de alcool pur, defalcat pe sectoare de destinaţie; |
(c) |
stocurile de alcool etilic de origine agricolă disponibile în statul membru la sfârşitului anului anterior; |
(d) |
producţia prognozată pentru anul curent. |
Comisia adoptă normele de comunicare a acestor informaţii şi, în special, periodicitatea acestor comunicări şi definirea sectoarelor de destinaţie.
(2) Pe baza informaţiilor menţionate la alineatul (1) şi a oricăror alte informaţii disponibile, Comisia, fără asistenţă din partea comitetului menţionat la articolul 195 alineatul (1), stabileşte un bilanţ comunitar al pieţei de alcool etilic de origine agricolă pentru anul precedent şi o estimare de bilanţ pentru anul în curs.
Bilanţul comunitar cuprinde, de asemenea, informaţii privind alcoolul etilic de origine neagricolă. Comisia adoptă conţinutul precis şi modalităţile de colectare a acestor informaţii.
În sensul prezentului alineat, prin „alcool etilic de origine neagricolă” se înţelege produsele cu codurile NC 2207, 2208 90 91 şi 2208 90 99 care nu au fost obţinute din produse agricole specifice enumerate în anexa I la tratat.
(3) Comisia comunică statelor membre bilanţul menţionat la alineatul (2).
PARTEA VI
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 190
Dispoziţii financiare
Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 şi dispoziţiile adoptate pentru punerea sa în aplicare se aplică cheltuielilor efectuate de către statele membre pentru a satisface obligaţiile care decurg din prezentul regulament.
Articolul 191
Urgenţe
Comisia adoptă măsurile care sunt în acelaşi timp necesare şi justificate pentru soluţionarea în regim de urgenţă a problemelor practice specifice.
Măsurile menţionate pot deroga de la dispoziţiile prezentului regulament, dar numai în măsura şi pentru perioada în care acest lucru este strict necesar.
Articolul 192
Schimbul de informaţii între statele membre şi Comisie
(1) Statele membre şi Comisia îşi comunică reciproc toate informaţiile necesare aplicării prezentului regulament sau monitorizării şi analizei pieţei, prin respectarea obligaţiilor internaţionale privind produsele menţionate la articolul 1.
(2) Comisia adoptă normele potrivit cărora se determină informaţiile necesare aplicării alineatului (1), respectiv cele privind forma, conţinutul, calendarul şi termenele limită şi aranjamentele pentru transmiterea sau punerea la dispoziţie a informaţiilor şi documentelor.
Articolul 193
Clauza privind frauda
Fără a aduce atingere vreunei dispoziţii speciale, nici un avantaj prevăzut de prezentul regulament nu este acordat persoanelor fizice sau juridice în privinţa cărora s-a stabilit că au fost create în mod artificial condiţiile cerute în vederea obţinerii acestor avantaje, în contradicţie cu obiectivele prezentului regulament.
Articolul 194
Controale şi măsuri administrative şi sancţiuni administrative şi raportarea acestora
Comisia determină:
(a) |
normele privind controalele administrative şi controalele fizice care trebuie realizate de către statele membre în privinţa respectării obligaţiilor care decurg din aplicarea prezentului regulament; |
(b) |
sistemul de aplicare a măsurilor administrative şi a sancţiunilor administrative în cazul nerespectării oricăreia dintre obligaţiile decurgând din aplicarea prezentului regulament; |
(c) |
regulile cu privire la recuperarea sumelor plătite în mod neîntemeiat care decurg din aplicarea prezentului regulament; |
(d) |
normele în materie de raportare a controalelor efectuate şi a rezultatelor acestora. |
Sancţiunile administrative menţionate la litera (b) sunt în funcţie de gravitatea, extinderea, persistenţa şi repetarea nerespectării constatate.
PARTEA VII
NORME DE PUNERE ÎN APLICARE, TRANZITORII ŞI FINALE
CAPITOLUL I
Dispoziţii de punere în aplicare
Articolul 195
Comitetul
(1) Comisia este asistată de Comitetul de gestiune a organizării comune a pieţelor agricole (denumit în continuare „comitetul”).
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 şi 7 din Decizia 1999/468/CE.
Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la o lună.
Articolul 196
Organizarea comitetului
Pentru organizarea reuniunilor comitetului menţionat la articolul 195, se ţine seama în special de măsura responsabilităţilor acestuia, de particularităţile subiectului în discuţie şi de necesitatea unei expertize adecvate.
CAPITOLUL II
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 197
Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 1493/1999
Articolele 74-76 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 se elimină.
Articolul 198
Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 2200/96
Articolele 46 şi 47 din Regulamentul (CE) nr. 2200/96 se elimină.
Articolul 199
Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 2201/96
Articolele 29 şi 30 din Regulamentul (CE) nr. 2201/96 se elimină.
Articolul 200
Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 1184/2006
Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 se modifică după cum urmează:
1. |
Titlul se înlocuieşte cu următorul text: „Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 al Consiliului din 24 iulie 2006 privind aplicarea anumitor norme de concurenţă la producţia şi comerţul cu anumite produse agricole”. |
2. |
Articolul 1 se înlocuieşte cu următorul text: „Articolul 1 Prezentul regulament stabileşte normele de punere în aplicare privind aplicabilitatea articolelor 81-86 şi a anumitor dispoziţii ale articolului 88 din tratat în privinţa producţiei şi comerţului cu produsele enumerate în anexa I la tratat, cu excepţia produselor menţionate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(h), litera (k) şi literele (m)-(u) şi la articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (69). Articolul 1a Articolele 81-86 din tratat şi dispoziţiile pentru punerea în aplicare a acestora, sub rezerva dispoziţiilor articolului 2 din prezentului regulament, se aplică ansamblului de acorduri, decizii şi practici menţionate la articolul 81 alineatul (1) şi 82 din tratat care se raportează la producţia sau la comerţul cu produsele menţionate la articolul 1. |
3. |
La articolul 2 alineatul (1), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text: „(1) Articolul 81 alineatul (1) din tratat nu se aplică acelor acorduri, decizii şi practici menţionate la articolul 1a din prezentul regulament care fac parte integrantă dintr-o organizaţie naţionale de piaţă sau care sunt necesare la realizarea obiectivelor enunţate la articolul 33 din tratat.” |
4. |
Articolul 3 se înlocuieşte cu următorul text: „Articolul 3 Articolul 88 alineatul (1) şi articolul 88 alineatul (3) prima teză din tratat se aplică ajutoarelor financiare acordate la producţia sau la comerţul cu produsele menţionate la articolul 1.” |
Articolul 201
Abrogări
(1) Sub rezerva dispoziţiilor de la alineatul (3), se abrogă următoarele regulamente:
(a) |
Regulamentele (CEE) nr. 234/68, (CEE) nr. 827/68, (CEE) nr. 2517/69, (CEE) nr. 2728/75, (CEE) nr. 1055/77, (CEE) nr. 2931/79, (CEE) nr. 1358/80, (CEE) nr. 3730/87, (CEE) nr. 4088/87, (CEE) nr. 404/93, (CE) nr. 670/2003 şi (CE) nr. 797/2004, începând cu 1 ianuarie 2008; |
(b) |
Regulamentele (CEE) nr. 707/76, (CE) nr. 1786/2003, (CE) nr. 1788/2003 şi (CE) nr. 1544/2006 începând cu 1 aprilie 2008; |
(c) |
Regulamentele (CEE) nr. 315/68, (CEE) nr. 316/68, (CEE) nr. 2729/75, (CEE) nr. 2759/75, (CEE) nr. 2763/75, (CEE) nr. 2771/75, (CEE) nr. 2777/75, (CEE) nr. 2782/75, (CEE) nr. 1898/87, (CEE) nr. 1906/90, (CEE) nr. 2204/90, (CEE) nr. 2075/92, (CEE) nr. 2077/92, (CEE) nr. 2991/94, (CE) nr. 2597/97 (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1255/1999, (CE) nr. 2250/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CE) nr. 2529/2001, (CE) nr. 1784/2003, (CE) nr. 865/2004, (CE) nr. 1947/2005, (CE) nr. 1952/2005 şi (CE) nr. 1028/2006, începând cu 1 ianuarie 2008; |
(d) |
Regulamentul (CE) nr. 1785/2003 începând cu 1 septembrie 2008; |
(e) |
Regulamentul (CE) nr. 318/2006 începând cu 1 octombrie 2008; |
(f) |
Regulamentele (CEE) nr. 3220/84, (CEE) nr. 386/90, (CEE) nr. 1186/90, (CEE) nr. 2137/92 şi (CE) nr. 1183/2006 începând cu 1 ianuarie 2009. |
(2) Decizia 74/583/CEE se abrogă începând cu 1 ianuarie 2008.
(3) Abrogarea regulamentelor menţionate la alineatul (1) nu aduce atingere:
(a) |
menţinerii în vigoare a actelor comunitare adoptate în temeiul regulamentelor respective; şi |
(b) |
valabilităţii, în continuare, a amendamentelor aduse de respectivele regulamente altor acte comunitare care nu sunt abrogate de prezentul regulament. |
Articolul 202
Interpretarea trimiterilor
Trimiterile la dispoziţiile şi regulamentele modificate sau abrogate de către articolele 197-201 se consideră ca referinţe la prezentul regulament şi trebuie citite conform tabelelor care figurează în anexa XXII.
Articolul 203
Norme tranzitorii
Comisia poate adopta măsurile care se impun pentru facilitarea trecerii de la regimurile prevăzute în regulamentele modificate sau abrogate prin articolele 197-201, la cele prevăzute prin prezentul regulament.
Articolul 204
Intrarea în vigoare
(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a şaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Se aplică de la 1 ianuarie 2008.
Cu toate acestea, se aplică:
(a) |
în privinţa sectoarelor cerealelor, seminţelor, hameiului, uleiului de măsline şi măslinelor de masă, inului şi cânepii, tutunului brut, cărnii de vită şi mânzat, cărnii de porc, cărnii de oaie şi de capră, ouălor şi cărnii de pasăre, de la data de 1 iulie 2008; |
(b) |
în privinţa sectorului orezului, de la data de 1 septembrie 2008; |
(c) |
în privinţa sectorului zahărului, de la data de 1 octombrie 2008 cu excepţia articolului 59 care se aplică de la data de 1 ianuarie 2008. |
(d) |
în privinţa sectoarelor de furaje uscate şi viermi de mătase, de la 1 aprilie 2008; |
(e) |
în privinţa sectorului viticol precum şi articolul 197, de la data de 1 august 2008; |
(f) |
în privinţa sectorului laptelui şi produselor lactate, cu excepţia dispoziţiilor prevăzute în partea II titlul I capitolul III, de la data de 1 iulie 2008; |
(g) |
în privinţa regimului de limitare a producţiei de lapte stabilit în partea II titlul I capitolul III, de la data de 1 aprilie 2008; |
(h) |
în privinţa grilelor comunitare destinate clasificării carcaselor menţionate la articolul 42 alineatul (1), începând cu 1 ianuarie 2009. |
Articolele 27, 39 şi 172 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008, iar articolele 149-152 începând cu data de 1 iulie 2008 pentru toate produsele în cauză.
(3) În privinţa sectorului zahărului, partea II titlul I se aplică până la sfârşitul anului de comercializare 2014/2015.
(4) Dispoziţiile privind regimul de limitare a producţiei de lapte stabilit în partea II titlul I capitolul III se aplică, potrivit articolului 66, până la data de 31 martie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Luxemburg, 22 octombrie 2007.
Pentru Consiliu
Preşedintele
J. SILVA
(1) Aviz din 24 mai 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) JO L 55, 2.3.1968, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(3) JO L 151, 30.6.1968, p. 16. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 865/2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 97).
(4) JO L 282, 1.11.1975, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005 (JO L 307, 25.11.2005, p. 2).
(5) JO L 282, 1.11.1975, p. 49. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 679/2006 (JO L 119, 4.5.2006, p. 1).
(6) JO L 282, 1.11.1975, p. 77. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 679/2006.
(7) JO L 215, 30.7.1992, p. 70. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1679/2005 (JO L 271, 15.10.2005, p. 1).
(8) JO L 47, 25.2.1993, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2013/2006 (JO L 384, 29.12.2006, p. 13).
(9) JO L 297, 21.11.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 (JO L 273, 17.10.2007, p. 1).
(10) JO L 297, 21.11.1996, p. 29. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.
(11) JO L 160, 26.6.1999, p. 21. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005.
(12) JO L 160, 26.6.1999, p. 48. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1152/2007 (JO L 258, 4.10.2007, p. 3).
(13) JO L 179, 14.7.1999, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).
(14) JO L 193, 29.7.2000, p. 16. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 953/2006 (JO L 175, 29.6.2006, p. 1).
(15) JO L 341, 22.12.2001, p. 3. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005.
(16) JO L 270, 21.10.2003, p. 78. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 735/2007 (JO L 169, 29.6.2007, p. 6).
(17) JO L 270, 21.10.2003, p. 96. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 797/2006 (JO L 144, 31.5.2006, p. 1).
(18) JO L 270, 21.10.2003, p. 114. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 456/2006 (JO L 82, 21.3.2006, p. 1).
(19) JO L 161, 30.4.2004, p. 97.
(20) JO L 312, 29.11.2005, p. 3. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1247/2007 (JO L 282, 26.10.2007, p. 1).
(21) JO L 314, 30.11.2005, p. 1.
(22) JO L 58, 28.2.2006, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1260/2007 (JO L 283, 27.10.2007, p. 1).
(23) JO L 97, 15.4.2003, p. 6.
(24) JO L 125, 28.4.2004, p. 1.
(25) JO L 286, 17.10.2006, p. 1.
(26) JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 552/2007 al Comisiei (JO L 131, 23.5.2007, p. 10).
(27) JO L 352, 15.12.1987, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2535/95 (JO L 260, 31.10.1995, p. 3).
(28) JO L 214, 4.8.2006, p. 1.
(29) JO L 119, 11.5.1990, p. 32. Regulament modificat ultima dată prin Actul de aderare din 1994.
(30) JO L 301, 20.11.1984, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 3513/93 (JO L 320, 22.12.1993, p. 5).
(31) JO L 214, 30.7.1992, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006.
(32) JO L 270, 21.10.2003, p. 123. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1186/2007 al Comisiei (JO L 265, 11.10.2007, p. 22).
(33) JO L 58, 28.2.2006, p. 42. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1261/2007 (JO L 283, 27.10.2007, p. 8).
(34) JO L 209, 11.8.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 378/2007 (JO L 95, 5.4.2007, p. 1).
(35) JO L 182, 3.7.1987, p. 36. Regulament modificat ultima dată prin Actul de aderare din 1994.
(36) JO L 351, 23.12.1997, p. 13. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1153/2007 (JO L 258, 4.10.2007, p. 6).
(37) JO L 316, 9.12.1994, p. 2.
(38) JO L 186, 7.7.2006, p. 1.
(39) JO L 173, 6.7.1990, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1029/2006 (JO L 186, 7.7.2006, p. 6).
(40) JO L 282, 1.11.1975, p. 100. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006.
(41) JO L 201, 31.7.1990, p. 7. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2583/2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 6).
(42) JO L 281, 1.11.1975, p. 18. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 3290/94 (JO L 349, 31.12.1994, p. 105).
(43) JO L 214, 4.8.2006, p. 7.
(44) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).
(45) JO L 282, 1.11.1975, p. 19.
(46) JO L 84, 31.3.1976, p. 1.
(47) JO L 128, 24.5.1977, p. 1.
(48) JO L 334, 28.12.1979, p. 8.
(49) JO L 42, 16.2.1990, p. 6. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 163/94 (JO L 24, 29.1.1994, p. 2).
(50) JO L 215, 30.7.1992, p. 80.
(51) JO L 275, 26.10.1999, p. 4.
(52) JO L 71, 21.3.1968, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 4112/88 (JO L 361, 29.12.1988, p. 7).
(53) JO L 71, 21.3.1968, p. 8. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 309/79 (JO L 42, 17.2.1979, p. 21).
(54) JO L 318, 18.12.1969, p. 15. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1153/78 (JO L 144, 31.5.1978, p. 4).
(55) JO L 281, 1.11.1975, p. 17.
(56) JO L 140, 5.6.1980, p. 4.
(57) JO L 382, 31.12.1987, p. 22. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1300/97 (JO L 177 5.7.1997 p. 1).
(58) JO L 317, 27.11.1974, p. 21.
(59) JO L 197, 30.7.1994, p. 4. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 671/2007 (JO L 156, 16.6.2007, p. 1).
(60) JO L 42, 14.2.2006, p. 1.
(61) JO L 244, 29.9.2000, p. 27.
(62) JO L 277, 21.10.2005, p. 1.
(63) JO L 256, 7.9.1987, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 733/2007 (JO L 169, 29.6.2007, p. 1).
(64) JO L 316, 2.12.2005, p. 1.
(65) JO L 169, 30.6.2005, p. 1.
(66) JO L 67, 10.3.1994, p. 89.
(67) JO L 349, 31.12.1994, p. 53.
(68) JO L 318, 20.12.1993, p. 18.
(69) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.”
ANEXA I
LISTA PRODUSELOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (1)
Partea I: Cereale
În ceea ce priveşte cerealele, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|||
(a) |
0709 90 60 |
Porumb dulce, proaspăt sau refrigerat |
||
0712 90 19 |
Porumb dulce uscat, întreg, tăiat în bucăţi sau în felii sau bine pisat sau sfărâmat, însă fără a fi preparat altfel, altul decât cel hibrid destinat însămânţării |
|||
1001 90 91 |
Seminţe de grâu comun şi de borceag, pentru sămânţă |
|||
1001 90 99 |
Grâu spelt, grâu comun şi borceag, altele decât cele destinate însămânţării |
|||
1002 00 00 |
Secară |
|||
1003 00 |
Orz |
|||
1004 00 |
Ovăz |
|||
1005 10 90 |
Porumb pentru sămânţă, altul decât cel hibrid |
|||
1005 90 00 |
Porumb, altul decât pentru sămânţă |
|||
1007 00 90 |
Sorg cu boabe, altul decât hibrid, pentru însămânţare |
|||
1008 |
Hrişcă, mei şi iarba-cănăraşului; alte cereale |
|||
(b) |
1001 10 |
Grâu dur |
||
(c) |
1101 00 00 |
Făină de grâu sau meslin |
||
1102 10 00 |
Făină de secară |
|||
1103 11 |
Uruială şi materiale măcinate de grâu |
|||
1107 |
Malţ, prăjit sau nu |
|||
(d) |
0714 |
Rădăcini de manioc, de arorut sau de salep, topinamburi, cartofi dulci şi rădăcini şi tuberculi similari cu un conţinut ridicat de feculă sau de inulină, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar tăiate în bucăţi sau aglomerate sub formă de pelete; măduvă de sagotier |
||
|
ex 1102 |
Făină de cereale, alta decât grâul sau borceagul: |
||
|
1102 20 |
|
||
|
1102 90 |
|
||
|
1102 90 10 |
|
||
|
1102 90 30 |
|
||
|
1102 90 90 |
|
||
|
ex 1103 |
Crupe, griş şi aglomerate sub formă de pelete, de cereale, cu excepţia crupelor şi a grişului de grâu de la subpoziţia 1103 11, de orez de la subpoziţia 1103 19 50 şi a aglomeratelor sub formă de pelete de orez de la subpoziţia 1103 20 50 |
||
|
ex 1104 |
Boabe de cereale altfel prelucrate (decorticate, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite, de exemplu), cu excepţia orezului de la poziţia 1006 şi a fulgilor de orez de la subpoziţia 1104 19 91; germeni de cereale, întregi, presaţi, sub formă de fulgi sau măcinaţi |
||
|
1106 20 |
Făină şi griş de sago, rădăcini şi tuberculi de la poziţia 0714 |
||
|
ex 1108 |
Amidon; inulină: |
||
|
||||
|
1108 11 00 |
|
||
|
1108 12 00 |
|
||
|
1108 13 00 |
|
||
|
1108 14 00 |
|
||
|
ex 1108 19 |
|
||
|
1108 19 90 |
|
||
|
1109 00 00 |
Gluten de grâu, chiar uscat |
||
|
1702 |
Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza şi fructoza (levuloza) pure din punct de vedere chimic, în stare solidă; siropuri de zaharuri brute fără adaos de produse aromatizante sau de coloranţi; înlocuitori de miere, chiar amestecaţi cu miere naturală; zaharuri şi melase caramelizate: |
||
|
ex 1702 30 |
|
||
|
||||
|
||||
|
1702 30 91 |
|
||
|
1702 30 99 |
|
||
|
ex 1702 40 |
|
||
|
1702 40 90 |
|
||
|
ex 1702 90 |
|
||
|
1702 90 50 |
|
||
|
||||
|
||||
|
1702 90 75 |
|
||
|
1702 90 79 |
|
||
|
2106 |
Produse alimentare nedenumite şi necuprinse în altă parte: |
||
|
ex 2106 90 |
|
||
|
||||
|
||||
|
2106 90 55 |
|
||
|
ex 2302 |
Tărâţe, spărturi şi alte reziduuri, chiar aglomerate sub formă de pelete, rezultate din cernere, măcinare sau din alte prelucrări ale cerealelor |
||
|
ex 2303 |
Reziduuri de amidon şi reziduuri similare, pulpă de sfeclă de zahăr, resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr şi alte deşeuri de zahăr, borhot şi deşeuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare, chiar aglomerate sub formă de pelete: |
||
|
2303 10 |
|
||
|
2303 30 00 |
|
||
|
ex 2306 |
Turte şi alte reziduuri solide, chiar pisate sau aglomerate sub formă de pelete, provenite din extragerea grăsimilor sau uleiurilor vegetale, altele decât cele de la poziţiile 2304 şi 2305: |
||
|
||||
|
2306 90 05 |
|
||
|
ex 2308 |
Substanţe vegetale şi deşeuri vegetale, reziduuri şi subproduse vegetale, chiar aglomerate sub formă de pelete, din soiurile utilizate pentru hrana animalelor, nedenumite şi necuprinse în altă parte: |
||
|
2308 00 40 |
|
||
|
2309 |
Preparate din soiurile utilizate pentru hrana animalelor: |
||
|
ex 2309 10 |
|
||
|
2309 10 11 2309 10 13 2309 10 31 2309 10 33 2309 10 51 2309 10 53 |
|
||
|
ex 2309 90 |
Altele: |
||
|
2309 90 20 |
|
||
|
||||
|
2309 90 31 2309 90 33 2309 90 41 2309 90 43 2309 90 51 2309 90 53 |
|
Partea II: Orez
În ceea ce priveşte orezul, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
1006 10 21- 1006 10 98 |
Orez nedecorticat, altul decât cel pentru însămânţări |
1006 20 |
Orez decorticat (brun) |
|
1006 30 |
Orez semialbit sau albit, cu bob chiar sticlos sau glasat |
|
(b) |
1006 40 00 |
Brizură de orez |
(c) |
1102 90 50 |
Făină de orez |
1103 19 50 |
Crupe şi griş de orez |
|
1103 20 50 |
Pelete de orez |
|
1104 19 91 |
Fulgi sau boabe de orez |
|
ex 1104 19 99 |
Boabe de orez zdrobite |
|
1108 19 10 |
Amidon de orez |
Partea III: Zahăr
În ceea ce priveşte zahărul, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
1212 91 |
Sfeclă de zahăr |
1212 99 20 |
Zahărul din trestie |
|
(b) |
1701 |
Zahăr din trestie sau din sfeclă şi zaharoză pură din punct de vedere chimic, în stare solidă |
(c) |
1702 20 |
Zahăr şi sirop de arţar |
1702 60 95 şi 1702 90 99 |
Alte zaharuri în stare solidă şi siropuri de zahăr fără adaos de aromatizanţi sau de coloranţi, cu excepţia lactozei, glucozei, maltodextrinei şi izoglucozei |
|
1702 90 60 |
Înlocuitori de miere, amestecaţi sau neamestecaţi cu miere naturală |
|
1702 90 71 |
Zaharuri şi melase caramelizate, cu un conţinut de zaharoză, în greutate, în stare uscată, egal sau mai mare de 50 % |
|
2106 90 59 |
Siropuri de zahăr, aromatizate sau cu adaos de coloranţi, cu excepţia siropurilor de izoglucoză, lactoză, glucoză şi maltodextrină |
|
(d) |
1702 30 10 1702 40 10 1702 60 10 1702 90 30 |
Izoglucoză |
(e) |
1702 60 80 1702 90 80 |
Sirop de inulină |
(f) |
1703 |
Melase rezultate din extragerea sau rafinarea zahărului |
(g) |
2106 90 30 |
Siropuri de izoglucoză, aromatizate sau cu adaos de coloranţi |
(h) |
2303 20 |
Pulpe de sfeclă, resturi de la prelucrarea trestiei de zahăr şi alte deşeuri provenite din prelucrarea zahărului |
Partea IV: Furaje uscate
În ceea ce priveşte furajele uscate, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|||
(a) |
ex 1214 10 00 |
|
||
|
||||
ex 1214 90 90 |
|
|||
|
||||
(b) |
ex 2309 90 99 |
|
||
|
Partea V: Seminţe
În ceea ce priveşte seminţele, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
0712 90 11 |
Porumb dulce hibrid: |
|
|
||
0713 10 10 |
Mazăre (Pisum sativum): |
|
|
||
ex 0713 20 00 |
Năut: |
|
|
||
ex 0713 31 00 |
Fasole din speciile Vigna mungo (L.) Hepper sau Vigna radiata (L.) Wilczek: |
|
|
||
ex 0713 32 00 |
Fasole mică roşie (Adzuki) (Phaseolus sau Vigna angularis): |
|
|
||
0713 33 10 |
Fasole roşie, inclusiv fasole albă (Phaseolus vulgaris): |
|
|
||
ex 0713 39 00 |
Alte tipuri de fasole: |
|
|
||
ex 0713 40 00 |
Linte: |
|
|
||
ex 0713 50 00 |
Bob (Vicia faba var. major) şi (Vicia faba var. equina, Vicia faba var. minor): |
|
|
||
ex 0713 90 00 |
Alte legume cu păstăi uscate: |
|
|
||
1001 90 10 |
Grâu spelt: |
|
|
||
ex 1005 10 |
Porumb hibrid pentru sămânţă |
|
1006 10 10 |
Orez nedecorticat (paddy): |
|
|
||
1007 00 10 |
Boabe de sorg hibride: |
|
|
||
1201 00 10 |
Boabe de soia, chiar sfărâmate: |
|
|
||
1202 10 10 |
Arahide în coajă, neprăjite sau preparate termic în vreun fel: |
|
|
||
1204 00 10 |
Seminţe de in, chiar sfărâmate: |
|
|
||
1205 10 10 şi ex 1205 90 00 |
Seminţe de rapiţă sau de colză, sfărâmate sau nesfărâmate, pentru însămânţare: |
|
|
||
1206 00 10 |
Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate: |
|
|
||
ex 1207 |
Alte seminţe şi fructe oleaginoase, chiar sfărâmate: |
|
|
||
1209 |
Seminţe, fructe şi spori: |
|
|
Partea VI: Hamei
1. |
În ceea ce priveşte hameiul, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
|
2. |
Normele din prezentul regulament privind comercializarea şi schimburile comerciale cu ţările terţe se aplică şi următoarelor produse:
|
Partea VII: Ulei de măsline şi măsline de masă
În ceea ce priveşte uleiul de măsline şi măslinele de masă, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
1509 |
Ulei de măsline şi fracţiunile sale, chiar şi nerafinat, dar fără să fie modificat chimic |
1510 00 |
Alte uleiuri şi fracţiuni din acestea, obţinute exclusiv din măsline, chiar şi rafinate, dar fără să fie modificate chimic, inclusiv amestecuri din aceste uleiuri sau fracţiuni cu uleiuri sau fracţiuni de la poziţia 1509 |
|
(b) |
0709 90 31 |
Măsline, proaspete sau refrigerate, destinate pentru alt scop decât producerea de ulei |
0709 90 39 |
Alte măsline, proaspete sau refrigerate |
|
0710 80 10 |
Măsline, nefierte sau fierte prin abur sau în apă, congelate |
|
0711 20 |
Măsline conservate temporar (de exemplu cu ajutorul dioxidului de sulf, în apă sărată sau sulfuroasă sau în alte soluţii de conservare), dar într-o stare inadecvată consumului imediat |
|
ex 0712 90 90 |
Măsline uscate, întregi, tăiate în bucăţi sau în felii, pisate sau sfărâmate, dar nu preparate altfel |
|
2001 90 65 |
Măsline preparate sau conservate în oţet sau în acid acetic |
|
ex 2004 90 30 |
Măsline preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, congelate |
|
2005 70 |
Măsline preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, necongelate |
|
(c) |
1522 00 31 1522 00 39 |
Reziduuri rezultare din tratarea substanţelor grase sau a cerurilor animale sau vegetale cu conţinut de uleiuri care au caracteristicile uleiului de măsline |
2306 90 11 2306 90 19 |
Reziduuri de măsline şi alte reziduuri ce rezultă din extragerea de ulei de măsline |
Partea VIII: In şi cânepă destinate producţiei de fibre
În ceea ce priveşte inul şi cânepa destinate producţiei de fibre, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
5301 |
In, brut sau lucrat dar nu tors; deşeuri de in (inclusiv deşeuri de recoltă şi material fibros garnetat) |
5302 |
Cânepă (Cannabis sativa L.) brută sau prelucrată dar nu toarsă; deşeuri de cânepă (inclusiv deşeuri de recoltă şi material fibros garnetat) |
Partea IX: Fructe şi legume
În ceea ce priveşte fructele şi legumele, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
0702 00 00 |
Pătlăgele roşii, proaspete sau refrigerate |
0703 |
Ceapă, ceapă eşalotă, usturoi, praz şi alte aliacee, proaspete sau refrigerate |
0704 |
Varză, conopidă, gulii, varză furajeră şi alte produse comestibile din familia brassicaceae, proaspete sau refrigerate |
0705 |
Salată (Latuca sativa) şi cicoare (Cichorium spp.), proaspete sau refrigerate |
0706 |
Morcovi, napi, sfeclă de salată, barba caprei, ţelină, ridichi şi alte rădăcinoase comestibile similare, proaspete sau refrigerate |
0707 00 |
Castraveţi şi cornişoni (castraveciori de murat), proaspeţi sau refrigeraţi |
0708 |
Leguminoase, în păstăi sau decorticate, proaspete sau refrigerate |
ex 0709 |
Alte legume, proaspete sau refrigerate, excluzând legumele de la subpoziţiile 0709 60 91, 0709 60 95, 0709 60 99, 0709 90 31, 0709 90 39 şi 0709 90 60 |
ex 0802 |
Alte nuci, proaspete sau uscate, fie decorticate sau decojite sau nu, exceptând nucile palmierului de betel şi nucile de cola de la subpoziţia 0802 90 20 |
0803 00 11 |
Banane proaspete, din soiul Musa paradisiaca |
ex 0803 00 90 |
Banane uscate, din soiul Musa paradisiaca |
0804 20 10 |
Smochine proaspete |
0804 30 00 |
Ananas |
0804 40 00 |
Avocado |
0804 50 00 |
Guava, mango şi mangostine |
0805 |
Citrice, proaspete sau uscate |
0806 10 10 |
Struguri de masă proaspeţi |
0807 |
Pepeni (inclusiv pepenii verzi) şi papaya, proaspeţi |
0808 |
Mere, pere şi gutui, proaspete |
0809 |
Caise, cireşe, piersici (inclusiv nectarine), prune şi porumbe, proaspete |
0810 |
Alte fructe, proaspete |
0813 50 31 0813 50 39 |
Amestecuri exclusive sau alune uscate de la poziţiile 0801 şi 0802 |
0910 20 |
Şofran |
ex 0910 99 |
Cimbru, proaspăt sau refrigerat |
ex 1211 90 85 |
Busuioc, melisă, mentă, origanum vulgare (măghiran), rozmarin, salvie, în stare proaspătă sau refrigerată |
1212 99 30 |
Seminţe de roşcov |
Partea X: Produse din fructe şi legume procesate
În ceea ce priveşte produsele din fructele şi legumele procesate, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Cod NC |
Denumirea |
|||||||||||||||
(a) |
ex 0710 |
Legume (nepreparate sau preparate prin fierbere la abur sau prin fierbere în apă) congelate, excluzând porumbul zaharat de la subpoziţia 0710 40 00, măslinele de la subpoziţia 0710 80 10 şi fructele din genul Capsicum sau Pimenta de la subpoziţia 0710 80 59 |
||||||||||||||
|
ex 0711 |
Legumele conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul bioxidului de sulf, în saramură sau în apă sulfuroasă sau în alte soluţii de conservare), dar într-o stare inadecvată consumului imediat, cu excepţia măslinelor de la subpoziţia 0711 20, a fructelor din genul Capsicum sau Pimenta de la subpoziţia 0711 90 10 şi a porumbului zaharat de la subpoziţia 0711 90 30 |
||||||||||||||
|
ex 0712 |
Legume uscate, întregi, tăiate, feliate, pisate sau sfărâmate, însă fără a fi preparate altfel, cu excepţia cartofilor deshidrataţi prin uscare artificială la cald şi inadecvaţi consumului uman de la subpoziţia ex 0712 90 05, porumbul dulce de la subpoziţiile ex 0712 90 11 şi 0712 90 19 şi măslinele de la subpoziţia ex 0712 90 90 |
||||||||||||||
|
0804 20 90 |
Smochine uscate |
||||||||||||||
|
0806 20 |
Struguri uscaţi |
||||||||||||||
|
ex 0811 |
Fructe şi nuci, nepreparate sau preparate prin abur sau prin fierbere în apă, congelate, fără să conţină zahăr sau alţi îndulcitori, excluzând bananele congelate de la subpoziţia ex 0811 90 95 |
||||||||||||||
|
ex 0812 |
Fructe şi fructe în coajă, conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul dioxidului de sulf, în apă sărată sau sulfuroasă sau în alte soluţii de conservare), dar într-o stare inadecvată consumului imediat, cu excepţia bananelor conservate temporar de la subpoziţia ex 0812 90 98 |
||||||||||||||
|
ex 0813 |
Fructe, uscate, altele decât cele de la poziţiile 0801-0806; amestecuri de nuci sau alte fructe uscate din cadrul acestui capitol, excluzând amestecurile de nuci de la poziţiile 0801 şi 0802 din cadrul subpoziţiilor 0813 50 31 şi 0813 50 39 |
||||||||||||||
|
0814 00 00 |
Coajă de citrice sau pepeni galbeni (inclusiv pepeni verzi), proaspătă, congelată, uscată sau conservată temporar în saramură, apă sulfuroasă sau în alte soluţii de conservare |
||||||||||||||
|
0904 20 10 |
Ardei graşi uscaţi, nici sfărâmaţi, nici măcinaţi |
||||||||||||||
(b) |
ex 0811 |
Fructe şi nuci, nepreparate sau preparate prin abur sau prin fierbere în apă, congelate, care conţin zahăr sau alţi îndulcitori |
||||||||||||||
|
ex 1302 20 |
Pectine şi pectinaţi |
||||||||||||||
|
ex 2001 |
Legume, fructe, nuci şi alte părţi comestibile ale unor plante, preparate sau conservate în oţet de vin sau acid acetic, cu excepţia:
|
||||||||||||||
|
2002 |
Tomate preparate sau conservate altfel decât în oţet de vin sau în acid acetic |
||||||||||||||
|
2003 |
Ciuperci şi trufe, preparate sau conservate altfel decât în oţet de vin sau în acid acetic |
||||||||||||||
|
ex 2004 |
Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oţet de vin sau în acid acetic, congelate, altele decât produsele de la poziţia 2006, cu excepţia porumbului zaharat (Zea mays var. saccharata) de la subpoziţia ex 2004 90 10, a măslinelor de la subpoziţia ex 2004 90 30 şi a cartofilor preparaţi sau conservaţi sub formă de făină, griş sau fulgi de la subpoziţia 2004 10 91 |
||||||||||||||
|
ex 2005 |
Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oţet de vin sau în acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziţia 2006, cu excepţia măslinelor de la subpoziţia 2005 70, a porumbului zaharat (Zea mays var. saccharata) de la subpoziţia ex 2005 80 00, a fructelor din genul Capsicum, altele decât ardeii graşi sau ardeii de la subpoziţia 2005 99 10 şi a cartofilor preparaţi sau conservaţi sub formă de făină, griş sau fulgi de la subpoziţia 2005 20 10 |
||||||||||||||
|
ex 2006 00 |
Fructe, nuci, coji de fructe şi alte părţi ale plantelor, conservate cu zahăr (uscate, glasate sau cristalizate), excluzând bananele conservate cu zahăr de la subpoziţiile ex 2006 00 38 şi ex 2006 00 99 |
||||||||||||||
|
ex 2007 |
Gemuri, jeleuri de fructe, marmelade, piureuri de fructe sau de nuci şi paste de fructe sau de nuci, ca preparate gătite, fie că acestea conţin sau nu un adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, excluzând:
|
||||||||||||||
|
ex 2008 |
Fructe, nuci şi alte părţi comestibile ale unor plante, altfel preparate sau conservate, fie că acestea conţin sau nu un adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, nespecificate sau neincluse în altă parte, excluzând:
|
||||||||||||||
|
ex 2009 |
Sucuri de fructe (excluzând sucul de struguri şi mustul de struguri de la subpoziţiile 2009 61 şi 2009 69 şi sucul de banane de la subpoziţia ex 2009 80) şi sucuri de legume nefermentate şi fără adaos de alcool, fie că acestea conţin sau nu un adaos de zahăr sau alţi îndulcitori |
Partea XI: Banane
În ceea ce priveşte bananele, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Coduri NC |
Denumirea |
0803 00 19 |
Banane proaspete, excluzând bananele din soiul Musa paradisiaca |
ex 0803 00 90 |
Banane uscate, excluzând bananele din soiul Musa paradisiaca |
ex 0812 90 98 |
Banane conservate provizoriu |
ex 0813 50 99 |
Amestecuri de banane uscate |
1106 30 10 |
Făină, griş şi pudră de banane |
ex 2006 00 99 |
Banane conservate în zahăr |
ex 2007 10 99 |
Preparate omogenizate din banane |
ex 2007 99 39 ex 2007 99 57 ex 2007 99 98 |
Gemuri, jeleuri, marmelade, piureuri şi paste de banane |
ex 2008 92 59 ex 2008 92 78 ex 2008 92 93 ex 2008 92 98 |
Amestecuri de banane, preparate sau conservate altfel, fără adaos de alcool |
ex 2008 99 49 ex 2008 99 67 ex 2008 99 99 |
Banane altfel preparate sau conservate |
ex 2009 80 35 ex 2009 80 38 ex 2009 80 79 ex 2009 80 86 ex 2009 80 89 ex 2009 80 99 |
Suc de banane |
Partea XII: Vin
În ceea ce priveşte vinul, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
2009 61 2009 69 |
Suc de struguri (inclusiv mustul de struguri) |
2204 30 92 2204 30 94 2204 30 96 2204 30 98 |
Alte musturi de struguri, altele decât cele parţial fermentate sau obţinute prin oprirea fermentării altfel decât prin adaosul de alcool |
|
(b) |
ex 2204 |
Vin de struguri proaspeţi, inclusiv vinurile alcoolizate; mustul de struguri altfel decât cel de la poziţia 2009, excluzând alte musturi de struguri de la subpoziţiile 2204 30 92, 2204 30 94, 2204 30 96 şi 2204 30 98 |
(c) |
0806 10 90 |
Struguri proaspeţi alţii decât strugurii de masă |
2209 00 11 2209 00 19 |
Oţeturi din vin |
|
(d) |
2206 00 10 |
Rachiu de drojdie îndoit cu apă |
2307 00 11 2307 00 19 |
Drojdii de vin |
|
2308 00 11 2308 00 19 |
Tescovină de struguri |
Partea XIII: Plante vii şi produse de floricultură
În ceea ce priveşte plantele vii şi produsele de floricultură, prezentul regulament reglementează toate produsele de la capitolul 6 din Nomenclatura Combinată.
Partea XIV: Tutun brut
În ceea ce priveşte tutunul brut, prezentul regulament acoperă tutunul brut sau neprelucrat şi deşeurile de tutun de la poziţia 2401 din Nomenclatura Combinată.
Partea XV: Carnea de vită şi mânzat
În ceea ce priveşte carnea de vită şi mânzat, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
0102 90 05– 0102 90 79 |
Animale vii din specia bovinelor domestice, altele decât animalele reproducătoare de rasă pură |
0201 |
Carne de bovine, proaspătă sau refrigerată |
|
0202 |
Carne de bovine, congelată |
|
0206 10 95 |
Muşchi şi piept, proaspăt sau refrigerat |
|
0206 29 91 |
Muşchi şi piept, congelat |
|
0210 20 |
Carne de bovine, sărată, conservată în saramură, uscată sau afumată |
|
0210 99 51 |
Muşchi şi piept, sărat, conservat în saramură, uscat sau afumat |
|
0210 99 90 |
Făină şi pudră comestibile, obţinute din carne sau organe interne comestibile |
|
1602 50 10 |
Alte preparate sau conserve din carne sau organe comestibile de vită, negătite; amestecuri de carne sau organe comestibile gătite sau negătite |
|
1602 90 61 |
Alte preparate sau conserve din carne sau organe comestibile de vită, negătite; amestecuri de carne sau organe comestibile gătite sau negătite |
|
(b) |
0102 10 |
Animale vii din specia bovină reproducătoare de rasă pură |
0206 10 91 0206 10 99 |
Organe comestibile de vită, excluzând muşchii şi pieptul, proaspete sau refrigerate, altele decât cele destinate fabricării de produse farmaceutice |
|
0206 21 00 0206 22 00 0206 29 99 |
Organe comestibile de vită, excluzând muşchii şi pieptul, congelate, altele decât cele destinate fabricării de produse farmaceutice |
|
0210 99 59 |
Organe comestibile de vită, sărate, conservate în saramură, uscate sau afumate, excluzând muşchii şi pieptul |
|
ex 1502 00 90 |
Grăsimi de bovine, altele decât cele de la poziţia 1503 |
|
1602 50 31– 1602 50 80 |
Alte preparate sau conserve din carne sau organe comestibile de vită, altele decât cele negătite şi amestecurile de carne sau organe comestibile gătite şi negătite |
|
1602 90 69 |
Alte preparate şi conserve din carne sau organe comestibile de vită, altele decât cele negătite şi amestecurile de carne sau organe comestibile gătite sau negătite |
Partea XVI: Lapte şi produse lactate
În ceea ce priveşte laptele şi produsele lactate, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
0401 |
Lapte şi smântână fără să fie în formă concentrată şi fără să conţină zahăr adăugat sau alt îndulcitor |
(b) |
0402 |
Lapte şi smântână în formă concentrată sau conţinând zahăr adăugat sau alt îndulcitor |
(c) |
0403 10 11 la 0403 10 39 0403 90 11 la 0403 90 69 |
Zară, lapte şi smântână covăsite, iaurt, chefir şi alte sortimente de lapte şi smântână fermentate sau acrite, concentrate sau nu sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, nearomatizate, fără adaos de fructe, nuci sau cacao |
(d) |
0404 |
Zer concentrat sau neconcentrat sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori; produse din compuşi naturali ai laptelui, cu sau fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, nemenţionate şi necuprinse în altă parte |
(e) |
ex 0405 |
Unt şi alte grăsimi provenind din lapte; paste lactate tartinabile cu un conţinut de grăsimi cuprins între 75 % şi 80 % în greutate |
(f) |
0406 |
Brânză şi cheag |
(g) |
1702 19 00 |
Lactoză şi sirop de lactoză fără adaosuri de substanţe aromatizante sau colorante, care conţin în greutate 99 % sau mai mult lactoză, exprimată în lactoză anhidră, calculată pe materie uscată |
(h) |
2106 90 51 |
Siropuri de lactoză, aromatizate sau cu adaos de coloranţi |
(i) |
ex 2309 |
Preparate din soiurile utilizate pentru hrana animalelor: |
|
Partea XVII: Carne de porc
În ceea ce priveşte carnea de porc, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
ex 0103 |
Animale vii din specia porcinelor domestice, altele decât animalele reproducătoare de rasă pură |
(b) |
ex 0203 |
Carne de porc, proaspătă, refrigerată sau congelată |
ex 0206 |
Organe comestibile de porcine domestice, altele decât cele destinate fabricării de produse farmaceutice, proaspete, refrigerate sau congelate |
|
ex 0209 00 |
Slănină de porc, fără carne macră, netopită şi neextrasă în alt mod, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată, în saramură, uscată sau afumată |
|
ex 0210 |
Carne şi organe comestibile de porcine domestice, sărate, în saramură, uscate sau afumate |
|
1501 00 11 1501 00 19 |
Grăsimea de porc (inclusiv untura) |
|
(c) |
1601 00 |
Cârnaţi şi produse similare din carne, organe comestibile sau sânge; preparate alimentare bazate pe aceste produse |
1602 10 00 |
Preparate omogenizate din carne, organe comestibile sau sânge |
|
1602 20 90 |
Preparate sau conserve din ficat de la orice animal, altele decât gâsca sau raţa |
|
1602 41 10 1602 42 10 1602 49 11- 1602 49 50 |
Alte preparate şi produse conservate conţinând carne sau organe comestibile de porcine domestice |
|
1602 90 10 |
Preparate din sângele oricărui animal |
|
1602 90 51 |
Alte preparate sau produse conservate conţinând carne sau organe comestibile de porcine domestice |
|
1902 20 30 |
Paste alimentare umplute, chiar şi gătite sau altfel preparate, care conţin, în greutate, mai mult de 20 % cârnaţi, cârnăciori şi preparate similare, carne şi organe comestibile de orice fel, inclusiv grăsimi de orice fel sau origine |
Partea XVIII: Carne de oaie şi de capră
În ceea ce priveşte carnea de oaie şi de capră, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
0104 10 30 |
Miei (până la vârsta de un an) |
|
0104 10 80 |
Ovine vii, altele decât animalele reproducătoare de rasă pură şi mieii |
|
0104 20 90 |
Caprine vii, altele decât animalele reproducătoare de rasă pură |
|
0204 |
Carne de oaie sau de capră, proaspătă, refrigerată sau congelată |
|
0210 99 21 |
Carne de oaie sau de capră, cu os, sărată, în saramură, uscată sau afumată |
|
0210 99 29 |
Carne de oaie sau de capră, dezosată, sărată, în saramură, uscată sau afumată |
(b) |
0104 10 10 |
Ovine vii – animale reproducătoare de rasă pură |
|
0104 20 10 |
Caprine vii – animale reproducătoare de rasă pură |
|
0206 80 99 |
Organe comestibile de carne de ovine şi caprine, proaspete sau refrigerate, altele decât cele destinate fabricării de produse farmaceutice |
|
0206 90 99 |
Organe comestibile de carne de ovine şi caprine, congelate, altele decât cele destinate fabricării de produse farmaceutice |
|
0210 99 60 |
Organe comestibile de oaie sau de capră, sărate, în saramură, uscate sau afumate |
|
ex 1502 00 90 |
Grăsimi de oaie sau capră, altele decât cele de la poziţia 1503 |
(c) |
1602 90 72 |
Alte preparate sau conserve din carne sau organe comestibile de ovine sau caprine, negătite |
|
1602 90 74 |
Amestecuri de carne sau organe comestibile gătite sau negătite |
(d) |
1602 90 76 1602 90 78 |
Alte preparate sau conserve din carne sau organe comestibile de ovine sau caprine, altele decât cele negătite sau amestecurile de carne sau organe comestibile gătite sau negătite |
Partea XIX: Ouă
În ceea ce priveşte ouăle, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
0407 00 11 0407 00 19 0407 00 30 |
Ouă de păsări de curte, în coajă, proaspete, conservate sau fierte |
(b) |
0408 11 80 0408 19 81 0408 19 89 0408 91 80 0408 99 80 |
Ouă de păsări, fără coajă şi gălbenuşuri de ou, proaspete, uscate, preparate prin abur sau prin fierbere în apă, gătite, congelate sau altfel conservate, chiar şi cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, alţii decât cei inadecvaţi consumului uman |
Partea XX: Carne de pasăre
În ceea ce priveşte carnea de pasăre, prezentul regulament reglementează produsele enumerate în următorul tabel:
Codul NC |
Denumirea |
|
(a) |
0105 |
Păsări de curte vii şi anume cele din specia Gallus domesticus, raţe, gâşte, curcani şi bibilici |
(b) |
ex 0207 |
Carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia 0105, proaspete, refrigerate sau congelate, excluzând ficatul de la litera (c) |
(c) |
0207 13 91 |
Ficatul de pasăre, proaspăt, refrigerat sau congelat |
0207 14 91 |
|
|
0207 26 91 |
|
|
0207 27 91 |
|
|
0207 34 |
|
|
0207 35 91 |
|
|
0207 36 81 |
|
|
0207 36 85 |
|
|
0207 36 89 |
|
|
0210 99 71 |
Ficatul de pasăre, sărat, în saramură, uscat sau afumat |
|
0210 99 79 |
|
|
(d) |
0209 00 90 |
Grăsime de pasăre netopită şi neextrasă în alt mod, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată, în saramură, uscată sau afumată |
(e) |
1501 00 90 |
Grăsime de pasăre |
(f) |
1602 20 11 |
Ficat de gâscă sau de raţă, altfel preparat sau conservat |
1602 20 19 |
|
|
1602 31 |
Carne sau organe comestibile de carne de pasăre de la poziţia 0105, altfel preparate sau conservate |
|
1602 32 |
|
|
1602 39 |
|
Partea XXI: Alte produse
Codul NC |
Denumirea |
||
ex 0101 |
Cai, măgari, catâri şi bardoi vii: |
||
0101 10 |
|
||
0101 10 10 |
|
||
0101 10 90 |
|
||
0101 90 |
|
||
|
|||
0101 90 19 |
|
||
0101 90 30 |
|
||
0101 90 90 |
|
||
ex 0102 |
Animalele vii din specia bovină: |
||
ex 0102 90 |
|
||
0102 90 90 |
|
||
ex 0103 |
Porci vii: |
||
0103 10 00 |
|
||
|
|||
ex 0103 91 |
|
||
0103 91 90 |
|
||
ex 0103 92 |
|
||
0103 92 90 |
|
||
0106 00 |
Alte animale vii |
||
ex 0203 |
Carne de porc, proaspătă, refrigerată sau congelată: |
||
|
|||
ex 0203 11 |
|
||
0203 11 90 |
|
||
ex 0203 12 |
|
||
0203 12 90 |
|
||
ex 0203 19 |
|
||
0203 19 90 |
|
||
|
|||
ex 0203 21 |
|
||
0203 21 90 |
|
||
ex 0203 22 |
|
||
0203 22 90 |
|
||
ex 0203 29 |