ISSN 1830-3625

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 272

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 50
17 octombrie 2007


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1205/2007 al Consiliului din 15 octombrie 2007 de impunere a unor taxe antidumping asupra importurilor de lămpi fluorescente compacte cu balast electronic integrat (CFL-i) originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 și de extindere asupra importurilor aceluiași produs expediat din Republica Socialistă Vietnam, Republica Islamică Pakistan și Republica Filipine

1

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1206/2007 al Comisiei din 16 octombrie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

21

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1207/2007 al Comisiei din 16 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole

23

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1208/2007 al Comisiei din 16 octombrie 2007 privind derogarea de la Regulamentul (CE) nr. 800/1999 în ceea ce privește stabilirea ratei de restituire pentru lapte și produse lactate în cazul livrărilor de provizii prevăzute la articolele 36 și 44 din respectivul regulament și efectuate în perioada 1-14 iunie 2007

29

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

17.10.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 272/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 1205/2007 AL CONSILIULUI

din 15 octombrie 2007

de impunere a unor taxe antidumping asupra importurilor de lămpi fluorescente compacte cu balast electronic integrat (CFL-i) originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 și de extindere asupra importurilor aceluiași produs expediat din Republica Socialistă Vietnam, Republica Islamică Pakistan și Republica Filipine

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din țările care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 9 și articolul 11 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1470/2001 (2) (denumit în continuare „regulamentul original”), Consiliul a impus taxe antidumping definitive la un nivel între 0 și 66,1 % asupra importurilor de lămpi fluorescente compacte cu balast electronic integrat (CFL-i) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”) (denumită în continuare „ancheta inițială”). În prealabil, Comisia impusese taxe antidumping provizorii prin Regulamentul (CE) nr. 255/2001 (3) („regulamentul provizoriu”).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 866/2005 (4) (denumit în continuare „regulamentul de extindere”), Consiliul a extins măsurile antidumping în vigoare, astfel încât acestea să acopere importurile de CFL-i expediate din Republica Socialistă Vietnam, Republica Islamică Pakistan și Republica Filipine. Extinderea s-a efectuat în urma unei anchete anticircumvenție, desfășurată în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1322/2006 (denumit în continuare „regulamentul de modificare”), Consiliul a modificat măsurile antidumping în vigoare. Modificarea s-a efectuat în urma unei reexaminări intermediare desfășurate cu privire la domeniul de aplicare al produsului. Rezultatul anchetei și efectul regulamentului de modificare au indicat faptul că lămpile cu curent continuu („DC-CFL-i”) ar trebui excluse din domeniul de aplicare a măsurilor. Pe viitor, măsurile antidumping ar acoperi numai lămpile cu curent alternativ (inclusiv lămpile electronice compact-fluorescente cu descărcare care funcționează cu curent alternativ și curent continuu) („AC-CFL-i”).

(4)

În urma unui aviz de expirare iminentă, Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă la 18 aprilie 2006 de Federația comunitară a industriei de iluminat cu lămpi fluorescente compacte cu balast electronic integrat (CFL-i) (denumită în continuare „solicitantul”) în numele unei părți importante, în cazul de față a peste 25 % din producția comunitară totală de CFL-i.

(5)

Cererea s-a bazat pe motivul că expirarea măsurilor ar putea conduce la continuarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei comunitare. Întrucât a decis, după consultarea comitetului consultativ, că existau suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări, la 19 iulie 2006, Comisia a deschis o anchetă (5) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. De asemenea, solicitantul a depus o cerere pentru o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Întrucât a decis, după consultarea comitetului consultativ, că existau suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări, la 8 septembrie 2006, Comisia a întreprins o anchetă (6) în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Domeniul de aplicare al reexaminării intermediare este limitat la nivelul de dumping al unui singur producător-exportator, Lisheng Electronic & Lighting (Xiamen). Această reexaminare este în curs și nu poate face obiectul prezentului regulament.

(6)

Comisia a informat oficial solicitantul, producătorii comunitari, producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză (RPC) (denumiți în continuare „exportatori chinezi”), importatorii, comercianții, utilizatorii și asociațiile lor interesate în mod notoriu, precum și reprezentanții guvernului țării exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării.

(7)

Comisia a trimis chestionare tuturor acestor părți, precum și celor care și-au manifestat interesul în termenul limită stabilit în avizul de deschidere.

(8)

Comisia a dat posibilitatea părților în cauză de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul limită fixat în avizul de inițiere.

(9)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din RPC și de importatori ai produsului în cauză, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a putea decide dacă este necesară eșantionarea și pentru a putea selecta un eșantion, Comisia a distribuit formulare de eșantioane, solicitând informații cu privire la volumul mediu de vânzări și prețurile fiecărui producător-exportator și importator în cauză.

(10)

S-au primit răspunsuri complete numai de la trei exportatori și trei importatori chinezi.

(11)

S-a trimis un chestionar și producătorilor cunoscuți din țara potențial analoagă, și anume în Republica Coreea (denumită în continuare „Coreea”).

(12)

S-au primit răspunsuri la chestionare și de la patru producători comunitari, doi producători din țara analoagă Coreea, un vânzător cu amănuntul (care era și importator) și șapte furnizori de componente către producătorii comunitari.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în sensul stabilirii probabilității de continuare a dumpingului și a prejudiciului și al examinării interesului comunitar. S-au efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(a)

producător-exportator din RPC afiliat cu producătorul comunitar solicitant

Osram China Lighting Ltd., Foshan City, Guangdong Province;

(b)

producător-exportator din RPC afiliat cu producătorii comunitari

Zhejiang Yankon Group Co Ltd., Shangyu City, Zhejiang Province;

(c)

producător-exportator din RPC neafiliat cu producătorii comunitari

Shenzhen Zuoming Electronic Co. Ltd. Shenzhen City, Guangdong Province;

(d)

comerciant afiliat cu alți producători comunitari

Philips Hong Kong Ltd., Hong Kong SAR;

(e)

comerciant neafiliat cu producători comunitari

Super Trend Lighting Ltd., Hong Kong SAR;

(f)

producători din țara analoagă

Osram Korea Ltd., Seul, Republica Coreea;

Hyosun Electric Co., Ltd., Paju-City, Republica Coreea;

(g)

producători comunitari

Osram GmbH, München și Augsburg, Germania și Osram Slovakia, Nove Zamky, Slovacia;

Philips Lighting B.V., Eindhoven, Țările de Jos și Philips Lighting Poland S.A, Pila, Polonia;

General Electric Zrt., Budapesta și Nagykaniza, Ungaria;

Sylvania Lighting International, Frankfurt/Main, Germania și Leeds, Regatul Unit;

(h)

importatori comunitari

Electro Cirkel B.V., Rotterdam, Țările de Jos;

Kemner B.V., Amsterdam, Țările de Jos;

Omicron UK Ltd., Huntingdon, Regatul Unit;

(i)

furnizori comunitari

ST Microelectronics Srl, Milano, Italia;

Vitri Electro-Metalurgica S.A., Barcelona, Spania;

(j)

vânzător cu amănuntul comunitar

IKEA AB, Älmhult City, Region of Småland, Suedia.

(14)

Ancheta privind probabilitatea continuării și/sau reapariției dumpingului și a prejudiciului în cadrul reexaminării în temeiul expirării măsurilor a acoperit perioada 1 iulie 2005-30 iunie 2006 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a cuprins perioada începând cu 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada în cauză”).

B.   PRODUSUL VIZAT ȘI PRODUSE SIMILARE

(15)

Produsul în cauză este același cu cel stabilit în regulamentul de modificare, și anume lămpi electronice compact-fluorescente cu descărcare care funcționează cu curent alternativ (inclusiv lămpile electronice compact-fluorescente cu descărcare care funcționează cu curent alternativ și cu curent continuu), cu unul sau mai multe tuburi de sticlă, cu toate componentele electronice și elementele de iluminat fixate pe piciorul lămpii sau integrate în piciorul lămpii, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”), clasificate în prezent cu codul NC ex 8539 31 90.

(16)

Comisia a constatat că:

CFL-i produse și vândute pe piața internă din RPC;

CFL-i produse în RPC și exportate către Comunitate;

CFL-i produse și vândute în Comunitate și

CFL-i produse și vândute pe piața internă din țara analoagă

au în esență aceleași caracteristici fizice și tehnice și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

Mai multe părți au pretins că tipurile de CFL-i importate din RPC și CFL-i produse în Comunitate nu sunt produse similare deoarece calitatea produsului în cauză (durata de viață) este diferită, iar produsul în cauză are o categorie diferită de utilizatori finali (lămpi CFL-i de larg consum) decât lămpile CFL-i produse în Comunitate (lămpi CFL-i pentru uz profesional).

(18)

În ceea ce privește pretinsa diferență de calitate dintre lămpile CFL-i importate din RPC și lămpile CFL-i produse în Comunitate, același argument a fost invocat în ancheta inițială și respins în regulamentul original. Deoarece solicitarea nu a conținut elemente noi care să arate că descrierea produsului similar, așa cum este definit în considerentul 13 din regulamentul provizoriu, a fost incorectă, definiția din regulamentul original, așa cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1322/2006, a fost păstrată în cadrul prezentei anchete.

(19)

În ceea ce privește o pretinsă diferență de utilizare finală între lămpile CFL-i importate și lămpile CFL-i produse în Comunitate, această situație nu schimbă faptul că lămpile CFL-i importate și lămpile CFL-i produse în Comunitate sunt interschimbabile din punct de vedere tehnic și sunt în concurență directă unele cu celelalte. De altfel, chiar dacă există categorii diferite de utilizatori cărora produsele le sunt furnizate prin canale de vânzări diferite, acest lucru nu schimbă faptul că astfel de lămpi CFL-i sunt similare din punct de vedere tehnic și sunt folosite în același scop, adică generarea de lumină în mod economic.

C.   PROBABILITATE DE CONTINUARE ȘI/SAU DE REAPARIȚIE A DUMPINGULUI

1.   Dumpingul importurilor în perioada anchetei

(20)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există sau nu dumping și, după caz, dacă expirarea măsurilor riscă sau nu să atragă după sine continuarea dumpingului.

(21)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, a fost utilizată aceeași metodologie ca la ancheta inițială. Deoarece o reexaminare în temeiul expirării măsurilor nu prevede nicio examinare a modificării împrejurărilor, nu s-a reanalizat dacă producătorii merită sau nu să li se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(22)

Se reamintește că, în total, nouă producători-exportatori chinezi au cooperat în întregime în cadrul anchetei inițiale. Doi dintre acești producători-exportatori au primit statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, și anume Lisheng Electronic & Lighting (Xiamen) Co., Ltd. și Philips & Yaming Lighting Co., Ltd. (considerentul 15 din regulamentul provizoriu și considerentul 14 din regulamentul original). Șase dintre cei nouă au beneficiat de tratament individual (considerentul 35 din regulamentul provizoriu și considerentul 17 din regulamentul original). Se reține faptul că niciuna dintre societățile care au primit statutul de societate funcționând în condițiile economiei de piață nu a cooperat în cadrul prezentei anchete de reexaminare în temeiul expirării măsurilor și numai trei dintre cele care au beneficiat de tratament individual au cooperat în cadrul aceleiași anchete.

(23)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din China menționați în reclamație, în avizul de inițiere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă prelevarea de eșantioane este necesară, și, în cazul afirmativ, de a selecta un eșantion, toți producătorii-exportatori din RPC au fost rugați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile acestora legate de produsul vizat în perioada anchetei.

(24)

17 producători-exportatori chinezi au răspuns la formularele de eșantionare. Ancheta s-a bazat pe informațiile de la doi producători-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei și care beneficiaseră în prealabil de tratament individual, precum și pe informații de la un al treilea care, inițial, nici nu beneficiase de acest tratament, nici nu primise statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Acest lucru s-a făcut de comun acord cu autoritățile chineze. Acești trei producători-exportatori au reprezentat peste 30 % din cantitățile totale exportate din RPC către Comunitate și peste 40 % din cantitățile exportate, dacă se face abstracție de producătorul chinez supus unei taxe de 0 %. Cele două societăți care au beneficiat de tratament individual reprezintă marea majoritate a acestor cantități, ceea ce arată că gradul de cooperare de la societățile care nici nu au primit statutul de societate funcționând în condițiile unei economii de piață, nici nu au beneficiat de tratament individual, a fost scăzut.

(25)

S-au efectuat verificări la sediile celor trei producători-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei:

Zhejiang Yankon Group Co. Ltd.;

Shenzhen Zuoming Electronic Co. Ltd.;

Osram China Lighting Ltd.

(26)

Deoarece valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza datelor privind țara analoagă pentru toți producătorii care nu au îndeplinit criteriile de atribuire a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, metodologia folosită a fost aceeași ca și în ancheta inițială. Prin urmare, valoarea normală pentru toți exportatorii chinezi a trebuit să fie determinată pe baza datelor obținute de la producători dintr-o țară terță cu economie de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(27)

În avizul de deschidere, Mexicul a fost considerat ca țară terță cu economie de piață adecvată în ceea ce privește exporturile comunitare către RPC. Mexicul a fost deja considerat ca țară analoagă în ancheta inițială.

(28)

Cu toate acestea, nu s-a putut obține o cooperare din partea acestei țări. S-a constatat că producția produsului în cauză fusese oprită în Mexic înainte de începerea anchetei de reexaminare.

(29)

Prin urmare, au fost contactați producători din alte țări terțe cu economie de piață, inclusiv Indonezia, Malaezia, India și Republica Coreea („Coreea”), în vederea cooperării la ancheta de reexaminare.

(30)

Nivelul de cooperare cel mai înalt s-a întâlnit în cazul Coreei, unde doi producători au completat răspunsurile în chestionare, arătându-și disponibilitatea de a fi supuși unor verificări la fața locului. Un producător din Malaezia a răspuns, de asemenea, la solicitarea serviciilor Comisiei, însă datele furnizate erau de departe insuficiente. Un alt producător din China a trimis răspunsuri, dar vânzările sale pe piața internă nu erau reprezentative. De altfel, s-a constatat că existența mai multor taxe, cum ar fi taxa compensatorie, taxa compensatorie specială și „Custom educational duty” a avut un impact negativ asupra deschiderii pieței indiene. Prin urmare și având în vedere că pe piața coreeană nu s-au constatat obstacole majore în calea concurenței sau a comerțului, Coreea a fost considerată ca fiind alegerea cea mai adecvată ca țară analoagă.

(31)

În consecință, diverși producători și diverse asociații de producători din Coreea au fost contactați și invitați să coopereze, completând un chestionar. Doi producători din Republica Coreea au trimis un chestionar completat și au cooperat în întregime în cadrul anchetei. Ca urmare, calculele s-au bazat pe informațiile verificate de la acești doi producători care au cooperat în cadrul anchetei.

(32)

Pentru cei doi producători-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei și care au beneficiat de tratament individual, prețurile de export trebuia să fie stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite de către clienți independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(33)

Pentru a asigura o comparație corectă între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama de diferențele în caracteristicile fizice, costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare, precum și costurile suplimentare, în cazurile în care au fost aplicabile și justificate.

(34)

Au fost stabilite marje de dumping pentru cei doi producători-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei și care beneficiaseră de tratament individual. Pentru a calcula marja de dumping, media ponderată a valorilor normale a fost comparată cu media ponderată a prețului de export către Comunitate pentru produsul vizat.

(35)

Această comparație a arătat existența unui dumping de peste 50 % pentru ambele societăți.

(36)

În ceea ce privește marjele de dumping pentru societățile care nu beneficiază de statutul de societate funcționând în condițiile economiei de piață sau de tratament individual, nivelul de cooperare din partea acestor societăți a fost scăzut. În acest context, marjele de dumping au fost stabilite cel puțin la nivelul menționat la punctul anterior. Acest lucru s-a făcut pe baza valorii normale, așa cum a fost descrisă mai sus, comparată cu prețurile de export comunicate de exportatorii și operatorii comunitari care au cooperat în cadrul anchetei și prețurile de export care reieșeau din statisticile oficiale, confruntate la rândul lor cu informații statistice confidențiale aflate la dispoziția Comisiei. Comparația a fost, de asemenea, efectuată la modul explicat mai sus.

(37)

De asemenea, din cauza lipsei de cooperare din partea societăților care obținuseră, în timpul anchetei inițiale, statutul de societate funcționând în condițiile economiei de piață, nu există indicii că marjele de dumping ar fi diferite față de cele stabilite inițial.

(38)

Prin urmare, în special pe baza informațiilor furnizate de cei trei producători-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei, aceasta din urmă scoate la iveală elemente de probă solide care atestă continuarea dumpingului.

2.   Evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor

(39)

Cei trei producători-exportatori dispun de capacități de producție și stocuri care le permit să aibă în continuare volume de vânzări semnificative pe piața comunitară. În plus, se subliniază faptul că piața comunitară este foarte atractivă, având în vedere mărimea ei și cererea din ce în ce mai mare pentru produsul în cauză. În consecință, mulți producători-exportatori au creat o rețea de distribuție bine dezvoltată, care ușurează vânzările produsului în cauză. Acest lucru este oglindit și de faptul că măsurile existente au fost eludate, ceea ce a dus la extinderea măsurilor la Vietnam, Pakistan și Filipine prin Regulamentul (CE) nr. 866/2005. De asemenea, nivelul de cooperare din partea producătorilor-exportatorilor chinezi a fost mai degrabă scăzut (a se vedea mai sus). În plus, amploarea dumpingului identificat în cursul PAR sugerează probabilitatea continuării dumpingului în cazul expirării măsurilor.

(40)

Prețurile din cadrul Comunității au fost în general mai mari decât cele atinse pe piața internă pentru modelele comparabile de către cei trei producători-exportatori chinezi care au cooperat în cadrul anchetei. Acest lucru sugerează că, pentru producătorii-exportatori chinezi, reorientarea vânzărilor către Comunitate ar reprezenta o alternativă atractivă în cazul abrogării măsurilor antidumping.

(41)

În cursul PAR, prețurile de export către țări terțe au fost, în general, mai mari decât cele atinse pe piața internă pentru modele comparabile de către cei trei producători-exportatori chinezi care au cooperat în cadrul anchetei. Totuși, ele au fost mai mici decât valoarea normală determinată în țara analoagă. Nu există niciun motiv de a presupune că acest din urmă model ar fi diferit în cazul exporturilor către Comunitate, dacă măsurile ar fi ridicate. Prin urmare, aceste fapte confirmă concluzia conform căreia, în ceea ce privește majoritatea exporturilor din China, dumpingul continuă să existe și există cel puțin riscul reapariției acestuia.

(42)

Prețurile de export din China către țări terțe au fost aproximativ la același nivel ca și prețurile din Comunitate. Cu toate acestea, dacă măsurile sunt abrogate, este probabil ca piața europeană să devină și mai atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi.

(43)

În cursul PAR, toți cei trei producători-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei au fost aproape de întreaga lor capacitate de producție și vânzare. Noi linii de asamblare pot fi stabilite destul de rapid dacă evoluția pieței o cere. De aceea este probabil ca producătorii chinezi să își extindă rapid capacitățile în cazul abrogării măsurilor. Dacă așa ar sta lucrurile, dumpingul probabil că ar continua.

(44)

Așa cum a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 866/2005, măsurile existente au fost eludate prin intermediul transporturilor prin Vietnam, Pakistan și Filipine. În consecință, măsurile au fost extinse asupra transporturilor produsului în cauză. Din nou, practicile de circumvenție constatate subliniază atractivitatea pieței comunitare pentru producătorii-exportatori chinezi. După toate probabilitățile, această atractivitate îi va face pe producătorii chinezi să își mărească volumele exporturilor în cazul abrogării măsurilor. Având în vedere că deja au avut loc exporturi la preț de dumping în cursul PAR (când măsurile erau în vigoare), e probabil ca dumpingul să continue la expirarea măsurilor și în consecință volumele exporturilor să crească.

(45)

S-a constatat că, în cursul PAR, dumpingul ajunsese la un nivel semnificativ (peste 50 %). Piața comunitară a fost și va fi foarte atractivă, având în vedere mărimea ei și cererea din ce în ce mai mare pentru produsul în cauză. În plus, nivelul prețurilor de pe piața comunitară, care este substanțial mai mare decât nivelul prețurilor din RPC sporește și mai mult această atractivitate. În cazul abrogării măsurilor, este probabil ca producătorii chinezi să își extindă capacitățile pentru a profita de această schimbare de pe piață. Toți acești factori cumulați subliniază probabilitatea foarte mare a continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor.

3.   Concluzie privind probabilitatea continuării și/sau reapariției dumpingului

(46)

În baza celor de mai sus, se concluzionează că există probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor.

D.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

1.   Analiză în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază

(47)

CFL-i se produce în Comunitate de patru producători:

General Electric Zrt., Ungaria, având unitatea de producție în Ungaria;

OSRAM GmbH, Germania, având unitățile de producție în Germania și Slovacia;

Philips Lighting B.V., Eindhoven, Țările de Jos și Philips Lighting Poland S.A, Pila, Polonia;

Sylvania Lighting International, Germania, având unitatea de producție în Regatul Unit.

(48)

Cei patru producători care au cooperat în cadrul anchetei aparțin unor grupuri multinaționale și activează în domeniul dezvoltării și fabricării unei game variate de produse. Aceștia au sisteme de distribuție și vânzare proprii în Comunitate, precum și în alte părți ale lumii.

(49)

Pe durata anchetei, producătorii menționați mai sus au fost supuși unor verificări în baza articolului 4 alineatul (1) și a articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Rezultatele detaliate (a se vedea anexa) au oferit o imagine complexă a unui sector a cărui structură pare să fie în evoluție și în care părerile sunt împărțite, cel mai mare producător din punct de vedere al volumelor de producție fiind în favoarea continuării măsurilor, iar ceilalți fiind împotrivă.

(50)

Se constată că cel mai mare producător comunitar amintit anterior, menționat ca societatea B în anexă, realizează în jur de 48 % din producția comunitară, ceea ce reprezintă, prin urmare, o proporție majoră din producția comunitară. De altfel, în baza articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comunitatea poate lua măsuri chiar și în cazul retragerii unei plângeri, dacă acest lucru este în interesul Comunității. Această regulă se aplică mutatis mutandis și în cazul unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, în care nu are loc o retragere completă a unei plângeri, dar un producător comunitar major continuă să fie în favoarea măsurilor. Cu condiția ca producătorul respectiv să reprezinte o proporție majoră din industria comunitară, cum este cazul aici, datele sale despre prejudiciu constituie cele mai bune date disponibile.

(51)

Prin urmare, în scopul analizării continuării și/sau reapariției prejudiciului, a fost analizată situația societății care a sprijinit ancheta. Analiza impactului măsurilor asupra celorlalți producători comunitari este descrisă mai jos la capitolul „Interesul comunității”.

2.   Situația pe piața comunitară

(52)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumelor de vânzări ale producătorilor comunitari și a cifrelor furnizate de Eurostat privind volumul importurilor din țara în cauză și alte țări terțe, ajustate în mod corespunzător, după caz.

(53)

Codul NC 8539 31 90 poate include importuri de produse altele decât produsul în cauză. În consecință, procentajul importurilor produsului în cauză din cadrul acestui cod a fost estimat pe baza răspunsurilor la chestionar oferite de părțile interesate și a informațiilor furnizate de reclamant, care au fost confruntate la rândul lor cu informații statistice confidențiale aflate la dispoziția Comisiei. Întrucât în unele cazuri s-ar putea afirma că datele complete referitoare la codul NC ar putea reflecta în mod valabil volumele și valorile importurilor produsului în cauză, evaluarea a fost făcută cu prudență, minimizând aceste cifre. În orice caz, concluziile sunt aceleași, indiferent dacă se păstrează această abordare prudentă ori se folosesc datele complete referitoare la codul NC. Unele cifre de mai jos au fost indexate sau limitate pentru a proteja informațiile și/sau statisticile confidențiale despre societăți (cum ar fi cele provenite din coduri de 10 sau 14 cifre).

(54)

Consumul comunitar a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

 

2003

2004

2005

PAR

Consumul comunitar (milioane de unități)

112

144

198

214

Index (2003 = 100)

100

129

176

190

(55)

În perioada în cauză, consumul produsului în cauză a crescut cu 90 %. Această creștere a consumului se bazează, în parte, pe o creștere a importurilor produsului în cauză destinat consumatorilor. CFL-i de dimensiuni mai mici care seamănă cu lămpile incandescente clasice a început să pătrundă pe piață și, datorită atracției aparente pentru consumatori (se presupune datorită design-ului și prețului redus) au înregistrat o creștere semnificativă a cererii.

(56)

Tabelul 2 de mai jos prezintă evoluția volumelor și a cotelor de piață ale importurilor produsului în cauză originare din RPC. Conform constatărilor din regulamentul de extindere, importurile înregistrate la codul NC 8539 31 90, expediate din Republica Socialistă Vietnam, Republica Islamică Pakistan și Republica Filipine, în perioada cuprinsă între 2003 și momentul extinderii măsurilor, au fost incluse mai jos ca importuri care fac obiectul unui dumping. Se subliniază faptul că această includere nu are niciun impact asupra naturii tendințelor descrise. Deoarece reexaminarea intermediară cu privire la firma Lisheng Electronics (a se vedea mai sus) nu este încă finalizată, se presupune că rezultatul anchetei inițiale (nu s-a constatat niciun dumping) este valabil și în cazul prezentei reexaminări în temeiul expirării măsurilor.

Tabelul 2

 

2003

2004

2005

PAR

Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping (din motive de confidențialitate, este dat numai un indice)

100

148

262

335

Volumul importurilor care nu fac obiectul unui dumping (din motive de confidențialitate, este dat numai un indice)

100

147

194

205

Total importuri (mii de unități)

55 046

81 361

127 860

153 451

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping

între 20 și 30 %

între 27 și 37 %

între 37 și 47 %

între 47 și 57 %

Cota de piață a importurilor care nu fac obiectul unui dumping

între 17 și 27 %

între 17 și 27 %

între 17 și 27 %

între 17 și 27 %

Prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping

între 1,2 și 1,3 EUR

între 1,0 și 1,1 EUR

între 0,9 și 1,0 EUR

între 0,9 și 1,0 EUR

(57)

Între 2003 și sfârșitul PAR, importurile care fac obiectul unui dumping, originare din RPC, au crescut cu 235 %. În același timp, cota din consumul comunitar a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut de la 20-30 % la 47-57 %.

(58)

În aceeași perioadă, cota din piața comunitară a importurilor care nu fac obiectul unui dumping a crescut și ea, cu toate că nu în aceeași măsură ca și importurile care fac obiectul unui dumping. În cursul PAR, cota din piața comunitară a importurilor care nu fac obiectul unui dumping a variat între 17 și 27 %, cu mult mai puțin față de cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(59)

Pe ansamblu, cota din piața comunitară a importurilor care fac sau nu obiectul unui dumping, originare din RPC, s-a situat la o valoare de aproximativ 72 %.

(60)

Metoda de calculare a subcotării prețurilor este identică cu metoda descrisă în considerentul 60 din regulamentul provizoriu. Tipul de CFL-i exportat către Comunitate de producătorii-exportatori din RPC (pentru care a fost stabilit dumpingul) a fost comparat cu tipul corespunzător de CFL-i produs de societatea care a sprijinit ancheta și exprimat ca procentaj din prețul franco fabrică al acestei societăți. Pe această bază, s-a constat un nivel de subcotare variind între 48,2 și 61,5 %.

(61)

Pentru a oferi o imagine completă a situației de pe piața comunitară, au fost analizate și tendințele importurilor produsului în cauză originare din alte țări avute în vedere în cadrul prezentei reexaminări.

(62)

Tabelul 3 de mai jos prezintă evoluția volumelor, a cotelor de piață și a prețurilor medii ale importurilor din terțe țări (au fost alese cele două principale țări exportatoare).

Tabelul 3

 

2003

2004

2005

PAR

Volumul importurilor din Malaezia

între 1 și 2 milioane unități

între 0 și 1 milioane unități

între 1 și 2 milioane unități

între 2 și 3 milioane unități

Cota de piață

între 1 și 2 %

între 0 și 1 %

între 0 și 1 %

între 0 și 1 %

Prețurile medii ale importurilor

între 1,2 și 1,3 EUR

între 1,1 și 1,2 EUR

între 1,2 și 1,3 EUR

între 1,2 și 1,3 EUR

Volumul importurilor din Taiwan

între 0 și 1 milioane unități

între 1 și 2 milioane unități

între 3 și 4 milioane unități

între 3 și 4 milioane unități

Cota de piață

între 0 și 1 %

între 0 și 1 %

între 1 și 3 %

între 1 și 3 %

Prețurile medii ale importurilor

între 0 și 1,0 EUR

între 0 și 1,0 EUR

între 0 și 1,0 EUR

între 0 și 1,0 EUR

Volumul importurilor din restul lumii

între 3 și 4 milioane unități

între 4 și 5 milioane unități

între 7 și 10 milioane unități

între 7 și 10 milioane unități

Cota de piață

între 3 și 4 %

între 2 și 3 %

între 4 și 5 %

între 4 și 5 %

Prețurile medii ale importurilor

între 1,0 și 1,1 EUR

între 1,0 și 1,1 EUR

între 1,0 și 1,1 EUR

între 1,0 și 1,1 EUR

(63)

Între 2003 și sfârșitul PAR, s-au constatat creșteri mici ale importurilor originare din Malaezia și Taiwan. În total, importurile din terțe țări au putut câștiga cote de piață, în ciuda faptului că importurile originare din RPC au intrat cu succes pe piața comunitară. Cu toate acestea, în comparație cu importurile din RPC, importurile din terțe țări au numai un rol minor.

(64)

Din cauza cantităților mici importate, s-a constatat că, în anumite țări, prețurile extrase din statisticile privind importurile nu sunt reprezentative, deoarece ele diferă clar și în mare măsură de prețurile constatate ale importurilor originare din RPC. Cu toate acestea, nu există niciun motiv să se creadă că producătorii-exportatori din terțe țări ar putea impune prețuri care să fie sensibil diferite față de prețurile practicate de producătorii-exportatori din RPC. Chiar dacă aceste prețuri ar fi considerate ca reprezentative, având în vedere amploarea limitată a volumelor disponibile și natura volumelor și prețurilor exporturilor originare din China, nu ar exista niciun impact asupra concluziilor detaliate mai jos.

3.   Situația economică a societății care a sprijinit ancheta

(65)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, au fost examinați toți indicatorii economici relevanți care influențează situația singurei societăți care a sprijinit ancheta.

(66)

Având în vedere că cifrele se referă la o singură societate, din motive de confidențialitate, toate cifrele au fost indexate.

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție instalată și gradul de utilizare a capacităților

 

2003

2004

2005

PAR

Producția

100

107

90

83

Capacitatea de producție instalată

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacităților

100

107

90

83

(67)

După o creștere a producției între anii 2003 și 2004, producția societății care a sprijinit ancheta a scăzut cu 22 % din 2004 și până la sfârșitul PAR. Cum capacitatea de producție instalată a rămas neschimbată, gradul de utilizare a capacităților a scăzut în aceeași proporție ca și producția, adică cu 22 % începând cu anul 2004.

(68)

Motivul nivelului scăzut de producție (și a gradului scăzut de utilizare a capacităților) îl constituie volumele scăzute de vânzări pe piața comunitară ale tipului de lămpi CFL-i produse de societatea care a sprijinit ancheta.

Tabelul 5

Stocuri

 

2003

2004

2005

PAR

Stocuri

100

49

0

116

Stocuri ca procentaj din volumele totale de vânzări pe piața comunitară

100

49

0

168

(69)

În timp ce cererea de lămpi CFL-i fabricate de acest producător s-a diminuat (a se vedea considerentul precedent), nivelul stocurilor de lămpi CFL-i fabricate în Comunitate a crescut în perioada luată în considerare. Creșterea stocurilor în cursul PAR trebuie parțial înțeleasă prin prisma faptului că lămpile CFL-i reprezintă un produs sezonier (care înregistrează volume de vânzări mai mari înainte și în timpul perioadei mai întunecate a anului). Astfel, creșterea stocurilor între 2005 și PAR se datorează parțial efectelor sezoniere. Într-o anumită măsură, ea se datorează însă și volumelor de vânzări mai scăzute în ceea ce privește lămpile CFL-i produse în Comunitate în cursul PAR.

(70)

Volumele vânzărilor de lămpi CFL-i produse în Comunitate, cota de piață a consumului comunitar și creșterea

Tabelul 6

 

2003

2004

2005

PAR

Volumele vânzărilor

100

102

103

83

Cota de piață a consumului comunitar

100

80

59

44

Creșterea cifrei de afaceri din vânzări

100

101

93

74

(71)

Volumele vânzărilor de lămpi CFL-i produse în Comunitate de societatea care a sprijinit ancheta pentru piața comunitară s-au menținut relativ stabile în primii ani ai perioadei luate în considerare. În cursul PAR, s-a înregistrat însă o scădere de 20 % a volumelor de vânzări.

(72)

În ceea ce privește consumul comunitar, cota de piață a lămpilor CFL-i produse în Comunitate de societatea care a sprijinit ancheta a scăzut.

Tabelul 7

Prețurile de vânzare

 

2003

2004

2005

PAR

Prețul mediu de vânzare

100

98

90

88

(73)

Prețul mediu de vânzare al lămpilor CFL-i produse în Comunitate a scăzut în perioada luată în considerare. Prețul de vânzare mediu pe unitate a scăzut cu 12 % în perioada în cauză.

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă, salariile și productivitatea pe angajat

 

2003

2004

2005

PAR

Angajați

100

97

90

82

Salarii

100

97

90

85

Productivitate (lămpi CFL-i produse/angajat afectat în producție)

100

109

101

106

(74)

Numărul de angajați a scăzut pe parcursul întregii perioade luate în considerare, ca urmare directă a scăderii producției în interiorul granițelor comunitare.

(75)

Costurile salariale au scăzut în conformitate cu diminuarea numărului de angajați.

(76)

Productivitatea pe angajat afectat în producție a crescut cu 11 % în perioada luată în considerare, cu alte cuvinte numărul de angajați în producție a scăzut mai mult decât numărul de lămpi CFL-i produse.

(77)

În ceea ce privește impactul asupra societății care a sprijinit ancheta cauzat de dimensiunea marjei actuale de dumping, date fiind volumul și prețurile importurilor din țările în cauză, acest impact nu poate fi considerat neglijabil.

(78)

Având în vedere cele de mai sus, nu se poate trage concluzia că societatea care a sprijinit ancheta s-a redresat complet în urma efectelor dumpingului anterior.

Tabelul 9

Rentabilitate, randamentul investițiilor și flux de lichidități

 

2003

2004

2005

PAR

Profit înaintea impozitării din vânzările în Comunitate (procent din vânzările în Comunitate)

100

126

38

–36

Randamentul activelor totale

100

110

36

–17

Fluxul de lichidități (procent din vânzările totale)

100

94

57

1

(79)

Toți indicatorii de performanță de mai sus demonstrează tendința de scădere a rentabilității. Plecând de la o situație de performanță financiară rezonabilă (după instituirea măsurilor antidumping în 2001), societatea care a sprijinit ancheta a cunoscut o perioadă de performanțe financiare solide în cursul primilor ani ai perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, din cauza concurenței din partea CFL-i importate din RPC, volumele vânzărilor și prețurile de vânzare medii au scăzut, ceea ce a influențat negativ performanța financiară a societății. În ciuda măsurilor antidumping în vigoare, societatea a înregistrat pierderi în cursul PAR.

Tabelul 10

Investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului

 

2003

2004

2005

PAR

Investiții

100

55

95

71

(80)

Nivelul investițiilor a scăzut, per ansamblu, în perioada luată în considerare. Trebuie menționat, de asemenea, că nivelul investițiilor privind produsul în cauză a fost în general scăzut, fapt demonstrat de capacitatea de producție instalată care nu a variat în perioada luată în considerare.

(81)

Societatea care a sprijinit ancheta nu a declarat probleme specifice în ceea ce privește capacitatea sa de a mobiliza capital.

(82)

Perioada luată în considerare s-a caracterizat prin creșterea importurilor din RPC, ceea ce s-a produs parțial în detrimentul performanței financiare a societății care a sprijinit ancheta, în ceea ce privește lămpile CFL-i produse în Comunitate. Atât volumele vânzărilor, cât și prețurile de vânzare s-au diminuat iar rentabilitatea a scăzut până la un nivel la care societatea a înregistrat pierderi în cursul PAR.

(83)

Prin urmare, este clar că, în cazul în care măsurile antidumping ar expira, performanța financiară a societății care a sprijinit ancheta s-ar deteriora în ceea ce privește lămpile CFL-i produse în Comunitate.

4.   Activitatea de import a societății care a sprijinit ancheta

Tabelul 11

 

2003

2004

2005

PAR

Revânzarea lămpilor CFL-i importate

100

323

346

941

Proporția veniturilor totale din vânzări care provin din revânzarea lămpilor CFL-i importate

100

104

104

188

(84)

Producătorul care a sprijinit ancheta a declarat că, pentru a se apăra împotriva concurenței din partea importurilor și pentru a-și proteja cota din piața comunitară, a început să importe lămpi CFL-i din țara în cauză.

(85)

Volumele importurilor reprezintă numai o parte relativ mică din volumele vânzărilor totale de pe piața comunitară.

5.   Activitatea de export a societății care a sprijinit ancheta

Tabelul 12

 

2003

2004

2005

PAR

Vânzările la export de lămpi CFL-i produse în Comunitate

100

68

46

60

Prețul mediu al lămpilor CFL-i produse în Comunitate și exportate

100

96

102

87

(86)

Performanța la export a societății care a sprijinit ancheta s-a deteriorat în cursul perioadei luate în considerare. Această deteriorare se explică în parte prin faptul că, în cazul anumitor piețe de export, societatea și-a schimbat locațiile de unde furnizează lămpi CFL-i, renunțând la locația de producție din Comunitate pentru a se apropia de piața de export.

(87)

Prețul mediu pe unitate pentru vânzările la export a fost în general stabil în perioada luată în considerare, manifestând o tendință de scădere spre sfârșitul PAR.

6.   Concluzie privind probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului

(88)

Conform anchetei, capacitatea exportatorilor chinezi este considerabilă și poate fi sporită cu ușurință. În plus, nivelurile prețurilor practicate în Comunitate se mențin atractive în comparație cu alte piețe în timp ce, în Comunitate, există canale de distribuție bine stabilite pentru exporturile chinezești. Este, de aceea, probabil ca exporturile chinezești să crească.

(89)

Nivelurile importante de dumping și de subcotare observate, precum și nivelul scăzut al prețurilor practicate la exporturile chinezești către alte țări terțe, arată că volumele exporturilor către Comunitate menționate anterior fac obiectul unui dumping, care se face la prețuri mult sub prețurile și costurile societății care a sprijinit ancheta.

(90)

Efectul combinat al unor astfel de volume și prețuri va duce probabil la o deteriorare a situației acestei societăți. Indiferent dacă reacția acesteia din urmă va consta în diminuarea vânzărilor (și, de aici, a producției sale), reducerea prețurilor sau ambele, deteriorarea situației sale financiare ar fi considerabilă.

(91)

Ancheta nu a identificat alți factori care ar pune problema efectului probabil pe care l-ar avea importurile care fac obiectul unui dumping asupra situației societății care a sprijinit ancheta. În special, este probabil ca importurile din China care fac obiectul unui dumping să câștige teren în fața produselor din alte surse de aprovizionare, inclusiv de la alți producători comunitari și de la producătorul chinez, supuși unei taxe de 0 %, în cazul în care măsurile ar expira. Chiar dacă această previziune nu se va verifica, dimensiunile și nivelul prețurilor în ceea ce privește importurile chinezești care fac obiectul unui dumping ar fi de o asemenea amploare încât importurile provenind din surse care nu practică dumpingul nu ar întrerupe, după toate probabilitățile, legătura de cauzalitate. În plus, nu au fost identificați alți factori cărora le poate fi atribuit prejudiciul. În special, nu există indicii conform cărora s-ar aplica vreunul din factorii enumerați la articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază și, în cazurile în care există, respectivul factor nu este atât de semnificativ încât să întrerupă legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciu.

(92)

De asemenea, nu se poate considera că importurile efectuate de producătorul care a sprijinit ancheta ar avea un impact semnificativ asupra probabilității ca prejudiciul să continue. În această privință, s-a stabilit că importurile sunt rezultatul necesității, în cazul societății care a sprijinit ancheta, de a completa gama de produse.

(93)

Având în vedere cele de mai sus, concluzia este că există probabilitatea ca dumpingul prejudiciabil să continue sau să reapară, în cazul în care ar expira măsurile antidumping instituite în ceea ce privește importurile de CFL-i din Republica Populară Chineză.

E.   INTERESUL COMUNITĂȚII

1.   Observații preliminare

(94)

În primul rând, trebuie reamintit că (a se vedea considerentul 50 de mai sus), în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comunitatea poate lua măsuri chiar dacă o plângere este retrasă, dacă aceste măsuri sunt în interesul Comunității. De aceea, această posibilitate ar trebui să fie disponibilă Comunității în cadrul reexaminării unor măsuri care urmează să expire, atunci când producătorul comunitar principal rămâne favorabil măsurilor, chiar dacă ceilalți producători se opun menținerii acestora. Pentru acest motiv și în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi în interesul Comunității per ansamblu și, dacă da, pentru ce perioadă. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe o apreciere a tuturor diferitelor interese implicate. Ancheta de față analizează o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare încă din 2001 și, astfel, permite evaluarea oricărui impact negativ nedorit asupra părților vizate, rezultând de pe urma actualelor măsuri antidumping.

(95)

Pe această bază, s-a analizat dacă, în ciuda concluziilor cu privire la probabilitatea unei continuări sau reapariții a dumpingului prejudiciabil, au existat motive puternice care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să mențină măsurile în cazul de față.

2.   Interesul producătorului comunitar care susține plângerea

(96)

După cum s-a subliniat în secțiunea D de mai sus, există o probabilitate de continuare și reapariție a dumpingului prejudiciabil, în cazul abrogării măsurilor.

(97)

În cazul în care măsurile sunt abrogate, există o probabilitate ca situația deficitară să continue. În prezent, uzinele producătoare au un personal de ordinul sutelor de persoane. Prin urmare, ar fi în interesul producătorului comunitar care susține plângerea ca măsurile antidumping luate împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză să fie reinstituite.

3.   Interesul celorlalți producători din Comunitate

(98)

În general, trebuie subliniat faptul că, dată fiind activitatea de import a producătorilor comunitari, existența taxelor a avut un impact negativ asupra activității lor în ansamblu. Pe lângă cheltuielile care decurg din taxele antidumping aferente importurilor, măsurile i-au împiedicat pe aceștia să-și optimizeze gama de producție, portofoliul de clienți și, în consecință, rentabilitatea. Investițiile, producția, cercetarea și dezvoltarea și alte decizii strategice au fost, la rândul lor, afectate de existența acestor taxe. Aceste efecte negative reprezintă un aspect important, care trebuie luat în considerare în prezenta analiză.

(99)

Trebuie reamintit faptul că societatea A a anunțat, pe lângă producția europeană, o strategie de aprovizionare din RPC. Prin urmare, reinstituirea măsurilor nu ar fi în interesul acestui producător.

(100)

Alți doi producători comunitari (denumiți în anexă „societatea C” și „societatea D”) s-au opus reinstituirii măsurilor. Deși ambele societăți achiziționează lămpi CFL-i din RPC, acestea au o producție considerabilă în Comunitate. De aceea, nu se poate exclude faptul că măsurile antidumping ar fi contrare intereselor acestor doi producători, în special pe termen mediu.

4.   Interesul furnizorilor

(101)

Mai mulți furnizori, reprezentând o parte semnificativă a livrărilor totale către industria comunitară, au cooperat cu Comisia în cadrul anchetei. Cu excepția unuia dintre ei, toți s-au declarat în favoarea continuării măsurilor și și-au exprimat îngrijorarea de a înregistra pierderi comerciale în cazul în care existența producției de CFL-i în Comunitate ar fi în joc. Acești furnizori aveau împreună câteva sute de angajați în Germania, Spania, Italia, Slovacia și Ungaria.

(102)

Prin urmare, se poate trage concluzia că reinstituirea măsurilor antidumping împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză ar fi în interesul furnizorilor.

5.   Interesul importatorilor/comercianților și al detailiștilor

(103)

Comisia a trimis chestionare la 8 importatori/comercianți ai produsului vizat. Au fost primite răspunsuri de la 3 importatori, care reprezintă puțin peste 1 % din volumul total al importurilor în Comunitate ale produsului în cauză originar din țara în cauză. Produsul în cauză este important pentru toate cele trei societăți, iar vânzările acestuia reprezintă între 10 și 70 % din cifra de afaceri totală a fiecărei societăți. Această cifră de afaceri trebuia să crească odată cu creșterea preconizată a consumului acestui produs pe termen mediu. S-a prezentat, de asemenea, și o societate reprezentând sectorul detailiștilor.

(104)

Doi dintre importatori și societatea care reprezenta sectorul detailiștilor și-au exprimat opoziția clară față de continuarea măsurilor, în timp ce cel de-al treilea importator a recunoscut atât avantajele, cât și dezavantajele măsurilor. Toate cele trei societăți au subliniat dependența Comunității de importurile produsului în cauză din RPC, dat fiind că producția comunitară nu este în măsură să satisfacă cererea pieței. În plus, acestea au preconizat iminenta creștere semnificativă a consumului comunitar. Cu toate acestea, s-a recunoscut faptul că măsurile în vigoare au împiedicat pătrunderea masivă pe piața comunitară a așa-numitelor lămpi spectrale de categoria C, de calitate inferioară. Întrucât consumatorii ar putea întâlni dificultăți la diferențierea acestora de lămpile de categoria B, de calitate superioară, abrogarea măsurilor ar putea însemna că lămpile de categoria B, care constituie principala vânzare a importatorilor în cauză, se pot confrunta cu dificultăți pe plan concurențial.

6.   Interesul consumatorilor și evoluția produsului în cauză pe piața comunitară

(105)

Mai multe părți interesate au susținut că taxele antidumping contravin politicilor comunitare privind economia de energie, deoarece au contribuit la creșterea excesivă a prețurilor de vânzare cu amănuntul către consumatori și, prin urmare, la diminuarea vânzărilor de lămpi economice (CFL-i). În schimb, una dintre părțile interesate a susținut că suprimarea măsurilor ar fi în detrimentul politicii comunitare de mediu, întrucât lămpile CFL-i produse în China conțin mai mult mercur, având astfel un efect negativ mai mare asupra mediului în momentul eliminării, față de cele produse în Comunitate.

(106)

Măsurile antidumping vizează eliminarea avantajelor concurențiale neloiale care decurg din practicile de dumping având ca obiect importuri în Comunitate. Prin urmare, existența altor politici comunitare nu ar prejudicia, în sine, instituirea și menținerea taxelor, în cazul în care acestea ar fi necesare.

(107)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că cererea și consumul produsului în cauză au crescut într-un ritm rapid pe piața europeană și că această creștere a cererii este probabil o consecință a interesului sporit al consumatorilor europeni de a reduce consumul de energie și de a contribui, astfel, la dezvoltarea durabilă. De asemenea, este evident că măsurile în vigoare au un efect considerabil asupra prețurilor de vânzare cu amănuntul în Comunitate ale produsului în cauză. Aceasta înseamnă că acei consumatori care ar fi abandonat, probabil, lămpile incandescente în favoarea produsului în cauză nu au putut face acest lucru din cauza diferenței substanțiale de preț cu amănuntul între aceste produse – diferență accentuată, printre altele, de măsurile în vigoare. În acest sens, este necesar să se ia în considerare, la evaluarea interesului Comunității în acest domeniu, aprovizionarea pieței cu produsul în cauză în cantități suficiente și la prețuri rezonabile.

(108)

Această chestiune trebuie examinată în contextul politicii comunitare de favorizare a utilizării lămpilor cu consum scăzut de energie, ceea ce vine în sprijinul argumentelor expuse mai sus.

(109)

Dacă se ia în calcul evoluția probabilă a pieței, este foarte probabil ca menținerea măsurilor să impună consumatorilor o sarcină considerabilă pe termen mediu și lung.

(110)

Ca reacție la comunicarea de informații, producătorul comunitar care a sprijinit plângerea a susținut că măsurile în vigoare nu au avut un efect semnificativ de creștere asupra prețurilor de consum din Comunitate. În ceea ce privește acest argument, trebuie observat că, în timp ce poate fi adevărat că prețurile de consum la anumite modele a scăzut după instituirea măsurilor, nu se poate nega că taxele de până la 66 %, care au fost extinse și la importurile care eludează taxele, trebuie să fi avut un efect de creștere asupra prețurilor. În plus, în statul membru cu cea mai mare piață comunitară cu amănuntul, prețurile pentru trei din cinci modele, conform datelor comunicate de societatea care a susținut plângerea, au fost mai mari la începutul lui 2006 decât la începutul lui 2001. Societatea denumită în anexă societatea A a afirmat că nu era clar dacă reclamantul și-a retras plângerea. După cum s-a menționat anterior, producătorul comunitar își menține plângerea.

(111)

Unele părți interesate au afirmat, de asemenea, că măsurile sunt contrare interesului Comunității, întrucât producătorii comunitari nu dispun de o capacitate de producție suficientă pentru a satisface cererea și importurile sunt, prin urmare, necesare pentru a asigura aprovizionarea pieței.

(112)

Scopul măsurilor antidumping nu este acela de a împiedica importurile, nici de a limita oferta de lămpi CFL-i pe piața comunitară. După cum s-a arătat mai sus, măsurile existente nu au prejudiciat importurile. În schimb, consumul din ce în ce mai mare a dus la creșterea importurilor din RPC în perioada luată în considerare, atât în termeni absoluți, cât și în termeni de cotă de piață. Cu toate acestea, este evident că pe termen mediu, impactul menținerii măsurilor asupra ofertei poate fi unul considerabil.

(113)

Unele părți interesate au adăugat că măsurile existente denaturează concurența pe piața comunitară, deoarece numai anumiți operatori economici au posibilitatea de a importa lămpi CFL-i de la producători din RPC, cărora li se aplică taxe foarte reduse sau zero. Alți operatori au doar un acces limitat pe piață, deoarece nu se pot aproviziona decât de la producători-exportatori cărora li se aplică taxe ridicate.

(114)

Trebuie reamintit faptul că articolul 21 din regulamentul de bază se referă la necesitatea de a elimina efectele dumpingului prejudiciabil în termeni de denaturare a schimburilor. În acest sens, instituirea măsurilor va contribui la compensarea avantajului conferit exportatorilor de practicile de dumping. Instituirea taxelor ar contribui, astfel, la menținerea unor condiții echitabile între producătorii comunitari, exportatorii din țările terțe și exportatorii din țara în cauză în cazul cărora nu s-a constatat existența practicilor de dumping, pe de o parte, și exportatorii în cazul cărora s-a constatat practicarea dumpingului, pe de altă parte. Faptul că anumitor exportatori li se aplică taxe mai ridicate decât altora nu face decât să reflecte diferențele între marjele de dumping ale diverșilor exportatori și, prin urmare, nu atrage după sine o discriminare sau o denaturare a concurenței între importatorii care au acces la surse de aprovizionare diferite din RPC. Pe lângă aceasta, ancheta a arătat că operatorii comunitari se pot aproviziona cu lămpi CFL-i de la mai mulți producători din Comunitate, precum și din țara în cauză și din țări terțe și nu au fost aduse dovezi care să susțină ipoteza că anumiți operatori sunt excluși de la accesul pe piață. În lumina celor de mai sus, concluzia evidentă este că menținerea măsurilor va avea un efect semnificativ asupra consumatorilor în termeni de prețuri cu amănuntul și de disponibilitate a ofertei, în special pe termene mediu și lung.

7.   Concluzii privind interesul comunitar și durata măsurilor

(115)

Articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că trebuie acordată o atenție deosebită necesității eliminării efectelor de denaturare ale unui dumping care aduce prejudicii și un producător, care reprezintă o parte considerabilă din producția comunitară, suportă efectele dumpingului prejudiciabil constatate prin anchetă. Cu toate acestea, există considerații importante care duc la concluzia că desființarea măsurilor este în interesul Comunității; însăși industria comunitară depinde puternic de importurile din RPC pentru a satisface cererea care crește în ritm rapid, anumiți producători comunitari nu sunt în favoarea menținerii măsurilor și s-a demonstrat că acestea au o influență considerabilă asupra prețurilor de consum și, prin urmare, asupra alegerii consumatorilor între lămpi CFL-i și lămpile incandescente, cu o eficiență mai scăzută.

(116)

Având în vedere toate interesele în cauză, se trage concluzia că eliminarea măsurilor ar fi conformă interesului global al părților. Cu toate acestea, în lumina considerațiilor expuse mai sus cu privire la interesele producătorului care susține menținerea măsurilor, comparându-le pe acestea cu interesele care se află în joc, în special cele ale celorlalți producători comunitari, este în interesul pe termen scurt al Comunității ca măsurile să fie menținute pentru o perioadă de adaptare suplimentară. Prin urmare, este necesar ca măsurile să fie menținute numai pentru o perioadă de un an. După această perioadă, efectele negative probabile asupra consumatorilor și a altor operatori ar fi disproporționate față de avantajele acestor măsuri pentru producătorii comunitari.

F.   DISPOZIȚII FINALE

(117)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale, pe baza cărora s-a urmărit să se recomande ca măsurile existente să fie eliminate după un an. De asemenea, acestora li s-a acordat un termen de la data comunicării în care să prezinte observații și cereri. Niciuna dintre observațiile primite în urma informațiilor comunicate nu a fost în măsură să modifice concluziile astfel cum au fost formulate în prezentul regulament.

(118)

Din cele de mai sus rezultă că taxele antidumping trebuie eliminate după un an,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de lămpi fluorescente compacte, cu descărcare și cu balast electronic, care funcționează cu curent alternativ (inclusiv lămpile fluorescente compacte cu descărcare și cu balast electronic care funcționează atât cu curent alternativ, cât și cu curent continuu), prevăzute cu unul sau mai multe tuburi de sticlă, ale căror elemente de iluminat și componente electronice sunt, în totalitate, fixate sau integrate în soclul lămpii, care se clasifică în conformitate cu codul NC ex 8539 31 90 (cod TARIC 8539319095), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping aplicabil prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele fabricate de societățile următoare, se stabilește după cum urmează:

Societate

Taxă antidumping

(%)

Codul adițional TARIC

Changzhou Hailong Electronics & Light Fixtures Co., Ltd. Luoyang, Changzhou, Jiangsu Changzhou 213104

Republica Populară Chineză

59,5

A234

City Bright Lighting (Shenzhen) Ltd. Shenzhen Republica

Populară Chineză

17,1

A235

Deluxe Well Enterprises Ltd. Block 17-18, Hong Qiao Tao Industrial Zone Bao An Yuan Shenzhen

Republica Populară Chineză

37,1

A236

Lisheng Electronic & Lighting (Xiamen) Co., Ltd. Xiamen

Republica Populară Chineză

0,0

A237

Philips & Yaming Lighting Co., Ltd. 1805 Hu Yi Highway Malu Jia Ding District Shangai 201801

Republica Populară Chineză

32,3

A238

Sanex Electronics Co., Ltd. 1 Xiangyang Road, Xiangcheng Town, Xiangcheng District, Suzhou, Jiangsu,

Republica Populară Chineză

20,2

A239

Shenzhen Zuoming Electronic Co. Ltd. Shenzhen, Guangdong

Republica Populară Chineză

8,4

A240

Zhejiang Sunlight Group Co., Ltd. 129 Fengshan Road, Zhejiang Shangyu 213104

Republica Populară Chineză

35,3

A241

Toate celelalte societăți

66,1

A999

(3)   Taxa antidumping definitivă de 66,1 %, aplicabilă importurilor originare din China, se extinde la importurile aceluiași produs menționat la alineatul (1) expediate din Republica Socialistă Vietnam, Republica Islamică Pakistan și Republica Filipine, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Republica Socialistă Vietnam, Republica Islamică Pakistan și Republica Filipine (cod TARIC 8539319092).

(4)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acesta rămâne în vigoare timp de un an de la data intrării în vigoare.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 15 octombrie 2007.

Pentru Consiliu

Președintele

L. AMADO


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2)  JO L 195, 19.7.2001, p. 8. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1322/2006 (JO L 244, 7.9.2006, p. 1).

(3)  JO L 38, 8.2.2001, p. 8.

(4)  JO L 145, 9.6.2005, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1322/2006.

(5)  JO C 167, 19.7.2006, p. 13.

(6)  JO C 217, 8.9.2006, p. 2.


ANEXĂ

Societatea A

(a)   Cantitățile importate

În cursul PAR, societatea A a importat între 50 și 60 de milioane de lămpi CFL-i din țara în cauză. În ceea ce privește volumul de vânzări pe piața comunitară, societatea A a importat între 70 și 80 % din aceste vânzări. În termeni valorici, produsele importate au generat mai puține venituri. În timp ce volumul importurilor a fost aproximativ de trei ori mai mare decât volumul fabricat în Comunitate, din punctul de vedere al venitului pentru societatea A, aceste importuri au generat un venit cu puțin peste 50 % din totalul veniturilor obținute din vânzările din Comunitate.

(b)   Relația cu producătorii-exportatori din țara în cauză

Societatea A are legături cu doi producători-exportatori din țara în cauză. Majoritatea importurilor societății A provin de la acești doi producători-exportatori. Pe parcursul PAR, cei doi producători-exportatori au exportat 47 % din producția proprie în CE.

(c)   Politica de aprovizionare prin importuri, defensivă (temporară) sau strategică (pe termen lung)

Societatea A a adoptat o decizie strategică, pe termen lung, de a efectua importuri din țara în cauză, cu scopul de a putea oferi clienților întreaga gamă de produse.

(d)   Producția în Comunitate

Societatea A este al doilea producător de CFL-i din Comunitate, având un număr de aproximativ 600 de angajați pentru fabricarea și vânzarea produsului în cauză. Conform afirmațiilor societății A, în fabrica sa se vor instala două noi linii de producție, ceea ce va crește producția cu 15-20 de milioane de bucăți, reprezentând o jumătate din capacitatea de producție actuală. Noile linii de producție sunt destinate fabricării produsului în cauză.

Ca în cazul celorlalți producători din Comunitate, producția comunitară a societății A constă în cea mai mare parte din asamblarea părților componente provenind din mai multe surse. În cazul de față, mai puțin de jumătate dintre aceste părți componente provin din Comunitate. Regulile de origine sunt reglementate prin legislația vamală, în special Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (1) de instituire a Codului Vamal Comunitar, în special articolele 22-27. Ancheta a arătat că produsul în cauză are o altă clasificare vamală față de părțile componente importate. Această reclasificare este rezultatul unei transformări substanțiale a părților componente. Din aceste motive și pe baza informațiilor colectate pe parcursul acestei anchete, este posibilă concluzia că produsele în cauză fabricate de societatea A sunt de origine comunitară.

(e)   Locația sediului social și acționarii principali

Societatea A este o divizie a unui mare grup de societăți europene cu sediul pe teritoriul Comunității.

(f)   Locația departamentelor de cercetare și dezvoltare

Centrul principal de cercetare și dezvoltare al societății A este situat într-un stat membru. Pe lângă acesta, majoritatea unităților de cercetare și dezvoltare, în special cele legate de dezvoltarea procesului de producție, sunt situate în apropierea unităților de producție, și anume într-un alt stat membru și în țara în cauză.

Societatea B

(a)   Cantitățile importate

În cursul PAR, societatea B a importat între 11 și 18 de milioane de lămpi CFL-i din țara în cauză. În ceea ce privește volumul de vânzări pe piața comunitară, societatea B a importat între 20 și 30 % din vânzările realizate pe parcursul PAR.

În termeni valorici, produsele importate au generat mai puține venituri. Produsele importate au generat între 15 și 20 % din totalul veniturilor.

(b)   Relația cu producătorii-exportatori din țara în cauză

Societatea B are legături cu un producător-exportator din țara în cauză. Capacitatea de producție a acestui producător-exportator a fost de aproximativ 40 de milioane de bucăți pe parcursul PAR, adică puțin sub capacitatea de producție a societății B în cadrul unităților de producție din Comunitate. Cu toate acestea, pe parcursul PAR, societatea B nu a importat lămpi CFL-i de la acest producător-exportator, ci de la producători-exportatori independenți.

Un producător-exportator independent din țara în cauză, având o capacitate de producție și vânzări semnificative către Comunitate, a afirmat că societatea B și-a exprimat dorința de achiziționare a întreprinderii sale. Producătorul-exportator a afirmat că societatea B nu ar trebui inclusă în definiția producției comunitare, întrucât aceasta și-a exprimat interesul de a achiziționa producători-exportatori independenți din țara în cauză și, prin urmare, ar fi protejată în continuare de un dumping prejudiciabil odată ce s-ar efectua această achiziție sau oricare alta. Afirmația nu a fost susținută prin documente doveditoare și astfel nu a putut fi luată în considerare.

(c)   Politica de aprovizionare prin importuri, defensivă (temporară) sau strategică (pe termen lung)

Societatea B consideră că importurile sale se încadrează în strategia defensivă. Aceasta susține că importurile sale au un caracter temporar și vor fi înlocuite cu CFL-i fabricate în Comunitate. Într-adevăr, după încheierea PAR, societatea B a procedat la instalarea unor noi capacități într-una din unitățile sale din Comunitate.

(d)   Producția în Comunitate

Societatea B este cel mai mare producător din Comunitate. Are aproximativ 700 de angajați pentru producția și vânzarea produsului în cauză. Ca în cazul celorlalți producători din Comunitate, producția comunitară a societății B constă în cea mai mare parte din asamblarea părților componente provenind din mai multe surse. În cazul de față, aproape toate părțile componente provin din Comunitate.

(e)   Locația sediului social și acționarii principali

Societatea B este o divizie a unui mare grup de societăți europene cu sediul pe teritoriul Comunității.

(f)   Locația departamentelor de cercetare și dezvoltare

Centrul principal de cercetare și dezvoltare al societății B este situat într-un stat membru. Pe lângă acesta, unele unități de cercetare și dezvoltare, în special cele legate de dezvoltarea procesului de producție, sunt situate în apropierea unităților de producție, și anume în alte două state membre (inclusiv producția de părți componente) și în țara în cauză.

Societatea C

(a)   Cantitățile importate

În perioada luată în considerare, societatea C a importat între 3 și 7 de milioane de lămpi CFL-i din țara în cauză. În ceea ce privește volumul de vânzări pe piața comunitară, societatea C a importat între 30 și 40 % din aceste vânzări.

În termeni valorici, produsele importate au generat mai puține venituri. Produsele importate au generat între 20 și 30 % din totalul veniturilor.

(b)   Relația cu producătorii-exportatori din țara în cauză

Societatea C are legături cu un producător-exportator din țara în cauză, de la care provin majoritatea importurilor. Capacitatea acestui producător-exportator a fost de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a societății C în cadrul unității sale de producție din Comunitate.

(c)   Politica de aprovizionare prin importuri, defensivă (temporară) sau strategică (pe termen lung)

Societatea C a adoptat o decizie strategică, pe termen lung, de a efectua importuri din țara în cauză, cu scopul de a putea oferi clienților întreaga gamă de produse. Având în vedere prețurile de cumpărare și costurile de transport scăzute, conform societății, circumstanțele nu prezintă niciun avantaj economic pentru producția acestui tip de produse în UE la un volum care să satisfacă cererea.

(d)   Producția în Comunitate

Societatea C are aproximativ 450 de angajați pentru producția și vânzarea produsului în cauză, în principal în fabricile situate într-un stat membru. Producția comunitară a societății C constă în principal în asamblarea părților componente provenind din mai multe surse. Mai puțin de jumătate dintre aceste părți componente provin din Comunitate. Ancheta a arătat că produsul în cauză are o altă clasificare vamală față de părțile componente importate. Această reclasificare este rezultatul unei transformări substanțiale a părților componente. Din aceste motive și pe baza informațiilor colectate pe parcursul prezentei anchete, s-a concluzionat că produsele în cauză fabricate de societatea C sunt de origine comunitară.

(e)   Locația sediului social și acționarii principali

Societatea C este o divizie a unui mare grup de societăți europene cu sediul pe teritoriul unei țări terțe. Cu toate acestea, sediul societății C, care este o persoană juridică separată, este situat în Comunitate.

Cu toate că societatea C face parte dintr-un grup mondial având sediul într-o țară terță, aceasta are competențe depline de a lua decizii comerciale în ceea ce privește strategia de producție, de import și de vânzări de CFL-i pe piața comunitară.

(f)   Locația departamentelor de cercetare și dezvoltare

Centrul principal de cercetare și dezvoltare al societății C pentru produsul în cauză este situat într-un stat membru al Comunității. Pe lângă acesta, o parte a activității de cercetare și dezvoltare se desfășoară la sediul din țara terță. De asemenea, unele unități de cercetare și dezvoltare, în special cele legate de procesul de producție, sunt situate în apropierea unităților de producție, și anume în Comunitate și în țara în cauză.

Societatea D

(a)   Cantitățile importate

În perioada luată în considerare, societatea D a importat între 2 și 3 de milioane de lămpi CFL-i din țara în cauză. În ceea ce privește volumul de vânzări pe piața comunitară, societatea D a importat între 50 și 60 % din aceste vânzări.

În termeni valorici, produsele importate au generat mai puține venituri. Produsele importate au generat mai puțin de 40-50 % din totalul veniturilor.

(b)   Relația cu producătorii-exportatori din țara în cauză

Societatea D nu are legături cu niciun producător-exportator din țara în cauză. Importurile din țara în cauză provin de la producători-exportatori independenți.

(c)   Politica de aprovizionare prin importuri, defensivă (temporară) sau strategică (pe termen lung)

Societatea D a adoptat o decizie strategică, pe termen lung, de a efectua importuri din țara în cauză, cu scopul de a putea oferi clienților întreaga gamă de produse. Conform afirmațiilor societății, producția acestui tip de produse în UE la nivelul unui volum care să satisfacă cererea nu este avantajoasă din punct de vedere economic.

(d)   Producția în Comunitate

Societatea D are între 35 și 85 de angajați pentru producția și vânzarea produsului în cauză, în principal în cadrul fabricii din Comunitate. Activitatea de producție constă în principal într-un proces de asamblare a părților componente, mai puțin de jumătate dintre acestea provenind din UE. Ancheta a arătat că produsul în cauză are o altă clasificare vamală față de părțile componente importate. Această reclasificare este rezultatul unei transformări substanțiale a părților componente. Din aceste motive și pe baza informațiilor colectate pe parcursul prezentei anchete, s-a concluzionat că produsele în cauză fabricate de societatea D sunt de origine comunitară.

(e)   Locația sediului social și acționarii principali

Pe parcursul PAR, societatea D a fost deținută de un grup privat de investiții. Cu toate acestea, după încheierea PAR, societatea D a fost achiziționată de un producător dintr-o țară terță. Societatea D are sediul social pe teritoriul Comunității.

(f)   Locația departamentelor de cercetare și dezvoltare

Toate centrele de cercetare și dezvoltare ale societății D sunt situate în Comunitate.


(1)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).


17.10.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 272/21


REGULAMENTUL (CE) NR. 1206/2007 AL COMISIEI

din 16 octombrie 2007

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de import pentru fructe și legume (1), în special articolul 4 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3223/94 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 17 octombrie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 octombrie 2007.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 756/2007 (JO L 172, 30.6.2007, p. 41).


ANEXĂ

la Regulamentul Comisiei din 16 octombrie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

(Cod NC)

Codul țărilor terțe (1)

Suma forfetară la import

0702 00 00

MA

64,1

MK

31,4

TR

117,9

ZZ

71,1

0707 00 05

EG

151,2

JO

162,5

MK

25,2

TR

160,4

ZZ

124,8

0709 90 70

TR

120,2

ZZ

120,2

0805 50 10

AR

64,4

TR

87,8

UY

81,6

ZA

56,5

ZZ

72,6

0806 10 10

BR

254,2

TR

134,8

US

284,6

ZZ

224,5

0808 10 80

AU

188,0

CA

101,5

CL

17,7

NZ

83,4

US

96,4

ZA

78,5

ZZ

94,3

0808 20 50

CN

71,2

TR

127,4

ZA

84,6

ZZ

94,4


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


17.10.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 272/23


REGULAMENTUL (CE) NR. 1207/2007 AL COMISIEI

din 16 octombrie 2007

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (1), în special articolul 53 și articolul 80 litera (b),

întrucât:

(1)

Atunci când este vorba despre o practică tradițională reglementată de anumite dispoziții ale statului membru producător, acest stat membru poate permite, prin derogare de la norma obișnuită, prin intermediul autorizațiilor exprese și sub rezerva unor controale corespunzătoare, obținerea unui vin de calitate produs într-o regiune determinată prin adăugarea la produsul de bază a acestui vin a unuia sau a mai multor produse vitivinicole neoriginare din regiunea determinată a cărei denumire o poartă acest vin. Pentru a evita ca expirarea acestei derogări, prevăzută la articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei (2), să aducă atingere operatorilor economici și autorităților competente, este oportună acordarea unei noi prelungiri.

(2)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 753/2002 conține o listă a denumirilor soiurilor de viță-de-vie și a sinonimelor lor care includ o indicație geografică și care pot apărea pe etichetele vinurilor. Este necesară actualizarea anexei în cauză cu termenii adecvați, utilizați în România.

(3)

Datorită costurilor administrative și pentru a evita orice dificultăți comerciale, se impune aplicarea prezentului regulament începând cu 1 iulie 2007.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 753/2002 trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a vinului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 753/2002 se modifică după cum urmează:

1.

articolul 31 alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)

la litera (b) al doilea paragraf, data de „31 august 2007” se înlocuiește cu „31 august 2008”;

(b)

la al treilea paragraf, data de „31 august 2007” se înlocuiește cu „31 august 2008”;

2.

anexa II se înlocuiește cu textul anexei la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 octombrie 2007.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 179, 14.7.1999, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(2)  JO L 118, 4.5.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 382/2007 (JO L 95, 5.4.2007, p. 12).


ANEXĂ

„ANEXA II

Numele soiurilor de viță-de-vie și ale sinonimelor lor care conțin o indicație geografică (1) și care pot fi înscrise pe etichetele vinurilor, în conformitate cu dispozițiile articolului 19 alineatul (2)

 

Numele soiului sau sinonimele sale

Țări care pot utiliza numele soiului sau unul dintre sinonimele acestuia (2)

1

Agiorgitiko

Grecia°

2

Aglianico

Italia°, Grecia°, Malta°

3

Aglianicone

Italia°

4

Alicante Bouschet

Grecia°, Italia°, Portugalia°, Algeria°, Tunisia°, Statele Unite ale Americii°, Cipru°, Africa de Sud

N.B.: Numele «Alicante» nu poate fi utilizat singur pentru a desemna vinul.

5

Alicante Branco

Portugalia°

6

Alicante Henri Bouschet

Franța°, Serbia (8), Muntenegru (8)

7

Alicante

Italia°

8

Alikant Buse

Serbia (6), Muntenegru (6)

9

Auxerrois

Africa de Sud°, Australia°, Canada°, Elveția°, Belgia°, Germania°, Franța°, Luxemburg°, Țările de Jos°, Regatul Unit°

10

Barbera Bianca

Italia°

11

Barbera

Africa de Sud°, Argentina°, Australia°, Croația°, Mexic°, Slovenia°, Uruguay°, Statele Unite ale Americii°, Grecia°, Italia°, Malta°

12

Barbera Sarda

Italia°

13

Blauburgunder

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (16-28-115), Austria (14-16), Canada (16-115), Chile (16-115), Italia (16-115)

14

Blauer Burgunder

Austria (13-16), Serbia (24-115), Muntenegru (24-115), Elveția

15

Blauer Frühburgunder

Germania (58)

16

Blauer Spätburgunder

Germania (115), Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (13-28-115), Austria (13-14), Bulgaria (115), Canada (13-115), Chile (13-115), România (115), Italia (13-115)

17

Blaufränkisch

Republica Cehă (55), Austria°, Germania, Slovenia (Modra frankinja, Frankinja), Hongrie, România (22, 55, 67, 71)

18

Borba

Spania°

19

Bosco

Italia°

20

Bragão

Portugalia°

21

Budai

Ungaria°

22

Burgund Mare

România (17, 55, 67, 71)

23

Burgundac beli

Serbia (136), Muntenegru (136)

24

Burgundac Crni

Croația°

25

Burgundac crni

Serbia (14-115), Muntenegru (14-115)

26

Burgundac sivi

Croația°, Serbia°, Muntenegru°

27

Burgundec bel

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei°

28

Burgundec crn

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (13-16-115)

29

Burgundec siv

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei°

30

Busuioacă de Bohotin

România

31

Cabernet Moravia

Republica Cehă°

32

Calabrese

Italia (90)

33

Campanário

Portugalia°

34

Canari

Argentina°

35

Carignan Blanc

Franța°

36

Carignan

Africa de Sud°, Argentina°, Australia (38), Chile (38), Croația°, Israel°, Maroc°, Noua Zeelandă°, Tunisia°, Grecia°, Franța°, Portugalia°, Malta°

37

Carignan Noir

Cipru°

38

Carignane

Australia (36), Chile (36), Mexic, Turcia, Statele Unite ale Americii

39

Carignano

Italia°

40

Chardonnay

Africa de Sud°, Argentina (95), Australia (95), Bulgaria°, Canada (95), Elveția°, Chile (95), Republica Cehă°, Croația°, Ungaria (41), India, Israel°, Moldova°, Mexic (95), Noua Zeelandă (95), România°, Rusia°, San Marino°, Slovacia°, Slovenia°, Tunisia°, Statele Unite ale Americii (95), Uruguay°, Serbia, Muntenegru, Zimbabwe°, Germania°, Franța, Grecia (95), Italia (95), Luxemburg° (95), Țările de Jos (95), Regatul Unit, Spania, Portugalia, Austria°, Belgia (95), Cipru°, Malta°

41

Chardonnay Blanc

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Ungaria (40)

42

Chardonnay Musqué

Canada°

43

Chelva

Spania°

44

Corinto Nero

Italia°

45

Cserszegi fűszeres

Ungaria°

46

Děvín

Republica Cehă°

47

Devín

Slovacia

48

Duna gyöngye

Ungaria

49

Dunaj

Slovacia

50

Durasa

Italia°

51

Early Burgundy

Statele Unite ale Americii°

52

Fehér Burgundi, Burgundi

Ungaria (133)

53

Findling

Germania°, Regatul Unit°

54

Frâncușă

România

55

Frankovka

Republica Cehă° (17), Slovacia (56), România (17, 22, 67, 71)

56

Frankovka modrá

Slovacia (55)

57

Friulano

Italia

58

Frühburgunder

Germania (15), Țările de Jos°

59

Galbenă de Odobești

România

60

Girgenti

Malta (61, 62)

61

Ghirgentina

Malta (60, 62)

62

Girgentina

Malta (60, 61)

63

Graciosa

Portugalia°

64

Grasă de Cotnari

România

65

Grauburgunder

Germania, Bulgaria, Ungaria°, România (66)

66

Grauer Burgunder

Canada, România (65), Germania, Austria

67

Grossburgunder

România (17, 22, 55, 71)

68

Iona

Statele Unite ale Americii°

69

Kanzler

Regatul Unit°, Germania

70

Kardinal

Germania°, Bulgaria°

71

Kékfrankos

Ungaria, România (17, 22, 55, 67)

72

Kisburgundi kék

Ungaria (115)

73

Korinthiaki

Grecia°

74

Leira

Portugalia°

75

Limnio

Grecia°

76

Maceratino

Italia°

77

Maratheftiko (Μαραθεύτικο)

Cipru

78

Mátrai muskotály

Ungaria°

79

Medina

Ungaria°

80

Monemvasia

Grecia

81

Montepulciano

Italia°

82

Moravia dulce

Spania°

83

Moravia agria

Spania°

84

Moslavac

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (85), Serbia°, Muntenegru°

85

Mozler

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (84)

86

Mouratón

Spania°

87

Müller-Thurgau

Africa de Sud°, Austria°, Germania, Canada, Croația°, Ungaria°, Serbia°, Muntenegru°, Republica Cehă°, Slovacia°, Slovenia°, Elveția°, Luxemburg, Țările de Jos°, Italia°, Belgia°, Franța°, Regatul Unit, Australia°, Bulgaria°, Statele Unite ale Americii°, Noua Zeelandă°, Portugalia

88

Muškát moravský

Republica Cehă°, Slovacia

89

Nagyburgundi

Ungaria°

90

Nero d‘Avola

Italia (32)

91

Olivella nera

Italia°

92

Orange Muscat

Australia°, Statele Unite ale Americii°

93

Pálava

Republica Cehă, Slovacia

94

Pau Ferro

Portugalia°

95

Pinot Chardonnay

Argentina (40), Australia (40), Canada (40), Chile (40), Mexic (40), Noua Zeelandă (40), Statele Unite ale Americii (40), Turcia°, Belgia (40), Grecia (40), Țările de Jos, Italia (40)

96

Pölöskei muskotály

Ungaria°

97

Portoghese

Italia°

98

Pozsonyi

Ungaria (99)

99

Pozsonyi Fehér

Ungaria (98)

100

Radgonska ranina

Slovenia°

101

Rajnai rizling

Ungaria (104)

102

Rajnski rizling

Serbia (103-106-109), Muntenegru (103-106-109)

103

Renski rizling

Serbia (102-106-109), Muntenegru (102-106-109), Slovenia° (104)

104

Rheinriesling

Bulgaria°, Austria, Germania (106), Ungaria (101), Republica Cehă (112), Italia (106), Grecia, Portugalia, Slovenia (103)

105

Rhine Riesling

Africa de Sud°, Australia°, Chile (107), Moldova°, Noua Zeelandă°, Cipru, Ungaria°

106

Riesling renano

Germania (104), Serbia (102-103-109), Muntenegru (102-103-109), Italia (104)

107

Riesling Renano

Chile (105), Malta°

108

Riminèse

Franța°

109

Rizling rajnski

Serbia (102-103-106), Montenegro (102-103-106)

110

Rizling Rajnski

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei°, Croația°

111

Rizling rýnsky

Slovacia°

112

Ryzlink rýnský

Republica Cehă (104)

113

Santareno

Portugalia°

114

Sciaccarello

Franța°

115

Spätburgunder

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (13-16-28), Serbia (14-25), Muntenegru (14-25), Bulgaria (16), Canada (13-16), Chile, Ungaria (72), Moldova°, România (16), Italia (13-16), Regatul Unit, Germania (16)

116

Štajerska Belina

Croația°, Slovenia°

117

Subirat

Spania

118

Terrantez do Pico

Portugalia°

119

Tintilla de Rota

Spania°

120

Tinto de Pegões

Portugalia°

121

Torrontés riojano

Argentina°

122

Trebbiano

Africa de Sud°, Argentina°, Australia°, Canada°, Cipru°, Croația°, Uruguay°, Statele Unite ale Americii, Israel, Italia, Malta

123

Trebbiano Giallo

Italia°

124

Trigueira

Portugalia

125

Verdea

Italia°

126

Verdeca

Italia

127

Verdelho

Africa de Sud°, Argentina, Australia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii, Portugalia

128

Verdelho Roxo

Portugalia°

129

Verdelho Tinto

Portugalia°

130

Verdello

Italia°, Spania°

131

Verdese

Italia°

132

Verdejo

Spania°

133

Weißburgunder

Africa de Sud (135), Canada, Chile (134), Ungaria (52), Germania (134, 135), Austria (134), Regatul Unit°, Italia

134

Weißer Burgunder

Germania (133, 135), Austria (133), Chile (133), Elveția°, Slovenia, Italia

135

Weissburgunder

Africa de Sud (133), Germania (133, 134), Regatul Unit, Italia

136

Weisser Burgunder

Serbia (23), Muntenegru (23)

137

Zalagyöngye

Ungaria°

Legendă:

:

termenii dintre paranteze

:

referire la sinonimul pentru soi

:

«°»

:

fără sinonim

:

termenii îngroșați

:

coloana 2

:

numele soiului de viță-de-vie

coloana 3

:

țara în care numele corespunde unui soi și referire la soi

:

termenii neîngroșați

:

coloana 2

:

numele sinonimului unui soi de viță-de-vie

coloana 3

:

numele țării care folosește sinonimul unui soi de viță-de-vie.”


(1)  Numele acestor soiuri și sinonimele lor corespund, integral sau parțial, fie în traducere, fie sub formă de adjectiv, indicațiilor geografice utilizate în descrierea unui vin.

(2)  Pentru statele respective, derogările prevăzute în prezenta anexă sunt autorizate numai pentru vinurile cu indicație geografică produse în unitățile administrative în care cultura soiurilor în cauză este autorizată la data intrării în vigoare a prezentului regulament și în limitele condițiilor stabilite de statele respective pentru producerea sau prezentarea acestor vinuri.

Legendă:

:

termenii dintre paranteze

:

referire la sinonimul pentru soi

:

«°»

:

fără sinonim

:

termenii îngroșați

:

coloana 2

:

numele soiului de viță-de-vie

coloana 3

:

țara în care numele corespunde unui soi și referire la soi

:

termenii neîngroșați

:

coloana 2

:

numele sinonimului unui soi de viță-de-vie

coloana 3

:

numele țării care folosește sinonimul unui soi de viță-de-vie.”


17.10.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 272/29


REGULAMENTUL (CE) NR. 1208/2007 AL COMISIEI

din 16 octombrie 2007

privind derogarea de la Regulamentul (CE) nr. 800/1999 în ceea ce privește stabilirea ratei de restituire pentru lapte și produse lactate în cazul livrărilor de provizii prevăzute la articolele 36 și 44 din respectivul regulament și efectuate în perioada 1-14 iunie 2007

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate (1), în special articolul 31 alineatul (14),

întrucât:

(1)

Începând cu 15 iunie 2007, Regulamentul (CE) nr. 660/2007 al Comisiei din 14 iunie 2007 de stabilire a restituirilor la export în sectorul laptelui și al produselor lactate (2) nu mai prevede restituiri la export pentru lapte și produse lactate, inclusiv pentru produsele livrate în conformitate cu articolele 36 și 44 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 al Comisiei din 15 aprilie 1999 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole (3).

(2)

În conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, statele membre pot autoriza exportatorii să urmeze o procedură prin care să ia în considerare ultima zi a lunii la stabilirea ratei restituirilor aplicabile livrărilor de provizii prevăzute la articolele 36 și 44. Prin urmare, nu este posibil să se stabilească rata restituirii aplicabile livrărilor de provizii de lapte și de produse lactate efectuate în conformitate cu respectiva procedură în perioada 1-14 iunie 2007.

(3)

Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului de a beneficia de restituiri pentru livrările de provizii efectuate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, înainte de data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 660/2007. Prin urmare, pentru a stabili rata restituirii, este necesar să se stabilească data care trebuie folosită în acel sens, prin derogare de la articolul 37 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și a produselor lactate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prin derogare de la articolul 37 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, se folosește data de 14 iunie 2007 pentru stabilirea ratei restituirii aplicabile laptelui și produselor lactate în cazul livrărilor de provizii în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) literele (a) și (c) și cu articolul 44 alineatul (1) literele (a) și (b) din respectivul regulament, efectuate în perioada 1-14 iunie 2007 în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din respectivul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iunie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 octombrie 2007.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 160, 26.6.1999, p. 48. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1152/2007 (JO L 258, 4.10.2007, p. 1).

(2)  JO L 155, 15.6.2007, p. 26.

(3)  JO L 102, 17.4.1999, p. 11. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1001/2007 (JO L 226, 30.8.2007, p. 9).