ISSN 1830-3625

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 243

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 50
18 septembrie 2007


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1063/2007 al Comisiei din 17 septembrie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

1

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1064/2007 al Comisiei din 17 septembrie 2007 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală, în ceea ce privește avilamicina ( 1 )

3

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1065/2007 al Comisiei din 17 septembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 493/2006 de stabilire a măsurilor tranzitorii în cadrul reformei organizării comune a pieței în sectorul zahărului

6

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1066/2007 al Comisiei din 17 septembrie 2007 de instituire a unui drept antidumping provizoriu la importurile anumitor dioxizi de mangan originari din Africa de Sud

7

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1067/2007 al Comisiei din 17 septembrie 2007 privind introducerea unei denumiri în registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Staffordshire Cheese (DOP)]

21

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1068/2007 al Comisiei din 17 septembrie 2007 de aprobare a unei modificări, care nu este minoră, a caietului de sarcini al unei denumiri de origine înscrise în registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Queso Nata de Cantabria (DOP)]

22

 

*

Regulamentul (CE) nr. 1069/2007 al Comisiei din 17 septembrie 2007 privind instituirea unui drept antidumping provizoriu la importurile de alcool polivinilic (PVA) originar din Republica Populară Chineză

23

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2007/55/CE a Comisiei din 17 septembrie 2007 de modificare a unor anexe la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind conținuturile maxime de reziduuri de azinfosmetil ( 1 )

41

 

*

Directiva 2007/56/CE a Comisiei din 17 septembrie 2007 de modificare a anumitor anexe la Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de azoxistrobină, clorotalonil, deltametrin, hexaclorbenzen, ioxinil, oxamil și chinoxifen ( 1 )

50

 

*

Directiva 2007/57/CE a Comisiei din 17 septembrie 2007 de modificare a anumitor anexe la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind conținuturile maxime de reziduuri de ditiocarbamați ( 1 )

61

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Comisie

 

 

2007/612/CE

 

*

Decizia Comisiei din 4 aprilie 2007 privind ajutorul de stat C 14/06 pe care Belgia intenționează să îl pună în aplicare în favoarea General Motors Belgium din Anvers [notificată cu numărul C(2007) 435]  ( 1 )

71

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 1063/2007 AL COMISIEI

din 17 septembrie 2007

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de import pentru fructe și legume (1), în special articolul 4 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3223/94 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 18 septembrie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 756/2007 (JO L 172, 30.6.2007, p. 41).


ANEXĂ

la Regulamentul Comisiei din 17 septembrie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

(Cod NC)

Codul țărilor terțe (1)

Suma forfetară la import

0702 00 00

MK

55,1

XK

55,1

XS

36,3

ZZ

48,8

0707 00 05

JO

175,0

MK

43,7

TR

129,4

ZZ

116,0

0709 90 70

TR

110,3

ZZ

110,3

0805 50 10

AR

88,1

UY

42,9

ZA

67,7

ZZ

66,2

0806 10 10

EG

177,6

MK

28,3

TR

111,9

ZZ

105,9

0808 10 80

AR

62,4

AU

215,7

BR

117,4

CL

88,6

CN

79,8

NZ

98,5

US

98,4

ZA

87,3

ZZ

106,0

0808 20 50

CN

62,9

TR

122,2

ZA

107,6

ZZ

97,6

0809 30 10, 0809 30 90

TR

151,3

US

189,2

ZZ

170,3

0809 40 05

BA

49,8

IL

124,7

MK

49,8

TR

103,2

ZZ

81,9


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/3


REGULAMENTUL (CE) NR. 1064/2007 AL COMISIEI

din 17 septembrie 2007

de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală, în ceea ce privește avilamicina

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală (1), în special articolul 2,

având în vedere avizul Agenției Europene pentru Medicamente formulat de Comitetul pentru medicamente de uz veterinar,

întrucât:

(1)

Toate substanțele farmacologic active, utilizate în Comunitate în medicamentele de uz veterinar destinate animalelor producătoare de alimente, ar trebui evaluate în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2377/90.

(2)

Agenției Europene pentru Medicamente i-a fost înaintată o cerere pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri pentru avilamicină, un antibiotic care face parte din grupa ortosomicinelor. Pe baza recomandărilor Comitetului pentru medicamente de uz veterinar, substanța respectivă ar trebui adăugată în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 pentru porcine (mușchiul, pielea și grăsimea, ficatul și rinichii), iepuri (mușchiul, grăsimea, ficatul și rinichii) și păsări de curte (mușchiul, pielea și grăsimea, ficatul și rinichii), cu condiția ca, în ultimul caz, substanța avilamicină să nu fie utilizată pentru păsările de curte care produc ouă destinate consumului uman.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Ar trebui prevăzut un termen suficient înainte de punerea în aplicare a prezentului regulament pentru a permite statelor membre să efectueze ajustările care se pot dovedi necesare, având în vedere prezentul regulament, în ceea ce privește autorizațiile de introducere pe piață a respectivelor medicamente de uz veterinar, care au fost acordate în conformitate cu Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (2), pentru a ține seama de dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru medicamente de uz veterinar,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 18 noiembrie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Günter VERHEUGEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 224, 18.8.1990, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 703/2007 al Comisiei (JO L 161, 22.6.2007, p. 28).

(2)  JO L 311, 28.11.2001, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/28/CE (JO L 136, 30.4.2004, p. 58).


ANEXĂ

Substanța următoare este inclusă în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 (Lista substanțelor farmacologic active pentru care s-au stabilit limite maxime de reziduuri):

1.   Medicamente anti-infecțioase

1.2.   Antibiotice

1.2.15.   Ortosomicine

Substanță (substanțe) farmacologic activă (active)

Reziduu marcator

Specie animală

LMR

Țesuturi vizate

Avilamicină

Acid dicloroisoeverninic

Porcine

50 μg/kg

Mușchi

100 μg/kg

Grăsime (1)

300 μg/kg

Ficat

200 μg/kg

Rinichi

Iepuri

50 μg/kg

Mușchi

100 μg/kg

Grăsime

300 μg/kg

Ficat

200 μg/kg

Rinichi

Păsări de curte (2)

50 μg/kg

Mușchi

100 μg/kg

Grăsime (3)

300 μg/kg

Ficat

200 μg/kg

Rinichi


(1)  La porcine și păsări de curte, această LMR se referă la piele și grăsime în proporții naturale.

(2)  A nu se utiliza la animalele care produc ouă pentru consum uman.

(3)  La porcine și păsări de curte, această LMR se referă la piele și grăsime în proporții naturale.


18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/6


REGULAMENTUL (CE) NR. 1065/2007 AL COMISIEI

din 17 septembrie 2007

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 493/2006 de stabilire a măsurilor tranzitorii în cadrul reformei organizării comune a pieței în sectorul zahărului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (1), în special articolul 44,

întrucât:

(1)

Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 493/2006 al Comisiei din 27 martie 2006 de stabilire a măsurilor tranzitorii în cadrul reformei organizării comune a pieței în sectorul zahărului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1265/2001 și (CE) nr. 314/2002 (2) prevede o retragere preventivă. Astfel, dincolo de o anumită limită, producția căreia i se aplică o cotă în cadrul fiecărei întreprinderi este considerată ca fiind retrasă în sensul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 sau, la cererea întreprinderii, care trebuie depusă înainte de 31 ianuarie 2007, este considerată ca fiind produsă peste cotă în sensul articolului 12 din regulamentul menționat anterior.

(2)

Spre deosebire de producătorii de zahăr, producătorii de izoglucoză nu au fost în măsură să prezinte o astfel de cerere până la data-limită de 31 ianuarie 2007, având în vedere producția continuă, pe tot parcursul anului, a acestora. Din motive de echitate, este necesar să se amâne termenul-limită sus-menționat până la sfârșitul anului de comercializare 2006/2007, pentru producătorii de izoglucoză, astfel încât să li se permită acestora să își prezinte cererea pe baza unei decizii fondate și fundamentate.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 493/2006 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 493/2006, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Pentru fiecare întreprindere, partea producției de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină din anul de comercializare 2006/2007, căreia i se aplică o cotă în temeiul cotelor fixate la anexa IV și care depășește pragul stabilit în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, este considerată ca fiind retrasă în sensul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 sau, la cererea întreprinderii, care trebuie depusă înainte de 31 ianuarie 2007 în ceea ce privește zahărul și înainte de 30 septembrie 2007 în ceea ce privește izoglucoza, este considerată ca fiind produsă în întregime sau parțial peste cotă în sensul articolului 12 din respectivul regulament.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 58, 28.2.2006, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 247/2007 al Comisiei (JO L 69, 9.3.2007, p. 3).

(2)  JO L 89, 28.3.2006, p. 11. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 739/2007 (JO L 169, 29.6.2007, p. 22).


18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/7


REGULAMENTUL (CE) NR. 1066/2007 AL COMISIEI

din 17 septembrie 2007

de instituire a unui drept antidumping provizoriu la importurile anumitor dioxizi de mangan originari din Africa de Sud

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURĂ

1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 10 noiembrie 2006, Comisia a primit o plângere depusă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază din partea Tosoh Hellas AIC (denumit în continuare „reclamantul”) reprezentând o proporție importantă, în acest caz de peste 50 %, din producția comunitară totală a anumitor dioxizi de mangan.

(2)

Plângerea vizată conținea probe de dumping și prejudicii materiale rezultând din acestea, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

La 21 decembrie 2006, procedura a fost deschisă prin publicarea unui aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

2.   Părțile vizate de procedură

(4)

Comisia a informat oficial pe reclamant, pe celălalt producător comunitar, pe producătorul-exportator, pe importator, pe utilizatorii interesați în mod notoriu, precum și pe reprezentanții Africii de Sud, cu privire la deschiderea procedurii. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit de avizul de deschidere.

(5)

Producătorul reclamant, producătorul-exportator, importatorul și utilizatorii și-au făcut cunoscute opiniile. Au fost audiate toate părțile care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(6)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor societăților comerciale care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri din partea producătorului-exportator în Africa de Sud, a producătorului reclamant, a importatorului produsului originar din Africa de Sud și din partea a patru utilizatori ai produsului vizat.

(7)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității și a efectuat verificări la sediul următoarelor companii:

(a)

Producători comunitari

Tosoh Hellas AIC, Thessalonik, Grecia și agenți de vânzări ai acesteia, Mitsubishi International GmbH, Düsseldorf, Germania;

(b)

Producătorul exportator în Africa de Sud

Delta E.M.D. (Pty) Ltd, Nelspruit, Africa de Sud (Delta);

(c)

Furnizorul producătorului-exportator în Africa de Sud

Manganese Metal Company (Pty) Ltd, Nelspruit, Africa de Sud;

(d)

Importator independent din Comunitate

Traxys France SAS, Courbevoie, Franța;

(e)

Utilizatori din Comunitate

Panasonic Battery Belgium NV, Tessenderlo, Belgia;

VARTA Consumer Batteries GmbH & Co. KGaA, Sulzbach, Germania;

Duracell Batteries BVBA, Aarschot, Belgia.

3.   Perioada de anchetă

(8)

Ancheta de dumping și prejudiciu a cuprins perioada de la 1 octombrie 2005 până la 30 septembrie 2006 („perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada de referință”).

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(9)

Produsul în cauză este dioxidul de mangan prelucrat printr-un proces electrolitic, care nu a fost tratat termic după procesul electrolitic, (EMD) originar din Africa de Sud. În mod normal este declarat la codul NC ex 2820 10 00.

(10)

Produsul în cauză are două tipuri principale: carbon-zinc clasa EMD și alcalin clasa EMD. Ambele tipuri sunt produse printr-un proces electrolitic, cu o adaptare a anumitor parametri în procesul de obținere fie a carbon-zincului clasa EMD, fie a alcalinului clasa EMD. Ambele tipuri au o puritate ridicată a manganului și sunt utilizate, în general, ca produse intermediare pentru producția de elemente uscate pentru baterii.

(11)

Ancheta a relevat că, în ciuda câtorva diferențe în ceea ce privește anumite caracteristici fizice și chimice specifice, cum ar fi densitatea, dimensiunea medie a particulelor, aria suprafeței și potențialul alcalin Brunauer-Emmet-Teller (BET), ambele tipuri ale produsului în cauză au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și sunt folosite pentru aceleași scopuri. Prin urmare, se consideră că acestea constituie un singur produs în sensul prezentei proceduri.

(12)

Trebuie menționat că există și alte tipuri de dioxizi de mangan care nu au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice ca cele ale EMD și care au, în esență, utilizări diferite. Acestea nu fac parte din produsul în cauză. Aceste produse distincte includ: (i) dioxizi naturali de mangan, care conțin impurități semnificative și sunt clasificați sub un cod NC diferit, adică 2602 00 00; (ii) dioxizi chimici de mangan care sunt produși printr-un proces chimic și au o densitate semnificativ mai mică, precum și o arie a suprafeței BET semnificativ mai mare decât EMD; și (iii) dioxizi electrolitici de mangan tratați termic care, deși sunt fabricați printr-un proces electrolitic ca și EMD, se deosebesc de EMD printr-un număr de caracteristici esențiale cum ar fi conținutul de apă, structura cristalului și potențialul alcalin, ceea ce îi face propice pentru folosirea la baterile cu litiu, care au la bază sisteme neapoase și au anodul din litiul, dar nu și pentru bateriile carbon-zinc sau alcaline, care au la bază sisteme apoase și au anodul din zinc, ca și EMD.

(13)

De asemenea, trebuie menționat că niciuna din părțile interesate nu a contestat definiția de mai sus sau distincția făcută între cele două tipuri principale ale produsului în cauză.

2.   Produsul similar

(14)

Ancheta a relevat că EMD produs și vândut de către industria comunitară în Comunitate și EMD produs și vândut pe piața internă sud-africană și/sau importat în Comunitate din Africa de Sud au aceleași caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice și au aceleași utilizări.

(15)

S-a ajuns, prin urmare, la concluzia provizorie că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   DUMPING

1.   Valoarea normală

(16)

În scopul determinării valorii normale, Comisia a stabilit mai întâi dacă vânzările totale de EMD ale societății Delta pe piața internă au fost reprezentative în raport cu totalul vânzărilor sale la export către Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările pe piața internă ale producătorului-exportator au fost considerate reprezentative, deoarece volumul lor total reprezenta mai mult de 5 % din volumul total al vânzărilor realizate de acesta la export către Comunitate.

(17)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă, cu vânzări interne totale reprezentative, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(18)

Vânzările pe plan intern ale unui anumit tip de produs erau considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți pe perioada anchetei reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(19)

Pentru toate tipurile produsului, vândute la export în Comunitate, nu a fost găsit niciun tip de produs identic sau direct comparabil și care să fie vândut pe piața internă în cantități reprezentative. Prin urmare, valoarea normală a trebuit stabilită pentru toate tipurile exportate ale produsului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(20)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costurile de fabricare ale tipurilor exportate, adaptate acolo unde a fost cazul, a unei cantități acceptabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile generale și costurile administrative („SG&A”) și a unei sume de profit rezonabile. Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profiturile s-au stabilit potrivit metodelor prevăzute la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a examinat dacă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate și profiturile realizate de societatea Delta pe piața internă constituie date fiabile.

(21)

Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale interne reale au fost considerate fiabile deoarece volumul total al vânzărilor interne ale societății în cauză poate fi considerat ca reprezentativ în raport cu volumul vânzărilor la export către Comunitate, astfel cum a fost menționat mai sus.

(22)

Pentru a se evalua dacă profitul realizat de societatea Delta pe piața internă a reprezentat date fiabile, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările de pe piața internă ale fiecărui tip al produsului în cauză destinat consumului pe piața internă, în cantități reprezentative, ar putea să fie privite ca fiind făcute în cursul normal al operațiunilor comerciale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă a tipului de produs în cauză.

(23)

Deoarece nu a existat niciun tip al produsului pentru care volumul vânzărilor profitabile să reprezinte mai mult de 10 % din volumul total al vânzărilor al acelui tip pe piața internă, s-a considerat că prețurile de pe piața internă nu ar putea să furnizeze fundamente corespunzătoare pentru stabilirea marjei de profit care să fie folosită pentru constituirea valorii normale.

(24)

Deoarece Delta este singurul producător cunoscut de EMD din Africa de Sud, profitul rezonabil necesar pentru constituirea valorii normale ar putea să nu fie bazat pe profiturile reale determinate pentru alți exportatori sau producători care fac obiectul unei anchete în ceea ce privește producția și vânzările unui produs similar pe piața internă, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază.

(25)

De asemenea, deoarece EMD este singurul produs fabricat și vândut de societatea Delta, profitul rezonabil necesar pentru constituirea valorii normale nu ar putea să se bazeze pe profiturile reale aplicabile producției și vânzărilor, în cursul normal al acțiunilor comerciale, din aceeași categorie generală de produse pentru producătorul-exportator în cauză, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază.

(26)

Profitul rezonabil necesar pentru constituirea valorii normale a fost astfel determinat în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază.

(27)

În acest sens, au fost culese informații cu privire la rentabilitatea tuturor celorlalți producători cunoscuți de EMD din alte țări. Informații au fost culese din surse publice disponibile pentru un producător instalat în India, doi în Japonia și doi în Statele Unite ale Americii. Totuși, pentru un producător american și pentru doi producători japonezi nicio informație cu privire la rentabilitate nu a fost găsită pentru EMD sau pentru o divizie a societății în care EMD ar fi semnificativ.

(28)

A fost calculată o marjă medie a profitului pentru perioada de anchetă, bazată pe sursele publice disponibile, pentru un producător indian și pentru celălalt producător american și bazată, de asemenea, pe informațiile furnizate de societatea Delta în ceea ce privește rentabilitatea societății legate Delta EMD Australia Proprietary Ltd, cu sediul în Australia, pe piața sa internă. Marja medie de profit calculată era de 9,2 %. Metodologia, în funcție de informațiile disponibile, a fost considerată rezonabilă în sensul articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, iar rezultatul a fost considerat prudent. Informațiile publice disponibile au arătat că marja de profit nu a depășit profitul realizat de ceilalți producători cunoscuți ai aceleiași categorii generale de produse (adică substanțe chimice speciale) în Africa de Sud în perioada de anchetă.

2.   Prețul de export

(29)

Societatea Delta a realizat vânzări pentru export pentru Comunitate exclusiv prin intermediul unui agent independent, Traxys France SAS.

(30)

Prețurile la export s-au bazat pe prețurile efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză atunci când este vândut la export din Africa de Sud pentru Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.   Comparația

(31)

Valoarea normală și prețurile la export au fost comparate pe bază franco-fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul la export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări corespunzătoare privind comisioanele, cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare și anexe, costurile de ambalare, de credit și cheltuielile bancare, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

4.   Marje de dumping

(32)

Valoarea normală medie ponderată a produsului în cauză exportat către Comunitate s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat al tipului de produs din categoria corespunzătoare, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(33)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată provizorie, exprimată în procent din prețul CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se ridică la:

Societate

Marjă de dumping provizorie

Delta E.M.D. (Pty) Ltd

14,9 %

(34)

În ceea ce privește marja de dumping aplicabilă la scară națională tuturor celorlalți exportatori din Africa de Sud, Comisia a stabilit în primul rând gradul de cooperare. A fost realizată o comparație între datele Eurostat și răspunsul la chestionarul primit de la exportatorul-producător din Africa de Sud care a cooperat. Această comparație a arătat că, din informațiile disponibile, exporturile societății Delta către Comunitate au reprezentat 100 % din exporturile produsului în cauză din Africa de Sud. Astfel, nivelul de cooperare a fost foarte ridicat iar marja de dumping aplicabilă la scară națională a fost stabilită la același nivel ca și marja de dumping calculată pentru societatea Delta.

D.   PREJUDICIU

1.   Producția comunitară și industria comunitară

(35)

Ancheta a stabilit că la începutul perioadei de referință produsul similar a fost fabricat de către trei producători din Comunitate. Cu toate acestea, unul dintre producători și-a încetat producția în 2003; astfel, în perioada de anchetă, existau doar doi producători în Comunitate.

(36)

Plângerea a fost formulată doar de un singur producător, care a cooperat pe deplin pe perioada anchetei. Cu toate că celălalt producător nu a cooperat, acesta nici nu s-a opus plângerii. Dat fiind că numai o singură societate a trimis chestionarul completat în întregime, toate datele referitoare la industria comunitară sunt prezentate fie sub formă de index, fie sub formă de intervale, astfel încât să se garanteze confidențialitatea.

(37)

Prin urmare, volumul producției comunitare în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază s-a calculat în mod provizoriu, adunând producția producătorului comunitar care a colaborat pe deplin și volumul producției celuilalt producător, pe baza datelor furnizate în plângere. Producția comunitară totală în perioada de anchetă a fost stabilită într-un interval de 20 până la 30 de tone.

(38)

Producția producătorului comunitar care a cooperat a reprezentat mai mult de 50 % din EMD produs în Comunitate. Prin urmare, s-a admis că această societate reprezintă industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.   Consumul comunitar

(39)

Consumul comunitar prezumat a fost stabilit pe baza volumului de vânzări pe piața CE a producătorului reclamant, a vânzărilor altor producători comunitari, stabilite pe baza achizițiilor raportate de utilizatori și a importurilor din țara în cauză bazate pe răspunsul verificat la chestionar și ale altor țări terțe obținut de la Eurostat.

(40)

Pe aceste baze, consumul comunitar a scăzut cu 7 % în perioada de referință. O creștere spectaculoasă specială a avut loc în 2003 și 2004, care a coincis cu cea mai mare creștere a volumului de EMD la prețuri foarte mici (– 35 %), importat din Africa de Sud și cu încetarea activității unui important producător comunitar. În 2005, consumul a revenit la nivelul său anterior și o altă scădere semnificativă s-a produs în perioada de anchetă. Tendința consumului pare să fi fost influențată de încetarea activității în 2003 a unui producător major, contabilizată la o treime din producția comunitară.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Consumul comunitar Index (2002 = 100)

100

102

113

102

93

3.   Importuri comunitare provenite din țara în cauză

(41)

Volumul importurilor din Africa de Sud s-a bazat pe cifre verificate furnizate de singurul producător-exportator. Astfel cum s-a menționat anterior, din motive de confidențialitate, cum analiza privește o singură societate, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de index sau intervale.

(42)

În termeni de volum și de cotă de piață, importurile au evoluat după cum urmează:

 

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul de importuri din Africa de Sud (tone), 2002 = 100

100

129

156

185

169

Cota de piață Africa de Sud

30-40 %

40-50 %

44-54 %

60-70 %

60-70 %

Cota de piață Africa de Sud, 2002 = 100

100

126

139

181

181

(43)

În timp ce consumul de EMD a scăzut cu 7 % în cursul perioadei de referință, importurile din țara în cauză au crescut cu peste 69 % în cursul aceleiași perioade. Astfel, cota de piață a Africii de Sud a crescut în mod semnificativ în perioada de referință, cu aproximativ 81 % de la un interval de 30 la 40 % la un interval de 60 la 70 %.

(44)

În perioada de referință prețurile medii la import au scăzut cu 31 %, în ciuda creșterii prețului principalei materii prime.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Prețurile la import din Africa de Sud EUR/tonă, 2002 = 100

100

70

65

66

69

(45)

Pentru a determina subcotarea prețurilor în perioada de referință, prețurile de vânzare relevante ale industriei comunitare au fost cele către clienți independenți, ajustate în funcție de necesitate la un nivel franco-fabrică, adică excluzând costurile de navlu din Comunitate și după deducerea remizelor și rabaturilor. Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de producătorul-exportator sud-african, nete de orice reduceri și ajustate, după caz, la nivelul prețurilor CIF frontieră comunitară, ținând seama de cheltuielile de vămuire și de costurile ulterioare importului.

(46)

Comparația a subliniat faptul că în timpul perioadei de referință marja de subcotare medie ponderată a prețurilor, exprimată ca un procent din prețurile de vânzare ale industriei comunitare, a fost într-un interval de 11 la 14 %. Au existat chiar niveluri mai mari ale vânzărilor la un preț sub valoarea de producție deoarece industria comunitară a suferit pierderi semnificative în perioada de anchetă.

4.   Situația din industria comunitară

(47)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor originare din Africa de Sud care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a inclus o analiză a tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația acestei industrii între 2002 și perioada de anchetă. După cum s-a menționat anterior, din motive de confidențialitate, cum analiza privește doar o singură societate, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de index sau de intervale.

(48)

Producția, capacitățile de producție și utilizarea capacităților din industria comunitară au evoluat după cum urmează:

 

2002

2003

2004

2005

PA

Producție, 2002 = 100

100

87

128

135

130

Capacitate, 2002 = 100

100

100

100

100

100

Utilizarea capacității, 2002 = 100

100

87

128

135

130

(49)

În timpul perioadei de referință, producția comunitară a crescut cu 30 %. Totuși, capacitatea de producție a fost stabilă pe toată perioada de referință. Nivelul de producție a culminat în 2005 după o creștere importantă a consumului pe piața CE în 2004, care a fost combinată cu încetarea activității unui producător major și cu creșterea cererii pe piața de export a industriei comunitare. Din 2004 până la perioada de anchetă, când s-a înregistrat o dublare a prețurilor materiei prime, industria comunitară a încercat să realizeze economii de scară și să reducă costul de producție unitar în perioada de anchetă.

(50)

Stocurile au crescut cu 32 % în cursul perioadei examinate, ceea ce dovedește dificultățile crescânde pe care le întâmpină industria pentru a-și vinde produsele pe piața comunitară datorită concurenței importurilor care fac obiectul unui dumping.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Stocuri, 2002 = 100

100

71

48

113

132

(51)

Cifrele de mai jos corespund vânzărilor realizate de industria comunitară clienților independenți din Comunitate.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul vânzărilor pe piața CE, 2002 = 100

100

80

152

113

91

Cota de piață, 2002 = 100

100

78

135

110

97

Prețul mediu de vânzare, 2002 = 100

100

76

71

75

75

(52)

Pe fundalul scăderii cu 7 % a consumului comunitar, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 3 %. În plus, în termeni absoluți, volumele de vânzări globale pe piața CE au scăzut în mod semnificativ cu 9 % pe perioada de referință, cu o scădere importantă particulară de 22 puncte de procentaj în perioada de anchetă.

(53)

În timp ce în 2004, industria comunitară a fost capabilă să profite pe termen scurt de creșterea consumului prin creșterea volumului său de vânzări cu 52 % și a cotei de piață cu 35 % în comparație cu anul 2002, în anii următori participarea sa pe piață a scăzut în același timp cu creșterea semnificativă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din Africa de Sud.

(54)

A existat o tendință de scădere a prețurilor medii de vânzare către cumpărătorii nelegați, pe piața comunitară până în 2004. Acest fapt ilustrează încercările industriei comunitare de a face concurență importurilor care fac obiectul unui dumping și de a rămâne pe piață. Totuși, în 2004, prețurile au atins un nivel scăzut neviabil. Apoi, acestea au crescut cu patru puncte de procentaj în 2005. Totuși, în ciuda acestei mici creșteri a prețurilor în 2005, care s-a confirmat în perioada de anchetă, industria comunitară s-a dovedit incapabilă să reflecte prin intermediul prețurilor sale evoluția prețului minereului de mangan, principala materie primă, care a crescut rapid, cu aproape 100 % între 2004 și 2005.

(55)

Nivelurile profiturilor și fluxul de lichidități care rezultă din vânzarea EMD de către industria comunitară au fost semnificativ negative.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Marja operațională de profit a produsului în cauză (interval, %)

0 % la 20 %

0 % la – 20 %

0 % la 5 %

0 % la 3 %

0 % la – 20 %

Marja operațională de profit a produsului în cauză, index (2002 = 100)

100

–85

20

13

–72

(56)

Rentabilitatea a scăzut semnificativ cu – 172 % în cursul perioadei de referință. Aceasta a atins nivelul cel mai scăzut în 2003 în momentul celei mai importante scăderi a prețurilor de import (– 30 %). Aceasta s-a ameliorat în 2004 și în 2005, cu o creștere a cantităților vândute. În perioada de anchetă profitabilitatea a coborât la cel mai scăzut nivel al său datorită presiunii prețului și a costului în creștere a materiilor prime.

(57)

Fluxurile de lichidități s-au deteriorat, de asemenea, în cursul perioadei examinate, urmând astfel scăderea rentabilității.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Fluxul de lichidități, index 2002 = 100

100

22

46

–35

–8

(58)

Investițiile au crescut cu 7 % în perioada de referință. La mijlocul acestei perioade industria comunitară a înregistrat un anumit nivel al investițiilor pentru a reduce costul de producție și pentru întreținerea utilajelor noi. În anii următori investițiile au continuat dar la un nivel mai scăzut.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Investiții, 2002 = 100

100

67

126

109

107

(59)

Randamentul investițiilor provenind din producerea și vânzările produsului similar au urmat tendința vânzărilor și rentabilității și a fost negativ în 2003 și la sfârșitul perioadei de referință.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Randamentul investițiilor 2002 = 100

100

–58

18

10

–55

(60)

Capacitatea industriei comunitare de a obține capital nu pare că a fost grav afectată în cursul perioadei examinate, dat fiind mărimea investițiilor, care au fost suficiente pentru a acoperi necesarul de investiții de capital.

(61)

Ocuparea forței de muncă, productivitatea și costul mâinii de lucru din industria comunitară au evoluat după cum urmează:

 

2002

2003

2004

2005

PA

Numărul de angajați, 2002 = 100

100

68

69

70

67

Productivitate (MT/salariat), 2002 = 100

100

129

184

192

195

Totalul costului forței de muncă, 2002 = 100

100

77

79

84

82

Costuri salariale pe angajat, 2002 = 100

100

115

114

119

123

(62)

Numărul angajaților a scăzut cu 33 % între 2002 și perioada de anchetă. Aceasta a fost urmarea atât a scăderii vânzărilor, cât și a eforturilor industriei comunitare de a ameliora productivitatea. Într-adevăr, rezultatele acestui proces de raționalizare din cadrul industriei comunitare s-au reflectat în rata productivității, care a afișat o netă tendință de creștere pe durata perioadei de referință.

(63)

Totalul costurilor cu forța de muncă au fost reduse în mod semnificativ cu 18 %. Costul mediu pe salariat a crescut în termeni relativi, ținând cont de evoluția inflației. Totuși, în general, partea de costuri cu forța de muncă a fost redusă semnificativ demonstrându-se o ameliorare clară a eficienței.

(64)

Marja de dumping este prezentată anterior, în partea privind dumpingul. Această marjă este net superioară nivelului de minimis. De asemenea, date fiind volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei de dumping reale nu poate fi considerat neglijabil.

(65)

Nu există niciun indiciu că Comunitatea se redresează după efectele dumpingurilor precedente sau ale finanțărilor.

5.   Concluzie privind prejudiciul

(66)

Se reamintește că importurile din Africa de Sud au crescut considerabil, atât în termeni absoluți cât și în ceea ce privește cota de piață. Într-adevăr, în perioada de referință importurile au crescut cu 69 % în termeni absoluți și cu aproximativ 81 % în ceea ce privește consumul comunitar, atingându-se o cotă de piață de 60 la 70 %.

(67)

De asemenea, tot în cursul perioadei de anchetă, prețurile de vânzare ale importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping sunt mult mai mici decât cele practicate de industria comunitară. Pe o bază medie ponderată, subcotarea prețurilor în perioada de anchetă s-a situat între 11 și 14 %.

(68)

În timp ce în perioada de referință consumul comunitar a scăzut cu 7 %, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 9 % iar cota de piață cu 3 %. O deteriorare foarte importantă a acestor indicatori s-a produs în perioada de anchetă, cu o scădere de 22 de puncte de procentaj la vânzări și 13 puncte de procentaj la cota de piață, în comparație cu 2005.

(69)

Datorită scăderii volumului vânzărilor, a cotei de piață și a prețurilor, industria comunitară s-a dovedit incapabilă să transfere creșterea globală a prețurilor materiei prime clienților săi. Aceasta a condus la o situație negativă din punct de vedere al rentabilității (pierdere).

(70)

În ciuda investițiilor considerabile realizate de industria comunitară în perioada de referință și a eforturilor sale constante de a ameliora productivitatea și competitivitatea, rentabilitatea sa, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au suferit o scădere considerabilă, atingând niveluri foarte scăzute.

(71)

Deteriorarea situației industriei comunitare în cursul perioadei de referință se confirmă, de asemenea, prin evoluția negativă a ocupării forței de muncă.

(72)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

E.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1.   Observație preliminară

(73)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping, originare din Africa de Sud, și prejudiciul important suferit de industria comunitară. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping și care, în același timp, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare, au fost examinați, de asemenea, alți factori cunoscuți, astfel încât eventualul prejudiciu cauzat de acești factori să nu fie atribuit importurilor în cauză.

2.   Impactul importurilor din Africa de Sud

(74)

Astfel cum s-a stabilit în considerentele 43 și 44, importurile au crescut constant și semnificativ în perioada de referință cu 69 % în ceea ce privește volumul și cu 81 % în ceea ce privește cota de piață. Prețul unitar de vânzare a importurilor din Africa de Sud a scăzut cu 31 % în timpul perioadei de referință. În perioada de anchetă prețurile la importurile originare din Africa de Sud au fost mai mici decât prețurile comunitare cu 11 până la 14 %.

(75)

Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping sunt ilustrate în mod clar de decizia câtorva utilizatori importanți, reprezentând mai mult de 60 % din consumul total, de a schimba produsul industriei comunitare cu produsul sud-african. În timp ce la începutul perioadei de referință acești utilizatori au cumpărat doar cantități marginale din Africa de Sud, către sfârșitul acestei perioade și în timpul perioadei de anchetă, aceștia cumpărau până la 70 și 100 % din necesarul lor din Africa de Sud.

(76)

În același timp, industria comunitară a trebuit să reducă drastic prețurile pentru a păstra contractele sale de vânzare cu ceilalți utilizatori.

(77)

Scăderea cotei de piață a industriei comunitare în perioada de referință trebuie analizată în corelație cu creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor din Africa de Sud. Mai mult, în 2005 și în perioada de anchetă, când consumul comunitar a scăzut cu 18 % în comparație cu creșterea importantă a acestuia din 2004, importurile din Africa de Sud au crescut cu 8 % în termeni absoluți și cu aproximativ 31 % în ceea ce privește cota de piață. În același timp, industria comunitară a pierdut 28 % din cota de piață și 40 % din vânzări.

(78)

Prin urmare, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că presiunea exersată de importurile care fac obiectul unui dumping, care au crescut în mod semnificativ în volum și în cota de piață începând cu 2002 și care au fost realizate la prețuri de dumping și la niveluri semnificative de subcotare și sub nivelul valorii acestora, au jucat un rol determinant în scăderea vânzărilor industriei comunitare și, în consecință, a rentabilității, a evoluției fluxului de lichidități și a situației negative în randamentul investițiilor și a creșterii stocurilor.

3.   Efectul celorlalți factori

(79)

Importurilor din alte state terțe, în conformitate cu datele Eurostat, au evoluat după cum urmează:

 

2002

2003

2004

2005

PA

Importurile din alte țări terțe

5 541

4 677

5 992

2 876

2 878

Index, 2002 = 100

100

84

108

52

52

Cotă de piață

15 %

12 %

14 %

7 %

8 %

Index, 2002 = 100

100

82

96

51

56

Prețurile medii la import

1 527

1 204

1 226

1 550

1 537

Index, 2002 = 100

100

79

80

101

101

(80)

La începutul perioadei de referință, importurile de EMD din alte țări terțe reprezentau 15 % din cota de piață. În anii următori aceste importuri au scăzut semnificativ, reprezentând doar 8 % din cota de piață la sfârșitul perioadei de anchetă. Prețurile acestor importuri au rămas semnificativ la un nivel mai ridicat decât prețurile sud-africane și chiar au crescut cu 1 %.

(81)

Prin unele observații s-a pretins că importurile de EMD din China, care nu este o țară vizată de anchetă, au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul suferit de producătorul comunitar. Totuși, importurile din China în perioada de anchetă, deși la prețuri medii mai mici decât produsul sud-african, au reprezentat doar 0,6 % din totalitatea importurilor originare din țări terțe și deci nu poate fi considerat că au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul efectiv suferit de către industria comunitară.

(82)

De asemenea, s-a examinat dacă exporturile către țări din afara UE ar fi contribuit la prejudiciul suferit în cursul perioadei examinate.

(83)

S-a constatat că volumele de exporturi ale industriei comunitare au crescut cu 9 % în perioada de referință, și deși prețul de export a scăzut cu 14 %, acesta a fost semnificativ mai ridicat decât costul unitar de producție. În consecință, performanța la export a industriei comunitare nu ar fi putut să contribuie la prejudiciu în această perioadă.

(84)

După cum s-a menționat anterior, au existat alți doi producători în Comunitate la începutul perioadei de referință.

(85)

Unul dintre producători, stabilit în Irlanda, și-a încetat producția în 2003, datorită dificultăților financiare datorate unei scăderi semnificative a vânzărilor sub presiunea puternică a prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping. Celălalt, stabilit în Spania, nu a cooperat pe perioada procedurii. Ca urmare a acestei lipse de cooperare, datele cu privire la vânzările altor producători pe piața comunitară au fost obținute prin chestionarele adresate utilizatorilor. În conformitate cu constatările anchetei, ultima societate era implicată atât în producția de baterii, cât și în producția de EMD. Majoritatea EMD produs de această societate a fost utilizat în aparență în propria producție de baterii. Totuși, această societate a jucat, de asemenea, un rol din ce în ce mai important pe piața EMD din Comunitate.

(86)

Este evident că situația generală a celorlalți producători CE este influențată de faptul că unul dintre aceștia și-a încetat activitatea în 2003 și că altul nu a vândut nicio cantitate substanțială pe piața CE în perioada de referință. Totuși, din datele obținute în timpul anchetei se poate concluziona că acești producători comunitari au fost de asemenea afectați de presiunea exercitată asupra prețurilor de importurile din Africa de Sud și de evoluțiile de pe piață, din moment ce cota lor de piață a scăzut de la un interval de 10 la 25 % la un interval de 4 la 10 %. În consecință, vânzările celorlalți producători comunitari nu pot fi responsabile de prejudiciul suferit de industria comunitară.

(87)

De asemenea, s-a examinat dacă scăderea cererii pe piața comunitară ar fi contribuit la prejudiciul suferit în cursul perioadei de referință. Acest lucru nu a fost constatat. Astfel cum s-a stabilit în considerentele 52 și 77, vânzările industriei comunitare au scăzut cu mai mult decât consumul total comunitar, în timp ce cota de piață corespunzătoare deținută de importurile originare din Africa de Sud a crescut semnificativ.

(88)

S-a susținut că prejudiciul a fost cauzat în principal de creșterea mondială a prețului materiei prime de bază, minereul de mangan. Prețurile minereului de mangan care rămăseseră stabile până în 2004 s-au dublat brusc în 2005 și au scăzut puțin în perioada de anchetă. Acest lucru a condus la creșterea costului unitar de producție al industriei comunitare cu 19 %.

(89)

Totuși, cum prețurile importurilor din Africa de Sud au crescut cu doar 1 punct de procent în aceeași perioadă (2004/2005), industria comunitară, care a încercat să concureze cu importurile care fac obiectul unui dumping și să rămână pe piață, nu ar fi putut să transfere creșterea totală a costului utilizatorilor din aval. Industria comunitară a fost capabilă doar să-și ridice prețurile cu 4 puncte de procent, care, astfel, au rămas sub prețul de producție.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Costul total de producție, 2002 = 100

100

89

103

110

119

Cost unitar total pe tonă, 2002 = 100

100

98

80

85

95

Prețul unitar de vânzare, 2002 = 100

100

76

71

75

75

(90)

În aceste circumstanțe, s-a considerat că creșterea prețului nu a fost ca atare factorul care a cauzat prejudiciul, ci faptul că industria comunitară nu a reușit să transfere creșterile costului clienților săi, datorită presiunii tendinței de scădere a prețului, exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping din Africa de Sud, care nu reflectă creșterea prețurilor materiilor prime. Prin urmare, cererea a trebuit respinsă.

(91)

S-a susținut de anumite părți că oferta mondială excedentară de EMD cauzată de creșterea capacității de producție în China a determinat scăderea prețurilor EMD și este astfel cauza prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(92)

Totuși, dat fiind volumul scăzut al importurilor originare din China și în ciuda prețurilor relativ scăzute în perioada de referință, această afirmație nu a fost declarată validă.

(93)

În continuare, anumite părți au susținut că scăderea prețurilor de vânzare ale EMD în industria comunitară a fost rezultatul concurenței din ce în ce mai mari între producătorii de baterii și presiunea prețurilor a fost influențată mai mult de aceștia originare din Africa de Sud decât de importurile care fac obiectul unui dumping.

(94)

Ancheta a arătat că într-adevăr producătorii de baterii din CE au făcut obiectul unei presiuni a prețurilor care a rezultat din creșterea globală a costurilor materiilor prime și a concurenței sporite. Totuși, s-a constat că, dat fiind numărul scăzut de producători de EMD care operează pe piața comunitară, aceștia au avut o putere semnificativă de negociere a prețurilor produsului în cauză cu producătorii de baterii. S-a considerat, prin urmare, că scăderea prețurilor de vânzare ale EMD din industria comunitară este o consecință directă a importurilor care fac obiectul unui dumping și a subcotării practicate de producătorul-exportator sud-african de la începutul perioadei de referință și nu datorită presiunii invocate a prețului exersată de către producătorii de baterii. În sensul celor menționate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că creșterea concurenței între producătorii de baterii nu a rupt legătura de cauzalitate între importurile originare din Africa de Sud care fac obiectul unui dumping, și prejudiciul suferit de industria comunitară.

4.   Concluzie privind cauzalitatea

(95)

Analiza menționată anterior a arătat ca a existat o creștere foarte semnificativă a volumului și a cotei de piață a importurilor originare din Africa de Sud pe întreaga perioadă de referință, dublată de o scădere considerabilă a prețurilor acestora și cuplată cu o subcotare semnificativă a prețurilor în perioada de anchetă. Această creștere în cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a coincis cu o scădere importantă a volumului de vânzări și a cotei de piață a industriei comunitare. Aceasta, împreună cu presiunea tendinței de scădere asupra prețurilor, a condus, inter alia, la pierderi substanțiale pentru industria comunitară în timpul perioadei de anchetă.

(96)

În plus, o examinare a altor factori care ar fi putut să prejudicieze industria comunitară a relevat că niciunul dintre aceștia nu ar fi putut să aibă un impact atât de negativ asupra industriei ca în cazul importurilor originare din Africa de Sud care fac obiectul unui dumping.

(97)

Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

F.   INTERESUL COMUNITĂȚII

1.   Considerații generale

(98)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, în ciuda concluziilor privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate, s-a examinat dacă există motive întemeiate care să conducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să se instituie măsuri antidumping la importurile din țara în cauză.

(99)

Comisia a trimis un chestionar singurului importator de EMD originar din Africa de Sud și tuturor utilizatorilor industriali cunoscuți sau potențial interesați de măsuri. S-au primit răspunsuri la chestionar din partea importatorului și din partea a patru utilizatori importanți ai produsului în cauză din Comunitate.

2.   Interesul industriei comunitare

(100)

Este necesar să se reamintească că industria comunitară este compusă dintr-un producător ale cărui instalații de producție se află în Grecia și ale cărui vânzări și rentabilitate au scăzut semnificativ în cursul perioadei de referință, ceea ce s-a repercutat negativ asupra cotei sale de piață, a ocupării forței de muncă, a randamentului investițiilor și a fluxului de investiții.

(101)

Dacă nu sunt luate măsuri, este posibil că, drept urmare a presiunii prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping, lipsa rentabilității va obliga industria comunitară să-și înceteze producția de EMD în Comunitate. Este de reamintit că unul din producătorii comunitari și-a încetat producția în perioada de referință. Acest lucru a coincis cu o presiune din ce în ce mai mare a importurilor originare din Africa de Sud asupra pieței comunitare. Mai mult, producătorul comunitar reclamant a fost obligat să-și înceteze temporar producția pentru o lună în 2003 și a informat Comisia cu privire la o situație similară pentru o perioadă mai lungă în 2007.

(102)

S-a menționat că, la fel ca producătorul-exportator sud-african, industria comunitară produce doar EMD și liniile de producție nu pot fi utilizate pentru a produce alte produse.

(103)

Totuși, ca urmare a impunerii de măsuri antidumping, se așteaptă că volumele vânzărilor și prețurile industriei comunitare vor crește pe piața comunitară, ameliorându-se, astfel, rentabilitatea industriei comunitare și prevenindu-se închiderea.

(104)

Prin urmare, este evident că măsurile antidumping ar sprijini interesul industriei comunitare.

3.   Interesul utilizatorilor

(105)

Singura industrie care utilizează EMD este reprezentată de producătorii de componente alcaline și baterii carbon-zinc.

(106)

După cum s-a menționat anterior, chestionarele au fost trimise tuturor producătorilor cunoscuți de baterii din Comunitate. Au fost primite răspunsuri din partea a patru companii care reprezintă 93 % din consumul comunitar; trei răspunsuri au fost verificate la fața locului.

(107)

După cum s-a menționat mai sus, s-a constatat că producătorii de baterii din CE se aflau sub o presiune considerabilă care rezulta din creșterea mondială a prețurilor materiilor prime (zinc, nichel, cupru, oțel) și din concurența mondială din ce în ce mai mare pe piața de baterii. Aceștia au sugerat că impunerea de măsuri antidumping pentru importurile originare din Africa de Sud ar conduce la creșterea presiunii prețului existent și ar provoca pierderi, din moment ce aceștia nu vor putea să transfere clienților lor nicio creștere a prețului. Totuși, s-a constatat că aceștia încă aveau o situație financiară bună, cu profituri substanțiale înainte de prelevarea impozitelor în perioada de anchetă și că volumul lor de vânzări a crescut în perioada de referință, datorită bunei imagini publice a mărcilor acestora. Pe baza informațiilor primite, a fost posibil să se verifice că costul EMD pentru producerea bateriilor poate varia între 10 și 15 % (în funcție de mărimea bateriei) din costurile totale și a fost posibil să se estimeze că impunerea taxei antidumping la nivelul propus nu va conduce la creșterea nivelului estimat al prețului bateriilor cu mai mult de 0,01 EUR la 0,02 EUR. Creșterea prețurilor bateriilor care ar putea rezulta din impunerea unor taxe antidumping a fost obținută prin aplicarea nivelului propus al taxei costurilor de producție pentru diferitele mărimi de baterii.

(108)

În general, împotriva impunerii de măsuri, anumiți utilizatori au admis că dispariția industriei ar avea probabil un efect negativ asupra situației lor și asupra concurenței pe piața CE, deoarece industria comunitară este un producător de EMD de calitate înaltă, corespunzător producției de baterii de calitate. Astfel, dacă industria comunitară ar dispărea, utilizatorii ar risca să devină dependenți de doar EMD originar din Africa de Sud.

(109)

În sensul celor menționate anterior, se poate concluziona provizoriu că impunerea oricărei măsuri antidumping este puțin probabil să afecteze în mod serios situația industriei utilizatoare.

4.   Interesul importatorilor/comercianților independenți din Comunitate

(110)

Singurul importator comunitar de EMD originar din Africa de Sud a cooperat în perioada anchetei. Pe baza informațiilor furnizate, s-a constatat că acest importator era agentul exclusiv și independent al societății Delta. Toate importurile de EMD originare din Africa de Sud au fost vândute în Comunitate de această societate. Activitățile sale comerciale au reprezentat mai puțin de 20 % din cifra sa de afaceri. Acest importator și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibila impunere de măsuri. Totuși, chiar dacă vânzările sale s-au diminuat după impunerea măsurilor și comisioanele agentului s-au redus, este de așteptat ca acesta să rămână profitabil din punct de vedere financiar și este puțin probabil că importatorul ar fi afectat în mod semnificativ de măsuri. Astfel, este evident că impactul taxei antidumping ar fi suferit de către utilizatori.

(111)

În funcție de aceste elemente, s-a concluzionat în mod provizoriu că stabilirea de măsuri antidumping nu riscă să afecteze în mod grav situația importatorilor din Comunitate.

5.   Concluzie privind interesul comunitar

(112)

Se poate aștepta ca stabilirea de măsuri să permită industriei comunitare să recâștige vânzările și cotele de piață pe care le-a pierdut și să-și îmbunătățească rentabilitatea. Ținând seama de deteriorarea situației industriei comunitare, există un risc important ca, în absența măsurilor, aceasta să fie obligată să-și închidă instalațiile de producție și să recurgă la concedieri.

(113)

Dată fiind utilizarea produsului în cauză în producția de baterii, unde costul EMD nu este semnificativ atunci când este comparat cu valoarea produselor finale, impactul pentru utilizatori nu ar trebui să fie important, astfel cum este explicat în considerentul 107.

(114)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat că nu există niciun motiv întemeiat de a nu se institui drepturi antidumping la importurile anumitor dioxizi de mangan originari din Africa de Sud.

G.   MĂSURILE ANTIDUMPING PROVIZORII

1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(115)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, trebuie impuse măsuri provizorii, pentru a preveni și alte prejudicii cauzate industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(116)

Aceste măsuri trebuie instituite la un nivel suficient pentru eliminarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de aceste importuri, fără să depășească marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, se consideră că orice măsuri ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să obțină, înainte de impozitare, un profit global din vânzarea produsului similar în Comunitate, profit pe care această industrie l-ar obține în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Marja de profit înainte de plata impozitelor folosită pentru acest calcul corespunde profitului realizat de către industria comunitară la începutul perioadei de referință, într-un moment în care prețurile EMD originar din Africa de Sud erau la același nivel ca acela al produsului similar vândut de către industria comunitară.

(117)

Majorarea necesară a prețurilor a fost determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat, utilizat pentru stabilirea subcotării (a se vedea considerentul 45), cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața Comunității. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzări al industriei comunitare cu raportul efectiv pierdere/profit realizat pe durata PA și prin adăugarea marjei de profit menționate mai sus. Orice diferență rezultând din această comparație a fost exprimată ca un procent din totalul valorii de import CIF.

(118)

Marja prejudiciului a fost semnificativ mai mare decât marja de dumping constatată.

2.   Măsuri provizorii

(119)

Prin sensul celor de mai sus, se consideră că o taxă antidumping provizorie trebuie să fie impusă la nivelul marjei de dumping, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, atâta vreme cât aceasta este mai mică decât marja prejudiciului calculată mai sus.

(120)

În baza celor de mai sus, ratele provizorii propuse ale taxei sunt:

Delta E.M.D (Pty) Ltd

14,9 %

Toate celelalte societăți

14,9 %

H.   DISPOZIȚII FINALE

(121)

În interesul unei bune administrări, ar trebui fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în limita de timp specificată în avizul de inițiere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că hotărârile privind impunerea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror măsuri definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prin prezentul regulament este impusă o taxă antidumping provizorie asupra importurilor dioxizilor electrolitici de mangan (adică, dioxizi de mangan produși printr-un proces electrolitic) netratați termic după procesul electrolitic, menționați la codul NC ex 2820 10 00 (cod TARIC 2820100010) și originari din Africa de Sud.

(2)   Rata taxei provizorii antidumping aplicabilă prețului net franco-frontieră comunitară, înainte de aplicarea taxei vamale, pentru produsele fabricate de companiile de mai jos este după cum urmează:

Societate

Taxă antidumping

Cod adițional TARIC

Delta E.M.D. (Pty) Ltd

14,9 %

A828

Toate celelalte societăți

14,9 %

A999

(3)   Punerea în liberă circulație în Comunitate a produsului menționat la alineatul (1) se supune dispoziției unei taxe de securitate, echivalentă cu cantitatea taxei provizorii.

(4)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2

Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului, părțile interesate pot cere dezvăluirea faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot face cunoscute în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru o audiere orală din partea Comisiei în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În temeiul articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile vizate pot comenta aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Peter MANDELSON

Membru al Comisiei


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2)  JO C 314, 21.12.2006, p. 78.


18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/21


REGULAMENTUL (CE) NR. 1067/2007 AL COMISIEI

din 17 septembrie 2007

privind introducerea unei denumiri în registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Staffordshire Cheese (DOP)]

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 7 alineatul (4) primul paragraf,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și în temeiul articolului 17 alineatul (2) din regulamentul respectiv, cererea Marii Britanii de înregistrare a denumirii „Staffordshire Cheese” a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

O declarație de opoziție a fost notificată Comisiei în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006. Având în vedere că declarația de opoziție respectivă a fost retrasă ulterior, denumirea în cauză trebuie, prin urmare, înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea care figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 952/2007 al Comisiei (JO L 210, 10.8.2007, p. 26).

(2)  JO C 148, 24.6.2006, p. 12.


ANEXĂ

Produse agricole destinate consumului uman enumerate în anexa I la tratat:

Clasa 1.3.

Brânzeturi

REGATUL UNIT

Staffordshire Cheese (DOP).


18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/22


REGULAMENTUL (CE) NR. 1068/2007 AL COMISIEI

din 17 septembrie 2007

de aprobare a unei modificări, care nu este minoră, a caietului de sarcini al unei denumiri de origine înscrise în registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Queso Nata de Cantabria (DOP)]

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 7 alineatul (4) primul paragraf,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) primul paragraf și cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, Comisia a examinat cererea Spaniei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejată „Queso de Cantabria”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/96 al Comisiei (2).

(2)

Deoarece modificarea în cauză nu este minoră în sensul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), în conformitate cu articolul 6 din respectivul regulament. Având în vedere că nicio declarație de opoziție nu a fost adresată Comisiei, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire ar trebui aprobată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se aprobă modificarea caietului de sarcini, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu privire la denumirea care figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 952/2007 al Comisiei (JO L 210, 10.8.2007, p. 26).

(2)  JO L 148, 21.6.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2156/2005 (JO L 342, 24.12.2005, p. 54).

(3)  JO C 288, 25.11.2006, p. 8.


ANEXĂ

Produse agricole destinate consumului uman enumerate în anexa I la tratat:

Clasa 1.3.

Brânzeturi

SPANIA

Queso Nata de Cantabria (DOP)


18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/23


REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2007 AL COMISIEI

din 17 septembrie 2007

privind instituirea unui drept antidumping provizoriu la importurile de alcool polivinilic (PVA) originar din Republica Populară Chineză

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

1.   PROCEDURĂ

1.1.   Inițiere

(1)

La 19 decembrie 2006, în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a anunțat, printr-un aviz („aviz de inițiere”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de alcool polivinilic din Republica Populară Chineză („RPC”) și Taiwan („țările vizate”).

(2)

Procedura a fost deschisă în urma unei reclamații depuse la data de 6 noiembrie 2006 de Kururay Specialities Europe GmbH („reclamantul”), cunoscut sub denumirea de Kururay Europe GmbH începând din ianuarie 2007, reprezentând o proporție majoră, și anume peste 25 %, din producția comunitară totală de alcool polivinilic (PVA). Plângerea cuprindea probe prima facie privind existența dumpingului de PVA originar din țările vizate și a unui prejudiciu material care rezulta din acesta, elemente considerate ca fiind suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

1.2.   Părțile vizate de procedură

(3)

Comisia a anunțat oficial producătorul petent și alți producători cunoscuți din cadrul Comunității, producătorii exportatori din țările vizate, importatorii/comercianții, utilizatorii cunoscuți a fi interesați și reprezentanții țărilor exportatoare vizate de deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul limită fixat în avizul de inițiere. S-a acordat dreptul la audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că existau motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(4)

Pentru a permite producătorilor-exportatori chinezi din RPC să depună o cerere pentru tratamentul corespunzător unei economii de piață („TEP”) sau pentru tratamentul individual („TI”), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori despre care se știe că sunt interesați, precum și autorităților din RPC. Un singur producător-exportator din RPC a solicitat TEP, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, sau TI, în cazul în care ancheta stabilește că nu îndeplinesc condițiile pentru TEP.

(5)

Având în vedere numărul aparent mare de producători exportatori din RPC și de importatori către Comunitate, în avizul de inițiere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(6)

Cu toate acestea, în ceea ce privește producătorii-exportatori din RPC, dat fiind că numai trei producători-exportatori au cooperat, s-a hotărât ulterior că eșantionarea nu va fi necesară.

(7)

În ceea ce privește importatorii de PVA, Comisia a solicitat tuturor importatorilor cunoscuți să furnizeze informații referitoare la importurile și vânzările produsului vizat. Pe baza informațiilor primite de la 14 importatori cooperanți, Comisia a selectat un eșantion de cinci importatori, dintre care doi erau stabiliți în Germania, unul în Italia, unul în Țările de Jos și unul în Statele Unite ale Americii. Acești importatori reprezentau cel mai mare volum reprezentativ al vânzărilor efectuate de importatorii cooperanți din Comunitate (aproximativ 80 %) care putea fi examinat în mod corespunzător în timpul disponibil.

(8)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților interesate în mod notoriu și tuturor celorlalte societăți care și-au manifestat interesul în termenul stabilit în avizul de inițiere. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la doi producători comunitari, trei producători-exportatori din RPC, un producător-exportator din Taiwan, cei cinci importatori incluși în eșantion și șapte utilizatori din Comunitate.

(9)

În ceea ce privește răspunsurile la chestionare primite de la utilizatori, două dintre acestea au fost incomplete și prin urmare nu au fost luate în considerare. În plus, câțiva utilizatori au prezentat comentarii fără a trimite răspunsuri la chestionar.

(10)

Unul dintre importatorii incluși în eșantion a anulat de două ori, în ultimul moment, o vizită de verificare programată. În consecință, datele transmise de această societate nu au putut fi verificate și nu au putut fi temporar luate în considerare.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în scopul TEP/TI în cazul RPC și pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității pentru ambele țări vizate. S-a procedat la o verificare la fața locului în incintele următoarelor societăți:

(a)

Producători comunitari:

Kuraray Europe GmbH, Frankfurt, Germania

Celanese Chemicals Ibérica S.L., Tarragona, Spania

(b)

Producători exportatori din Taiwan:

Chang Chun Petrochemical Co. Ltd., Taipei

(c)

Producător-exportator din RPC:

Shanxi Sanwei Group Co., Ltd., Hongdong

(d)

Importatori independenți din Comunitate:

Cordial Beheer en Registergoederen BV, Winschoten, Țările de Jos

Menssing Chemiehandel & Consultants Gmbh, Hamburg, Germania

Omya Peralta GmbH, Hamburg, Germania

(e)

Utilizatori din Comunitate:

Cordial Beheer en Registergoederen BV, Winschoten, Țările de Jos

Wacker Chemie AG, Burghausen, Germania

(12)

Având în vedere nevoia de a stabili o valoare normală pentru producătorii exportatori din RPC care nu au solicitat TEP sau cărora este posibil să nu le fie acordat statutul de societate funcționând conform principiilor economiei de piață, în spațiile următoarei societăți a avut loc o verificare pentru a stabili valoarea normală, pe baza datelor dintr-o posibilă țară analoagă propusă în avizul de inițiere, Japonia în acest caz:

Kuraray Japan, Tokyo

1.3.   Perioada de anchetă

(13)

Ancheta de dumping și prejudiciu a cuprins perioada de la 1 octombrie 2005 până la 30 septembrie 2006 („perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru stabilirea prejudiciului a cuprins perioada de la 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul perioadei de anchetă („perioadă luată în considerare”).

2.   PRODUSUL VIZAT ȘI PRODUSE SIMILARE

2.1.   Produsul vizat

(14)

Produsul vizat este format din compuși ai alcoolului polivinilic (PVA) sub forma rășinilor de homopolimeri cu o viscozitate (măsurată în soluție de 4 %) de 3 mPas sau mai mult, însă nu mai mult de 61 mPas și un grad de hidroliză de 84,0 mol % sau mai mult, însă nu mai mult de 99,9 mol % originare din Republica Populară Chineză și Taiwan („produsul vizat”), în mod normal, declarat cu codul NC ex 3905 30 00.

(15)

PVA este produs prin hidroliza polivinilului acetat care este fabricat prin polimerizarea monomer-acetatului de vinil (acesta din urmă fiind produs în principal din etilenă și acid acetic). PVA are un spectru larg de aplicații. În Comunitate, este folosit în principal în scopul producerii polivinilului butiral („PVB”) (25-29 % din consum), ajutoarelor de polimerizare (21-25 %), produselor pentru cretare (17-21 %), adezivilor (13-17 %) și în calibrarea fibrelor textile (8-12 %).

(16)

Un utilizator comunitar a pretins că un produs specific pe care l-a cumpărat din RPC nu trebuie considerat ca fiind produsul vizat, deoarece: (i) nu este un model PVA standard și are caracteristici chimice și fizice diferite și foarte specifice; și (ii) are întrebuințări sau aplicații diferite din materia primă PVA.

(17)

În ceea ce privește primul argument, acest model se încadrează în descrierea produsului astfel cum s-a menționat la considerentul 14 de mai sus, și împarte caracteristicile sale fizice și tehnice de bază cu alte modele care se încadrează în definiția produsului. În ceea ce privește al doilea argument, acest model PVA specific a fost utilizat în scopul producerii de PVB, aceasta nefiind, astfel cum se indică la considerentul 15 de mai sus, cea mai importantă aplicație dar nici piața cu cea mai rapidă rată de creștere pentru PVA în Comunitate. Ar fi lipsă de realism să caracterizăm o astfel de piață ca fiind atipică. Mai mult, s-a constatat că prețurile medii plătite pentru PVA pentru diferitele aplicații se situau la același nivel. Ținând cont de aceste rezultate, s-a considerat că nu au existat motive pentru excluderea acestui model din definiția produsului, iar cererea a fost prin urmare respinsă.

2.2.   Produsul similar

(18)

Ancheta a arătat că alcoolul polivinilic produs și vândut în Comunitate de industria comunitară, alcoolul polivinilic produs și vândut pe piețele interne din Taiwan și RPC, și alcoolul polivinilic produs în RPC și Taiwan și exportat în Comunitate, precum și cel produs și vândut în Japonia au în mod esențial aceleași caracteristici chimice și fizice de bază și aceleași întrebuințări de bază. Prin urmare, acestea sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   DUMPING

3.1.   Taiwan

3.1.1.   Valoarea normală

(19)

În vederea determinării valorii normale, s-a stabilit dacă vânzările interne de produs similar către clienți independenți ale singurului producător-exportator din Taiwan au fost reprezentative, respectiv dacă volumul total al vânzărilor de acest tip au reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export al produsului vizat în Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(20)

Pentru fiecare produs vândut de producătorul-exportator pe piața internă și care a fost determinat ca fiind direct comparabil cu tipul de produs vândut la export în Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne au fost suficient de reprezentative. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când în cursul perioadei de anchetă volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor tipului de produs comparabil exportat către Comunitate.

(21)

Ulterior, Comisia a examinat dacă vânzările fiecărui tip de produs vizat, comercializat pe piața internă în cantități însemnate, ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest lucru a fost realizat prin stabilirea pentru fiecare tip de produs exportat a proporției de vânzări profitabile interne către clienți independenți, în cursul perioadei de anchetă.

(22)

Pentru tipurile de produse pentru care peste 80 % (ca volum) din vânzările pe piața internă au fost efectuate la prețuri egale sau mai mari decât costul unitar și al căror preț de vânzare mediu ponderat este egal sau superior costului de producție mediu ponderat, valoarea normală a fiecărui tip de produs a fost calculată ca fiind media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare ale produsului respectiv pe piața internă.

(23)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs reprezenta cel puțin 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip, sau unde media ponderată a prețului mediu pentru acel tip era mai mică decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern actual, calculat ca media ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip, cu condiția ca aceste vânzări să reprezinte 10 % sau mai mult din totalul volumului de vânzări pentru acel tip de produs.

(24)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru oricare tip de produs reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip, s-a considerat că acesta a fost vândut în cantități insuficiente pentru ca prețul intern să asigure o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale.

(25)

În cazul în care prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător exportator nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(26)

Pentru construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, cantitățile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și pentru profituri s-au bazat, în temeiul articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, pe datele reale corespunzătoare producției și vânzărilor, în cadrul operațiunilor comerciale normale, ale produsului similar, de către producătorul-exportator anchetat.

3.1.2.   Prețul de export

(27)

Singurul producător-exportator a exportat produsul vizat direct către clienți independenți din Comunitate. Prin urmare, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite de către acești clienți independenți pentru produsul vizat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.1.3.   Comparație

(28)

Valorile normale și prețurile de export ale singurului producător-exportator au fost comparate pe o bază franco-uzină. În sensul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețurile de export, s-au luat în considerare în mod corespunzător, sub formă de ajustări, diferențele dintre costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, costul creditului, costurile post-vânzare (de cauțiune și garanție) și alți factori (taxele bancare) în cazul în care erau aplicabile și justificate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

3.1.4.   Marja de dumping

(29)

Compararea valorilor normale cu prețurile de export a indicat o marjă de dumping de – 2,30 % pentru singurul producător-exportator taiwanez, Chang Chun Petrochemical Co. Ltd., pe durata PA.

(30)

Luând în considerare că singura societate cooperantă este singurul producător-exportator al produsului vizat în Taiwan și că aceasta reprezintă 100 % din exporturile taiwaneze în Comunitate pe durata PA, nu s-a constatat niciun dumping în cazul Taiwanului.

3.2.   Republica Populară Chineză (RPC)

3.2.1.   Tratamentul corespunzător economiei de piață („TEP”)

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din Republica Populară Chineză, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul 2, pentru acei producători despre care s-a constatat să satisfac criteriile prevăzute de articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv acolo unde s-a demonstrat de către acești producători-exportatori că au prevalat condițiile economiei de piață în ceea ce privește fabricarea și vânzarea produsului similar. Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt sintetizate în continuare:

deciziile economice sunt luate ca reacție la semnalele de piață, fără vreun amestec semnificativ din partea statului, iar costurile reflectă valorile de piață;

întreprinderile utilizează un singur set clar de evidențe contabile de bază, care fac obiectul unui audit independent în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și care sunt utilizate în toate scopurile;

nu există denaturări semnificative raportate din sistemul anterior, care nu este economie de piață;

legislația privind falimentul și proprietatea garantează stabilitatea și securitatea juridică;

operațiunile de schimb valutar sunt realizate la cursurile pieței.

(32)

Un producător-exportator chinez și societatea comercială asociată au solicitat statutul de societate care îndeplinește condițiile unei economii de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns în acest sens formularului de cerere TEP destinat producătorilor-exportatori în termenul prevăzut. Producătorul fabrică produsul vizat, în timp ce societatea comercială este implicată în vânzările la export ale produsului vizat. În fapt, este o practică constantă a Comisiei să examineze dacă un grup de societăți afiliate, analizat în ansamblul său, îndeplinește condițiile de atribuire a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(33)

Pentru producătorul-exportator și societatea comercială care solicită TEP, acolo unde a considerat necesar, Comisia a încercat să obțină toate informațiile considerate necesare și a verificat toate datele comunicate în cererea de statut de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, la sediul companiilor vizate.

(34)

Ancheta a arătat că TEP nu a putut fi acordat producătorului-exportator chinez deoarece nu îndeplinea criteriul 1, descris la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(35)

S-a constatat că producătorul-exportator, împreună cu societatea comercială afiliată, au fost societăți controlate cu capital integral de stat care au fost reprezentate de o majoritate decisivă a membrilor Consiliului de conducere într-o proporție necorespunzătoare cu rata acțiunilor deținute. În ansamblu, majoritatea acțiunilor au fost deținute în final de stat pe durata PA. Dat fiind faptul că societățile vizate nu au reușit să prezinte dovezi care ar fi putut fi considerate suficiente pentru a înlătura orice îndoieli cu privire la intervenția statului în deciziile conducerii, s-a determinat că acest grup de societăți s-a aflat sub controlul și intervenția semnificativă din partea statului. Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații privind constatările arătate anterior. Observațiile primite nu au fost în măsură să schimbe concluziile.

(36)

Pe baza celor de mai sus, producătorul-exportator chinez și societatea comercială afiliată nu au demonstrat că îndeplinesc toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, ca o consecință, nu a fost posibilă acordarea TEP pentru aceștia.

3.2.2.   Tratament individual (TI)

(37)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența acestui articol se stabilește, după caz, un drept aplicabil la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile care pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(38)

În ceea ce privește RPC, singurul producător-exportator și societatea comercială afiliată, care au cerut statutul de societate care îndeplinește condițiile unei economii de piață au solicitat, de asemenea, un tratament individual, în cazul în care nu li se acordă statutul respectiv.

(39)

Din informațiile disponibile a reieșit că producătorul-exportator și societatea comercială nu au reușit să demonstreze că îndeplinesc cumulativ toate criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de tratamentul individual. Și anume, s-a stabilit că producătorul-exportator și societatea comercială nu au reușit să îndeplinească criteriile enunțate la articolul 9 alineatul (5) litera (c) din regulamentul de bază referitor la faptul că majoritatea acțiunilor deținute de persoane private și funcționari din administrația publică reprezentați în Consiliul de conducere sau care dețin poziții-cheie de conducere se vor afla fie în minoritate sau va trebui demonstrat că societatea este totuși suficient de autonomă față de intervenția din partea statului, din motivele descrise mai sus la considerentul 35.

3.2.3.   Țara analoagă

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor sau a valorii normale calculate într-o țară analoagă.

(41)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a folosi Japonia ca țară analoagă corespunzătoare în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și Ucraina și părțile interesate au fost invitate să comenteze această intenție. Câteva din părțile interesate au obiectat la această propunere și au propus în schimb folosirea Indiei sau a Taiwanului.

(42)

În India nu a existat o producție semnificativă a produsului similar. Taiwan a făcut obiectul anchetei, prin urmare datele din această țară pot fi denaturate de dumping. În consecință, părțile au fost informate că Japonia a fost selectată ca țară analoagă deoarece a făcut obiectul investigației, a existat o producție reprezentativă a produsului similar iar condițiile de concurență s-au dovedit a fi adecvate.

(43)

Comisia a dorit să coopereze cu patru producători cunoscuți din Japonia și le-a trimis acestora chestionarele corespunzătoare. Doi dintre cei patru producători japonezi au răspuns la chestionar. Cu toate acestea, unul dintre aceștia nu a trimis datele complete și nu a acceptat o vizită de verificare. Datele trimise de către singurul producător japonez pe deplin cooperant au fost verificate la fața locului.

(44)

Cu toate acestea, în urma vizitei de verificare a incintelor producătorului-exportator taiwanez, s-a constatat că Taiwan nu practica un dumping pe durata PA. Aspectul alegerii unei țări analoage a fost, prin urmare, reexaminat.

(45)

În această privință, s-a constatat că volumul producției în Taiwan constituie peste 100 % din volumul exporturilor chinezești ale produsului vizat în Comunitate. Mai mult, piața taiwaneză poate fi caracterizată ca fiind deschisă, dat fiind că nivelul drepturilor de import este scăzut (taxă MFN de 5 %). Ancheta a demonstrat că au existat vânzări interne semnificative ale produsului similar în Taiwan și că au existat suficiente importuri pe piața taiwaneză. Prin urmare, s-a considerat că Taiwan reprezintă o piață suficient de competitivă și reprezentativă în scopul determinării valorii normale pentru RPC.

(46)

În plus, importurile de PVA în Taiwan reprezintă în jur de 15 % din consumul intern, în comparație cu aproximativ 3 % în cazul Japoniei, indicând astfel faptul că piața japoneză este mai puțin adecvată decât cea taiwaneză în termeni de concurență a importurilor. Ținând cont de cele de mai sus, s-a hotărât în mod temporar ca Taiwan să fie folosită ca țară analoagă, deoarece este cea mai adecvată, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

3.2.4.   Valoarea normală

(47)

În urma alegerii Taiwanului ca țară analoagă, astfel cum se indică la considerentul 46 de mai sus și în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală stabilită pentru Taiwan la considerentele 19-26 de mai sus s-a folosit în calcularea dumpingului pentru RPC.

3.2.5.   Prețul de export

(48)

Dat fiind faptul că cei trei producători-exportatori chinezi reprezentau împreună aproape totalul de exporturi ale produsului vizat în Comunitate pe durata PA, datele proprii de export ale acestora au fost folosite pentru stabilirea prețului de export. Fiabilitatea informațiilor furnizate a fost confruntată cu datele de import de la Eurostat care s-au dovedit a corespunde în mod rezonabil.

(49)

Cei trei producători-exportatori din RPC au realizat vânzări la export în Comunitate fie în mod direct către clienți independenți din Comunitate, fie prin intermediul societăților comerciale afiliate situate în țara exportatoare.

(50)

Pentru toate vânzările la export, prețurile de export ale acestor societăți s-au stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul vizat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.2.6.   Comparație

(51)

Valorile normale ale singurului producător din țara analoagă, Taiwan și prețurile de export ale celor trei producători-exportatori chinezi au fost comparate pe o bază franco-uzină. În sensul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețurile de export, s-au luat în considerare în mod corespunzător, sub formă de ajustări, diferențele dintre costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioanele, în cazul în care erau aplicabile și justificate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

3.2.7.   Marja de dumping

(52)

În absența acordării TEP sau TI pentru oricare dintre producătorii-exportatori chinezi, a fost calculată o marjă de dumping la nivel național pentru întreaga RPC, utilizând media ponderată a prețurilor de export comparate pe o bază franco-uzină ale celor trei producători-exportatori cooperanți.

(53)

Comparația dintre prețul de export mediu ponderat chinezesc și valoarea normală medie ponderată a țării analoage a indicat o marjă de dumping de 10,06 %.

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Producția comunitară și industria comunitară

(54)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către trei societăți: Kuraray Europe GmbH („KEG”) în Germania, Celanese Ibérica Chemicals („Celanese”) în Spania și un al treilea producător care fabrică cantități foarte limitate, însă care nu a cooperat la anchetă. Societățile KEG și Celanese au cooperat pe deplin la anchetă.

(55)

Pe lângă producția menționată mai sus, trei producători comunitari produc produsul similar exclusiv în scopuri de utilizare captivă. Două dintre aceste societăți au cooperat la anchetă în calitate de utilizator și au cumpărat, de asemenea, cantități semnificative ale produsului vizat în scopul fabricării produselor din aval ale acestora.

(56)

Dat fiind că cei doi producători cooperanți menționați la considerentul 54 de mai sus reprezentau 80 % din totalul (captiv sau necaptiv) producției comunitare pe durata PA, se consideră că aceștia reprezintă o proporție majoră din producția comunitară totală a produsului vizat. De aceea, se consideră că aceștia constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria comunitară”.

(57)

Dat fiind faptul că industria comunitară cuprinde numai doi producători, datele cu privire la industria comunitară au trebuit să fie indexate pentru a proteja confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(58)

Pentru a stabili dacă au fost aduse sau nu prejudicii industriei comunitare și pentru a determina nivelul consumului și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei comunitare, s-a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar din industria comunitară trebuie luată în considerare în cadrul analizei.

(59)

PVA este folosit ca produs intermediar pentru o gamă largă de alte produse. În cadrul Comunității, este adeseori consumat în producția de polivinil butiral („PVB”), folosit ca adeziv, pentru tencuială și cretare, ca ajutor de polimerizare și în lipirea fibrelor textile. S-a constatat în cursul anchetei că unul dintre producătorii comunitari, care vindea majoritatea produselor proprii pe bază de alcool polivinilic pe piața deschisă, folosea de asemenea cantități semnificative de PVA produs în scopul prelucrării ulterioare în aval în cadrul aceleiași societăți. Situațiile de acest tip poartă denumirea de utilizare captivă. Astfel cum se explică la considerentul 55 de mai sus, au existat alte trei societăți din cadrul Comunității care au produs PVA numai în scopuri de utilizare captivă, cel puțin două dintre acestea au cumpărat, de asemenea, cantități semnificative de PVA pe piață, în calitate de utilizator pentru prelucrarea ulterioară în aval.

(60)

S-a constatat că cantitățile destinate pentru utilizarea captivă de către societățile vizate din Comunitate pot fi, în principiu, înlocuite prin PVA cumpărat, de exemplu în cazul în care condițiile pieței și/sau considerente de ordin financiar ar declanșa o astfel de schimbare. Acestea au fost prin urmare incluse în analiza situației pieței comunitare.

4.2.   Consumul comunitar

(61)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări pe piața liberă a producției industriei comunitare pe piața comunitară, utilizarea captivă a industriei comunitare, cantitățile de producție ale celorlalți producători comunitari (mai mici), astfel cum au fost obținute din baza de date cu cea mai largă răspândire în această activitate specifică, utilizarea captivă a celor doi utilizatori menționați la considerentul 55 de mai sus, volumurile de import verificate ale singurului producător taiwanez și date cu privire la volumurile de import comunitare despre toate celelalte țări, obținute de la Eurostat.

(62)

În ceea ce privește datele cu privire la volumurile de import obținute de la Eurostat, astfel cum se menționează la considerentul 14, produsul vizat este declarat în prezent cu codul NC ex 3905 30 00. Datele Eurostat cu privire la acest cod NC ex cuprind de asemenea câteva produse de nișă care nu sunt incluse în definiția produsului. Deoarece nu a fost posibilă selectarea, în această vastă categorie de produse, doar a datelor pentru produsul vizat, acestea au fost prin urmare adaptate în funcție de informațiile cu privire la importurile acestor produse de nișă menționate în reclamație.

(63)

Tot în ceea ce privește datele Eurostat, trebuie remarcat faptul că anumite importuri ale produsului vizat au fost raportate în secțiunea „secret extra” și, prin urmare, în baza de date publică nu au fost disponibile informații cu privire la origine. Detaliile referitoare la țările de origine ale importurilor declarate ca atare au fost obținute de la autoritățile vamale corespunzătoare iar acestea au fost prin urmare incluse în toate tabelele și analizele relevante.

(64)

Pe baza celor de mai sus, s-a constatat că consumul de PVA a crescut puternic pe durata luată în considerare și în mod special între 2004 și 2005. În cursul perioadei luate în considerare, creșterea consumului a fost de 14 %, datorându-se în principal unei creșteri rapide a PVA ca materie primă utilizată în producția de polivinil butiral (PVB), utilizat la rândul său în producția de filme sau plăci din PVB. Filmele din PVB sunt utilizate ca strat intermediar în sticla de siguranță laminată, în piețele arhitecturale și de automobile, care reprezintă un sector de piață în creștere semnificativă în cadrul Comunității.

 

2003

2004

2005

PA

Consum în tone

142 894

148 807

163 851

163 096

Index (2003 = 100)

100

104

115

114

4.3.   Importuri din țările vizate

(65)

Dat fiind că marja de dumping constatată pentru Taiwan este sub pragul de minimis, importurile originare din această țară trebuie excluse în mod provizoriu din evaluarea prejudiciului.

(a)   Volumul și cota de piață a importurilor în cauză

(66)

Volumele importurilor de produs vizat au scăzut cu 39 de puncte procentuale între 2003 și 2004, apoi au crescut cu 29 de puncte procentuale în 2005 după care au înregistrat o ușoară scădere, rezultând într-o scădere de 11 % pe durata PA în comparație cu 2003.

Importuri

2003

2004

2005

PA

RPC tone

24 067

14 710

21 561

21 513

Index (2003 = 100)

100

61

90

89

(67)

Cota de piață deținută de importurile din RPC a scăzut inițial de asemenea în mod accentuat apoi, a urcat. Pe durata anului 2005 și a PA, importurile din RPC au reprezentat 13 % din totalul pieței comunitare.

Cotă de piață RPC

2003

2004

2005

PA

Piața comunitară

17 %

10 %

13 %

13 %

Index (2003 = 100)

100

59

78

78

(b)   Prețurile

(68)

Între 2003 și PA, prețul mediu al importurilor pentru produsul vizat originar din RPC a scăzut cu 2 puncte procentuale.

Prețuri unitare

2003

2004

2005

PA

RPC (EUR/tonă)

1 150

1 115

1 164

1 132

Index (2003 = 100)

100

97

101

98

(c)   Subcotarea prețurilor

(69)

Pentru a determina subcotarea prețurilor, au fost analizate datele despre prețuri cu referire la PA. Prețurile de vânzare relevante ale industriei comunitare au fost prețuri nete după deducerea de discounturi și rabaturi. Acolo unde a fost necesar, aceste prețuri au fost adaptate la un nivel franco-uzină, excluzând costul de navlu în cadrul Comunității. Prețurile importurilor pentru RPC au fost de asemenea nete, excluzând discounturi și rabaturi și au fost adaptate, acolo unde a fost cazul, la granița Comunității CIF cu o ajustare corespunzătoare pentru costurile de vămuire (6,5 %) și costurile post-import, astfel cum au fost suportate de importatorii din Comunitate.

(70)

Prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și prețurile de import ale RPC au fost comparate la același nivel de comercializare, adică cu cele ale clienților independenți de pe piața comunitară. Deoarece s-a considerat că comparația pentru fiecare model trebuie să fie semnificativă și loială și că, prin urmare, nu ar trebui admisă nicio comparație între o clasă standard și o clasă specială care se încadrează în definiția produsului, s-a considerat oportun să se excludă un număr limitat de modele din comparație. Aceste modele au reprezentat 35 % din importurile din RPC însă numai o cantitate foarte mică de vânzări ale industriei comunitare pe piața comunitară.

(71)

În timpul PA, marja de micșorare a mediei ponderate a prețului, astfel calculată, exprimată ca procentaj al prețurilor de vânzare din industria comunitară, a fost de 3,3 % pentru RPC.

4.4.   Situația industriei comunitare

(72)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor de dumping asupra industriei comunitare includea o evaluare a tuturor factorilor economici având un impact asupra industriei comunitare pe durata perioadei luate în considerare. Din motive de confidențialitate, dat fiind faptul că analizele vizează doar două societăți, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de index sau de intervale.

(a)   Producție, capacitate și utilizarea capacității

 

2003

2004

2005

PA

Producție în tone (intervale)

60 000-80 000

65 000-85 000

70 000-90 000

75 000-95 000

Producție (index)

100

103

119

126

Capacitate de producție în tone (intervale)

60 000-80 000

65 000-85 000

70 000-90 000

75 000-95 000

Capacitate de producție

(index)

100

107

129

133

Utilizarea capacităților (index)

100

97

92

94

(73)

Producția industriei comunitare a crescut cu 26 % în cursul perioadei examinate. Creșterea semnificativă a capacității de producție, în special în 2005, a fost declanșată de cererea tot mai mare de pe piața comunitară.

(74)

Între 2003 și PA, industria comunitară a fost dotată cu o capacitate de producție suplimentară. În timpul aceleiași perioade, utilizarea capacității a scăzut cu 6 %.

(b)   Volumul de vânzări și cotele de piață în Comunitate

(75)

Tabelul de mai jos arată performanțele industriei comunitare în raport cu vânzările sale către clienți independenți din Comunitate:

Industria comunitară

2003

2004

2005

PA

Volum de vânzări (index)

100

110

112

122

Cotă de piață (index)

100

104

97

104

(76)

Volumul vânzărilor din industria comunitară către clienți independenți din Comunitate a crescut cu 22 % începând din 2003 până la PA. Acest lucru trebuie analizat în lumina unei creșteri a consumului în Comunitate.

(77)

Cota de piață a industriei comunitare a crescut în 2004, apoi a scăzut puternic în 2005 iar pe durata PA a fost cu 4 % mai mare decât în 2003.

(c)   Prețurile în Comunitate

(78)

Principala materie primă utilizată pentru producerea de PVA este monomer acetatul de vinil sau „VAM”. VAM este un produs de bază și, ca atare, prețurile VAM sunt determinate pe baza echilibrului pieței între cerere și ofertă. Mai mult, prețul pieței pentru VAM este în mod puternic influențat de dezvoltarea prețurilor petrolului și gazului deoarece principalele consumuri pentru producția de VAM sunt acidul acetic (a cărui producție se face pe bază de gaz natural) și etilena (produsă prin distilarea hidrocarburilor). În plus, energia reprezintă de asemenea un cost major în producerea PVA din VAM. Greutatea totală a costurilor pentru energie în producerea de PVA se ridică subsecvent la 50-60 % și prin urmare, în condiții normale, o schimbare semnificativă a prețurilor petrolului și gazului poate fi estimată să aibă un impact asupra prețului de vânzare PVA.

(79)

S-a constatat că prețurile de pe piața mondială a acestor materii prime au crescut în mod semnificativ între 2003 și PA. În cursul acestei perioade prețurile VAM au crescut cu 20-30 % iar creșterea prețurilor la energie a fost chiar cu mult mai accentuată. Cu toate acestea, evoluția dramatică a prețurilor pentru costul principalelor materii prime nu s-a reflectat în prețurile de vânzare mai ridicate din industria comunitară. Prețurile de vânzare ale industriei comunitare au scăzut în cursul aceleiași perioade cu 5 %, cu un an deosebit de nefavorabil în 2004 (– 7 %). Prin urmare, în loc de a trece creșterea globală a costului la clienții săi, industria comunitară a trebuit să scadă prețurile pentru a nu își pierde clienții.

 

2003

2004

2005

PA

Prețuri unitare în EUR (intervale)

1 300-1 800

1 100-1 600

1 200-1 700

1 200-1 700

Prețuri unitare (index)

100

93

95

95

(d)   Stoc de acțiuni

(80)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul stocului de acțiuni la sfârșitul fiecărei perioade.

 

2003

2004

2005

PA

Stocuri în tone (intervale)

1 000-15 000

8 000-13 000

9 000-14 000

8 000-13 000

Stocuri (index)

100

87

96

87

(81)

Nivelul stocurilor de acțiuni a rămas destul de stabil per ansamblu. A scăzut cu 13 % între 2003 și 2004, apoi a crescut din nou cu 9 puncte procentuale până la sfârșitul lui 2005 apoi a scăzut din nou cu 9 puncte procentuale.

(e)   Investițiile și capacitatea de a mobiliza capitaluri

 

2003

2004

2005

PA

Investiții (index)

100

369

177

62

(82)

Investițiile au atins punctul cel mai ridicat în 2004 și 2005, când capacitatea de producție a industriei comunitare a crescut, ca urmare a cererii tot mai mari de pe piață. Pe perioada de desfășurare a anchetei, s-a constatat că investițiile în clădiri, mecanisme și utilaje în 2003, precum și pe durata PA, au fost făcute mai ales pentru a menține capacitatea de producție.

(83)

Ancheta a arătat că performanțele financiare ale industriei comunitare s-au deteriorat, dar nu au indicat o deteriorare gravă a capacității sale de mobilizare a capitalului pe durata perioadei luate în considerare.

(f)   Rentabilitate, randamentul investițiilor și flux de lichidități

(84)

Datorită costurilor foarte mari și denaturate excepționale suportate de către principalul producător comunitar în perioada examinată, nu a fost considerată rezonabilă determinarea rentabilității pe baza profitului net înainte de impozitare. Aceste costuri excepționale au fost asociate cu schimbarea de proprietate a principalului producător comunitar în 2001. Prin urmare, rentabilitatea industriei comunitare a fost stabilită prin exprimarea profitului operațional realizat din vânzările produsului similar către clienți independenți, ca procent al cifrei de afaceri a acestor vânzări.

 

2003

2004

2005

PA

Rentabilitatea vânzărilor din CE (interval)

7-17 %

3-13 %

2-12 %

– 5-5 %

Rentabilitatea vânzărilor din CE (index)

100

38

29

8

Randamentul investițiilor totale (interval)

80-100 %

10-30 %

5-20 %

0-15 %

Randamentul investițiilor totale (index)

100

17

12

4

Flux de numerar (index)

100

55

26

–7

(85)

Scăderea prețurilor de vânzări între 2003 și PA a influențat în mod semnificativ rentabilitatea obținută de industria comunitară. Această rentabilitate a scăzut cu peste 10 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor totale a fost calculat prin exprimarea profitului operațional al produsului similar ca procent al valorii contabile nete a activelor fixe alocate produsului similar. Acest indicator a urmat o tendință similară ca rentabilitate, scăzând semnificativ pe durata perioadei luate în considerare. În ceea ce privește fluxul de lichidități generat de industria comunitară, s-a constatat o tendință negativă similară, având drept rezultat o deteriorare globală dramatică a situației financiare a industriei comunitare în PA.

(g)   Forță de muncă, productivitate și salarii

 

2003

2004

2005

PA

Număr de salariați (index)

100

100

97

96

Cost mediu al forței de muncă per salariat

(index)

100

105

97

95

Productivitate (index)

100

103

123

132

(86)

Datorită unor eforturi serioase de a reduce costurile, numărul personalului angajat de industria comunitară a scăzut cu 4 % din 2004. Din 2003 și până la PA, industria comunitară a reușit să crească productivitatea pe lucrător cu 32 %. În cursul aceleiași perioade, costul mediu de muncă pe lucrător a scăzut cu 5 %. Prin urmare, poate fi concluzionat că, în cursul perioadei luate în considerare, industria comunitară a înregistrat progrese deosebit de semnificative în termeni de eficiență a costurilor.

(h)   Importanța marjei de dumping

(87)

Date fiind volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjelor de dumping reale nu poate fi considerat neglijabil.

(i)   Redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(88)

În lipsa unor informații referitoare la existența unui dumping anterior situației examinate în prezenta procedură, această problemă a fost considerată drept irelevantă.

(j)   Creșterea

(89)

Ancheta a arătat că pe durata perioadei luată în considerare, industria comunitară și-a mărit cota pe piața comunitară cu 1-2 %.

4.5.   Concluzie privind prejudiciul

(90)

Între 2003 și perioada de anchetă, anumiți indici de prejudiciu s-au dezvoltat în mod pozitiv: industria comunitară a reușit să își sporească numărul de vânzări și cota de piață și a investit în mod semnificativ în capacitatea de producție suplimentară.

(91)

Cu toate acestea, indicatorii financiari s-au dezvoltat în mod deosebit: marja de profit rezonabilă atinsă în 2003 a scăzut în mod rapid și continuu începând din 2004 până la sfârșitul perioadei de anchetă. Situația cu privire la randamentul investițiilor și fluxul de lichidități s-a dezvoltat exponențial negativ. Motivul acestei dezvoltări este că creșterea puternică a prețurilor pentru materiile prime ar putea fi reflectat în prețul de vânzare al produsului similar. Întrucât, luând în considerare creșterea prețurilor pentru materiile prime, în condiții normale de piață s-ar fi putut preconiza o creștere a prețului de vânzare pentru PVA de 10-20 %, prețul de vânzare al produsului similar produs de industria comunitară a scăzut cu 5 %, în detrimentul profitabilității acesteia. Totuși, în cursul perioadei de anchetă, prețul importurilor din RPC a condus la o subcotare a prețurilor din industria comunitară, pe o bază medie ponderată cu 3,3 %.

(92)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   CAUZALITATE

5.1.   Introducere

(93)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului vizat, originare din RPC, au cauzat prejudicii industriei comunitare într-un grad care poate fi considerat material. S-au mai examinat și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria comunitară, pentru a asigura că prejudiciile posibile cauzate de acești alți factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

5.2.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(94)

Importurile din RPC s-au aflat la niveluri semnificative pe durata perioadei luate în considerare, respectiv au reprezentat în mod constant o cotă de piață de 10 % sau mai mult. Concomitent, prețurile medii ale tuturor producătorilor exportatori din RPC au scăzut cu 2 % și au condus la o subcotare a prețurilor medii din industria comunitară cu 3,3 % în cursul perioadei de anchetă. Industria comunitară, pentru a-și consolida prezența pe piața internă și datorită prețurilor foarte mici de pe piață stabilite în urma importurilor din RPC, s-a simțit obligată să-și scadă prețurile de vânzare cu 5 % pe durata perioadei luată în considerare.

(95)

Prin urmare, efectul acestor practici de tarifare neloiale a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC a fost acela că prețurile industriei comunitare au fost suprimate și că nu au putut acoperi creșterea substanțială a costului pentru materiile prime. Acest fapt a fost confirmat de reducerea semnificativă a rentabilității de către industria comunitară.

(96)

Pe baza considerațiilor de mai sus, s-a constatat că importurile la prețuri scăzute provenind din RPC care au subcotat în mod semnificativ prețurile din industria comunitară au avut un rol determinant în deteriorarea situației industriei comunitare, care se reflectă în scăderea accentuată a rentabilității și în deteriorarea puternică a altor indicatori financiari.

5.3.   Efectele altor factori

(a)   Importuri originare din țări terțe, altele decât RPC

(97)

În conformitate cu Eurostat și cu informațiile colectate pe durata anchetei, principalele țări terțe din care se importă PVA sunt SUA, Japonia și Taiwan.

Importuri originare din țări terțe (cantitate)

Importuri (tone)

2003

2004

2005

PA

SUA

11 313

21 207

22 919

22 638

Index (2003 = 100)

100

187

203

200

Japonia

13 682

11 753

12 694

14 151

Index (2003 = 100)

100

86

93

103

Taiwan (intervale)

11 000-14 000

13 000-16 500

10 000-13 000

9 000-12 000

Index (2003 = 100)

100

118

88

83

Importuri originare din alte țări terțe (preț mediu)

Prețuri medii (EUR)

2003

2004

2005

PA

SUA

1 334

1 282

1 298

1 358

Index (2003 = 100)

100

96

97

102

Japonia

1 916

1 532

1 846

1 934

Index (2003 = 100)

100

80

96

101

Taiwan

1 212

1 207

1 308

1 302

Index (2003 = 100)

100

100

108

108

Cote de piață

Cotă de piață (%)

2003

2004

2005

PA

SUA

7,9 %

14,3 %

14,0 %

13,9 %

Japonia

9,6 %

7,9 %

7,7 %

8,7 %

Taiwan (index)

100

113

77

73

(98)

Importurile provenind din SUA au crescut puternic începând din 2003 și în cursul PA crescuseră la peste 22 000 de tone, reprezentând aproape 14 % din totalul (captiv sau necaptiv) al pieței comunitare. Ancheta a arătat că densitatea acestor vânzări a avut în vedere vânzările între părțile de legătură și că prețurile unitare medii ale acestor vânzări prin transfer, în cursul perioadei luate în considerare, au fost între 15 și 20 % mai mari decât prețurile CIF medii ale importurilor chinezești. Mai mult, s-a determinat că cantitățile au fost revândute clienților independenți la prețuri cu 10-20 % mai mari decât prețurile de transfer ale importurilor menționate anterior. Pe măsură ce prețurile pieței de PVA originare în SUA se aflau, în consecință, la aceleași niveluri ca și prețurile de vânzare ale PVA produs de industria comunitară, acestea nu au influențat în vreun fel deprecierea prețurilor observată în timpul perioadei luate în considerare. Astfel, se poate concluziona că aceste importuri nu au avut un impact semnificativ asupra stării industriei comunitare.

(99)

În cursul perioadei examinate au existat, de asemenea, importuri semnificative din Japonia, reprezentând aproape 9 % din piața comunitară pe durata PA. După ce importurile japoneze au scăzut în 2004, acestea au crescut din nou începând din 2005 și s-au situat la un nivel cu 3 % mai ridicat în cursul PA, în comparație cu 2003. Cu toate acestea, analiza prețurilor de vânzare ale acestor importuri a indicat că prețurile medii ale importurilor s-au situat deasupra prețurilor pe care le-ar fi putut obține industria comunitară și nu au contribuit prin urmare la tendința negativă a prețurilor care a dus la deteriorarea semnificativă a situației industriei comunitare.

(100)

Importurile din Taiwan provin de la un singur producător care a cooperat pe deplin la anchetă. Aceste cifre au fost considerate ca fiind mai fiabile decât datele provenind de la Eurostat dat fiind că sub incidența codului NC intră produse, altele decât produsul vizat. Din motive de confidențialitate, acestea sunt prezentate sub formă de index sau de intervale. Importurile taiwaneze, în urma unei creșteri accentuate în 2004, au scăzut în mod treptat și au reprezentat 6-7 % din totalul pieței comunitare pe durata PA (în jur de jumătate din cota de piață a importurilor din RPC). În cursul aceleiași perioade, prețurile medii ale acestor importuri au crescut cu 8 %, o tendință opusă tendinței prețurilor observată în ceea ce privește importurile din RPC. În consecință, diferența de preț între PVA importat din RPC și PVA importat din Taiwan a crescut cu 12-18 % pe durata PA. Ținând cont de aceste constatări, se poate concluziona în mod provizoriu că aceste importuri nu au avut un impact semnificativ asupra situației industriei comunitare.

(101)

În urma importurilor din SUA, Japonia și Taiwan, nu există alte importuri semnificative din alte țări. Pe baza constatărilor cu privire la aceste importuri, astfel cum este descris la considerentele 97-100 de mai sus, poate fi concluzionat în mod provizoriu că importurile, altele decât din RPC, nu au contribuit la prejudiciul material suferit de industria comunitară.

(b)   Potențiale vânzări comunitare ale altor producători comunitari

(102)

Astfel cum se menționează la considerentele 54-55 de mai sus, în afară de cei doi producători care constituie industria comunitară, în Comunitate se cunoaște existența a patru alte societăți producătoare ale produsului vizat. Trei dintre acestea, dintre care două au cooperat la anchetă în calitate de utilizator, consumă produsele proprii pe bază de PVA pentru fabricarea produselor din aval. Al patrulea produce numai cantități foarte limitate. Având în vedere cele de mai sus, se consideră că ceilalți producători comunitari nu au avut niciun rol în deprecierea prețurilor pe piață și în prejudiciul suferit ulterior de industria comunitară.

(c)   Prejudiciul auto-provocat datorat ineficienței costurilor

(103)

Câteva dintre părțile interesate au susținut că orice prejudiciu suferit de industria comunitară era asociat cu faptul că industria comunitară nu reușise să fie competitivă din punct de vedere al costurilor și că luase decizii de investiții neoportune. În acest sens, astfel cum se descrie la considerentul 86, ancheta a arătat că industria comunitară, în cursul perioadei examinate, își sporise în mod semnificativ nivelul de productivitate datorită unei creșteri a capacității de producție și unei scăderi a forței de muncă. S-a stabilit în continuare că investițiile implicate în capacitatea de producție (a se vedea considerentul 73 de mai sus) nu au influențat tendința dramatic negativă observată în dezvoltarea poziției financiare a industriei comunitare.

(104)

Singurul factor care a influențat în mod negativ costul de producție al produsului similar în cursul perioadei examinate a fost în consecință creșterea abruptă a prețurilor la principalele materii prime utilizate pentru producția de produs similar, astfel cum se explică la considerentele 78-79. Ancheta a arătat că dezvoltarea prețurilor de cumpărare VAM și a prețurilor la energie a fost proporțională cu dezvoltarea acestor prețuri la materiile prime pe piața globală și că nu poate fi în consecință atribuită modului de achiziționare a acestora de către industria comunitară. Prin urmare, acest argument se respinge.

(d)   Decalaj pentru ajustarea prețurilor

(105)

Un utilizator important de PVA a afirmat că ar fi normal, pentru acest sector specific, ca evoluția prețului de cumpărare VAM să nu fi condus la o ajustare ascendentă a prețului de vânzare PVA. Acest lucru ar fi explicabil prin faptul că contractele pe termen lung sunt o practică curentă în acest sector, prin urmare decalajul semnificativ este un fenomen normal. În acest sens, deși este recunoscut faptul că anumite vânzări ale industriei comunitare sunt realizate prin intermediul acordurilor pe termen lung, rareori se întâmplă ca astfel de acorduri să includă un preț fix pentru o perioadă mai lungă de un an. În cadrul acestor acorduri, prin urmare, prețurile sunt renegociate după o anumită perioadă sau în cazul în care prețurile la materiile prime s-au modificat în mod semnificativ. Prin urmare, acest argument se respinge.

5.4.   Concluzie privind cauzalitatea

(106)

În concluzie, analiza de mai sus a demonstrat că importurile din RPC în cursul perioadei examinate au provocat o depreciere substanțială a prețurilor pe piața comunitară pe durata acelei perioade. Pe durata PA, prețurile de import din RPC au subcotat în mod semnificativ prețurile din industria comunitară.

(107)

Această depreciere a prețurilor a condus la o scădere considerabilă a prețurilor de vânzare din industria comunitară, care a coincis, la rândul său, cu o scădere puternică a randamentului industriei comunitare, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități din activitățile operaționale.

(108)

Pe de altă parte, examinarea celorlalți factori care ar fi putut să prejudicieze industria comunitară, a dezvăluit că niciunul dintre aceștia nu ar fi putut avea un impact negativ semnificativ.

(109)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a diferențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile din țara vizată au cauzat un prejudiciu material important industriei comunitare, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

6.   INTERESUL COMUNITĂȚII

(110)

Comisia a analizat dacă, în ciuda concluziilor privind existența unui dumping, a subvențiilor prejudiciabile și a unor legături de cauzalitate, există motive imperioase care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri în acest caz particular. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat efectele probabile ale măsurilor asupra tuturor părților interesate de prezenta anchetă.

6.1.   Interesul industriei comunitare

(111)

Astfel cum se indică la considerentul 56, industria comunitară este compusă din două societăți, cu facilități de producție în Germania și în Spania, are angajează circa 200-300 de persoane direct implicate în producția, vânzarea și administrarea produsului similar. Dacă sunt impuse măsuri, se preconizează ca deprecierea prețurilor de pe piața comunitară să ia sfârșit și ca prețurile de vânzare din industria comunitară să se restabilească, ca o consecință a căreia situația financiară a industriei comunitare se va îmbunătăți.

(112)

Pe de altă parte, în cazul în care nu se vor institui măsuri antidumping, este probabil ca tendința negativă constatată în evoluția indicatorilor financiari ai industriei comunitare, în special în termeni de rentabilitate, să fie perpetuată. Industria comunitară va pierde ulterior o cotă de piață semnificativă deoarece nu va mai fi aptă să se alinieze cursurilor pieței, fixate de importurile din RPC. În cel mai rău caz, industria comunitară s-ar vedea constrânsă să se retragă de pe piața liberă și să continue să producă PVA numai în scopuri de utilizare captivă. În ambele cazuri, întreruperea producției și a investițiilor, închiderea anumitor capacități de producție și reducerile de personal în Comunitate vor fi un rezultat probabil.

(113)

În concluzie, impunerea anumitor măsuri antidumping ar permite industriei comunitare să se restabilească în urma efectelor dumpingului prejudiciabil constatat.

6.2.   Interesul importatorilor independenți

(114)

Astfel cum se descrie la considerentul 8, cinci importatori incluși în eșantion au trimis răspunsuri la chestionar și au reprezentat în jur de 80 % din importurile comunitare ale produsului vizat pe durata PA. Informațiile transmise de către unul dintre importatorii incluși în eșantion nu au putut fi luate în considerare în această etapă deoarece acesta a anulat de două ori o vizită de verificare programată. Trei dintre răspunsurile la chestionar au fost verificate la fața locului.

(115)

Ponderea globală a PVA în cifra totală de afaceri a activităților acestor importatori a fost foarte mică. În medie, 3-4 % din activitățile acestor importatori ar putea fi legate de importurile de PVA din RPC. Importatorii au un domeniu de activitate mult mai vast care poate de asemenea include activități comerciale și de distribuție cu profil general. Anumiți importatori cumpără produsul anchetei nu numai din RPC cât și din alte surse din interiorul și din exteriorul Comunității, inclusiv din industria comunitară. Marja medie de profit atinsă de importatorii supuși eșantionului, la comercializarea de PVA, este de aproximativ 5 %.

(116)

Importatorii din Comunitate s-au opus instituirii măsurilor. Importatorii care au cooperat au susținut că impunerea măsurilor le va dăuna în mod serios operațiunilor desfășurate, deoarece nu vor putea trece creșterea prețurilor la clienți. În acest sens, impunerea unei taxe antidumping la importurile din RPC, astfel cum se explică în considerentul 111 de mai sus, va conduce cel mai probabil la o corecție ascendentă a prețurilor pieței. Prin urmare, se poate preconiza faptul că importatorii care cumpără produsul vizat din RPC vor putea trece aceste costuri ale dreptului vamal la clientul final. Subcotarea importantă a prețurilor constatată în urma ajustării prețurilor CIF la granița Comunității pentru costurile post-import sugerează, de asemenea, că o creștere a prețurilor este încă posibilă. În orice caz, în vederea ponderii limitate a vânzărilor acestui produs în activitățile importatorilor și a marjei de profit atinsă în prezent atât la nivel global cât și în vederea vânzărilor de PVA ale acestora, se preconizează că taxa, astfel cum s-a stabilit provizoriu, nu va afecta situația financiară a acestor operatori economici într-o măsură semnificativă.

(117)

Cu toate că importatorii/distribuitorii nu sunt în favoarea instituirii măsurilor, pe baza informațiilor disponibile se poate concluziona că interesul industriei comunitare de a corecta practicile comerciale neloiale și prejudiciabile ale RPC primează asupra avantajului pe care importatorii respectivi l-ar putea avea ca urmare a neinstituirii măsurilor antidumping.

6.3.   Interesul utilizatorilor

(118)

Șapte utilizatori au completat un chestionar al utilizatorilor. Răspunsurile primite de la două dintre aceste societăți au fost incomplete și nu au putut fi prin urmare incluse în analiză. Cele cinci societăți restante foloseau PVA pentru a gamă largă de aplicații: pentru producerea adezivilor, producerea pudrelor industriale, producerea de PVB, calibrarea și finisarea fibrelor textile, precum și producerea de rășini.

(119)

În urma informațiilor primite cu privire la achizițiile raportate în răspunsurile la chestionare, achizițiile pe durata PA a celor cinci utilizatori cooperanți au reprezentat aproximativ 19 % din consumul comunitar total de PVA iar importurile chinezești ale acestora au reprezentat aproximativ 22 % din importurile totale din RPC. Este important de remarcat faptul că importurile din RPC reprezintă, în ansamblu, o mică parte din achizițiile acestora, respectiv 15 %. Cu toate acestea, situația este foarte disparată: unul dintre utilizatorii cooperanți nu a importat din RPC pe durata PA în timp ce alt utilizator cooperant se aproviziona cu PVC provenind exclusiv din RPC.

(120)

Utilizatorii cooperanți au propus o serie de argumente împotriva impunerii de taxe.

(121)

Două societăți au utilizat PVA pentru producerea de adezivi. S-a stabilit că, pentru producerea unor astfel de adezivi, PVA a reprezentat un cost major care, în funcție de compoziția aliajului, putea reprezenta aproape 80 % din costul de fabricare. Societățile au susținut faptul că, în vederea ponderii semnificative a PVA în costul de producție și a marjelor de profit obținute în urma vânzării adezivilor, un drept antidumping ar putea să conducă la un faliment sau ar putea să le constrângă pe acestea la o relocalizare a producției în afara Comunității. Aceste societăți și-au exprimat îndoielile foarte puternice cu privire la voința clienților lor de a plăti o eventuală creștere a prețurilor rezultată în urma impunerii taxelor antidumping. În acest sens, în timp ce este recunoscut faptul că marjele de profit obținute în acest sector specific sunt modeste, trebuie de asemenea remarcat faptul că măsurile propuse afectează în mod direct prețurile de cumpărare a PVA originare exclusiv din China, care reprezintă o sursă de aprovizionare iar aceste prețuri subcotează în mod semnificativ prețurile industriei comunitare în cursul perioadei examinate. Prin urmare, impactul taxei asupra costurilor de producție de adezivi ale acestor societăți nu este nesemnificativ însă, tot în vederea nivelului de taxe propus, nu par să existe motive pentru care clienții nu ar dori să suporte cel puțin o bună parte din această creștere a costurilor.

(122)

Alte două societăți au utilizat PVA pentru producerea de PVB. Și în cazul producerii de PVB, PVA este un indicator major al costurilor. Una dintre aceste societăți, care a utilizat ulterior PVB pentru producția de film PVB, a sugerat că eventuale măsuri ar putea determina societatea să își delocalizeze producția de PVB în afara Comunității. Această societate a avansat de asemenea afirmația că, având în vedere timpul necesar obținerii calificărilor necesare pentru această aplicație, ar fi fost complicat și oneros ca aceștia să schimbe furnizorul. Celălalt producător PVB care a cooperat în calitate de utilizator, care utiliza PVA nu numai pentru producerea de PVB cât mai ales pentru producerea de pudre industriale, a remarcat de asemenea dificultatea și durata lungă a procesului de schimbare a furnizorului și și-a exprimat preocuparea cu privire la costurile crescute care pot rezulta în urma punerii în aplicare a acestor măsuri.

(123)

Se recunoaște că o creștere a costului de cumpărare al PVA se va reflecta într-un cost de fabricare al PVB mai ridicat. În același timp, totuși, deoarece importurile din RPC reprezintă 13 % din piața comunitară, 87 % din PVA consumat în Comunitate nu va fi afectat în mod direct de aceste măsuri. În plus, taxa propusă este moderată. Ținând cont de cele de mai sus și luând în considerare condițiile de piață favorabile pentru PVB, efectul unei asemenea taxe este considerat ca fiind suportabil.

(124)

În ceea ce privește procedura de calificare, se recunoaște că, în anumite aplicații, caracteristicile PVA pot fi într-adevăr foarte solicitante și specifice, rezultând într-un proces de calificare îndelungat care include testarea intensivă. Cu toate acestea, trebuie reamintit faptul că măsurile antidumping nu sunt menite să refuze accesul anumitor furnizori la piața comunitară. Orice măsură propusă este menită numai să restabilească comerțul echitabil și să corecteze o situație denaturată a pieței. Prin urmare, și cu atât mai mult având în vedere nivelul taxei propus, nu există nici un motiv pentru care anumiți utilizatori ar putea fi obligați să schimbe furnizorul odată ce măsurile au intrat în vigoare.

(125)

Un utilizator cooperant, un producător de poliester/bumbac și țesături din bumbac, care a folosit PVA în calibrarea și finisarea țesuturilor greije, a indicat că măsurile ar putea constrânge societatea să își delocalizeze activitățile de filat și țesut înafara Comunității. În acest sens, s-a stabilit că cota de cost a PVA în costul de producție al produselor acestei societăți a fost destul de limitată, situându-se între 0,2 % și 0,8 %. Având în vedere nivelul taxei propus, se consideră prin urmare că impactul unei astfel de taxe este nesemnificativ.

(126)

În cele din urmă, reclamantul, KEG, a afirmat că neimpunerea măsurilor ar contraveni intereselor utilizatorilor, deoarece slabele rezultate financiare asupra activităților sale cu privire la comercializarea PVA ar putea determina KEG să se retragă de pe piața liberă și să se concentreze asupra piețelor în aval. Aceasta a susținut că, în cazul în care acest lucru se va întâmpla, industria utilizatorilor va duce lipsă de aprovizionare deoarece KEG este un furnizor important și fiabil. Cu toate că acest argument nu a fost în mod explicit susținut de către utilizatorii vizați, se poate confirma într-adevăr faptul că trei dintre cei cinci utilizatori vizați cumpără în realitate cantități semnificative de PVA de la KEG și că această societate poate fi considerată ca fiind cel mai important furnizor de pe piața comunitară. Prin urmare, în cazul în care, indiferent de motiv, KEG s-ar retrage de pe piață, nu poate fi exclus faptul că industria comunitară s-ar confrunta cu grave probleme de aprovizionare.

6.4.   Concluzie privind interesul comunitar

(127)

Se preconizează că efectele impunerii de măsuri îi vor putea permite industriei comunitare să își sporească rentabilitatea. Luând în considerare situația financiară nefavorabilă a industriei comunitare, există un risc real ca, în absența măsurilor, industria comunitară să închidă facilitățile sale de producție și să concedieze personal. În general, utilizatorii comunitari ar beneficia de asemenea de pe urma impunerii de măsuri, dat fiind că aprovizionarea cu cantități suficiente de PVA nu va fi periclitată în timp ce creșterea globală a prețurilor de cumpărare a PVA va fi moderată. Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona în mod provizoriu că nu există motive decisive pentru ca măsurile să nu fie impuse în cazul de față pe motive de interes comunitar.

7.   PROPUNEREA DE MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(128)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciul rezultat, cauzalitatea și interesul Comunității, trebuie impuse măsuri provizorii pentru importurile produsului vizat originar din RPC, pentru a preveni și alte prejudicii cauzate industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(129)

În ceea ce privește importurile produsului vizat originar din Taiwan, nu a fost descoperit în mod provizoriu nici un dumping, astfel cum se indică la considerentul 30 de mai sus. În consecință, nu ar trebui impusă nicio măsură provizorie. Luând în considerare momentul de intervenție al acestei determinări, s-a considerat adecvat să se acorde o perioadă de o lună părților interesate pentru ca acestea să-și prezinte impresiile cu privire la această constatare provizorie, în vederea posibilității de terminare a procedurii cu privire la importurile produsului vizat originar din Taiwan.

7.1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(130)

Măsurile provizorii asupra importurilor originare din RPC ar trebui să fie impuse la un nivel suficient pentru a elimina efectul prejudiciabil cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile și să obțină, înainte de impozitare, profitul pe care l-ar obține în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(131)

Se consideră că în 2003 a existat o situație de concurență normală pe piața comunitară, unde industria comunitară, în absența unui dumping prejudiciabil, a realizat un profit normal în cadrul limitelor stabilite la considerentul 84 de mai sus. În consecință, pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat în prealabil că o marjă de profit care corespundea respectivului nivel putea fi considerată ca fiind un nivel adecvat pe care industria comunitară l-ar putea atinge în absența unui dumping prejudiciabil.

(132)

Majorarea de preț necesară a fost determinată prin compararea, la același nivel de comercializare, a prețului de import mediu ponderat, utilizat pentru a stabili subcotarea, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de către industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețurilor de vânzare ale fiecărui producător comunitar până la atingerea pragului de rentabilitate și prin adăugarea marjei de profit menționate anterior. Orice diferență rezultând din această comparație a fost exprimată ca un procent din totalul valorii de import CIF. Dat fiind faptul că niciunuia dintre producătorii chinezi nu i s-a acordat TEP sau TI, și având în vedere nivelul ridicat de cooperare, nivelul provizoriu de eliminare a prejudiciului la scară națională a fost calculat ca o medie ponderată a marjelor de prejudiciu ale tuturor celor trei producători-exportatori chinezi cooperanți.

(133)

Prin urmare, marja de prejudiciu stabilită în cazul RPC a fost semnificativ mai ridicată decât marja de dumping constatată.

7.2.   Măsuri provizorii

(134)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie un drept antidumping provizoriu în cazul importurilor originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau prejudiciu, în conformitate cu norma celui mai redus drept.

(135)

Pe baza celor de mai sus, nivelul taxei propus pentru produsul vizat originar din RPC este de 10,0 %.

7.3.   Dispoziție finală

(136)

În interesul unei bune administrări, ar trebui fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în limita de timp specificată în avizul de inițiere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că concluziile privind instituirea de drepturi adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se impune o taxă antidumping provizorie pentru anumiți alcooli polivinilici sub forma rășinilor de homopolimeri cu o viscozitate (măsurată în soluție de 4 %) de 3mPas sau mai mult care însă nu depășește 61 mPas și un grad de hidroliză de 84,0 mol % sau mai mult însă care nu depășește 99,9 mol % declarați în prezent cu codurile NC ex 3905 30 00 (cod TARIC 3905300020) originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Rata dreptului antidumping definitiv aplicabil pentru produsele descrise la alineatul (1) la prețul net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, este de 10 %.

(3)   Punerea în liberă circulație în Comunitate a produsului menționat la alineatul (1) se supune dispoziției unei taxe de securitate, echivalentă cu cantitatea taxei provizorii.

(4)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2

Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului, părțile interesate pot cere dezvăluirea faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot face cunoscute în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru o audiere din partea Comisiei în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În temeiul articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile vizate pot comenta punerea în aplicare a prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Peter MANDELSON

Membru al Comisiei


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2)  JO C 311, 19.12.2006, p. 47.


DIRECTIVE

18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/41


DIRECTIVA 2007/55/CE A COMISIEI

din 17 septembrie 2007

de modificare a unor anexe la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind conținuturile maxime de reziduuri de azinfosmetil

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 76/895/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1976 privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe fructe și legume (1), în special articolul 5,

având în vedere Directiva 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale (2), în special articolul 10,

având în vedere Directiva 86/363/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind stabilirea conținutului maxim pentru reziduurile de pesticide de pe și din produsele alimentare de origine animală (3), în special articolul 10,

având în vedere Directiva 90/642/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe anumite produse de natură vegetală, inclusiv fructe și legume (4), în special articolul 7,

întrucât:

(1)

Comisia a fost informată că poate fi necesar ca, pentru azinfosmetil, conținuturile maxime de reziduuri (denumite în continuare „CMR”) să fie revizuite pe baza noilor informații disponibile cu privire la toxicologie și expunerea consumatorilor. Comisia a cerut statului membru care a acționat în calitate de raportor pentru azinfosmetil în conformitate cu Directiva 91/414/CEE a Consiliului (5), să elaboreze o propunere de revizuire a CMR comunitare. Această propunere a fost prezentată Comisiei.

(2)

CMR comunitare și conținuturile recomandate de Codex alimentarius sunt stabilite și evaluate după proceduri similare. Codexul conține mai multe CMR pentru azinfosmetil. CMR comunitare bazate pe cele din Codex au fost evaluate de statul membru raportor în funcție de noi informații privind riscurile la care sunt expuși consumatorii.

(3)

Expunerea consumatorilor pe durata vieții lor sau pe o scurtă perioadă de timp la azinfosmetil, prin intermediul produselor alimentare, a fost revizuită și evaluată în conformitate cu procedurile și practicile curente din Comunitate, având în vedere liniile directoare publicate de Organizația Mondială a Sănătății (6). Este necesar ca, pe această bază, să se stabilească CMR noi, care vor exclude orice expunere inacceptabilă a consumatorilor.

(4)

Pentru a garanta o protecție adecvată a consumatorului împotriva expunerii la reziduurile rezultate în urma utilizării neautorizate a produselor de protecție a plantelor, este necesară stabilirea unor CMR provizorii pentru combinațiile de produs/pesticid în cauză la o limită inferioară rezultată din determinarea analitică.

(5)

Prin urmare, CMR stabilite în anexele la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ar trebui modificate pentru a permite supravegherea și controlul adecvate ale interdicției utilizării produselor respective și pentru a proteja consumatorul.

(6)

Partenerii comerciali ai Comunității au fost consultați prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului asupra noilor CMR, iar observațiile lor privind aceste conținuturi vor fi luate în considerare.

(7)

Prin urmare, Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ar trebui să fie modificate în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

În anexa II la Directiva 76/895/CEE se elimină rubrica privind azinfosmetilul.

Articolul 2

Directiva 86/362/CEE se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

Articolul 3

Directiva 86/363/CEE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

Articolul 4

Directiva 90/642/CEE se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta directivă.

Articolul 5

Statele membre adoptă și publică, până la 18 martie 2008 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei conținutul acestor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între dispozițiile respective și prezenta directivă.

Statele membre aplică aceste prevederi de la 19 martie 2008.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 6

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 7

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 340, 9.12.1976, p. 26. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/8/CE a Comisiei (JO L 63, 1.3.2007, p. 9).

(2)  JO L 221, 7.8.1986, p. 37. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/27/CE a Comisiei (JO L 128, 16.5.2007, p. 31).

(3)  JO L 221, 7.8.1986, p. 43. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/28/CE a Comisiei (JO L 135, 26.5.2007, p. 6).

(4)  JO L 350, 14.12.1990, p. 71. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/39/CE a Comisiei (JO L 165, 27.6.2007, p. 25).

(5)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/52/CE a Comisiei (JO L 214, 17.8.2007, p. 3).

(6)  Orientările privind estimarea cantităților de reziduuri de pesticide în produse alimentare (revizuit), pregătit de Sistemul mondial de supraveghere continuă a mediului/program alimentar (GEMS/Food Programme) în colaborare cu Comitetul Codex pentru Reziduuri de Pesticide, publicat de Organizația Mondială a Sănătății, 1997 (WHO/FSF/FOS/97.7).


ANEXA I

Anexa II partea A la Directiva 86/362/CEE se completează după cum urmează:

Reziduuri de pesticide

Conținuturi maxime în mg/kg

„Azinfosmetil

0,05 (*)

CEREALE”


ANEXA II

Anexa II partea A la Directiva 86/363/CEE se completează după cum urmează:

 

Conținuturi maxime în mg/kg (ppm)

Reziduuri de pesticide

în substanța grasă din carne, preparate din carne, organe comestibile și grăsimi animale enumerate la anexa I, la pozițiile 0201, 0202, 0203, 0204, 0205 00 00, 0206, 0207, ex 0208, 0209 00, 0210, 1601 00 și 1602 (1) (4)

în laptele crud de vacă și laptele de vacă integral prevăzut în anexa I la poziția 0401: pentru celelalte produse alimentare de la pozițiile 0401, 0402, 0405 00 și 0406 în conformitate cu (2) (4)

în ouăle proaspete fără coajă, pentru ouăle de pasăre și gălbenușuri reluate în anexa I la pozițiile 0407 00 și 0408 (3) (4)

„Azinfosmetil

0,01 (1)

0,01 (1)

0,01 (1)


(1)  Indică o limită inferioară rezultată din determinarea analitică.”


ANEXA III

La partea A din anexa II la Directiva 90/642/CEE se adaugă următoarea coloană:

”Grupe și exemple de produse individuale la care se aplică CMR

Azinfosmetil

1.   

Fructe proaspete, uscate sau nepreparate, conservate prin congelare, fără adaos de zahăr, nuci

(i)

CITRICE

0,05 (1)

Grepfrut

 

Lămâi

 

Lămâi verzi

 

Mandarine (inclusiv clementine și hibrizi similari)

 

Portocale

 

Pomelo

 

Altele

 

(ii)

NUCI DE POMI (cu coajă sau fără)

0,5

Migdale

 

Nuci de Brazilia

 

Anacard

 

Castane

 

Nuci de cocos

 

Alune

 

Nuci macadamia

 

Nuci de Pecan

 

Semințe de pin

 

Fistic

 

Nuci comune

 

Altele

 

(iii)

FRUCTE SEMINȚOASE

0,5 (2)

Mere

 

Pere

 

Gutui

 

Altele

 

(iv)

FRUCTE SÂMBUROASE

0,5 (2)

Caise

 

Cireșe

 

Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari)

 

Prune

 

Altele

 

(v)

BACE ȘI FRUCTE MICI

 

(a)

Struguri de masă și de vin

0,05 (1)

Struguri de masă

 

Struguri de vin

 

(b)

Căpșuni (altele decât cele sălbatice)

0,5 (2)

(c)

Fructe de arbuști (altele decât cele sălbatice)

0,5 (2)

Mure

 

Mure de câmp

 

Loganberry (hibrid de zmeură și mure)

 

Zmeură

 

Altele

 

(d)

Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice)

 

Afine

 

Merișoare

0,1

Coacăze (roșii, negre sau albe)

0,5 (2)

Agrișe

0,5 (2)

Altele

0,05 (1)

(e)

Bace și fructe sălbatice

0,05 (1)

(vi)

FRUCTE DIVERSE

0,05 (1)

Avocado

 

Banane

 

Curmale

 

Smochine

 

Kiwi

 

Kumquat

 

Litchi

 

Mango

 

Măsline (pentru consum)

 

Măsline (pentru extracția uleiului de măsline)

 

Papaia

 

Fructul pasiunii

 

Ananas

 

Rodii

 

Altele

 

2.   

Legume, proaspete sau nepreparate, refrigerate sau uscate

(i)

LEGUME RĂDĂCINOASE ȘI TUBERCULI

0,05 (1)

Sfecle

 

Morcovi

 

Manioca

 

Țelină

 

Hrean

 

Topinambur

 

Păstârnac

 

Pătrunjel rădăcină

 

Ridichi

 

Barba-caprei

 

Cartofi dulci

 

Gulii furajere

 

Napi

 

Igname

 

Altele

 

(ii)

LEGUME – BULBI

0,05 (1)

Usturoi

 

Ceapă

 

Ceapă eșalotă

 

Ceapă verde

 

Altele

 

(iii)

LEGUME FRUCTOASE

 

(a)

Solanacee

0,05 (1)

Tomate

 

Ardei

 

Pătlăgele vinete

 

Bame

 

Altele

 

(b)

Cucurbitacee cu coajă comestibilă

 

Castraveți

0,2

Cornișoni

 

Dovlecei

 

Altele

0,05 (1)

(c)

Cucurbitacee cu coajă necomestibilă

0,05 (1)

Pepeni galbeni

 

Dovleci

 

Pepeni verzi

 

Altele

 

(d)

Porumb zaharat

0,05 (1)

(iv)

LEGUME BRASICACEE

0,05 (1)

(a)

Brasicacee (eflorescență)

 

Broccoli (inclusiv Calabrese)

 

Conopidă

 

Altele

 

(b)

Brasicacee (căpățâni)

 

Varză de Bruxelles

 

Varză cu căpățână

 

Altele

 

(c)

Brasicacee (frunze)

 

Varză chinezească

 

Varză fără căpățână

 

Altele

 

(d)

Gulii

 

(v)

LEGUME – FRUNZE ȘI IERBURI PROASPETE

0,05 (1)

(a)

Salată și similare

 

Creson

 

Fetică

 

Salată

 

Scarola (cicoare de grădină cu frunze întregi)

 

Ruccola

 

Frunze și tulpini de brasicacee, inclusiv frunze de nap

 

Altele

 

(b)

Spanac și similare

 

Spanac

 

Frunze de sfeclă (de zahăr)

 

Altele

 

(c)

Năsturel

 

(d)

Cicoare

 

(e)

Ierburi

 

Asmățui

 

Arpagic

 

Pătrunjel

 

Frunze de țelină

 

Altele

 

(vi)

LEGUME CU PĂSTĂI (proaspete)

0,05 (1)

Fasole (păstaie)

 

Fasole (fără păstaie)

 

Mazăre (păstaie)

 

Mazăre (fără păstaie)

 

Altele

 

(vii)

LEGUME – TULPINI (proaspete)

0,05 (1)

Sparanghel

 

Cardon

 

Țelină

 

Fenicul

 

Anghinare

 

Praz

 

Revent/Rubarbă

 

Altele

 

(viii)

CIUPERCI

0,05 (1)

(a)

Ciuperci de cultură

 

(b)

Ciuperci sălbatice

 

3.

Leguminoase uscate

0,05 (1)

Fasole

 

Linte

 

Mazăre

 

Lupin

 

Altele

 

4.   

Semințe oleaginoase

Semințe de in

 

Arahide

 

Semințe de mac

 

Semințe de susan

 

Semințe de floarea-soarelui

 

Semințe de rapiță

 

Boabe de soia

 

Semințe de muștar

 

Semințe de bumbac

0,2

Semințe de cânepă

 

Altele

0,05 (1)

5.

Cartofi

0,05 (1)

Cartofi timpurii

 

Cartofi pentru depozitare

 

6.

Ceai (frunze cu pețiol uscate, fermentate sau nu, de Camellia sinensis)

0,1 (1)

7.

Hamei (uscat), inclusiv granule și pulbere neconcentrată

0,1 (1)


(1)  Indică o limită inferioară rezultată din determinarea analitică.

(2)  CMR temporare până la 18 septembrie 2008. După această dată, CMR va fi de 0,05 () mg/kg, cu excepția cazului în care este modificat printr-o directivă sau un regulament.”


18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/50


DIRECTIVA 2007/56/CE A COMISIEI

din 17 septembrie 2007

de modificare a anumitor anexe la Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de azoxistrobină, clorotalonil, deltametrin, hexaclorbenzen, ioxinil, oxamil și chinoxifen

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale (1), în special articolul 10,

având în vedere Directiva 86/363/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind stabilirea conținutului maxim pentru reziduurile de pesticide de pe și din produsele alimentare de origine animală (2), în special articolul 10,

având în vedere Directiva 90/642/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (3), în special articolul 7,

având în vedere Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (4), în special articolul 4 alineatul (1) litera (f),

întrucât:

(1)

În conformitate cu dispozițiile Directivei 91/414/CEE, autorizațiile pentru produsele pentru protecția plantelor destinate utilizării pe culturi specifice intră în competența statelor membre. Aceste autorizații trebuie să se bazeze pe evaluarea efectelor asupra sănătății umane și animale și a impactului asupra mediului. Elementele care trebuie luate în considerare în aceste evaluări includ expunerea operatorului și a celorlalte persoane prezente și efectele asupra mediului terestru, acvatic și asupra atmosferei, precum și efectele asupra oamenilor și animalelor prin consumul de reziduuri prezente pe culturile tratate.

(2)

Conținuturile maxime de reziduuri (CMR) reflectă utilizarea cantităților minime de pesticide pentru a asigura o protecție eficientă a plantelor, aplicate astfel încât cantitatea de reziduuri să fie cât mai redusă și acceptabilă din punct de vedere toxicologic, în special în ceea ce privește doza zilnică admisibilă (DZA).

(3)

CMR pentru pesticide vizate de Directiva 90/642/CEE sunt revizuite în mod constant și pot fi modificate pentru a se ține seama de noile utilizări sau de schimbări ale utilizărilor. Informații referitoare la noile utilizări sau la utilizările modificate au fost transmise Comisiei, ceea ce va trebui să conducă la modificări în conținuturile de reziduuri de azoxistrobin, clorotalonil, ioxinil și chinoxifen.

(4)

În ceea ce privește hexaclorbenzenul, Comisia a fost informată că acest pesticid, datorită contaminării mediului, poate fi prezent în semințele de dovleac, un produs care este consumant ca aliment în mai multe state membre, la niveluri mai mari decât pragul de detectare analitică. Integrarea „seminței de dovleac” în anexa I la Directiva 90/642/CEE și stabilirea CRM pentru semințele de dovleac sunt necesare pentru protejarea consumatorilor de reziduurile în exces ale hexaclorbenzenului.

(5)

Pentru oxamil au fost stabilite CRM temporare în Directiva 90/642/CEE prin Directiva 2006/59/CE (5) a Comisiei, în așteptarea prezentării informațiilor privind rezultatele testelor. Informațiile privind rezultatele testelor pentru oxamil au fost, în consecință, prezentate și evaluate. Drept urmare, CRM temporare pentru oxamil pot fi confirmate.

(6)

Pentru deltametrin au fost stabilite, de asemenea, CRM temporare în Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE prin Directiva 2006/59/CE, în așteptarea revizuirii dosarului anexei III în conformitate cu Directiva 91/414/CEE și reînregistrarea formulelor deltametrinului la nivelul statelor membre. În conformitate cu ancheta, s-a dovedit că trebuie acordat mai mult timp pentru a se asigura o luare în considerare adecvată a utilizărilor deltametrinului autorizat la nivelul statelor membre. Prin urmare, este necesar să se prelungească valabilitatea CRM temporare pentru deltametrin.

(7)

Expunerea consumatorilor pe toată durata vieții lor la aceste pesticide prin intermediul produselor alimentare, care pot conține reziduuri ale acestor pesticide, a fost estimată și evaluată în conformitate cu procedurile și practicile în uz în Comunitatea Europeană, luând în considerare orientările publicate de Organizația Mondială a Sănătății (6). Pe baza acestor evaluări, vor fi stabilite CMR pentru aceste pesticide, astfel încât să se asigure că nu se vor depăși dozele zilnice admisibile.

(8)

În cazul clorotalonilului și al ioxinilului pentru care există o doză acută de referință (DAR), expunerea acută a consumatorilor prin intermediul fiecărui produs alimentar care poate să conțină reziduuri ale acestor pesticide a făcut obiectul unei estimări și evaluări în conformitate cu procedurile și practicile în uz în Comunitatea Europeană, ținând seama de orientările publicate de Organizația Mondială a Sănătății. Avizele Comitetului științific pentru plante (SCP), în special indicațiile și recomandările privind protecția consumatorilor de produse alimentare tratate cu pesticide (7), au fost luate în considerare. Pe baza evaluării cantităților de reziduuri, vor fi fixate CMR pentru aceste pesticide astfel încât să se asigure că nu se vor depăși dozele acute de referință. În cazul celorlalte substanțe, o evaluare a informațiilor disponibile a arătat că nu se cere nicio doză acută de referință și, astfel, o evaluare pe termen scurt nu este necesară.

(9)

Conținuturile maxime de reziduuri se stabilesc la limita inferioară a pragului de detecție al determinării analitice atunci când utilizările autorizate ale produselor pentru protecția plantelor nu au ca rezultat conținuturi de reziduuri de pesticide depistabile pe sau în produsele alimentare, atunci când utilizările nu sunt autorizate, când utilizările care au fost autorizate de statele membre nu sunt bazate pe date necesare sau când utilizările în țări terțe ce au ca rezultat prezența reziduurilor pe sau în produsele alimentare care pot fi puse în circulație pe piața comunitară nu s-au bazat pe datele necesare menționate.

(10)

Stabilirea sau modificarea CMR provizorii la nivel comunitar nu împiedică statele membre să stabilească CMR provizorii pentru ioxinil și chinoxifen în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (f) din Directiva 91/414/CEE și cu anexa VI la aceasta. O perioadă de patru ani este considerată suficientă pentru a permite alte utilizări ale acestor substanțe. La sfârșitul acestei perioade, este oportun ca CMR provizorii comunitare să devină definitive.

(11)

Prin urmare, CMR stabilite în anexele la Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ar trebui modificate pentru a permite o supraveghere și un control adecvat ale produselor pentru protecția plantelor în cauză și pentru a proteja consumatorul. Atunci când CMR au fost deja stabilite în anexele la directivele menționate, acestea ar trebui modificate. Atunci când CMR nu au fost deja stabilite, este necesară o primă stabilire a acestora.

(12)

Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ar trebui modificate în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 86/362/CEE se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

Articolul 2

Directiva 86/363/CEE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

Articolul 3

Directiva 90/642/CEE se modifică după cum urmează:

1.

În anexa I, în grupul „4. Semințe pentru ulei”, este adăugată intrarea „semințe de dovleac”.

2.

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta directivă.

Articolul 4

Statele membre adoptă și publică, până la 18 decembrie 2007 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei conținutul acestor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între dispozițiile respective și prezenta directivă.

Statele membre aplică aceste dispoziții de la 19 decembrie 2007.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 5

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 221, 7.8.1986, p. 37. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/27/CE a Comisiei (JO L 128, 16.5.2007, p. 31).

(2)  JO L 221, 7.8.1986, p. 43. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/28/CE a Comisiei (JO L 135, 26.5.2007, p. 6).

(3)  JO L 350, 14.12.1990, p. 71. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/39/CE a Comisiei (JO L 165, 27.6.2007, p. 25).

(4)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/52/CE a Comisiei (JO L 214, 17.8.2007, p. 3).

(5)  JO L 175, 29.6.2006, p. 61.

(6)  Orientările privind estimarea cantităților de reziduuri de pesticide în produse alimentare (revizuit), pregătit de Sistemul mondial de supraveghere continuă a mediului/program alimentar (GEMS/Food Programme) în colaborare cu Comitetul Codex pentru Reziduuri de Pesticide, publicat de Organizația Mondială a Sănătății, 1997 (WHO/FSF/FOS/97.7).

(7)  Avizul referitor la aspecte legate de modificarea anexelor la Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului (Aviz exprimat de către SCP la 14 iulie 1998); Aviz privitor la diverse reziduuri de pesticide din fructe și legume (Aviz exprimat de către SCP la 14 iulie 1998)

http://europa.eu.int/comm/food/fs/sc/scp/outcome_ppp_en.html


ANEXA I

În partea A din anexa II la Directiva 86/362/CEE, rândul pentru „deltametrin” se înlocuiește cu următoarele:

Reziduuri de pesticide

Conținuturi maxime în mg/kg

„Deltametrin (cis-deltametrin) (1)

2

CEREALE


(1)  CRM temporare valabile până la 1 noiembrie 2008, în așteptarea revizuirii dosarului anexei III în conformitate cu Directiva 91/414/CEE și reînregistrarea formulelor deltametrinului la nivelul statelor membre.”


ANEXA II

În partea A din anexa II la Directiva 86/363/CEE, rândul pentru „deltametrin” (cis-deltametrin) se înlocuiește cu următoarele:

 

Conținuturi maxime în mg/kg

Reziduuri de pesticide

de grăsimi din carne, preparate din carne, organe comestibile și grăsimi animale enumerate la anexa I, la pozițiile ex 0201, 0202, 0203, 0204, 0205, 0206, 0207, ex 0208, 0209, 0210, 1601 și 1602

(1) (4)

în laptele crud de vacă și laptele de vacă integral menționate în anexa I la poziția 0401; pentru celelalte produse alimentare de la pozițiile 0401, 0402, 0405 00, 0406 în conformitate cu

(2) (4)

în ouăle proaspete fără coajă, pentru ouăle de pasăre și gălbenușuri reluate în anexa I la pozițiile 0407 și 0408

(3) (4)

„Deltametrin (cis-deltametrin) (2)

ficat și rinichi 0,03 (1), carne de pasăre și produse din pasăre 0,1, altele 0,5

0,05

0,05 (1)


(1)  Indică limita mai scăzută de detecție analitică.

(2)  CRM temporare valabile până la 1 noiembrie 2008, în așteptarea revizuirii dosarului anexei III în conformitate cu Directiva 91/414/CEE și reînregistrarea formulelor deltametrinului la nivelul statelor membre.”


ANEXA III

În partea A a anexei II la Directiva 90/642/CEE, mențiunile referitoare la azoxistrobin, clorotalonil, deltametrin, hexaclorbenzen, ioxinil, oxamil și chinoxifen se înlocuiesc cu următoarele:

 

„Reziduuri de pesticide și cantități maxime de reziduuri (mg/kg)

Grupe și exemple de produse individuale la care se aplică CMR

Azoxistrobin

Clorotalonil

Deltametrin (cis-deltametrin) (2)

Hexaclorobenzen

Ioxinil, inclusiv esterii săi, exprimați ca ioxinil

Oxamil

Chinoxifen

1.

Fructe proaspete, uscate sau nepreparate, conservate prin congelare, fără adaos de zahăr; nuci

 

 

 

0,01 (1)

0,05 (1)  (3)

 

 

(i)

CITRICE

1

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

 

0,02 (1)  (3)

Grepfrut

 

 

 

 

 

 

 

Lămâi

 

 

 

 

 

 

 

Lămâi verzi

 

 

 

 

 

 

 

Mandarine (inclusiv clementine și hibrizi similari)

 

 

 

 

 

0,02 (1)  (3)

 

Portocale

 

 

 

 

 

 

 

Pomelo

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

0,01 (1)  (3)

 

(ii)

NUCI DE POMI (cu coajă sau fără)

0,1 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

Migdale

 

 

 

 

 

 

 

Nuci de Brazilia

 

 

 

 

 

 

 

Anacard

 

 

 

 

 

 

 

Castane

 

 

 

 

 

 

 

Nuci de cocos

 

 

 

 

 

 

 

Alune

 

 

 

 

 

 

 

Nuci macadamia

 

 

 

 

 

 

 

Nuci de Pecan

 

 

 

 

 

 

 

Semințe de pin

 

 

 

 

 

 

 

Fistic

 

 

 

 

 

 

 

Nuci comune

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

(iii)

FRUCTE SEMINȚOASE

0,05 (1)

1

 

 

 

0,01 (1)  (3)

 

Mere

 

 

0,2

 

 

 

0,05 (3)

Pere

 

 

 

 

 

 

 

Gutui

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

0,1

 

 

 

0,02 (1)  (3)

(iv)

FRUCTE SÂMBUROASE

0,05 (1)

 

 

 

 

0,01 (1)  (3)

 

Caise

 

1

 

 

 

 

0,05 (3)

Cireșe

 

 

0,2

 

 

 

0,3 (3)

Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari)

 

1

 

 

 

 

0,05 (3)

Prune

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

0,01 (1)

0,1

 

 

 

0,02 (1)  (3)

(v)

BACE ȘI FRUCTE MICI

 

 

 

 

 

0,01 (1)  (3)

 

(a)

Struguri de masă și de vin

2

 

0,2

 

 

 

1 (3)

Struguri de masă

 

1

 

 

 

 

 

Struguri de vin

 

3

 

 

 

 

 

(b)

Căpșuni (altele decât cele sălbatice)

2

3

0,2

 

 

 

0,3 (3)

(c)

Fructe de arbuști (altele decât cele sălbatice)

 

0,01 (1)

 

 

 

 

0,02 (1)  (3)

Mure

3

 

0,5

 

 

 

 

Mure de câmp

 

 

 

 

 

 

 

Loganberry (hibrid de zmeură și mure)

 

 

 

 

 

 

 

Zmeură

3

 

 

 

 

 

 

Altele

0,05 (1)

 

0,05 (1)

 

 

 

 

(d)

Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice)

0,05 (1)

 

 

 

 

 

2 (3)

Afine

 

 

 

 

 

 

 

Merișoare

 

2

 

 

 

 

 

Coacăze (roșii, negre și albe)

 

10

0,5

 

 

 

 

Agrișe

 

10

0,2

 

 

 

 

Altele

 

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

 

 

(e)

Bace și fructe sălbatice

0,05 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

 

0,02 (1)  (3)

(vi)

FRUCTE DIVERSE

 

 

 

 

 

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

Avocado

 

 

 

 

 

 

 

Banane

2

0,2

 

 

 

 

 

Curmale

 

 

 

 

 

 

 

Smochine

 

 

 

 

 

 

 

Kiwi

 

 

0,2

 

 

 

 

Kumquat

 

 

 

 

 

 

 

Litchi

 

 

 

 

 

 

 

Mango

0,2

 

 

 

 

 

 

Măsline (pentru consum)

 

 

1

 

 

 

 

Măsline (pentru extracția uleiului de măsline)

 

 

1

 

 

 

 

Papaia

0,2

20

 

 

 

 

 

Fructul pasiunii

 

 

 

 

 

 

 

Ananas

 

 

 

 

 

 

 

Rodii

 

 

 

 

 

 

 

Altele

0,05 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

 

 

2.

Legume, proaspete sau nepreparate, refrigerate sau deshidratate

 

 

 

0,01 (1)

 

 

 

(i)

LEGUME RĂDĂCINOASE ȘI TUBERCULI

 

 

0,05 (1)

 

 

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

Sfecle

 

 

 

 

 

 

 

Morcovi

0,2

1

 

 

0,2 (3)

 

 

Manioca

 

 

 

 

 

 

 

Țelină

0,3

1

 

 

 

 

 

Hrean

0,2

 

 

 

 

 

 

Topinambur

 

 

 

 

 

 

 

Păstârnac

0,2

 

 

 

0,2 (3)

 

 

Pătrunjel rădăcină

0,2

 

 

 

 

 

 

Ridichi

0,2

 

 

 

 

 

 

Barba-caprei

0,2

 

 

 

 

 

 

Cartofi dulci

 

 

 

 

 

 

 

Gulii furajere

 

 

 

 

 

 

 

Napi

 

 

 

 

 

 

 

Igname

 

 

 

 

 

 

 

Altele

0,05 (1)

0,01 (1)

 

 

0,05 (1)  (3)

 

 

(ii)

LEGUME – BULBI

 

 

 

 

 

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

Usturoi

 

0,5

0,1

 

0,2 (3)

 

 

Ceapă

 

0,5

0,1

 

0,2 (3)

 

 

Ceapă eșalotă

 

0,5

0,1

 

0,2 (3)

 

 

Ceapă de primăvară

2

5

0,1

 

3 (3)

 

 

Altele

0,05 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

 

0,05 (1)  (3)

 

 

(iii)

LEGUME – FRUCTE

 

 

 

 

0,05 (1)  (3)

 

 

(a)

Solanacee

2

2

 

 

 

 

0,02 (1)  (3)

Pătlăgele roșii

 

 

0,3

 

 

0,02 (3)

 

Ardei

 

 

 

 

 

0,02 (3)

 

Pătlăgele vinete

 

 

0,3

 

 

0,02 (3)

 

Bame

 

 

0,3

 

 

 

 

Altele

 

 

0,2

 

 

0,01 (1)  (3)

 

(b)

Cucurbitacee – coajă comestibilă

1

 

0,2

 

 

 

0,02 (1)  (3)

Castraveți

 

1

 

 

 

0,02 (3)

 

Cornișoni

 

5

 

 

 

0,02 (3)

 

Dovlecei

 

 

 

 

 

0,03 (3)

 

Altele

 

0,01 (1)

 

 

 

0,01 (1)  (3)

 

(c)

Cucurbitacee cu coajă necomestibilă

0,5

1

0,2

 

 

0,01 (1)  (3)

0,05 (3)

Pepene galben

 

 

 

 

 

 

 

Dovleci

 

 

 

 

 

 

 

Pepeni verzi

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

(d)

Porumb zaharat

0,05 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

(iv)

LEGUME BRASICACEE

 

 

 

 

0,05 (1)  (3)

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

(a)

Brasicacee (eflorescență)

0,5

3

0,1

 

 

 

 

Broccoli (inclusiv Calabrese)

 

 

 

 

 

 

 

Conopidă

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

(b)

Brasicacee (căpățâni)

0,3

 

0,1

 

 

 

 

Varză de Bruxelles

 

3

 

 

 

 

 

Varză cu căpățână

 

3

 

 

 

 

 

Altele

 

0,01 (1)

 

 

 

 

 

(c)

Brasicacee (frunze)

5

0,01 (1)

0,5

 

 

 

 

Varză chinezească

 

 

 

 

 

 

 

Varză fără căpățână

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

(d)

Gulii

0,2

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

 

 

(v)

LEGUME – FRUNZE ȘI IERBURI PROASPETE

 

 

 

 

0,05 (1)  (3)

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

(a)

Lăptuci și similare

3

0,01 (1)

0,5

 

 

 

 

Creson

 

 

 

 

 

 

 

Fetică

 

 

 

 

 

 

 

Lăptucă

 

 

 

 

 

 

 

Scarola (cicoare de grădină cu frunze întregi)

 

 

 

 

 

 

 

Ruccola

 

 

 

 

 

 

 

Frunze și tulpini de brasicacee, inclusiv frunze de nap

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

(b)

Spanac și similare

0,05 (1)

0,01 (1)

0,5

 

 

 

 

Spanac

 

 

 

 

 

 

 

Frunze de sfeclă (de zahăr)

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

(c)

Năsturel

0,05 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

 

 

(d)

Cicoare

0,2

0,01 (1)

0,05 (1)

 

 

 

 

(e)

Ierburi

3

5

0,5

 

 

 

 

Asmățui

 

 

 

 

 

 

 

Arpagic

 

 

 

 

 

 

 

Pătrunjel

 

 

 

 

 

 

 

Frunze de țelină

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

(vi)

LEGUME CU PĂSTĂI (proaspete)

 

 

0,2

 

0,05 (1)  (3)

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

Fasole (păstaie)

1

5

 

 

 

 

 

Fasole (fără păstaie)

0,2

2

 

 

 

 

 

Mazăre (păstaie)

0,5

2

 

 

 

 

 

Mazăre (fără păstaie)

0,2

0,3

 

 

 

 

 

Altele

0,05 (1)

0,01 (1)

 

 

 

 

 

(vii)

LEGUME – TULPINI (proaspete)

 

 

 

 

 

0,01 (1)  (3)

 

Sparanghel

 

 

 

 

 

 

 

Cardon

 

 

 

 

 

 

 

Țelină

5

10

 

 

 

 

 

Chimen dulce

5

 

 

 

 

 

 

Anghinare

1

 

0,1

 

 

 

0,3 (3)

Praz

2

10

0,2

 

3 (3)

 

 

Rubarbă

 

 

 

 

 

 

 

Altele

0,05 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

 

0,05 (1)  (3)

 

0,02 (1)  (3)

(viii)

CIUPERCI

0,05 (1)

 

0,05

 

0,05 (1)  (3)

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

(a)

Ciuperci de cultură

 

2

 

 

 

 

 

(b)

Ciuperci sălbatice

 

0,01 (1)

 

 

 

 

 

3.

Leguminoase uscate

0,1

0,01 (1)

1

0,01 (1)

0,05 (1)  (3)

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

Fasole

 

 

 

 

 

 

 

Linte

 

 

 

 

 

 

 

Mazăre

 

 

 

 

 

 

 

Lupin

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

4.

Oleaginoase

 

 

 

 

0,1 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

0,05 (1)  (3)

Semințe de in

 

 

 

 

 

 

 

Arahide

 

0,05

 

 

 

 

 

Semințe de mac

 

 

 

 

 

 

 

Semințe de susan

 

 

 

 

 

 

 

Semințe de floarea-soarelui

 

 

 

 

 

 

 

Semințe de rapiță

0,5

 

0,1

 

 

 

 

Boabe de soia

0,5

 

 

 

 

 

 

Semințe de muștar

 

 

0,1

 

 

 

 

Semințe de bumbac

 

 

 

 

 

 

 

Semințe de cânepă

 

 

 

 

 

 

 

Semințe de dovleac

 

 

 

0,05

 

 

 

Altele

0,05 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

0,02 (1)

 

 

 

5.

Cartofi

0,05 (1)

0,01 (1)

0,05 (1)

0,01

0,05 (1)  (3)

0,01 (1)  (3)

0,02 (1)

Cartofi timpurii

 

 

 

 

 

 

 

Cartofi pentru depozitare

 

 

 

 

 

 

 

6.

Ceai (frunze cu pețiol uscate, fermentate sau nu, de Camellia sinensis)

0,1 (1)

0,1 (1)

5

0,02 (1)

0,1 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

0,05 (1)  (3)

7.

Hamei (uscat), inclusiv granule și pulbere neconcentrată

20

50

5

0,02 (1)

0,1 (1)  (3)

0,02 (1)  (3)

0,5 (3)


(1)  Indică o limită mai scăzută a determinării analitice.

(2)  CRM temporare valabile până la 1 noiembrie 2008, în așteptarea revizuirii dosarului anexei III în conformitate cu Directiva 91/414/CEE și reînregistrarea formulelor deltametrinului la nivelul statelor membre.

(3)  Indică conținutul maxim de reziduuri stabilit provizoriu în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (f) din Directiva 91/414/CEE.”


18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/61


DIRECTIVA 2007/57/CE A COMISIEI

din 17 septembrie 2007

de modificare a anumitor anexe la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind conținuturile maxime de reziduuri de ditiocarbamați

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 76/895/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1976 privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe fructe și legume (1), în special articolul 5,

având în vedere Directiva 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale (2), în special articolul 10,

având în vedere Directiva 86/363/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind stabilirea conținutului maxim pentru reziduurile de pesticide de pe și din produsele alimentare de origine animală (3), în special articolul 10,

având în vedere Directiva 90/642/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (4), în special articolul 7,

întrucât:

(1)

Conținuturile maxime de reziduuri (CMR) reflectă utilizarea cantităților minime de pesticide pentru a asigura o protecție eficientă a plantelor, aplicate astfel încât cantitatea de reziduuri să fie cât mai redusă și acceptabilă din punct de vedere toxicologic, în special în ceea ce privește doza zilnică admisibilă (DZA).

(2)

CMR stabilite pentru pesticide sunt revizuite în mod constant și se modifică astfel încât să fie luate în considerare noile informații, inclusiv noile utilizări și modificări. Informații despre noile utilizări sau modificări ale utilizărilor au fost comunicate Comisiei, ceea ce ar trebui să conducă la modificări cu privire la nivelul de reziduuri de maneb, mancozeb, metiram, propineb și tiram.

(3)

Substanța activă existentă, ziram, a fost inclusă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (5) prin Directiva 2003/81/CE a Comisiei (6). Includerea în anexa I la Directiva 91/414/CEE se bazează pe evaluarea informațiilor furnizate privind utilizarea propusă. Informațiile disponibile au fost examinate și sunt suficiente pentru a permite stabilirea unor CMR.

(4)

Există deja CRM comunitare pentru maneb, mancozeb, metiram, propineb și tiram în Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE. Acele limite au fost luate în considerare pentru modificarea CRM în cauză prin prezenta directivă. În special, datorită faptului că în monitorizarea de rutină reziduurile de maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram nu pot fi identificate în mod individual, CRM sunt stabilite pentru întregul grup al acestor pesticide care sunt cunoscute, de asemenea, sub denumirea de ditiocarbamați. Cu toate acestea, pentru propineb, tiram și ziram există metode individuale, deși nu în mod curent. Aceste metode trebuie utilizate în mod individual, atunci când este cerută o cuantificare a propinebului, a ziramului și/sau a tiramului.

(5)

Rapoartele de examinare ale Comisiei elaborate în sensul înscrierii substanțelor active respective în anexa I la Directiva 91/414/CEE stabilesc doza zilnică admisă (DZA) și, după caz, doza acută de referință (DAR) pentru substanțele în cauză. Expunerea consumatorilor de produse alimentare tratate la respectiva substanță activă a fost evaluată în conformitate cu procedurile comunitare. De asemenea, s-a ținut seama de orientările publicate de Organizația Mondială a Sănătății (7) și de avizul Comitetului științific pentru plante (8), cu privire la metodologia folosită. S-a concluzionat că valorile CMR propuse pe această bază nu duc la depășirea dozei zilnice admise sau a dozei acute de referință.

(6)

Conținuturile maxime de reziduuri se stabilesc la limita inferioară a pragului de detecție a determinării analitice atunci când utilizările autorizate ale produselor pentru protecția plantelor nu au ca rezultat conținuturi de reziduuri de pesticide depistabile pe sau în produsele alimentare, atunci când utilizările nu sunt autorizate, când utilizările care au fost autorizate de statele membre nu sunt bazate pe date necesare sau când utilizările în țări terțe ce au ca rezultat prezența reziduurilor pe sau în produsele alimentare care pot fi puse în circulație pe piața comunitară nu s-au bazat pe datele necesare menționate.

(7)

Prin urmare, CMR stabilite în anexele la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ar trebui modificate pentru a permite supravegherea și controlul adecvate ale interdicției utilizării acestora și pentru a proteja consumatorul. Atunci când CMR au fost deja stabilite în anexele la directivele menționate, acestea ar trebui modificate. Atunci când CMR nu au fost încă stabilite, este necesară o primă stabilire a acestora.

(8)

Prin urmare, este necesar să se modifice Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

În anexa II la Directiva 76/895/CEE se elimină rubrica privind tiramul.

Articolul 2

Directiva 86/362/CEE se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

Articolul 3

Directiva 86/363/CEE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

Articolul 4

Directiva 90/642/CEE se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta directivă.

Articolul 5

Statele membre adoptă și publică, până la 18 martie 2008, cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Comisiei îi este comunicat de îndată de către statele membre textul respectivelor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între actele în cauză și prezenta directivă.

Statele membre aplică aceste prevederi de la 19 martie 2008.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 6

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 7

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 septembrie 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 340, 9.12.1976, p. 26. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/8/CE a Comisiei (JO L 63, 1.3.2007, p. 9).

(2)  JO L 221, 7.8.1986, p. 37. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/27/CE a Comisiei (JO L 128, 16.5.2007, p. 31).

(3)  JO L 221, 7.8.1986, p. 43. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/28/CE a Comisiei (JO L 135, 26.5.2007, p. 6).

(4)  JO L 350, 14.12.1990, p. 71. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/39/CE a Comisiei (JO L 165, 27.6.2007, p. 25).

(5)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/52/CE a Comisiei (JO L 214, 17.8.2007, p. 3).

(6)  JO L 224, 6.9.2003, p. 29.

(7)  Orientările privind estimarea cantităților de reziduuri de pesticide în produse alimentare (revizuit), pregătit de Sistemul mondial de supraveghere continuă a mediului/program alimentar (GEMS/Food Programme) în colaborare cu Comitetul Codex pentru Reziduuri de Pesticide, publicat de Organizația Mondială a Sănătății, 1997 (WHO/FSF/FOS/97.7).

(8)  Avizul Comitetului științific pentru plante privind aspectele legate de modificarea anexelor la Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE (aviz emis de Comitetul științific pentru plante la 14 iulie 1998) (http://europa.eu.int./comm/food/fs/sc/index_en.html).


ANEXA I

În partea A a anexei II la Directiva 86/362/CEE, rândurile referitoare la „mancozeb, maneb, metiram, propineb și zineb (exprimat ca CS2)” se înlocuiesc cu următoarele:

„Reziduuri de pesticide

Conținuturi maxime în mg/kg

Ditiocarbamați, exprimați ca CS2, inclusiv mancozeb, maneb, metiram, propineb, tiram și ziram (1), (2)

1 Grâu, secară, triticală, grâu spelt (ma, mz)

2 Orz, ovăz (ma, mz)

0,05 (4) Alte cereale

Propineb (exprimat ca propilendiamină) (3)

0,05 (4)

CEREALE

Tiram (exprimat ca tiram) (3)

0,1 (4)

CEREALE

Ziram (exprimat ca ziram) (3)

0,1 (4)

CEREALE


(1)  CRM exprimate ca CS2 pot să apară din diferiți ditiocarbamați și, deci, acestea nu reflectă o singură bună practică agricolă (GAP). Așadar, nu este adecvat să se utilizeze CRM pentru a verifica respectarea GAP.

(2)  Între paranteze, originea reziduului (ma: maneb; mz: mancozeb; me: metiram; pr: propineb; t: tiram; z: ziram).

(3)  Deoarece toți ditiocarbamații se exprimă în reziduuri finale de CS2, realizarea diferenței dintre aceștia nu este posibilă, în general. Cu toate acestea, metode individuale de detectare sunt disponibile pentru propineb, ziram, tiram. Aceste metode trebuie puse în aplicare în mod individual, atunci când este cerută o cuantificare a propinebului, a ziramului și/sau a tiramului.

(4)  Indică limita mai scăzută de detectare analitică.”


ANEXA II

În partea B a anexei II la Directiva 86/363/CEE, rândurile referitoare la „mancozeb, maneb, metiram, propineb, zineb (exprimat ca CS2)” se înlocuiesc cu următoarele:

 

Conținuturi maxime în mg/kg

Reziduuri de pesticide

de carne, inclusiv grăsimi, preparate din carne, organe comestibile și grăsimi animale enumerate la anexa I, la pozițiile NC ex 0201, 0202, 0203, 0204, 0205 00, 0206, 0207, ex 0208, 0209 00, 0210, 1601 00 și 1602

pentru lapte și produsele lactate enumerate la anexa I, la pozițiile NC 0401, 0402, 0405 00 și 0406

de ouă proaspete, fără coajă, ouă de păsări și gălbenușuri de ou, menționate la anexa I la pozițiile NC 0407 00 și 0408

„Ditiocarbamați, exprimați ca CS2, inclusiv mancozeb, maneb, metiram, propineb, tiram și ziram

0,05 (1)

0,05 (1)

0,05 (1)


(1)  Indică limita mai scăzută de detectare analitică.”


ANEXA III

În partea A a anexei II la Directiva 90/642/CEE, rândul referitor la „maneb, mancozeb, metiram, propineb, zineb (exprimat ca CS2)” se înlocuiește cu următoarele:

 

„Reziduuri de pesticide și cantitate maximă de reziduuri

(mg/kg)

Grupe și exemple de produse individuale la care se aplică CMR

Ditiocarbamați, exprimați ca CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram (1), (2)

Propineb (exprimat ca propilendiamină) (3)

Tiram (exprimat ca tiram) (3)

Ziram (exprimat ca ziram) (3)

1.   

Fructe proaspete, deshidratate sau nepreparate, conservate prin refrigerare, fără adaos de zahăr; nuci

(i)

CITRICE

5 (mz)

0,05 (4)

0,1 (4)

0,1 (4)

Grepfrut

 

 

 

 

Lămâi

 

 

 

 

Lămâi verzi

 

 

 

 

Mandarine (inclusiv clementine și alți hibrizi)

 

 

 

 

Portocale

 

 

 

 

Pomelo

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

(ii)

Nuci de pomi (cu coajă sau fără)

 

0,05 (4)

0,1 (4)

0,1 (4)

Migdale

 

 

 

 

Nuci de Brazilia

 

 

 

 

Anacard

 

 

 

 

Castane

 

 

 

 

Nuci de cocos

 

 

 

 

Alune

 

 

 

 

Nuci macadamia

 

 

 

 

Nuci de Pecan

 

 

 

 

Semințe de pin

 

 

 

 

Fistic

 

 

 

 

Nuci comune

0,1 (mz)

 

 

 

Altele

0,05 (4)

 

 

 

(iii)

FRUCTE SĂMÂNȚOASE

5 (ma, mz, me, pr, t, z)

0,3

 

 

Mere

 

 

5

0,1 (4)

Pere

 

 

5

1

Gutui

 

 

 

 

Altele

 

 

0,1 (4)

0,1 (4)

(iv)

FRUCTE SÂMBUROASE

 

 

 

 

Caise

2 (mz, t)

 

3

 

Cireșe

2 (mz, me, pr, t, z)

0,3

3

5

Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari)

2 (mz, t)

 

3

 

Prune

2 (mz, me, t, z)

 

2

2

Altele

0,05 (4)

0,05 (4)

0,1 (4)

0,1 (4)

(v)

BACE ȘI FRUCTE MICI

 

 

 

0,1 (4)

(a)

Struguri de masă și de vin

5 (ma, mz, me, pr, t)

 

 

 

Struguri de masă

 

1

0,1 (4)

 

Struguri de vin

 

1

3

 

(b)

Căpșuni (altele decât cele sălbatice)

10 (t)

0,05 (4)

10

 

(c)

Fructe de arbuști (altele decât cele sălbatice)

0,05 (4)

0,05 (4)

0,1 (4)

 

Mure

 

 

 

 

Mure de câmp

 

 

 

 

Loganberry (hibrid de zmeură și mure)

 

 

 

 

Zmeură

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

(d)

Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice)

 

0,05 (4)

0,1 (4)

 

Afine

 

 

 

 

Merișoare

 

 

 

 

Coacăze (roșii, negre sau albe)

5 (mz)

 

 

 

Agrișe

 

 

 

 

Altele

0,05 (4)

 

 

 

(e)

Bace și fructe sălbatice

0,05 (4)

0,05 (4)

0,1 (4)

 

(vi)

FRUCTE DIVERSE

 

 

0,1 (4)

0,1 (4)

Avocado

 

 

 

 

Banane

2 (mz, me)

 

 

 

Curmale

 

 

 

 

Smochine

 

 

 

 

Kiwi

 

 

 

 

Kumquat

 

 

 

 

Litchi

 

 

 

 

Mango

2 (mz)

 

 

 

Măsline (pentru consum)

5 (mz, pr)

0,3

 

 

Măsline (pentru extracția uleiului de măsline)

5 (mz, pr)

0,3

 

 

Papaia

7 (mz)

 

 

 

Fructul pasiunii

 

 

 

 

Ananas

 

 

 

 

Rodii

 

 

 

 

Altele

0,05 (4)

0,05 (4)

 

 

2.

Legume, proaspete sau nepreparate, refrigerate sau deshidratate

 

 

 

0,1 (4)

(i)

LEGUME RĂDĂCINOASE ȘI TUBERCULI

 

 

0,1 (4)

 

Sfecle

0,5 (mz)

 

 

 

Morcovi

0,2 (mz)

 

 

 

Manioca

 

 

 

 

Țelină

0,3 (ma, me, pr, t)

0,3

 

 

Hrean

0,2 (mz)

 

 

 

Topinambur

 

 

 

 

Păstârnac

0,2 (mz)

 

 

 

Pătrunjel rădăcină

0,2 (mz)

 

 

 

Ridichi

 

 

 

 

Barba-caprei

0,2 (mz)

 

 

 

Cartofi dulci

 

 

 

 

Gulii furajere

 

 

 

 

Napi

 

 

 

 

Igname

 

 

 

 

Altele

0,05 (4)

0,05 (4)

 

 

(ii)

LEGUME – BULBI

 

0,05 (4)

0,1 (4)

 

Usturoi

0,1 (mz)

 

 

 

Ceapă

1 (ma, mz)

 

 

 

Ceapă eșalotă

1 (ma, mz)

 

 

 

Ceapă de primăvară

1 (mz)

 

 

 

Altele

0,05 (4)

 

 

 

(iii)

LEGUME – FRUCTE

 

 

0,1 (4)

 

(a)

Solanacee

 

 

 

 

Pătlăgele roșii

3 (mz, me, pr)

2

 

 

Ardei

5 (mz, pr)

1

 

 

Pătlăgele vinete

3 (mz, me)