16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/1

(1)

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1868/94 al Consiliului (2) stabilește contingentele de amidon din cartofi pentru statele membre producătoare pentru anii de comercializare 2005/2006 și 2006/2007.

(2)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1868/94 repartizarea contingentelor în cadrul Comunității se bazează pe un raport al Comisiei către Consiliu. Conform raportului prezentat Consiliului, recenta reformă a organizării comune de piață în sectorul zahărului ar trebui luată în considerare în cadrul analizei evoluțiilor de pe piața de amidon. Cu toate acestea, reforma din sectorul zahărului ar deveni pe deplin aplicabilă treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție. Prin urmare, în așteptarea evaluării efectelor inițiale ale acestei reforme în sectorul amidonului din cartofi, contingentele pentru anul de comercializare 2006/2007 ar trebui rulate pe o perioadă de încă doi ani.

(3)

Statele membre producătoare ar trebui să repartizeze contingentele lor pe o perioadă de doi ani între toți producătorii de amidon din cartofi în baza contingentelor pentru anul de comercializare 2006/2007.

(4)

Cantitățile utilizate de producătorii de amidon din cartofi în exces față de subcontingentele disponibile în anul de comercializare 2006/2007 ar trebui deduse în anul de comercializare 2007/2008 în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1868/94.

(5)

Este, prin urmare, necesar să se modifice Regulamentul (CE) nr. 1868/94 în consecință,

1.

Articolele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 2

(1)   Statelor membre producătoare de amidon din cartofi li se vor aloca contingente pentru anii de comercializare 2007/2008 și 2008/2009 în conformitate cu anexa.

(2)   Fiecare stat membru producător la care se face trimitere în anexă își repartizează contingentul între producătorii de amidon de cartofi pentru utilizare în anii de comercializare 2007/2008 și 2008/2009 în baza subcontingentului disponibil fiecărui producător în 2006/2007, sub rezerva aplicării dispozițiilor celui de-al doilea paragraf.

Subcontingentele disponibile pentru fiecare producător pentru anul de comercializare 2007/2008 se ajustează pentru a se lua în considerare orice cantitate utilizată în exces față de contigentul din anul de comercializare 2006/2007 în conformitate cu articolul 6 alineatul (2).

Articolul 3

Comisia prezintă Consiliului, înainte de 1 ianuarie 2009, un raport privind funcționarea sistemului de contingente în cadrul Comunității, însoțit de propuneri corespunzătoare. Raportul va ține cont de evoluțiile de pe piața de amidon din cartofi și de pe piața de amidon din cereale.”

2.

Anexa se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezentul regulament.

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/4

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/6

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1898/2005 al Comisiei din 9 noiembrie 2005 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului în ceea ce privește măsurile de comercializare a smântânii, a untului și a untului concentrat pe piața comunitară (2), organismele de intervenție vând, prin licitație, anumite cantități de unt de intervenție pe care le dețin și acordă un ajutor pentru smântână, pentru unt și pentru unt concentrat. Articolul 25 din regulamentul menționat anterior prevede că, ținând seama de ofertele primite pentru fiecare licitație specială, se stabilește un preț de vânzare minim al untului, precum și o valoare maximă a ajutorului pentru smântâna, pentru untul și pentru untul concentrat care pot fi diferențiate în funcție de destinație, de conținutul de grăsime al untului și de procedura de încorporare. Valoarea garanției de prelucrare menționate la articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1898/2005 trebuie stabilită în consecință.

(2)

În urma examinării ofertelor primite, nu se dă curs licitației.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și a produselor lactate,

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/7

(1)

Articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului stipulează că, pentru produsele având codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâul comun de calitate superioară), 1002, ex 1005, cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007, cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, taxa la import este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la import, majorată cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil expedierii în cauză. Cu toate acestea, această taxă nu poate depăși valoarea taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)

Articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului stipulează că, în scopul calculării taxei la import menționate la alineatul (2) din articolul de mai sus, aceasta se stabilește periodic pentru produsele în cauză în funcție de prețurile CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96, prețul folosit pentru calcularea taxei la import pentru produsele având codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00, 1005 10 90, 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic, în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 4 din regulamentul menționat anterior.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 16 iunie 2007, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe,

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/10

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/12

(1)

De la adoptarea Directivei 69/465/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1969 privind combaterea nematodului auriu al cartofului (1) s-au înregistrat evoluții semnificative în nomenclatura, caracteristicile biologice și epidemiologia speciilor și populațiilor de nematozi cu chisturi ai cartofului și în modul de repartizare a acestora.

(2)

Nematozii cu chisturi ai cartofului [Globodera pallida (Stone) Behrens (populații europene) și Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populații europene)] sunt cunoscuți ca organisme dăunătoare pentru cartofi.

(3)

Dispozițiile Directivei 69/465/CEE au fost reexaminate și, în urma acestei reexaminări, au fost considerate insuficiente. Prin urmare, se impune adoptarea unor dispoziții mai cuprinzătoare.

(4)

Dispozițiile ar trebui să ia în considerare faptul că este nevoie de investigații oficiale care să garanteze că pe terenurile pe care sunt cultivați sau depozitați cartofii de sămânță destinați producției de culturi semincere de cartofi și anumite plante destinate producției de material de însămânțare nu există nematozi cu chisturi ai cartofului.

(5)

Ar trebui efectuate controale oficiale pe terenurile utilizate pentru producția de cartofi, altele decât cele utilizate pentru producția de culturi semincere de cartofi, pentru a determina distribuția nematozilor cu chisturi ai cartofului.

(6)

Ar trebui stabilite proceduri de prelevare și de testare pentru efectuarea acestor investigații și controale oficiale.

(7)

Ar trebui luate în considerare mijloacele de răspândire a agentului patogen.

(8)

Dispozițiile ar trebui să ia în considerare faptul că controlul nematozilor cu chisturi ai cartofului se face în mod tradițional prin rotația culturilor, fiind cunoscut faptul că absența culturii de cartofi pe o perioadă de mai mulți ani reduce în mod semnificativ populația de nematozi. Rotația culturilor a fost suplimentată recent prin utilizarea de soiuri de cartofi rezistenți.

(9)

De asemenea, statele membre ar trebui să poată lua măsuri suplimentare sau mai stricte, după caz, cu condiția să nu existe nicio piedică în calea circulației cartofilor pe teritoriul Comunității, cu excepția cazului în care se prevede astfel în Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a organismelor dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (2). Astfel de măsuri ar trebui notificate Comisiei și celorlalte state membre.

(10)

Prin urmare, Directiva 69/465/CEE ar trebui abrogată.

(11)

Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume determinarea repartizării nematozilor cu chisturi ai cartofului, pentru prevenirea răspândirii și pentru combaterea acestora, nu pot fi realizate în suficientă măsură de statele membre și, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivel comunitar datorită dimensiunii și efectelor acțiunii propuse, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității stabilit în același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(12)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (3),

(a)

„oficial” sau „în mod oficial” înseamnă stabilit, autorizat sau efectuat de către organismele oficiale responsabile ale unui stat membru, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2000/29/CE;

(b)

„soiuri de cartofi rezistenți” înseamnă soiurile care după cultivare inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite populații de nematozi cu chisturi ai cartofului;

(c)

„investigație” înseamnă o procedură metodică de stabilire a prezenței nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafața unui teren;

(d)

„control” înseamnă o procedură metodică efectuată pe parcursul unei perioade determinate pentru stabilirea repartiției nematozilor cu chisturi ai cartofului pe teritoriul unui stat membru.

(a)

plantarea plantelor enumerate la anexa I, destinate producției de material de însămânțare care urmează să fie utilizate în același loc de producție situat într-o zonă definită în mod oficial;

(b)

plantarea cartofilor de sămânță, destinați culturilor semincere de cartofi care urmează să fie utilizate în același loc de producție situat într-o zonă definită în mod oficial;

(c)

plantarea plantelor enumerate la punctul 2 din anexa I, destinate producției de material de însămânțare, în cazul în care plantele recoltate urmează să facă obiectul măsurilor aprobate oficial menționate la secțiunea III(A) din anexa III.

(a)

să nu fie plantați cartofi destinați producției de culturi semincere de cartofi, și

(b)

să nu fie plantată sau depozitată niciuna dintre plantele enumerate la anexa I, destinate replantării. Cu toate acestea, plantele enumerate la punctul 2 din anexa I pot fi plantate pe terenul respectiv, cu condiția ca aceste plante să facă obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secțiunea III(A) din anexa III, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.

(a)

în cazul cartofilor de sămânță și al plantelor gazdă enumerați la punctul 1 din anexa I, aceștia se cultivă numai dacă au fost decontaminați sub supravegherea organismelor oficiale responsabile ale statului membru respectiv, prin aplicarea unei metode corespunzătoare adoptate în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, pe baza unor dovezi științifice conform cărora nu există niciun risc de răspândire a nematozilor cu chisturi ai cartofului;

(b)

în cazul cartofilor destinați prelucrării industriale sau sortării, aceștia fac obiectul unor măsuri aprobate oficial, în conformitate cu secțiunea III(B) din anexa III;

(c)

în cazul plantelor enumerate la punctul 2 din anexa I, acestea se plantează numai dacă au făcut obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secțiunea III(A) din anexa III, astfel încât să nu mai fie contaminate.

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/23

(1)

Prin scrisoarea din 5 mai 2004 (înregistrată ca fiind primită la data de 19 mai), Portugalia a notificat Comisiei intenția sa de a furniza ajutor CORDEX, Companhia Industrial Têxtil S.A. (denumită în continuare „CORDEX”) pentru a sprijini finanțarea unei investiții de către întreprindere în Brazilia. La cererea Comisiei, Portugalia a furnizat informații suplimentare prin scrisorile din 31 august 2004 (înregistrată ca fiind primită la data de 6 septembrie) și, respectiv, din 13 septembrie 2004 (înregistrată ca fiind primită la data de 16 septembrie).

(2)

Prin scrisoarea din 19 noiembrie 2004, Comisia a informat Portugalia că a hotărât să inițieze procedura stabilită la articolul 88 alienatul (2) din Tratatul CE în ceea ce privește ajutorul.

(3)

Prin scrisoarea din 7 ianuarie 2005 (înregistrată ca fiind primită la data de 11 ianuarie), autoritățile portugheze și-au prezentat observațiile în contextul procedurii menționate mai sus.

(4)

Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(5)

Comisia a primit observații de la părțile interesate. Aceasta le-a înaintat Portugaliei, căreia i s-a oferit ocazia de a reacționa; observațiile sale au fost primite prin scrisoarea din 20 mai 2005 (înregistrată ca fiind primită la data de 25 mai).

(6)

Comisia a solicitat informații suplimentare din partea Portugaliei prin scrisoarea din 26 septembrie 2005, căreia Portugalia i-a răspuns prin scrisoarea din 9 noiembrie 2005 (înregistrată ca fiind primită la data de 10 noiembrie). Autoritățile portugheze au furnizat informațiile suplimentare finale prin scrisoarea din 22 decembrie 2005 (înregistrată ca fiind primită la data de 23 decembrie).

(7)

CORDEX este producător de frânghie cu sediul în Ovar, regiune ce intră sub incidența articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat. CORDEX a fost înființată în 1969 și este specializată în producerea de frânghie din fibre sintetice (polipropilenă și polietilenă), precum și de sfoară și fir și de alte produse pe bază de sisal. La data la care a fost notificat ajutorul, CORDEX avea 259 de angajați. Cifra de afaceri a CORDEX în anul respectiv (2004) era de aproximativ 25 milioane euro. CORDEX este afiliată la alte două întreprinderi cu sediul în aceeași regiune: FLEX 2000, înființată în 2001, și CORDENET, înființată în 2003. Împreună, cele trei întreprinderi au 415 de angajați (3).

(8)

Proiectul constă în înființarea unei noi întreprinderi în Brazilia – Cordebras Lda. – care va fi angajată exclusiv în producerea de fire, cu utilizare în principal în agricultură. Cu această investiție, CORDEX se așteaptă să accelereze producția sa de produse pe bază de sisal și să profite de costurile reduse, precum și de materia primă și forța de muncă disponibile în Brazilia. Această țară este considerată producătorul principal de materie primă la nivel mondial (produse pe bază de sisal), iar costurile cu forța de muncă se situează la aproximativ 1/3 din cele existente în Portugalia.

(9)

Cu acest proiect, CORDEX plănuiește, de asemenea, să câștige teren pe noi piețe, în special în Statele Unite, Canada și țările Mercosur. În plus, unele dintre produsele pe bază de sisal produse în Brazilia vor fi importate în Portugalia fie ca produse finite, fie ca produse semifinite (4). În cazul din urmă, produsul va fi supus prelucrării pe bază de ulei, precum și rebobinării și ambalării înainte de a fi vândut pe piață.

(10)

Costurile eligibile ale acestei investiții se ridică la 2 678 630 euro, echivalentul capitalului nominal al noii întreprinderi, Cordebrás Lda. Proiectul a fost finalizat în 2002 și acum este funcțional.

(11)

CORDEX a solicitat ajutorul acordat de autoritățile portugheze în conformitate cu sistemul portughez care are drept obiectiv promovarea caracterului internațional al întreprinderilor portugheze (5). În conformitate cu sistemul menționat, ajutorul pentru întreprinderile mari trebuie notificat Comisiei. Deși CORDEX a solicitat ajutorul în 2000 înainte de a iniția proiectul, întârzierile interne au făcut ca Portugalia să notifice ajutorul Comisiei abia în ianuarie 2004.

(12)

Măsura notificată constă într-un stimulent fiscal pentru impozit în valoare de 401 795 euro, reprezentând 15 % din costurile eligibile pentru investiție.

(13)

Comisia, în decizia sa de inițiere a procedurii în acest caz, a afirmat că va examina măsura în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat pentru a hotărî dacă ajutorul va facilita dezvoltarea unei activități economice fără a afecta în mod nefavorabil condițiile de comercializare într-o măsură care să contravină interesului comun.

(14)

De asemenea, Comisia a luat în considerare următoarele criterii, care s-au aplicat în cazurile anterioare de ajutor pentru întreprinderile mari în scopul finanțării proiectelor de investiție străină directă (6): dacă ajutorul conține elemente disimulate de ajutor la export; orice consecințe asupra ocupării forței de muncă în țara de origine și în țara gazdă; riscul delocalizării; impactul măsurii asupra regiunii în care are sediul beneficiarul ajutorului; necesitatea ajutorului, inclusiv intensitatea prevăzută pentru ajutor, având în vedere caracterul internațional al concurenței în industria UE și/sau în vederea riscurilor asociate cu proiectele de investiție în anumite țări terțe.

(15)

Concluzia Comisiei în acest sens a fost că ajutorul s-a acordat pentru investiția productivă inițială și nu a inclus elemente disimulate pentru export. De asemenea, acesta nu conducea la delocalizarea posturilor din Portugalia în Brazilia, atât timp cât CORDEX intenționa să păstreze nivelul de ocupare al forței de muncă în Portugalia. Faptul că noua întreprindere din Brazilia a fost echipată cu noi instalații de producție și că ocuparea forței de muncă a fost recrutată la nivel local a limitat ulterior riscul delocalizării.

(16)

De asemenea, Comisia a luat notă de argumentele autorităților portugheze referitor la faptul că aceasta este prima experiență de internaționalizare a CORDEX, care nu cunoaște piața braziliană, și că investiția pe o piață necunoscută poate să conducă la riscuri ridicate. Se poate presupune în mod rezonabil că un eșec al proiectului ar avea un impact financiar semnificativ asupra întreprinderii, având în vedere costurile investiției, care s-ar ridica la aproximativ 12 % din cifra de afaceri a acesteia. În plus, întreprinderea a solicitat ajutorul de stat înainte de a iniția proiectul, iar acest lucru pare să indice că măsura îndeplinește „criteriile de stimulare”, astfel cum prevede procedura normală din Orientările privind ajutorul național regional (7).

(17)

Cu toate acestea, Comisia și-a exprimat îndoielile în ceea ce privește impactul ajutorului asupra nivelului general al concurenței în industria comunitară respectivă. Aceasta a observat că anumite produse din Brazilia ar putea să intre în concurență cu produse de pe piața comunitară și că nu deținea informații cu privire la mărimea relativă a beneficiarului sau a pieței. De asemenea, Comisia nu deținea informații cu privire la impactul măsurii în regiunea în care are sediul CORDEX. Prin urmare, aceasta nu putea concluziona, în stadiul respectiv, că ajutorul era în conformitate cu excepția prevăzută la articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(18)

Întreprinderea franceză, BIHR, a pretins că investiția CORDEX în Brazilia a fost efectuată după cea a altor producători portughezi și că aceste întreprinderi, împreună cu alți concurenți americani și brazilieni, amenințau producția de sisal a BIHR în Europa. De asemenea, aceasta și-a manifestat îngrijorarea cu privire la faptul că ajutorul ar întări poziția CORDEX în sectorul de fibre sintetice.

(19)

Aceleași îngrijorări au fost exprimate și de Saint Germaine, alt producător francez, care pretinde că este producător de produse sintetice în Europa și că a transferat activitățile pe care le avea în domeniul sisalului în Brazilia. Saint Germaine a afirmat că întreprinderile portugheze au avut avantaje atunci când au investit în Brazilia deoarece acestea puteau ulterior să importe produsul în Europa plătind taxe vamale reduse.

(20)

O altă întreprindere care a dorit să rămână anonimă a făcut observații similare în ceea ce privește avantajul concurențial pe care ajutorul l-ar conferi CORDEX în sectorul producției de frânghie.

(21)

Portugalia a observat că investiția în Brazilia face parte dintr-o strategie dezvoltată de CORDEX pentru menținerea unei sfere largi de activități în Portugalia, menținând în același timp nivelurile actuale ale ocupării forței de muncă. CORDEX va continua să fabrice produse pe bază de sisal în Portugalia cu materie primă importată din Brazilia, în timp ce va importa de la Cordebras Lda. fie produse finite, fie semifinite, pe care le va prelucra în produse pe bază de sisal cu valoare adăugată mai mare. Aceste activități includ și adaptarea ambalării firelor importate la cererea clientelei (de exemplu, în ceea ce privește dimensiunea și etichetarea) și astfel va contribui la ocuparea forței de muncă în industria ambalării în regiunea în care are sediul CORDEX.

(22)

Ca urmare a investiției în Brazilia, CORDEX a înființat două întreprinderi noi în Ovar (FLEX și CORDENET), care fabrică produse pe bază de material spongios și, respectiv, plase. Acest lucru a condus la anumite schimburi de personal între întreprinderile menționate și la o ușoară creștere a nivelurilor generale ale ocupării forței de muncă ale celor trei întreprinderi din Ovar: de la 358 angajați în 2000 la 415 în 2005. Întreprinderea braziliană recent înființată, Cordebras Lda., are aproximativ 145 angajați.

(23)

Conform autorităților portugheze, strategia de diversificare a CORDEX, inclusiv investiția în Brazilia, este astfel favorabilă menținerii ocupării forței de muncă într-o regiune (Ovar) care înregistrează deja de niveluri de șomaj mult peste media națională. De asemenea, aceasta contribuie la crearea de locuri de muncă în statul Bahia (Brazilia), unde are sediul Cordebras Lda.

(24)

În ceea ce privește observațiile făcute de părțile interesate, autoritățile portugheze au observat că întreprinderea CORDEX este supusă acelorași condiții și acelorași taxe de import ca oricare alt producător al UE, atunci când importă produse pe bază de sisal din Brazilia, și că este puțin probabil ca ajutorul cu o valoare redusă pe care plănuiește să îl acorde CORDEX să aibă un impact semnificativ asupra pieței comunitare. Din punctul de vedere al autorităților portugheze, investiția realizată de CORDEX în Brazilia a fost necesară pentru a contracara consecințele de creștere a exporturilor din țări cu avantaje sub formă de costuri reduse (țări din Africa și Brazilia) (8).

(25)

În cele din urmă, Portugalia a afirmat că avansarea investiției fără finanțare publică nu poate fi imputată întreprinderii, care a realizat această investiție cu împrumuturi bancare și cu capital propriu sperând să obțină ajutor de stat, pentru care a aplicat în conformitate cu sistemul național relevant (9).

(26)

În conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE, orice ajutor acordat de către un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat în orice formă care denaturează sau amenință să distorsioneze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau prin producerea de anumite bunuri este incompatibil cu piața comună, în măsura în care afectează schimbul între statele membre.

În decizia sa de inițiere a procedurii în acest caz, Comisia a concluzionat că măsura de ajutor a intrat sub incidența articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE din următoarele motive:

(27)

Având în vedere faptul că ajutorul ar putea să nu fie compatibil în conformitate cu oricare dintre cadrele și orientările existente, Comisia a precizat că va evalua dacă ajutorul ar putea fi compatibil cu Tratatul CE pe baza excepției prevăzute la articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat, care permite ca ajutorul să faciliteze dezvoltarea unei activități economice în cazul în care nu afectează în mod nefavorabil condițiile de comercializare într-o măsură contrară interesului comun. Prin urmare, Comisia trebuie să evalueze dacă ajutorul va contribui la dezvoltarea producției de sisal și/sau a altor activități economice în Uniunea Europeană fără să afecteze în mod nefavorabil condițiile de comercializare dintre statele membre.

(28)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a observat și faptul că va lua în considerare anumite criterii pe care le-a folosit în cazuri anterioare de ajutor pentru întreprinderi mari în ceea ce privește proiectele de investiție străină directă (a se vedea considerentul 14) desemnate să stabilească un echilibru între beneficiile ajutorului în sensul contribuirii la concurența internațională a industriei comunitare respective (de exemplu, dacă ajutorul este necesar, având în vedere riscurile implicate de proiectul în țara terță) și consecințele negative posibile ale acestuia pe piața comunitară.

(29)

Din acest punct de vedere, Comisia avea îndoieli în ceea ce privește impactul măsurii asupra pieței comune și a concurenței generale a industriei comunitare respective; de asemenea, aceasta nu a avut informații cu privire la importanța beneficiarului față de concurenții UE sau la impactul măsurii în regiunea în care are sediul CORDEX (a se vedea alineatul considerentul 17).

(30)

Legislația privind ajutorul de stat stabilește ca principiu general că, pentru ca ajutorul să fie compatibil cu piața comună, trebuie demonstrat că acesta conduce la o activitate suplimentară desfășurată de către beneficiar care nu ar putea fi realizată fără ajutor. În caz contrar, ajutorul creează pur și simplu o denaturare fără să o contrabalanseze printr-un efect pozitiv. Comisia a observat că, deoarece întreprinderea a solicitat ajutorul înainte de a iniția proiectul, acest lucru pare să indice că măsura îndeplinește „criteriile de stimulare”, astfel cum prevede procedura normală din Orientările privind ajutorul național regional (11). Totuși, acest lucru nu dovedește pe deplin că ajutorul a fost într-adevăr necesar din punct de vedere al concurenței internaționale a industriei comunitare și/sau al riscurilor implicate pentru proiectele de investiție în anumite țări terțe.

(31)

Comisia, în decizia sa din 19 noiembrie 2004, a luat notă de argumentul autorităților portugheze referitor la faptul că, pentru CORDEX, o investiție în Brazilia poate implica riscuri mai mari decât o investiție în Uniunea Europeană datorită imprevizibilității monedei braziliene, în special datorită faptului că aceasta este prima experiență de internaționalizare a CORDEX, iar întreprinderea nu avea experiență pe piața braziliană (12).

(32)

Cu toate acestea, informațiile prezentate Comisiei ca urmare a inițierii procedurii indică faptul că alți producători, care sunt concurenți ai CORDEX, au investit în Brazilia (în pofida imprevizibilității aparente a monedei braziliene). În special, Quintas & Quintas S.A., întreprindere portugheză concurentă a CORDEX, a înființat, în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile portugheze, o unitate de producție în Brazilia (Brascorda) fără să solicite ajutor din partea autorităților portugheze. Astfel, nu există nicio dovadă cu privire la vreo deficiență la nivel general prezentată de piață, asociată cu acest tip de proiect, care ar împiedica întreprinderea CORDEX sau concurenții săi să investească în Brazilia fără ajutor de stat.

(33)

Cu toate că aceasta a fost prima experiență de internaționalizare a CORDEX, autoritățile portugheze nu au putut să demonstreze vreo dificultate specială întâmpinată de CORDEX în realizarea investiției respective. De exemplu, în pofida mărimii relativ mici a CORDEX din punctul de vedere al cifrei de afaceri (sub pragul IMM), autoritățile portugheze nu au indicat nicio deficiență în ceea ce privește posibilitatea CORDEX de a obține finanțare din partea băncilor comerciale; dimpotrivă, se pare că întreprinderea a putut să finanțeze investiția din resurse proprii și recurgând la împrumuturi comerciale.

(34)

Prin urmare, Comisia consideră că, pe baza informațiilor de mai sus, Portugalia nu a reușit să demonstreze că, fără ajutor, CORDEX nu ar fi realizat investiția respectivă în Brazilia și că ajutorul era necesar având în vedere riscurile pe care le implica proiectul său în Brazilia. Comisia observă că toate aceste activități întreprinse de CORDEX până în prezent fără a primi ajutor de stat par să dovedească faptul că ajutorul nu a fost necesar.

(35)

În conformitate cu informațiile disponibile, există aproximativ 12 producători comunitari de sisal pe piața UE. Cinci dintre aceștia au sediul în Portugalia și sunt responsabili pentru aproximativ 81 % din producția UE (13). Toate aceste întreprinderi fabrică produse sintetice și frânghie și fir pe bază de sisal. Producția de fibre sintetice pare să fie activitatea principală pentru majoritatea întreprinderilor menționate. Este și cazul CORDEX (sisal reprezintă numai aproximativ 20 % din capacitatea sa). Sisalul și fibrele sintetice au un anumit grad de substituție pentru utilizările în agricultură.

(36)

În 2003, segmentul de piață deținut de CORDEX pentru produsele de sisal în UE era de aproximativ 6,6 %. Cu toate acestea, în cazul în care sunt luate în considerare și produsele Cordebras Lda., segmentul de piață al CORDEX în UE se ridică la 17,7 % (14). Autoritățile portugheze au indicat în acest sens că aproximativ 47 % din exporturile Cordebras (aproximativ 2 210 tone în 2003) au fost direcționate către piața UE.

(37)

Dat fiind procentajul semnificativ de sisal produs de către Cordebras Lda. și importat (prin intermediul CORDEX) în UE, concluzia Comisiei este că ajutorul pare să aibă un impact semnificativ asupra concurenței pe piața comunitară. În plus, se pare că ajutorul consolidează poziția generală a CORDEX în UE, fiind posibil să afecteze astfel segmentele de piață pe care operează CORDEX și concurenții săi. Această constatare este coroborată cu observațiile prezentate de concurenți, indicând denaturări grave ale concurenței create de ajutor pe piețele pentru frânghie și fir din sisal, precum și pentru fibre sintetice.

(38)

Atunci când se evaluează compatibilitatea ajutorului, Comisia trebuie să evalueze cu atenție echilibrul dintre consecințele pozitive și negative ale măsurii în interiorul UE și să hotărască dacă consecințele sale benefice pentru Comunitate depășesc consecințele negative privind concurența și schimburile de pe piața comunitară. Pe baza informațiilor de mai sus, concluzia Comisiei este că nu există nicio dovadă care să sugereze că acordarea ajutorului pentru CORDEX în vederea investiției în Brazilia poate să sprijine îmbunătățirea concurenței la nivelul industriei europene respective. Ajutorul ar consolida probabil poziția beneficiarului, însă în detrimentul concurenților săi care nu primesc ajutor de stat. Astfel, nu este demonstrat faptul că ajutorul are efectele pozitive pentru Comunitate care ar consolida impactul negativ asupra concurenței și a schimburilor pe piața comunitară.

(39)

Prin urmare, concluzia Comisiei este că nu există o dovadă privind necesitatea ajutorului pentru ca întreprinderea CORDEX să realizeze investiția respectivă în Brazilia. De asemenea, ajutorul poate să aibă un efect semnificativ de denaturare asupra concurenței pe piața comunitară. Astfel, concluzia Comisiei este că ajutorul de stat planificat pentru CORDEX în legătură cu investiția străină directă în Brazilia nu contribuie la dezvoltarea anumitor activități economice în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) fără să afecteze negativ condițiile de comercializare într-o măsură care să contravină interesului comun și, prin urmare, este incompatibil cu piața comună,

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/28

(1)

Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE prevede că un stat membru poate autoriza, pentru o perioadă de 12 ani de la data notificării directivei, introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active care nu sunt menționate în anexa I la directivă și care se află deja pe piață la doi ani de la notificarea directivei, în timp ce aceste substanțe sunt examinate treptat în cadrul unui program de lucru.

(2)

Regulamentele (CE) nr. 451/2000 (2) și (CE) nr. 703/2001 ale Comisiei (3) prevăd norme detaliate pentru punerea în aplicare a etapei a doua din programul de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, precum și o listă de substanțe active care urmează să fie evaluate în vederea posibilei includeri în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Această listă include carbosulfanul.

(3)

Efectele carbosulfanului asupra sănătății umane și asupra mediului pentru o serie de utilizări propuse de notificator au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 451/2000 și (CE) nr. 703/2001. În plus, aceste regulamente desemnează statele membre raportoare care trebuie să prezinte rapoarte pertinente de evaluare și recomandări către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 451/2000. Pentru carbosulfan statul membru raportor a fost Belgia, și toate informațiile pertinente au fost prezentate la 11 august 2004.

(4)

Raportul de evaluare a fost revizuit de statele membre și de EFSA în cadrul grupului său de lucru pentru evaluare și a fost prezentat Comisiei la 28 iulie 2006 sub forma concluziilor EFSA cu privire la analiza evaluării riscului pentru substanța activă carbosulfan utilizată ca pesticid (4). Acest raport a fost analizat de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și a fost finalizat la 24 noiembrie 2006 sub forma unui raport de evaluare al Comisiei cu privire la carbosulfan.

(5)

În cursul evaluării acestei substanțe active, au fost identificate un număr de motive de preocupare. Utilizarea carbosulfanului conduce la apariția unor metaboliți care au un profil periculos, acest aspect determinând, la rândul său, îngrijorări cu privire la expunerea consumatorilor și posibilele riscuri de contaminare a apei freatice. Cu toate acestea, datele furnizate de notificator în termenele legale nu au permis rezolvarea acestor preocupări. Mai mult, materialul tehnic (respectiv substanța activă, așa cum este comercializată pe piață) conține impurități relevante, dintre care cel puțin una (N-nitrozodibutilamină) este cancerigenă. Această impuritate se găsește în materialul tehnic în cantități îngrijorătoare. Datele furnizate de notificator în termenele legale nu au oferit informații suficiente pentru a rezolva aceste preocupări. Prin urmare, riscul pentru operatori nu poate fi evaluat corespunzător. În plus, datele furnizate de notificator în termenele legale nu răspund în mod adecvat riscurilor pentru păsări și mamifere, organisme acvatice, albine, artropode-nețintă, râme și microorganisme-nețintă din sol, precum și plante-nețintă. În consecință, pe baza informațiilor disponibile nu s-a putut concluziona că substanța activă carbosulfan îndeplinește criteriile pentru a fi inclusă în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(6)

Comisia l-a invitat pe notificator să-și prezinte observațiile cu privire la rezultatele experților în urma evaluării și la intenția sa de a susține sau nu în continuare această substanță. Notificatorul a prezentat observațiile sale, care au fost examinate cu atenție. Cu toate acestea, în ciuda argumentelor aduse de notificator, motivele de îngrijorare identificate nu au putut fi eliminate, iar evaluările efectuate pe baza informațiilor transmise și evaluate în cadrul reuniunilor experților EFSA nu au demonstrat că este de așteptat ca, în condițiile de utilizare propuse, produsele de protecție a plantelor care conțin carbosulfan să îndeplinească în general cerințele stipulate la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 91/414/CEE.

(7)

În consecință, carbosulfanul nu trebuie inclus în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(8)

Trebuie luate măsuri pentru a se asigura faptul că autorizațiile acordate produselor de protecție a plantelor care conțin carbosulfan sunt retrase într-o perioadă precizată de timp și nu sunt reînnoite și că nu se mai acordă autorizații noi pentru astfel de produse.

(9)

Orice perioadă de grație acordată de către un stat membru pentru eliminarea, depozitarea, introducerea pe piață și utilizarea stocurilor existente de produse de protecție a plantelor care conțin carbosulfan trebuie să fie limitată la 12 luni, pentru a permite utilizarea stocurilor existente în cursul unei singure perioade viitoare de vegetație.

(10)

Prezenta decizie nu aduce atingere înaintării unei cereri pentru carbolsulfan în conformitate cu prevederile articolului 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE în vederea unei posibile includeri în anexa I.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin carbosulfan sunt retrase până la 13 decembrie 2007;

(b)

de la data publicării prezentei decizii, nu se acordă și nu se reînnoiește nicio autorizație pentru produsele de protecție a plantelor care conțin carbosulfan.

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/30

(1)

Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE stipulează că un stat membru poate autoriza, de-a lungul unei perioade de 12 ani de la data notificării prezentei directive, introducerea pe piață a produselor fitosanitare care conțin substanțe active ce nu sunt menționate în anexa I și care se află deja pe piață la doi ani de la notificarea prezentei directive; aceste substanțe active sunt examinate progresiv în cadrul unui program de lucru.

(2)

Regulamentele (CE) nr. 451/2000 (2) și (CE) nr. 703/2001 ale Comisiei (3) stabilesc normele detaliate de aplicare a fazei a doua din programul de lucru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, precum și o listă de substanțe active care urmează să fie evaluate în vederea unei posibile includeri în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Pe această listă este inclus și carbofuranul.

(3)

Efectele carbofuranului asupra sănătății umane și a mediului în domeniile de utilizare propuse de notificator au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 451/2000 și (CE) nr. 703/2001. În plus, aceste regulamente desemnează statele membre raportoare care trebuie să prezinte rapoarte de evaluare pertinente și recomandări Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 451/2000. Pentru carbofuran, statul membru raportor a fost Belgia și toate informațiile pertinente au fost prezentate la 2 august 2004.

(4)

Raportul de evaluare a fost analizat, prin procedura de evaluare reciprocă, de statele membre și de EFSA în cadrul grupului său de lucru pentru evaluare și a fost prezentat Comisiei la 28 iulie 2006 sub forma concluziilor EFSA cu privire la verificarea de către experți a evaluării riscului pentru pesticidele a căror substanță activă este carbofuranul (4). Acest raport a fost evaluat de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și a fost finalizat la 24 noiembrie 2006 sub forma unui raport de evaluare al Comisiei cu privire la carbofuran.

(5)

În cursul evaluării acestei substanțe active, au fost identificate un număr de motive de preocupare. Evaluarea riscului de contaminare a apei freatice nu a putut fi finalizată, în special din cauză că datele furnizate de notificator în termenele legale nu conțineau informații suficiente despre o serie de metaboliți care au un profil periculos. De asemenea, evaluarea riscului pentru consumator, care a creat îngrijorare în privința expunerii acute a grupurilor vulnerabile de consumatori, în special copii, nu a putut fi finalizată din cauza lipsei de informații cu privire la anumite reziduuri semnificative. Mai mult, datele furnizate de notificator în termenele legale au fost insuficiente pentru a permite EFSA să evalueze efectele ecotoxicologice ale substanței active. Drept rezultat, rămân preocupări în ceea ce privește evaluarea riscului pentru păsări și mamifere, organisme acvatice, albine, artropode care nu sunt țintă, râme și organisme care nu sunt țintă din sol. În consecință, pe baza informațiilor disponibile, nu s-a putut concluziona că substanța activă carbofuran îndeplinește criteriile pentru a fi inclusă în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(6)

Comisia a invitat notificatorul să își prezinte observațiile cu privire la rezultatele experților în urma evaluării și la intenția sa de a susține sau nu în continuare această substanță. Notificatorul a prezentat observațiile sale, care au fost examinate cu atenție. Cu toate acestea, în pofida argumentelor aduse de notificator, motivele de îngrijorare identificate nu au putut fi eliminate, iar evaluările efectuate pe baza informațiilor transmise și analizate în cadrul reuniunilor experților EFSA nu au demonstrat că este de așteptat ca, în condițiile de utilizare propuse, produsele fitosanitare care conțin carbofuran să îndeplinească în general cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 91/414/CEE.

(7)

În consecință, carbofuranul nu ar trebui inclus în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(8)

Ar trebui luate măsuri pentru a se asigura faptul că autorizațiile acordate produselor fitosanitare care conțin carbofuran sunt retrase într-o perioadă precizată de timp și nu sunt reînnoite și că nu se mai acordă autorizații noi pentru astfel de produse.

(9)

Orice perioadă de grație acordată de un stat membru pentru eliminarea, depozitarea, introducerea pe piață și utilizarea stocurilor existente de produse fitosanitare care conțin carbofuran ar trebui să fie limitată la douăsprezece luni, pentru a permite utilizarea stocurilor existente în cursul unei singure perioade viitoare de vegetație.

(10)

Prezenta decizie nu aduce atingere înaintării unei cereri pentru carbofuran în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE în vederea unei posibile includeri în anexa I a acestei directive.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

autorizațiile pentru produsele fitosanitare care conțin carbofuran sunt retrase până la 13 decembrie 2007;

(b)

de la data publicării prezentei decizii, nu se acordă și nu se reînnoiește nicio autorizație pentru produsele fitosanitare care conțin carbofuran.

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/32

(1)

Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE prevede că un stat membru poate autoriza, pentru o perioadă de 12 ani de la data notificării prezentei directive, introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active care nu sunt menționate în anexa I la prezenta directivă și care se află deja pe piață la doi ani de la notificarea prezentei directive, în timp ce aceste substanțe sunt examinate treptat în cadrul unui program de lucru.

(2)

Regulamentele (CE) nr. 451/2000 (2) și (CE) nr. 703/2001 ale Comisiei (3) prevăd norme suplimentare pentru punerea în aplicare a etapei a doua din programul de lucru menționat în articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, precum și o listă de substanțe active care urmează să fie evaluate în vederea posibilei includeri în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Această listă include diuron.

(3)

Efectele diuronului asupra sănătății umane și asupra mediului în domeniile de utilizare propuse de notificator au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 451/2000 și (CE) nr. 703/2001. În plus, aceste regulamente desemnează statele membre raportoare care trebuie să prezinte rapoarte pertinente de evaluare și recomandări către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 451/2000. Pentru diuron, statul membru raportor a fost Danemarca și toate informațiile pertinente au fost prezentate la 19 septembrie 2003.

(4)

Raportul de evaluare a fost revizuit de statele membre și de EFSA și a fost prezentat Comisiei la 14 ianuarie 2005 sub forma concluziilor EFSA cu privire la analiza evaluării riscului pentru pesticide a căror substanță activă este diuronul (4). Acest raport a fost analizat de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și a fost finalizat la 24 noiembrie 2006 sub forma unui raport de evaluare al Comisiei cu privire la diuron.

(5)

În cursul evaluării acestei substanțe active, au fost identificate un număr de motive de preocupare. Evaluarea informațiilor oferite de notificator a indicat că operatorii ar fi expuși la cantități de substanțe care depășesc nivelul acceptabil de expunere a operatorilor (NAEO), chiar dacă ar purta echipamentul de protecție. Nu s-a putut ajunge la o concluzie privind posibilul risc de contaminare a apei freatice din cauza lipsei de date privind modelul de degradare al unor metaboliți și presupunerea foarte optimistă din partea notificatorului, conform căreia procentul de utilizare trebuie să fie considerat mult mai scăzut în realitate. De asemenea, pe baza datelor disponibile, nu s-a putut demonstra că gradul de expunere al păsărilor și mamiferelor este acceptabil.

(6)

Comisia l-a invitat pe notificator să-și prezinte observațiile cu privire la rezultatele experților în urma evaluării și la intenția sa de a susține sau nu în continuare această substanță. Notificatorul a prezentat observațiile sale care au fost examinate cu atenție. Cu toate acestea, în ciuda argumentelor aduse de notificator, motivele de îngrijorare identificate nu au putut fi eliminate, iar evaluările efectuate pe baza informațiilor transmise și evaluate în cadrul reuniunilor experților EFSA nu au demonstrat că este de așteptat ca, în condițiile de utilizare propuse, produsele de protecție a plantelor care conțin diuron să îndeplinească în general cerințele stipulate la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 91/414/CEE.

(7)

În consecință, diuronul nu trebuie inclus în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(8)

Trebuie luate măsuri pentru a se asigura faptul că autorizațiile acordate produselor de protecție a plantelor care conțin diuron sunt retrase într-o perioadă precizată de timp și nu sunt reînnoite și că nu se mai acordă autorizații noi pentru astfel de produse.

(9)

Orice perioadă de grație acordată de către un stat membru pentru eliminarea, depozitarea, introducerea pe piață și utilizarea stocurilor existente de produse de protecție a plantelor care conțin diuron trebuie să fie limitată la douăsprezece luni pentru a permite utilizarea stocurilor existente numai în sezonul următor.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin diuron sunt retrase până la 13 decembrie 2007;

(b)

de la 16 iunie 2007 nu se mai acordă și nu se mai reînnoiește nicio autorizație pentru produsele de protecție a plantelor care conțin diuron prin derogarea prevăzută în articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE.

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/34

(1)

Articolul 157 alineatul (1) din tratat atribuie Comunității și statelor membre sarcina de a veghea la asigurarea condițiilor necesare competitivității industriei Comunității. Articolul 157 alineatul (2) în special solicită statelor membre să se consulte reciproc, în cooperare cu Comisia, și, în cazul în care este necesar, să își coordoneze acțiunile. Comisia poate adopta orice inițiativă utilă promovării acestei coordonări.

(2)

În comunicarea sa „Punerea în aplicare a programului comunitar Lisabona: un cadru politic de consolidare a industriei manufacturiere a UE – spre o abordare mai integrată a politicii industriale” (1), Comisia și-a anunțat intenția de a institui un Grup la nivel înalt privind competitivitatea industriei chimice europene.

(3)

Prin urmare, este necesar să se instituie un grup de experți în domeniul competitivității industriei chimice a UE și să se definească misiunea și structura acestuia.

(4)

Principala misiune a grupului ar trebui să fie efectuarea unei analize economice și statistice a factorilor care determină schimbările structurale rapide în sectorul industriei chimice, precum și a altor factori care influențează poziția competitivă a industriei chimice europene. Pe baza acestei analize, grupul ar trebui să formuleze o serie de recomandări privind politica specifică pentru acest sector, în vederea creșterii competitivității industriei chimice, în conformitate cu obiectivul dezvoltării durabile. Având în vedere că Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind REACH (2) intră în vigoare abia la 1 iunie 2007 și principalele sale dispoziții operaționale nu se vor aplica decât 12 luni mai târziu, nu ar fi adecvat să se examineze aspecte care au legătură directă cu REACH.

(5)

Grupul ar trebui să fie format din reprezentanți ai Comisiei, ai statelor membre, ai Parlamentului European și ai principalelor părților interesate, în special din cadrul industriei chimice și al utilizatorilor din aval, precum și din cadrul societății civile, între altele, din cadrul reprezentanților consumatorilor, ai sindicatelor, ai organizațiilor nonguvernamentale și ai mediului de cercetare/mediului universitar.

(6)

Este necesar să se prevadă norme privind divulgarea informațiilor de către membrii grupului, fără a aduce atingere normelor Comisiei privind securitatea, prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (3).

(7)

Datele cu caracter personal referitoare la membrii grupului ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (4).

(8)

Este necesar să se stabilească o perioadă de aplicare a prezentei decizii. Comisia va examina în timp util necesitatea unei prelungiri,

(a)

efectuarea unei analize economice și statistice a factorilor care determină schimbările structurale în industria chimică, precum și a altor factori care influențează poziția competitivă a industriei chimice europene;

(b)

sprijinirea Comisiei cu privire la aspectele legate de competitivitatea industriei chimice;

(c)

formularea unei serii de recomandări privind politica specifică pentru un anumit sector, adresate factorilor de decizie la nivel comunitar și național, industriei și organizațiilor din cadrul societății civile.

(a)

în cazul în care demisionează;

(b)

în cazul în care nu mai sunt capabili să contribuie eficient la lucrările grupului;

(c)

în cazul în care nu respectă articolul 287 din tratat.

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/37

16.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/s3