1.

2.

2.1.

2.2.

2.3.

2.4.

2.5.

2.6.

2.7.

2.8.

2.9.

2.10.

2.11.

2.12.

3.

4.

4.1.

4.2.

4.2.1.

4.2.2.

4.2.3.

4.2.4.

4.2.5.

4.3.

4.4.

4.5.

4.6.

4.7.

4.8.

5.

5.1.

5.1.1.

5.1.2.

5.1.3.

5.1.4.

5.2.

5.2.1.

5.2.2.

5.2.3.

5.3.

5.3.1.

5.3.2.

5.3.3.

5.4.

5.5.

5.6.

6.

6.1.

6.2.

6.3.

6.4.

6.5.

7.

8.

ADNR

Accord Européen relative au transport international des marchandises dangereuses par voie de navigation intérieur du Rhin (Acordul European privind Transportul Internaţional al Mărfurilor Periculoase pe Calea Navigabilă a Rinului)

AIS

Automatic identification system (transponder) (Sistem de identificare automată) (transponder)

ARGO

Advanced River Navigation (Navigaţie fluvială avansată)

AVV

Adviesdienst Verkeer en Vervoer (Ţările de Jos)

BICS

Sistem de informaţii şi comunicaţii pentru barje (Sistem de raportare electronică)

CAS

Calamity abatement support (Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor)

CCNR

Central Commission for the Navigation on the Rhine (Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin)

CCTV

Closed circuit television (Televiziune cu circuit închis)

CEVNI

Code Europeen de Voies de la Navigation Intérieure (Codul European pentru Căile Navigabile Interioare), editat de CEE/ONU

COMPRIS

Consortium Operational Management Platform River Information Services (R&D project of the EU, 2003-2005) (Platforma consorţiului de administrare operaţională a serviciilor de informaţii fluviale (Proiectul de cercetare şi dezvoltare al UE, 2003-2005)

D4D

Data Warehouse for the river Danube (Baza de date pentru fluviul Dunărea)

DGPS

Differential global positioning system (Sistem global de poziţionare diferenţială)

ECDIS

Electronic chart and display information system (Sistem de afişare a hărţilor electronice şi de informare)

ECE

Economic Commission for Europe of the United Nations (Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite)

EDI

Electronic data interchange (Schimb electronic de date)

EDIFACT

Electronic data interchange for administration, commerce and transport (UN/ECE Standard) (Schimb electronic de date pentru administraţie, comerţ şi transport) (Standardul CEE/ONU)

ENC

Electronic navigational chart (Hartă electronică de navigaţie)

ETA

Estimated time of arrival (Ora de sosire estimată)

ETD

Estimated time of departure (Ora de plecare estimată)

ETSI

European Telecommunications Standards Institute (Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii)

FI

Fairway information (Informaţii privind pasele de navigaţie)

FIS

Fairway information service (Serviciul de informaţii privind şenalele navigabile)

GLONASS

Global orbiting navigation satellite system (Sistem global de navigaţie prin sateliţi orbitali)

GNSS

Global navigation satellite system (Sistem de navigaţie globală prin satelit)

GSM

Global system for mobile communication (Sistem global pentru comunicaţii mobile)

HF

High frequency (Frecvenţă înaltă)

HS Code

Harmonised commodity description and coding system of WCO (Sistem armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor al Organizaţiei Mondiale a Vămilor)

IALA

International Organisation of Marine Aids to Navigation and Lighthouse Authorities (Asociaţia Internaţională de Semnalizare Maritimă)

IEC

International Electrotechnical Commission (Comisia Internaţională pentru Electrotehnică)

IHO

International Hydrographic Organisation (Organizaţia Internaţională Hidrografică)

IMDG Code

International maritime dangerous goods code (Codul maritim internaţional pentru mărfuri periculoase)

IMO

International Maritime Organisation (Organizaţia Maritimă Internaţională)

INDRIS

Inland Navigation Demonstrator of River Information Services (R&D project of EU, 1998-2000) (Demonstrator de navigaţie interioară al serviciilor de informaţii fluviale) (Proiectul de cercetare şi dezvoltare al UE, 1998-2000)

ISO

International Standardisation Organisation (Organizaţia Internaţională de Standardizare)

IT

Information technology (Tehnologia informaţiei)

ITU

International Telecommunication Union (Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor)

LAN

Local area network (Reţea locală)

LBM

Lock and bridge management (Operarea ecluzelor şi podurilor)

OFS

Official ship number (Numărul oficial al navei)

PIANC

International Navigation Association (Asociaţia Internaţională Permanentă a Congreselor de Navigaţie)

PTM

Port and terminal management (Gestionarea porturilor şi terminalelor)

RIS

River Information Services (Servicii de informaţii fluviale)

RTA

Required time of arrival (Ora de sosire solicitată)

SAR

Search and rescue (Căutare şi salvare)

SIGNI

Signs and signals on inland waterways, edited by UN/ECE (Semne şi semnale pe căile navigabile interioare, editat de CEE/ONU)

SMS

Short message service (Serviciu de mesaje scurte)

SOLAS

International Convention on Safety of Life at Sea (Convenţia Internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare)

SOTDMA AIS

Self organising time division multiple access AIS (Sistem de acces multiplu cu divizare temporală auto-organizată pentru AIS)

STI

Strategic traffic information (image) [Informaţii (imagini) strategice privind traficul]

TCP/IP

Transmission control protocol/Internet protocol (Protocol de control al transmisiei/Protocol Internet)

TI

Traffic information (Informaţii privind traficul)

TTI

Tactical traffic information (image) [Informaţii (imagini) tactice privind traficul]

UMTS

Universal mobile telecommunication system (Sistem universal de telecomunicaţii mobile)

UTC

Universal time co-ordinated (Timp universal coordonat)

VDL

VHF data link (Legătură de date VHF)

VHF

Very high frequency (Frecvenţă foarte înaltă)

VTC

Vessel traffic centre (Centru de dirijare a traficului)

VTMIS

Vessel traffic management and information services (maritime navigation) (Servicii de informaţii şi de gestionare a traficului) (navigaţie maritimă)

VTS

Vessel traffic services (Servicii de dirijare a traficului)

WAP

Wireless application protocol (Protocol de aplicaţii fără fir)

WCO

World Customs Organisation (Organizaţia Mondială a Vămilor)

WI-FI

Wireless fidelity (Fidelitatea comunicaţiilor fără fir)

ZKR/CCNR

Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin

Figura 2.3

Relaţia dintre zona RIS şi zona VTS

Figura 4.1

Dezvoltarea şi adaptarea serviciilor RIS

Figura 4.4.a

Sectoare, roluri şi atribuţii de gestionare în navigaţia interioară

Figura 4.4.c

Elemente ale unui ciclu de procesare a informaţiei

Figura 4.4.d

Ciclu de procesare a informaţiei

Tabelul 4.4.b

Definirea serviciilor RIS

Tabelul 4.5

Servicii de informaţii fluviale RIS

Tabelul 4.6

Descompunerea funcţională a serviciilor de informaţii fluviale

Tabelul 4.8

Relaţia dintre servicii şi sisteme

Tabelul 5.2.3

Model de raportare a navelor

Tabelul 6.4

Procesul de planificare a unui RIS

Tabelul 7

Posibila dezvoltare progresivă a diverselor componente ale serviciilor RIS

(1)

Directivele RIS descriu principiile şi cerinţele generale pentru planificarea, punerea în aplicare şi utilizarea operaţională a serviciilor de informaţii fluviale şi a sistemelor aferente.

(2)

Acestea se aplică în egală măsură traficului navelor de marfă, navelor de pasageri şi ambarcaţiunilor de agrement.

(3)

Acestea ar trebui folosite în paralel cu regulamentele, recomandările şi orientările internaţionale, precum:

(4)

S-au elaborat diferite concepte şi propuneri de armonizare a serviciilor de informaţii fluviale în cadrul proiectului de cercetare şi dezvoltare INDRIS al Uniunii Europene (2). Acestea sunt:

(5)

Conceptul ECDIS interior a fost dezvoltat în cadrul proiectului german ARGO (3) în cooperare cu INDRIS.

(6)

Conceptul unei arhitecturi RIS a fost dezvoltat de reţeaua tematică WATERMAN (4), un proiect în cadrul celui de-al cincilea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică a Uniunii Europene în domeniile VTMIS (navigaţie maritimă) şi RIS. Arhitectura cuprinzătoare şi detaliată a serviciilor RIS a fost elaborată pe baza acestor realizări, în 2003, în cadrul proiectului de cercetare şi de dezvoltare COMPRIS (5) al Uniunii Europene în 2003.

(7)

În acest document, referirile la ECDIS interior (şi hărţi electronice de navigaţie), AIS interior (sau urmărirea navelor şi localizarea sistemelor în general), raportarea electronică a navelor şi notificările transmise comandanţilor de nave vizează specificaţiile tehnice definite în directiva RIS.

(1)

Serviciile RIS includ interfeţe cu alte moduri de transport: maritim, rutier şi feroviar.

(2)

În contextul serviciilor RIS, termenul „fluvial” se referă la toate căile de navigaţie interioare şi la porturile definite la articolul 2 alineatul (1) din directiva RIS.

(3)

De asemenea, RIS este termenul generic aplicabil tuturor serviciilor individuale de informaţii care au rolul de a susţine navigaţia interioară în mod armonizat.

(4)

Serviciile RIS colectează, procesează, evaluează şi diseminează informaţiile privind pasele de navigaţie, traficul şi transportul.

(5)

Serviciile RIS nu vizează activităţi comerciale interne între una sau mai multe companii implicate, însă arhitectura lor deschisă permite interfeţe cu activităţi comerciale.

—

Un serviciu de informaţii reprezintă un serviciu care asigură punerea la dispoziţie în timp util a informaţiilor esenţiale pentru deciziile de navigaţie luate la bordul navei.

—

Un serviciu de asistenţă pentru navigaţie reprezintă un serviciu care permite luarea unor decizii de navigaţie la bordul navei şi care monitorizează consecinţele acestora. Asistenţa pentru navigaţie prezintă o importanţă deosebită în condiţii de vizibilitate redusă, în condiţii meteorologice defavorabile sau în cazul unor defecţiuni sau disfuncţionalităţi ale radarului, direcţiei sau ale sistemului de propulsie. Asistenţa pentru navigaţie este oferită sub forma adecvată a unei informaţii privind poziţia, sau prin folosirea unor tehnologii precum GNSS/Galileo.

—

Un serviciu de organizare a traficului reprezintă un serviciu care are rolul de a preveni situaţiile periculoase pentru trafic, prin controlarea mişcărilor navei, şi de a asigura eficienţa şi siguranţa traficului navelor în zona VTS (capitolele 4.5 şi 5.3.1).

(1)

Informaţii privind şenalele navigabile (FI) vizează informaţii geografice, hidrologice şi administrative privind calea navigabilă (şenalul navigabil) în zona RIS, necesare utilizatorilor RIS în vederea planificării, efectuării şi monitorizării unei călătorii. Informaţiile privind şenalele navigabile au un sens unic: de la mal către navă sau de la mal către sediu (sediul utilizatorilor).

(2)

Informaţiile tactice privind traficul (TTI) reprezintă informaţiile care influenţează deciziile urgente în materie de navigaţie ale comandantului de navă sau ale operatorului VTS în situaţii reale de trafic şi în mediul geografic apropiat. O imagine tactică privind traficul include informaţii privind poziţia şi informaţii specifice ale navelor privind toate ţintele detectate de un radar şi afişate pe o hartă electronică de navigaţie şi – în cazul în care este disponibilă – evidenţiate prin informaţiile privind traficul extern, precum informaţiile furnizate de un AIS interior. TTI poate fi un TTI la bordul unei nave sau TTI de coastă, de exemplu într-un centru VTS.

(3)

Informaţiile strategice privind traficul (STI) reprezintă informaţiile care influenţează deciziile pe termen mediu şi lung ale utilizatorilor RIS. O imagine strategică a traficului contribuie la ameliorarea capacităţii de decizie în materie de planificare privind siguranţa şi eficienţa unei călătorii. O astfel de imagine strategică a traficului este produsă într-un centru RIS şi este pusă la dispoziţia utilizatorilor la cerere. O imagine strategică a traficului afişează toate navele corespunzătoare zonei RIS cu caracteristicile, încărcăturile şi poziţiile acestora, înregistrate într-o bază de date şi prezentate într-un tabel sau pe o hartă electronică. Informaţiile strategice privind traficul pot fi furnizate de un centru RIS/VTS sau de un birou.

(1)

Navele prezente într-o zonă RIS trebuie să recurgă la servicii obligatorii şi se recomandă, în măsura în care acest lucru este posibil, să utilizeze informaţiile furnizate de serviciile RIS şi de serviciile conexe.

(2)

Deciziile privind navigaţia şi manevrarea navei constituie responsabilitatea comandantului de navă. Informaţiile furnizate de serviciile RIS nu pot înlocui deciziile luate de comandantul navei.

(3)

În funcţie de nivelul de informaţii disponibile şi de condiţiile impuse de autoritatea competentă, se recomandă ca navele (cu excepţia ambarcaţiunilor de agrement) să fie echipate progresiv cu următoarele elemente (a se vedea capitolul 4.8):

(1)

siguranţa transportului:

(2)

eficienţa transportului:

(3)

protecţia mediului:

—

sectorul logisticii transportului în care beneficiarii operaţiunilor de transport cooperează cu părţile care organizează transportul (de exemplu expeditori, destinatari, încărcători, furnizori, brokeri de navlu, proprietari de flote);

—

sectorul transportului în care părţile care organizează transportul cooperează cu părţile care efectuează transportul (de exemplu, proprietari de flote, operatori de terminale, clienţi);

—

sectorul traficului în care părţile care efectuează transportul (de exemplu comandanţi de nave şi navigatori) cooperează cu părţile care gestionează traficul (de exemplu gestionar de trafic, autorităţi competente).

a)

Asistenţă vizuală pentru navigaţie

b)

Servicii radiotelefonice pe căi navigabile interioare

c)

Serviciu Internet

d)

Serviciu de afişare a hărţilor electronice de navigaţie

a)

Informaţii tactice privind traficul (TTI)

b)

Informaţii strategice privind traficul (STI)

a)

Gestionarea traficului local (servicii de dirijare a traficului – VTS)

b)

Asistenţă pentru navigaţie (NS)

c)

Gestionare ecluze şi poduri (LBM)

4.

a)

Planificarea călătoriei (VP)

b)

Gestionarea transportului (TPM)

c)

Gestionarea intermodală a porturilor şi terminalelor (PTM)

d)

Gestionarea încărcăturii şi flotei (CFM)

6.

7.

8.

(1)

Metodele tradiţionale de furnizare a serviciilor FIS includ, printre altele, materiale vizuale pentru navigaţie, notificările transmise comandantului de navă pe suport din hârtie, notificări transmise către ecluze prin radio şi telefonie fixă. Telefonia mobilă pe bază de tehnologie GSM a adăugat noi posibilităţi de comunicare vocală şi de transmisie a datelor, dar această tehnologie nu este disponibilă în orice locaţie şi în orice moment. Serviciile FIS concepute pentru căile navigabile pot fi furnizate prin

Prezentul capitol tratează aceste trei categorii de servicii FIS. În principal, acestea sunt fondate pe situaţia actuală, dar notificările transmise comandantului de navă, de exemplu, vor putea fi trimise în viitor şi prin serviciile ENC.

(2)

Tabelul 4.6 prezintă tipurile de informaţii privind şenalele navigabile.

(3)

Informaţiile privind şenalele navigabile conţin informaţii statice şi dinamice, precum şi informaţii urgente privind şenalele navigabile. Informaţiile statice şi dinamice trebuie comunicate în baza unui program. Informaţiile urgente trebuie actualizate frecvent şi/sau trebuie comunicate în timp real (de exemplu prin VHF vocal sau schimb de date electronice, Internet, WAP).

(4)

Informaţiile privind siguranţa pe şenalele navigabile trebuie furnizate de sau în numele autorităţii competente.

(5)

Informaţiile privind şenalele navigabile în cazul unei zone fluviale internaţionale trebuie furnizate de un singur punct de diseminare care dispune de date furnizate de autorităţile competente vizate.

(6)

Autoritatea competentă trebuie să certifice datele furnizate privind siguranţa.

(7)

Valorile trebuie însoţite de indicarea gradului de precizie de care acestea dispun.

(8)

Serviciile de informaţii privind şenalele navigabile trebuie să utilizeze sisteme aprobate de comunicare (de exemplu notificări transmise comandanţilor de nave prin Internet sau prin VHF) şi, pe cât posibil, să fie adaptate.

(9)

Pentru a permite navigaţia radar în condiţii de vizibilitate redusă, şenalul navigabil trebuie echipat cu geamanduri şi balize prevăzute cu reflectoare radar şi, de asemenea, pilonii podurilor trebuie prevăzuţi cu astfel de reflectoare radar. Echiparea şenalului navigabil pentru navigaţia radar intră în cadrul responsabilităţilor de infrastructură privind reflectoarele radar pentru asistarea navigaţiei. Această responsabilitate este legată de serviciile RIS, fără să fie inclusă în acestea. În consecinţă, nu este tratată în aceste directive RIS.

(1)

Serviciul radiotelefonic pe şenalele navigabile permite stabilirea unei comunicări radio în scopuri specifice, prin utilizarea şenalelor convenite anterior şi a unei proceduri operaţionale stabilite (categorii de servicii). Serviciul radiotelefonic include cinci categorii de servicii:

Din aceste cinci categorii, doar primele trei sunt importante pentru serviciile RIS. Serviciul radiotelefonic facilitează comunicarea directă şi rapidă între comandanţii de nave, autorităţile căilor navigabile şi autorităţile portuare. Acest serviciu este cel mai adecvat pentru informaţiile necesare în situaţii de urgenţă, întrucât funcţionează în timp real.

(2)

Serviciul radiotelefonic respectă următoarele reglementări:

(3)

În categoriile de servicii de la navă la navă, de informaţii nautice şi de la navă la autorităţi portuare, notificările transmise ar trebui să vizeze doar siguranţa vieţii umane şi manevrarea şi siguranţa navelor.

(4)

Se recomandă furnizarea informaţiilor privind şenalele navigabile pe cale vocală în categoria de servicii de informaţii nautice (mal/navă) în următoarele situaţii:

(5)

Informaţiile urgente şi dinamice care trebuie comunicate prin radiofonie ar putea viza, de exemplu:

(6)

Zona RIS ar trebui să fie acoperită în totalitate de numărul staţiilor VHF de bază pentru informaţii nautice.

(7)

În categoria de servicii de informaţii nautice, informaţiile pot fi transmise „tuturor utilizatorilor” sub formă de:

(8)

Operatorul din centrul RIS trebuie să fie în măsură să răspundă, la cerere, unor întrebări specifice adresate de comandanţii de nave şi să primească rapoarte de la aceştia.

(1)

Se recomandă utilizarea unui serviciu Internet pentru următoarele tipuri de informaţii privind şenalele navigabile:

Informaţiile menţionate mai sus vor fi furnizate prin intermediul unor notificări transmise comandanţilor de nave sau prin ECDIS interior pentru căile navigabile din clasa Va şi superioară.

(2)

Pentru notificările transmise comandanţilor de nave, se va utiliza o terminologie standard pentru a permite o traducere uşoară sau automată în alte limbi.

(3)

În cadrul unei reţele dense şi/sau extinse de căi navigabile, informaţiile dinamice pot fi organizate în baze interactive de date (sistem de gestionare a conţinutului) pentru a facilita accesul la date.

(4)

Pe lângă prezentarea Internet, notificările transmise comandanţilor de nave pot fi trimise prin

(5)

În vederea facilitării planificării traseului de către comandantul de navă, la cererea utilizatorului, orice informaţie privind şenalul navigabil necesară pentru efectuarea unui traseu, de la portul de plecare şi până la portul de destinaţie, poate fi prezentată pe o singură pagină.

(6)

Notificările transmise comandanţilor de nave prin Internet sau prin schimb de date între autorităţi trebuie să respecte un format prestabilit pentru a permite traducerea automată în alte limbi.

(7)

Se vor respecta cerinţele specificaţiilor tehnice pentru mesajele transmise comandanţilor de nave definite în directiva RIS.

(1)

Hărţile electronice de navigaţie (ENC), în calitate de mijloc de prezentare a informaţiilor privind şenalele navigabile, trebuie să respecte cerinţele specificaţiilor tehnice ale ECDIS interior definite în directiva RIS.

(2)

Hărţile utilizate de ECDIS interior trebuie să furnizeze cele mai recente informaţii.

(3)

Dacă se intenţionează utilizarea ENC în modul de navigaţie al ECDIS interior, ENC trebuie să afişeze cel puţin geo-obiectele privind siguranţa. Autoritatea competentă trebuie să verifice informaţiile privind siguranţa informaţiilor afişate de ENC.

(4)

Se recomandă includerea tuturor geo-obiectelor din catalogul de obiecte al specificaţiilor tehnice ale ECDIS interior în ENC.

(5)

Se recomandă menţionarea adâncimii apei pe ENC (linia nivelului apei). Adâncimile apei pot fi legate de un nivel predefinit al apei sau de nivelul real al apei.

(a)

sub forma unei informaţii tactice privind traficul (TTI), cu ajutorul radarului şi – dacă este posibil – cu ajutorul unui sistem de urmărire şi localizare a navelor, precum AIS interior cu hărţi electronice de navigaţie complementare;

(b)

sub forma unei informaţii strategice privind traficul (STI) cu ajutorul unui sistem electronic de raportare a navelor (de exemplu o bază de date conţinând informaţii privind nava şi încărcătura, rapoarte întocmite de VHF sau alte mijloace de comunicare mobilă – voce şi date).

(1)

Navele trebuie echipate cu dispozitive radar pentru a monitoriza toate celelalte nave aflate în imediata apropiere a comandantului de navă în condiţii de vizibilitate redusă.

(2)

La bord, o imagine tactică a traficului [capitolul 2.11 alineatul (2)] ar trebui îmbunătăţită cel puţin prin afişarea informaţiilor radar şi – dacă acestea sunt disponibile – a unor informaţii privind navele AIS interior pe o hartă electronică de navigaţie (ENC).

(3)

Afişarea integrată trebuie să corespundă cerinţelor pentru modul de navigaţie formulate în specificaţiile tehnice pentru ECDIS interior definite în directiva RIS.

(4)

În modul de navigaţie al ECDIS interior, poziţia navei trebuie dată de un sistem continuu de poziţionare a cărui precizie este în conformitate cu cerinţele de siguranţă pentru navigaţie.

(5)

Utilizarea unui sistem de urmărire şi localizare a navelor (precum AIS interior), în calitate de senzor complementar de poziţie pentru detectarea navelor din jur, trebuie să respecte cerinţele specificaţiilor tehnice prevăzute pentru astfel de sisteme definite în directiva RIS. Informaţiile privind navele trebuie reprezentate pe imaginea tactică a traficului şi alte informaţii suplimentare privind navele trebuie să fie disponibile.

(6)

Informaţiile tactice privind traficul la ţărm sunt utilizate, de asemenea, pentru gestionarea traficului local (de exemplu centre VTS) (capitolul 5.3.1).

(1)

Informaţiile strategice privind traficul [capitolul 2.11 alineatul (3)] trebuie asigurate atunci când se impune o monitorizare permanentă a situaţiei traficului în zona RIS pentru deciziile pe termen mediu şi lung (de exemplu gestionarea în regim de urgenţă în caz de inundaţii şi gheaţă).

(2)

Informaţiile strategice privind traficul pot fi utile pentru următoarele servicii:

(3)

Pentru informaţiile strategice, autoritatea competentă va instala un sistem de raportare a navelor (de exemplu conectat la un centru RIS). Sistemul vizează colectarea, verificarea şi diseminarea datelor raportate.

(4)

STI trebuie transmisă utilizatorilor RIS (capitolul 2.10) la cerere [capitolul 5.5 alineatul (7)] luând în considerare reglementările privind confidenţialitatea datelor.

(5)

Datele privind navele şi încărcătura trebuie înregistrate într-o bază de date. Baza de date poate fi populată cu:

(6)

Rapoartele transmise de vasele de navigaţie interioară trebuie să respecte cerinţele specificaţiilor tehnice pentru raportarea electronică a navelor definite în directiva RIS.

(7)

Tabelul 5.2.3 oferă un exemplu pentru o posibilă compunere a seturilor de date pentru diferite servicii precum operarea ecluzelor şi podurilor, asistenţă pentru atenuarea catastrofelor sau operarea terminalelor.

Tabelul 5.2.3

Model de raportare a navelor

(8)

O imagine strategică a traficului la mal poate fi limitată la anumite tipuri de nave (de exemplu nave extrem de mari, nave care transportă mărfuri periculoase, transporturi speciale şi remorcări speciale).

(9)

Este necesară asigurarea schimbului de date între autorităţile învecinate. În cazul autorităţilor învecinate din statele membre care intră sub incidenţa directivei RIS, schimbul de date trebuie realizat pe cale electronică. În alte situaţii şi în funcţie de navele implicate, acesta trebuie să se realizeze prin telefon, fax, e-mail sau schimb electronic de date.

(1)

Se face referire la orientările VTS interior ale organizaţiei IALA (capitolul 1 nr. 3.a).

(2)

Se recomandă înfiinţarea unui centru VTS pentru gestionarea traficului local cu ajutorul unei imagini tactice a traficului la mal (capitolul 2.11), pentru siguranţa navigaţiei în situaţii locale dificile şi pentru protejarea populaţiei umane şi a infrastructurii din apropiere împotriva eventualelor pericole cauzate de navigaţie. Se pune accent pe organizarea traficului. Situaţiile locale dificile pot include:

(3)

Imaginea tactică a traficului (TTI) se produce prin colectarea unor imagini radar la mal şi a unor informaţii privind urmărirea şi localizarea navelor şi afişarea informaţiilor privind navele pe un ECDIS interior pe baza specificaţiilor tehnice pentru ECDIS interior şi a sistemelor interioare de urmărire şi localizare a navelor definite în directiva RIS. Pentru porţiuni lungi de râu şi un trafic intens, TTI pot fi ameliorate prin urmărirea obiectivelor.

(1)

Serviciile RIS trebuie să optimizeze fluxul traficului:

(2)

Un sistem de urmărire şi localizare a navelor prevăzut cu o bază de date şi mijloace adecvate de comunicare (de exemplu, VHF, GSM – voce şi date) (capitolul 5.2.3) permite îmbunătăţirea programării ecluzelor şi podurilor.

(1)

Asistenţa pentru atenuarea catastrofelor vizează înregistrarea datelor privind navele şi transportul la începutul unei călătorii într-un centru RIS şi actualizează datele din timpul unei călătorii. În eventualitatea unui accident, centrul RIS transmite datele serviciilor de urgenţă.

(2)

În funcţie de evaluarea riscurilor (tabelul 6.4 punctul B.2.a), un serviciu de atenuare a catastrofelor poate înregistra numai anumite tipuri de nave şi de convoaie [capitolul 5.2.3 alineatul (8)] sau toate navele.

(3)

Comandantului de navă îi revine sarcina de a raporta datele solicitate (tabelul 5.2.3).

(4)

Se recomandă instalarea unui sistem de raportare a navelor cu o bază de date şi mijloace adecvate de comunicare (a se vedea capitolul 5.2.3).

(5)

Poziţia şi direcţia de navigare trebuie raportate:

(1)

Aplicaţiile logistice ale RIS includ:

(2)

Planificarea călătoriei constituie o responsabilitate ce revine comandantului şi proprietarului de navă. Planificarea călătoriei include atât planificarea încărcării şi pescajul navei, cât şi planificarea ETA şi a eventualelor operaţiuni de încărcare sau descărcare în timpul călătoriei. RIS trebuie să sprijine planificarea călătoriei prin:

(3)

Gestionarea transportului vizează organizarea lanţului de transport în afara zonei de navigaţie de către brokeri de navlu şi gestionari ai calităţii transportului. Aceasta vizează:

(4)

Autorităţile competente trebuie să-şi conceapă sistemele de informaţii, astfel încât fluxul de date între partenerii sectorului public şi sectorului privat să devină posibil. Se vor folosi standardele şi specificaţiile tehnice în conformitate cu capitolul 1 alineatul (3) literele (e)-(j).

(5)

Comunicarea şi schimbul de informaţii între partenerii sectorului privat şi sectorului public în RIS pentru aplicaţiile logistice trebuie să se desfăşoare în conformitate cu procedurile şi specificaţiile tehnice convenite pentru RIS.

(6)

Autorităţile competente trebuie să asigure mijloace suficiente pentru aplicaţiile logistice, în limita posibilităţilor lor, precum:

Autorităţile competente trebuie să indice structura datelor folosite proiectanţilor de aplicaţii.

(7)

Confidenţialitatea schimbului de date într-un serviciu RIS trebuie asigurată în conformitate cu articolul 9 din directiva RIS. În situaţiile în care informaţiile logistice sunt furnizate de sisteme operate de o autoritate competentă, această autoritate trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura protecţia confidenţialităţii informaţiilor comerciale. În cazul în care datele confidenţiale sunt furnizate unor terţi, se vor lua în considerare regulamentele privind confidenţialitatea datelor.

(a)

gestionarea frontierelor (de exemplu controlul persoanelor care intră pe un teritoriu de către serviciile de imigrare, vamă);

(b)

respectarea cerinţelor privind siguranţa traficului;

(c)

respectarea cerinţelor privind protecţia mediului.

(1)

Autoritatea competentă are responsabilitatea – în măsura în care RIS vizează traficul – de a planifica, de a institui şi de a dispune finanţarea serviciilor RIS. În cazul serviciilor RIS existente, autoritatea competentă are responsabilitatea de a schimba destinaţia acestora în cazul în care situaţia impune acest lucru.

(2)

În cazul în care două sau mai multe guverne sau autorităţi competente deţin interese comune privind instituirea unui RIS într-o anumită zonă, acestea pot decide să dezvolte un serviciu RIS comun.

(3)

Se impune acordarea unei atenţii deosebite posibilităţilor de monitorizare şi de menţinere a nivelului dorit de fiabilitate şi disponibilitate a serviciilor RIS.

(4)

În momentul planificării serviciilor RIS, autoritatea competentă respectivă trebuie:

a)

Condiţii hidrografice, hidrologice şi meteorologice

b)

Starea căii navigabile

de exemplu dimensiuni ale căilor navigabile (ecluze, poduri, şenale navigabile), vizibilitatea de-a lungul şenalelor navigabile, restricţii specifice (curbe, pasaje înguste, bancuri de aluviuni, poduri înguste şi joase), sisteme de navigaţie, strâmtori, ore de operare a ecluzelor

c)

Situaţia actuală şi viitoare a traficului şi a transportului

număr de pasageri, tone de încărcătură, tipul încărcăturii, compoziţia flotei

d)

Numărul, tipul şi impactul accidentelor, inclusiv analiza accidentelor

e)

Situaţia juridică

autorităţi, reglementări privind incidentele/accidentele

f)

Gestionare regională şi situaţia organizaţională

de exemplu operatori de ecluze, societăţi responsabile de porturi şi de terminale

g)

Sisteme RIS existente

h)

Alte probleme în regiune

de exemplu întârzieri

2.

Obiective a se vedea capitolul 4.3

3.

Atribuţii a se vedea capitolul 4.4

4.

Servicii şi funcţii care urmează a fi furnizate a se vedea capitolele 4.5 şi 4.6

5.

6.

7.

a)

Proiectarea pe bază funcţională

funcţii externe şi interne care depind de situaţia locală

b)

Traducerea proiecţiei funcţionale în proiecţie tehnică (sisteme)

c)

Definirea echipamentului necesar la bord şi la mal

a)

Evaluarea riscurilor

de exemplu tipuri de riscuri şi evaluarea riscurilor pe bază comparativă

b)

Eficienţa transportului prin analiza costurilor/beneficiilor

reducerea orelor de aşteptare pentru nave, grad ridicat de fiabilitate, durată redusă a călătoriei, costul incidentelor şi accidentelor şi al întârzierilor

c)

Studiul impactului asupra mediului

dacă este cazul, pentru zone urbane şi pentru fluvii

a)

Responsabilitate juridică şi cadrul legislativ regional

b)

Autoritatea competentă pentru planificare şi construcţie

c)

Autoritatea RIS pentru exploatare

autoritatea care îndeplineşte această atribuţie

d)

Infrastructură şi personal

eventual, automatizare totală, aspecte privind formarea profesională

(1)

Tabelul 7 oferă o prezentare generală a unei posibile dezvoltări progresive a diverselor componente ale serviciilor RIS.

(2)

În anumite situaţii, ca urmare a parametrilor extrem de variabili, recomandările generale privind soluţiile RIS pentru anumite situaţii nu sunt posibile.

(1)

Armonizarea serviciilor RIS este necesară întrucât:

(2)

Serviciile RIS sunt dezvoltate şi operate în conformitate cu standardele şi specificaţiile tehnice convenite, precum:

(3)

Specificaţiile tehnice trebuie elaborate în conformitate cu specificaţiile aplicabile navigaţiei maritime pentru a permite traficul mixt în estuarele râurilor/comerţul maritim-fluvial.

(4)

Organizaţiile internaţionale deja implicate în standardizarea maritimă trebuie sesizate pentru a lua în considerare progresele standardizării din sectorul căilor navigabile, precum:

(5)

Aceste organizaţii trebuie invitate să participe şi să coopereze pentru dezvoltarea şi actualizarea standardelor şi specificaţiilor tehnice (cum este cazul în prezent).

(6)

Organismele internaţionale precum CEE/ONU; Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin, Comisia Dunării şi alte organisme similare din alte zone ale lumii sunt invitate fie să adopte, fie să recomande specificaţiile tehnice definite în directiva RIS.

(7)

Guvernele naţionale sunt invitate să certifice echipamentele fabricate în conformitate cu specificaţiile tehnice definite în directiva RIS.

(8)

Guvernele naţionale sunt invitate să stabilească relaţii bilaterale şi multilaterale pentru a atinge cel mai ridicat nivel de armonizare.

1.

1.1.

1.2.

1.3.

1.3.1.

1.3.2.

1.3.3.

1.4.

1.4.1.

1.4.1.1.

1.4.1.2.

1.4.1.3.

1.4.2.

1.4.2.1.

1.4.2.2.

1.4.2.3.

1.4.3.

1.4.3.1.

1.4.3.2.

1.4.3.3.

1.5.

1.6.

1.6.1.

1.6.2.

1.6.3.

1.6.4.

1.7.

1.8.

1.9.

1.9.1.

1.9.2.

1.9.3.

1.10.

2.

2.1.

2.2.

2.3.

2.3.1.

2.3.2.

2.3.2.1.

2.3.2.2.

2.3.2.3.

2.3.2.4.

2.3.3.

2.3.4.

2.3.5.

2.3.6.

2.3.7.

2.3.8.

2.4.

2.4.1.

2.4.2.

2.4.3.

2.4.4.

2.4.4.1.

2.4.4.2.

Apendicele A:

Apendicele B:

Apendicele C:

Apendicele D: