ISSN 1830-3625

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 97

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 50
12 aprilie 2007


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

 

Regulamentul (CE) nr. 387/2007 al Comisiei din 11 aprilie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

1

 

*

Regulamentul (CE) nr. 388/2007 al Comisiei din 11 aprilie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1622/2000 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole și de stabilire a unui cod comunitar al practicilor și tratamentelor oenologice

3

 

*

Regulamentul (CE) nr. 389/2007 al Comisiei din 11 aprilie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1622/2000 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole și de stabilire a unui cod comunitar al practicilor și tratamentelor oenologice

5

 

*

Regulamentul (CE) nr. 390/2007 al Comisiei din 11 aprilie 2007 de impunere a unei taxe antidumping provizorii pe importurile de peroxosulfați (persulfați) originari din Statele Unite ale Americii, Republica Populară Chineză și Taiwan

6

 

*

Regulamentul (CE) nr. 391/2007 al Comisiei din 11 aprilie 2007 de stabilire a unor reguli detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului în ceea ce privește cheltuielile suportate de statele membre în punerea în aplicare a sistemelor de monitorizare și control privind politica comună în domeniul pescuitului

30

 

 

Regulament (CE) nr. 392/2007 al Comisiei din 11 aprilie 2007 de stabilire a coeficientului de atribuire pentru eliberarea de licențe aplicat în perioada 2-6 aprilie 2007 produselor de import din zahăr în cadrul contingentelor tarifare și al acordurilor preferențiale

39

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2007/21/CE a Comisiei din 10 aprilie 2007 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în ceea ce privește datele de expirare pentru includerea în anexa I a substanțelor active azoxistrobin, imazalil, kresoxim-metil, spiroxamină, azimsulfuron, prohexadion-calciu și fluroxypyr ( 1 )

42

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Comisie

 

 

2007/226/CE

 

*

Decizia Comisiei din 11 aprilie 2007 privind prelungirea perioadei de introducere pe piață a produselor biocide care conțin anumite substanțe active neexaminate în cursul programului de lucru de 10 ani menționat la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2007) 1545]

47

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Directiva 2007/19/CE a Comisiei din 30 martie 2007 de modificare a Directivei 2002/72/CE privind materialele și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare și a Directivei 85/572/CEE a Consiliului de stabilire a listei de simulanți utilizați pentru testarea migrării constituenților materialelor și obiectelor din material plastic care vin în contact cu produsele alimentare (JO L 91, 31.3.2007)

50

 

*

Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 372/2007 al Comisiei din 2 aprilie 2007 de stabilire a limitelor de migrare provizorii pentru plastifianții utilizați în garnituri de etanșare ale capacelor, destinate să vină în contact cu produsele alimentare (JO L 92, 3.4.2007)

70

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 387/2007 AL COMISIEI

din 11 aprilie 2007

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de import pentru fructe și legume (1), în special articolul 4 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3223/94 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 12 aprilie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 386/2005 (JO L 62, 9.3.2005, p. 3).


ANEXĂ

la Regulamentul Comisiei din 11 aprilie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

(Cod NC)

Codul țărilor terțe (1)

Suma forfetară la import

0702 00 00

MA

104,8

TN

143,7

TR

158,1

ZZ

135,5

0707 00 05

JO

171,8

TR

67,0

ZZ

119,4

0709 90 70

MA

69,8

TR

77,1

ZZ

73,5

0709 90 80

IL

84,1

ZZ

84,1

0805 10 20

EG

48,8

IL

51,4

MA

45,1

TN

55,3

TR

74,9

ZZ

55,1

0805 50 10

IL

65,6

TR

68,4

ZZ

67,0

0808 10 80

AR

85,0

BR

80,2

CA

124,4

CL

89,4

CN

82,4

NZ

122,4

US

118,1

UY

68,4

ZA

94,3

ZZ

96,1

0808 20 50

AR

78,7

CL

104,4

ZA

87,1

ZZ

90,1


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/3


REGULAMENTUL (CE) NR. 388/2007 AL COMISIEI

din 11 aprilie 2007

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1622/2000 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole și de stabilire a unui cod comunitar al practicilor și tratamentelor oenologice

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (1), în special articolul 46 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Secțiunea A a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 prevede la punctul 3 posibilitatea derogării de la nivelul total maxim de anhidridă sulfuroasă atunci când acest lucru este necesar în lumina condițiilor de climă.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei (2) stabilește anumite norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, în special cu privire la conținuturile totale maxime de anhidridă sulfuroasă la vinuri. În special, articolul 19 alineatul (4) prevede stabilirea, în anexa XIIa la regulamentul menționat, a listei cazurilor în care statele membre pot autoriza, în lumina condițiilor de climă, creșterea conținuturilor totale maxime de anhidridă sulfuroasă mai mici de 300 de miligrame pe litru cu un maxim de 40 de miligrame pe litru.

(3)

Prin scrisoarea din 12 ianuarie 2007, guvernul german a solicitat să poată autoriza, pentru vinurile din recolta 2006 produse pe teritoriul regiunilor Baden-Wurtemberg, Bavaria, Hessa și Renania-Palatinat, o creștere a conținuturilor totale maxime de anhidridă sulfuroasă mai mici de 300 de miligrame pe litru cu 40 de miligrame pe litru, ca urmare a condițiilor de climă deosebit de defavorabile. Ar trebui să se dea curs acestei cereri.

(4)

Conform rapoartelor științifice furnizate de autoritățile germane competente, cantitățile de anhidridă sulfuroasă necesare pentru a asigura buna vinificare și buna conservare a vinurilor și caracterul adecvat al introducerii pe piață al acestora trebuie să fie crescute peste nivelul maxim admisibil în mod obișnuit. Această măsură temporară reprezintă singura opțiune disponibilă pentru utilizarea strugurilor afectați de aceste condiții de climă defavorabile pentru producția de vinuri care să poată fi introduse pe piață.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 trebuie modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a vinului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa XIIa la Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 179, 14.7.1999, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(2)  JO L 194, 31.7.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2030/2006 (JO L 414, 30.12.2006, p. 40).


ANEXĂ

„ANEXA XIIa

Creșterea conținutului total maxim de anhidridă sulfuroasă atunci când condițiile de climă fac necesar acest lucru

(Articolul 19)

 

Anul

Statul membru

Zona sau zonele viticole

Vinurile în cauză

1.

2000

Germania

Toate zonele viticole de pe teritoriul german

Toate vinurile obținute din strugurii recoltați în anul 2000

2.

2006

Germania

Zonele viticole din regiunile Baden-Wurtemberg, Bavaria, Hessa și Renania-Palatinat

Toate vinurile obținute din strugurii recoltați în anul 2006”


12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/5


REGULAMENTUL (CE) NR. 389/2007 AL COMISIEI

din 11 aprilie 2007

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1622/2000 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole și de stabilire a unui cod comunitar al practicilor și tratamentelor oenologice

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (1), în special articolul 46 alineatul (1) litera (b),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei (2) stabilește anumite condiții pentru folosirea substanțelor autorizate de Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. În special, anexa IXa prevede că dicarbonatul de dimetil se utilizează înainte de îmbutelierea vinului. Traducerea termenului „îmbuteliere” și semnificația sa diferită în anumite limbi au condus la interpretări divergente în ceea ce privește domeniul de aplicare al acestei dispoziții de către agenții economici și autoritățile de control.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei din 29 aprilie 2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole (3) definește la articolul 7 termenul „îmbuteliere” pentru aplicarea sa.

(3)

Pentru a asigura o interpretare uniformă a dispozițiilor aplicabile pentru utilizarea dicarbonatului de dimetil, definiția termenului „îmbuteliere” dată în Regulamentul (CE) nr. 753/2002 ar trebui folosită pentru clarificarea dispozițiilor din Regulamentul (CE) nr. 1622/2000. Anexa IXa la Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 ar trebui modificată în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a vinurilor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prima liniuță de la alineatul al doilea din anexa IXa la Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 se înlocuiește cu următorul text:

„—

Adaosul trebuie efectuat numai cu puțin timp înainte de îmbuteliere, care este definită ca fiind condiționarea produsului în cauză în vederea comercializării, în recipiente având capacitatea maximă de 60 de litri.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 179, 14.7.1999, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(2)  JO L 194, 31.7.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2030/2006 (JO L 414, 30.12.2006, p. 40).

(3)  JO L 118, 4.5.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2016/2006 (JO L 384, 29.12.2006, p. 38).


12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/6


REGULAMENTUL (CE) NR. 390/2007 AL COMISIEI

din 11 aprilie 2007

de impunere a unei taxe antidumping provizorii pe importurile de peroxosulfați (persulfați) originari din Statele Unite ale Americii, Republica Populară Chineză și Taiwan

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din țări care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (regulamentul de bază), în special articolul 7,

întrucât:

A.   PROCEDURĂ

1.   Inițiere

(1)

La 31 mai 2006, Comisia a primit o plângere privind peroxosulfații (persulfați) originari din Statele Unite ale Americii (SUA), Republica Populară Chineză (RPC) și Taiwan, înaintată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către CEFIC (Consiliul European al Federațiilor din Industria Chimică) (reclamantul) în numele producătorilor reprezentând 100 % din totalul producției de persulfați a Comunității.

(2)

Plângerea vizată conținea probe de dumping și prejudicii materiale rezultând din acestea care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

La 13 iulie 2006, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

2.   Părțile vizate de procedură

(4)

Comisia a informat în mod oficial producătorii comunitari reclamanți, producătorii exportatori din SUA, RPC și Taiwan, importatorii, comercianții, utilizatorii, furnizorii și asociațiile cunoscute ca fiind vizate, precum și reprezentanți ai SUA, RPC și Taiwan despre inițierea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de inițiere.

(5)

Pentru a permite producătorilor exportatori din RPC, în cazul în care doresc, să înainteze o cerere pentru tratamentul corespunzător unei economii de piață (TEP) sau pentru tratamentul individual (TI), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor exportatori chinezi cunoscuți ca fiind vizați și altor producători exportatori chinezi care s-au făcut cunoscuți în decursul termenelor-limită fixate în avizul de inițiere. Șase producători exportatori, împreună cu companiile de vânzări asociate, atunci când a fost cazul, au solicitat TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau TI, dacă ancheta a stabilit că nu îndeplinesc condițiile pentru TEP.

(6)

Având în vedere numărul aparent mare de producători exportatori din RPC, Comisia a indicat în avizul de inițiere că pot fi utilizate eșantioane în anchetă pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă prelevarea de eșantioane este necesară și, în cazul afirmativ, de a selecta o mostră, toți producătorii exportatori din RPC au fost rugați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile acestora legate de produsul vizat pe parcursul anului calendaristic 2005.

(8)

Dat fiind că numai șase producători exportatori au cooperat la anchetă, s-a decis că prelevarea de eșantioane nu este obligatorie.

(9)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte companii care s-au făcut cunoscute în decursul termenelor-limită fixate în avizul de inițiere. S-au primit răspunsuri de la șase producători exportatori din RPC, doi din SUA și unul din Taiwan și de la un producător din țara analoagă, Turcia. De asemenea, s-au primit răspunsuri complete la chestionare de la doi producători din Comunitate, iar doi importatori au cooperat prin prezentarea unui răspuns la chestionar. Mai mult, nici unul dintre utilizatori nu a răspuns la chestionar și nici un alt utilizator nu a furnizat Comisiei alte informații și nu s-a făcut cunoscut pe parcursul prezentei anchete.

(10)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității și a efectuat verificări la sediul următoarelor companii:

(a)

Producători din Comunitate

Degussa Initiators GmbH&Co. KG, Pullach, Germania

RheinPerChemie GmbH, Hamburg, Germania

(b)

Producători exportatori din RPC

Degussa-AJ (Shanghai) Initiators Co., Ltd, Shanghai și compania comercială asociată Shanghai AJ Import and Export Co., Ltd, Shanghai

ABC Chemicals (Shanghai) Co., Ltd, Shanghai și compania comercială asociată Siancity Xiamen Co., Ltd, Xiamen

Hebei Jiheng Group Co., Ltd, Hengshui

Hebei Yatai Electrochemistry Co., Ltd, Wang Jia Jing

Shaanxi Baohua Technologies Co., Ltd, Baoji

Shangyu Jiehua Chemical Co., Ltd, Shangyu

(c)

Producători exportatori din SUA

E.I. DuPont De Nemours, Wilmington, Delaware

FMC Corporation, Tonawanda, New York

(d)

Comerciant asociat din Elveția

DuPont De Nemours International SA, Geneva

(e)

Producători exportatori din Taiwan

San Yuan Chemical Co., Ltd, Chiayi.

(11)

Având în vedere nevoia de a stabili o valoare normală pentru producătorii exportatori pentru care TEP poate să nu fie acordat, a avut loc o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor dintr-o țară analoagă, Turcia în cazul de față, la sediul următoarei companii:

Producător din Turcia

Ak-kim Kimya Sanayi Ve Ticaret A.Ș., Istanbul.

3.   Perioadă de anchetă și perioadă luată în considerare

(12)

Ancheta de dumping și prejudiciu a cuprins perioada de la 1 iulie 2005 până la 30 iunie 2006 („perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru stabilirea prejudiciului a cuprins perioada de la 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul perioadei de anchetă (perioadă luată în considerare).

B.   PRODUS VIZAT ȘI PRODUS SIMILAR

1.   Produs vizat

(13)

Produsul vizat este peroxosulfat (persulfat) originar din SUA, RPC și Taiwan (produs vizat). Produsul vizat este, în mod normal, declarat cu codurile NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80 (coduri NC în vigoare de la 1 ianuarie 2007).

(14)

Persulfații sunt săruri albe, cristaline, inodore, care cuprind patru tipuri principale: persulfat de amoniu (NH4)2S2O8, persulfat de sodiu (Na2S2O8), persulfat de potasiu (K2S2O8) și monopersulfat de potasiu (2KHSO5 * KHSO4 * K2SO4).

(15)

Produsul vizat este folosit ca inițiator sau ca agent de oxidare într-un număr de aplicații. Unele exemple includ folosirea sa ca inițiator de polimerizare în producerea de polimeri, ca agent de gravare în producerea de plăci cu circuite imprimate, în preparatele cosmetice pentru păr, în descleierea textilelor, în fabricarea hârtiei, ca substanță de curățat dantura și ca dezinfectant.

(16)

Un producător exportator din SUA a cerut ca monopersulfatul de potasiu (KMPS) să nu fie considerat ca parte a aceluiași produs, pe motiv că are o compoziție chimică diferită și o structură diferită, întrebuințări finale diferite și clienți diferiți. S-a mai pretins, de asemenea, ca substanța să fie vândută la niveluri de preț diferite de cele ale celorlalte tipuri de produs.

(17)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că, în ciuda diferențelor de formule chimice și a întrebuințărilor parțial distincte, diferitele tipuri ale produsului vizat au toate în comun aceleași caracteristici chimice și tehnice de bază și pot fi folosite în aceleași scopuri de bază. Este cunoscut faptul că nu toate tipurile sunt utilizate pentru toate aplicațiile, dar s-a descoperit că toate sunt interschimbabile, cel puțin pentru unele dintre aplicațiile cele mai importante. În ceea ce privește diferitele niveluri de preț, trebuie reamintit faptul că acesta în sine nu este determinant pentru a stabili dacă mai multe tipuri de produs constituie un singur produs. Deoarece s-a constatat că toate cele patru tipuri aveau caracteristici similare și întrebuințări finale comune, acest argument a trebuit să fie respins. Prin urmare, se consideră provizoriu că toate cele patru tipuri constituie un singur produs pentru scopul acestei proceduri.

2.   Produs similar

(18)

Ancheta a arătat că aceste caracteristici fizice și tehnice de bază ale persulfaților produși și vânduți de industria comunitară în cadrul Comunității, ale persulfaților produși și vânduți pe piețele interne ale SUA, RPC și Taiwan și ale persulfaților importați în Comunitate din aceste țări, precum și ale celor produși și vânduți în Turcia, țara analoagă, sunt aceleași și că aceste produse au aceleași întrebuințări.

(19)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că aceste produse sunt asemănătoare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   DUMPING

1.   Metodologie generală

(20)

Metodologia generală expusă mai jos s-a aplicat tuturor producătorilor exportatori cooperanți din SUA și Taiwan, precum și producătorilor exportatori cooperanți chinezi pentru care s-a acordat TEP. Prin urmare, prezentarea concluziilor cu privire la dumping pentru fiecare dintre țările vizate descrie doar chestiuni specifice fiecăreia dintre țările exportatoare.

1.1.   Valoare normală

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi pentru fiecare producător exportator dacă vânzările interne ale produsului vizat către clienți independenți sunt reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări este egal cu sau mai mare decât 5 % din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Comunitate.

(22)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produse vândute pe piața internă de către companii cu vânzări interne totale reprezentative, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(23)

Vânzările pe plan intern ale unui anumit tip de produs erau considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți pe perioada anchetei reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(24)

Comisia a examinat apoi dacă vânzările interne ale fiecărui tip de persulfat vândut pe piața internă în cantități însemnate de către fiecare companie din fiecare dintre țările exportatoare ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest fapt s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile interne către clienți independenți ale fiecărui tip de produs exportat pe piața internă pe durata perioadei de desfășurare a anchetei, după cum urmează.

(25)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal cu sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip, și în care media ponderată a prețului pentru acel tip era egală sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip făcute în timpul PA, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(26)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs reprezenta 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau în care media ponderată a prețului mediu pentru acel tip era mai mică decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern actual, calculat ca media ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip, cu condiția ca aceste vânzări să reprezinte 10 % sau mai mult din totalul volumului de vânzări pentru acel tip de produs.

(27)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru oricare tip de produs reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip, s-a considerat că acesta a fost vândut în cantități insuficiente pentru ca prețul intern să asigure o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale.

(28)

În cazul în care prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător exportator nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a calculat în schimb o valoare normală construită, după cum urmează.

(29)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costurile de fabricare ale fiecărui tip exportat, adaptate acolo unde a fost cazul, a unei cantități acceptabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (SG&A) și a unei marje de profit rezonabile.

(30)

În toate cazurile, SG&A și profitul au fost stabilite în conformitate cu metodele stabilite în articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a examinat dacă SG&A suportate și profitul realizat de către fiecare dintre producătorii exportatori vizați de pe piața internă constituie date fiabile.

1.2.   Preț de export

(31)

În toate cazurile în care produsul vizat a fost exportat către clienți independenți din cadrul Comunității, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(32)

Acolo unde vânzarea la export a fost realizată prin intermediul importatorilor asociați din cadrul Comunității, prețul de export a fost construit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului cu care produsele importate au fost revândute prima dată unui cumpărător independent, adaptate corect pentru toate costurile suportate între importare și revânzare, precum și pe baza unei marje rezonabile pentru SG&A și profituri. În această privință, au fost folosite chiar costurile SG&A ale importatorilor asociați. Marja de profit a fost stabilită pe baza informațiilor disponibile furnizate de către importatorii cooperanți independenți.

(33)

Acolo unde vânzarea la export a fost realizată prin intermediul unui comerciant asociat din afara Comunității, prețul de export a fost stabilit pe baza primului preț de revânzare către clienți independenți din cadrul Comunității.

1.3.   Comparație

(34)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost făcută pe o bază franco uzină.

(35)

În scopul asigurării unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, se ține seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețul și comparabilitatea prețului în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

1.4.   Marjele de dumping

(36)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping au fost stabilite pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale pe tip de produs și media comparată a prețului de export pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(37)

Pentru a determina marja de dumping pentru producătorii exportatori necooperanți, s-a stabilit mai întâi nivelul lipsei de cooperare. În acest scop, volumul exporturilor către Comunitate raportat de către producătorii exportatori cooperanți a fost comparat cu statisticile de import Eurostat echivalente.

(38)

Datorită faptului că nivelul de cooperare în SUA și Taiwan a fost ridicat (aproape 100 %) și deoarece nu a existat niciun motiv pentru a crede că vreunul dintre producătorii exportatori din aceste țări s-a abținut în mod deliberat de la cooperare, s-a considerat adecvată stabilirea marjei de dumping restante pentru oricare dintre producătorii exportatori necooperanți din fiecare dintre țările vizate la nivelul marjei celei mai ridicate impuse unui exportator cooperant.

(39)

În ceea ce privește RPC, nivelul de cooperare evaluat la nivelul țării a fost, de asemenea, foarte ridicat (peste 85 %). Metodologia specifică aplicată pentru a determina marja de dumping la nivelul întregii țări pentru RPC este explicată mai jos.

2.   SUA

2.1.   Valoare normală

(40)

Volumul total al vânzărilor interne în cazul produsului similar a fost reprezentativ pentru ambii producători exportatori cooperanți, după cum reiese din considerentul 21 de mai sus. Astfel, pentru toate tipurile de produs, valoarea normală a fost bazată pe prețurile plătite sau care urmează să fie plătite în cadrul operațiunilor comerciale normale de către clienți independenți din SUA, după cum se explică în considerentele 25 și 26, deoarece aceste vânzări reprezentau în toate cazurile 10 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor pentru acel tip de produs.

2.2.   Preț de export

(41)

Exporturile unuia dintre producătorii exportatori cooperanți au fost făcute direct către clienți independenți din cadrul Comunității. Prin urmare, prețul de export s-a bazat, în cazul acelui exportator, pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul vizat în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(42)

În cazul celuilalt exportator, toate vânzările sale către Comunitate se desfășoară prin intermediul unei companii comerciale asociate din Elveția. Drept urmare, prețul a fost stabilit astfel cum se descrie în considerentul 33.

(43)

Mai mult, o parte semnificativă din vânzările la export ale acestui producător exportator din SUA către Comunitate prin intermediul companiei asociate din Elveția au fost făcute către o companie asociată care a folosit produsul vizat drept materie brută pentru a produce un alt produs care nu este considerat a fi un produs similar în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(44)

Deoarece s-a descoperit că prețurile stabilite pentru tranzacțiile dintre producătorul exportator și compania asociată din cadrul Comunității prin intermediul companiei comerciale asociate din Elveția au fost afectate de relația dintre cele trei companii, nu ne putem baza pe aceste prețuri pentru a determina un preț de export pentru aceste tranzacții.

(45)

Deoarece niciun preț de export nu s-a putut construi în continuare pe baza prețului de revânzare al companiei asociate către clienți independenți, având în vedere faptul că produsul vizat este supus unor transformări substanțiale pentru a ajunge la produsul final fabricat de către compania asociată, toate aceste tranzacții care corespund unei utilizări captive au fost ignorate în determinarea prețului de export.

2.3.   Comparație

(46)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe o bază franco uzină, după cum este descris mai sus, cu ajustări, acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările au fost făcute pentru discounturi, rabaturi, costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare, precum și costurile anexe, credit și taxe de import.

(47)

Pentru vânzările furnizate de un producător exportator prin comerciantul său asociat din Elveția, a fost făcută o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Ajustarea a fost bazată pe mărirea de preț primită de comerciantul asociat din Elveția, dar, în acest calcul, profitul efectiv al comerciantului asociat nu a putut fi folosit, deoarece relația dintre producătorul exportator și comerciantul asociat a afectat în mod semnificativ prețurile de transfer. Astfel, mărirea de preț a fost calculată ca sumă a cheltuielilor SG&A suportate de compania comercială asociată pe durata PA și a unei marje rezonabile pentru profit, care a fost stabilită la 5 % în această etapă, în absența oricărei informații semnificative de la companiile cooperante independente care și-au asumat funcții asemănătoare.

(48)

Unul dintre producătorii exportatori din SUA a pretins un nivel al ajustării comerciale în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (d) din regulamentul de bază, pe motiv că unele dintre vânzările sale interne nu ar fi fost comparabile cu vânzările sale la export din cauza existenței categoriilor de clienți pe piața internă pentru care sunt asumate diferite funcții de către producătorul exportator. Cu toate acestea, ancheta a stabilit că această cerere era nejustificată, în măsura în care compania nu a furnizat dovezi pentru a susține presupusele diferențe în funcții. În plus, așa-zisele diferențe de preț între categoriile invocate nu au fost găsite a fi potrivite pentru tipurile de produs. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

2.4.   Marje de dumping

(49)

Având în vedere că nivelul de cooperare a fost ridicat și că nu a existat niciun motiv pentru a crede că oricare dintre producătorii exportatori s-ar fi abținut în mod deliberat de la cooperare, marja restantă aplicabilă tuturor exportatorilor din SUA a fost stabilită la același nivel cu cel stabilit pentru producătorul exportator cooperant cu cea mai mare marjă de dumping.

(50)

Marjele de dumping, exprimate ca procentaj din prețul CIF de import la frontiera comunitară, înainte de vămuire, sunt, provizoriu, următoarele:

E.I. DuPont De Nemours

28,3 %

FMC Corporation

84,1 %

Toate celelalte companii

84,1 %

3.   China

3.1.   Tratamentul corespunzător economiei de piață (TEP)

(51)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în investigațiile antidumping referitoare la importurile originare din RPC valoarea normală trebuie să fie determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat, pentru acei producători care au întrunit criteriile enunțate în articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(52)

Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, criteriile TEP sunt concis enunțate în continuare:

1.

deciziile și costurile de afaceri apar ca răspuns la semnalele pieței și fără intervenția semnificativă a statului, iar costurile principalelor consumuri reflectă în mod considerabil valorile pieței;

2.

firmele au un set clar de evidențe contabile de bază care sunt revizuite de către un auditor independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate (IAS), și sunt aplicate în toate scopurile;

3.

nu există modificări importante reportate din sistemul anterior care nu este economie de piață;

4.

falimentul și legile de proprietate garantează siguranța și stabilitatea legală; și

5.

operațiunile de schimb valutar sunt realizate la cursurile pieței.

(53)

Șase producători exportatori au solicitat TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere TEP pentru producătorii exportatori înainte de termenul impus. Acolo unde a considerat necesar, Comisia a căutat și a verificat la sediul acestor companii toate informațiile prezentate în aplicațiile TEP. Ancheta a scos la iveală faptul că TEP putea fi acordată numai pentru trei producători exportatori, în timp ce cererea a trebuit să fie respinsă în cazul celorlalți trei producători exportatori. Se remarcă faptul că, pentru unul dintre cei trei producători exportatori cărora li s-a acordat TEP, această decizie este supusă unei examinări mai detaliate a unor informații primite mai târziu care nu au putut fi investigate pe deplin în această etapă, după cum este descris mai jos. Aceste informații, dacă sunt confirmate prin anchetă mai detaliată, ar putea duce la o schimbare semnificativă în situația de fapt pe baza căreia TEP a fost acordat acelei companii, în măsura în care ar putea afecta îndeplinirea criteriului 1. Tabelul următor rezumă hotărârea pentru cele trei companii cărona nu li s-a acordat TEP pe baza fiecăruia dintre cele cinci criterii menționate mai sus:

Companie

Criteriu

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

1

Neîndeplinit

Neîndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

2

Neîndeplinit

Neîndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

3

Neîndeplinit

Neîndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

(54)

Ancheta a arătat în cazul companiilor 1, 2 și 3 de mai sus că acestea nu au întrunit cerințele criteriilor 1, 2 și 3 menționate anterior.

(55)

Adică toate cele trei companii nu au putut demonstra că deciziile lor de afaceri au fost luate ca răspuns la semnalele de pe piață, fără intervenție semnificativă din partea statului.

(56)

Într-adevăr, pentru compania 1 s-a constatat că majoritatea directorilor din Consiliul administrativ, inclusiv președintele, care deține o parte semnificativă din companie, erau aceiași ca și înainte de privatizare și fuseseră numiți de către stat. De asemenea, s-a descoperit că aceștia erau membri ai Partidului Comunist. În plus, compania a fost incapabilă să dovedească efectuarea plății pentru acțiuni în timpul procesului de privatizare. În compania 2, care a fost fondată ca întreprindere cu capital de stat și privatizată în anul 2000, ancheta a arătat că trei membri din personalul administrativ care se aflau pe post înainte de privatizare au fost cei care au condus privatizarea și încă mai dețineau controlul asupra factorilor de decizie din companie. S-a descoperit că acele trei persoane au fost membre ale Partidului Comunist. Mai mult, compania 2 s-a dovedit a fi furnizat informații false cu privire la posesia acțiunilor sale și procesul de privatizare, ascunzând prin aceasta intervenția semnificativă din partea statului. În ceea ce privește compania 3, au existat indicații solide conform cărora capitalul folosit pentru dezvoltarea companiei a fost obținut de la întreprinderile deținute de stat și de colectivitate, administrate de actualul președinte al companiei, iar compania a fost incapabilă să explice și să demonstreze originea de proveniență a capitalului.

(57)

În plus, contabilitățile tuturor celor trei companii nu erau realizate în conformitate cu IAS și s-au descoperit semne grave de neglijență în bilanțul din acele registre.

(58)

În sfârșit, s-a descoperit că distorsiunile reportate din sistemul care nu este economie de piață au afectat costurile pentru ambele companii, în special în ceea ce privește costul drepturilor dobândite de folosire a pământurilor (companiile 1 și 3) sau a bunurilor transferate în timpul privatizării (compania 2).

(59)

În ceea ce privește ceilalți trei producători exportatori cooperanți, s-a concluzionat inițial că se întruneau toate cele cinci criterii în cazul companiilor.

(60)

Totuși, după dezvăluirea către părțile interesate, cărora li s-a oferit oportunitatea de a comenta descoperirile de mai sus, industria comunitară a susținut că la doi dintre cei trei producători exportatori pentru care s-a propus acordarea TEP ar trebui să le fie refuzat TEP (denumite mai jos compania 4 și compania 5).

(61)

S-a presupus, în cazul companiei 4, că a existat o intervenție din partea statului în administrare, precum și în finanțarea companiei.

(62)

În cazul companiei 5, industria comunitară a afirmat că aceasta declarase un număr mai mic al angajaților și punea sub semnul întrebării plata capitalului inițial. Mai punea, de asemenea, sub semnul întrebării pierderile înregistrate de către o companie comercială asociată.

(63)

Cu privire la compania 4, nu a fost posibil să se concluzioneze în această etapă dacă afirmațiile constituiau motive suficiente pentru a refuza acordarea TEP. În timp ce afirmațiile sunt considerate grave, există în prezent o incertitudine cu privire la faptele care subliniază aceste afirmații. Sunt necesare analize aprofundate ale informațiilor furnizate de către companie, precum și anchete suplimentare înainte de a se ajunge la o decizie finală. Date fiind aceste circumstanțe speciale, pentru a nu leza drepturile de apărare ale părților interesate, s-a considerat potrivită acordarea TEP companiei 4 în această etapă și continuarea anchetei cu privire la cererea TEP.

(64)

În ceea ce privește afirmațiile făcute împotriva companiei 5, acestea au fost doar presupuneri. Comisia a verificat informațiile furnizate de către producătorul exportator și a ajuns la concluzia că afirmațiile nu fuseseră întemeiate. Descoperirile Comisiei cu privire la această companie sunt așadar menținute.

(65)

În urma dezvăluirii descoperirilor Comisiei, toate cele trei companii au refuzat TEP, afirmând că hotărârea este incorectă, că întrunesc toate cele cinci criterii TEP și că, prin urmare, ar trebui să li se acorde TEP.

(66)

În special, compania 1 a susținut că a furnizat dovada plății în lichidități pentru acțiuni Comisiei și a negat orice influență din partea statului în procesul de luare a deciziilor. De asemenea, s-a susținut că registrele sale contabile au fost ținute în conformitate cu IAS și costul dreptului de folosire a pământului a fost în conformitate cu valorile pieței.

(67)

Compania 2 a contestat faptul că, calitatea de membru în Partidul Comunist a personalului administrativ de conducere ar trebui să conducă la concluzia existenței unei intervenții din partea statului în procesul de decizie al companiei și a declarat că a furnizat dovezi care susțin plata acțiunilor în timpul procesului său de privatizare. Compania a argumentat în continuare că, în ciuda încălcării unora dintre IAS-uri, registrele sale contabile erau în conformitate cu standardele de contabilitate chinezești.

(68)

Compania 3 a afirmat că, capitalul folosit pentru înființarea companiei își avea originea în alte companii deținute de același acționar, că registrele sale contabile erau în conformitate cu IAS și că prețurile dreptului acesteia de folosire a pământurilor erau similare cu cele ale altor companii din aceeași zonă și prețurilor pieței.

(69)

Aceste comentarii au fost luate în considerare de către Comisie. Cu toate acestea, ele nu au schimbat hotărârea că acestor trei companii trebuie să li se refuze TEP.

(70)

Într-adevăr, compania 1 a susținut numai că extrasele sale de cont bancar nu erau folosite în mod obișnuit în China, dar nu a putut furniza dovezi care să susțină faptul că acțiunile pentru privatizarea sa au fost efectiv plătite. Compania nu a contestat faptul că structura de conducere a companiei era aceeași cu cea de dinainte de privatizare, nici că președintele fusese membru al Partidului Comunist. Nu a fost contestat nici faptul că acționarii principali nu erau reprezentați în Consiliul de conducere. Prin urmare, s-a constatat că nu au existat dovezi suficiente care să justifice faptul că compania nu a fost supusă unei intervenții semnificative din partea statului.

(71)

În plus, nu a fost furnizat nici un element nou pentru a respinge constatările și pentru a susține pretenția că registrele contabile erau în conformitate cu IAS și că costurile de folosire a pământului se încadrau în condițiile pieței.

(72)

Compania 2 a contestat concluzia la care a ajuns Comisia, dar nu a negat faptele pe care se baza aceasta. Cu privire la procesul de privatizare și plata acțiunilor, compania a argumentat că a furnizat probe elocvente, dar nu a indicat faptul că aceste documente erau false, așa cum a recunoscut directorul general în timpul vizitei de verificare. Compania a mai confirmat, de asemenea, că pozițiile-cheie de conducere erau ocupate de membri ai Partidului Comunist.

(73)

În plus, nu a fost invocat nici un element nou pentru a susține că registrele contabile erau în conformitate cu IAS, afirmația companiei fiind doar că acestea erau în conformitate cu standardele de contabilitate chinezești.

(74)

În cazul companiei 3, Comisia a continuat să pună la îndoială originea capitalului companiei. Într-adevăr, compania 3 a afirmat doar că capitalul provenea de la companii asociate aparținând președintelui companiei 3 prin împrumuturi care erau înapoiate în termen de câteva luni. S-a descoperit că această nouă informație nu doar contrazicea afirmațiile făcute de reprezentanții companiei 3 în timpul verificării la sediul companiei, în care nicio probă documentată nu a fost pusă la dispoziție pentru a fi inspectată, ci este în mod clar deficientă, întrucât nu furnizează nicio indicație asupra originii fondurilor folosite pentru rambursarea împrumuturilor.

(75)

În continuare, compania a reafirmat că registrele sale contabile erau ținute în conformitate cu IAS și că discrepanțele identificate pe durata anchetei erau de fapt reconciliabile. Cu toate acestea, a furnizat doar informații parțiale pentru a documenta presupusa reconciliere, care acoperea doar o mică parte din diferențele constatate. În orice caz, această nouă informație a fost supusă spre examinare abia după anchetă și într-o etapă atât de târzie, încât verificarea ei ar fi fost nefolositoare. În plus, compania nu a demonstrat că prețul lor scăzut pentru dreptul de folosire a pământului era de fapt un preț de piață.

(76)

În acest temei, TEP este acordat unui număr de trei producători exportatori:

Degussa-AJ (Shanghai) Initiators Co., Ltd

ABC Chemicals (Shanghai) Co., Ltd

Hebei Yatai Electrochemistry Co., Ltd

3.2.   Tratament individual (TI)

(77)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, o taxă la nivel național, dacă există, trebuie să fie stabilită pentru țările care intră sub incidența acelui articol, exceptând cazurile în care companiile pot demonstra că întrunesc toate criteriile expuse în articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și li se acordă, prin urmare, tratament individual (TI).

(78)

Producătorii exportatori pentru care nu a fost posibilă acordarea TEP au pretins, de asemenea, TI în eventualitatea în care nu li se acorda TEP. Cu toate acestea, și cererea companiilor pentru tratament individual a fost respinsă, deoarece ele nu întruneau criteriile expuse în articolul 9 alineatul (5) litera (b), și anume ca prețurile și cantitățile pentru export să fie stabilite în mod liber, intervenția statului nefiind atât de importantă, încât să permită sustragerea de la măsuri în cazul în care exportatorilor individuali li se impun rate individuale de taxe.

3.3.   Valoare normală

(a)   Determinarea valorii normale pentru producătorii exportatori cărora li s-a acordat TEP

(79)

Pentru cei trei producători exportatori cooperanți cărora li s-a acordat TEP, volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar a fost reprezentativ, după cum este definit în considerentul 21 de mai sus. Pentru unele dintre tipurile de produs, valoarea normală s-a bazat pe prețurile plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către clienți independenți din RPC, astfel cum se explică în considerentele 25 și 26, iar pentru tipurile de produs pentru care vânzările interne au fost insuficiente pentru a putea fi considerate reprezentative sau nu au fost realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost construită după cum se descrie în considerentele 27-30.

(80)

În cazurile în care a fost necesar ca valoarea normală să fie construită, marjele pentru cheltuielile SG&A și profit menționate în considerentele 29 și 30 s-au bazat pe SG&A și profitul realizat de către producătorul exportator pentru vânzările sale interne, în cadrul operațiunilor comerciale normale, ale produsului similar pe piața internă, în conformitate cu primul paragraf din articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(b)   Determinarea valorii normale pentru producătorii exportatori cărora nu li s-a acordat TEP

(i)   Țară analoagă

(81)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite dintr-o țară analoagă.

(82)

În avizul de inițiere, Comisia a indicat intenția sa de a folosi Japonia drept țară analoagă, în scopul de a stabili valoarea normală, iar părțile interesate au fost invitate să comenteze acest lucru. Cu toate acestea, nu s-a primit nici un comentariu.

(83)

Au fost contactați toți producătorii de persulfat cunoscuți din Japonia, dar nici unul dintre ei nu a fost de acord să coopereze.

(84)

Atunci Comisia a contactat și a trimis chestionare tuturor producătorilor de persulfat cunoscuți din celelalte țări în care Comisia știa că există astfel de producători, mai exact India și Turcia. Nu s-a primit nici un răspuns de la companiile din India contactate, dar un producător din Turcia a răspuns la chestionar.

(85)

Comisia a examinat atunci dacă Turcia reprezenta o alegere satisfăcătoare ca țară analoagă. S-a ajuns la concluzia că Turcia, în ciuda faptului că avea un singur producător pentru produsul vizat, reprezenta o piață deschisă cu o taxă de import scăzută și importuri semnificative din țări terțe. În plus, ancheta nu a scos la iveală nici un motiv, precum costuri excesiv de ridicate pentru materia brută sau energie, pentru a considera că Turcia nu ar fi potrivită în scopul stabilirii valorii normale.

(86)

Informațiile furnizate în răspunsul producătorului din Turcia au fost verificate pe loc și s-au dovedit a fi informații de încredere, pe care s-ar putea baza o valoare normală.

(87)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că Turcia reprezintă o țară analoagă potrivită și satisfăcătoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(ii)   Valoare normală

(88)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori cărora nu li s-a acordat TEP a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă, de exemplu, pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața din Turcia pentru tipuri de produs similar, în conformitate cu metodologia expusă mai sus.

(89)

Întrucât vânzările pe piața internă către clienți independenți au fost reprezentative și profitabile per ansamblu, valoarea normală a fost stabilită pe baza tuturor prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața turcească pentru tipuri de produs comparabile, pentru vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale, după cum este descris în considerentele 25 și 26.

3.4.   Prețuri de export

(90)

Toți producătorii exportatori cooperanți au realizat vânzări la export către Comunitate fie direct către clienți independenți din cadrul Comunității, fie prin companii asociate sau independente situate în RPC, în Hong Kong sau în Comunitate.

(91)

În cazul în care produsul vizat a fost exportat direct către clienți independenți din cadrul Comunității, prețurile de export au fost bazate pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul vizat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(92)

În cazul în care vânzările au fost făcute prin intermediul unei companii asociate din cadrul Comunității, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În cazul în care vânzările au fost făcute prin intermediul unei companii asociate din afara Comunității, prețul de export a fost stabilit pe baza metodei expuse în considerentul 33.

3.5.   Comparație

(93)

S-au făcut ajustări, acolo unde a fost cazul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, în ceea ce privește costurile de transport, asigurare, manipulare și costurile auxiliare, ambalarea, taxele și comisioanele de credit și bancare, în toate cazurile în care s-au dovedit a fi acceptabile, precise și susținute cu probe verificate.

(94)

Pentru vânzările furnizate prin companii comerciale asociate, a fost aplicată o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în cazul în care s-a demonstrat că aceste companii îndeplinesc funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Astfel, alocarea cheltuielilor SG&A asigurate de compania corespondentă s-a dovedit a fi corectă și ajustarea s-a bazat pe acel nivel al cheltuielilor SG&A, plus o marjă de profit de 5 %, reprezentând o marjă de profit acceptabilă în absența oricărei informații semnificative de la importatorii sau comercianții cooperanți independenți din cadrul Comunității.

3.6.   Marje de dumping

(a)   Pentru producătorii exportatori cooperanți cărora li s-a acordat TEP

(95)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a arătat că pentru doi dintre cei trei exportatori vizați, marja de dumping era mai mică de 2 %, adică de minimis. Marjele de dumping exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera Comunității, cu taxele neplătite, sunt, provizoriu, următoarele:

Companie

Marjă de dumping provizorie

ABC Chemicals (Shanghai) Co., Ltd

de minimis

Degussa-AJ (Shanghai) Initiators Co., Ltd

14,4 %

Hebei Yatai Electrochemistry Co., Ltd

de minimis

(b)   Pentru toți ceilalți producători exportatori

(96)

Pentru a calcula marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din RPC, întrucât nivelul de cooperare constatat a fost ridicat, după cum a fost explicat mai sus, s-a făcut o comparație pe o bază franco uzină între media ponderată a prețului de export al celor trei exportatori cooperanți cărora nu li s-a acordat TEP și valoarea normală calculată pe baza informațiilor din țara analoagă.

(97)

În acest temei, marja de dumping la nivel național a fost stabilită provizoriu la 102,7 % din prețul la frontiera Comunității CIF, cu taxa neplătită.

4.   Taiwan

4.1.   Valoare normală

(98)

Pentru singurul exportator cooperant, volumul total al vânzărilor interne al produsului similar a fost reprezentativ, după cum este definit în considerentul 21 de mai sus. Pentru toate tipurile de produs, valoarea normală s-a bazat astfel pe prețuri plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către clienți independenți din Taiwan, după cum se explică în considerentele 25 și 26, deoarece aceste vânzări reprezentau în toate cazurile 10 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor pentru acel tip.

4.2.   Preț de export

(99)

Exporturile singurului producător exportator au fost făcute direct către clienții din cadrul Comunității. Prin urmare, prețul de export s-a bazat pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul vizat în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

4.3.   Comparație

(100)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe o bază franco uzină, după cum este descris mai sus, cu ajustări, acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările au fost făcute pentru rabaturi, costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, costuri de ambalare și credit.

(101)

Producătorul exportator cooperant a pretins un nivel al ajustării în funcție de diferențele de nivel comercial pe motiv că unele dintre vânzările sale interne ar fi fost făcute la un nivel de comercializare care nu este comparabil cu vânzările sale la export. În cursul anchetei s-a descoperit că nivelul comercial declarat pentru unul dintre principalii clienți interni era eronat, ceea ce a ridicat îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea clasificării clienților furnizată în vederea susținerii acestui nivel de ajustare comercială. În orice caz, presupusele diferențe de preț între categoriile pretinse nu s-au dovedit a fi potrivite cu tipurile de produs pe durata PA și, prin urmare, cererea a trebuit să fie respinsă.

(102)

Producătorul exportator cooperant a pretins o ajustare pentru diferențele în comisioanele plătite, referindu-se în special la comisioanele plătite unui agent din Taiwan pentru vânzări pe piața taiwaneză. Oricum, s-a descoperit în timpul anchetei că, pe baza informațiilor furnizate de producătorul exportator, agentul îndeplinea funcții similare celor exercitate de departamentul de vânzări al producătorului exportator pentru vânzările la export. Acolo unde s-a dovedit că taxele au fost plătite efectiv respectivului agent, nu s-a constatat că ele ar afecta comparabilitatea prețurilor dintre prețurile interne și cele de export. Cererea a fost așadar respinsă, deoarece condițiile enunțate în primul paragraf din articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază nu au fost întrunite.

(103)

În plus, producătorul exportator a pretins o ajustare pentru costurile de transport suferite pe piața sa internă. Totuși, compania nu a putut susține cererea sa, iar documentele prezentate au fost parțial înșelătoare. S-a comunicat în consecință că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se vor aplica dispozițiile referitoare la cooperarea parțială. În absența unei explicații satisfăcătoare din partea companiei cu privire la documentele prezentate, s-a recurs în calcularea dumpingului la date disponibile în ceea ce privește costurile de transport pe piața internă. Ajustarea s-a bazat pe sume ce au putut fi justificate prin facturi primite de la agenții de navlosire.

4.4.   Marje de dumping

(104)

Deoarece nivelul de cooperare a fost ridicat și nu a existat niciun motiv pentru a crede că vreunul dintre producătorii exportatori s-a abținut în mod deliberat de la cooperare, marja restantă aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din Taiwan a fost stabilită la același nivel cu cea stabilită pentru producătorii exportatori cooperanți.

(105)

Marjele de dumping, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la granița Comunității, cu taxa neplătită, sunt provizoriu următoarele:

San Yuan Chemical Co., Ltd

22,6 %

Toate celelalte companii

22,6 %

D.   PREJUDICIU

1.   Producția comunitară și industria comunitară

(106)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către doi producători situați în Germania, în numele cărora a fost depusă plângerea și care au cooperat la anchetă. Pe durata PA, producția lor, între 24 000 și 29 000 tone, a reprezentat 100 % din producția comunitară. Mai mult, se consideră că ambii producători constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Un producător exportator a pretins că unul dintre producătorii comunitari a importat produsul vizat din China pe durata PA și ar trebui să fie, în consecință, exclus din definiția industriei comunitare. Totuși, în conformitate cu cele menționate în considerentul 151 de mai jos, nivelurile de import au fost scăzute și au fost realizate doar în scopul păstrării clienților mondiali. Deoarece, pe lângă aceasta, nivelurile medii de revânzare ale prețurilor au fost în mod semnificativ mai ridicate decât prețurile importurilor originare din China, s-a considerat că importurile acestui producător comunitar au fost mai degrabă un act de autoapărare împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping, decât un prejudiciu pe care și l-a cauzat. În consecință, cei doi producători comunitari au fost considerați ca reprezentând industria comunitară în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

2.   Consumul comunitar

(107)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări de pe piața comunitară de către cei doi producători, a importurilor din țările vizate și din alte țări terțe cu codurile NC relevante conform Eurostat și, în cazul Taiwanului și al SUA, pe baza datelor reale verificate. În ceea ce privește RPC, volumul de import raportat de producătorii exportatori cooperanți chinezi nu a reprezentat totalul importurilor din RPC. Prin urmare, în ceea ce privește importurile din RPC, s-a considerat că, în scopul determinării consumului total din cadrul Comunității, datele Eurostat reprezintă cea mai fiabilă sursă de informații.

(108)

După cum s-a menționat în considerentul 13, produsul vizat este declarat în prezent cu codurile NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80. Datele Eurostat referitoare la codul NC ex 2842 90 80 cuprind un anumit tip de persulfați (monopersulfat), importat în principal din SUA, și alte produse, precum săruri de acizi anorganici sau peroxoacizi, care nu privesc produsul. Deoarece nu a fost posibilă selectarea, în această vastă categorie de produse, doar a datelor pentru persulfați, s-a considerat că datele de import de la Eurostat referitoare la codul NC nu ar reflecta o imagine fiabilă a situației și, de aceea, nu ar trebui să fie folosite. În orice caz, după cum este menționat mai sus în considerentul 107, în ceea ce privește SUA și Taiwan au fost folosite datele de import reale verificate.

(109)

Pe baza acestor date, s-a descoperit că, de-a lungul perioadei luate în considerare, consumul a crescut cu 7 %.

Tabelul 1

Consumul în UE (volum)

 

2003

2004

2005

PA

Consum în tone (intervale)

37 000-42 000

40 000-45 000

39 000-44 000

40 000-45 000

Consum (Index)

100

108

105

107

3.   Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor vizate

(110)

Comisia a examinat dacă importurile de persulfați originari din RPC, Taiwan și SUA ar trebui să fie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(111)

Marja de dumping stabilită în raport cu fiecare dintre țările vizate se afla peste pragul de minimis, după cum este definit în articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, și volumul de importuri din fiecare dintre aceste țări nu era neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, acțiunile lor pe piață atingând 14,9 %, 5,9 % și, respectiv, 9,3 % în PA. După cum este menționat în considerentul 95, pentru doi producători exportatori din RPC marja de dumping stabilită se afla sub pragul de minimis. Prin urmare, importurile acestor companii nu au fost luate în considerare.

(112)

În ceea ce privește condițiile de concurență, ancheta a arătat, după cum s-a subliniat în considerentul 18 de mai sus, că persulfații importați din țările vizate și cei din industria comunitară erau asemănători în ceea ce privește toate caracteristicile fizice și tehnice de bază. De asemenea, persulfații originari din aceste țări, pe de o parte, și persulfații produși și vânduți în cadrul Comunității, de cealaltă parte, erau comercializați prin circuite de vânzare comparabile și în condiții comerciale similare, intrând astfel în concurență unii cu ceilalți. S-a mai descoperit că prețurile de export din RPC, Taiwan și SUA au indicat o tendință similară de-a lungul perioadei luate în considerare, situându-se cu mult sub nivelul prețurilor din Comunitate.

(113)

În lumina celor de mai sus, se consideră provizoriu că toate criteriile enunțate în articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite și că importurile din țările vizate ar trebui să fie analizate cumulativ.

4.   Importurile din țările vizate

4.1.   Volumul și poziția pe piață a importurilor vizate

(114)

Importurile din țările vizate au crescut cu 43 % între 2003 și PA. În timp ce aceste importuri s-au ridicat până la 8 778 tone în 2003, ele au atins un nivel de 12 593 tone pe durata PA. Creșterea importurilor a fost însemnată în special între 2003 și 2004, deoarece au crescut cu 31 %.

Tabelul 2

Importurile din țările vizate

Importuri (tone)

2003

2004

2005

PA

RPC

3 214

5 228

5 811

6 235

Index

100

163

181

194

Taiwan

2 080

2 760

2 700

2 480

Index

100

133

130

119

SUA

3 484

3 499

3 818

3 878

Index

100

100

110

111

Totalul țărilor vizate

8 778

11 487

12 329

12 593

Index

100

131

140

143

(115)

Cota de piață deținută de țările vizate a crescut între 2003 și PA de la 22,6 % la 30,2 %, adică cu 7,6 procente. Creșterea a fost însemnată în special între 2003 și 2004, când a urcat cu 4,8 puncte procentuale.

Tabelul 3

Cota de piață a țărilor vizate

Cote de piață

2003

2004

2005

PA

RPC

8,3 %

12,5 %

14,3 %

14,9 %

Taiwan

5,3 %

6,6 %

6,6 %

5,9 %

SUA

9,0 %

8,3 %

9,4 %

9,3 %

Totalul țărilor vizate

22,6 %

27,4 %

30,3 %

30,2 %

4.2.   Prețuri

(116)

Din 2003 până la PA, prețurile importurilor din țările vizate au scăzut cu 12 %. Astfel, ele au coborât de la 946 EUR/tonă, în 2003, până la 828 EUR/tonă, în PA.

Tabelul 4

Prețurile importurilor vizate

Prețuri unitare (EUR/tonă)

2003

2004

2005

PA

Totalul țărilor vizate

946

852

779

828

Index

100

90

82

88

4.3.   Subcotarea prețurilor

(117)

Pentru a determina subcotarea prețurilor, au fost analizate datele despre prețuri cu referire la PA. Prețurile de vânzare relevante ale industriei comunitare au fost prețuri nete după deducerea de discounturi și rabaturi. Acolo unde a fost necesar, aceste prețuri au fost adaptate la un nivel franco uzină, excluzând costul de navlu în cadrul Comunității. Prețurile de import ale țărilor vizate au fost, de asemenea, nete, excluzând discounturi și rabaturi, și au fost adaptate, acolo unde a fost cazul, la granița Comunității CIF.

(118)

Prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și prețurile de import ale țărilor vizate au fost comparate la același nivel de comercializare, adică cu cele ale clienților independenți de pe piața comunitară.

(119)

În timpul PA, marjele de micșorare a mediei ponderate a prețului, exprimate ca procentaj al prețurilor de vânzare din industria comunitară, au fost de 30,2 % pentru exportatorul taiwanez, de 30,3 % pentru RPC și de 7,4 % pentru SUA. Totalul mediei ponderate a marjei de micșorare pentru toate țările vizate a fost de 22,7 % pe durata PA.

5.   Situația industriei comunitare

(120)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor de dumping asupra industriei comunitare includea o evaluare a tuturor factorilor economici având un impact asupra industriei comunitare pe durata perioadei luate în considerare. Din motive de confidențialitate, dat fiind faptul că analizele vizează doar două companii, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de index sau de intervale.

5.1.   Producție, capacitate și utilizarea capacității

Tabelul 5

Producție, capacitate și utilizarea capacității

 

2003

2004

2005

PA

Producție în tone (intervale)

29 000-34 000

29 000-34 000

26 000-31 000

24 000-29 000

Producție (index)

100

100

90

86

Capacitate de producție în tone (intervale)

37 000-42 000

37 000-42 000

37 000-42 000

37 000-42 000

Capacitate de producție (index)

100

100

100

100

Utilizarea capacității

83 %

83 %

75 %

71 %

(121)

Volumul de producție al industriei comunitare a indicat o tendință marcat negativă între 2003 și PA. Dacă între 2003 și 2004 volumul producției a fost stabil, în 2005 a scăzut brusc cu 10 %, iar această tendință a continuat pe durata PA. Deși utilizarea capacității a fost peste 70 % pe durata PA, totalul producției industriei comunitare a scăzut cu 14 % pe durata perioadei luate în considerare.

(122)

Capacitatea de producție a rămas stabilă între 2003 și PA.

5.2.   Volum de vânzări, cote de piață, creștere și preț unitar mediu în CE

(123)

Tabelul de mai jos arată performanțele industriei comunitare în raport cu vânzările sale către clienți independenți din Comunitate.

Tabelul 6

Volum de vânzări, cotă de piață, prețuri și prețuri unitare medii în Comunitate

 

2003

2004

2005

PA

Volum de vânzări (index)

100

96

91

90

Cotă de piață (index)

100

89

87

84

Prețuri unitare în EUR (intervale)

1 000-1 400

900-1 300

900-1 300

850-1 250

Prețuri unitare (index)

100

93

93

92

(124)

Volumul de vânzări al industriei comunitare a scăzut treptat cu 10 % pe durata perioadei luate în considerare. Acest lucru trebuie privit prin prisma unei creșteri a consumului în CE.

(125)

Per ansamblu, cota de piață a industriei comunitare a scăzut continuu cu 11 puncte procentuale între 2003 și PA. Scăderea a fost pronunțată îndeosebi între 2003 și 2004, când s-au pierdut 7,6 puncte procentuale. Scăderea atât a volumului de vânzări, cât și a cotelor de piață trebuie privită prin prisma evoluției consumului comunitar, care a crescut cu 7 %, și a creșterii importurilor din țările vizate pe durata perioadei luate în considerare. Pe durata aceleiași perioade, costurile unitare ale industriei comunitare au crescut cu 5 %. Într-adevăr, volumul de producție a scăzut, în timp ce capacitățile au rămas constante, rezultând o alocare mai mare de costuri globale pe unitate.

(126)

De asemenea, prețurile de vânzare unitare ale industriei comunitare au scăzut continuu cu 8 % pe durata perioadei luate în considerare. Această scădere a prețurilor indică faptul că industria comunitară nu a fost capabilă să treacă creșterea globală a costurilor la clienții săi. Din contră, industria comunitară a trebuit să scadă prețurile, pentru a nu mai pierde clienți sau comenzi.

5.3.   Stoc de acțiuni

(127)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul stocului de acțiuni la sfârșitul fiecărei perioade.

Tabelul 7

Stoc de acțiuni

 

2003

2004

2005

PA

Stoc de acțiuni în tone (intervale)

2 000-2 500

1 800-2 300

2 700-3 200

2 100-2 600

Stoc de acțiuni (index)

100

83

124

103

(128)

Ancheta a arătat că stocurile de acțiuni nu pot fi considerate ca un factor de prejudiciu semnificativ, deoarece marea majoritate a producției este făcută pe bază de comenzi. Astfel, tendințele stocului de acțiuni sunt furnizate în scop informativ. În orice caz, nivelul stocurilor de acțiuni a rămas destul de stabil per ansamblu. A scăzut cu 17 % între 2003 și 2004, apoi a crescut cu 41 % până la sfârșitul lui 2005, apoi din nou cu 21 %, pentru a ajunge la același nivel ca în 2003.

5.4.   Investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului

Tabelul 8

Investiții

 

2003

2004

2005

PA

Investiții (index)

100

21

28

55

(129)

Între 2003 și PA, investițiile pentru producția de produs similar au scăzut cu 45 %. După o scădere accentuată de 79 % între 2003 și 2004, a rămas la un nivel scăzut în 2004. Pe durata PA, valoarea investițiilor a crescut cu 27 %, dar, în comparație cu 2003, a rămas la un nivel scăzut. Pe perioada de desfășurare a anchetei, s-a descoperit că investițiile în clădiri, mecanisme și utilaje au fost făcute mai ales pentru a menține capacitatea de producție. Având în vedere utilizarea scăzută a capacității menționată anterior, investițiile nu au fost în niciun caz făcute cu scopul de a mări capacitatea totală de producție.

(130)

Ancheta a arătat că performanțele financiare ale industriei comunitare s-au deteriorat, dar nu au indicat o deteriorare gravă a capacității sale de mobilizare a capitalului pe durata perioadei luate în considerare.

5.5.   Rentabilitate, randamentul investițiilor și flux de lichidități

Tabelul 9

Rentabilitate, randamentul investițiilor și flux de lichidități

 

2003

2004

2005

PA

Rentabilitatea vânzărilor din CE (interval)

15-25 %

10-20 %

2-11 %

1-10 %

Rentabilitatea vânzărilor din CE (index)

100

79

26

20

Randamentul investițiilor totale (interval)

30-40 %

20-30 %

5-15 %

1-10 %

Randamentul investițiilor totale (index)

100

77

26

19

Flux de lichidități (index)

100

88

41

28

(131)

Scăderea volumului de vânzări, combinată cu scăderea prețurilor de vânzări între 2003 și PA, a afectat în mod semnificativ rentabilitatea obținută de industria comunitară, adică a scăzut cu 15,5 puncte procentuale între 2003 și PA. Tendința negativă a fost pronunțată mai ales între 2004 și 2005, când rentabilitatea a scăzut cu mai mult de 10 % puncte. Randamentul investițiilor totale a fost calculat prin exprimarea profitului net înainte de impozitare al produsului similar ca procent al valorii contabile nete a activelor fixe alocate produsului similar. Acest indicator a urmat o tendință similară ca rentabilitate, scăzând semnificativ pe durata perioadei luate în considerare, pronunțată mai ales între 2004 și 2005, când randamentul investițiilor a scăzut cu 17 puncte procentuale. În ceea ce privește fluxul de lichidități generat de industria comunitară, s-a descoperit o tendință negativă similară, având drept rezultat o deteriorare globală dramatică a situației financiare a industriei comunitare în PA.

5.6.   Forță de muncă, productivitate și salarii

Tabelul 10

Forță de muncă, productivitate și salarii

 

2003

2004

2005

PA

Număr de angajați (index)

100

95

89

87

Cost de angajare (index)

100

93

88

86

Costuri medii de muncă

100

98

99

99

Productivitate (index)

100

105

101

99

(132)

Numărul personalului angajat de industria comunitară a scăzut per ansamblu cu 13 %, parțial din cauza procesului de restructurare la începutul perioadei luate în considerare. Astfel, deși costurile globale de angajare au scăzut considerabil, salariile medii au rămas stabile. Micșorarea numărului forței de muncă a fost similară cu scăderea producției. În consecință, industria comunitară a fost capabilă să mențină același nivel de productivitate ca în 2003.

5.7.   Importanța marjei de dumping

(133)

Date fiind volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjelor de dumping reale nu poate fi considerat neglijabil.

5.8.   Redresarea în urma practicilor de dumping

(134)

În decembrie 1995, Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă pe peroxodisulfații (persulfați) originari din RPC (3). Aceste măsuri au fost încheiate în aprilie 2002 (4). Cifrele adunate pe durata prezentei anchete sugerează că, în ciuda redresării în urma practicilor de dumping din trecut, situația industriei comunitare s-a deteriorat semnificativ după 2002, când taxele antidumping au fost abrogate, iar importurile care fac obiectul unui dumping au reintrat pe piața comunitară.

5.9.   Creștere

(135)

Ancheta a arătat că, în ciuda unei creșteri a consumului cu 7 %, industria comunitară a pierdut din volumul de vânzări (– 10 %) și din cota de piață (– 11 puncte procentuale) pe durata perioadei luate în considerare. Astfel, nu a beneficiat de pe urma niciunei creșteri pe durata perioadei luate în considerare.

6.   Concluzie privind prejudiciul

(136)

Pe durata perioadei luate în considerare, volumul importurilor de persulfați, care fac obiectul unui dumping, din țările vizate, a crescut semnificativ, adică cu 43 %, și, în mod similar, cotele lor de piață au crescut cu 7,6 puncte procentuale, pentru a ajunge la 30,2 % din piața comunitară în PA. În același timp, prețurile acestor importuri au scăzut în mod semnificativ, subcotând în medie prețurile de vânzare din industria comunitară cu 22,7 %.

(137)

Analiza indicatorilor de prejudiciu a arătat că situația industriei comunitare s-a deteriorat semnificativ în decursul perioadei luate în considerare. Toți indicatorii de prejudiciu urmează o tendință negativă în decursul perioadei luate în considerare. În special, pentru a nu mai pierde cotă de piață și pentru a menține producția la un nivel rezonabil, industria comunitară nu a avut altă opțiune decât să urmeze nivelurile de preț fixate de importurile care fac obiectul unui dumping, adică să scadă prețurile cu 8 % între 2003 și PA. Acest lucru a condus la o scădere semnificativă a rentabilității în decursul perioadei luate în considerare. În plus, industria comunitară nu a fost capabilă să treacă nicio creștere de preț la clienții săi, iar situația financiară a acestora s-a deteriorat semnificativ în decursul perioadei luate în considerare.

(138)

Scăderea volumului de vânzări a presupus, de asemenea, că industria comunitară nu a putut beneficia de pe urma creșterii cererii pe piața de persulfați.

(139)

Prin prisma celor de mai sus, se poate concluziona provizoriu că industria comunitară a suferit prejudicii materiale în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

E.   CAUZALITATE

1.   Introducere

(140)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) și articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului vizat, originare din Statele Unite ale Americii, RPC și Taiwan, au cauzat prejudicii industriei comunitare într-un grad care poate fi considerat material. S-au mai examinat și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria comunitară, pentru a asigura că prejudiciile posibile cauzate de acești alți factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

2.   Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(141)

Importurile din țările vizate au crescut semnificativ cu 43 %, în ceea ce privește volumul, și cu 7,6 puncte procentuale, în ceea ce privește cota de piață. În același timp, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu aproximativ 11 puncte procentuale. Prețul mediu unitar de vânzare pe tonă al importurilor din țările vizate a scăzut cu 12 %, subcotând în medie prețurile medii din industria comunitară cu 22,7 % în PA. Creșterea substanțială a volumului de importuri din țările vizate și câștigul lor în cotă de piață pe durata perioadei luate în considerare, la prețuri ce erau semnificativ mai mici decât cele din industria comunitară, a coincis cu evidenta deteriorare a situației financiare per ansamblu a industriei comunitare pe durata aceleiași perioade. Această deteriorare este vizibilă mai ales în ceea ce privește prețurile de vânzare, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și forța de muncă.

(142)

În analiza efectului importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a descoperit că prețul este un element important de concurență, deoarece aspectele calitative nu joacă un rol important. Trebuie menționat faptul că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au fost în mod considerabil scăzute, atât față de cele ale industriei comunitare, cât și față de cele ale exportatorilor din alte țări terțe.

(143)

Astfel, se poate concluziona provizoriu că presiunea exercitată de importurile vizate, care și-au mărit volumul și cota de piață începând din 2003 și care au fost realizate la prețuri foarte mici și de dumping, a jucat un rol determinant în deteriorarea situației financiare a industriei comunitare.

3.   Efectul altor factori

(a)   Importuri originare din țări terțe, altele decât RPC, SUA și Taiwan

Tabelul 11

Importuri originare din țări terțe (cantitate)

Importuri (tone)

2003

2004

2005

PA

Turcia

2 161

2 327

1 198

1 247

Index

100

108

55

58

Japonia

146

0

24

10

Index

100

0

16

7

Altele

158

260

976

1 005

Index

100

165

618

636

Total alte țări

2 466

2 587

2 198

2 262

Index

100

105

89

92


Tabelul 12

Importuri originare din țări terțe (preț mediu)

Prețuri medii (EUR)

2003

2004

2005

PA

Turcia

1 022

974

977

900

Index

100

95

96

88

Japonia

856

0

827

1 635

Index

100

0

97

191

Altele

2 202

1 277

805

839

Index

100

58

37

38

Total alte țări

1 088

1 004

899

876

Index

100

92

83

80


Tabelul 13

Cote de piață (în %)

Cote de piață (%)

2003

2004

2005

PA

Turcia

5,6

5,5

2,9

3,0

Japonia

0,4

0

0,1

0,0

Altele

0,4

0,6

2,4

2,4

Total alte țări

6,3

6,2

5,4

5,4

(144)

În conformitate cu datele Eurostat și cu informațiile colectate pe durata anchetei, principala țară terță de la care se importă persulfați este Turcia, cu o cotă de piață de 3 % pe durata PA. O altă țară exportatoare, totuși minoră, este Japonia, deși reprezintă volume de import aproape de 0 %.

(145)

Importurile originare din țări terțe, altele decât RPC, SUA și Taiwan, au scăzut cu 8 %, de la 2 466 tone în 2003 la 2 262 tone pe durata PA. În consecință, cota lor de piață a scăzut per ansamblu de la 6,3 % în 2003 la 5,4 % în PA.

(146)

Importurile din Turcia s-au ridicat la 2 161 tone în 2003 și au scăzut pe parcursul perioadei luate în considerare cu 42 %, la 1 247 tone în PA, atingând o cotă de piață de 3 %. Importurile turcești, deși realizate la prețuri mai mici decât prețurile de vânzare din industria comunitară, cu o cotă de piață limitată și treptat în declin, nu au fost considerate ca având un efect negativ asupra situației industriei comunitare.

(147)

În ceea ce privește importurile din țările terțe rămase, statisticile Eurostat indică niveluri de import foarte scăzute; adică 304 tone în 2003, care au crescut la 1 015 tone în PA. În ciuda acestei creșteri, nivelul acestor importuri rămâne aproape de minimis, reprezentând doar 2,4 % din consumul Comunitar în PA. În plus, prețurile acestor importuri au fost în mod semnificativ mai mari decât prețurile din țările vizate și din Turcia. Astfel, se poate concluziona că aceste importuri nu au avut un impact semnificativ asupra stării industriei comunitare.

(148)

Astfel, se poate concluziona provizoriu că importurile, altele decât cele din RPC, SUA și Taiwan, nu au contribuit la prejudiciul material suferit de industria comunitară.

(b)   Exporturi din partea industriei comunitare

(149)

Exporturile de persulfați din partea industriei comunitare în afara Comunității au fost în scădere pe durata perioadei luate în considerare (cu 13 %). În mod similar, prețurile de export ale industriei comunitare au scăzut pe durata perioadei luate în considerare cu 9 %. Totuși, aceste exporturi reprezentau doar 6 % din totalul vânzărilor industriei comunitare către părți independente în PA și, astfel, s-a concluzionat că nu au avut un impact important asupra prejudiciului material suferit de industria comunitară.

(c)   Importuri care nu fac obiectul unui dumping originare din RPC

(150)

Astfel cum se precizează în considerentul 95, pentru doi producători exportatori, marja de dumping stabilită a fost sub pragul de minimis. Astfel, importurile acestor companii nu au fost luate în considerare în analiza prejudiciului de mai sus. În schimb, s-a analizat dacă aceste importuri ar fi putut cauza prejudiciul material suferit de industria comunitară. Totuși, dat fiind volumul limitat al acestor importuri, care a atins o cotă de piață de 6,9 % pe durata PA, s-a considerat că importurile care nu fac obiectul unui dumping nu pot rupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria comunitară.

(d)   Importuri ale industriei comunitare

(151)

Un producător comunitar a importat produsul vizat de la compania sa asociată din RPC și l-a revândut pe piața comunitară. Deși prețurile de revânzare au subcotat, într-adevăr, prețurile industriei comunitare, trebuie notat că volumul importurilor chinezești a reprezentat doar o parte minoră din totalul importurilor din RPC (mai puțin de 4 %). În plus, aceste importuri au fost făcute doar pentru a păstra toți clienții mondiali care, altfel, ar fi cumpărat produsul vizat de la furnizorii chinezi la prețuri de dumping. Mai mult, prețul de revânzare de pe piața comunitară a fost în medie în mod semnificativ mai ridicat decât prețurile de import ale altor producători exportatori chinezi. Astfel, s-a concluzionat că importurile de produs vizat ale industriei comunitare din RPC nu au rupt legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria comunitară.

4.   Concluzie privind cauzalitatea

(152)

Coincidența în timp între, pe de o parte, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, SUA și Taiwan, creșterea lor în cote de piață și subcotarea descoperită și, pe de altă parte, evidenta deteriorare a situației industriei comunitare trimite la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping au provocat prejudiciul material suferit de industria comunitară în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. În special, industria comunitară a trebuit să micșoreze prețurile de vânzare de pe piața comunitară, din cauza presiunii prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping. Astfel, creșterea globală a costului nu a putut fi trecută la clienți, iar marjele de profit au scăzut semnificativ, cu un impact drastic asupra situației financiare per ansamblu a industriei comunitare. Efectul posibil al altor factori, în principal importurile din alte țări terțe, importurile care nu fac obiectul unui dumping originare din RPC, exporturile industriei comunitare și evoluția costurilor, a fost analizat, dar s-a constatat că nu este o cauză determinantă pentru prejudiciul suferit de industria comunitară.

(153)

Pe baza analizei de mai sus, care a separat și a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți, având un efect asupra situației industriei comunitare de la efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se poate concluziona provizoriu că importurile de persulfați din RPC, SUA și Taiwan au cauzat prejudicii materiale industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

F.   INTERESUL COMUNITĂȚII

(154)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziei privind dumpingul prejudiciabil, există motive incontestabile pentru a se concluziona că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz specific. Impactul probabil al măsurilor posibile asupra tuturor părților implicate în procedură, precum și consecințele neluării de măsuri trebuie să fie luate în considerare în acest sens.

(155)

Pentru a evalua impactul probabil al impunerii sau neimpunerii măsurilor, au fost solicitate informații tuturor părților interesate care fie erau cunoscute ca fiind vizate, fie s-au făcut chiar ele cunoscute. Pe această bază, Comisia a trimis chestionare către industria comunitară, 12 importatori independenți și 11 utilizatori.

(156)

După cum se explică în considerentul 9, doi producători reclamanți din industria comunitară, doi importatori independenți au răspuns la chestionar.

1.   Interesele industriei comunitare

(157)

Situația prejudiciabilă a industriei comunitare a rezultat din dificultatea sa de a concura cu importuri la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping.

(158)

Se așteaptă ca impunerea măsurilor să prevină alte modificări ale pieței, suprimarea prețurilor și să restabilească concurența loială. Industria comunitară trebuie, apoi, să poată crește volumul vânzărilor sale și să recâștige cotă de piață, generând astfel economii de scară mai bune, atingând nivelul de profit necesar pentru îmbunătățirea situației financiare a industriei, și să permită investiții continue în facilitățile sale de producție, garantând astfel supraviețuirea industriei comunitare.

(159)

În caz contrar, dacă nu se impun măsuri antidumping, deteriorarea situației industriei comunitare ar continua. Industria comunitară este în mod deosebit marcată de o pierdere a beneficiilor, cauzată de prețurile scăzute, cota de piață în declin și micșorarea semnificativă a profitului. Într-adevăr, având în vedere beneficiile în scădere și tendința semnificativă de înrăutățire în PA, este cel mai probabil ca situația financiară a industriei comunitare să continue să se deterioreze, în absența unor măsuri. Acest lucru ar conduce în final la întreruperea producției, care, în consecință, ar amenința forța de muncă și investițiile din Comunitate. Acest lucru este foarte adevărat, deoarece piața europeană este acum una dintre puținele piețe de export rămase țărilor vizate după impunerea taxelor antidumping pe persulfații din China în Statele Unite ale Americii. Odată cu încheierea producției comunitare, utilizatorii de persulfați ar deveni mai dependenți de furnizorii din afara Comunității.

(160)

În consecință, se poate concluziona provizoriu că impunerea măsurilor antidumping ar permite industriei comunitare să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil suferit și, deci, ar fi în interesul industriei comunitare.

2.   Interesul importatorilor independenți

(161)

Comisia a trimis chestionare tuturor importatorilor/comercianților cunoscuți. În ceea ce privește importatorii, numai doi au trimis un răspuns la chestionar. Totuși, volumele produsului vizat importate de acești doi importatori reprezentau 18,9 % din totalul importurilor în Comunitate și 6,7 % din consumul comunitar.

(162)

Trebuie menționat faptul că singura sursă de aprovizionare a acestor importatori pe durata PA au fost țările vizate (SUA și Taiwan), și acești importatori au pretins, astfel, că impunerea unei taxe antidumping ar avea un impact semnificativ asupra situației lor financiare.

(163)

Totuși, pe baza informațiilor depuse de importatorii vizați, s-a stabilit că proporția importurilor de persulfați în cifra totală de afaceri a companiei reprezenta doar o parte neglijabilă (adică între 0,03 % și 1,3 %) pe durata PA. În consecință, deși nu este exclus ca impunerea unei taxe antidumping să aibă un anumit impact asupra acestor companii, acest impact ar fi per ansamblu neglijabil.

(164)

În plus, se poate anticipa în mod justificat ca orice creștere a prețului să poate fi trecută cel puțin parțial la clienți, datorită faptului că, după cum se menționează mai jos în considerentul 166, persulfații constituie în majoritatea cazurilor numai o fracțiune din costul total al acestor clienți. În sfârșit, trebuie menționat faptul că sunt disponibile alte surse de aprovizionare, cum ar fi Turcia, Japonia, precum și acele părți din exporturile chinezești care nu se supun niciunei taxe antidumping.

3.   Interesul utilizatorilor

(165)

Comisia a trimis chestionare tuturor celor unsprezece utilizatori cunoscuți din Comunitate. Niciunul dintre acești utilizatori nu a răspuns la chestionar. Niciun alt utilizator nu a furnizat Comisiei alte informații și nici nu s-a făcut cunoscut în decursul desfășurării anchetei.

(166)

Nu a existat nicio indicație cu privire la afectarea în mod semnificativ a intereselor utilizatorilor. Într-adevăr, pe baza informațiilor disponibile, persulfații, în majoritatea cazurilor, constituie doar o mică parte din costul total de producție, iar efectul taxelor antidumping ar fi neglijabil.

4.   Concluzie privind interesul Comunității

(167)

Luând în calcul toți factorii de mai sus, se concluzionează că impunerea măsurilor nu ar avea un efect negativ semnificativ, sau chiar deloc, asupra situației utilizatorilor și a importatorilor produsului vizat. Pe această bază, se concluzionează provizoriu că nu există motive decisive pentru a nu se impune măsuri antidumping.

G.   MĂSURI PROVIZORII ANTIDUMPING

1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(168)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciul rezultat, cauzalitatea și interesul Comunității, trebuie impuse măsuri provizorii pentru a preveni și alte prejudicii cauzate industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(169)

Măsurile trebuie impuse la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciile cauzate de aceste importuri, fără a depăși marja de dumping găsită. Atunci când se calculează cantitatea taxei necesară pentru eliminarea efectelor dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsuri trebuie să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să obțină per ansamblu un profit înaintea taxei, care poate fi în mod rezonabil obținut printr-o industrie de acest tip în sector în condiții normale de concurență, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, pentru vânzările produsului similar în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare pentru producători, folosită în acest calcul, a fost de 12 %, pe baza plângerii și confirmată pe durata prezentei anchete. Profiturile reale realizate de industria comunitară în 2003 și 2004, precum și pe parcursul anilor înaintea perioadei luate în considerare nu au fost niciodată sub acest nivel de referință.

(170)

Creșterea necesară a prețului a fost apoi determinată pe baza unei comparații între media ponderată a prețului de import, așa cum este stabilită pentru calculările micșorării prețului (a se vedea considerentele 117-119 de mai sus), și prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzări al industriei comunitare cu raportul efectiv pierdere/profit realizat pe durata PA și prin adăugarea marjei de profit menționate mai sus. Orice diferență rezultând din această comparație a fost exprimată ca un procent din totalul valorii de import CIF.

(171)

Aceste diferențe au fost pentru producătorii exportatori chinezi cooperanți, cărora li s-a acordat TEP peste marjele de dumping găsite. Pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului pe întreaga țară pentru toți ceilalți exportatori din RPC, trebuie reamintit faptul că nivelul de cooperare a fost ridicat. Prin urmare, marja de prejudiciu a fost calculată ca diferența dintre media ponderată a prețurilor de import CIF ale companiilor cărora li s-a acordat TEP și prețul neprejudiciabil, astfel cum este calculat mai sus. În cazul SUA, nivelul de eliminare a prejudiciului a fost sub marja de dumping găsită pentru producătorii exportatori, în timp ce pentru Taiwan nivelul de eliminare a prejudiciului a fost peste marja de dumping găsită.

2.   Măsuri provizorii

(172)

Prin prisma celor de mai sus, se consideră că o taxă antidumping provizorie trebuie să fie impusă la nivelul marjei de dumping găsite, dar nu trebuie, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, să fie mai mare decât marja de prejudiciu calculată mai sus.

(173)

Ratele taxei antidumping individuale ale companiei specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza descoperirilor din prezenta anchetă. Astfel, ele reflectă situația găsită pe durata acestei anchete cu privire la aceste companii. Aceste rate ale taxei (opuse taxelor restante aplicabile „tuturor celorlalte companii” din SUA și Taiwan și taxei pe întreaga țară aplicabilă „tuturor celorlalte companii” din RPC) sunt astfel aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din țara vizată și produse de companii și, astfel, de entitățile legale menționate. Produsele de import realizate de orice altă companie nemenționată în mod specific în partea operativă a prezentului document cu numele și adresa sa, inclusiv entitățile asociate celor menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste rate și se supun ratei taxei aplicabile tuturor celorlalte companii.

(174)

Orice plângere privind aplicarea acestor rate ale taxei antidumping individuale ale companiei (de exemplu, ca urmare a unei modificări a numelui entității sau ca urmare a stabilirii unei noi producții sau entități de desfacere) trebuie să fie imediat adresată Comisiei (5) cu toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților companiei legate de producție, vânzări pe piața internă și la export, asociate cu, spre exemplu, schimbarea numelui sau acea modificare a producției și a entităților de desfacere. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista companiilor care beneficiază de rate ale taxei individuale.

(175)

În baza celor de mai sus, ratele provizorii ale taxei sunt:

Țară

Producător exportator

Rata taxă AD

SUA

E.I. DuPont De Nemours

10,6 %

FMC Corporation

39,0 %

Toate celelalte companii

39,0 %

RPC

ABC Chemicals (Shanghai) Co., Ltd

0 %

Degussa-AJ (Shanghai) Initiators Co., Ltd

14,4 %

Hebei Yatai Electrochemistry Co., Ltd

0 %

Toate celelalte companii

67,4 %

Taiwan

San Yuan Chemical Co., Ltd

22,6 %

Toate celelalte companii

22,6 %

3.   Monitorizare specială

(176)

Pentru a reduce riscurile de eludare cauzate de diferența mare în ratele taxei în ceea ce privește producătorii exportatori din RPC, se consideră că este nevoie de măsuri speciale în acest caz, pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a taxelor antidumping. Numai importurile de produs vizat fabricat de respectivul producător exportator din RPC pot beneficia de marja de dumping specifică calculată pentru producătorul vizat. Aceste măsuri speciale, care se aplică doar companiilor din RPC pentru care este introdusă o taxă individuală, includ următoarele.

(177)

Prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valide care trebuie să fie conformă cu cererile stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură trebuie să se supună taxei antidumping restante aplicabile tuturor celorlalte companii din RPC.

(178)

Dacă exporturile companiilor din RPC care beneficiază de rate de taxă individuală mai mici își măresc semnificativ volumul după impunerea măsurilor antidumping, această creștere a volumului ar putea fi considerată ca reprezentând, în sine, o modificare a configurației schimburilor comerciale, datorită impunerii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, în cazul în care condițiile sunt îndeplinite, poate fi inițiată o anchetă privind eludarea. Această anchetă poate, inter alia, să examineze nevoia eliminării ratelor de taxă individuală și impunerea în consecință a unei taxe pe întreaga țară sau a unei taxe restante.

H.   DISPOZIȚIE FINALĂ

(179)

În interesul unei administrări sănătoase, trebuie fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în limita de timp specificată în avizul de inițiere să își facă cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că hotărârile privind impunerea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul unei taxe definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se impune o taxă provizorie antidumping pe importurile de peroxosulfați (persulfați), inclusiv suflat peroximonosulfat de potasiu, intrând sub incidența codurilor NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80 (cod TARIC 2842908020) și originare din Statele Unite ale Americii, Republica Populară Chineză și Taiwan.

(2)   Rata taxei provizorii antidumping aplicabilă prețului net franco frontieră comunitară, înainte de aplicarea taxei vamale, pentru produsele fabricate de companiile de mai jos este după cum urmează:

Țară

Companie

Taxă antidumping

Cod adițional TARIC

Statele Unite ale Americii

E.I. DuPont De Nemours, Wilmington, Delaware

10,6 %

A818

FMC Corporation, Tonawanda, New York

39,0 %

A819

Toate celelalte companii

39,0 %

A999

Republica Populară Chineză

ABC Chemicals (Shanghai) Co., Ltd, Shanghai

0 %

A820

Degussa-AJ (Shanghai) Initiators Co., Ltd, Shanghai

14,4 %

A821

Hebei Yatai Electrochemistry Co., Ltd, Wang Jia Jing

0 %

A822

Toate celelalte companii

67,4 %

A999

Taiwan

San Yuan Chemical Co., Ltd, Chiayi

22,6 %

A823

Toate celelalte companii

22,6 %

A999

(3)   Aplicarea ratelor taxei individuale prevăzute pentru companiile din Republica Populară Chineză menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valide, care este în conformitate cu cererile fixate în anexă. Dacă nu se prezintă o astfel de factură, se aplică rata taxei aplicabilă celorlalte companii.

(4)   Punerea în liberă circulație în Comunitate a produsului menționat la alineatul (1) se supune dispoziției unei taxe de securitate, echivalentă cu cantitatea taxei provizorii.

(5)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile interesate pot cere dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot face cunoscute în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru o audiere orală din partea Comisiei în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În temeiul articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile vizate pot comenta aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Peter MANDELSON

Membru al Comisiei


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2)  JO C 162, 13.7.2006, p. 5.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 2961/95 al Consiliului (JO L 308, 21.12.1995, p. 61).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 695/2002 al Consiliului (JO L 109, 25.4.2002, p. 1).

(5)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția B, B-1049 Bruxelles, Belgia.


ANEXĂ

Factura comercială validă menționată în articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament trebuie să includă o declarație semnată de un oficial al companiei și să poarte ștampila oficială a companiei, în formatul următor:

1.

Numele și funcția oficialului companiei care a eliberat factura comercială.

2.

Următoarea declarație: „Subsemnatul, certific faptul că [volum] de persulfați vândut pentru export către Comunitatea Europeană acoperit de această factură a fost fabricat de către [numele și adresa companiei] [cod adițional TARIC] din Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în această factură sunt complete și corecte.”


12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/30


REGULAMENTUL (CE) NR. 391/2007 AL COMISIEI

din 11 aprilie 2007

de stabilire a unor reguli detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului în ceea ce privește cheltuielile suportate de statele membre în punerea în aplicare a sistemelor de monitorizare și control privind politica comună în domeniul pescuitului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului din 22 mai 2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării (1), în special articolul 31,

întrucât:

(1)

Comunitatea finanțează, din 1990, acțiunile statelor membre în materie de control și punere în aplicare a măsurilor în domeniul pescuitului, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului (2).

(2)

Va fi dificilă realizarea unor îmbunătățiri în vederea obținerii unui sistem de control eficient pe tot cuprinsul Comunității fără acordarea unor stimulente, în special atunci când noi tehnologii trebuie testate și introduse, dacă este cazul.

(3)

S-a dovedit pe baza experienței acumulate că resursele statelor membre sunt încă necorespunzătoare pentru a-și putea îndeplini obligațiile în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2371/2002. Se solicită, în special, ajutorul comunitar pentru a asista statele membre în vederea depășirii diferențelor existente în capacitățile lor de supraveghere și control al activităților de pescuit.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 861/2006 prevede, printre altele, măsuri financiare comunitare privind cheltuielile care au drept obiect controlul, inspecția și supravegherea activităților de pescuit în perioada 2007-2013.

(5)

Articolul 8 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 prevede o serie de acțiuni întreprinse de statele membre în materie de control și punere în aplicare a măsurilor în domeniul pescuitului, care trebuie considerate eligibile pentru a primi asistență financiară comunitară.

(6)

În vederea principiului bunei gestiuni financiare, statele membre trebuie să posede indicații clare cu privire la regulile care trebuie urmate pentru a putea beneficia de asistența financiară comunitară atunci când efectuează cheltuieli în materie de control și punere în aplicare a măsurilor în domeniul pescuitului.

(7)

Este necesar să se asigure că fondurile comunitare disponibile pentru astfel de acțiuni sunt alocate în mod eficient în vederea reducerii punctelor slabe identificate, astfel încât controalele să fie realizate la standarde ridicate.

(8)

Statele membre trebuie să întocmească anual și pe toată durata perioadei 2007-2013 evaluări ale programelor și impactului cheltuielilor efectuate în domeniul controlului, al inspecției și al supravegherii.

(9)

În vederea simplificării procedurilor, cu începere de la 1 ianuarie 2007, cererile de rambursare privind cheltuielile aprobate în temeiul Deciziilor 95/527/CE (3), 2001/431/CE (4) și 2004/465/CE (5) ale Consiliului trebuie prezentate în conformitate cu anexele VI și VII la prezentul regulament.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește reguli detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 privind contribuția financiară comunitară pentru cheltuielile efectuate de statele membre în punerea în aplicare a sistemelor de monitorizare și control aplicabile politicii comune în domeniul pescuitului în perioada 2007-2013.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„programul anual de control al pescuitului” este un program anual elaborat de un stat membru în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006;

(b)

„angajamentul bugetar” reprezintă operațiunea de rezervare a alocărilor necesare pentru acoperirea unor plăți ulterioare pentru a îndeplini un angajament juridic;

(c)

„angajamentul juridic” reprezintă acțiunea prin care autoritatea de autorizare dintr-un stat membru își însușește sau își stabilește o obligație care duce la o obligație de plată.

Articolul 3

Programele de control anuale în domeniul pescuitului

(1)   Statele membre care doresc să primească o contribuție financiară pentru cheltuielile efectuate în conformitate cu articolul 8 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 trebuie să prezinte Comisiei, până cel târziu la data de 31 ianuarie a fiecărui an, un program de control anual al activităților de pescuit.

(2)   Pe lângă informațiile solicitate la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006, statele membre trebuie să precizeze în programul lor de control al activităților de pescuit, pentru fiecare proiect în parte:

(a)

o estimare anuală a cererilor de rambursare;

(b)

măsurile preconizate pentru a face cunoscut publicului faptul că proiectul a primit sprijin financiar din partea Comunității;

(c)

atunci când proiectul privește achiziționarea și modernizarea navelor și a aeronavelor: specificarea tipului de navă sau de aeronavă;

(d)

o descriere a tuturor mijloacelor, aflate la dispoziția administrației, privind monitorizarea și controlul activităților de pescuit, realizată în conformitate cu anexa I.

(3)   Regulile detaliate cu privire la eligibilitatea anumitor acțiuni sunt prezentate în anexele II, III și IV.

Articolul 4

Angajarea cheltuielilor

Statele membre trebuie să își asume angajamente juridice și bugetare pentru acțiuni considerate eligibile de a primi o contribuție financiară în conformitate cu decizia stipulată la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 în termen de 12 luni de la finele anului în care au fost înștiințate cu privire la această decizie.

Articolul 5

Cheltuieli eligibile

Pentru a fi eligibile în vederea rambursării, cheltuielile trebuie:

(a)

să fie prevăzute în programul de control al activităților de pescuit; și

(b)

să se refere la oricare dintre acțiunile prevăzute la articolul 8 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 861/2006;

(c)

să vizeze proiecte ce presupun costuri mai mari de 40 000 EUR, fără TVA, cu excepția cazului în care proiectul vizează o acțiune prevăzută la articolul 8 litera (a) punctul (ii) sau (v) din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 sau dacă se justifică în mod corespunzător;

(d)

să derive din angajamente juridice și bugetare luate de statele membre în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament;

(e)

să vizeze proiecte puse în aplicare în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament;

(f)

să respecte reguli comunitare specifice, atunci când acestea sunt aplicabile.

Articolul 6

Cheltuieli eligibile legate de anumite acțiuni

(1)   Cheltuielile efectuate privind noile tehnologii de control sunt eligibile în măsura în care sunt conforme cu anexa II și sunt folosite pentru monitorizarea și controlul activităților de pescuit, în conformitate cu declarațiile statului membru în cauză.

(2)   Cheltuielile efectuate privind achiziționarea și modernizarea aeronavelor și a vaselor sunt eligibile în măsura în care sunt conforme cu anexa III și sunt folosite pentru monitorizarea și controlul activităților de pescuit, în conformitate cu declarațiile statului membru în cauză, pentru cel puțin 25 % din activitatea acestuia.

(3)   Cheltuielile efectuate pentru programele de formare și de schimb, precum și pentru seminarii și suporturi informaționale sunt eligibile în măsura în care sunt conforme cu anexa IV. Astfel de cheltuieli pot cuprinde, inter alia:

(a)

metodologia de supraveghere a activităților de pescuit;

(b)

legislația comunitară de reglementare a politicii comune în domeniul pescuitului și, în special, privind controlul;

(c)

utilizarea tehnicilor de control în domeniul pescuitului;

(d)

punerea în aplicare de către statele membre a sistemului de control aplicabil, în conformitate cu regulile politicii comune în domeniul pescuitului.

Articolul 7

Cheltuieli neeligibile

(1)   Cheltuielile nu sunt eligibile dacă au fost efectuate înainte de data de 1 ianuarie a anului în care programul de control anual al activităților de pescuit este prezentat Comisiei.

(2)   Taxa pe valoarea adăugată (TVA) nu este eligibilă pentru rambursare.

(3)   O listă indicativă de cheltuieli neeligibile este prezentată în anexa V.

Articolul 8

Punerea în aplicare a proiectelor

(1)   Proiectele trebuie începute și terminate în conformitate cu planificarea stabilită în programul de control anual al activităților de pescuit.

(2)   Planificarea trebuie să specifice data estimată pentru începerea și terminarea proiectelor.

Articolul 9

Nepunerea în aplicare și întârzierea proiectelor

Atunci când un stat membru decide să nu pună în aplicare în totalitate sau doar parțial proiectele pentru care s-a acordat o contribuție financiară sau apare o întârziere, acesta trebuie să informeze în scris imediat Comisia, precizând:

(a)

implicațiile privind programul său de control anual al activităților de pescuit, inclusiv cele de natură financiară;

(b)

cauzele întârzierii sau ale nepunerii în aplicare;

(c)

noul termen estimat pentru punerea în aplicare.

Articolul 10

Avans

(1)   La cererea motivată a statului membru, Comisia poate acorda un avans pentru fiecare proiect în valoare de până la 50 % din contribuția financiară stipulată în decizia prevăzută la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006. Valoarea avansului va fi dedusă din fiecare plată interimară, precum și din plata finală a contribuției financiare acordate statului membru în cauză pentru proiectul respectiv.

(2)   Cererea statului membru trebuie să fie însoțită de o copie legalizată a contractului dintre administrația respectivă și furnizor.

(3)   Dacă autoritatea competentă a statului membru nu își ia niciun angajament juridic pe durata perioadei stabilite la articolul 4 din prezentul regulament, orice avans oferit trebuie să fie rambursat imediat.

Articolul 11

Cereri de rambursare

(1)   Statele membre trebuie să trimită Comisiei cererile de rambursare în termen de nouă luni de la data la care a fost efectuată cheltuiala în cauză.

(2)   Cererile de rambursare trebuie să includă elementele menționate în anexa VI și trebuie întocmite în conformitate cu formularul prezentat în anexa VII.

(3)   Când se trimit cereri de rambursare, statele membre trebuie să verifice și să certifice faptul că cheltuielile au fost efectuate în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 861/2006, în prezentul regulament și în decizia prevăzută la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006, precum și în conformitate cu legislația comunitară privind adjudecarea contractelor de achiziții publice. Cererea trebuie să includă o declarație privind acuratețea și veridicitatea înregistrărilor contabile trimise, în conformitate cu formularul prevăzut la anexa VII.

(4)   Cererile privind o valoare mai mică de 20 000 EUR nu vor fi procesate decât dacă sunt justificate în mod corespunzător. Cererile pot fi grupate.

(5)   Cererile pentru proiecte care nu au fost încheiate în conformitate cu planificarea prevăzută la articolul 8 din prezentul regulament pot fi acceptate numai dacă întârzierea este justificată în mod corespunzător. Atunci când astfel de cereri nu sunt acceptate, alocările comunitare trebuie să fie retrase.

(6)   În cazul în care Comisia consideră că cererea nu respectă condițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 861/2006, în prezentul regulament, în decizia prevăzută la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 sau în legislația comunitară privind adjudecarea contractelor publice, va solicita statului membru să își prezinte observațiile privind chestiunea respectivă într-o perioadă de timp determinată. Dacă ancheta confirmă nerespectarea celor menționate anterior, Comisia va refuza rambursarea, fie parțială, fie totală a cheltuielii respective, și, dacă este cazul, va solicita rambursarea plăților necuvenite.

Articolul 12

Moneda

(1)   Programele de control al activităților de pescuit, cererile de rambursare a cheltuielilor și cererile de plată a avansului trebuie exprimate în euro.

(2)   Rambursarea se face în euro pe baza ratei de schimb publicate în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene de la data la care ordinul de plată sau ordinul de recuperare este emis de către serviciul ordonator al Comisiei.

(3)   Statele membre care nu participă în cea de-a treia etapă a Uniunii economice și monetare trebuie să specifice rata de schimb folosită.

Articolul 13

Audit și corecții financiare

Statele membre trebuie să furnizeze Comisiei și Curții de Conturi toate informațiile solicitate de către aceste instituții în vederea efectuării auditului și a corecțiilor financiare prevăzute la articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

Articolul 14

Rapoartele statelor membre

(1)   Statele membre trebuie să trimită Comisiei informații care să îi faciliteze verificarea modului în care a fost utilizată contribuția financiară și analizarea impactului pe care l-au avut măsurile prevăzute în prezentul regulament asupra activităților de control, inspecție și supraveghere.

(2)   De asemenea, statele membre:

(a)

trebuie să trimită Comisiei, până cel târziu la data de 31 martie a fiecărui an, un raport de evaluare intermediară privind programul acestora de control al activităților de pescuit pentru anul precedent, care să includă următoarele:

(i)

proiectele încheiate și coeficientul de realizare a programului de control al activităților de pescuit;

(ii)

o estimare a cererilor de rambursare pentru anul curent și pentru anul următor;

(iii)

impactul proiectelor asupra programelor de control în domeniul pescuitului, prin aplicarea indicatorilor prevăzuți în program;

(iv)

orice modificare adusă programului inițial de control al activităților de pescuit;

(b)

trebuie să trimită Comisiei, până cel târziu la data de 31 martie 2014, un raport de evaluare finală care să includă următoarele:

(i)

proiectele încheiate;

(ii)

costul proiectelor;

(iii)

impactul programelor de control al activităților de pescuit, prin aplicarea indicatorilor prevăzuți în aceste programe;

(iv)

orice modificare adusă programelor inițiale de control al activităților de pescuit;

(v)

impactul contribuției financiare asupra programelor de control al activităților de pescuit pe toată durata perioadei 2007-2013.

Articolul 15

Dispoziții tranzitorii

Cu începere de la 1 ianuarie 2007, cererile de rambursare privind contribuția financiară pentru cheltuielile aprobate în temeiul Deciziilor 95/527/CE, 2001/431/CE și 2004/465/CE trebuie prezentate în conformitate cu anexele VI și VII la prezentul regulament.

Articolul 16

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Joe BORG

Membru al Comisiei


(1)  JO L 160, 14.6.2006, p. 1.

(2)  JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

(3)  JO L 301, 14.12.1995, p. 30.

(4)  JO L 154, 9.6.2001, p. 22.

(5)  JO L 157, 30.4.2004, p. 114. Decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/2/CE (JO L 2, 5.1.2006, p. 4).


ANEXA I

Descrierea mijloacelor aflate la dispoziția statelor membre în vederea monitorizării și a controlului activităților de pescuit

Descrierea mijloacelor aflate la dispoziția statelor membre în vederea efectuării controlului activităților de pescuit, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din prezentul regulament, trebuie să includă următoarele:

(a)

o descriere succintă a organelor administrative responsabile de controlul activităților de pescuit la nivel național, regional și local;

(b)

o descriere succintă a resurselor umane, a echipamentelor (în special numărul vaselor, al aeronavelor și al elicopterelor disponibile) și a principalelor acțiuni întreprinse cu un an anterior îndeplinirii sarcinilor în conformitate cu regulile politicii comune în domeniul pescuitului;

(c)

bugetul anual alocat controlului activităților de pescuit, exprimat în euro, cu detalii privind investițiile și cheltuielile de funcționare a mijloacelor utilizate pentru efectuarea controlului activităților de pescuit (date clasificate pe categorii, inclusiv cele referitoare la resursele umane).


ANEXA II

Listă indicativă privind cheltuielile eligibile referitoare la punerea în aplicare a tehnologiilor de control

Următoarele cheltuieli sunt considerate eligibile:

(a)

achiziționarea, instalarea și asistența tehnică, tehnologia informației și instalarea rețelelor TI, inclusiv capacitatea de teledetecție, pentru a permite un schimb de date sigur și eficient în cadrul activităților de monitorizare, control și supraveghere a activităților de pescuit. Cheltuielile efectuate pentru asistența tehnică sunt acoperite timp de doi ani de la data instalării;

(b)

achiziționarea și instalarea de:

(i)

dispozitive de localizare automată care permit monitorizarea vaselor de la distanță de către un centru de monitorizare a pescuitului printr-un sistem de monitorizare a vaselor (vessel monitoring system – VMS);

(ii)

dispozitive electronice de înregistrare și raportare, care permit transmiterea electronică a datelor referitoare la activitățile de pescuit.

Dispozitivele trebuie să respecte cerințele stabilite de regulile comunitare relevante;

(c)

achiziționarea de calculatoare personale, tablet PC și asistenți personali digitali (PDA-uri) în scopul de a stoca și procesa datele referitoare la activitățile de pescuit;

(d)

proiecte-pilot referitoare la noile tehnologii privind controlul activităților de pescuit și punerea în aplicare a acestora.


ANEXA III

Listă indicativă de cheltuieli eligibile referitoare la achiziționarea și modernizarea aeronavelor și a vaselor utilizate în vederea controlului activităților de pescuit

Următoarele cheltuieli sunt considerate eligibile:

(a)

aeronave cu aripă fixă, vehicule aeriene fără pilot și elicoptere cu echipamentele aferente pentru controlul activităților de pescuit. În special, echipamentul și software-ul de detecție, comunicare și navigație care sunt instalate la bord, fac parte din vasele sau aeronavele folosite pentru inspecția și supravegherea activităților de pescuit și permit schimbul de date între vase sau aeronave și autoritățile de control în domeniul pescuitului;

(b)

echipamentul care înlocuiește echipamentele depășite, destinat îmbunătățirii eficienței controlului activităților de pescuit. Costurile efectuate pentru modernizarea sălii mașinilor, a timoneriei și a dispozitivelor de lansare sunt, de asemenea, eligibile;

(c)

bărcile de abordare (precum searider sau bărcile gonflabile rigide), inclusiv echipamentul instalat, motoarele, gruie și granice de lansare (inclusiv sistemele hidraulice și instalarea), modificările aduse vasului principal pentru a-l adapta în vederea utilizării bărcilor de abordare (precum întărirea punții și a suprastructurii);

(d)

componente importante pentru sistemul de propulsie a vasului, precum sistemele de propulsie cu elice, cutiile de viteze, noi motoare principale și auxiliare;

(e)

echipamentul care asigură confidențialitatea comunicațiilor, precum echipamentul de criptare și dispozitivele de transformare a semnalelor numerice;

(f)

calculatoare personale rezistente la apă instalate la bord.


ANEXA IV

Listă indicativă de cheltuieli eligibile referitoare la programele de formare și schimb, seminarii și suporturi informaționale

(a)

Următoarele cheltuieli sunt considerate eligibile:

(i)

închirierea de săli de curs;

(ii)

achiziționarea sau închirierea echipamentului folosit pentru cursurile de formare și seminarii;

(iii)

onorariile formatorilor care nu acționează în calitate de funcționari publici comunitari sau ai statului membru în cauză;

(iv)

cheltuielile de călătorie și de subzistență efectuate de inspectori, procurori, judecători și pescari care participă la cursuri, precum și cheltuielile personalului de formare;

(v)

orice cheltuială referitoare la achiziționarea sau imprimarea de materiale necesare pentru seminar, cursul de formare sau media, precum cărți, postere, CD-uri, DVD-uri, casete video, broșuri, bannere.

(b)

Cheltuielile sunt admisibile în măsura în care sunt eligibile pentru a fi rambursate în conformitate cu regulile naționale relevante.


ANEXA V

Listă indicativă de cheltuieli neeligibile

Următoarele cheltuieli sunt considerate neeligibile:

(a)

contracte de închiriere și de leasing;

(b)

echipamentul care nu este utilizat exclusiv în scopul controlului activităților de pescuit, precum calculatoarele personale, laptopurile, scannerele, imprimantele, telefoanele mobile, centralele telefonice, aparatele portative de emisie-recepție, ruletele de măsurat, echerele mobile și alte echipamente similare, camerele video și aparatele de fotografiat;

(c)

articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum uniformele, costumele de protecție etc. și echipamentele personale generale;

(d)

cheltuielile de funcționare și mentenanță, precum costurile de telecomunicații, cheltuielile de amortizare, primele de asigurare, benzina;

(e)

piesele de rezervă necesare pentru păstrarea în funcțiune a oricărei componente eligibile;

(f)

vehicule și motociclete;

(g)

clădirile și amplasamentele;

(h)

salariile și indemnizațiile.


ANEXA VI

Conținutul unei cereri de rambursare

Cererile de rambursare trebuie să includă următoarele:

(a)

o scrisoare în care se stipulează valoarea totală cerută spre rambursare. Această scrisoare trebuie să precizeze cu claritate:

(i)

decizia Comisiei la care face referință (articolul și anexa relevante);

(ii)

suma cerută Comisiei exprimată în euro, fără TVA;

(iii)

tipul cererii (prefinanțare, plată interimară, plată finală);

(iv)

contul bancar în care ar trebui să fie efectuat transferul;

(b)

o declarație de cheltuieli, folosind formularul stabilit la anexa VII (câte unul pentru fiecare decizie a Comisiei);

(c)

o listă care să includă următoarele informații:

(i)

numele proiectului (proiectelor) și referința la programul (programele) de control anual al activităților de pescuit în care proiectul (proiectele) a(au) fost inclus(incluse);

(ii)

referința contractului la care se raportează facturile;

(iii)

o listă a facturilor anexate referitoare la proiect (numărul facturilor și valoarea acestora, fără TVA);

(d)

în ceea ce privește fiecare proiect pentru care se cere o rambursare:

(i)

facturile în original sau în copii legalizate;

(ii)

dacă valoarea facturilor nu este exprimată în euro, rata de schimb aplicată;

(iii)

originalul sau copia legalizată a dovezii de plată a fiecărei facturi anexate;

(iv)

un document în care se specifică ratele viitoare (dacă este cazul) și datele la care se preconizează că vor fi plătite;

(v)

copia legalizată a contractului relaționat facturii;

(vi)

utilizarea anuală a vasului, a navei sau a unui vehicul aerian fără pilot în scopul controlului activităților de pescuit, exprimată în procente și în zile;

(vii)

informații privind achizițiile publice: trebuie anexate copiile xerox ale avizelor de licitație publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Dacă avizele nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, beneficiarul trebuie să certifice faptul că legislația comunitară în materie de achiziții publice a fost respectată și să justifice de ce nu au fost respectate procedurile comunitare. Cheltuielile efectuate pentru vasele și aeronavele care urmează să fie utilizate parțial sau în totalitate în scopul controlului activităților de pescuit nu pot beneficia de nicio scutire de la regulile comunitare în materie de achiziții publice cu referire la articolul 296 din Tratatul de instituire a Comunității Europene;

(viii)

o descriere succintă a acțiunilor, precizând în detaliu ceea ce a fost realizat, însoțită de o scurtă evaluare a impactului investiției asupra supravegherii și a controlului activităților de pescuit. De asemenea, trebuie să se includă o estimare a utilizării viitoare a elementelor;

(ix)

în cazul cheltuielilor efectuate pentru proiecte-pilot sau suporturi informaționale, trebuie inclus un document sau un raport final;

(x)

în cazul cursurilor de formare și al seminariilor, trebuie menționată orice informație pertinentă cu privire la subiect, vorbitori și participanți.


ANEXA VII

Declarație de cheltuieli

Image


12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/39


REGULAMENT (CE) NR. 392/2007 AL COMISIEI

din 11 aprilie 2007

de stabilire a coeficientului de atribuire pentru eliberarea de licențe aplicat în perioada 2-6 aprilie 2007 produselor de import din zahăr în cadrul contingentelor tarifare și al acordurilor preferențiale

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 950/2006 al Comisiei din 28 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare, pentru anii de comercializare 2006-2007, 2007-2008 și 2008-2009, privind importul și rafinarea produselor din zahăr în cadrul anumitor contingente tarifare și acorduri preferențiale (2), în special articolul 5 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Cererile de licențe de import au fost depuse la autoritatea competentă în săptămâna 2-6 aprilie 2007, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 950/2006 sau Regulamentul (CE) nr. 1832/2006 al Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unor măsuri tranzitorii în sectorul zahărului în vederea aderării Bulgariei și a României (3) pentru o cantitate totală mai mare sau egală cu cantitatea disponibilă pentru numărul de ordine 09.4318.

(2)

În aceste condiții, Comisia trebuie să stabilească un coeficient de atribuire pentru a elibera licențe proporțional cu cantitatea disponibilă și să informeze statele membre că limita stabilită a fost atinsă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Licențele se vor elibera în limitele cantitative stabilite în anexa la prezentul regulament pentru cererile de licențe de import depuse în perioada 2-6 aprilie 2007 în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 950/2006 sau cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1832/2006.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 58, 28.2.2006, p. 1.

(2)  JO L 178, 1.7.2006, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2006/2006 (JO L 379, 28.12.2006, p. 95).

(3)  JO L 354, 14.12.2006, p. 8.


ANEXĂ

Zahăr preferențial ACP-India

Capitolul IV din Regulamentul (CE) nr. 950/2006

Anul de comercializare 2006-2007

Nr. de ordine

Țara

Săptămâna 2-6 aprilie 2007: procent din cantitatea solicitată care urmează să fie eliberat

Limită

09.4331

Barbados

100

 

09.4332

Belize

0

Atinsă

09.4333

Coasta de Fildeș

100

 

09.4334

Republica Congo

100

 

09.4335

Fiji

100

 

09.4336

Guyana

100

 

09.4337

India

0

Atinsă

09.4338

Jamaica

100

 

09.4339

Kenya

100

 

09.4340

Madagascar

100

 

09.4341

Malawi

100

 

09.4342

Maurițius

100

 

09.4343

Mozambic

0

Atinsă

09.4344

Sf. Kitts și Nevis

 

09.4345

Surinam

 

09.4346

Swaziland

100

 

09.4347

Tanzania

0

Atinsă

09.4348

Trinidad și Tobago

100

 

09.4349

Uganda

 

09.4350

Zambia

100

 

09.4351

Zimbabwe

100

 


Zahăr complementar

Capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 950/2006

Anul de comercializare 2006-2007

Nr. de ordine

Țara

Săptămâna 2-6 aprilie 2007: procent din cantitatea solicitată care urmează să fie eliberat

Limită

09.4315

India

100

 

09.4316

Țările semnatare ale Protocolului ACP

100

 


Zahăr concesii CXL

Capitolul VI din Regulamentul (CE) nr. 950/2006

Anul de comercializare 2006-2007

Nr. de ordine

Țara

Săptămâna 2-6 aprilie 2007: procent din cantitatea solicitată care urmează să fie eliberat

Limită

09.4317

Australia

0

Atinsă

09.4318

Brazilia

14,2857

Atinsă

09.4319

Cuba

0

Atinsă

09.4320

Alte țări terțe

0

Atinsă


Zahăr Balcani

Capitolul VII din Regulamentul (CE) nr. 950/2006

Anul de comercializare 2006-2007

Nr. de ordine

Țara

Săptămâna 2-6 aprilie 2007: procent din cantitatea solicitată care urmează să fie eliberat

Limită

09.4324

Albania

100

 

09.4325

Bosnia-Herțegovina

0

Atinsă

09.4326

Serbia, Muntenegru și Kosovo

100

 

09.4327

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

100

 

09.4328

Croația

100

 


Zahăr import excepțional și industrial

Capitolul VIII din Regulamentul (CE) nr. 950/2006

Anul de comercializare 2006-2007

Nr. de ordine

Tip

Săptămâna 2-6 aprilie 2007: procent din cantitatea solicitată care urmează să fie eliberat

Limită

09.4380

Excepțional

 

09.4390

Industrial

100

 


Importuri de zahăr în cadrul contingentelor tarifare tranzitorii deschise pentru Bulgaria și România

Capitolul 1 secțiunea 2 din Regulamentul (CE) nr. 1832/2006

Anul de comercializare 2006-2007

Nr. de ordine

Tip

Săptămâna 2-6 aprilie 2007: procent din cantitatea solicitată care urmează să fie eliberat

Limită

09.4365

Bulgaria

0

Atinsă

09.4366

România

100

 


DIRECTIVE

12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/42


DIRECTIVA 2007/21/CE A COMISIEI

din 10 aprilie 2007

de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în ceea ce privește datele de expirare pentru includerea în anexa I a substanțelor active azoxistrobin, imazalil, kresoxim-metil, spiroxamină, azimsulfuron, prohexadion-calciu și fluroxypyr

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (1), în special articolul 5 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Prin Directiva 98/47/CE a Comisiei (2) azoxistrobin a fost inclus până la data de 1 iulie 2008, prin Directiva 97/73/CE a Comisiei (3) imazalil a fost inclus până la data de 31 decembrie 2008, prin Directiva 1999/1/CE a Comisiei (4) kresoxim-metil a fost inclus până la data de 31 ianuarie 2009, prin Directiva 1999/73/CE a Comisiei (5) spiroxamina a fost inclusă până la data de 1 septembrie 2009, prin Directiva 1999/80/CE a Comisiei (6) azimsulfuron a fost inclus până la data de 1 octombrie 2009, prin Directiva 2000/50/CE a Comisiei (7) prohexadion-calciu a fost inclus până la data de 20 octombrie 2010, iar prin Directiva 2000/10/CE a Comisiei (8) fluroxypyr a fost inclus până la data de 30 noiembrie 2010, ca substanțe active în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(2)

Includerea unei substanțe se poate reînnoi, la cerere, cu condiția depunerii unei aplicații cu cel puțin doi ani înainte de data expirării. Comisia a primit cereri de reînnoire a includerii pentru toate substanțele menționate anterior.

(3)

Comisia va trebui să stabilească norme suplimentare privind depunerea și evaluarea unor informații suplimentare necesare pentru reînnoirea includerii în anexa I. Prin urmare, este justificată reînnoirea includerii substanțelor active menționate anterior în anexa I pentru o perioadă necesară notificatorilor în vederea pregătirii cererilor și Comisiei în vederea organizării evaluării acestora și a luării unei decizii.

(4)

Prin urmare, este necesară modificarea Directivei 91/414/CEE în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 91/414/CEE este modificată conform anexei la prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre adoptă și publică cel mai târziu până la data de 12 decembrie 2007 acte cu putere de lege și acte administrative necesare pentru respectarea prezentei directive. Acestea trebuie să comunice imediat Comisiei textul acestor acte, precum și un tabel de corespondență între aceste acte și prezenta directivă.

Statele membre trebuie să aplice aceste acte de la data de 13 decembrie 2007.

La momentul adoptării de către statele membre, aceste acte trebuie să conțină o trimitere la prezenta directivă sau să fie însoțite de o astfel de trimitere cu ocazia publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modul în care este făcută o astfel de trimitere.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2007/6/CE a Comisiei (JO L 43, 15.2.2007, p. 13).

(2)  JO L 191, 7.7.1998, p. 50.

(3)  JO L 353, 24.12.1997, p. 26.

(4)  JO L 21, 28.1.1999, p. 21.

(5)  JO L 206, 5.8.1999, p. 16; rectificare: JO L 221, 21.8.1999, p. 19.

(6)  JO L 210, 10.8.1999, p. 13.

(7)  JO L 198, 4.8.2000, p. 39.

(8)  JO L 57, 2.3.2000, p. 28.


ANEXĂ

În anexa I la Directiva 91/414/CEE, rândurile 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 8 sunt înlocuite după cum urmează:

„1

Imazalil

Nr. CAS 73790-28-0, 35554-44-0

Nr. CIPAC 335

(±)-1-(β-alliloxi-2,4-diclorofeniletil)imidazole sau (+)-allil 1-(2,4-diclorofenil)-2-imidazol-1-iletil eter

975 g/kg

1 ianuarie 1999

31 decembrie 2011

Se pot autoriza numai utilizări ca fungicid.

Pentru următoarele utilizări, se aplică următoarele condiții speciale:

tratamentele postrecoltă pentru fructe, legume și cartofi pot fi autorizate numai în cazul în care există un sistem corespunzător de decontaminare sau dacă o evaluare a riscului a arătat statului membru care acordă autorizația că evacuarea soluției de tratament nu implică niciun fel de risc inacceptabil pentru mediu și mai ales pentru organismele acvatice;

tratamentul postrecoltă pentru cartofi poate fi autorizat numai în cazul în care o evaluare riscului a demonstrat statului membru care acordă autorizația că resturile din procesarea reziduurilor cartofilor tratați nu implică un risc inacceptabil pentru organismele acvatice;

utilizările în aer liber pentru frunziș pot fi autorizate numai în cazul în care o evaluare a riscului a demonstrat statului membru care acordă autorizația că această utilizare nu are efecte inacceptabile asupra sănătății umane și animale și nici asupra mediului.

Data la care Comitetul permanent pentru sănătatea plantelor a finalizat raportul de analiză: 11 iulie 1997.

2

Azoxistrobin

Nr. CAS 131860-33-8

Nr. CIPAC 571

Metil (E)-2-{2[6-(2-cianofenoxi)pirimidin-4-yloxy] fenil}-3-metoxiacrilate

930 g/kg (Z isomer max. 25 g/kg)

1 iulie 1998

31 decembrie 2011

Se pot autoriza numai utilizările ca fungicid.

În procesul de luare a deciziilor conform principiilor unitare trebuie acordată o atenție deosebită impactului asupra organismelor acvatice. Condițiile de autorizare trebuie să includă măsuri corespunzătoare de reducere a riscurilor.

Data la care Comitetul permanent pentru sănătatea plantelor a finalizat raportul de analiză: 22 aprilie 1998.

3

Kresoxim-metil

Nr. CAS 143390-89-0

Nr. CIPAC 568

Metil (E)-2-metoximino-2-[2-(o-toliloximetil) fenil]acetat

910 g/kg

1 februarie 1999

31 decembrie 2011

Se pot autoriza numai utilizările ca fungicid.

În procesul de luare a deciziilor conform principiilor unitare, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită protecției apei freatice în condiții de vulnerabilitate.

Data la care Comitetul permanent pentru sănătatea plantelor a finalizat raportul de analiză: 16 octombrie 1998.

4

Spiroxamină

Nr. CAS 1181134-30-8

Nr. CIPAC 572

(8-tert-Butil-1,4-dioxa-spiro [4.5] decan-2-ilmetil)-etil-propil-amin

940 g/kg (diastereomers A și B combinat)

1 septembrie 1999

31 decembrie 2011

Se pot autoriza numai utilizările ca fungicid.

În procesul de luare a deciziilor conform principiilor unitare, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită:

siguranței operatorului și trebuie să se asigure că în condițiile de utilizare sunt incluse măsuri corespunzătoare de protecție;

și

impactului asupra organismelor acvatice și trebuie să se asigure că în condițiile de autorizare sunt incluse, dacă este necesar, măsuri de reducere a riscului.

Data la care Comitetul permanent pentru sănătatea plantelor a finalizat raportul de analiză: 12 mai 1999.

5

Azimsulfuron

Nr. CAS 120162-55-2

Nr. CIPAC 584

1-(4,6-dimetoxipirimidin-2-il)-3-[1-metil-4-(2-metil-2H-tetrazol-5-il)-pirazol-5-ilsulfonil]-uree

980 g/kg

1 octombrie 1999

31 decembrie 2011

Se pot autoriza numai utilizările ca erbicid.

Tratamentele avio nu pot fi autorizate.

În procesul de luare a deciziilor conform principiilor unitare, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită impactului asupra organismelor acvatice și a plantelor terestre nevizate și trebuie să se asigure că în condițiile necesare sunt incluse, dacă este necesar, măsuri de reducere a riscurilor (de exemplu, în cultivarea orezului, perioade minime de reținere a apei înainte de eliminare).

Data la care Comitetul permanent pentru sănătatea plantelor a finalizat raportul de analiză: 2 iulie 1999.

6

Fluroxypyr

Nr. CAS 69377-81-7

Nr. CIPAC 431

4-amino-3,5-dichloro-6-fluoro-2-pyridyloxyacetic acid

950 g/kg

1 decembrie 2000

31 decembrie 2011

Se pot autoriza numai utilizările ca erbicid.

În procesul de luare a deciziilor conform principiilor unitare, statele membre:

trebuie să aibă în vedere informațiile suplimentare solicitate la punctul 7 din raportul de analiză;

trebuie să acorde atenție în special protecției apei freatice;

trebuie să acorde atenție impactului asupra organismelor acvatice și trebuie să se asigure că în condițiile de autorizare sunt incluse, dacă este necesar, măsuri de reducere a riscurilor.

Statele membre trebuie să informeze Comisia dacă testele și informațiile suplimentare solicitate conform punctului 7 din raportul de analiză nu au fost depuse până la data de 1 decembrie 2000.

Data la care Comitetul permanent pentru sănătatea plantelor a finalizat raportul de analiză: 30 noiembrie 1999.

8

Prohexadion-calciu

Nr. CAS 127277-53-6

Nr. CIPAC 567

Calciu 3,5-dioxo-4-propionilciclohexanecarboxilate

890 g/kg

1 octombrie 2000

31 decembrie 2011

Se pot autoriza numai utilizările ca regulator de creștere a plantelor.

Data la care Comitetul permanent pentru sănătatea plantelor a finalizat raportul de analiză: 16 iunie 2000.”


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Comisie

12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/47


DECIZIA COMISIEI

din 11 aprilie 2007

privind prelungirea perioadei de introducere pe piață a produselor biocide care conțin anumite substanțe active neexaminate în cursul programului de lucru de 10 ani menționat la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului

[notificată cu numărul C(2007) 1545]

(Numai textele în limbile franceză și poloneză sunt autentice)

(2007/226/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind introducerea pe piață a produselor biocide (1), în special articolul 16 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (2) al doilea paragraf și cu alineatul (3) din Directiva 98/8/CE (denumită în continuare „directiva”), se poate decide ca, în cazul în care informațiile și datele cerute pentru evaluarea unei substanțe active nu au fost prezentate pe parcursul perioadei prescrise, respectiva substanță să nu fie înscrisă în anexa I, IA sau IB a directivei. În cazul luării unei astfel de decizii, statele membre retrag toate autorizațiile privind produsele biocide care conțin substanța activă în cauză.

(2)

Regulamentele (CE) nr. 1896/2000 (2) și (CE) nr. 2032/2003 (3) ale Comisiei stabilesc normele detaliate de punere în aplicare a primei și a celei de a doua etape ale programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din directivă. Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2032/2003 stabilește la 1 septembrie 2006 data de la care statele membre anulează autorizațiile pentru produsele biocide care conțin substanțe active existente identificate pentru care nu s-a acceptat nicio notificare sau cu privire la care niciun stat membru nu și-a exprimat interesul.

(3)

Articolul 4a din Regulamentul (CE) nr. 2032/2003, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1048/2005 al Comisiei (4), stabilește condițiile în care statele membre pot solicita Comisiei o prelungire a perioadei de retragere progresivă de pe piață, prevăzută la articolul 4 alineatul (2), precum și condițiile de acordare a unei prelungiri de acest tip.

(4)

Pentru unele substanțe active a căror utilizare în cadrul produselor biocide este interzisă după 1 septembrie 2006, anumite state membre au înaintat Comisiei cereri de prelungire a acestei perioade de retragere progresivă de pe piață, precum și informații prin care se demonstrează necesitatea utilizării în continuare a respectivelor substanțe.

(5)

Polonia a prezentat informații care demonstrează absența temporară a unor alternative adecvate de substituire a ciflutrinului utilizat drept insecticid, în scopul protejării lemnului de construcție folosit pentru construcțiile istorice și de alt tip. Ar fi necesară o scurtă prelungire a perioadei de retragere progresivă de pe piață a acestei substanțe, pentru a permite prezentarea de date privind eficacitatea altor substanțe alternative și introducerea acestora pe piața poloneză în conformitate cu legislația națională.

(6)

Franța a prezentat informații care demonstrează necesitatea furnizării unei game cât mai largi de larvicide disponibile destinate combaterii țânțarilor, purtători ai unor boli grave care afectează populația din departamentele franceze de peste mări și a solicitat menținerea temefosului pe piața din aceste regiuni. Ar fi necesară o prelungire a perioadei de retragere progresivă de pe piață a acestei substanțe, pentru a permite înlocuirea sa cu alte substanțe corespunzătoare.

(7)

Franța a prezentat informații care demonstrează necesitatea continuării temporare a utilizării amoniacului ca produs biocid destinat igienei veterinare, în scopul prevenirii infecțiilor produse de coccide, cryptosporidium și nematozi la animalele de fermă. Ar fi necesară o prelungire a perioadei de retragere progresivă de pe piață a acestei substanțe, pentru a permite înlocuirea sa treptată cu alte substanțe disponibile, notificate în scopul evaluării în cadrul programului de revizuire stabilit prin directivă.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2032/2003, statele membre enumerate în coloana B din anexa la prezenta decizie pot să acorde sau să mențină o autorizație existentă de introducere pe piață a produselor biocide care conțin substanțe asemenea celor menționate în coloana A din anexă, în ceea ce privește utilizările esențiale descrise în coloana D și până la datele indicate în coloana C din anexa menționată anterior.

Articolul 2

(1)   Statele membre care recurg la derogarea prevăzută la articolul 1 din prezenta decizie se asigură că următoarele condiții sunt îndeplinite:

(a)

substanța poate fi utilizată în continuare numai în cazul în care produsele care o conțin sunt autorizate pentru utilizarea esențială prevăzută;

(b)

prelungirea utilizării nu este acceptată decât în măsura în care nu are nicio influență nefastă asupra sănătății oamenilor sau a animalelor sau asupra mediului;

(c)

toate măsurile corespunzătoare de reducere a riscurilor sunt luate în momentul acordării unei autorizații;

(d)

produsele biocide de acest tip care rămân pe piață după 1 septembrie 2006 sunt reetichetate, pentru a corespunde restricțiilor de utilizare;

(e)

după caz, statele membre iau măsurile necesare pentru ca titularii autorizațiilor sau statele membre interesate să caute soluții alternative la aceste utilizări sau pentru ca un dosar să fie pregătit pentru a fi înaintat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din Directiva 98/8/CE, până cel târziu la 14 mai 2008.

(2)   După caz, statele membre interesate informează anual Comisia cu privire la punerea în aplicare a alineatului (1) și, în special, cu privire la măsurile luate în temeiul literei (e).

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Franceze și Republicii Polone.

Adoptată la Bruxelles, 11 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/140/CE a Comisiei (JO L 414, 30.12.2006, p. 78).

(2)  JO L 228, 8.9.2000, p. 6. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2032/2003 (JO L 307, 24.11.2003, p. 1).

(3)  Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1849/2006 (JO L 355, 15.12.2006, p. 63).

(4)  JO L 178, 9.7.2005, p. 1.


ANEXĂ

Lista autorizațiilor menționate la articolul 1

Coloana A

Coloana B

Coloana C

Coloana D

Substanța activă

Stat membru

Date

Utilizare

Ciflutrin

Nr. CE 269-855-7

Nr. CAS 68359-37-5

Polonia

1.9.2007

Pentru protejarea lemnului de construcție împotriva insectelor; numai pentru uz profesional.

Temefos

Nr. CE 222-191-1

Nr. CAS 3383-96-8

Franța

14.5.2009

Pentru combaterea țânțarilor purtători; numai în departamentele franceze de peste mări.

Amoniac

Nr. CE 231-635-3

Nr. CAS 7664-41-7

Franța

14.5.2008

Produs biocid destinat igienei veterinare, în scopul prevenirii infecțiilor produse de coccide, cryptosporidium și nematozi la animalele de fermă; a se utiliza numai în lipsa altor produse cu efect similar.


Rectificări

12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/50


Rectificare la Directiva 2007/19/CE a Comisiei din 30 martie 2007 de modificare a Directivei 2002/72/CE privind materialele și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare și a Directivei 85/572/CEE a Consiliului de stabilire a listei de simulanți utilizați pentru testarea migrării constituenților materialelor și obiectelor din material plastic care vin în contact cu produsele alimentare

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 91 din 31 martie 2007 )

Directiva 2007/19/CE se citește după cum urmează:

DIRECTIVA 2007/19/CE A COMISIEI

din 2 aprilie 2007

de modificare a Directivei 2002/72/CE privind materialele și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare și a Directivei 85/572/CEE a Consiliului de stabilire a listei de simulanți utilizați pentru testarea migrării constituenților materialelor și obiectelor din material plastic care vin în contact cu produsele alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE (1), în special articolul 5 alineatul (2),

după consultarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară („denumită în continuare autoritatea”),

întrucât:

(1)

Directiva 2002/72/CE a Comisiei (2) este o directivă specifică în sensul Regulamentului-cadru (CE) nr. 1935/2004 de armonizare a normelor privind materialele plastice și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare.

(2)

Directiva 2002/72/CE a Comisiei stabilește o listă a substanțelor autorizate pentru producția acelor materiale și obiecte respective, în special aditivii și monomerii, restricțiile privind utilizările lor, normele privind etichetarea, precum și informații pentru consumatori sau pentru agenți economici din sectorul alimentar privind asigurarea utilizării corecte a materialelor și a obiectelor respective.

(3)

Informațiile de care dispune Comisia demonstrează că plastifianții folosiți, de exemplu, în garniturile de etanșare a capacelor din clorură de polivinil (PVC), pot să ajungă în alimentele grase în cantități care pot să pună în pericol sănătatea umană sau să cauzeze o schimbare inacceptabilă a compoziției alimentelor respective. Va trebui, așadar, să se clarifice chiar dacă fac parte din capace de metal, că garniturile intră sub incidența Directivei 2002/72/CE. De asemenea, ar trebui să se elaboreze norme specifice în ceea ce privește utilizarea aditivilor pentru producția garniturilor respective. Ar trebui să se țină seama de faptul că producătorii capacelor trebuie să dispună de termenul suficient pentru a putea să se adapteze la dispozițiile Directivei 2002/72/CE. În special, ținându-se seama de perioada necesară pregătirii unei cereri pentru evaluarea aditivilor specifici utilizați pentru producția garniturilor de etanșare, nu se poate organiza încă un program pentru evaluarea lor. Prin urmare, într-o primă etapă, lista de aditivi autorizați care va fi adoptată pe viitor pentru materialele și obiectele din plastic nu ar trebui să se aplice producției de garnituri de etanșare, astfel încât utilizarea altor aditivi să rămână posibilă în funcție de legislația națională. Situația respectivă trebuie reevaluată într-o etapă ulterioară.

(4)

Pe baza informațiilor noi legate de evaluarea riscurilor substanțelor evaluate de autoritate și de nevoia de adaptare la progresele tehnice și la normele actuale de calculare a migrării, Directiva 2002/72/CE ar trebui actualizată. Din motive de claritate, ar trebui introduse definițiile termenilor tehnici.

(5)

Normele privind migrarea generală și cea specifică trebuie să se bazeze pe același principiu și, prin urmare, trebuie aliniate.

(6)

Ar trebui introduse norme specifice pentru îmbunătățirea protecției sugarilor, deoarece sugarii ingerează mai multe alimente în raport cu greutatea lor corporală decât adulții.

(7)

Verificarea respectării limitelor de migrare specifice (LMS) ale simulantului D pentru aditivii enumerați în anexa III secțiunea B la Directiva 2002/72/CE ar trebui aplicată în același timp cu celelalte dispoziții de calculare a migrării introduse în prezenta directivă pentru o mai bună estimare a expunerii reale a consumatorului la aditivii respectivi. Prin urmare, data limită de aplicare a verificării menționate anterior a respectării limitelor ar trebui extinsă.

(8)

Statutul aditivilor care acționează ca facilitatori ai polimerizării (PPA) ar trebui clarificat. PPA care funcționează și ca aditivi trebuie evaluați și incluși în lista viitoare a aditivilor autorizați. Unii dintre aceștia sunt deja incluși în lista incompletă de aditivi. În ceea ce privește aditivii care acționează numai ca PPA și care nu trebuie să figureze în articolul final, ar trebui să se precizeze că utilizarea lor va fi posibilă în funcție de legislația națională, chiar și după adoptarea listei aditivilor autorizați. Situația respectivă trebuie reevaluată într-o etapă ulterioară.

(9)

Studiile au dovedit că azodicarbonamida se descompune în semicarbazidă pe parcursul procesării la temperaturi înalte. În 2003, autoritatea a fost rugată să adune date și să evalueze riscurile prezentate de prezența semicarbazidei în alimente. Până la obținerea informațiilor respective și în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (3), utilizarea azodicarbonamidei la materialele plastice și obiectele din material plastic s-a suspendat prin Directiva 2004/1/CE a Comisiei (4). În avizul său din 21 iunie 2005, autoritatea (5) a concluzionat că carcinogenicitatea semicarbazidei nu este periculoasă pentru sănătatea umană în concentrațiile care se găsesc în alimente, dacă sursa de semicarbazidă din azodicarbonamidă este eliminată. Prin urmare, trebuie să se mențină interdicția de utilizare a azodicarbonamidei în materialele plastice și obiectele din material plastic.

(10)

Ar trebui introdus conceptul barierei funcționale din plastic, și anume prezența unei bariere în materialele sau obiectele din plastic care previne sau reduce migrarea din spatele barierei respective în alimente. Numai sticla și anumite metale pot să asigure o blocare completă a migrării. Plasticul reprezintă o barieră parțial funcțională cu proprietăți și o eficiență care trebuie evaluate și care pot să faciliteze reducerea migrării substanțelor sub anumite LMS sau sub o limită de detecție. În spatele unei bariere funcționale din plastic se pot utiliza substanțe neautorizate, dacă acestea îndeplinesc anumite criterii și migrarea lor este menținută sub o anumită limită dată de detecție. Ținând seama de alimentele pentru sugari și alte persoane care sunt în mod special susceptibile, precum și de dificultățile tipului respectiv de analiză afectat de o toleranță analitică mare, trebuie să se stabilească un nivel maxim de 0,01 mg/kg dintr-o substanță neautorizată printr-o barieră funcțională din plastic, pentru alimente sau simulanți de alimente.

(11)

Articolul 9 din Directiva 2002/72/CE prevede că materialele și obiectele trebuie să fie însoțite de o declarație în scris care să ateste că respectă normele care li se aplică. În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) literele (h) și (i) din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, pentru a consolida coordonarea și responsabilitatea furnizorilor, în cadrul fiecărei etape a producției, inclusiv pentru substanțele folosite ca materii prime, persoanele responsabile ar trebui să documenteze respectarea normelor relevante într-o declarație care să fie pusă la dispoziția clienților lor. Mai mult, în fiecare etapă a producției, documentația justificativă pentru declarație trebuie menținută la dispoziția autorităților de aplicare a legii.

(12)

Articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede ca agentul economic din sectorul alimentar să verifice dacă alimentele respectă normele care li se aplică. În acest scop, sub rezerva obligației de confidențialitate, agenții economici din sectorul alimentar trebuie să aibă acces la informațiile relevante care să le permită să se asigure că migrarea pentru produsele alimentare din materiale și obiecte respectă specificațiile și restricțiile stabilite de legislație în materie alimentară.

(13)

Respectarea articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 pentru substanțele care nu se găsesc în lista din anexele II și III la Directiva 2002/72/CE, cum sunt impuritățile sau produșii de reacție menționați la punctul 3 din anexa II și punctul 3 din anexa III la Directiva 2002/72/CE, ar trebui reevaluată de agentul economic în cauză, în conformitate cu principiile științifice recunoscute la nivel internațional.

(14)

Pentru o estimare mai bună a expunerii consumatorului, în testarea migrării ar trebui introdus un nou coeficient de reducere, numit coeficientul de reducere a grăsimii (CRG). Până acum, expunerea la substanțele care migrează, în special în alimentele grase (substanțele lipofile), se baza pe presupunerea generală că o persoană ingerează zilnic 1 kg de alimente. Cu toate acestea, o persoană ingerează cel mult 200 de grame de grăsime zilnic. Acest fapt trebuie luat în considerare prin corectarea specifică a CRG aplicabil substanțelor lipofile, în conformitate cu avizul Comitetului științific privind alimentele (SCF) (6) și avizul autorității (7).

(15)

Pe baza noilor informații legate de evaluarea de riscuri ale monomerilor și ale altor substanțe folosite ca materii prime evaluate de autoritate (8), anumiți monomeri admiși la nivel național, precum și o serie de monomeri noi ar trebui incluși în lista de substanțe autorizate a Comunității. Pentru altele, restricțiile și/sau specificații deja stabilite la nivelul Comunității ar trebui modificate pe bază de noi informații disponibile.

(16)

Lista incompletă a aditivilor care se pot folosi în producția materialelor și a obiectelor din plastic ar trebui modificată pentru a include alți aditivi evaluați de autoritate. Pentru anumiți aditivi, restricțiile și/sau specificațiile deja stabilite la nivelul Comunității ar trebui modificate pe baza acelor noi evaluări disponibile.

(17)

Directiva 2005/79/CE a Comisiei (9) a introdus schimbări ale restricțiilor și/sau ale specificațiilor substanței cu nr. de referință 35760 în secțiunea A în locul secțiunii B a anexei III la Directiva 2002/72/CE și a substanței cu nr. de referință 67180 în secțiunea B în locul secțiunii A ale anexei. Pe lângă aceasta, pentru substanțele cu nr. de referință 43480, 45200, 81760 și 88640, indicația privind restricțiile și/sau specificațiile din anexa III la Directiva 2002/72/CE este ambiguă. Prin urmare, pentru asigurarea siguranței legale, trebuie ca substanțele cu nr. de referință 35760 și 67180 să fie enumerate în secțiunea adecvată a listei de aditivi și să se reintroducă restricțiile și specificațiile pentru substanțele cu nr. de referință 43480, 45200, 81760 și 88640.

(18)

S-a demonstrat că apa distilată utilizată în prezent nu este un simulant adecvat pentru anumite produse din lapte. Aceasta ar trebui înlocuită cu 50 % etanol, care simulează mai bine caracterul gras al produselor respective.

(19)

Uleiul de soia epoxidat (ESBO) se utilizează ca plastifiant în garniturile de etanșare. Având în vedere avizul autorității adoptat la 16 martie 2006 (10) privind expunerea adulților la ESBO folosit în materialele care intră în contact cu alimentele, este adecvat să se stabilească o dată limită mai apropiată pentru ca garniturile de etanșare să respecte restricțiile ESBO și ale produselor sale de substituție stabilite în Directiva 2002/72/CE. Aceeași dată limită ar trebui să se aplice și interzicerii utilizării azodicarbonamidei.

(20)

Anumiți ftalați se folosesc ca plastifianți în garnituri și în orice alte obiecte din plastic. În avizele sale privind anumiți ftalați (11), publicate în septembrie 2005, autoritatea a stabilit doze zilnice tolerabile (DZT) pentru anumiți ftalați și a estimat că expunerea persoanelor la anumiți ftalați este apropiată de DZT. Prin urmare, trebuie să se stabilească o dată limită mai apropiată pentru ca materialele și obiectele din plastic să respecte restricțiile stabilite în Directiva 2002/72/CE pentru substanțele respective.

(21)

Directiva 85/572/CEE a Consiliului (12) și Directiva 2002/72/CE trebuie amendate în consecință.

(22)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 2002/72/CE se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește după cum urmează:

„2.   Prezenta directivă se aplică materialelor și obiectelor următoare care, în stadiul de produs final, ar trebui să vină în contact sau să fie puse în contact cu alimente și care au scopul respectiv (denumite în continuare «obiecte și materiale din plastic»):

(a)

materialelor, obiectelor și părților acestora care sunt fabricate exclusiv din plastic;

(b)

materialelor și obiectelor din mai multe straturi din plastic;

(c)

straturilor din plastic și straturilor de protecție din plastic care formează garnituri de etanșare care împreună sunt compuse dintr-unul sau mai multe straturi din diferite tipuri de materiale.”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește după cum urmează:

„(4)   Fără a aduce atingere alineatului (2) litera (c), prezenta directivă nu se aplică materialelor și obiectelor compuse din două sau mai multe straturi, dintre care unul sau mai multe nu sunt fabricate exclusiv din plastic, chiar dacă stratul destinat să vină în contact direct cu alimentele este fabricat exclusiv din plastic.”

2.

Se inserează următorul articol 1a:

„Articolul 1a

În sensul prezentei directive următoarele definiții sunt valabile:

(a)

«material și/sau obiect din mai multe straturi de plastic» se referă la un material și/sau un obiect care sunt alcătuite din două sau mai multe straturi de material, fiecare conținând exclusiv material plastic, care sunt îmbinate cu adezivi sau prin orice alte procedee.

(b)

«bariera funcțională din plastic» se referă la o barieră care constă într-unul sau mai multe straturi de plastic care asigură că materialul și/sau obiectul finit sunt în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European si al Consiliului (13) și cu prezenta directivă;

(c)

«alimente negrase» se referă la alimentele pentru care simulanții pentru migrare, alții decât simulantul D, sunt prevăzuți în Directiva 85/572/CEE.

3.

Articolul 2 se înlocuiește după cum urmează:

„Articolul 2

(1)   Materialele și obiectele din plastic nu își transferă componentele în alimente în cantități mai mari de 60 miligrame de component pus în libertate pe kilogram de aliment sau de simulant de aliment (mg/kg) (limita migrării globale).

Cu toate acestea, limita respectivă este de 10 miligrame pe decimetru pătrat din suprafața materialului sau a obiectului (mg/dm2) în următoarele cazuri:

(a)

pentru obiecte care sunt recipiente sau sunt comparabile cu recipientele sau care se pot umple, cu o capacitate de minimum 500 mililitri (ml) și maximum 10 litri (l);

(b)

foi, folii sau alte obiecte sau materiale care nu pot fi umplute sau pentru care practic nu este posibilă estimarea relației dintre suprafața obiectului sau a materialului respectiv și cantitatea cu care acesta este în contact.

(2)   Pentru materialele și obiectele care sunt destinate pentru a veni în contact sau care sunt deja în contact cu alimente pentru sugari și copii, în conformitate cu Directivele 91/321/CEE (14) și 96/5/CE ale Comisiei (15), limita migrării globale este întotdeauna de 60 mg/kg.

4.

La articolul 4 alineatul (2), data „1 iulie 2006” se înlocuiește cu data „1 mai 2008”.

5.

Se inserează următoarele articole 4c, 4d și 4e:

„Articolul 4c

În ceea ce privește utilizarea aditivilor pentru producția de straturi sau învelișuri de etanșare din plastic menționați la articolul 1 alineatul (2) litera (c), se aplică următoarele norme:

(a)

aditivilor menționați în anexa III, restricțiile și/sau specificațiile de utilizare menționate în anexa respectivă le sunt aplicabile fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2);

(b)

prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) și articolul 4a alineatele (1) și (5), aditivii care nu sunt enumerați în anexa III pot fi folosiți în continuare, până la o revizuire ulterioară, în funcție de legislația națională;

(c)

prin derogare de la articolul 4b, statele membre pot continua să autorizeze aditivi pentru producția de straturi și învelișuri de etanșare din plastic menționați la articolul 1 alineatul (2) litera (c) la nivel național.

Articolul 4d

În ceea ce privește aditivii care acționează exclusiv drept catalizatori ai polimerizării, care nu trebuie să rămână în produsul finit (denumiți în continuare «PPA»), pentru producția materialelor și a obiectelor din plastic, se aplică următoarele norme:

(a)

PPA enumerați în anexa III, restricțiile și/sau specificațiile privind utilizarea lor stabilite în anexa respectivă le sunt aplicabile fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2);

(b)

prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) și articolul 4a alineatele (1) și (5), PPA care nu sunt enumerați în anexa III pot fi folosiți în continuare, până la o revizuire ulterioară, în funcție de legislația națională;

(c)

prin derogare de la articolul 4b, statele membre pot continua să autorizeze PPA la nivel național.

Articolul 4e

Utilizarea azodicarbonamidei, nr. de referință 36640 (nr. CAS 000123-77-3), în producția materialelor și a obiectelor din plastic se interzice.”

6.

Alineatul (2) din articolul 5a se înlocuiește după cum urmează:

„(2)   În etapele de comercializare, altele decât cea de comerț cu amănuntul, materialele și obiectele din plastic care sunt destinate să vină în contact cu alimente care conțin aditivii menționați la alineatul (1) sunt însoțite de o declarație în scris care conține informațiile menționate la articolul 9.”

7.

La articolul 7 se adaugă următorul paragraf:

„Pentru materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact sau care sunt deja în contact cu alimente pentru sugari și copii mici, astfel cum sunt definite în Directivele 91/321/CEE și 96/5/CE, LMS se aplică întotdeauna ca mg/kg.”

8.

Se inserează următorul articol 7a:

„Articolul 7a

(1)   În cazul în care un material sau un obiect din plastic este alcătuit din mai multe straturi, compoziția fiecărui strat de plastic este conformă cu prezenta directivă.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), un strat care nu este în contact direct cu alimentul și este separat de aliment printr-o barieră funcțională din plastic poate, dacă materialul sau obiectul finit trebuie să respecte limitele specifice și generale de migrare specificate în prezenta directivă:

(a)

să nu respecte restricțiile și specificațiile prezentei directive; și/sau

(b)

să fie fabricat din substanțe altele decât cele incluse în prezenta directivă sau în lista națională privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu alimentele.

(3)   Migrarea substanțelor prevăzute la alineatul 2 litera (b) în alimente sau în simulanți nu poate să depășească 0,01 mg/kg, măsurate cu siguranță statistică printr-o metodă de analiză, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (CE) 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (16). Limita respectivă se exprimă întotdeauna ca o concentrație în alimente sau simulanți. Aceasta se aplică la un grup de compuși, în cazul în care compușii sunt înrudiți structural sau toxicologic, în special izomeri sau compuși din același grup funcțional, și include transferul posibil de compensare.

(4)   Substanțele menționate la alineatul (2) litera (b) nu sunt incluse în una dintre următoarele categorii:

(a)

substanțele «cancerigene», «mutagene» sau «toxice pentru ciclul reproductiv», suspecte sau dovedite, enumerate în anexa I la Directiva 67/548/CEE a Consiliului (17);

(b)

substanțele «cancerigene», «mutagene» sau t«oxice pentru ciclul reproductiv», clasificate în conformitate cu criteriul de autoresponsabilitate în conformitate cu normele din anexa VI la Directiva 67/548/CEE.

9.

La articolul 8 se adaugă următorul alineat (5):

„(5)   Fără a aduce atingere alineatului (1), pentru ftalații (nr. de referință 74640, 74880, 74560, 75100, 75105) enumerați în anexa III secțiunea B, verificarea LMS se efectuează numai în simulanții de alimente. Cu toate acestea, verificarea LMS se poate efectua în alimente, în cazul în care alimentele respective nu au fost în contact cu materialul sau obiectul în cauză și au fost pretestate pentru ftalați, iar nivelul nu este semnificativ din punct de vedere statistic sau este mai mare sau egal cu limita cuantificării.”

10.

Articolul 9 se înlocuiește după cum urmează:

„Articolul 9

(1)   În etapele de comercializare, altele decât cea de comerț cu amănuntul, materialele și obiectele din plastic, precum și substanțele care sunt destinate să fie incluse în producția materialelor și obiectelor respective sunt însoțite de o declarație în scris, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.

(2)   Declarația prevăzută este eliberată de agentul economic și conține informațiile menționate în anexa VIa.

(3)   Agentul economic pune la dispoziția autorităților competente, la cerere, documentația adecvată, care demonstrează că materialele și obiectele, precum și substanțele care sunt destinate să fie incluse în producția materialelor și a obiectelor respective respectă cerințele prezentei directive. Documentația respectivă conține condițiile și rezultatele testelor, ale calculelor, alte analize și probe ale siguranței sau argumente care să demonstreze respectarea cerințelor respective.”

11.

Anexele I, II și III se modifică în conformitate cu anexele I, II și III la prezenta directivă.

12.

Textul anexei IV la prezenta directivă se inserează ca anexa IVa.

13.

Anexele V și VI se modifică în conformitate cu anexele V și VI la prezenta directivă.

14.

Se inserează anexa VIa, în conformitate cu anexa VII la prezenta directivă.

Articolul 2

Anexa la Directiva 85/572/CEE se modifică în conformitate cu anexa VIII la prezenta directivă.

Articolul 3

(1)   Statele membre adoptă și publică, până la 1 mai 2008 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru respectarea prezentei directive. Acestea comunică Comisiei textele dispozițiilor respective, precum și un tabel de corespondență a acestora cu prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale.

Statele membre aplică dispozițiile respective, astfel încât:

(a)

să permită comerțul și utilizarea materialelor și a obiectelor din plastic care sunt destinate să vină în contact cu alimente, prevăzute în Directiva 2002/72/CE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă, de la 1 mai 2008;

(b)

să interzică producția și importurile în Comunitate a capacelor cu garnituri de etanșare care nu respectă restricțiile și specificațiile nr. de referință 30340; 30401; 36640; 56800; 76815; 76866; 88640 și 93760, prevăzute în Directiva 2002/72/CE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă, de la 1 iulie 2008;

(c)

să interzică producția și importurile în Comunitate a materialelor și a obiectelor din plastic care sunt destinate să vină în contact cu alimentele care nu respectă restricțiile și specificațiile pentru ftalați nr. de referință 74560; 74640; 74880; 75100; 75105 prevăzute în Directiva 2002/72/CE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin prezenta directivă, de la 1 iulie 2008;

(d)

fără a aduce atingere literelor (b) și (c), să interzică producția și importurile în Comunitate a materialelor și a obiectelor din plastic care sunt destinate să vină în contact cu alimentele și care nu respectă dispozițiile Directivei 2002/72/CE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă, de la 1 mai 2009.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 4

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 2 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei

ANEXA I

Anexa I la Directiva 2002/72/CE se modifică după cum urmează:

1.

Sunt inserate următoarele puncte 2a și 2b:

2a.   Corecția migrării specifice în alimente care conțin mai mult de 20 % grăsime prin coeficientul de reducere a grăsimii (CRG):

«Coeficientul de reducere a grăsimii» (CRG) este un coeficient între 1 și 5 cu care se împarte migrarea măsurată a substanțelor lipofile într-un aliment gras sau un simulant D și substituenții acestuia înainte de a se efectua comparația cu limitele de migrare specifice.

Norme generale

Substanțele considerate «lipofile» în sensul aplicării CRG sunt enumerate în anexa IVa. Migrarea specifică a substanțelor lipofile în mg/kg (M) se corectează cu variabila CRG, de la 1 la 5 (MCRG). Următoarele ecuații se aplică înainte de a se efectua comparația cu limita legală:

MCRG = M/CRG

și

CRG = (g de grăsime în aliment/kg de aliment)/200 = (% grăsime × 5)/100

Corectarea cu CRG nu este aplicabilă în următoarele cazuri:

(a)

în cazul în care materialul sau obiectul este deja sau este destinat să vină în contact cu alimente care conțin mai puțin de 20 % grăsime;

(b)

în cazul în care materialul sau obiectul este deja sau este destinat să vină în contact cu alimente pentru sugari și copii mici, astfel cum se definește în Directivele 91/321/CEE și 96/5/CE;

(c)

pentru substanțele din listele Comunității din anexele II și III care au o restricție în coloana 4 LMS = ND sau pentru substanțele care nu se găsesc în liste, folosite în spatele unei bariere funcționale din plastic cu o limită de migrare de 0,01 mg/kg;

(d)

pentru materialele și obiectele pentru care, practic, nu este posibilă estimarea relației între aria suprafeței și cantitatea din aliment care se află în contact cu aceasta, de exemplu, din cauza formei sau a utilizării lor, iar migrarea se calculează folosindu-se coeficientul convențional de conversie arie/volum de 6 dm2/kg.

Corecția cu CRG este aplicabilă în anumite condiții în următorul caz:

Pentru recipiente și alte obiecte care se pot umple cu o capacitate mai mică de 500 mililitri sau mai mare de 10 litri și pentru foi și folii care vin în contact cu alimente care conțin mai mult de 20 % grăsime, migrarea se calculează fie ca o concentrație în aliment sau în simulantul de aliment (mg/kg) și se corectează cu CRG, fie se recalculează ca mg/dm2, fără a se aplica CRG. În cazul în care una dintre cele două valori este mai mică de LMS, materialul sau obiectul este considerat conform.

Aplicarea CRG nu determină o migrare specifică care depășește limita migrației globale.

2b.   Corecția migrării specifice în simulantul de alimente D:

Migrarea specifică a substanțelor lipofile în simulantul D și substituenții săi se corectează cu următorii coeficienți:

(a)

coeficientul de reducere menționat la punctul 3 al anexei la Directiva 85/572/CEE, denumit în continuare coeficient de reducere al simulantului D (CRD).

CRD poate să nu fie aplicabil în cazul în care migrarea specifică în simulantul D este mai mare de 80 % din conținutul substanței în materialul sau obiectul finit (de exemplu, folii subțiri). Probele științifice sau experimentale (de exemplu, testarea cu alimentele cele mai importante) este necesară pentru a se determina dacă CRD este aplicabil. CRD nu se aplică nici substanțelor de pe listele Comunității care au o restricție în coloana 4 LMS = ND și nici substanțelor care nu se găsesc pe liste folosite în spatele unei bariere funcționale din plastic cu o limită de migrare de 0,01 mg/kg;

(b)

CRG este aplicabil migrării în simulanți, dacă conținutul de grăsime al alimentului este cunoscut și cerințele menționate la punctul 2a sunt îndeplinite;

(c)

coeficientul total de reducere (CTR) este coeficientul cu valoarea maximă 5 cu care se împarte o migrare specifică măsurată în simulantul D sau într-un substitut al acestuia înainte de comparația cu limita legală. Acesta se obține prin înmulțirea CRD cu CRG, în cazul în care ambii factori sunt aplicabili.”

(2)

Se inserează următorul punct 5a:

5a.   Capsule pentru sticle, capace, garnituri de etanșare, chituri și alte obiecte similare de etanșare:

(a)

în cazul în care se cunoaște utilizarea posibilă a obiectelor respective, acestea se testează prin aplicarea la containerele cărora le sunt destinate în condițiile de închidere care corespund utilizării lor normale sau posibile. Se presupune că obiectele respective sunt în contact cu cantitatea de alimente care umple recipientul. Rezultatele se exprimă în mg/kg sau mg/dm2, în conformitate cu normele prevăzute la articolele 2 și 7, ținându-se seama de toată suprafața de contact a obiectului de etanșare și a recipientului;

(b)

în cazul în care utilizarea posibilă a obiectelor respective este necunoscută, obiectele respective se testează în cadrul unui test separat, iar rezultatele se exprimă ca mg/obiect. Valoarea obținută se adună, după caz, cu valoarea cantității migrate din recipientul pentru care va fi folosită.”

ANEXA II

Anexa II la Directiva 2002/72/CE se modifică după cum urmează:

1.

Secțiunea A se modifică după cum urmează:

(a)

se inserează următorii monomeri și alte materii prime, în ordinea numerică adecvată:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„15267

000080-08-0

Sulfonat de 4,4′-diaminodifenil

LMS = 5 mg/kg

21970

000923-02-4

N-Metilolmetacrilamidă

LMS =0,05 mg/kg

24886

046728-75-0

Acid 5-Sulfoisoftalic, sare de monolitiu

LMS = 5 mg/kg și pentru litiu

LMS(T)= 0,6 mg/kg (8) (exprimat ca litiu)”

(b)

pentru următorii monomeri și alte materii prime, conținutul coloanei 4 „Restricții și/sau specificații” se înlocuiește după cum urmează:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„12786

000919-30-2

3-Aminopropiltrietoxisilan

Conținutul rezidual extractabil al 3-Aminopropiltrietoxisilan trebuie să fie mai mic de 3 mg/kg din aditiv atunci când se utilizează pentru tratarea suprafețelor reactive ale aditivilor anorganici și LMS = 0,05 mg/kg atunci când se folosește pentru tratarea suprafețelor materialelor și ale obiectelor.

16450

000646-06-0

1,3-Dioxolan

LMS = 5 mg/kg

25900

000110-88-3

Trioxan

LMS = 5 mg/kg”

2.

La secțiunea B se șterg următorii monomeri și materii prime:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„21970

000923-02-4

N-Metilolmetacrilamidă”

 

ANEXA III

Anexa III la Directiva 2002/72/CE se modifică după cum urmează:

1.

Secțiunea A se modifică după cum urmează:

(a)

se inserează următorii aditivi și alte materii prime, în ordinea numerică adecvată:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„38885

002725-22-6

2,4-Bis(2,4-dimetilfenil)-6-(2-hidroxi-4-n-octiloxifenil)-1,3,5-triazină

LMS= 0,05 mg/kg. Numai pentru alimente apoase.

42080

001333-86-4

Negru de fum

În conformitate cu specificațiile prevăzute în anexa V.

45705

166412-78-8

Acid 1,2-ciclohexanedicarboxilic, ester de diisononil

 

62020

007620-77-1

Acid 12-Hidroxistearic, sare de litiu

LMS(T) = 0,6 mg/kg (8) (exprimat ca litiu)

67180

Amestec din (50 % w/w) esterul n-decil n-octil al acidului ftalic, (25 % w/w) esterul di-n-decil al acidului ftalic, (25 % w/w) esterul di-n-octil al acidului ftalic.

LMS = 5 mg/kg (1)

71960

003825-26-1

Acid perfluorooctanoic, sare de amoniu

Se utilizează numai în obiecte cu mai multe utilizări, sinterizate la temperaturi înalte.

74560

000085-68-7

Ester benzil butil al acidului ftalic

A se utiliza numai ca:

(a)

plastifiant în materiale și obiecte cu mai multe utilizări;

(b)

plastifiant în materiale și obiecte de unică folosință care intră în contact cu alimente fără grăsime, cu excepția formulelor de început și de continuare, astfel cum sunt definite în Directiva 91/321/CEE, și a produselor, în conformitate cu Directiva 96/5/CE;

(c)

agent tehnic de suport în concentrații de până la 0,1 % din produsul finit.

LMS = 30 mg/kg de simulant de aliment.

74640

000117-81-7

Ester bis(2-etilhexil) al acidului ftalic

A se utiliza numai ca:

(a)

plastifiant în materiale și obiecte cu mai multe utilizări care intră în contact cu alimente fără grăsime;

(b)

agent tehnic de suport în concentrații de până la 0,1 % din produsul finit.

LMS = 1,5 mg/kg de simulant de aliment.

74880

000084-74-2

Ester dibutil al acidului ftalic

A se utiliza numai ca:

(a)

plastifiant în materiale și obiecte cu mai multe utilizări care intră în contact cu alimente fără grăsime;

(b)

agent tehnic de suport în poliolefine în concentrații de până la 0,05 % din produsul finit.

LMS = 0,3 mg/kg de simulant de aliment.

75100

068515-48-0

028553-12-0

Diesteri cu alcooli primari saturați cu catene ramificate C8-C10, cu mai mult de 60 % C9 ai acidului ftalic.

A se utiliza numai ca:

(a)

plastifiant în materiale și obiecte cu mai multe utilizări;

(b)

plastifiant în materiale și obiecte de unică folosință care intră în contact cu alimente fără grăsime, cu excepția formulelor de început și de continuare, astfel cum sunt definite în Directiva 91/321/CEE, și a produselor, în conformitate cu Directiva 96/5/CE;

(c)

agent tehnic de suport în concentrații de până la 0,1 % din produsul finit.

LMS(T) = 9 mg/kg de simulant de aliment (42).

75105

068515-49-1

026761-40-0

Diesteri cu alcooli primari saturați cu catene ramificate C9-C11, cu mai mult de 90 % C10 ai acidului ftalic.

A se utiliza numai ca:

(a)

plastifiant în materiale și obiecte cu mai multe utilizări;

(b)

plastifiant în materiale și obiecte de unică folosință care intră în contact cu alimente fără grăsime, cu excepția formulelor de început și de continuare, astfel cum sunt definite în Directiva 91/321/CEE, și a produselor, în conformitate cu Directiva 96/5/CE;

(c)

agent tehnic de suport în concentrații de până la 0,1 % din produsul finit.

LMS(T) = 9 mg/kg de simulant de aliment (42).

79920

009003-11-6

106392-12-5

Poli(etilen propilen)glicol

 

81500

9003-39-8

Polivinilpirolidonă

În conformitate cu specificațiile menționate în anexa V.

93760

000077-90-7

Tri-n-butil acetil citrat

 

95020

6846-50-0

2,2,4-Trimetil-1,3-pentanediol diisobutirat

LMS = 5 mg/kg aliment. A se utiliza numai în mănușile de unică folosință.

95420

745070-61-5

1,3,5-tris(2,2-dimetilpropanamido)benzen

LMS = 0,05 mg/kg aliment.”

(b)

pentru următorii aditivi, inserările în coloanele 3 „Nume” și 4 „Restricții și/sau specificații” se înlocuiesc după cum urmează:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„43480

064365-11-3

Cărbune, activat

În conformitate cu specificațiile menționate în anexa V.

45200

001335-23-5

Iodură de cupru

LMS(T) = 5 mg/kg (7) (exprimat ca cupru) și LMS = 1 mg/kg (11) (exprimat ca iod)

76845

031831-53-5

Poliester de1,4-butanediol cu caprolactonă

Restricțiile pentru nr. de referință 14260 și nr. de referință 13720 se respectă.

În conformitate cu specificațiile menționate în anexa V.

81760

Pudre, fulgi și fibre din alamă, bronz, cupru, oțel inoxidabil, cositor și aliaje de cupru, cositor și fier

LMS(T) = 5 mg/kg (7) (exprimat ca cupru);

LMS = 48 mg/kg (exprimat ca fier)

88640

008013-07-8

Ulei de soia, epoxidat

LMS = 60 mg/kg. Cu toate acestea, în cazul garniturilor de etanșare din PVC folosite pentru borcanele de sticlă care conțin formulele de început și de continuare, astfel cum sunt definite în Directiva 91/321/CEE, sau care conțin alimente prelucrate pe bază de cereale și alimente pentru sugari și copii mici, astfel cum sunt definite în Directiva 96/5/CE, LMS este de 30 mg/kg.

În conformitate cu specificațiile menționate în anexa V.”

(c)

se elimină următorul aditiv:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„35760

001309-64-4

Trioxid de antimoniu

LMS = 0,04 mg/kg (39) (exprimat ca antimoniu)”

2.

Secțiunea B se modifică după cum urmează:

(a)

se inserează următorii aditivi în ordinea numerică adecvată:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„35760

001309-64-4

Trioxid de antimoniu

LMS = 0,04 mg/kg (39) (exprimat ca antimoniu)

47500

153250-52-3

N,N′-Diciclohexil-2,6-naftalină dicarboxamid

LMS = 5 mg/kg

72081/10

Ceruri rafinate, derivate din materii prime din petrol sau hidrocarburi sintetice (hidrogenate)

LMS = 5 mg/kg (1) și în conformitate cu specificațiile menționate în anexa V

93970

Triciclodecanedimetanol bis(hexahidroftalat)

LMS = 0,05 mg/kg”

(b)

pentru următorii aditivi, inserările în coloanele 3 „Nume” și 4 „Restricții și/sau specificații” se înlocuiesc după cum urmează:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„47600

084030-61-5

Bis(izooctil mercaptoacetat) de di-n-dodecilstaniu

LMS(T) = 0,05 mg/kg aliment (41) (ca sumă a mono-n-dodeciltin tris(isooctil mercaptoacetat), di-n- dodeciltin bis(isooctil mercaptoacetat), triclorură de mono-dodeciltin și diclorură de di-dodeciltin) exprimată ca suma clorurii de mono- și di-dodeciltin

67360

067649-65-4

Tris(izooctil mercaptoacetat) de mono-n-dodecilstaniu

LMS(T) = 0,05 mg/kg aliment (41) (ca sumă a mono-n-dodeciltin tris(isooctil mercaptoacetat), di-n- dodeciltin bis(isooctil mercaptoacetat), triclorură de mono-dodeciltin și diclorură de di-dodeciltin) exprimată ca suma clorurii de mono- și di-dodeciltin”

(c)

se elimină următorii aditivi:

Nr. de referință

Nr. CAS

Nume

Restricții și/sau specificații

(1)

(2)

(3)

(4)

„67180

Amestec de (50 % greutate/greutate) n-decil n-octil ester al acidului ftalic, (25 % greutate/greutate) di-n-decil ester al acidului ftalic, (25 % greutate/greutate) di-n-octil ester al acidului ftalic

LMS = 5 mg/kg (1)

76681

Policiclopentadienă, hidrogenată

LMS = 5 mg/kg (1)”

ANEXA IV

„ANEXA IVa

SUBSTANȚE LIPOFILE CĂRORA LI SE APLICĂ CRG

Nr. REF

Nr. CAS

Nume

31520

061167-58-6

Acid acrilic, ester 2-terț-butil-6-(3-terț-butil-2-hidroxi-5-metilbenzil)-4-metilfenilic al …

31530

123968-25-2

Acid acrilic, ester 2,4-di-terț-pentil-6-[1-(3,5-di-terț-pentil-2-hidroxifenil)etil]fenilic al …

31920

000103-23-1

Acid adipic, ester bis(2-etilhexilic) al …

38240

000119-61-9

Benzofenonă

38515

001533-45-5

4,4′-Bis(2-benzoxazolil)stilben

38560

007128-64-5

2,5-Bis(5-terț-butil-2-benzoxazolil)tiofen

38700

063397-60-4

Bis(2-carbobutoxietil)staniu-bis(izooctil mercaptoacetat)

38800

032687-78-8

N,N′-Bis[3-(3,5-di-terț-butil-4-hidroxifenil)propionil] hidrazidă

38810

080693-00-1

Bis(2,6-di-terț-butil-4-metilfenil)pentaeritritol difosfit

38820

026741-53-7

Difosfit de bis (2,4-di-terț-butilfenil)pentaeritritol

38840

154862-43-8

Difosfit de bis(2,4-dicumilfenil)pentaeritritol

39060

035958-30-6

1,1-Bis(2-hidroxi-3,5-di-terț-butilfenil)etan

39925

129228-21-3

3,3-Bis(metoximetil)-2,5-dimetilhexan

40000

000991-84-4

2,4-Bis(octilmercapto)-6-(4-hidroxi-3,5-di-terț-butilanilino)-1,3,5-triazină

40020

110553-27-0

2,4-Bis(octiltiometil)-6-metilfenol

40800

013003-12-8

4,4′-Butiliden-bis(6-terț-butil-3-metilfenil-ditridecil fosfit)

42000

063438-80-2

Tris(izooctil mercaptoacetat) de (2-carbobutoxietil)staniu

45450

068610-51-5

p-Cresol-diciclopentadien-izobutilenă, copolimer al …

45705

166412-78-8

Ester de diisononil al acidului 1,2-ciclohexanedicarboxilic

46720

004130-42-1

2,6-Di-terț-butil-4-etilfenol

47540

027458-90-8

Disulfură de di-terț-dodecil

47600

084030-61-5

Bis(izooctil mercaptoacetat) de di-n-dodecilstaniu

48800

000097-23-4

2,2′-Dihidroxi-5,5′-diclorodifenilmetan

48880

000131-53-3

2,2′-Dihidroxi-4-metoxibenzofenonă

49485

134701-20-5

2,4-Dimetil-6-(1-metilpentadecil)fenol

49840

002500-88-1

Disulfură de dioctadecil

51680

000102-08-9

N,N′-difeniltiouree

52320

052047-59-3

2-(4-Dodecilfenil)indol

53200

023949-66-8

2-Etoxi-2′-etiloxanilidă

54300

118337-09-0

Fluorofosfonit de 2,2′-etilidenbis(4,6-di-terț-butilfenil)

59120

023128-74-7

1,6-Hexametilen-bis[3-(3,5-di-terț-butil-4-hidroxifenil) propionamidă]

59200

035074-77-2

1,6-Hexametilen-bis[3-(3,5-di-terț-butil-4-hidroxifenil) propionat]

60320

070321-86-7

2-[2-Hidroxi-3,5-bis(1,1-dimetilbenzil)fenil]benzotriazol

60400

003896-11-5

2-(2′-Hidroxi-3′-terț-butil-5′-metilfenil)-5-clorobenzotriazol

60480

003864-99-1

2-(2′-Hidroxi-3,5′-di-terț-butilfenil)-5-clorobenzotriazol

61280

003293-97-8

2-Hidroxi-4-n-hexiloxibenzofenonă

61360

000131-57-7

2-Hidroxi-4-metoxibenzofenonă

61600

001843-05-6

2-Hidroxi-4-n-octiloxibenzofenonă

66360

085209-91-2

Fosfat de 2,2′-metilen bis(4,6-di-terț-butilfenil)sodiu

66400

000088-24-4

2,2′-Metilen bis(4-etil-6-terț-butilfenol)

66480

000119-47-1

2,2′-Metilen bis(4-metil-6-terț-butilfenol)

66560

004066-02-8

2,2′-Metilenbis(4-metil-6-ciclohexilfenol)

66580

000077-62-3

2,2′-Metilenbis[4-metil-6-(1-metilciclohexil)fenol]

68145

080410-33-9

2,2′,2′′-Nitrilo[fosfit de trietil-tris(3,3′,5,5′-tetra-terț-butil-1,1′-bifenil-2,2′-diil)]

68320

002082-79-3

Octadecil-3-(3,5-di-terț-butil-4-hidroxifenil)propionat

68400

010094-45-8

Octadecilerucamidă

69840

016260-09-6

Oleilpalmitamidă

71670

178671-58-4

Pentaeritritol tetrakis (2-ciano-3,3-difenilacrilat)

72081/10

Ceruri rafinate, derivate din materii prime din petrol sau hidrocarburi sintetice (hidrogenate)

72160

000948-65-2

2-Fenilindol

72800

001241-94-7

Acid fosforic, ester difenil 2-etilhexilic

73160

Acid fosforic, esteri mono și di-n-alchil (C16 și C18) ai ...

74010

145650-60-8

Acid fosforos, ester bis(2,4-di-terț-butil-6-metilfenil) etilic al …

74400

Acid fosforos, ester tris(nonil și/sau dinonilfenilic) al …

76866

Poliesterii 1,2-propandiol și/sau 1,3- și/sau 1,4-butandiol și/sau polipropilenglicol cu acid adipic, sau care se termină în acid acetic sau în acizii grași C12-C18 sau în n-octanol și/sau n-decanol

77440

Diricinoleat de polietilenglicol

78320

009004-97-1

Monoricinoleat de polietilenglicol

81200

071878-19-8

Poli{6-[(1,1,3,3-tetrametilbutil)amino]-1,3,5-triazină-2,4-diil}[(2,2,6,6-tetrametil-4-piperidil)-imino]hexametilen[2,2,6,6-tetrametil-4-piperidil)imino]

83599

068442-12-6

Produsele de reacție ale esterului 2-mercaptoetil al acidului oleic cu diclorodimetilstaniu, sulfură de sodiu și triclorometilstaniu

83700

000141-22-0

Acid ricinoleic

84800

000087-18-3

Acid salicilic, ester 4-terț-butilfenilic al …

92320

Eter tetradecil-polietilenglicol (EO = 3-8) al acidului glicolic

92560

038613-77-3

Difosfonit de tetrakis(2,4-di-terț-butil-fenil)-4,4′-bifenililen

92700

078301-43-6

2,2,4,4-Tetrametil-20-(2,3-epoxipropil)-7-oxa-3,20-diazadispiro-(5,1,11,2)-heneicosan-21-onă, polimer de …

92800

000096-69-5

4,4′-Tiobis(6-terț-butil-3-metilfenol)

92880

041484-35-9

Tiodietanol bis[3-(3,5-di-terț-butil-4-hidroxifenil) propionat]

93120

000123-28-4

Acid tiodipropionic, ester didodecilic al …

93280

000693-36-7

Acid tiodipropionic, ester dioctadecilic al …

95270

161717-32-4

Fosfit de 2,4,6-tris(terț-butil)fenil-2-butil-2-etil-1,3-propandiol

95280

040601-76-1

1,3,5-Tris(4-terț-butil-3-hidroxi-2,6-dimetilbenzil)-1,3,5-triazină-2,4,6(1H,3H,5H)-trionă

95360

027676-62-6

1,3,5-Tris(3,5-di-terț-butil-4-hidroxibenzil)-1,3,5-triazină-2,4,6(1H,3H,5H)-trionă

95600

001843-03-4

1,1,3-Tris(2-metil-4-hidroxi-5-terț-butilfenil)butan”

ANEXA V

Anexa V la Directiva 2002/72/CE se modifică după cum urmează:

1.

Partea A se modifică după cum urmează:

„Partea A:   Specificații generale

Materialele și obiectele din plastic nu elimină amine aromatice primare în cantități detectabile (DL = 0,01 mg/kg de aliment sau simulant de aliment). Migrarea aminelor primare aromatice enumerate în liste în anexele II și III este exclusă de la prezenta restricție.”

2.

La partea B, se inserează următoarele specificații noi, în ordinea numerică adecvată:

Nr. de referință

ALTE SPECIFICAȚII

„42080

Negru de fum

Specificații:

Substanțe extractabile din toluen: maximum 0,1 %, determinate în conformitate cu metoda ISO 6209.

Absorbția UV a extractului de ciclohexan la 386 nm: < 0,02 AU pentru o celulă de 1 cm sau < 0,1 AU pentru o celulă de 5 cm, determinat în conformitate cu o metodă recunoscută de analiză.

Conținutul de benzo(a)piren: max 0,25 mg/kg de negru de fum.

Nivelul maxim de utilizare a negrului de fum în polimer: 2,5 % w/w.

72081/10

Ceruri rafinate, derivate din materii prime din petrol sau hidrocarburi sintetice (hidrogenate)

Specificații:

Cerurile rafinate, derivate din materii prime din petrol sau hidrocarburi sintetice hidrogenate sunt produse prin polimerizarea catalitică sau termică a dienelor și a olefinelor din tipurile de alchene de aril alipatice, aliciclice și/sau monobenzenoide din distilate de petrol descompuse, cu un punct de fierbere mai mic de 220 °C, precum și monomerii puri din distilatele respective, urmate de distilare, hidrogenare și prelucrare ulterioară.

Proprietăți:

 

Viscozitate: > 3 Pa.s la 120 °C.

 

Punct de înmuiere: > 95 °C, astfel cum este determinat prin Metoda ASTM E 28-67.

 

Indice de brom: < 40 (ASTM D1159).

 

Culoarea unei soluții de 50 % în toluen < 11 pe scara Gardner.

 

Monomeri aromatici reziduali ≤ 50 ppm.

76845

Poliester al 1,4-butandiol cu caprolactonă

Fracțiunea MW < 1 000 este mai mică de 0,5 % (w/w).

81500

Polivinilpirolidonă

Substanța respectă criteriile de puritate stabilite în Directiva 96/77/CE a Comisiei (18).

88640

Uleiul de soia (epoxidat)

Oxiran < 8 %, indice de iod < 6.

ANEXA VI

Anexa VI la Directiva 2002/72/CE se modifică după cum urmează:

1.

Nota 8 se înlocuiește după cum urmează:

„(8)

LMS(T) în acest caz specific înseamnă că restricția nu este depășită de suma nivelurilor de migrare ale următoarelor substanțe menționate ca nr. de referință: 24886, 38000, 42400, 62020, 64320, 66350, 67896, 73040, 85760, 85840, 85920 și 95725.”

2.

Se adaugă următoarele note 41 și 42:

„(41)

LMS(T) în acest caz specific înseamnă că restricția nu este depășită de suma nivelurilor de migrare ale următoarelor substanțe menționate ca nr. de referință: 47600, 67360.

(42)

LMS(T) în acest caz specific înseamnă că restricția nu este depășită de suma nivelurilor de migrare ale următoarelor substanțe menționate ca nr. de referință: 75100 și 75105.”

ANEXA VII

„ANEXA VIa

DECLARAȚIE DE CONFORMITATE

Declarația scrisă menționată la articolul 9 conține următoarele informații:

1.

identitatea și adresa agentului economic care fabrică sau importă materialele sau obiectele din plastic sau materiile prime destinate producției materialelor sau a obiectelor respective;

2.

identitatea materialelor, a obiectelor sau a substanțelor destinate producției materialelor sau a obiectelor respective;

3.

data completării declarației;

4.

confirmarea faptului că materialele sau obiectele din plastic îndeplinesc cerințele relevante ale prezentei directive și ale Regulamentului (CE) nr. 1935/2004;

5.

informații adecvate privind materiile prime folosite pentru care există restricții și/sau specificații în conformitate cu prezenta directivă pentru a permite agenților economici din aval să asigure conformitatea cu restricțiile respective;

6.

informații adecvate privind materiile prime care fac obiectul unei restricții în alimente, obținute prin date experimentale sau calcule teoretice privind nivelul migrării lor specifice, și, după caz, criteriile lor de puritate în conformitate cu Directivele 95/31/CE, 95/45/CE și 96/77/CE, pentru a permite utilizatorului materialelor și al obiectelor respective să respecte dispozițiile comunitare sau, în lipsa lor, dispozițiile naționale aplicabile alimentelor;

7.

specificațiile privind utilizarea materialului sau a obiectului, cum sunt:

(i)

tipul sau tipurile de alimente cu care este destinat să vină în contact;

(ii)

perioada de timp și temperatura tratării și depozitării în contact cu alimentul respectiv;

(iii)

relația ariei suprafeței de contact cu volumul utilizat pentru stabilirea conformității materialului sau a obiectului;

8.

atunci când se folosește o barieră funcțională din plastic într-un material sau obiect fabricat din mai multe straturi de plastic, confirmarea faptului că materialul sau obiectul respectiv respectă cerințele menționate la articolul 7a alineatele (2), (3) și (4) din prezenta directivă.

Declarația scrisă permite o identificare ușoară a materialelor, a obiectelor sau a materiilor prime pentru care este eliberată și se actualizează atunci când schimbările substanțiale ale producției cauzează schimbări ale migrării sau atunci când devin disponibile date științifice noi.”

ANEXA VIII

Anexa la Directiva 85/572/CEE se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 3 se înlocuiește după cum urmează:

„3.

Atunci când «X» este urmat de o linie oblică și de o cifră, rezultatul testelor de migrare trebuie împărțit cu cifra indicată. În cazul anumitor tipuri de alimente grase, cifra respectivă, cunoscută ca «coeficientul de reducere al simulantului D” (CRD), se folosește pentru a se ține seama de capacitatea sporită de extracție a simulantului față de aliment.”

2.

Se inserează următorul punct 4a:

„4a.

Atunci când litera (b) apare în paranteze după «X», testul indicat se efectuează cu etanol 50 % (v/v).”

3.

În tabel, secțiunea 07 se înlocuiește după cum urmează:

„07

Produse din lapte

 

 

 

 

07.01

Lapte:

 

 

 

 

 

A.

Integral

 

 

 

X(b)

 

B.

Parțial deshidratat

 

 

 

X(b)

 

C.

Degresat sau parțial degresat

 

 

 

X(b)

 

D.

Deshidratat

 

 

 

 

07.02

Lapte fermentat, cum sunt iaurtul, zara și produsele similare

 

X

 

X(b)

07.03

Smântână și smântână acră

 

X(a)

 

X(b)

07.04

Brânzeturi:

 

 

 

 

 

A.

Roată de brânză cu crustă necomestibilă

 

 

 

 

 

B.

Toate celelalte

X(a)

X(a)

 

X/3*

07.05

Cheag

 

 

 

 

 

A.

Sub formă lichidă sau vâscoasă

X(a)

X(a)

 

 

 

B.

Praf sau deshidratat”

 

 

 

 


(1)  JO L 338, 13.11.2004, p. 4.

(2)  JO L 220, 15.8.2002, p. 18. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/79/CE (JO L 302, 19.11.2005, p. 35).

(3)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 575/2006 al Comisiei (JO L 100, 8.4.2006, p. 3).

(4)  JO L 7, 13.1.2004, p. 45.

(5)  Jurnalul AESA (2005) 219, 1-36.

(6)  SCF opinion of 4 December 2002 on the introduction of a Fat (Consumption) Reduction Factor (FRF) in the estimation of the exposure to a migrant from food contact materials.

http://ec.europa.eu/food/fs/sc/scf/out149_en.pdf

(7)  Avizul Panelului științific pentru aditivii alimentari, ajutoare de proces și materiale care vin în contact cu alimentele (AFC) la cererea Comisiei în ceea ce privește introducerea coeficientului de reducere legat de conținutul de grăsimi pentru sugari și copii, Jurnalul AESA (2004) 103, 1-8.

(8)  Jurnalul AESA (2005) 218, 1-9.

Jurnalul AESA (2005) 248, 1-16.

Jurnalul AESA (2005) 273, 1-26.

Jurnalul AESA (2006) 316-318, 1-10.

Jurnalul AESA (2006) 395-401, 1-21.

(9)  JO L 302, 19.11.2005, p. 35.

(10)  Jurnalul AESA (2006) 332, 1-9.

(11)  Jurnalul AESA (2005) 244, 1-18.

Jurnalul AESA (2005) 245, 1-14.

Jurnalul AESA (2005) 243, 1-20.

Jurnalul AESA (2005) 242, 1-17.

Jurnalul AESA (2005) 241, 1-14.

(12)  JO L 372, 31.12.1985, p. 14.

(13)  JO L 338, 13.11.2004, p. 4.”

(14)  JO L 175, 4.7.1991, p. 35.

(15)  JO L 49, 28.2.1996, p. 17.”

(16)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(17)  JO 196, 16.8.1967, p. 1.”

(18)  JO L 339, 30.12.1996, p. 1.”


12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/70


Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 372/2007 al Comisiei din 2 aprilie 2007 de stabilire a limitelor de migrare provizorii pentru plastifianții utilizați în garnituri de etanșare ale capacelor, destinate să vină în contact cu produsele alimentare

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 92 din 3 aprilie 2007 )

La pagina 9, considerentul 2 se înlocuiește cu următorul:

„(2)

Directiva 2007/19/CE a Comisiei din 2 aprilie 2007 de modificare a Directivei 2002/72/CE privind materialele și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (3) clarifică faptul că garniturile de etanșare ale capacelor se înscriu în domeniul de aplicare a Directivei 2002/72/CE. Directiva stipulează faptul că statele membre trebuie să adopte măsuri până la 1 mai 2008 care să permită libera circulație a garniturilor de etanșare ale capacelor dacă acestea corespund LMS. Garniturile de etanșare ale capacelor neconforme vor fi interzise începând cu 1 iulie 2008.”

La pagina 9, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următoarea:

JO L 91, 31.3.2007, p. 17, astfel cum a fost rectificată în JO L 97, 12.4.2007, p. 50.”