ISSN 1830-3625 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88 |
|
![]() |
||
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 50 |
|
|
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie |
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
Comisie |
|
|
|
2007/193/CE |
|
|
* |
||
|
|
2007/194/CE |
|
|
* |
||
|
|
2007/195/CE |
|
|
* |
||
|
|
RECOMANDĂRI |
|
|
|
2007/196/CE |
|
|
* |
Recomandarea Comisiei din 28 martie 2007 privind monitorizarea prezenței furanului în produsele alimentare ( 1 ) |
|
|
III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE |
|
|
|
ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE |
|
|
|
2007/197/PESC |
|
|
* |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie
REGULAMENTE
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/1 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 329/2007 AL CONSILIULUI
din 27 martie 2007
privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 60 și 301,
având în vedere Poziția comună 2006/795/PESC a Consiliului din 20 noiembrie 2006 privind măsurile restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene (1),
având în vedere propunerea Comisiei,
întrucât:
(1) |
La 14 octombrie 2006, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1718 (2006) prin care a condamnat testul nuclear efectuat la 9 octombrie 2006 de Republica Populară Democrată Coreeană (denumită în continuare „Coreea de Nord”), considerând că acesta reprezintă o amenințare clară la adresa păcii și a securității internaționale și solicitând tuturor statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite să aplice o serie de măsuri restrictive. |
(2) |
Poziția comună 2006/795/PESC prevede punerea în aplicare a măsurilor restrictive stabilite în Rezoluția 1718 (2006) și, în special, o interdicție asupra exportului de produse și tehnologie care ar putea contribui la programele nord-coreene legate de arme nucleare, arme de distrugere în masă și rachete balistice, precum și asupra furnizării serviciilor conexe, o interdicție asupra achiziției de produse și tehnologie din Coreea de Nord, o interdicție asupra exporturilor de produse de lux către Coreea de Nord, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice ale persoanelor, ale entităților și ale organismelor angajate în programele nord-coreene menționate anterior sau care le susțin. |
(3) |
Aceste măsuri se află sub incidența Tratatului de instituire a Comunității Europene și, în consecință, pentru a se asigura aplicarea lor uniformă de către operatorii economici din toate statele membre, se impune adoptarea unui act comunitar pentru punerea lor în aplicare în ceea ce privește Comunitatea. |
(4) |
Prezentul regulament constituie o derogare de la legislația comunitară existentă care prevede norme generale la exporturile către și la importurile din țări terțe și, în special, de la Regulamentul (CE) nr. 1334/2000 al Consiliului din 22 iunie 2000 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare (2); majoritatea acestor produse și tehnologii ar trebui să intre sub incidența acestui regulament. |
(5) |
Se impune clarificarea procedurii care trebuie urmată pentru a obține aprobări pentru exporturile de produse și tehnologii și furnizarea de asistență tehnică conexă. |
(6) |
Pentru asigurarea promptitudinii, Comisia trebuie să fie abilitată să publice lista produselor și a tehnologiilor care urmează să fie adoptată de Comitetul pentru sancțiuni sau Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și, dacă este necesar, să adauge numerele de referință preluate din Nomenclatura combinată stabilită în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (3). |
(7) |
De asemenea, Comisia trebuie să fie abilitată să modifice lista produselor de lux, în cazul în care este necesar, în funcție de orice definiție sau orientările pe care le poate promulga Comitetul pentru sancțiuni, pentru a facilita aplicarea restricțiilor privind produsele de lux, ținând seama de lista produselor de lux redactată de alte jurisdicții. |
(8) |
Pentru asigurarea promptitudinii, Comisia trebuie să fie abilitată să modifice lista persoanelor, a entităților și a organismelor ale căror fonduri și resurse economice trebuie blocate, pe baza deciziilor luate fie de Comitetul pentru sancțiuni, fie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. |
(9) |
Statele membre stabilesc sancțiunile care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie proporționale, eficiente și disuasive. |
(10) |
Pentru a se asigura eficiența măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare imediat, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. |
„Comitetul pentru sancțiuni” înseamnă Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite constituit în temeiul punctului 12 din Rezoluția 1718 (2006) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite; |
2. |
„Coreea de Nord” înseamnă Republica Populară Democrată Coreeană; |
3. |
„asistența tehnică” înseamnă orice sprijin tehnic legat de repararea, dezvoltarea, fabricarea, montajul, testarea, întreținerea sau orice alt serviciu tehnic și poate lua următoarele forme: instruire, consiliere, formare, transmitere de cunoștințe sau calificări operaționale sau servicii de consultanță; inclusiv forme verbale de asistență; |
4. |
„fondurile” înseamnă activele financiare și avantajele economice de orice natură, care includ, dar nu se limitează la:
|
5. |
„înghețarea fondurilor” înseamnă orice acțiune de împiedicare a oricărui flux, transfer, modificări, utilizări sau acces la fonduri, care ar avea drept consecință o modificare a volumului, a valorii, a localizării, a proprietății, a posesiei, a naturii, a destinației acestora sau orice altă modificare care ar putea permite utilizarea acestora, inclusiv gestionarea portofoliului; |
6. |
„resursele economice” înseamnă activele de orice fel, corporale sau necorporale, mobiliare sau imobiliare, care nu sunt fonduri, dar pot fi utilizate pentru obținerea de fonduri, bunuri sau servicii; |
7. |
„înghețarea resurselor economice” înseamnă orice acțiune care vizează împiedicarea utilizării resurselor economice pentru obținerea de fonduri, bunuri sau servicii în orice mod, inclusiv, dar nu exclusiv, prin vânzarea, închirierea sau ipotecarea acestora; |
8. |
„teritoriul Comunității” înseamnă teritoriile statelor membre cărora li se aplică tratatul, în condițiile prevăzute de acesta, inclusiv în ceea ce privește spațiul aerian. |
Articolul 2
(1) Se interzic:
(a) |
vânzarea, livrarea, transferul sau exportul, direct sau indirect, de echipamente și tehnologie, inclusiv programe de calculator, enumerate în anexa I, originare sau nu din Comunitate, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism localizat în Coreea de Nord sau destinat utilizării în Coreea de Nord; |
(b) |
participarea voluntară și deliberată la activități care au drept scop sau efect direct sau indirect încălcarea interdicției menționate la litera (a). |
(2) Anexa I include orice produse, materiale, echipamente, produse sau tehnologii, inclusiv programe de calculator, care au dublă utilizare în sensul definițiilor din Regulamentul (CE) nr. 1334/2000 și ar putea contribui la programele nord-coreene privind activitățile nucleare, alte arme de distrugere în masă sau rachetele balistice, după cum s-a determinat de către Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Aceasta nu include produsele și tehnologiile incluse în Lista comună de echipamente militare a Uniunii Europene (4).
(3) Se interzic achiziționarea, importul sau transportul de produse și tehnologii, enumerate în anexa I, din Coreea de Nord, indiferent dacă articolele respective sunt sau nu originare din Coreea de Nord.
Articolul 3
(1) Se interzice:
(a) |
acordarea, direct sau indirect, de asistență tehnică privind produsele și tehnologia enumerate în Lista comună de echipamente militare a Uniunii Europene sau în anexa I, precum și privind furnizarea, producerea, întreținerea și utilizarea produselor enumerate în Lista comună de echipamente militare a Uniunii Europene sau în anexa I oricărei persoane fizice sau juridice, entități sau organism din Coreea de Nord sau destinate utilizării în Coreea de Nord; |
(b) |
acordarea, direct sau indirect, de finanțare privind bunurile și tehnologia enumerate în Lista comună de echipamente militare a Uniunii Europene sau în anexa I, incluzând în special subvenții, împrumuturi și asigurare a creditelor la export, pentru orice vânzare, furnizare, transport sau export al unor astfel de produse sau pentru acordarea oricărui tip de asistență tehnică conexă oricărei persoane fizice sau juridice, entități sau organism din Coreea de Nord sau destinate utilizării în Coreea de Nord; |
(c) |
participarea voluntară și deliberată la activități care au drept scop sau efect direct sau indirect promovarea operațiunilor menționate la litera (a) sau (b). |
(2) Interdicțiile menționate la alineatul (1) nu se aplică în cazul vehiculelor care nu sunt destinate luptelor, care au fost fabricate sau echipate pentru a asigura protecție balistică, destinate numai utilizării pentru protecția personalului Uniunii Europene sau statelor sale membre în Coreea de Nord.
Articolul 4
Se interzic:
(a) |
vânzarea, livrarea, transferul sau exportul, direct sau indirect, al produselor de lux enumerate în anexa III către Coreea de Nord; |
(b) |
participarea voluntară și deliberată la activități care au drept scop sau efect direct sau indirect încălcarea interdicției menționate la litera (a). |
Articolul 5
(1) În cazul în care într-un anumit caz se consideră necesară o derogare de la articolul 2 alineatul (1) litera (a) sau de la articolul 3 alineatul (1) litera (a) sau (b), sau de la articolul 4 litera (a), vânzătorul, furnizorul, partea care efectuează transferul, exportatorul sau prestatorul de servicii interesat poate prezenta o cerere motivată corespunzător adresată autorităților competente ale unui stat membru, indicate în paginile web enumerate în anexa II. Statul membru care a primit cererea poate adresa Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite o cerere de aprobare specifică, în cazul în care consideră că o astfel de derogare este justificată.
(2) Respectivul stat membru informează celelalte state membre și Comisia asupra oricărei cereri de aprobare prezentată Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în temeiul alineatului (1).
(3) Autoritățile competente din statele membre, indicate în paginile web enumerate în anexa II, pot autoriza vânzarea, livrarea, transferul, exportul sau acordarea de asistență tehnică, în condițiile pe care le consideră justificate, în cazul în care Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a aprobat cererea de aprobare specifică.
Articolul 6
(1) Se îngheață toate fondurile și resursele economice aparținând, aflate în proprietatea sau controlate de persoanele, entitățile și organismele enumerate în anexa IV. Anexa IV cuprinde persoanele, entitățile sau organismele desemnate de Comitetul pentru sancțiuni sau de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în conformitate cu punctul 8 litera (d) din Rezoluția 1718 (2006) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
(2) Se interzice punerea la dispoziție, în mod direct sau indirect, și utilizarea în beneficiul persoanelor fizice sau juridice, al entităților sau al organismelor enumerate în anexa IV a fondurilor sau a resurselor economice de orice fel.
(3) Se interzice participarea voluntară și deliberată la activități care au drept scop sau efect direct sau indirect eludarea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2).
Articolul 7
(1) Prin derogare de la articolul 6, autoritățile competente din statele membre, indicate în paginile web enumerate în anexa II, pot autoriza deblocarea de fonduri sau resurse economice înghețate, în condițiile pe care le consideră corespunzătoare, după ce s-a stabilit că aceste fonduri sau resurse economice sunt:
(a) |
necesare pentru a acoperi nevoile de bază ale persoanelor enumerate în anexa IV și ale membrilor dependenți ai familiilor acestora, inclusiv cheltuielile pentru alimente, chirie sau rambursări ipotecare, pentru medicamente sau cheltuieli medicale, impozite, prime de asigurare și servicii publice; |
(b) |
destinate exclusiv plății unor onorarii rezonabile și rambursării cheltuielilor pentru servicii juridice; sau |
(c) |
destinate exclusiv plății unor comisioane sau taxe pentru prestarea de servicii pentru păstrarea sau gestionarea curentă a unor fonduri sau resurse economice înghețate; și |
în cazul în care statul membru în cauză a notificat Comitetului pentru sancțiuni hotărârea și intenția sa de a acorda o autorizație, iar Comitetul pentru sancțiuni nu a obiectat la o astfel de acțiune în termen de cinci zile de la notificare.
(2) Prin derogare de la articolul 6, autoritățile competente din statele membre, indicate în paginile web enumerate în anexa II, pot autoriza deblocarea sau utilizarea de fonduri sau resurse economice înghețate, după ce au stabilit că fondurile sau resursele economice sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca statele membre să fi notificat această concluzie Comitetului pentru sancțiuni, iar concluzia să fi fost aprobată de Comitet.
(3) Respectivele state membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul alineatelor (1) și (2).
Articolul 8
Prin derogare de la articolul 6, autoritățile competente din statele membre, indicate în paginile web enumerate în anexa II, pot autoriza deblocarea sau utilizarea de fonduri sau resurse economice înghețate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) |
fondurile sau resursele economice fac obiectul unei garanții judiciare, administrative sau arbitrale, instituite înainte de 14 octombrie 2006, sau al unei hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale pronunțate înaintea datei respective; |
(b) |
fondurile sau resursele economice sunt folosite exclusiv pentru satisfacerea pretențiilor garantate prin garanția respectivă sau recunoscute ca valabile într-o astfel de sentință, în limitele stabilite prin actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile care reglementează drepturile persoanelor care ridică astfel de pretenții; |
(c) |
garanția sau hotărârea judecătorească nu este în favoarea unei persoane, entități sau organism enumerat în anexa IV; |
(d) |
recunoașterea faptului că garanția sau hotărârea judecătorească nu contravine politicii publice a statului membru interesat; |
(e) |
garanția sau hotărârea judecătorească a fost notificată de către statul membru Comitetului pentru sancțiuni. |
Articolul 9
(1) Articolul 6 alineatul (2) nu interzice instituțiilor financiare sau de credit din Comunitate să crediteze conturile înghețate în cazul în care acestea primesc fonduri transferate de o terță parte în contul unei persoane fizice sau juridice, entități sau organism aflat pe listă, cu condiția ca sumele suplimentare primite în astfel de conturi să fie la rândul lor înghețate. Instituția financiară sau de credit informează fără întârziere autoritățile competente despre astfel de tranzacții.
(2) Articolul 6 alineatul (2) nu se aplică adăugării în conturile înghețate a următoarelor sume:
(a) |
dobânzi sau venituri acumulate pe conturile respective; sau |
(b) |
plăți datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații încheiate sau apărute înainte de 14 octombrie 2006, |
cu condiția ca aceste dobânzi, venituri de altă natură sau plăți să fie înghețate în conformitate cu articolul 6 alineatul (1).
Articolul 10
(1) Fără a aduce atingere normelor aplicabile cu privire la comunicarea de informații, confidențialitatea și secretul profesional, persoanele fizice și juridice, entitățile și organismele:
(a) |
furnizează de îndată autorităților competente din statele membre în care își au reședința sau sunt stabilite, indicate în paginile web enumerate în anexa II, orice informații care ar putea favoriza respectarea prezentului regulament, cum ar fi conturile și sumele înghețate în conformitate cu articolul 6, și transmit informațiile respective Comisiei, în mod direct sau prin intermediul respectivelor state membre; |
(b) |
cooperează cu autoritățile competente indicate în paginile web enumerate în anexa II pentru verificarea acestei informații. |
(2) Orice informații suplimentare primite direct de Comisie sunt comunicate respectivelor state membre.
(3) Orice informații furnizate sau primite în conformitate cu prezentul articol sunt utilizate numai în scopul pentru care au fost furnizate sau primite.
Articolul 11
Înghețarea fondurilor și a resurselor economice sau refuzul de a autoriza punerea la dispoziție a acestora, efectuate cu bună-credință, pe motiv că o astfel de acțiune este conformă cu dispozițiile prezentului regulament, nu angajează în niciun fel răspunderea persoanei juridice sau fizice sau a entității care procedează la acestea, a personalului de conducere sau a angajaților acesteia, cu excepția cazurilor în care s-a stabilit că fondurile sau resursele economice au fost înghețate sau reținute în urma unui act de neglijență.
Articolul 12
Comisia și statele membre se informează reciproc fără întârziere cu privire la măsurile luate în temeiul prezentului regulament și își comunică informațiile utile de care dispun în ceea ce privește prezentul regulament, în special cele privind încălcările și problemele întâmpinate în punerea în aplicare a acestuia și hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele naționale.
Articolul 13
Comisia este abilitată:
(a) |
să modifice anexa I pe baza concluziilor Comitetului pentru sancțiuni sau ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și, după caz, să adauge numerele de referință preluate din Nomenclatura combinată în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87; |
(b) |
să modifice anexa II pe baza informațiilor furnizate de statele membre; |
(c) |
să modifice anexa III pentru a detalia sau adapta lista bunurilor enumerate în aceasta, în conformitate cu orice definiții sau orientări care pot fi promulgate de Comitetul pentru sancțiuni și ținând seama de listele realizate de alte jurisdicții, sau pentru a adăuga numerele de referință preluate din Nomenclatura combinată în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, dacă acest fapt este necesar sau oportun; |
(d) |
să modifice anexa IV pe baza concluziilor Comitetului pentru sancțiuni sau ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite; |
(e) |
să modifice anexa I sau IV în conformitate cu orice decizie adoptată de Consiliu pe baza Poziției comune 2006/795/PESC. |
Articolul 14
(1) Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile care se aplică în cazul încălcării prezentului regulament și iau măsurile necesare pentru a garanta aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute sunt eficiente, proporționale și disuasive.
(2) După intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisiei îi sunt comunicate de îndată de statele membre normele în cauză, precum și orice modificare ulterioară a acestora.
Articolul 15
(1) Statele membre desemnează autoritățile competente prevăzute în prezentul regulament și le indică în sau prin paginile web enumerate în anexa II.
(2) După intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre informează neîntârziat Comisia în legătură cu autoritățile competente și cu orice modificări ulterioare referitoare la acestea.
Articolul 16
Prezentul regulament se aplică:
(a) |
pe teritoriul Comunității; |
(b) |
la bordul oricăror aeronave sau nave care se află sub jurisdicția unui stat membru; |
(c) |
oricărei persoane, din interiorul sau exteriorul Comunității, care este resortisant al unui stat membru; |
(d) |
oricărei persoane juridice, entități sau organism, înmatriculat sau constituit în conformitate cu legislația unui stat membru; |
(e) |
oricărei persoane juridice, entități sau organism care își exercită întreaga activitate sau o parte a acesteia în Comunitate. |
Articolul 17
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 27 martie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
P. STEINBRÜCK
(1) JO L 322, 22.11.2006, p. 32.
(2) JO L 159, 30.6.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 394/2006 (JO L 74, 13.3.2006, p. 1).
(3) JO L 256, 7.9.1987, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 129/2007 (JO L 56, 23.2.2007, p. 1).
(4) Versiunea curentă a listei este publicată la pagina 58 din prezentul Jurnal Oficial.
ANEXA I
Produse și tehnologii menționate la articolele 2 și 3
A. |
Produse (a se completa în timp util) |
B. |
Tehnologii (a se completa în timp util) |
ANEXA II
Paginile web care cuprind informații referitoare la autoritățile competente prevăzute la articolele 5, 7, 8, 10 și 15, precum și adresa pentru notificarea Comisiei Europene
|
BELGIA http://www.diplomatie.be/eusanctions |
|
BULGARIA (a se completa în timp util) |
|
REPUBLICA CEHĂ http://www.mfcr.cz/mezinarodnisankce |
|
DANEMARCA http://www.um.dk/da/menu/Udenrigspolitik/FredSikkerhedOgInternationalRetsorden/Sanktioner/ |
|
GERMANIA http://www.bmwi.de/BMWi/Navigation/Aussenwirtschaft/Aussenwirtschaftsrecht/embargos.html |
|
ESTONIA http://web-visual.vm.ee/est/kat_622/ |
|
GRECIA http://www.ypex.gov.gr/www.mfa.gr/en-US/Policy/Multilateral+Diplomacy/International+Sanctions/ |
|
SPANIA www.mae.es/es/MenuPpal/Asuntos/Sanciones+Internacionales |
|
FRANȚA http://www.diplomatie.gouv.fr/autorites-sanctions/ |
|
IRLANDA www.dfa.ie/un_eu_restrictive_measures_ireland/competent_authorities |
|
ITALIA http://www.esteri.it/UE/deroghe.html |
|
CIPRU http://www.mfa.gov.cy/sanctions |
|
LETONIA http://www.mfa.gov.lv/en/security/4539 |
|
LITUANIA http://www.urm.lt |
|
LUXEMBURG http://www.mae.lu/sanctions |
|
UNGARIA http://www.kulugyminiszterium.hu/kum/hu/bal/nemzetkozi_szankciok.htm |
|
MALTA http://www.doi.gov.mt/EN/bodies/boards/sanctions_monitoring.asp |
|
ȚĂRILE DE JOS http://www.minbuza.nl/sancties |
|
AUSTRIA (a se completa în timp util) |
|
POLONIA http://www.msz.gov.pl |
|
PORTUGALIA http://www.min-nestrangeiros.pt |
|
ROMÂNIA http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=32311&idlnk=1&cat=3 |
|
SLOVENIA http://www.mzz.gov.si/si/zunanja_politika/mednarodna_varnost/omejevalni_ukrepi/ |
|
SLOVACIA http://www.foreign.gov.sk |
|
FINLANDA http://formin.finland.fi/kvyhteistyo/pakotteet |
|
SUEDIA (a se completa în timp util) |
|
REGATUL UNIT www.fco.gov.uk/competentauthorities |
Adresa pentru notificarea Comisiei Europene:
European Commission |
DG External Relations |
Directorate A. Crisis Platform and Policy Coordination in CFSP |
Unit A.2. Crisis Management and Conflict Prevention |
CHAR 12/106 |
B-1049 Bruxelles/Brussel (Belgium) |
E-mail: relex-sanctions@ec.europa.eu |
Tel.: (32 2) 295 55 85, 299 11 76 |
Fax: (32 2) 299 08 73 |
ANEXA III
Produse de lux prevăzute la articolul 4
1. |
Cai pursânge |
2. |
Caviar și înlocuitori ai caviarului |
3. |
Trufe și preparate din trufe |
4. |
Vinuri de calitate superioară (inclusiv spumoase), rachiuri și băuturi spirtoase |
5. |
Trabucuri și țigări de foi de calitate superioară |
6. |
Parfumuri, ape de toaletă și cosmetice de lux, inclusiv produse de înfrumusețare și cosmetice |
7. |
Produse din piele, harnașamente și articole de călătorie, genți și alte articole similare de calitate superioară |
8. |
Materiale, accesorii vestimentare și pantofi (independent de material) de calitate superioară |
9. |
Covoare împletite manual, preșuri și tapiserii țesute manual |
10. |
Perle, pietre prețioase și semiprețioase, articole din perle, bijuterii, articole din aur și argint |
11. |
Monede și bancnote scoase din uz |
12. |
Tacâmuri de metal prețios sau placate cu metal prețios |
13. |
Veselă de calitate înaltă din porțelan, piatră sau lut sau obiecte de olărit de înaltă calitate |
14. |
Obiecte de sticlărie din cristal cu plumb de înaltă calitate |
15. |
Dispozitive electronice de înaltă calitate uz casnic |
16. |
Aparatură electrică/electronică sau optică de înaltă calitate pentru înregistrarea și reproducerea de sunete și imagini |
17. |
Vehicule de lux pentru transportul persoanelor pe sol, aer sau apă, precum și accesoriile și piesele de schimb ale acestora |
18. |
Ceasuri de lux și piesele de schimb ale acestora |
19. |
Instrumente muzicale de înaltă calitate |
20. |
Opere de artă, obiecte de colecție și antichități |
21. |
Articole și echipament de schi, golf, scufundări și sporturi acvatice |
22. |
Articole și echipament pentru biliard, bowling automat, jocuri de cazino și jocuri operate de monede sau bancnote |
ANEXA IV
Lista persoanelor, a entităților și a organismelor prevăzute la articolul 6
A. |
Persoane fizice: (a se completa în timp util) |
B. |
Persoane juridice, entități si organisme (a se completa în timp util) |
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/12 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 330/2007 AL COMISIEI
din 28 martie 2007
de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de import pentru fructe și legume (1), în special articolul 4 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia. |
(2) |
În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3223/94 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 29 martie 2007.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 martie 2007.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 386/2005 (JO L 62, 9.3.2005, p. 3).
ANEXĂ
la Regulamentul Comisiei din 28 martie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
(Cod NC) |
Codul țărilor terțe (1) |
Suma forfetară la import |
0702 00 00 |
IL |
271,1 |
MA |
100,0 |
|
SN |
320,6 |
|
TN |
137,2 |
|
TR |
178,4 |
|
ZZ |
201,5 |
|
0707 00 05 |
JO |
171,8 |
MA |
64,1 |
|
TR |
160,8 |
|
ZZ |
132,2 |
|
0709 90 70 |
MA |
59,7 |
TR |
111,8 |
|
ZZ |
85,8 |
|
0709 90 80 |
EG |
242,2 |
IL |
80,8 |
|
ZZ |
161,5 |
|
0805 10 20 |
CU |
47,3 |
EG |
45,4 |
|
IL |
50,3 |
|
MA |
51,0 |
|
TN |
57,6 |
|
TR |
54,2 |
|
ZZ |
51,0 |
|
0805 50 10 |
IL |
64,2 |
TR |
52,4 |
|
ZZ |
58,3 |
|
0808 10 80 |
AR |
77,0 |
BR |
77,2 |
|
CA |
101,7 |
|
CL |
89,3 |
|
CN |
73,9 |
|
NZ |
114,6 |
|
US |
106,8 |
|
UY |
65,8 |
|
ZA |
87,2 |
|
ZZ |
88,2 |
|
0808 20 50 |
AR |
75,0 |
CL |
95,8 |
|
CN |
54,5 |
|
ZA |
77,3 |
|
ZZ |
75,7 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/14 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 331/2007 AL COMISIEI
din 28 martie 2007
de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor la import suplimentare pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1002/2006 pentru anul de comercializare 2006/2007
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36,
întrucât:
(1) |
Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2006/2007 au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1002/2006 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 262/2007 al Comisiei (4). |
(2) |
Datele de care dispune în prezent Comisia duc la modificarea valorilor respective, în conformitate cu regulile și normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1002/2006 pentru anul de comercializare 2006/2007, sunt modificate și figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 29 martie 2007.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 martie 2007.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 58, 28.2.2006, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2011/2006 (JO L 384, 29.12.2006, p. 1).
(2) JO L 178, 1.7.2006, p. 24. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2031/2006 (JO L 414, 30.12.2006, p. 43).
(3) JO L 179, 1.7.2006, p. 36.
(4) JO L 72, 13.3.2007, p. 12.
ANEXĂ
Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare la importul de zahăr alb, zahăr brut și produse având codul NC 1702 90 99 aplicabile începând cu 29 martie 2007
(EUR) |
||
Codul NC |
Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză |
Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză |
1701 11 10 (1) |
20,09 |
6,26 |
1701 11 90 (1) |
20,09 |
11,88 |
1701 12 10 (1) |
20,09 |
6,07 |
1701 12 90 (1) |
20,09 |
11,37 |
1701 91 00 (2) |
26,55 |
11,96 |
1701 99 10 (2) |
26,55 |
7,44 |
1701 99 90 (2) |
26,55 |
7,44 |
1702 90 99 (3) |
0,27 |
0,38 |
(1) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită în anexa I punctul III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului (JO L 58, 28.2.2006, p. 1).
(2) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită în anexa I punctul II la Regulamentul (CE) nr. 318/2006.
(3) Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/16 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 332/2007 AL COMISIEI
din 27 martie 2007
privind modalitățile tehnice de transmitere a statisticilor cu privire la transportul feroviar
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 91/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind statisticile din transportul feroviar (1), în special articolul 6 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Este necesar să se specifice detaliat formatul în care trebuie transmise Comisiei (Eurostatului) datele privind transportul feroviar pentru a se asigura faptul că informațiile pot fi procesate rapid și într-o manieră profitabilă. |
(2) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programe statistice, constituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom a Consiliului (2), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Formatul tehnic pentru transmiterea de date Comisiei (Eurostatului) este cel prezentat în anexă.
Statele membre folosesc acest format pentru datele privind anul de referință 2007 și anii următori.
Articolul 2
Datele și metadatele furnizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 91/2003 sunt transmise în format electronic de către orice organizație desemnată de autoritățile naționale către singurul punct de intrare pentru date al Comisiei (Eurostatului). Transferul este conform cu un standard de schimb adecvat specificat de Eurostat.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 27 martie 2007.
Pentru Comisie
Joaquín ALMUNIA
Membru al Comisiei
(1) JO L 14, 21.1.2003, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1192/2003 al Comisiei (JO L 167, 4.7.2003, p. 13).
(2) JO L 181, 28.6.1989, p. 47.
ANEXĂ
FORMAT TEHNIC PENTRU TRANSMITEREA DATELOR
1. STRUCTURA DATELOR
Înregistrările de date individuale care trebuie trimise Eurostatului la fiecare trimestru, an sau perioadă de cinci ani cuprind 9 seturi de date, fiecare corespunzând unei anexe la Regulamentul (CE) nr. 91/2003. Aceste seturi de date cuprind următoarele date:
— |
statistici anuale privind transportul de mărfuri – raportare detaliată (anexa A); |
— |
statistici anuale privind transportul de mărfuri – raportare simplificată (anexa B); |
— |
statistici anuale privind transportul de călători – raportare detaliată (anexa C); |
— |
statistici anuale privind transportul de călători – raportare simplificată (anexa D); |
— |
statistici trimestriale privind transportul de mărfuri și de călători (anexa E); |
— |
statistici regionale cincinale privind transportul de mărfuri și de călători (anexa F); |
— |
statistici cincinale privind fluxurile de trafic pe rețeaua feroviară (anexa G); |
— |
statistici privind accidentele (anexa H); |
— |
lista întreprinderilor feroviare pentru care sunt furnizate statistici (anexa I). |
Anexele B și D stabilesc condiții de raportare simplificate, care pot fi folosite de către statele membre ca alternativă la raportarea normală detaliată stabilită în anexele A și C, pentru întreprinderi care se situează sub pragurile precizate la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 91/2003.
2. LISTĂ DE CÂMPURI
În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 91/2003, în fiecare anexă trebuie prevăzut câte un set de date sub forma unui fișier plat care folosește punct și virgulă „;” ca separator de câmpuri. Fiecare set de date, cu excepția setului de date C, trebuie să conțină informații pentru toate tabelele cerute în mod obligatoriu în anexă. Pentru fiecare set de date, numărul de câmpuri din fiecare raportare este fix. Așadar, toate câmpurile trebuie să figureze, chiar dacă sunt lipsite de informații (două separatoare de câmpuri notate succesiv indică un câmp lipsit de conținut).
Câmpurile individuale sunt descrise mai jos după cum urmează:
— |
„Numărul câmpului”: acesta indică poziția câmpului în raportare; |
— |
„Numele câmpului”: acesta fie se referă la o variabilă din Regulamentul (CE) nr. 91/2003, fie la un identificator intern folosit pentru identificarea raportului; |
— |
„Descriere”: scurtă descriere a conținutului câmpului; |
— |
„Codificare”: în tabelele A2 și A4, anumite câmpuri trebuie codificate conform anexelor J și K la Regulamentul (CE) nr. 91/2003. Regulile de codificare suplimentare sunt definite aici. Mai multe explicații și recomandări privind codificarea sunt prevăzute de Eurostat în liniile directoare privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 91/2003; |
— |
„Tipul câmpului”: indică existența în cadrul câmpului a unor informații numerice sau a unui text; toate informațiile numerice trebuie furnizate sub forma unui număr întreg; |
— |
„Lungimea maximă”: lungimea maximă prevăzută a datelor pentru un anumit câmp. Datele prea lungi nu pot fi încărcate; |
— |
„Indicator de confidențialitate” (FlagC) indică dacă raportarea este considerată confidențială de către statele membre [Regulamentul (CE) nr. 322/97 al Consiliului (1), articolul 13 alineatul (1) și Regulamentul (Euratom; CEE) nr. 1588/90 al Consiliului (2), articolul 2]; |
— |
„Indicator de autorizare a difuzării” de date confidențiale (FlagD) indică dacă informațiile confidențiale furnizate de către statele membre pot fi difuzate [Regulamentul (CE) nr. 322/97, articolul 13 alineatul (2) și Regulamentul (Euratom, CEE) nr. 1588/90, articolul 5 alineatul (4)]. Prin urmare, Comisia este autorizată prin lege să schimbe hotărârea statelor membre în cazuri bine definite. Aceasta se face prin schimbarea FlagD=1 cu FlagD=0 când FlagC=1. |
Setul de date pentru anexa A: Statistici anuale privind transportul de mărfuri – raportare detaliată
Număr câmp |
Nume câmp |
Descriere |
Codificare |
Tip câmp |
Lungime maximă |
Coduri specifice pentru valorile lipsă |
||||||||||||||||||
1 |
RCount |
Țara declarantă |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||
2 |
DsetID |
Identificator set de date |
A1 la A9 |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||
3 |
Year |
Anul setului de date |
4 cifre |
Text |
4 |
|
||||||||||||||||||
4 |
Period |
Perioada de referință |
A0 |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||
5 |
TransID |
Tipul de transport |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||||||||
6 |
Goods |
Tipul de mărfuri |
anexa J la regulament |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||
7 |
DGoods |
Tipul de mărfuri periculoase |
anexa K la regulament |
Text |
3 |
|
||||||||||||||||||
8 |
LDG |
Țara de încărcare |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
XX |
||||||||||||||||||
9 |
UNL |
Țara de descărcare |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
XX |
||||||||||||||||||
10 |
Consgmt |
Tipul de modalitate de expediție |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||||||||
11 |
TTU |
Tipul unității de transport |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||||||||
12 |
Tonnes |
Transport total de mărfuri |
Tone |
Numeric |
10 |
|
||||||||||||||||||
13 |
Tkm |
Transport total de mărfuri în tone pe 1 000 km |
Tone/1 000 km |
Numeric |
10 |
|
||||||||||||||||||
14 |
NbrITU |
Număr de unități de transport intermodal |
Număr de UTI |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||
15 |
TeuITU |
Unități de transport intermodal efectuate în TEU |
TEU |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||
16 |
TrainKM |
Mișcări de trenuri de marfă pe 1 000 km |
Tren/1 000 km |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||
17 |
FlagC |
Indicator de confidențialitate |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||||||||
18 |
FlagD |
Indicator de autorizare a difuzării |
|
Text |
1 |
|
În fișierul plat care conține datele pentru anexa A, fiecare raportare cuprinde 18 câmpuri. Următorul tabel prezintă cu gri câmpurile care trebuie furnizate pentru diversele tabele ale anexei A. Căsuțele albe corespund câmpurilor fără conținut din raportare. Un câmp-cheie este notat cu un asterisc. Combinația valorilor câmpurilor-cheie dintr-o raportare trebuie să constituie o valoare-cheie unică în cadrul fișierului. Dacă există duplicate de valori-cheie, fișierul nu se va încărca corect.
|
Dset ID |
|||||||||
Număr câmp |
Nume câmp |
A1 |
A2 |
A3 |
A4 |
A5 (3) |
A6 |
A7 |
A8 |
A9 |
1 |
RCount |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
2 |
DsetID |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
3 |
Year |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
4 |
Period |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
* |
5 |
TransID |
* |
|
* |
|
|
* |
* |
* |
|
6 |
Goods |
|
* |
|
|
|
|
|
|
|
7 |
DGoods |
|
|
|
* |
|
|
|
|
|
8 |
LDG |
|
|
* |
|
|
|
|
|
|
9 |
UNL |
|
|
* |
|
|
|
|
|
|
10 |
Consgmt |
|
|
|
|
* |
|
|
|
|
11 |
TTU |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12 |
Tonnes |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13 |
Tkm |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14 |
NbrITU |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15 |
TeuITU |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16 |
TrainKM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17 |
FlagC |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18 |
FlagD |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Setul de date pentru anexa B: Statistici anuale privind transportul de mărfuri – raportare simplificată
Număr câmp |
Nume câmp |
Descriere |
Codificare |
Tip câmp |
Lungime maximă |
Coduri specifice pentru valorile lipsă |
||||||||||||||||||
1 |
RCount |
Țara declarantă |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||
2 |
DsetID |
Identificator set de date |
B1 la B2 |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||
3 |
Year |
Anul setului de date |
4 cifre |
Text |
4 |
|
||||||||||||||||||
4 |
Period |
Perioada de referință |
A0 |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||
5 |
TransID |
Tipul de transport |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||||||||
6 |
Tonnes |
Transport total de mărfuri |
Tone |
Numeric |
10 |
|
||||||||||||||||||
7 |
Tkm |
Transport total de mărfuri în tone pe 1 000 km |
Tone/1 000 km |
Numeric |
10 |
|
||||||||||||||||||
8 |
TrainKm |
Mișcări de trenuri de marfă pe 1 000 km |
Tren/1 000 km |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||
9 |
FlagC |
Indicator de confidențialitate |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||||||||
10 |
FlagD |
Indicator de autorizare a difuzării |
|
Text |
1 |
|
În fișierul plat care conține datele pentru anexa B, fiecare raportare cuprinde 10 câmpuri. Următorul tabel prezintă cu gri câmpurile care trebuie furnizate pentru fiecare dintre cele două tabele ale anexei B. Căsuțele albe corespund câmpurilor lipsite de conținut din raportare. Un câmp-cheie este notat cu un asterisc. Combinația valorilor câmpurilor-cheie dintr-o raportare trebuie să constituie o valoare-cheie unică în cadrul fișierului. Dacă există duplicate de valori-cheie, fișierul nu se va încărca corect.
|
Dset ID |
||
Număr câmp |
Nume câmp |
B1 |
B2 |
1 |
RCount |
* |
* |
2 |
DsetID |
* |
* |
3 |
Year |
* |
* |
4 |
Period |
* |
* |
5 |
TransID |
* |
|
6 |
Tonnes |
|
|
7 |
Tkm |
|
|
8 |
TrainKM |
|
|
9 |
FlagC |
|
|
10 |
FlagD |
|
|
Setul de date pentru anexa C: Statistici anuale privind transportul de călători – raportare detaliată
Număr câmp |
Nume câmp |
Descriere |
Codificare |
Tip câmp |
Lungime maximă |
Coduri specifice pentru valorile lipsă |
||||||||||||
1 |
RCount |
Țara declarantă |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
|
||||||||||||
2 |
DsetID |
Identificator set de date |
C1 la C5 |
Text |
2 |
|
||||||||||||
3 |
Year |
Anul setului de date |
4 cifre |
Text |
4 |
|
||||||||||||
4 |
Period |
Perioada de referință |
A0 |
Text |
2 |
|
||||||||||||
5 |
TransID |
Tipul de transport |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||
6 |
LDG |
Țara de încărcare |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
XX |
||||||||||||
7 |
UNL |
Țara de descărcare |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
XX |
||||||||||||
8 |
Pass |
Transport total de călători |
Călători |
Numeric |
10 |
|
||||||||||||
9 |
Passkm |
Transport total de călători pe 1 000 km |
p/1 000 km |
Numeric |
10 |
|
||||||||||||
10 |
TrainKm |
Mișcări de trenuri de călători pe 1 000 km |
Tren/1 000 km |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||
11 |
FlagC |
Indicator de confidențialitate |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||
12 |
FlagD |
Indicator de autorizare a difuzării |
|
Text |
1 |
|
În fișierul plat care conține datele pentru anexa C, fiecare raportare cuprinde 12 câmpuri. Următorul tabel prezintă cu gri câmpurile care trebuie furnizate pentru diversele tabele ale anexei C. Căsuțele albe corespund câmpurilor lipsite de conținut din raportare. Un câmp-cheie este notat cu un asterisc. Combinația valorilor câmpurilor-cheie dintr-o raportare trebuie să reprezinte o valoare-cheie unică în cadrul fișierului. Dacă există duplicate de valori-cheie, fișierul nu se va încărca corect.
Informații provizorii (tabelele C1 și C2), finale și consolidate (tabelele C3 și C4) urmează a fi trimise la date diferite și după aceeași structură.
|
Dset ID |
|||||
Număr câmp |
Nume câmp |
C1 (4) |
C2 (4) |
C3 (5) |
C4 (5) |
C5 |
1 |
RCount |
* |
* |
* |
* |
* |
2 |
DsetID |
* |
* |
* |
* |
* |
3 |
Year |
* |
* |
* |
* |
* |
4 |
Period |
* |
* |
* |
* |
* |
5 |
TransID |
* 1 & 2 |
* 3 & 4 |
* 1 & 2 |
* 3 & 4 |
|
6 |
LDG |
|
* |
|
* |
|
7 |
UNL |
|
* |
|
* |
|
8 |
Pass |
|
|
|
|
|
9 |
Passkm |
|
|
|
|
|
10 |
TrainKM |
|
|
|
|
|
11 |
FlagC |
|
|
|
|
|
12 |
FlagD |
|
|
|
|
|
Setul de date pentru anexa D: Statistici anuale privind transportul de călători – raportare simplificată
Număr câmp |
Nume câmp |
Descriere |
Codificare |
Tip câmp |
Lungime maximă |
Coduri specifice pentru valorile lipsă |
||||||
1 |
RCount |
Țara declarantă |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
|
||||||
2 |
DsetID |
Identificator set de date |
D1 la D2 |
Text |
2 |
|
||||||
3 |
Year |
Anul setului de date |
4 cifre |
Text |
4 |
|
||||||
4 |
Period |
Perioada de referință |
A0 |
Text |
2 |
|
||||||
5 |
Pass |
Transport total de călători |
Călători |
Numeric |
10 |
|
||||||
6 |
Passkm |
Total de persoane transportate pe 1 000 km |
p/1 000 km |
Numeric |
10 |
|
||||||
7 |
TrainKm |
Transport total de călători pe 1 000 km |
Tren/1 000 km |
Numeric |
8 |
|
||||||
8 |
FlagC |
Indicator de confidențialitate |
|
Text |
1 |
|
||||||
9 |
FlagD |
Indicator de autorizare a difuzării |
|
Text |
1 |
|
În fișierul plat care conține datele pentru anexa D, fiecare raportare cuprinde 9 câmpuri. Următorul tabel prezintă cu gri câmpurile care trebuie furnizate pentru fiecare dintre cele două tabele ale anexei D. Căsuțele albe corespund câmpurilor lipsite de conținut din raportare. Un câmp-cheie este notat cu un asterisc. Combinația valorilor câmpurilor-cheie dintr-o raportare trebuie să reprezinte o valoare-cheie unică în cadrul fișierului. Dacă există duplicate de valori-cheie, fișierul nu se va încărca corect.
|
DsetID |
||
Număr câmp |
Nume câmp |
D1 |
D2 |
1 |
RCount |
* |
* |
2 |
DsetID |
* |
* |
3 |
Year |
* |
* |
4 |
Period |
* |
* |
5 |
Pass |
|
|
6 |
Passkm |
|
|
7 |
TrainKM |
|
|
8 |
FlagC |
|
|
9 |
FlagD |
|
|
Setul de date pentru anexa E: Statistici trimestriale privind transportul de mărfuri și de călători
Număr câmp |
Nume câmp |
Descriere |
Codificare |
Tip câmp |
Lungime maximă |
Coduri specifice pentru valorile lipsă |
||||||
1 |
RCount |
Țara declarantă |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
|
||||||
2 |
DsetID |
Identificator bază date |
E1 la E2 |
Text |
2 |
|
||||||
3 |
Year |
Anul bazei de date |
4 cifre |
Text |
4 |
|
||||||
4 |
Period |
Perioada de referință |
Q1 la Q4 |
Text |
2 |
|
||||||
5 |
Tonnes |
Transport total de mărfuri |
Tone |
Numeric |
10 |
|
||||||
6 |
Tkm |
Transport total de mărfuri în tone pe 1 000 km |
Tone/1 000 km |
Numeric |
10 |
|
||||||
7 |
Pass |
Transport total de călători |
Călători |
Numeric |
10 |
|
||||||
8 |
Passkm |
Transport total de călători pe 1 000 km |
p/1 000 km |
Numeric |
10 |
|
||||||
9 |
FlagC |
Indicator de confidențialitate |
|
Text |
1 |
|
||||||
10 |
FlagD |
Indicator de autorizare a difuzării |
|
Text |
1 |
|
În fișierul plat care conține datele pentru anexa E, fiecare raportare cuprinde 10 câmpuri. Următorul tabel prezintă cu gri câmpurile care trebuie furnizate pentru fiecare dintre cele două tabele ale anexei E. Căsuțele albe corespund câmpurilor lipsite de conținut din raportare. Un câmp-cheie este notat cu un asterisc. Combinația valorilor câmpurilor-cheie dintr-o raportare trebuie să reprezinte o valoare-cheie unică în cadrul fișierului. Dacă există duplicate de valori-cheie, fișierul nu se va încărca corect.
|
DsetID |
||
Număr câmp |
Nume câmp |
E1 |
E2 |
1 |
RCount |
* |
* |
2 |
DsetID |
* |
* |
3 |
Year |
* |
* |
4 |
Period |
* |
* |
5 |
Tonnes |
|
|
6 |
Tkm |
|
|
7 |
Pass |
|
|
8 |
Passkm |
|
|
9 |
FlagC |
|
|
10 |
FlagD |
|
|
Setul de date pentru anexa H: Statistici privind accidentele
Număr câmp |
Nume câmp |
Descriere |
Codificare |
Tip câmp |
Lungime maximă |
Coduri specifice pentru valorile lipsă |
||||||||||||||||||||||||
1 |
RCount |
Țara declarantă |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||||||||
2 |
DsetID |
Identificator set de date |
H1 la H4 |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||||||||
3 |
Year |
Anul setului de date |
4 cifre |
Text |
4 |
|
||||||||||||||||||||||||
4 |
Period |
Perioada de referință |
A0 |
Text |
2 |
|
||||||||||||||||||||||||
5 |
AccID |
Tipul de accident |
|
Text |
1 |
|
||||||||||||||||||||||||
6 |
PersID |
Categorii de persoane |
[5: Utilizatori ai trecerii la nivel]
|
Text |
1 |
|
||||||||||||||||||||||||
7 |
NbAccSign |
Numărul de accidente importante |
Număr |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||||||||
8 |
NbAccInj |
Numărul de accidente cu răni grave |
Număr |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||||||||
9 |
NbAccDGIn |
Numărul de accidente care implică transportul de mărfuri periculoase |
Număr |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||||||||
10 |
NbAccDGRe |
Numărul de accidente care implică dispersarea de mărfuri periculoase |
Număr |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||||||||
11 |
NbPersK |
Numărul de persoane ucise |
Număr |
Numeric |
8 |
|
||||||||||||||||||||||||
12 |
NbPersI |
Numărul de persoane cu răni grave |
Număr |
Numeric |
8 |
|
În fișierul plat care conține datele pentru anexa H, fiecare raportare cuprinde 12 câmpuri. Următorul tabel prezintă cu gri câmpurile care trebuie furnizate pentru fiecare dintre tabelele anexei H. Căsuțele albe corespund câmpurilor lipsite de conținut din raportare. Un câmp-cheie este notat cu un asterisc. Combinația valorilor câmpurilor-cheie dintr-o raportare trebuie să reprezinte o valoare-cheie unică în cadrul fișierului. Dacă există duplicate de valori-cheie, fișierul nu se va încărca corect.
Tabelul cuprinde alte două categorii de persoane care ar putea fi solicitate pe viitor: „5: Utilizatori ai trecerii la nivel” și „6: Persoane neautorizate în preajma căilor ferate”.
|
DsetID |
||||
Număr câmp |
Nume câmp |
H1 |
H2 |
H3 |
H4 |
1 |
RCount |
* |
* |
* |
* |
2 |
DsetID |
* |
* |
* |
* |
3 |
Year |
* |
* |
* |
* |
4 |
Period |
* |
* |
* |
* |
5 |
AccID |
* |
|
* |
* |
6 |
PersID |
|
|
* |
* |
7 |
NbAccSign |
|
|
|
|
8 |
NbAccInj (6) |
|
|
|
|
9 |
NbAccDGIn |
|
|
|
|
10 |
NbAccDGRe |
|
|
|
|
11 |
NbPersK |
|
|
|
|
12 |
NbPersI |
|
|
|
|
Set de date pentru anexa I
Număr câmp |
Nume câmp |
Descriere |
Codificare |
Tip câmp |
Lungime maximă |
Coduri specifice pentru valorile lipsă |
||||||
1 |
RCount |
Țara declarantă |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
|
||||||
2 |
DsetID |
Identificator set de date |
I1 |
Text |
2 |
|
||||||
3 |
Year |
Anul setului de date |
4 cifre |
Text |
4 |
|
||||||
4 |
UCode |
Codul întreprinderii (constant) |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit + număr de 3 cifre |
Text |
5 |
XX |
||||||
5 |
UName |
Denumirea întreprinderii |
|
Text |
100 |
|
||||||
6 |
CountID |
Țara în care își are sediul întreprinderea |
nomenclatura ISO-3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
Text |
2 |
XX |
||||||
7 |
IntFret |
Activitatea de transport de marfă: internațional |
|
Text |
1 |
|
||||||
8 |
Natfret |
Activitatea de transport de marfă: național |
|
Text |
1 |
|
||||||
9 |
Intpass |
Activitatea de transport de călători: internațional |
|
Text |
1 |
|
||||||
10 |
Natpass |
Activitatea de transport de călători: național |
|
Text |
1 |
|
||||||
11 |
DsetA |
Date incluse în anexa A |
|
Text |
1 |
|
||||||
12 |
DsetB |
Date incluse în anex B |
|
Text |
1 |
|
||||||
13 |
DsetC |
Date incluse în anexa C |
|
Text |
1 |
|
||||||
14 |
DsetD |
Date incluse în anexa D |
|
Text |
1 |
|
||||||
15 |
DsetE |
Date incluse în anexa E |
|
Text |
1 |
|
||||||
16 |
DsetF |
Date incluse în anexa F |
|
Text |
1 |
|
||||||
17 |
DsetG |
Date incluse în anexa G |
|
Text |
1 |
|
||||||
18 |
DsetH |
Date incluse în anexa H |
|
Text |
1 |
|
||||||
19 |
Tons |
Transport total de marfă (în tone) |
Tone |
Numeric |
10 |
|
||||||
20 |
Tkm |
Transport total de marfă (t/1 000 km) |
Tone/1 000 kilometri |
Numeric |
10 |
|
||||||
21 |
Pass |
Transport total de călători (în călători) |
Număr de călători |
Numeric |
10 |
|
||||||
22 |
Passkm |
Transport total de călători (călători/1 000 km) |
Călători/1 000 km |
Numeric |
10 |
|
În fișierul plat care conține datele pentru anexa I, fiecare raportare cuprinde 22 câmpuri. Următorul tabel prezintă toate câmpurile cu gri deoarece anexa I conține doar un tabel. Câmpurile opționale pot fi lăsate libere. Un câmp-cheie este notat cu un asterisc. Combinația valorilor câmpurilor-cheie dintr-o raportare trebuie să reprezinte o valoare-cheie unică în cadrul fișierului. Dacă există duplicate de valori-cheie, fișierul nu se va încărca corect.
Număr câmp |
Nume câmp |
DsetIDI1 |
1 |
RCount |
* |
2 |
DsetID |
* |
3 |
Year |
* |
4 |
UCode |
* |
5 |
UName (7) |
|
6 |
CountID |
|
7 |
IntFret |
|
8 |
Natfret |
|
9 |
Intpass |
|
10 |
Natpass |
|
11 |
DsetA |
|
12 |
DsetB |
|
13 |
DsetC |
|
14 |
DsetD |
|
15 |
DsetE |
|
16 |
DsetF |
|
17 |
DsetG |
|
18 |
DsetH |
|
19 |
Tons (8) |
|
20 |
Tkm (9) |
|
21 |
Pass (10) |
|
22 |
Passkm (11) |
|
3. VALORI LIPSĂ
Eurostat poate recomanda, pentru valorile lipsă sau alte valori speciale din anumite câmpuri, utilizarea unor coduri specifice (a se vedea coloana „coduri specifice pentru valorile lipsă”).
Informațiile suplimentare sunt prevăzute în liniile directoare privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 91/2003.
4. ALTERNATIVE LA FORMATELE STANDARD
Statele membre pot folosi alte formate standard care să mențină structurile de date menționate anterior, acolo unde acestea sunt propuse de Eurostat.
5. VALIDAREA DATELOR DE CĂTRE EUROSTAT
Înainte ca datele să fie încărcate în baza de date de producție, Eurostat supune unor controale de validare informațiile transmise de către statele membre. În cazul în care un număr important de înregistrări sunt invalide, Eurostat înștiințează statele membre cu privire la aceasta și aduce motivații pentru neacceptare. Statelor membre li se cere îndreptarea erorilor identificate și apoi repunerea la dispoziție a setului de date complet (nu doar a înregistrărilor invalide). Această procedură este necesară pentru garantarea corectitudinii informațiilor din și dintre diferite seturi de date.
6. DENUMIREA FIȘIERULUI SETULUI DE DATE
Trebuie utilizată următoarea convenție de denumire a fișierelor:
„RAIL_annex_frequency_CC_YYYY_period[_OptionalField].format”, unde:
RAIL |
Pentru date privind transportul feroviar |
|||||||||||||||||||||||||||
Annex |
Identificarea setului de date (de exemplu, anexă a regulamentului):
|
|||||||||||||||||||||||||||
Frequency |
A pentru Anual Q pentru Trimestrial 5 pentru fiecare cinci ani |
|||||||||||||||||||||||||||
CC |
Țara declarantă: a se utiliza ISO3166-alpha2, cu excepția „UK” pentru Regatul Unit |
|||||||||||||||||||||||||||
YYYY |
An de referință (de exemplu, 2004) |
|||||||||||||||||||||||||||
Period |
„0000” pentru anual „0001” pentru primul trimestru „0002” pentru cel de-al doilea trimestru „0003” pentru cel de-al treilea trimestru „0004” pentru cel de-al patrulea trimestru „0005” pentru cincinal |
|||||||||||||||||||||||||||
[_CâmpOpțional] |
Poate conține orice înșiruire de caractere în număr de la 1 la 220 (sunt acceptate doar cele de la „A” la „Z”, „0” la „9” sau „_”). Acest câmp nu se interpretează prin instrumentele Eurostat. |
|||||||||||||||||||||||||||
.format |
Formatul fișierului: (ex. „CSV” pentru „Comma Separated Value”, „GES” pentru GESMES) |
Pentru fiecare anexă la regulament și pentru fiecare perioadă trebuie trimis un fișier separat.
Exemplu:
Fișierul „RAIL_E_Q_FR_2004_0002.csv” este fișierul de date care conține informațiile din Franța pentru anexa E la regulament, acoperind cel de-al doilea trimestru al anului 2004.
7. METODĂ DE TRANSMITERE
Datele sunt transmise sau transferate în format electronic către singurul punct de intrare pentru date al Eurostatului. Această metodă asigură transmiterea în siguranță a datelor confidențiale.
(2) JO L 151, 15.6.1990, p. 1.
(3) Tabelul A5 este un tabel opțional.
(4) Informații provizorii.
(5) Informații finale consolidate.
(6) Numărul de accidente cu răni grave (NbAccInj) este o variabilă opțională în tabelul H1.
(7) Denumirea întreprinderii (UName) este o variabilă opțională.
(8) Transport total de marfă (în tone) este o variabilă opțională.
(9) Transport total de marfă (în t/1 000 km) (Tkm) este o variabilă opțională.
(10) Transport total de călători (în persoane) (Pass) este o variabilă opțională.
(11) Transport total de călători (în p/1 000 km) (Passkm) este o variabilă opțională.
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/29 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 333/2007 AL COMISIEI
din 28 martie 2007
de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren din produsele alimentare
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (1), în special articolul 11 alineatul (4),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanții din alimente (2) prevede că trebuie să se stabilească niveluri maxime pentru anumiți contaminanți în produsele alimentare, în vederea protejării sănătății publice. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți în produse alimentare (3) stabilește nivelurile maxime pentru plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren în anumite produse alimentare. |
(3) |
Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește principiile generale pentru controlul oficial al produselor alimentare. În anumite cazuri, sunt necesare totuși prevederi mai specifice pentru a asigura efectuarea controalelor oficiale în mod armonizat în cadrul Comunității. |
(4) |
Metodele de prelevare de probe și metodele de analiză care urmează a fi folosite pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, 3-MCPD, staniu anorganic și benzo(a)piren în anumite produse alimentare sunt stabilite în Directiva 2001/22/CE a Comisiei din 8 martie 2001 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur și 3-MCPD din produsele alimentare (4), Directiva 2004/16/CE a Comisiei din 12 februarie 2004 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de staniu din produsele alimentare conservate (5) și Directiva 2005/10/CE a Comisiei din 4 februarie 2005 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de benzo(a)piren din produsele alimentare (6). |
(5) |
Numeroase prevederi privind prelevarea probelor și analiza pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren în produsele alimentare sunt similare. În consecință, pentru claritatea legislației, este adecvat să se unifice aceste prevederi într-un singur act legislativ. |
(6) |
Prin urmare, Directivele 2001/22/CE, 2004/16/CE și 2005/10/CE ar trebui să fie abrogate și înlocuite de un nou regulament. |
(7) |
Măsurile prevăzute în acest regulament sunt conforme cu opinia Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Prelevarea de probe și analiza pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren cuprinse în capitolele 3, 4 și 6 ale anexei la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 trebuie efectuate în conformitate cu anexa la acest regulament.
(2) Alineatul (1) se aplică fără prejudicierea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 882/2004.
Articolul 2
Directivele 2001/22/CE, 2004/16/CE și 2005/10/CE se abrogă.
Referințele la directivele abrogate se vor constitui în referințe la acest regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 iunie 2007.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 martie 2007.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 165, 30.4.2004, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Comisiei (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).
(2) JO L 37, 13.2.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
(3) JO L 364, 20.12.2006, p. 5.
(4) JO L 77, 16.3.2001, p. 14. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/4/CE (JO L 19, 21.1.2005, p. 50).
(5) JO L 42, 13.2.2004, p. 16.
ANEXĂ
PARTEA A
DEFINIȚII
În scopul acestei anexe, se vor aplica următoarele definiții:
„lot” |
: |
o cantitate identificabilă dintr-un produs alimentar, livrată la un moment dat și determinată de către o persoană autorizată ca având caracteristici comune [precum originea, varietatea, tipul de ambalaj, ambalatorul, expeditorul sau marcajele]. În cazul peștelui, și dimensiunea peștelui trebuie să fie luată în considerare; |
„sublot” |
: |
o anumită parte a unui lot mai mare stabilită în vederea aplicării metodei de prelevare de probe pe acea parte. Fiecare sublot trebuie să fie separat din punct de vedere fizic și identificabil; |
„probă elementară” |
: |
o cantitate de material prelevată dintr-un singur punct al lotului sau al sublotului; |
„probă globală” |
: |
amestecul tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot; probele globale vor fi considerate reprezentative pentru loturile sau subloturile din care sunt prelevate; |
„probă de laborator” |
: |
o probă destinată examenului de laborator. |
PARTEA B
METODE DE PRELEVARE DE PROBE
B.1. DISPOZIȚII GENERALE
B.1.1. Personal
Prelevarea de probe se efectuează de către o persoană autorizată, desemnată în conformitate cu specificațiile statelor membre.
B.1.2. Materialul din care se prelevează probe
Se prelevează probe separate din fiecare lot sau sublot care este examinat.
B.1.3. Măsuri de precauție
În timpul prelevării de probe, trebuie să se ia măsuri de precauție pentru a evita orice schimbări care ar afecta nivelurile de contaminanți, ar avea un efect negativ asupra determinării analitice sau ar face probele globale nereprezentative.
B.1.4. Probe elementare
Pe cât posibil, probele elementare trebuie să fie prelevate din locuri diferite repartizate în întregul lot sau sublot. Orice abatere de la această procedură se consemnează în fișa furnizată la punctul B.1.8 al acestei anexe.
B.1.5. Pregătirea probei globale
Proba globală se obține prin amestecarea tuturor probelor elementare.
B.1.6. Probele utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs și arbitraj
Probele utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs și arbitraj se prelevează dintr-o probă globală omogenizată, cu excepția cazului în care acest lucru contravine reglementărilor în vigoare în statul membru în ceea ce privește drepturile operatorului cu activitate în industria alimentară.
B.1.7. Ambalarea și transportul probelor
Fiecare probă se introduce într-un recipient curat și inert, care asigură o protecție adecvată împotriva contaminării, a pierderii substanțelor de analizat prin adsorbție pe peretele interior al recipientului și împotriva deteriorărilor în timpul transportului. Se iau toate măsurile de precauție necesare pentru a evita orice schimbare a compoziției probei, care ar putea surveni în timpul transportului și depozitării.
B.1.8. Sigilarea și etichetarea probelor
Fiecare probă prelevată în scopuri oficiale se sigilează la locul de prelevare și se identifică în conformitate cu reglementările în vigoare în statul membru.
Se păstrează înregistrări privind fiecare prelevare de probe, astfel încât să se poată identifica fără echivoc fiecare lot sau sublot (se va face referire la numărul lotului) și se precizează data și locul prelevării, precum și orice informații suplimentare care i-ar putea folosi analistului.
B.2. PLANURI DE PRELEVARE DE PROBE
Loturile mari se împart în subloturi, cu condiția ca sublotul să poată fi separat fizic. Pentru produsele comercializate vrac (de exemplu, cereale) se aplică tabelul 1. Pentru alte produse, se aplică tabelul 2. Având în vedere faptul că greutatea lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate depăși greutatea menționată cu maxim 20 %.
Proba globală este de cel puțin 1 kg sau 1 litru, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil, de exemplu, când proba constă într-un pachet sau o unitate.
Numărul minim de probe elementare care sunt prelevate din lot sau sublot se stabilește conform tabelului 3.
În cazul produselor lichide vrac, lotul sau sublotul trebuie să fie bine amestecat atât cât este posibil și astfel încât să nu afecteze calitatea produsului, prin mijloace mecanice sau manuale, imediat înainte de prelevarea probelor. În acest caz, se presupune o repartizare omogenă a contaminanților într-un lot sau sublot dat. Prin urmare, este suficientă prelevarea a trei probe elementare dintr-un lot sau sublot pentru a constitui o probă globală.
Probele elementare trebuie să aibă o greutate similară. Greutatea unei probe elementare este de cel puțin 100 de grame sau 100 de mililitri, rezultând o probă globală de cel puțin 1 kg sau 1 litru. Orice abatere de la această metodă se consemnează în fișa furnizată la punctul B.1.8 al acestei anexe.
Tabelul 1
Împărțirea loturilor în subloturi pentru produsele comercializate vrac
Greutatea lotului (tone) |
Greutate sau număr de subloturi |
≥ 1 500 |
500 tone |
> 300 și < 1 500 |
3 subloturi |
≥ 100 și ≤ 300 |
100 tone |
< 100 |
— |
Tabelul 2
Împărțirea loturilor în subloturi pentru alte produse
Greutatea lotului (tone) |
Greutate sau număr de subloturi |
≥ 15 |
15-30 tone |
< 15 |
— |
Tabelul 3
Numărul minim de probe elementare de prelevat din lot sau sublot
Greutatea sau volumul lotului/sublotului (în kg sau litri) |
Numărul minim de probe elementare de prelevat |
< 50 |
3 |
≥ 50 și ≤ 500 |
5 |
> 500 |
10 |
Dacă lotul sau sublotul constă în ambalaje sau unități distincte, numărul de ambalaje sau unități de prelevat pentru a forma o probă globală este prevăzut în tabelul 4.
Tabelul 4
Numărul de ambalaje sau unități (probe elementare) de prelevat pentru a constitui proba globală în cazul în care lotul sau sublotul este format din ambalaje sau unități distincte
Numărul de ambalaje sau unități din lot/sublot |
Numărul de ambalaje sau unități de prelevat |
≤ 25 |
cel puțin 1 pachet sau 1 unitate |
26-100 |
cca 5 %, cel puțin 2 ambalaje sau unități |
> 100 |
cca 5 %, cel mult 10 ambalaje sau unități |
Nivelurile maxime pentru staniu anorganic se aplică la conținutul fiecărei conserve, dar din rațiuni practice este necesar să se folosească o abordare bazată pe probe globale. Dacă rezultatul testului dintr-o probă globală de conserve este inferior, dar apropiat de nivelul maxim de staniu anorganic, și dacă se suspectează că unele cutii ar putea depăși nivelul maxim, ar putea fi necesară continuarea investigațiilor.
B.3. PRELEVAREA DE PROBE ÎN ETAPA COMERȚULUI CU AMĂNUNTUL
Prelevarea de probe din produsele alimentare în etapa comerțului cu amănuntul se face, dacă este posibil, în conformitate cu dispozițiile privind prelevarea probelor stabilite la punctele B.1 și B.2 ale acestei anexe.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate folosi o metodă alternativă de prelevare de probe în etapa comerțului cu amănuntul, cu condiția ca aceasta să asigure o reprezentativitate suficientă a lotului sau a sublotului eșantionat.
PARTEA C
PREGĂTIREA ȘI ANALIZAREA PROBELOR
C.1. STANDARDE DE CALITATE ALE LABORATORULUI
Laboratoarele trebuie să respecte prevederile articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 (1).
Laboratoarele participă la programe adecvate de teste interlaboratoare de eficiență, care respectă „Protocolul internațional armonizat pentru teste interlaboratoare de eficiență a laboratoarelor de analize (chimice)” (2) dezvoltat sub auspiciile IUPAC/ISO/AOAC.
Laboratoarele demonstrează că aplică proceduri interne de control al calității. Exemple de astfel de proceduri sunt prezentate în „Liniile directoare ISO/AOAC/IUPAC privind controlul intern al calității în laboratoarele de analize chimice” (3).
Acolo unde este posibil, trebuie să se estimeze veridicitatea analizei prin includerea în analiză a materialelor de referință certificate adecvate.
C.2. PREGĂTIREA PROBELOR
C.2.1. Măsuri de precauție și considerații generale
Cerința de bază este să se obțină o probă de laborator omogenă și reprezentativă, fără să se producă o contaminare secundară.
Tot materialul din constituția probelor primite de către laborator se va utiliza pentru pregătirea probei de laborator.
Conformitatea cu nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se stabilește pe baza nivelurilor determinate în probele de laborator.
C.2.2. Proceduri specifice de pregătire a probelor
C.2.2.1. Proceduri specifice pentru plumb, cadmiu, mercur și staniu anorganic
Analistul trebuie să se asigure de faptul că probele nu se vor contamina în timpul pregătirii lor. Acolo unde este posibil, aparatele și echipamentele care vin în contact cu proba nu trebuie să conțină metalele care urmează să fie determinate și trebuie să fie confecționate din materiale inerte precum polipropilena sau politetrafluoretilena (PTFE) etc. Acestea se curăță cu acid pentru a reduce riscul de contaminare. Oțelul inoxidabil de înaltă calitate poate fi folosit pentru lamele de triturare.
Există numeroase proceduri specifice satisfăcătoare de pregătire a probelor care pot fi folosite pentru produsele examinate. Cele descrise în standardul CEN „Produse alimentare – Determinarea elementelor sub formă de urme – Criterii de performanță, considerații generale și pregătirea probelor” (4) au fost considerate satisfăcătoare, dar pot exista și altele la fel de valide.
În cazul staniului anorganic, trebuie luate măsuri în vederea asigurării faptului că tot materialul este prelevat în soluție, deoarece pot apărea rapid pierderi, în special datorită hidrolizării la hidroxizi de Sn(IV) insolubili.
C.2.2.2. Proceduri specifice pentru benzo(a)piren
Analistul trebuie să se asigure de faptul că probele nu se vor contamina în timpul pregătirii lor. Înainte de utilizare, recipientele se spală cu acetonă sau hexan de înaltă puritate pentru a se minimiza riscul de contaminare. Acolo unde este posibil, aparatele și echipamentele care vin în contact cu proba trebuie să fie confecționate din materiale inerte precum aluminiu, sticlă sau oțel inoxidabil șlefuit. Materialele plastice precum polipropilena sau PTFE se vor evita, deoarece analitul poate adsorbi pe aceste materiale.
C.2.3. Tratarea probei la primirea în laborator
Proba globală completă se macină fin (dacă este cazul) și se amestecă temeinic, folosindu-se un proces ce a fost demonstrat că asigură omogenizarea completă.
C.2.4. Probele utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs și arbitraj
Probele utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs și arbitraj se prelevează din materialul omogenizat, cu excepția cazului în care acest lucru contravine reglementărilor statelor membre privind prelevarea de probe în ceea ce privește drepturile operatorului cu activitate în industria alimentară.
C.3. METODE DE ANALIZĂ
C.3.1. Definiții
Se aplică următoarele definiții:
„r” |
= |
Repetabilitatea – valoarea sub care diferența absolută dintre rezultatele obținute la testele individuale în condiții de repetabilitate (de exemplu, aceeași probă, același operator, același aparat, același laborator și într-un interval scurt de timp) este de așteptat să se situeze într-un anumit interval de probabilitate (de obicei 95 %) și prin urmare r = 2,8 × sr. |
„sr” |
= |
Deviația standard calculată din rezultatele generate în condiții de repetabilitate. |
„RSDr” |
= |
Deviația standard relativă calculată din rezultatele generate în condiții de repetabilitate [(sr/
|
„R” |
= |
Reproductibilitatea – valoarea sub care diferența absolută dintre rezultatele obținute la testele individuale în condiții de reproductibilitate (de exemplu, pe material identic obținut de către operatorii din laboratoare diferite, folosind metoda de testare standardizată) este de așteptat să se situeze într-un anumit interval de probabilitate (de obicei 95 %); R = 2,8 × sR. |
„sR” |
= |
Deviația standard calculată din rezultatele generate în condiții de reproductibilitate. |
„RSDR” |
= |
Deviația standard relativă calculată din rezultatele generate în condiții de reproductibilitate [(sR/
|
„LOD” |
= |
Limita de detecție – cel mai mic conținut măsurat, din care se poate deduce prezența analitului cu o certitudine statistică rezonabilă. Limita de detecție este numeric egală cu de trei ori deviația standard a mediei determinărilor martor (n > 20). |
„LOQ” |
= |
Limita de cuantificare – cel mai scăzut conținut de analit care poate fi analizat cu o certitudine statistică rezonabilă. Dacă atât precizia, cât și acuratețea sunt constante pentru un interval de concentrații în jurul limitei de detecție, atunci limita de cuantificare este numeric egală cu de șase până la zece ori deviația standard a mediei determinărilor martor (n > 20). |
„HORRATr” |
= |
RSDr observată împărțită la valoarea RSDr estimată prin ecuația Horwitz (5) folosind ipoteza r = 0,66R. |
„HORRATR” |
= |
Valoarea RSDR observată împărțită la valoarea RSDR calculată din ecuația Horwitz. |
„u” |
= |
Incertitudinea de măsurare standard. |
„U” |
= |
Incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care dă un nivel de încredere de aproximativ 95 % (U = 2u). |
„Uf” |
= |
Incertitudinea de măsurare standard maximă. |
C.3.2. Cerințe generale
Metodele de analiză folosite pentru controlul alimentelor trebuie să fie conforme cu prevederile de la punctele 1 și 2 ale anexei III la Regulamentul (CE) nr. 882/2004.
Metodele de analiză pentru staniul total sunt adecvate pentru controlul oficial al nivelurilor de staniu anorganic.
Pentru analiza concentrației de plumb în vin, Regulamentul (CEE) nr. 2676/90 al Comisiei (6) stabilește în capitolul 35 al anexei sale metoda care va fi folosită.
C.3.3. Cerințe specifice
C.3.3.1. Criterii de performanță
În cazul în care nu sunt descrise metode specifice pentru determinarea contaminanților în produse alimentare la nivel comunitar, laboratoarele pot selecta orice metodă validată de analiză (acolo unde este posibil, validarea va include un material de referință certificat), cu condiția ca metoda selectată să respecte criteriile specifice de performanță stabilite în tabelele 5-7.
Tabelul 5
Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru plumb, cadmiu, mercur și staniu anorganic
Parametru |
Valoare/Comentariu |
Aplicabilitate |
Produsele alimentare specificate în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 |
LOD |
Pentru staniu anorganic, sub 5 mg/kg. Pentru alte elemente, sub o zecime din nivelul maxim prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu excepția cazului în care nivelul maxim pentru plumb este sub 100 μg/kg. Pentru acest din urmă caz, sub o cincime din nivelul maxim. |
LOQ |
Pentru staniu anorganic, sub 10 mg/kg. Pentru alte elemente, sub o cincime din nivelul maxim prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu excepția cazului în care nivelul maxim pentru plumb este sub 100 μg/kg. Pentru acest din urmă caz, sub două cincimi din nivelul maxim. |
Precizie |
Valori HORRATr sau HORRATR sub 2 |
Recuperare |
Se aplică dispozițiile de la punctul D.1.2 |
Specificitate |
Fără interferențe cauzate de matrice ori spectrale |
Tabelul 6
Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru 3-MCPD
Criteriu |
Valoare recomandată |
Concentrație |
Probe martor |
Sub LOD |
— |
Recuperare |
75-110 % |
toate |
LOD |
5 μg/kg (sau mai puțin) raportată la materia uscată |
|
LOQ |
10 (sau mai puțin) μg/kg raportată la materia uscată |
— |
Precizie |
< 4 μg/kg |
20 μg/kg |
< 6 μg/kg |
30 μg/kg |
|
< 7 μg/kg |
40 μg/kg |
|
< 8 μg/kg |
50 μg/kg |
|
< 15 μg/kg |
100 μg/kg |
Tabelul 7
Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru benzo(a)piren
Parametru |
Valoare/Comentariu |
Aplicabilitate |
Alimente specificate în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 |
LOD |
Sub 0,3 μg/kg |
LOQ |
Sub 0,9 μg/kg |
Precizie |
Valori HORRATr sau HORRATR sub 2 |
Recuperare |
50–120 % |
Specificitate |
Fără interferențe cauzate de matrice ori spectrale, verificarea detecției pozitive. |
C.3.3.2. Abordarea „Adecvare la scop” („Fitness-for-purpose”)
În cazul în care există un număr limitat de metode de analiză integral validate, poate fi folosită alternativ abordarea „adecvării la scop” pentru a evalua adecvarea metodei de analiză. Metodele adecvate pentru controlul oficial trebuie să producă rezultate cu incertitudini de măsurare standard inferioare incertitudinii de măsurare standard maxime calculate folosindu-se formula de mai jos:
unde:
|
Uf este incertitudinea de măsurare standard maximă (μg/kg); |
|
LOD este limita de detecție a metodei (μg/kg); |
|
C este concentrația care prezintă interes (μg/kg); |
|
α este un factor numeric care va fi folosit în funcție de valoarea lui C. Valorile care vor fi utilizate sunt prevăzute în tabelul 8. |
Tabelul 8
Valorile numerice corespunzătoare constantei α în formula stabilită la acest punct, în funcție de concentrația care prezintă interes
C (μg/kg) |
α |
≤ 50 |
0,2 |
51-500 |
0,18 |
501-1 000 |
0,15 |
1 001-10 000 |
0,12 |
> 10 000 |
0,1 |
PARTEA D
RAPORTAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
D.1. RAPORTAREA
D.1.1. Exprimarea rezultatelor
Rezultatele trebuie exprimate în aceleași unități și cu același număr de cifre semnificative ca și nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.
D.1.2. Calcule de recuperare
Dacă în cadrul metodei analitice se aplică o etapă de extracție, rezultatul analitic trebuie corectat din punct de vedere al recuperării. În acest caz, trebuie consemnat nivelul de recuperare.
În cazul în care în cadrul metodei analitice nu se aplică o etapă de extracție (de exemplu, în cazul metalelor), rezultatul poate fi consemnat necorectat din punct de vedere al recuperării, dacă se prezintă dovezi, în mod ideal utilizând material de referință validat adecvat, că este atinsă concentrația certificată care permite determinarea incertitudinii de măsurare (de exemplu, acuratețe crescută a măsurării). În cazul în care rezultatul este consemnat necorectat din punct de vedere al recuperării, acest lucru trebuie menționat.
D.1.3. Incertitudinea de măsurare
Rezultatul analizei trebuie consemnat ca x +/– U, unde x este rezultatul analitic și U este incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care dă un nivel de încredere de aproximativ 95 % (U = 2u).
Analistul trebuie să țină seama de „Raportul privind relația dintre rezultatele analitice, incertitudinea de măsurare, factorii de recuperare și prevederile din legislația UE privind hrana pentru animale și produsele alimentare” (7).
D.2. INTERPRETAREA REZULTATELOR
D.2.1. Acceptarea unui lot/sublot
Lotul sau sublotul este acceptat dacă rezultatul analizei probei de laborator nu depășește nivelul maxim respectiv prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă și corectarea rezultatului din punct de vedere al recuperării în cazul în care a fost aplicată o etapă de extracție în metoda de analiză folosită.
D.2.2. Respingerea unui lot/sublot
Lotul sau sublotul este respins dacă rezultatul analizei probei de laborator depășește dincolo de orice îndoială nivelul maxim respectiv prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă și corectarea rezultatului din punct de vedere al recuperării în cazul în care a fost aplicată o etapă de extracție în metoda de analiză folosită.
D.2.3. Aplicabilitate
Prezentele reguli de interpretare se aplică pentru rezultatul analizei obținut pe baza probelor recoltate în scopul controlului. În cazul analizei destinate dreptului la recurs și arbitrajului, se aplică reglementările naționale.
(1) Astfel cum a fost modificat prin articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 (JO L 338, 22.12.2005, p. 83).
(2) „Protocolul internațional armonizat pentru testele interlaboratoare de eficiență a laboratoarelor de analize chimice” de M. Thompson, S.L.R. Ellison și R. Wood, Pure Appl. Chem., 2006, 78, 145-96.
(3) Ediție de M. Thompson și R. Wood, Pure Appl. Chem., 1995, 67, 649-666.
(4) Standard EN 13804:2002, „Produse alimentare – Determinarea elementelor sub formă de urme – Criterii de performanță, considerații generale și pregătirea eșantioanelor”, CEN, Rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles.
(5) M. Thompson, Analist, 2000, 125, 385-386.
(6) JO L 272, 3.10.1990, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1293/2005 (JO L 205, 6.8.2005, p. 12).
(7) http://europa.eu.int/comm/food/ food/chemicalsafety/contaminants/sampling_en.htm
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/39 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 334/2007 AL COMISIEI
din 28 martie 2007
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții europene de siguranță a aviației
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2002 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții europene de siguranță a aviației (1), în special articolul 6 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 prevede ca produsele, piesele și echipamentele să se conformeze cerințelor de protecția mediului de la anexa 16 la Convenția privind aviația civilă internațională (denumită în continuare „Convenția de la Chicago”), astfel cum a fost publicată în martie 2002, pentru volumul I, și în noiembrie 1999, pentru volumul II, cu excepția apendicelor. |
(2) |
Convenția de la Chicago și anexele sale au fost modificate de la data adoptării Regulamentului (CE) nr. 1592/2002. |
(3) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 trebuie modificat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3) din același regulament. |
(4) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului Agenției europene de siguranță a aviației, instituit prin articolul 54 din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
La articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Produsele, piesele și echipamentele se conformează cerințelor de protecția mediului prevăzute în amendamentul 8 la volumul I și în amendamentul 5 la volumul II din anexa 16 la Convenția de la Chicago în vigoare din 24 noiembrie 2005, cu excepția apendicelor la anexa 16.”
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 martie 2007.
Pentru Comisie
Jacques BARROT
Vicepreședinte
(1) JO L 240, 7.9.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1701/2003 al Comisiei (JO L 243, 27.9.2003, p. 5).
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/40 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 335/2007 AL COMISIEI
din 28 martie 2007
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1702/2003 în ceea ce privește normele de aplicare pentru certificarea de mediu a aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2002 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții europene de siguranță a aviației (1), în special articolele 5 și 6,
întrucât:
(1) |
Unul dintre obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 este sprijinirea statelor membre în îndeplinirea obligațiilor ce decurg din Convenția de la Chicago, prin asigurarea unei aplicări comune și unitare a dispozițiilor acestei convenții. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1592/2003 a fost pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 al Comisiei din 24 septembrie 2003 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor, precum și certificarea întreprinderilor de proiectare și producție (2). |
(3) |
Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 prevede că pentru produse, repere și dispozitive se emit certificate în conformitate cu anexa (partea 21). |
(4) |
Apendicele VI la anexa la Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 (partea 21) prezintă formularul EASA 45, care trebuie utilizat pentru eliberarea certificatelor de zgomot. |
(5) |
Volumul I din anexa 16 la Convenția de la Chicago a fost modificat la 23 februarie 2005 în ceea ce privește standardele și orientările în materie de administrare a documentației privind certificarea de zgomot. |
(6) |
Sunt necesare anumite modificări ale dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1702/2003 pentru a alinia anexa cu volumul I modificat al anexei 16. |
(7) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 al Comisiei ar trebui modificat în consecință. |
(8) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament se bazează pe avizul emis de agenție în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (b) și cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002. |
(9) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 54 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa (partea 21) la Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 se modifică după cum urmează:
1. |
În partea 21A.204 litera (b) punctul 1 punctul (ii), teza „Aceste informații sunt incluse în manualul de zbor, atunci când existența acestuia este impusă de codul de navigabilitate aplicabil pentru aeronava implicată” se elimină. |
2. |
În partea 21A.204 litera (b) punctul 2 punctul (i), teza „Aceste informații sunt incluse în manualul de zbor, atunci când existența acestuia este impusă de codul de navigabilitate aplicabil pentru aeronava implicată” se elimină. |
3. |
Apendicele VI se înlocuiește cu textul anexei la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 martie 2007.
Pentru Comisie
Jacques BARROT
Vicepreședinte
(1) JO L 240, 7.9.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1701/2003 al Comisiei (JO L 243, 27.9.2003, p. 5).
(2) JO L 243, 27.9.2003, p. 6. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 706/2006 (JO L 122, 9.5.2006, p. 16).
ANEXĂ
Apendicele VI – formularul EASA 45 pentru certificatul de zgomot din anexă (partea 21) se înlocuiește cu formularul următor:
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/43 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 336/2007 AL COMISIEI
din 28 martie 2007
privind modificarea anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate, în ceea ce privește conținutul de grăsime de referință pentru România
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere de Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate (1), în special articolul 9 alineatul (5) al doilea paragraf,
întrucât:
(1) |
În vederea realizării unei revizuiri a conținutului de grăsime de referință stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, prevăzută la articolul 9 alineatul (5) al regulamentului menționat anterior, România a prezentat Comisiei un raport detaliat privind rezultatele și tendințele referitoare la conținutul de grăsime în 2004 în ceea ce privește producția efectivă de lapte, efectuat pe baza unei anchete oficiale. |
(2) |
Potrivit acestui raport și în urma unei evaluări realizate de serviciile Comisiei, se impune adaptarea conținutului de grăsime de referință stabilit în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 pentru România. |
(3) |
Măsura prevăzută în prezentul regulament este în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și a produselor lactate, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
În anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003, trimiterea „35,93” care corespunde României se înlocuiește cu trimiterea „38,5”.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 aprilie 2007.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 martie 2007.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 270, 21.10.2003, p. 123. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1406/2006 (JO L 265, 26.9.2006, p. 8).
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
DECIZII
Comisie
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/44 |
DECIZIA COMISIEI
din 26 aprilie 2006
privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața comună și cu mecanismele Acordului SEE
(Cazul nr. COMP/M.3916 – T-Mobile Austria/tele.ring)
[notificată cu numărul C(2006) 1695]
(Numai versiunea în limba germană este autentică)
(2007/193/CE)
La data de 26 aprilie 2006, Comisia a adoptat o decizie privind un caz de concentrare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 139/2004 din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (1), în special articolul 8 alineatul (2). O versiune neconfidențială a textului complet al deciziei poate fi găsită în versiunea lingvistică autentică a dosarului și în limbile de lucru ale Comisiei, pe site-ul web al Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html
REZUMATUL DECIZIEI
(1) |
Acest caz privește o operațiune propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului („Regulamentul privind concentrările economice”), prin care societatea T-Mobile Austria GmbH („T-Mobile”, Austria), care face parte din grupul german Deutsche Telekom AG („Deutsche Telekom”), dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul Consiliului, controlul asupra întregii societăți tele.ring Unternehmensgruppe („tele.ring”, Austria). |
(2) |
T-Mobile și tele.ring exploatează rețelele mobile în Austria și sunt, de asemenea, active pe piețele conexe angro și la nivelul consumatorilor finali. |
(3) |
Tranzacția propusă implică faptul că T-Mobile dobândește toate acțiunile societății tele.ring. |
(4) |
Analiza de piață a arătat că, pe piața austriacă, pentru furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali, concentrarea ar ridica obstacole serioase în calea concurenței eficiente, în special prin crearea de efecte unilaterale. Cu toate acestea, acțiunile propuse de părți sunt de natură să elimine preocupările privind concurența. |
1. Piețele relevante ale produsului
(5) |
Analiza de piață inițiată în scopul stabilirii piețelor relevante ale produsului a confirmat că, în ceea ce privește furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali, există o singură piață pentru furnizarea acestor servicii către consumatorii finali și că nu este necesară nicio distincție suplimentară, de exemplu, în funcție de tipul de consumator, serviciile de telefonie vocală și de date, rețelele 2G și 3G. |
(6) |
În ceea ce privește piața angro de servicii de terminare a apelurilor, rețeaua fiecărui operator reprezintă propria sa piață unică, astfel cum este stabilit de Comisie în deciziile sale anterioare și astfel cum apare în Recomandarea 2003/311/CE a Comisiei privind piețele relevante ale produselor și ale serviciilor în sectorul comunicațiilor electronice (2). |
(7) |
În ceea ce privește piața angro a serviciilor internaționale de roaming, amândouă societățile oferă consumatorilor servicii internaționale de roaming și, prin urmare, au încheiat acorduri internaționale de roaming cu operatori de telefonie mobilă din străinătate. Diversele rețele austriece de telefonie mobilă se află în concurență în ceea ce privește atât traficul de intrare, cât și cel de ieșire. |
2. Piețele geografice relevante
(8) |
Analiza de piață destinată definirii piețelor geografice relevante a confirmat că aria geografică legată de furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali, ca și de piața angro a serviciilor de terminare a apelurilor și de piața angro a serviciilor internaționale de roaming, are o dimensiune națională, adică limitată la Austria. |
3. Piețele afectate și analiza concurenței
(9) |
Concentrarea notificată afectează piața pentru furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali, în cadrul căreia patru societăți exploatează în prezent rețele de telefonie mobilă bazate pe tehnologia 2G/GSM și 3G/UMTS și o singură societate, Hutchison („H3G”), exploatează rețele bazate doar pe tehnologia 3G/UMTS. Cei cinci operatori de rețea oferă consumatorilor o gamă largă de servicii. După încheierea tranzacției, cota de piață a noii entități T-Mobile/tele.ring se va ridica la un nivel de (aproximativ [30-40] (3) % în funcție de cifra de afaceri sau de numărul de consumatori), similar cu cel al operatorului curent Mobilkom (4), ceea ce lasă celorlalte două societăți, numărul trei și numărul patru, (o cotă de piață de aproximativ [10-20] * % pentru ONE și, respectiv, [0-10] * % pentru H3G). Furnizorii de servicii independenți joacă un rol neînsemnat pe piața austriacă. De asemenea, YESSS!, marca ONE de produse la preț redus, are doar o cotă de piață limitată și nu poate fi considerată concurent la același nivel cu ceilalți operatori, deoarece oferă doar o gamă restrânsă de servicii. |
(10) |
Tranzacția propusă ar genera efecte necoordonate, chiar dacă T-Mobile nu ar deveni, ca urmare a fuziunii, cel mai important operator. Pe baza analizei cotelor de piață se poate trage concluzia că, în ultimii trei ani, tele.ring a jucat în mod evident cel mai activ rol pe piață, prin practicarea cu succes a unei strategii agresive privind prețurile. Astfel, tele.ring și-a mărit substanțial cota de piață, în timp de cotele de piață ale celorlalți operatori au rămas în general la același nivel sau chiar au scăzut ușor. Calculul IHH a arătat că nivelul de concentrare este deja ridicat și că ar crește substanțial după tranzacție. În timp ce T-Mobile invocă rentabilitatea, părțile nu au putut să demonstreze că aceasta ar fi în beneficiul consumatorilor. |
(11) |
Analiza ratelor de schimbare a operatorului a arătat că jumătate din consumatorii care schimbă operatorul optează pentru tele.ring și, în plus, peste jumătate din consumatorii care au renunțat la T-Mobile și Mobilkom au ales tele.ring. Analiza confirmă că tele.ring a exersat presiuni concurențiale importante asupra celor doi mari operatori. |
(12) |
O analiză a prețului mediu pe minut, calculat pe baza tuturor tarifelor aplicate de diferiții operatori de rețea, pentru efectuarea căreia s-au utilizat date furnizate de autoritatea de reglementare austriacă și de asociația de consumatori AK Wien, a arătat că tele.ring era cel mai activ actor pe piață. Prețurile acestuia erau printre cele mai reduse, exersând astfel o presiune concurențială, în special, asupra T-Mobile și Mobilkom […] *. H3G urma îndeaproape prețurile practicate de tele.ring, în timp ce ONE, ca al treilea operator pe piață, practica prețuri asemănătoare mai degrabă cu cele ale celor mai importanți operatori, T-Mobile și Mobilkom. |
(13) |
În general, interesul unui operator de a atrage noi consumatori într-o rețea existentă prin oferte agresive de prețuri este determinat de dimensiunea bazei de consumatori. Pentru a decide dacă introduce sau nu o ofertă agresivă, orice operator trebuie să pună în balanță, pe de o parte, câștigurile așteptate din veniturile suplimentare de la noii consumatori atrași de tarifele reduse și, pe de altă parte, riscul diminuării rentabilității datorate consumatorilor existenți, cărora nu poate să le refuze reducerea de preț, cel puțin pe termen mediu și lung. În general, cu cât este mai mare baza de consumatori a unui operator, cu atât riscul pierderii rentabilității este mai ridicat. În consecință, tele.ring a început cu o bază de consumatori redusă, pe care a trebuit să o mărească printr-o politică agresivă de prețuri, în scopul de a câștiga un număr necesar de consumatori. Din contră, nici Mobilkom, nici T-Mobile nu au întreprins o asemenea acțiune în trecut prin introducerea de oferte foarte agresive. |
(14) |
Un alt factor care afectează prețurile este structura și capacitatea rețelelor. Dacă pentru Mobilkom, T-Mobile, ONE și tele.ring nu există diferențe majore în ceea ce privește acoperirea rețelelor la scară națională, o diferență apare totuși la H3G, a cărui rețea acoperă în prezent numai 50 % din populația austriacă. Pentru a acoperi restul, H3G depinde de un acord național de roaming cu Mobilkom, ceea ce o împiedică să realizeze economii de scară în afara rețelei sale proprii, acest lucru având consecințe asupra politicii sale actuale de prețuri. |
(15) |
După tranzacție, T-Mobile intenționează să facă […] * punctelor acoperite de tele.ring și […] *. Prin urmare, tranzacția nu numai că […] *, dar o analiză de referință a arătat că […] *. Cu toate acestea, […] * în ceea ce privește capacitatea disponibilă, ar putea avea un impact negativ asupra concurenței. |
(16) |
Totuși, niciunul dintre concurenții rămași nu pare a fi în măsură să preia rolul tele.ring după fuziune. Până în prezent, H3G nu a putut fi considerat ca operator de rețea cu drepturi depline, deoarece rețeaua pe care o acoperă este limitată și depinde de acordul național de roaming cu Mobilkom. În plus, societatea este limitată de spectrul de frecvență 3G/UMTS redus, de care dispune în prezent. ONE, cu principala sa marcă, nu are până în prezent antecedente privind o politică agresivă de prețuri. ONE a lansat recent marca YESSS! de produse cu prețuri reduse, care oferă tarife mai mici, însă numai o gamă restrânsă de servicii de telefonie mobilă, și care, prin urmare, nu poate fi considerată competitivă la același nivel cu ceilalți operatori. |
(17) |
În timp ce părțile afirmă că strategia de prețuri agresive practicată de tele.ring va lua sfârșit în curând, documente interne relevante ale tele.ring arată […] *. În răspunsurile acestora la comunicarea obiecțiilor, părțile au invocat și […] *. Cu toate acestea, […] * nu au avut niciun efect asupra ofertelor agresive de prețuri ale tele.ring. |
(18) |
Pe piața angro de terminare a apelurilor, tranzacția propusă nu ar crea motive de îngrijorare în ceea ce privește concurența, nici la nivel orizontal, nici la nivel vertical. Nu există nicio suprapunere, deoarece fiecare rețea constituie o piață separată, și niciun risc de blocare a intrărilor, în special pentru că politica de prețuri pentru aceste servicii este reglementată de autoritatea de reglementare austriacă, iar prețurile acestora sunt în scădere și trebuie să atingă, în 2009, un prag aplicabil tuturor operatorilor. |
(19) |
În ceea ce privește piața angro a serviciilor de roaming internațional, tranzacția propusă nu ar trebui să creeze motive de îngrijorare cu privire la concurență, deoarece părțile, dar și concurenții acestora, au încheiat acorduri multiple de roaming internațional care le permit să ofere consumatorilor trafic de ieșire și de intrare. Chiar dacă se pare că există o preselecție a partenerilor de roaming, niciunul dintre operatorii de rețea austrieci nu a ajuns să aibă o poziție importantă în sectorul roamingului internațional în Austria. |
Concluzii
(20) |
Prin urmare, se poate concluziona că este probabil ca această concentrare propusă notificată să conducă la obstacole semnificative în calea unei concurențe eficiente pe piața austriacă pentru furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali. |
4. Măsuri corective propuse de părți
(21) |
În vederea abordării preocupărilor menționate anterior privind concurența pe piața pentru furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali, părțile au prezentat inițiativele descrise mai jos. |
(22) |
Pe scurt, măsurile corective prevăd ca T-Mobile să vândă două blocuri de frecvență 5 MHz 3G/UMTS, care sunt în prezent exploatate sub licență de tele.ring, concurenților care dețin cote de piață mai mici, sub rezerva aprobării de către autoritatea de reglementare austriacă și de către Comisie. Cel puțin un pachet de frecvențe va fi destinat H3G (5). În plus, T-Mobile va dispune de un număr important de puncte de comunicații mobile ale tele.ring, în timp ce numai aproximativ [10-20] * % din punctele tele.ring vor rămâne în cadrul T-Mobile pentru integrarea consumatorilor tele.ring. Aproximativ […] * din punctele tele.ring vor fi transferate către H3G și […] * puncte îi vor reveni societății ONE, dacă aceasta va fi interesată. Mai mult, H3G va primi de la T-Mobile […] *. |
(23) |
La 28 februarie 2006, T-Mobile și H3G au încheiat un acord de principiu cu putere juridică și au convenit asupra principalelor modalități de transfer al pachetului de frecvențe și al punctelor mobile […] *. |
5. Evaluarea măsurilor corective prezentate
(24) |
În conformitate cu rezultatele testului de piață realizat de Comisie, aceste inițiative pot fi considerate suficiente pentru a remedia într-un mod corespunzător problemele de concurență pe piața pentru furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali. |
(25) |
Prin urmare, se poate concluziona că, pe baza măsurilor corective prezentate de părți, concentrarea notificată nu va conduce la obstacole semnificative în calea unei concurențe eficiente pe piața comună sau în cadrul unei părți substanțiale a acesteia, în ceea ce privește furnizarea serviciilor de telecomunicații mobile către consumatorii finali. În consecință, concentrarea propusă este declarată compatibilă cu piața comună, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și în temeiul articolului 57 din Acordul privind Spațiul Economic European. |
(2) JO L 114, 8.5.2003, p. 45.
(3) Anumite părți din acest text au fost eliminate pentru a garanta că informațiile confidențiale nu sunt divulgate; aceste părți sunt închise între paranteze și marcate cu un asterisc.
(4) Care aparține Telekom Austria.
(5) A se vedea considerentul 24.
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/47 |
DECIZIA COMISIEI
din 14 noiembrie 2006
de declarare a unei operațiuni de concentrare ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE
(Cazul nr. COMP/M.4180 – Gaz de France/Suez)
[notificată cu numărul C(2006) 5419]
(Numai textul în limba franceză este autentic)
(2007/194/CE)
La data de 14 noiembrie 2006, Comisia a adoptat o decizie într-un caz de concentrare economică aplicând Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (1) și, în special, articolul 8 alineatul (2) din regulamentul respectiv. O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei în versiunea lingvistică autentică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă de internet: http://ec.europa.eu/comm/competition/index_fr.html
A. PĂRȚILE
(1) |
GDF este un grup energetic prezent în toate sectoarele lanțului de distribuție a gazului și în serviciile energetice asociate, fiind activ în exploatarea, producerea, transportul, depozitarea, distribuția și comercializarea gazelor naturale, cu preponderență în Franța, dar și în Belgia, Germania, Regatul Unit, Luxemburg, Ungaria și Spania. În Belgia, Gaz de France alături de Centrica dețin controlul în comun asupra SPE (2), care este prezent pe piețele belgiene de energie electrică și de gaze naturale și furnizează servicii energetice. |
(2) |
Grupul Suez este activ în industria și serviciile de utilitate publică. Grupul este organizat în patru ramuri operaționale în două domenii de activitate, și anume energia și mediul. Principalele entități Suez active în domeniul energiei sunt: Electrabel (energie electrică și gaz), Distrigaz (gaz), Fluxys (transportul și depozitarea gazului), Elyo (care a devenit Suez Energy Services în ianuarie 2006), Fabricom, GTI, Axima și Tractebel Engineering în sectorul de servicii energetice. Conform informațiilor furnizate de părți, Suez Energie Europe deține o participare minoritară de 27,5 % din Elia, societate care administrează rețeaua de transport de energie electrică în Belgia. |
B. OPERAȚIUNEA
(3) |
Prin operațiunea notificată, GDF va absorbi Suez, care va dispărea ca entitate juridică. Propunerea de concentrare va fi supusă aprobării proiectului cu majoritate calificată în cadrul adunărilor generale extraordinare ale celor două grupuri și nu necesită lansarea unei oferte publice pentru acțiunile Suez. Consiliile de administrație ale celor două grupuri, reunite la data de 25 februarie 2006 pentru Suez și 26 februarie 2006 pentru GDF, au aprobat deja proiectul de fuziune. Aceasta se va realiza printr-un schimb de acțiuni – o acțiune Suez în schimbul unei acțiuni GDF. |
(4) |
Punerea în aplicare a operațiunii în cauză depinde de modificarea, de către Parlamentul francez, a legii din 9 august 2004 privind reducerea participării statului la capitalul GDF sub 50 %. |
(5) |
Având în vedere considerentele anterioare, operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 privind concentrările. |
C. ANALIZA CONCURENȚIALĂ
1. Problemele de concurență ridicate de concentrare
(6) |
În decizia Comisiei, aceasta consideră că respectiva concentrare ar denatura în mod semnificativ concurența eficientă în patru sectoare: sectorul gazului în Belgia, sectorul gazului în Franța, sectorul energiei electrice în Belgia și rețelele de termoficare în Franța. |
Sectorul gazului în Belgia
(7) |
În ceea ce privește sectorul gazului în Belgia, se constată denaturări importante ale concurențe eficiente pe următoarele piețe (definite la nivel național) de furnizare a gazelor H și/sau a gazelor L:
Părțile ar deține cote de piață cumulate foarte ridicate și ar ocupa o poziție dominantă pe toate aceste piețe. |
(8) |
Concentrarea ar elimina concurentul cel mai bine plasat al operatorului istoric. În plus, nicio altă societate nu ar fi în măsură să reproducă același nivel de constrângere concurențială ca GDF. Cotele de piață importante de care beneficiază GDF pot fi explicate printr-un anumit număr de atuuri și avantaje de care dispune această întreprindere și pe care niciun alt concurent nu le reunește în aceeași măsură. GDF nu este numai operatorul istoric într-o țară vecină mare, care are acces la un portofoliu de gaze larg și diversificat, în special în ceea ce privește gazele naturale lichefiate (GNL), ci dispune, de asemenea, de un acces privilegiat la depozitele de gaze H în Belgia, posedă o capacitate de depozitare a gazelor L în Franța, în apropierea frontierei cu Belgia, este coproprietara unor gazoducte de tranzit care trec prin Belgia și exercită controlul comun asupra anumitor puncte de intrare, deținând rezerve de capacitate în anumite puncte de intrare. În ceea ce privește gazele L, de exemplu, noii concurenți pe piața belgiană, precum Nuon sau Essent, nu se pot aproviziona cu gaz decât de la Suez sau GDF, care sunt legate prin contracte pe termen lung cu […] (3), acoperind în totalitate exporturile acesteia din urmă către Belgia și Franța. |
(9) |
În sfârșit, decizia subliniază existența unor bariere ridicate la intrarea pe piață care consolidează efectele orizontale generate de cumulul cotelor de piață descrise anterior. Aceste obstacole se referă la accesul la gaz (părțile implicate în concentrare au acces la cea mai mare parte a gazului importat în Belgia și dețin cvasitotalitatea contractelor de import pe termen lung), accesul la infrastructură (inclusiv controlul pe care părțile îl exercită asupra Fluxys, operatorul de rețea, gestionarea rețelelor de tranzit de către Distrigaz, o capacitate de intrare insuficientă, congestionarea rețelei), accesul la GNL (singurul terminal din Belgia, situat în Zeebrugge, este gestionat de Fluxys LNG, o filială a Suez), accesul la depozitarea gazelor H în Belgia (capacitatea de depozitare franceză, deținută de GDF, este cea mai bună soluție alternativă în afara Belgiei), specificările de calitate și lipsa lichidităților în terminalul Zeebrugge. Deși multe dintre obstacolele respective existau deja înainte de concentrare, o parte dintre acestea sunt întărite prin această operațiune (de exemplu, proprietatea gazoductelor, precum și rezervele de capacitate și de depozitare). |
Sectorul gazului în Franța
(10) |
În ceea ce privește sectorul gazului în Franța, piețele geografice în cauză se bazează pe împărțirea țării în cinci zone de echilibrare: nord, vest, est, sud și sud-vest. Principala rețea de transport pentru ultima zonă este gestionată de Total Infrastructure Gaz France (TIGF), filială deținută în întregime de Total, în timp ce rețelele de transport pentru primele patru zone sunt gestionate de GDF Réseau transport (GRT gaz), filială deținută în totalitate de GDF. Conform investigării pieței, cele cinci zone de echilibrare sunt caracterizate de condiții concurențiale distincte, astfel cum este ilustrat, în special, de congestionările care există între diferite zone. |
(11) |
Având în vedere această subdiviziune geografică în cinci zone, decizia identifică denaturări importante ale concurenței eficiente pe următoarele piețe:
GDF se bucură de o poziție dominantă pe toate aceste piețe. În orice caz, dispariția Suez (Distrigaz) de pe piață întărește poziția actorului dominant, prin eliminarea unuia dintre cei mai bine plasați și cei mai puternici concurenți. |
(12) |
Ca și în cazul Belgiei, decizia explică modul în care barierele importante la intrarea pe piață, în ceea ce privește accesul la gaz și la infrastructuri, consolidează efectele orizontale ale concentrației. În ceea ce privește accesul la gaz, părțile implicate în concentrare au acces la cea mai mare parte a gazului importat în Franța și dețin aproape toate contractele de import pe termen lung. Cât despre infrastructurile din sectorul gazului, cvasitotalitatea acestora (cu excepția celor din zona de sud-vest, care sunt deținute și gestionate de Total) aparțin GDF, fie direct, fie prin intermediul GRT gaz, filială deținută în totalitate de aceasta. |
Sectorul energiei electrice în Belgia
(13) |
Decizia identifică denaturări importante ale concurenței eficiente pe următoarele piețe:
|
(14) |
În afara efectelor orizontale ale concentrării, decizia identifică un anumit număr de efecte verticale ale acestei operațiuni care consolidează poziția dominantă a Suez pe piețele de energie electrică din Belgia. |
(15) |
Având în vedere utilizarea gazului ca materie primă pentru generarea de energie electrică, decizia subliniază capacitatea și interesul părților de a crește costul gazului și, în special, cel al aprovizionării flexibile a centralelor electrice cu funcționare pe gaz. |
(16) |
În plus, decizia subliniază faptul că părțile vor cunoaște în detaliu cea mai importantă componentă de cost a centralelor electrice cu funcționare pe gaz ale rivalilor lor și, prin urmare, și politica acestora de prețuri și de producție. |
(17) |
Având în vedere că părțile sunt principalii furnizori de servicii auxiliare și de curent electric de echilibrare ai ELIA, decizia subliniază capacitatea și interesul părților de a crește costul serviciilor auxiliare și al curentului electric de echilibrare pentru rivalii acestora. |
(18) |
A patra preocupare pe plan vertical identificată în decizie constă în eliminarea singurului concurent al Suez care este în prezent în măsură să propună oferte duble (gaze + energie electrică) micilor întreprinderi și clienților rezidențiali. |
(19) |
Decizia explică motivele pentru care barierele importante la intrarea pe piață în ceea ce privește: (i) accesul la capacitatea de generare a energiei electrice; (ii) certificatele verzi și cogenerarea de căldură și energie electrică (CHP); (iii) caracterul nelichid al comercializării energiei electrice și (iv) accesul la infrastructura de transmisie și distribuție consolidează efectele orizontale ale concentrării. |
Rețeaua de termoficare în Franța
(20) |
Printre diversele „servicii asociate energiei” care sunt furnizate de către cele două părți, operațiunea ridică probleme de concurență pentru unul dintre acestea, și anume piața, definită la nivel național, a delegării gestionării de servicii publice de termoficare urbană în Franța („rețeaua de termoficare”). |
(21) |
Contractele pe termen lung (de la 12 la 24 de ani) pentru gestionarea rețelelor de termoficare sunt oferite de municipalități, prin intermediul licitațiilor la care nu participă, în practică, decât câteva întreprinderile franceze specializate. Este vorba de următorii furnizori: Dalkia (grupul Veolia), SES-Elyo (grupul Suez), Soccram (grupul Thion) și Cogac (Cofathec-Coriance, grupul GDF). Cogac (grupul GDF) deține o participare substanțială în cadrul Soccram (grupul Thion) și își exercită, fără îndoială, controlul comun asupra acestuia din urmă. |
(22) |
În urma concentrării, părțile vor deveni actorul principal pe piață. Operațiunea elimină Cogac (grupul GDF), care a funcționat pe piață ca o „societate deviantă”, ceea ce explică absența unei coordonări pe piață. |
(23) |
În plus, poziția GDF ca furnizor dominant de gaz pentru orice participant la o licitație privind gestionarea rețelei de termoficare în Franța reprezintă un factor suplimentar care atenuează presiunile concurențiale pe piața respectivă. |
2. Angajamentele prezentate de părți
(24) |
Pentru a soluționa problemele de concurență identificate de Comisie, părțile și-au prezentat angajamentele la data de 20 septembrie 2006. |
(25) |
În urma consultării de către Comisie a actorilor de pe piață, s-a constatat că marea majoritate a acestora consideră că angajamentele respective nu sunt suficiente pentru soluționarea problemelor de concurență generate de operațiunea notificată. |
(26) |
După ce au fost informați de Comisie cu privire la rezultatele consultării actorilor de pe piață, părțile și-au modificat angajamentele inițiale la data de 13 octombrie 2006. |
Conținutul angajamentelor din 13 octombrie 2006
(27) |
Angajamentele prezentate de către părți conțin cinci elemente principale:
|
Evaluarea angajamentelor de către Comisie
(28) |
Pe baza evaluării informațiilor deja obținute în cadrul investigării, în special a rezultatelor obținute în urma consultării anterioare a actorilor de pe piață, Comisia consideră că angajamentele modificate, propuse de către părți la data de 13 octombrie 2006, îi permit să stabilească în mod clar și fără a recurge la o nouă consultare a pieței faptul că acestea sunt suficiente pentru eliminarea problemelor de concurență generate de operațiunea notificată, atât în Belgia, cât și în Franța, în special din următoarele motive:
|
D. CONCLUZII
(29) |
Concentrarea, astfel cum a fost notificată, ar denatura în mod semnificativ concurența pe mai multe piețe. Angajamentele modificate, prezentate la data de 13 octombrie 2006 de către părți, sunt suficiente pentru eliminarea problemelor de concurență identificate. Prin urmare, decizia constată că, sub rezerva respectării angajamentelor propuse de către părți la data de 13 octombrie 2006 și reiterate la 6 noiembrie 2006, concentrarea este compatibilă cu piața comună. |
(30) |
Astfel, prezenta decizie a Comisiei declară operațiunea notificată ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările. |
(2) GDF și Centrica dețin fiecare 50 % dintr-un holding care a achiziționat 51 % din SPE în 2005 și exercită controlul în comun asupra SPE. Foștii proprietari ai SPE, ALG și Publilum, dețin 49 % din SPE prin intermediul unui alt holding, dar nu își exercită controlul.
(3) Anumite fragmente din acest document au fost suprimate pentru a nu dezvălui informații confidențiale; acestea apar între paranteze și sunt marcate printr-un asterisc.
(4) Grupul Suez și-a consolidat o poziție de forță importantă printre marii clienți industriali ai furnizării gazului (prin intermediul Distrigaz) și deține deja contracte cu mai multe milioane de clienți rezidențiali în calitate de distribuitor de apă în Franța (prin intermediul Lyonnaise des Eaux), ceea ce îl transformă într-unul dintre operatorii cei mai bine plasați în concurență cu GDF după deschiderea pieței clienților rezidențiali începând cu 1 iulie 2007.
(5) La data prezentei decizii, GDF exploata singura centrală electrică cu funcționare pe gaz din Franța, furnizându-i gazul necesar.
(6) Pe o piață concurențială, prețurile energiei electrice sunt fixate de către centrale care iau în calcul costurile marginale cele mai ridicate pentru producerea energiei electrice la un moment dat, deci de către producător, care se găsește la extremitatea superioară a curbei ofertei (denumită adesea „curba de merit” în domeniul energiei electrice).
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/51 |
DECIZIA COMISIEI
din 27 martie 2007
de stabilire a unui mecanism de alocare a cotelor producătorilor și importatorilor de hidroclorofluorocarburi pentru perioada 2003-2009 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2007) 819_2]
(Numai textele în limbile engleză, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, lituaniană, maghiară, neerlandeză, polonă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)
(2007/195/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2000 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (1), în special articolul 4 alineatul (3) punctul (ii),
întrucât:
(1) |
Măsurile comunitare, în special cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 3093/94 al Consiliului din 15 decembrie 1994 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (2), înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, au dus de-a lungul a câțiva ani la o reducere a consumului total de hidroclorofluorocarburi (HCFC). |
(2) |
În contextul acestei reduceri, cotele pentru producători și importatori au fost stabilite pe baza cotelor de piață istorice și calculate în funcție de potențialul acestor substanțe de a diminua stratul de ozon. |
(3) |
Din 1997 piața pentru aceste substanțe a fost stabilă în ceea ce privește diversele lor utilizări. Aproape două treimi din HCFC au fost utilizate pentru producerea de spumă până când această utilizare a HCFC a fost interzisă la 1 ianuarie 2003. |
(4) |
Pentru ca utilizatorii de HCFC care fabrică alte produse decât spuma să nu fie dezavantajați după 1 ianuarie 2003, ceea ce s-ar putea întâmpla dacă sistemul de alocare ar fi bazat pe cota de piață istorică a utilizării HCFC pentru fabricarea de spumă, trebuie să se prevadă un nou mecanism de alocare pentru utilizarea HCFC după această dată pentru fabricarea altor produse decât spuma. Pentru perioada 2004-2009, sistemul de alocare considerat cel mai adecvat era cel bazat numai pe cota de piață istorică medie a HCFC utilizate pentru fabricarea altor produse decât spuma. |
(5) |
Cotele disponibile pentru fiecare importator trebuie limitate la respectivele cote de piață din 1999 exprimate în procente, iar pentru fiecare importator din statele membre care au aderat la 1 mai 2004, la cota de piață medie din 2002 și 2003 exprimată în procente; de aceea, ar trebui să se prevadă de asemenea realocarea tuturor cotelor de import nerevendicate și nealocate într-un an, importatorilor de HCFC înregistrați. |
(6) |
Decizia Comisiei 2005/103/CE (3) care a stabilit un mecanism pentru alocarea cotelor producătorilor și importatorilor de hidroclorofluorocarburi pentru perioada 2003-2009 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, ar trebui modificată pentru a se lua în considerare modificarea datei de bază pentru producătorii și importatorii din statele membre care au aderat la 1 mai 2004, împreună cu cota mărită de hidroclorofluorocarburi (grupa VIII) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, modificat de Actul de aderare din 2005, și cu cota de piață istorică a întreprinderilor din statele membre care au aderat la 1 ianuarie 2007. |
(7) |
Din motive de claritate și transparență, Decizia 2005/103/CE trebuie, prin urmare, înlocuită. |
(8) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
(a) |
„cotă de piață pentru refrigerare” înseamnă cota de piață medie pentru vânzarea hidroclorofluorocarburilor în scopul utilizării în refrigerare de către un producător în anii 1997, 1998 și 1999, ca procentaj din totalul pieței pentru utilizările în refrigerare; |
(b) |
„cotă de piață pentru producerea de spumă” înseamnă cota de piață medie pentru vânzarea hidroclorofluorocarburilor pentru producerea de spumă de către un producător în anii 1997, 1998 și 1999, ca procentaj din totalul pieței pentru producerea de spumă; |
(c) |
„cotă de piață pentru utilizarea ca solvent” înseamnă cota de piață medie pentru vânzarea hidroclorofluorocarburilor pentru utilizarea ca solvent de către un producător în anii 1997, 1998 și 1999, ca procentaj din totalul pieței pentru utilizarea ca solvent. |
Articolul 2
Baza de calcul a cotelor
Cantitățile indicative atribuite pentru utilizarea hidroclorofluorocarburilor în refrigerare, producerea de spumă și ca solvenți din cota alocată producătorilor din nivelurile calculate stabilite la articolul 4 alineatul (3) punctul (i) literele (e) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 sunt cele menționate în anexa I la prezenta decizie.
Cotele de piață pentru fiecare producător pe piețele în cauză sunt cele indicate în anexa II (4).
Articolul 3
Cote pentru producători
(1) Pentru anul 2007, cota din nivelul calculat de hidroclorofluorocarburi stabilit la articolul 4 alineatul (3) punctul (i) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, pe care fiecare producător o introduce pe piață sau o utilizează în scopuri proprii nu va depăși suma următoarelor elemente:
(a) |
cota de piață a producătorului pentru refrigerare din cantitatea indicativă totală alocată pentru refrigerare în 2004; |
(b) |
cota de piață a producătorului pentru utilizarea ca solvenți din cantitatea indicativă totală alocată pentru solvenți în 2004. |
(2) Pentru anii 2008 și 2009, cota din nivelul calculat de hidroclorofluorocarburi stabilit la articolul 4 alineatul (3) punctul (i) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, pe care fiecare producător o introduce pe piață sau o utilizează în scopuri proprii nu va depăși, pe bază pro rata, suma următoarelor elemente:
(a) |
cota de piață a producătorului pentru refrigerare din cantitatea indicativă totală alocată pentru refrigerare în 2004; |
(b) |
cota de piață a producătorului pentru utilizarea ca solvenți din cantitatea indicativă totală alocată pentru solvenți în 2004. |
Articolul 4
Cote pentru importatori
Nivelul calculat de hidroclorofluorocarburi pe care fiecare importator îl poate introduce pe piață sau îl poate utiliza în scopuri proprii nu va depăși, ca procent din nivelurile calculate stabilite la articolul 4 alineatul (3) punctul (i) literele (d), (e) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, procentajul alocat acestuia în 1999.
Prin derogare, nivelul calculat de hidroclorofluorocarburi pe care fiecare importator din Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia îl poate introduce pe piață sau îl poate utiliza în scopuri proprii nu va depăși, ca procent din nivelurile calculate stabilite la articolul 4 alineatul (3) punctul (i) literele (d), (e) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, cota de piață medie exprimată în procente alocată acestuia în 2002 și 2003.
Cu toate acestea, toate cantitățile care nu pot fi introduse pe piață deoarece importatorii care aveau acest drept nu au depus cerere pentru o cotă de import sunt redistribuite între importatorii cărora li s-a acordat o cotă de import.
Cantitatea nealocată se împarte între importatori și se calculează direct proporțional, în funcție de valoarea cotelor deja stabilite pentru acești importatori.
Articolul 5
Decizia 2005/103/CE se abrogă.
Trimiterile la decizia abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta decizie.
Articolul 6
Prezenta decizie se adresează următoarelor întreprinderi:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adoptată la Bruxelles, 27 martie 2007.
Pentru Comisie
Stavros DIMAS
Membru al Comisiei
(1) JO L 244, 29.9.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).
(2) JO L 333, 22.12.1994, p. 1.
(4) Anexa II nu se publică și nu se comunică tuturor destinatarilor deoarece conține informații confidențiale.
ANEXA I
Cantități indicative atribuite pentru 2006, 2007 și 2008 în tone/potențial de diminuare a stratului de ozon
Piață |
2006 |
2007 |
2008 |
Refrigerare |
2 054,47 |
2 094,63 |
1 744,59 |
Producerea de spumă |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
Solvenți |
66,17 |
67,01 |
55,81 |
Total |
2 120,64 |
2 161,64 |
1 800,40 |
RECOMANDĂRI
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/56 |
RECOMANDAREA COMISIEI
din 28 martie 2007
privind monitorizarea prezenței furanului în produsele alimentare
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2007/196/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 211 a doua liniuță,
întrucât:
(1) |
În mai 2004, Agenția pentru Alimente și Medicamente (Food and Drug Administration – FDA) a Statelor Unite a publicat rezultatele unui studiu privind prezența furanului în produsele supuse tratamentului termic. Niveluri de furan au fost depistate într-o varietate de produse alimentare (de exemplu, produse alimentare conservate în recipienți metalici și din sticlă, alimente pentru sugari, cafea, supe și sosuri etc.). |
(2) |
Comitetul științific pentru contaminanți în lanțul alimentar al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (AESA) a considerat aceste rezultate drept o problemă urgentă și în 7 decembrie 2004 a întocmit un raport privind furanul în alimente. |
(3) |
În acest raport AESA a concluzionat că din datele disponibile la momentul de față reiese existența unei diferențe relativ mici între posibila expunere umană și dozele care produc efecte cancerigene animalelor de experiment și că o evaluare solidă a riscului necesită date suplimentare privind atât toxicitatea, cât și expunerea. |
(4) |
Pentru a permite AESA să efectueze o evaluare solidă a riscului, este necesară generarea, în toată Comunitatea Europeană, a unor date reprezentative privind nivelurile de furan în produsele alimentare tratate termic. O atenție specială trebuie acordată colectării de date pe parcursul anilor 2007 și 2008. După aceasta, colectarea de date trebuie să continue în mod regulat. |
(5) |
Datele colectate trebuie să se refere la produsele alimentare din comerț așa cum au fost achiziționate și înainte de orice preparare ulterioară (de exemplu, cafea măcinată, sucuri, produse alimentare conservate în recipienți metalici și din sticlă) și la produsele alimentare din comerț, analizate în starea în care vor fi consumate în urma preparării acestora în laborator (de exemplu, cafea preparată, produse în recipienți metalici sau din sticlă încălzite înainte de consum). În acest ultim caz, prepararea trebuie să respecte instrucțiunile de pe etichetă dacă acestea sunt disponibile. Hrana preparată la domiciliu pe bază de ingrediente proaspete (de exemplu, supă de legume pregătită din legume proaspete, tocăniță irlandeză de casă) nu trebuie să facă obiectul acestui program de monitorizare, dat fiind faptul că efectele practicilor preparării alimentelor la domiciliu asupra nivelurilor de furan în produsele alimentare pot constitui, mai degrabă, subiectul unui proiect de cercetare. |
(6) |
În scopul asigurării de probe reprezentative pentru lotul supus prelevării, trebuie urmate procedurile de prelevare de probe prevăzute în partea B din anexa la Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei privind stabilirea metodelor de prelevare a probelor și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benz(a)piren din produsele alimentare (1). Analiza probelor trebuie efectuată în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (2). |
(7) |
Este important ca rezultatele analitice și informațiile suplimentare specifice necesare pentru evaluarea rezultatelor să fie raportate cu regularitate către AESA. Forma de raportare trebuie stabilită de către AESA. Compilarea datelor într-o bază de date se asigură de către AESA, |
RECOMANDĂ:
1. |
Ca statele membre să efectueze în anii 2007 și 2008 monitorizarea prezenței furanului în produsele alimentare care au fost supuse tratamentului termic. Monitorizarea trebuie să includă produsele alimentare din comerț, așa cum sunt ele achiziționate și înainte de orice preparare ulterioară (3), precum și produsele alimentare din comerț, analizate în starea în care vor fi consumate în urma preparării acestora în laborator (4). |
2. |
Ca statele membre să furnizeze cu regularitate către AESA datele rezultate în urma monitorizării, conținând informațiile și respectând formatul stabilit de către AESA. |
3. |
Ca statele membre să urmeze procedurile de prelevare a probelor prevăzute în partea B din anexa la Regulamentul (CE) nr. 333/2007 în scopul asigurării de probe reprezentative pentru lotul supus prelevării de probe. Pregătirea probelor înainte de analiză se efectuează cu atenția necesară pentru asigurarea nemodificării conținutului de furan din probă. |
4. |
Ca statele membre să efectueze analiza furanului în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 882/2004. |
Adoptată la Bruxelles, 28 martie 2007.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) A se vedea pagina 29 din prezentul Jurnal Oficial.
(2) JO L 191, 28.5.2004, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).
(3) Produsele alimentare din comerț, așa cum au fost achiziționate și înainte de orice preparare ulterioară: de exemplu, cafea măcinată, sucuri, produse conservate în recipienți metalici și din sticlă neîncălzite înainte de consum.
(4) Produsele alimentare din comerț analizate în starea în care sunt consumate în urma preparării acestora în laborator: de exemplu, cafea preparată, produse în recipienți metalici sau din sticlă încălzite înainte de consum. Prepararea trebuie să urmeze instrucțiunile de pe etichetă, dacă acestea sunt disponibile. Hrana preparată la domiciliu pe bază de ingrediente proaspete (de exemplu, supă de legume pregătită din legume proaspete, tocăniță irlandeză de casă) nu face obiectul acestui program de monitorizare.
III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE
ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE
29.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 88/58 |
LISTA COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE CUPRINZÂND PRODUSELE MILITARE
(adoptată de Consiliu la 19 martie 2007)
(echipamentele care fac obiectul Codului de conduită al Uniunii Europene privind exporturile de armament)
(de actualizare și înlocuire a Listei comune a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare adoptată de Consiliu la 27 februarie 2006)
(2007/197/PESC)
Nota 1 Termenii între „ghilimele” sunt termeni definiți. Consultați „Definițiile termenilor utilizați în prezenta listă” anexate la prezenta listă.
Nota 2 Substanțele chimice sunt prezentate după denumire și număr CAS. Substanțele chimice cu aceeași formulă structurală (inclusiv hidrații) sunt supuse controlului indiferent de denumire sau număr CAS. Numerele CAS sunt prezentate pentru a facilita identificarea caracterului controlat al unei anumite substanțe chimice sau amestec, indiferent de nomenclatură. Numerele CAS nu pot fi utilizate ca unic mijloc de identificare, deoarece unele forme ale substanțelor chimice enumerate în listă au numere CAS diferite, iar amestecurile conținând substanțe chimice enumerate în listă pot avea, de asemenea, numere CAS diferite.
ML1 |
Arme cu țeavă lisă cu un calibru mai mic de 20 mm, alte arme de foc și arme automate cu un calibru mai mic sau egal cu 12,7 mm (calibru 0,5 inch) și accesorii, după cum urmează, precum și componente special concepute pentru acestea:
Nota 1 ML1 nu supune controlului armele cu țeavă lisă utilizate pentru vânătoare sau sport. Aceste arme nu trebuie să fie special concepute pentru utilizări militare sau de tip numai cu tragere automată. Nota 2 ML1 nu supune controlului armele de foc special concepute pentru tragere cu muniție inertă de instrucție și care nu pot folosi nici un fel de muniție supusă controlului. Nota 3 ML1 nu supune controlului armele care folosesc muniție încasetată cu percutare excentrică și care nu sunt de tip numai cu tragere automată. Nota 4 ML1.d nu supune controlului dispozitivele optice de ochire fără procesarea electronică a imaginii, cu mărire 4x sau mai mică, atunci când nu sunt concepute sau modificate pentru scopuri militare. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ML2 |
Arme cu țeavă lisă cu un calibru de 20 mm sau mai mare, alte arme sau armament cu un calibru mai mare de 12,7 mm (calibru 0,5 inch), lansatoare și accesorii, după cum urmează, precum și componente special concepute pentru acestea:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ML3 |
Muniții și dispozitive de reglare a focosului, după cum urmează, precum și componente special concepute pentru acestea:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ML4 |
Bombe, torpile, rachete nedirijate, rachete dirijate, alte dispozitive și încărcături explozive și echipamente și accesorii conexe special concepute pentru utilizări militare, după cum urmează, precum și componente special concepute pentru acestea: N.B. Pentru echipamentul de ghidare și navigație, a se vedea ML11, nota 7.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ML5 |
Sisteme de conducere a focului și echipamente și sisteme aferente de alertare și avertizare, echipamente de testare, reglare și contraacțiune, după cum urmează, special concepute pentru utilizări militare, precum și componente și accesorii special concepute pentru acestea:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ML6 |
Vehicule terestre și componente pentru acestea, după cum urmează: N.B. Pentru echipamentul de ghidare și navigație, a se vedea ML11, nota 7.
N.B. A se vedea și ML13.a. Nota 1 ML6.a include:
Nota 2 Modificarea unui vehicul terestru pentru utilizări militare supus controlului prin ML6.a presupune o schimbare structurală, electrică sau mecanică, care cuprinde una sau mai multe componente special concepute pentru uz militar. Asemenea componente includ:
Nota 3 ML6 nu supune controlului automobilele civile sau mașinile proiectate sau modificate pentru a transporta bani sau valori, având blindaj sau protecție balistică. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ML7 |
Agenți toxici chimici sau biologici, „agenți pentru controlul dezordinilor”, materiale radioactive, echipamente, componente și materiale aferente, după cum urmează:
Nota 1 ML7.b și ML7.d nu supun controlului:
Nota 2 Culturile de celule și sistemele biologice de la ML7.h și ML7.i.2 sunt supuse controlului în mod exclusiv, iar aceste subarticole nu supun controlului celulele sau sistemele biologice pentru scopuri civile, cum ar fi: agricol, farmaceutic, medical, veterinar, protecția mediului, tratarea deșeurilor sau industria alimentară. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ML8 |
„Materiale energetice” și substanțele aferente, după cum urmează: N.B. A se vedea, de asemenea, 1C011 din Lista produselor și tehnologiilor cu dublă utilizare din Uniunea Europeană Note tehnice
|