TRADUCERE

ACORD

între Uniunea Europeană și Federația Rusă cu privire la participarea Federației Ruse la operația militară a Uniunii Europene în Republica Ciad și în Republica Centrafricană (EUFOR Tchad/RCA)

UNIUNEA EUROPEANĂ (UE),

pe de o parte, și

FEDERAȚIA RUSĂ,

pe de altă parte,

denumite în continuare „părțile”,

AVÂND ÎN VEDERE:

Rezoluția 1778 (2007) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie 2007 de autorizare a Uniunii Europene în vederea desfășurării de forțe în Republica Ciad și în Republica Centrafricană,

adoptarea, la 15 octombrie 2007, de către Consiliul Uniunii Europene a Acțiunii comune 2007/677/PESC privind operația militară a Uniunii Europene în Republica Ciad și în Republica Centrafricană (EUFOR Tchad/RCA),

Decizia CIAD/1/2008 a Comitetului politic și de securitate privind acceptarea contribuțiilor statelor terțe la operația militară a Uniunii Europene în Republica Ciad și în Republica Centrafricană și Decizia CIAD/2/2008 a Comitetului politic și de securitate de înființare a Comitetului contribuitorilor la operația militară a Uniunii Europene în Republica Ciad și în Republica Centrafricană, ambele modificate prin Decizia CIAD/3/2008 a Comitetului politic și de securitate din 14 mai 2008,

ÎNTRUCÂT:

(1)	Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene/Înaltul Reprezentant pentru Politica externă și de securitate comună, prin scrisoarea din 7 decembrie 2007, a invitat Federația Rusă să ia în considerare posibilitatea unei participări la operația UE în Ciad și în Republica Centrafricană.

(2)	Federația Rusă și-a exprimat, prin scrisoarea din 23 aprilie 2008, disponibilitatea de a lua în considerare posibilitatea unei participări.

(3)	Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene/Înaltul Reprezentant pentru Politica externă și de securitate comună și ministrul afacerilor externe al Federației Ruse au emis o declarație comună la 29 aprilie 2008 privind cooperarea mutuală în cadrul operațiilor de gestionare a crizelor,

AU CONVENIT CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

Articolul 1

Participarea la operație

(1)   Partea rusă participă la operația condusă de Uniunea Europeană în conformitate cu Rezoluția 1778 (2007) a Consiliului de Securitate al ONU și cu Acțiunea comună 2007/677/PESC din 15 octombrie 2007 privind operația militară a Uniunii Europene în Republica Ciad și în Republica Centrafricană (EUFOR Tchad/RCA), denumită în continuare „operația UE”, precum și în conformitate cu Planul de operații din 18 ianuarie 2008, prin furnizarea contingentului militar al forțelor militare ale Federației Ruse (denumit în continuare „contingentul militar rus”) în scopul sprijinirii operației UE prin transport aerian, sub rezerva oricăror condiții de punere în aplicare stabilite în modalitățile de punere în aplicare menționate la articolul 6 din prezentul acord. Transportul aerian se efectuează prin utilizarea aeronavelor contingentului militar rus în scopul protejării vieții și a siguranței forțelor conduse de Uniunea Europeană (EUFOR) și a personalului misiunii Organizației Națiunilor Unite în Republica Centrafricană și în Ciad (MINURCAT) prin transportul personalului EUFOR și MINURCAT, prin transportul de mărfuri și prin acțiuni de căutare și de salvare a membrilor personalului EUFOR și MINURCAT.

(2)   Contribuția părții ruse la operația UE nu aduce atingere autonomiei decizionale a Uniunii Europene.

(3)   Partea rusă asigură faptul că misiunea contingentului militar rus se desfășoară în conformitate cu:

—	Acțiunea comună 2007/677/PESC menționată la alineatul (1) din prezentul articol;

—	orice modalități de punere în aplicare care urmează a fi convenite de ambele părți.

(4)   Personalul contingentului militar rus aplică regulile de angajare ale operației UE în măsura în care acestea nu contravin legislației ruse. Posibilele rezerve/restricții stabilite de partea rusă față de regulile de angajare vor fi menționate în mod oficial comandantului operației UE.

(5)   Contingentul militar rus îndeplinește sarcinile și acționează în conformitate cu obiectivele și cu mandatul operației UE, prevăzute în Rezoluția 1778 (2007) a Consiliului de Securitate al ONU.

(6)   Partea rusă poate să își retragă contribuția în orice moment, fie la cererea comandantului operației UE, fie prin decizia părții ruse, în urma unor consultări între părți. Partea rusă informează în timp util pe comandantul operației UE cu privire la orice schimbare legată de participarea la operația UE.

Articolul 2

Statutul forțelor

(1)   Statutul contingentului militar rus este reglementat de acordurile privind statutul forțelor în vigoare între Uniunea Europeană și Republica Ciad, Republica Centrafricană, Republica Camerun, la sosirea sa în zona de operații.

(2)   Fără a aduce atingere acordurilor privind statutul forțelor, menționate la alineatul (1) din prezentul articol, partea rusă își exercită jurisdicția asupra contingentului militar rus.

(3)   Un reprezentant al părții ruse participă la procedurile de soluționare a tuturor pretențiilor care implică contingentul militar rus prevăzute în acordurile privind statutul forțelor menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(4)   Responsabilitatea de a soluționa orice pretenție legată de participarea contingentului militar rus la operația UE, formulată de un membru al personalului contingentului militar rus sau referitoare la acesta, revine părții ruse. Părții ruse îi revine responsabilitatea de a introduce orice acțiune, în special judiciară sau disciplinară, împotriva oricărui membru al personalului militar al contingentului militar rus, în conformitate cu propriile acte cu putere de lege și norme administrative.

(5)   Uniunea Europeană se angajează să asigure faptul că, la semnarea prezentului acord, statele membre fac o declarație în ceea ce privește renunțarea la pretenții față de Federația Rusă în legătură cu participarea Federației Ruse la operația UE. Această declarație se anexează la prezentul acord.

(6)   Partea rusă se angajează ca, la semnarea prezentului acord, să facă o declarație în ceea ce privește renunțarea la pretenții față de orice stat participant la operația UE. Această declarație se anexează la prezentul acord.

(7)   Statutul personalului afectat comandamentului operației UE din Paris (Franța) este reglementat de acordurile dintre autoritățile competente ale Republicii Franceze și ale Federației Ruse.

Articolul 3

Informațiile clasificate

(1)   Partea rusă asigură protecția tuturor informațiilor clasificate ale UE care îi sunt comunicate în cadrul operației UE, în conformitate cu cerințele privind protecția informațiilor clasificate prevăzute în legislația Federației Ruse. În acest scop, clasificările de securitate ale părților corespund după cum urmează:

EU	Federația Rusă
SECRET UE	СОВЕРШЕННО СЕКРЕТНО
CONFIDENTIEL UE	СЕКРЕТНО

Marcajul de restricție al Federației Ruse „ДЛЯ СЛУЖЕБНОГО ПОЛЬЗОВАНИЯ” corespunde clasificării de securitate UE „RESTREINT UE”.

(2)   Partea rusă ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția datelor clasificate ale UE care îi sunt comunicate în cadrul operației UE la un nivel echivalent cu cel prevăzut de principiile de bază și standardele minime pentru protecția informațiilor clasificate ale UE care se aplică în UE, ceea ce presupune, în special, că partea rusă:

—	nu utilizează informațiile clasificate care îi sunt comunicate în alte scopuri decât cele în care informațiile clasificate respective i-au fost comunicate de către UE;

—	nu dezvăluie astfel de informații părților terțe fără consensul prealabil scris al UE;

—

asigură faptul că accesul la informațiile clasificate care îi sunt comunicate este autorizat numai persoanelor care trebuie să cunoască aceste informații pentru a-și putea îndeplini atribuțiile oficiale și care, în situația în care informațiile sunt clasificate CONFIDENTIEL UE sau un nivel superior, dispun de autorizație de securitate;

—

asigură faptul că, înainte de a primi acces la informațiile clasificate, tuturor persoanelor care solicită accesul la astfel de informații le sunt aduse la cunoștință cerințele regulilor de securitate și protecție aferente clasificării informațiilor la care urmează să aibă acces și că acestea le respectă;

—	asigură protecția prin măsuri corespunzătoare de siguranță a tuturor sediilor, zonelor, clădirilor, birourilor, sălilor, sistemelor informatice și de comunicații în care sunt păstrate și/sau prelucrate informații și documente clasificate;

—	asigură faptul că documentele clasificate care îi sunt comunicate sunt înregistrate, la primire, într-un registru special;

—	informează UE în legătură cu orice caz de încălcare sau de compromitere concretă sau suspectată a informațiilor clasificate care i-au fost comunicate. În acest caz, partea rusă inițiază anchete și ia măsurile corespunzătoare pentru a împiedica repetarea incidentului.

(3)   Ținând seama de nivelul de clasificare, informațiile clasificate se transmit prin canale diplomatice, prin servicii poștale sigure sau se transportă personal.

(4)   În cazul în care Uniunea Europeană și Federația Rusă încheie un acord privind protecția informațiilor clasificate, dispozițiile respectivului acord se aplică în contextul operației UE.

Articolul 4

Lanțul de comandă

(1)   Contingentul militar rus rămâne sub comanda deplină a părții ruse.

(2)   Autoritățile competente ruse delegă comandantului operației capacitatea de a atribui sarcini contingentului militar rus în vederea îndeplinirii misiunii conform articolului 1 alineatul (1) din prezentul acord, la sosirea contingentului militar rus în zona de operații. La planificarea unui ordin de acțiune aeriană sau a oricărei alte decizii care va avea implicații asupra contingentului militar rus, se asigură deplina coordonare cu înalții reprezentanți militari ai contingentului rus. Federația Rusă are aceleași drepturi și obligații în ceea ce privește gestionarea curentă a operației ca și celelalte state membre ale Uniunii Europene participante la aceasta.

(3)   Înalții reprezentanți militari sunt numiți de partea rusă pentru a reprezenta contingentul militar rus în cadrul EUFOR, atât la comandamentul operației UE din Paris (Franța), cât și la comandamentul forțelor UE din Abéché (Ciad). Fiecare înalt reprezentant militar poate beneficia de asistență. Înalții reprezentanți militari se consultă cu lanțul de comandă al UE cu privire la toate aspectele care privesc EUFOR. Comandantului de unitate al contingentului militar rus îi revine responsabilitatea de a asigura disciplina zilnică a contingentului.

Articolul 5

Aspecte financiare

(1)   Partea rusă își asumă toate costurile asociate participării sale la operația UE dacă costurile nu fac obiectul finanțării comune, astfel cum se specifică în modalitățile de punere în aplicare menționate la articolul 6 din prezentul acord.

(2)   EUFOR Tchad/RCA furnizează asistență logistică contingentului militar rus pe baza rambursării costurilor în condițiile prevăzute în modalitățile de punere în aplicare menționate la articolul 6 din prezentul acord.

(3)   UE exonerează partea rusă de la plata contribuției financiare la costurile comune.

(4)   Compensațiile în caz de deces, vătămare corporală, pierderi sau pagube cauzate persoanelor fizice sau juridice din statul sau statele în care se desfășoară operația UE se gestionează conform dispozițiilor stabilite în acordurile privind statutul forțelor, menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul acord.

(5)   Gestionarea administrativă a cheltuielilor astfel cum sunt specificate în modalitățile de punere în aplicare menționate la articolul 6 din prezentul acord revin mecanismului UE care administrează costurile comune și costurile suportate la nivel național în cadrul operației.

Articolul 6

Modalități de punere în aplicare a acordului

Participarea părții ruse la operația UE se desfășoară în conformitate cu modalitățile tehnice și administrative cuprinse în acordurile de punere în aplicare a prezentului acord care urmează să fie încheiate de Ministerul Apărării al Federației Ruse și de comandantul operației UE.

Articolul 7

Nerespectarea

În cazul în care una dintre părți nu își respectă obligațiile prevăzute la articolele 1-6 din prezentul acord, cealaltă parte are dreptul să denunțe prezentul acord prin comunicarea unei notificări prealabile de o lună.

Articolul 8

Soluționarea diferendelor

(1)   Diferendele dintre părți privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord și a modalităților sale de punere în aplicare se rezolvă de către autoritățile competente ale părților la nivel corespunzător sau pe cale diplomatică.

(2)   Orice diferende sau pretenții financiare care nu au fost soluționate conform alineatului (1) al prezentului articol pot fi înaintate unui conciliator sau unui mediator reciproc acceptat.

Orice pretenții sau diferende care nu au putut fi soluționate prin consiliere sau mediere pot fi înaintate de oricare dintre părți unei instanțe de arbitraj. Fiecare parte numește un arbitru la instanța de arbitraj. Cei doi arbitri astfel numiți numesc un al treilea arbitru, care exercită funcția de președinte. În cazul în care una dintre părți nu numește un arbitru în termen de două luni de la data la care a primit notificarea celeilalte părți privind înaintarea diferendului la instanța de arbitraj sau în cazul în care, în termen de două luni de la numire, cei doi arbitri nu ajung la niciun acord privind numirea celui de al treilea arbitru, oricare dintre părți poate solicita președintelui Curții Internaționale de Justiție să îl numească pe cel de al treilea arbitru. În cazul în care președintele Curții Internaționale de Justiție este resortisant al uneia dintre părți sau nu poate îndeplini funcția menționată anterior din oricare alt motiv, numirile necesare se efectuează de membrul de rang imediat inferior din cadrul Curții de Justiție care nu este resortisant al niciuneia dintre părți. Instanța de arbitraj decide ex aequo et bono. Arbitrii nu au autoritatea de a acorda daune punitive. Arbitrii convin asupra procedurilor arbitrale. Sediul instanței de arbitraj este Bruxelles, iar limba în care se desfășoară arbitrajul este engleza. Sentința arbitrală conține o motivare a acesteia și este acceptată de părți ca o hotărâre finală privind diferendul. Fiecare parte își suportă propriile cheltuielii, iar costurile comune se împart în mod egal între părți.

Articolul 9

Intrarea în vigoare

(1)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a primei luni după data la care părțile și-au notificat reciproc încheierea procedurilor interne necesare în acest sens.

(2)   Prezentul acord se aplică în mod provizoriu de la data semnării sale.

(3)   Prezentul acord rămâne în vigoare pe toată durata contribuției părții ruse la operația UE. Denunțarea prezentului acord nu afectează drepturile sau obligațiile care rezultă din executarea sa înainte de denunțare.