Avizul Comitetului Economic și Social European

Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată

[C(2025) 7600 final]

(C/2026/68)

Raportoare generală:

Isabel YGLESIAS

Consilier	Kai STRUCKMANN (pentru raportoare)
Sesizare	14.10.2025
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	2.9.2025
Data adoptării în sesiunea plenară	23.10.2025
Sesiunea plenară nr.	600
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	213/0/4

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată (CISAF), ca instrument-cheie de sprijinire a decarbonizării industriei europene și de menținere a investițiilor strategice în UE. În contextul unei politici industriale din ce în ce mai active a Comisiei Europene, va fi esențial să se asigure buna integrare a CISAF între instrumentele existente pentru a promova sprijinul public pentru tranziția verde, evitând suprapunerile, asigurând o concurență loială și oferind suficiente orientări autorităților naționale și părților interesate implicate.

1.2.

CESE consideră că, deși ajutoarele de stat joacă un rol central în consolidarea competitivității industriale a UE, ele nu trebuie să submineze integritatea pieței unice. Comitetul este preocupat de disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește capacitatea de acordare a ajutoarelor și încurajează introducerea unor mecanisme care să recompenseze coordonarea transfrontalieră și proiectele care generează efecte de propagare pozitive, în conformitate cu rapoartele Letta și Draghi.

1.3.

CESE îndeamnă la punerea rapidă în aplicare a instrumentelor de investiții și de finanțare descrise în Pactul pentru o industrie curată și subliniază necesitatea de a adopta un Fond pentru competitivitate solid și un cadru financiar multianual (CFM) consolidat, în vederea asigurării unui acces echitabil la finanțare în întreaga UE. Este important de remarcat că posibilitățile de sprijin public generate de CISAF nu ar trebui să devieze atenția de la reforma structurală atât de necesară pe termen lung a piețelor energiei electrice și de la consolidarea rețelelor și interconexiunilor energetice, care sunt esențiale pentru stimularea competitivității industriale.

1.4.

CESE apreciază abordarea incluzivă a Comisiei Europene în elaborarea Cadrului pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată și îmbunătățirile aduse ca urmare a contribuției părților interesate. El salută măsurile luate în vederea atingerii neutralității tehnologice, concentrându-se în același timp asupra decarbonizării, alinierea Cadrului pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată la Regulamentul privind industria „zero net” și complementaritatea sa cu Fondul pentru inovare, elemente care pot stimula investițiile în tehnologii curate esențiale. CESE consideră că unii dintre parametrii și pragurile de intensitate a ajutoarelor din Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată nu sunt pe deplin aliniate la realitățile sectoriale și regionale și îndeamnă Comisia să mențină un dialog permanent cu întreprinderile și părțile interesate pentru a evalua și, dacă este necesar, pentru a revizui acești parametri.

1.5.

CESE constată cu interes că CISAF recomandă statelor membre să includă clauze de preferință socială și europeană. Comitetul salută stabilirea de condiționalități sociale, încurajată de CISAF în dialog cu partenerii sociali, și subliniază că astfel de clauze trebuie să fie proporționale și adaptate la realitățile sectoarelor și ale statelor membre. Este important de remarcat că astfel de clauze ar trebui să evite introducerea unor sarcini administrative excesive suplimentare care ar putea descuraja realizarea transformărilor necesare și care ar cauza inegalități suplimentare între statele membre. Este deosebit de important ca astfel de condiționalități să fie corelate cu obiectivele urmărite de CISAF și de Pactul pentru o industrie curată și, prin urmare, să ofere stimulente pentru ca industria să investească în perfecționarea și recalificarea lucrătorilor și în crearea de locuri de muncă de calitate legate de tranziția justă. O preferință europeană ar trebui aliniată la conceptul de autonomie strategică deschisă, recunoscând că lanțurile de aprovizionare europene puternice depind, de asemenea, de comerțul cu parteneri de încredere.

1.6.

CESE recomandă Comisiei să efectueze o evaluare cuprinzătoare a măsurilor în vigoare înainte de 2030, inclusiv a impactului actual al Cadrului pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată asupra obiectivelor de decarbonizare și asupra pieței unice, și să accelereze și să raționalizeze furnizarea de date analitice privind utilizarea ajutoarelor de stat în temeiul Cadrului pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată și al cadrelor conexe.

1.7.

Comitetul invită Comisia și statele membre să intensifice consolidarea capacităților în domeniul ajutoarelor de stat, să sporească transparența și să mărească nivelul de utilizare a instrumentelor de coordonare și de schimb de cunoștințe în vederea creșterii agilității și coordonării și a intensificării monitorizării.

2. Observații generale

2.1.

În ultimii ani, Comisia Europeană a adoptat o serie de instrumente temporare și netemporare care facilitează acordarea de ajutoare de stat întreprinderilor pentru a face față crizelor recente și a facilita tranziția verde, ca parte a tranziției sale către politici industriale mai active. În 2022, Comisia a adoptat Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („OACME”) (1), care au însoțit Pactul verde european; în paralel, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) (2) a fost adaptat pentru a introduce excepții mai ample. De asemenea, Comisia a adoptat un cadru temporar pentru măsurile de ajutor de stat destinate sprijinirii economiei în timpul pandemiei, care a fost modificat și extins pentru a-l adapta la criza energetică, devenind Cadrul temporar de criză și de tranziție (3) în martie 2023. În plus, în 2014 au fost create proiectele importante de interes european comun (PIIEC) (4), acestea devenind un instrument important pentru politica industrială a UE.

2.2.

Ca urmare a comunicării Comisiei, intitulată O busolă pentru competitivitatea UE (5), Pactul pentru o industrie curată (6) a fost prezentat ca o nouă strategie de sprijinire a competitivității și rezilienței industriei europene și de accelerare a decarbonizării. Pactul pentru o industrie curată intenționează să mobilizeze peste 100 de miliarde EUR pentru a sprijini producția curată în UE, inclusiv o sumă suplimentară de 1 miliard EUR sub formă de garanții în cadrul financiar multianual (CFM) actual, precum și noi instrumente de finanțare specifice din partea Băncii Europene de Investiții, cum ar fi sprijinul pentru contractele de achiziție de energie electrică pentru IMM-uri și industriile mari consumatoare de energie electrică sau un mecanism de garantare pentru tehnologii curate stimulat de InvestEU. În plus, în Pactul pentru o industrie curată, Comisia a anunțat un nou cadru pentru ajutoarele de stat, pe lângă eforturile de accelerare a PIIEC și revizuirea RGECA. Este esențial ca implementarea Pactului pentru o industrie curată să încurajeze dezvoltarea de tehnologii curate și decarbonizarea bazei industriale europene, contribuind în același timp la menținerea acesteia în UE.

2.3.

La 11 martie 2025, Comisia a deschis o perioadă de consultare pentru proiectul de Cadru pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată, care s-a încheiat la 25 aprilie 2025 cu peste 500 de răspunsuri. Cadrul a fost adoptat la 25 iunie 2025 (7) și va fi în vigoare până la 31 decembrie 2030. Comisia consideră că condițiile simplificate de compatibilitate din acest nou cadru „sunt justificate de necesitatea de a permite și de a accelera anumite investiții și activități. Instrumentele prevăzute de prezenta comunicare sunt complementare și suplimentare normelor existente privind ajutoarele de stat, care rămân în vigoare, în special OACME, Orientările privind ajutoarele de stat regionale («OAR») sau Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare” (8). Acesta „se bazează pe practica decizională și pe experiența relevantă acumulate de Comisie, inclusiv în urma aplicării cadrului temporar de criză și de tranziție («CTCT»)” (9).

3. Considerații și recomandări

a) Observații generale privind măsurile de ajutor de stat și politica de reglementare

3.1.

Este general recunoscut faptul că urmărirea obiectivelor Pactului pentru o industrie curată va necesita investiții de o amploare fără precedent: nici fondurile private, nici cele publice nu vor fi în măsură să mobilizeze singure aceste sume. După cum subliniază rapoartele Letta (10) și Draghi (11), aceste investiții trebuie să fie însoțite de reforme de reglementare cuprinzătoare, care să reducă sarcinile administrative și să faciliteze finalizarea pieței unice și a uniunii bancare și a uniunii capitalurilor.

3.2.

Pentru a facilita aceste eforturi, statele membre trebuie să își accelereze procedurile de autorizare, să reducă sarcinile administrative ale întreprinderilor și să adapteze fiscalitatea (12). CESE recunoaște eforturile inițiale ale Comisiei de a simplifica mediul de afaceri în UE și solicită statelor membre să acționeze în aceeași direcție.

3.3.

În ceea ce privește ajutoarele de stat, există un consens general (recunoscut și de CESE (13)) potrivit căruia ajutoarele de stat eficiente au un rol esențial în sprijinirea întreprinderilor europene în eforturile lor de tranziție bine definite și în atingerea obiectivelor stabilite de Pactul pentru o industrie curată. Cu toate acestea, CESE subliniază că sprijinirea competitivității întreprinderilor din Europa prin politici industriale europene active ar trebui combinată cu eforturi ferme de menținere a concurenței și a unor condiții de concurență echitabile pe piața unică.

3.4.

Este important de menționat că, deși relaxarea cadrului UE privind ajutoarele de stat în timpul recentei crize provocate de pandemia de COVID-19 și al crizei energetice s-a dovedit a fi un succes în sprijinirea redresării statelor membre, utilizarea ajutoarelor de stat și gradul de flexibilitate acordat în normele privind ajutoarele de stat au fost în mare măsură inegale între statele membre (14). Datele arată o abordare fragmentată a politicii industriale verzi din Europa, diferiți actori bazându-se pe instrumente și sisteme diferite (15), inclusiv în ceea ce privește participarea la PIIEC (16). După cum se afirmă în raportul Draghi, „aplicarea controlului ajutoarelor de stat în perioade de criză, cum ar fi cele declanșate mai întâi de pandemia de COVID-19 și ulterior de criza energetică, a dus la extinderea capacității statelor membre de a sprijini întreprinderile, ușurând astfel efectiv suferința cetățenilor și a întreprinderilor din UE, dar – de asemenea – a fragmentat piața comună, a denaturat concurența, a deteriorat finanțele publice și a declanșat curse ineficiente pentru obținerea de subvenții (17)”.

3.5.

CESE apreciază că în Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată se recunoaște această problemă, dar este îngrijorat că nu sunt abordate direct riscurile de denaturare a condițiilor de concurență în cadrul pieței unice. De asemenea, nu oferă în mod activ stimulente clare pentru a crea efecte de propagare și pentru a consolida lanțurile valorice europene, așa cum au sugerat Draghi („să permită acordarea unor ajutoare mai mari atunci când coordonarea la nivelul UE este îmbunătățită”) și CESE (care a solicitat Comisiei „să creeze instrumente care să includă o mai bună coordonare la nivelul UE pentru a reduce la minimum alocările necorespunzătoare și pentru a crește productivitatea, sporind în același timp integrarea economiilor țărilor UE” (18)). Letta a preconizat un mecanism de contribuție la ajutoarele de stat, care să le impună statelor membre să aloce o parte din fondurile lor naționale pentru finanțarea inițiativelor și a investițiilor paneuropene (19). CESE încurajează atât Comisia, cât și statele membre să urmeze această linie, îmbunătățind și consolidând lanțurile valorice și clusterele industriale transfrontaliere, permițând o intensitate mai mare a ajutoarelor în cazurile cu efecte de propagare clare, fără a reduce intensitatea ajutoarelor existente în alte cazuri. Acest lucru ar putea contribui la reducerea denaturărilor, consolidând în același timp lanțurile valorice europene și contribuind la îndeplinirea obiectivelor finale ale Pactului pentru o industrie curată.

3.6.

CESE își exprimă satisfacția că, prin Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, se urmărește încurajarea investițiilor private în Europa, dar constată că acest lucru nu poate fi realizat doar prin eforturi naționale (20). Pentru a asigura o tranziție uniformă și reușită în întreaga UE, CESE solicită Comisiei și statelor membre să completeze aceste eforturi cu o coordonare mai bună și cu instrumente suplimentare (cum ar fi Fondul pentru competitivitate și un CFM consolidat), care trebuie adoptate rapid. De asemenea, Comitetul își exprimă satisfacția că, prin Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată, pot fi ajustate sistemele fiscale naționale, astfel încât să fie încurajate investițiile în tehnologii curate și decarbonizarea industrială, prin măsuri precum amortizarea accelerată și creditele fiscale specifice. CESE apreciază, de asemenea, opțiunea de a acorda ajutoare pentru a reduce riscurile asociate investițiilor private în energia din surse regenerabile, decarbonizarea industrială, producția de tehnologii curate și infrastructura energetică.

3.7.

CESE subliniază că este necesar ca măsurile de control al ajutoarelor de stat să se bazeze pe evaluări adecvate ale impactului. Până la data de încheiere a Cadrului pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, în 2030, piața unică a UE va funcționa timp de un deceniu întreg în temeiul unor norme privind ajutoarele de stat extrem de permisive. De asemenea, este important ca evaluările să analizeze eficacitatea cadrelor actuale și a celor care au expirat în sprijinirea obiectivelor Pactului pentru o industrie curată, politicile industriale și în materie de ajutoare de stat ale principalilor concurenți ai UE și impactul acestor măsuri asupra condițiilor de concurență echitabile din cadrul pieței unice. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să contribuie la furnizarea mai rapidă de date analitice cu privire la cuantumurile ajutoarelor acordate și plătite efectiv în temeiul Cadrului pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată și al altor cadre. Publicarea, o dată la doi ani, a tabloului de bord privind ajutoarele de stat și informările detaliate privind măsurile individuale nu oferă date suficiente pentru o evaluare adecvată și o eventuală revizuire a măsurilor în vigoare.

3.8.

În egală măsură, CESE subliniază necesitatea de a consolida capacitățile statelor membre în domeniul politicii și controlului ajutoarelor de stat, în vederea creșterii agilității și coordonării. După cum a afirmat Letta, „soluționarea disparităților în materie de capacități tehnice și administrative între statele membre și întreprinderile acestora este esențială pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice” (21). Prin urmare, CESE invită atât Comisia, cât și statele membre să utilizeze pe deplin instrumentele existente, cum ar fi eState Aid Wiki și Forumul la nivel înalt privind ajutoarele de stat, și să analizeze cele mai bune modalități de îmbunătățire a acestora.

b) Observații specifice și recomandări cu privire la CISAF

3.9.

În general, CESE salută eforturile Comisiei de a simplifica condițiile de compatibilitate pentru a contribui la realizarea obiectivelor Pactului pentru o industrie curată și apreciază că a ținut cont de feedback, ceea ce a dus la un număr considerabil de modificări și adaptări ale Cadrului pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijin Pactul pentru o industrie curată adoptat, dar dorește să facă următoarele observații cu privire la punerea sa în aplicare. CESE invită Comisia și statele membre să țină seama de următoarele aspecte în aplicarea Pactului pentru o industrie curată și în viitoarele revizuiri ale cadrului privind ajutoarele de stat și ale politicii de reglementare.

3.10.

Având în vedere că alte instrumente prevăd deja măsuri specifice pentru facilitarea tranziției verzi (în special OACME), CESE constată că CISAF poate crește riscul de suprapuneri și de insecuritate juridică. CESE solicită Comisiei să se asigure că diferitele dispoziții sunt aliniate corect și să ofere părților interesate relevante orientări cu privire la modul de utilizare eficientă a diferitelor opțiuni disponibile.

3.11.

Comitetul observă că mai multe dispoziții din proiectul de CISAF, care erau în contradicție cu obiectivul Pactului pentru o industrie curată de a urmări obiectivele climatice ale UE într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic și rentabil, au evoluat către o abordare mai echilibrată. De asemenea, CESE salută alinierea Pactului pentru o industrie curată la tehnologiile care intră sub incidența Regulamentului privind industria „zero net” și complementaritatea sa cu Fondul pentru inovare, care va facilita investițiile în dezvoltarea tehnologiilor esențiale, precum și instrumentele de stimulare a cererii de tehnologii curate.

3.12.

Comitetul atrage atenția că, în unele cazuri, parametrii de referință pentru stabilirea intensității și a cuantumului ajutoarelor nu sunt suficient aliniați la nevoile specifice ale industriei și la realitatea întreprinderilor de pe teren. Prin urmare, solicită Comisiei să se angajeze în continuare într-un dialog constructiv cu toate părțile interesate implicate și, în special cu actorii industriali afectați de CISAF, pentru a confirma că adoptă abordarea corectă sau, dacă este necesar, să o adapteze, asigurând alinierea la realitățile diferitelor sectoare și state membre.

3.13.

CESE ia act, de asemenea, de decizia Comisiei conform căreia CISAF va permite statelor membre să adopte măsuri de sprijinire a costurilor energiei electrice suportate de utilizatorii mari consumatori de energie electrică, în conformitate cu obiectivele Pactului pentru o industrie curată, în sectoarele expuse la prețuri ridicate ale energiei electrice și la concurență internațională. Acesta ar putea fi un semnal important pentru evitarea dezindustrializării și pentru sprijinirea sectoarelor de bază esențiale pentru economia europeană. În plus, sprijinul temporar pentru costurile energiei electrice poate contribui la atingerea obiectivelor de decarbonizare; este însă deosebit de important ca acest sprijin să nu întârzie decarbonizarea și să fie menținute condiții de concurență echitabile. Prin urmare, trebuie instituite garanțiile necesare în ceea ce privește conceperea și alocarea sprijinului public, asigurând accesul corespunzător la acest sprijin al tuturor utilizatorilor mari consumatori de energie eligibili și un impact limitat asupra concurenței. Este important de subliniat că posibilitățile de sprijin public generate de CISAF nu ar trebui să devieze atenția de la reforma structurală pe termen lung, atât de necesară, a piețelor energiei electrice și de la investițiile în rețele și interconexiuni.

3.14.

3.15.

Comisia invită statele membre ca, la implementarea CISAF, să adauge condiții pentru a aborda obiectivele mai ample ale politicii sociale și de mediu și să introducă criterii europene de preferință atunci când utilizează proceduri de ofertare concurențiale sau alte forme de alocare a ajutoarelor. CESE încurajează statele membre să dezvolte aceste obiective împreună cu partenerii sociali și în conformitate cu legislația și tradițiile naționale, evitând să creeze sarcini sau condiții suplimentare prin care utilizarea ajutoarelor de stat să se abată de la obiectivele principale ale CISAF și utilizând experiența dobândită în aplicarea condiționalităților prin intermediul altor instrumente. De asemenea, solicită statelor membre și Comisiei să se asigure că astfel de condiționalități nu evoluează și nu creează sarcini administrative excesive suplimentare care ar putea descuraja întreprinderile să utilizeze instrumentele furnizate de CISAF și să evite o situație de alegere a unei instanțe mai favorabile în favoarea jurisdicțiilor în care astfel de condiții sunt mai favorabile (ceea ce ar putea periclita și mai mult condițiile de concurență echitabile). Este deosebit de important ca astfel de condiționalități să fie legate de obiectivele CISAF și ale Pactului pentru o energie curată și, prin urmare, să ofere stimulente pentru ca industria să investească în perfecționarea, recalificarea și recrutarea lucrătorilor și în crearea de locuri de muncă de calitate. O preferință europeană ar trebui aliniată la conceptul de autonomie strategică deschisă, recunoscând că lanțurile de aprovizionare europene puternice depind, de asemenea, de comerțul cu parteneri de încredere.

3.16.

În mod similar, Comisia „încurajează ferm” statele membre să includă criterii specifice la nivel european atunci când lansează proceduri de ofertare concurențiale pentru a se asigura că licitația oferă „valoare adăugată europeană”. Deși utilizarea unor astfel de criterii ar trebui să urmărească să sprijine dezvoltarea și reziliența lanțurilor valorice europene, trebuie acordată suficientă atenție pentru a se asigura că acestea sunt adaptate la realitățile fiecărui sector, în conformitate cu principiul autonomiei strategice deschise europene.

Bruxelles, 23 octombrie 2025.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Séamus BOLAND

(1) Comunicarea Comisiei – Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (JO C 80, 18.2.2022, p. 1).

(2) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(3) Cadrul temporar de criză și de tranziție.

(4) A se vedea comunicările Comisiei privind PIIEC din 2014 și 2021.

(5) COM(2025) 30 final, 29.1.2025.

(6) COM(2025) 85 final, 26.2.2025.

(7) Disponibil aici.

(8) A se vedea Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată, p. 11.

(9) A se vedea Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat menite să sprijine Pactul pentru o industrie curată, p. 12.

(10) Letta, E., Much more than a market (raportul Letta) .

(11) Draghi, M., The future of European competitiveness (Raportul Draghi) .

(12) A se vedea pagina 16 din Raportul Draghi (partea A): În prezent, politicile industriale – așa cum se observă în SUA și China – cuprind strategii multisectoriale, care combină politicile fiscale pentru a stimula producția internă, politicile comerciale pentru a sancționa comportamentul anticoncurențial în străinătate și politicile economice externe pentru a securiza lanțurile de aprovizionare. În contextul UE, corelarea politicilor în acest mod necesită un grad ridicat de coordonare între politicile naționale și cele ale UE”.

(13) A se vedea punctul 1.3 din Avizul CESE pe tema O politică în domeniul concurenței în centrul competitivității UE, (JO C, C/2025/1182, 21.3.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1182/oj).

(14) A se vedea Informarea privind ajutoarele de stat în domeniul concurenței din 1.2.2025: „ The use of crisis State aid measures in response to the Russian invasion of Ukraine (martie 2022-iunie 2024) ”; și Eisl, A. „ A European State aid framework for the Clean Industrial Deal ”, Policy Paper N°310, Jacques Delors Institute, februarie 2025. Diversele rapoarte arată că cele mai mari trei state membre reprezintă peste 75 % din bugetul total pentru schemele de ajutoare de stat notificate.

(15) A se vedeaa Di Carlo, D., Eisl A. și Zurstrassen, D., „ Together we trade, divided we aid: Mapping the flexibilization of the EU state aid regime across GBER, IPCEIs and Temporary Frameworks ”, Policy Paper N°307, Jacques Delors Institute, noiembrie 2024. A se vedea, de exemplu, Analiza privind ajutoarele de stat (2023-2025), Camera de Comerț a Finlandei, 2025, disponibilă aici.

(16) A se vedea documentul de analiză IPCEI – Not as Equal as Claimed , Confederația întreprinderilor din Suedia.

(17) A se vedea pagina 301 din Raportul Draghi (partea B).

(18) A se vedea punctul 3.3.3 din Avizul CESE pe tema O politică în domeniul concurenței în centrul competitivității UE, (JO C, C/2025/1182, 21.3.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1182/oj).

(19) A se vedea paginile 27 și 39 din Raportul Letta .

(20) A se vedea pagina 16 din Raportul Draghi (partea A): Politicile naționale necoordonate duc adesea la o suprapunere considerabilă, la standarde incompatibile și la incapacitatea de a lua în considerare externalitățile. O externalitate deosebit de dăunătoare în contextul UE este impactul său negativ asupra pieței unice, atunci când cele mai mari țări, cu cea mai mare marjă de manevră bugetară, pot oferi un sprijin mult mai generos decât altele.”

(21) A se vedea pagina 41 din Raportul Letta .