(1)

La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (1), împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat (2), și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată (3), sunt elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficace și mai coerentă a respectării normelor.

(2)

Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: (i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din produsul intern brut (PIB) pe termen mediu și (ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și să abordeze prioritățile comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta rate maxime de creștere a cheltuielilor nete (4), care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii unui stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice țării (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(3)

După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(4)

La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, să aprobe setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

(5)

Cadrul oferă flexibilitate în aplicarea normelor în cazul în care circumstanțe excepționale aflate în afara controlului statelor membre conduc la un impact major asupra finanțelor publice, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2024/1263. În acest caz, la solicitarea unui stat membru și pe baza unei recomandări a Comisiei întemeiate pe analiza acesteia, Consiliul poate adopta, în termen de patru săptămâni de la recomandarea Comisiei, o recomandare care să permită unui stat membru să se abată de la ratele sale maxime de creștere a cheltuielilor nete stabilite de Consiliu, în cazul în care (i) circumstanțe excepționale aflate în afara controlului statului membru în cauză (ii) generează un impact major asupra finanțelor publice ale acestuia și (iii) cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Consiliul trebuie să stabilească un termen limită pentru o astfel de abatere.

(6)

La 17 iulie 2025, Germania a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea planului a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia având în vedere motivele expuse de Germania. Prelungirea a fost convenită deoarece guvernul național anterior a pierdut majoritatea parlamentară, iar la 23 februarie 2025 au fost convocate alegeri parlamentare, urmate de mai multe săptămâni de negocieri pentru formarea unei coaliții de guvernare, care au condus la un acord de coaliție la 9 aprilie 2025 și la formarea unui nou guvern la 6 mai 2025.

(7)

Pentru a stabili cadrul dialogului care are drept rezultat prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, la 17 iunie 2025, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a transmis Germaniei orientările sale prealabile care conțin traiectoria de referință (5). Comisia a publicat traiectoria de referință la 24 iulie 2025 (6). Traiectoria de referință este bazată pe riscuri și va asigura faptul că, până la sfârșitul perioadei de ajustare bugetară și în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare, datoria publică se va afla pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau va rămâne la niveluri prudente pe termen mediu, iar deficitul public va fi adus sub 3 % din PIB în perioada de ajustare și va fi menținut sub această valoare de referință pe termen mediu. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. În conformitate cu articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria de referință este, de asemenea, în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului.

Pe baza ipotezelor Comisiei și presupunând o perioadă de ajustare de șapte ani, traiectoria de referință furnizată Germaniei stabilește că cheltuielile nete nu ar trebui să crească cu mai mult decât valorile prevăzute în tabelul 1. Aceasta corespunde unei creșteri anuale medii a cheltuielilor nete de 1,8 % în perioada de ajustare de șapte ani (2025-2031) și de 1,7 % în perioada de cinci ani vizată de plan (2025-2029). Orizontul planului este de cinci ani (2025-2029) în loc de cei patru ani obișnuiți, deoarece, având în vedere că alegerile federale au avut loc în mod excepțional în februarie 2025, actualul guvern federal va fi responsabil de pregătirea a cinci legi bugetare în loc de patru.

Tabelul 1: Traiectoria de referință transmisă de Comisie Germaniei la 17 iunie 2025

(8)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Germania și Comisia au purtat un dialog tehnic în iunie și iulie 2025. Dialogul s-a axat pe ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete avute în vedere de Germania și pe ipotezele care stau la baza acestora, precum și pe setul preconizat de angajamente în materie de reforme și investiții care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare, inclusiv reforme favorabile investițiilor și măsuri care vizează simplificarea, eficiența și îmbunătățirea ofertei de forță de muncă. În cadrul dialogului, Germania și Comisia au abordat, de asemenea, realizarea preconizată a reformelor și a investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii, și anume tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

(9)

În iulie 2025, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, potrivit informațiilor furnizate în planul său, Germania s-a angajat într-un proces de consultare cu partenerii sociali și cu autoritățile regionale.

(10)

Consiliul de stabilitate, un organism comun al federației germane și al landurilor, a emis un aviz (7) privind previziunile macroeconomice și ipotezele macroeconomice care stau la baza ratelor maxime multianuale de creștere a cheltuielilor nete. Per ansamblu, s-a considerat că traiectoria cheltuielilor din planul pe termen mediu este conformă cu normele UE și sprijină creșterea economică. Consiliul de stabilitate a precizat că o evaluare fiabilă poate fi efectuată numai după revizuirea proiecției la nivel național în octombrie 2025 și a subliniat importanța punerii în aplicare a unor măsuri de stimulare a creșterii, a disciplinei în materie de cheltuieli și a reformelor structurale pentru atingerea obiectivelor.

(11)

Planul a fost prezentat parlamentului la 20 și 21 iulie 2025, prin intermediul comisiilor parlamentare competente.

(12)

La 15 octombrie 2024, Germania și-a prezentat proiectul de plan bugetar pentru anul 2025. Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest proiect de plan bugetar la 26 noiembrie 2024 (8). Având în vedere evoluțiile politice din Germania, proiectul de buget pentru 2025, pe baza căruia Comisia și-a adoptat avizul, nu a fost votat sau aprobat de parlamentul național și nu a intrat în vigoare. În urma alegerilor federale, guvernul federal a pregătit un proiect de buget revizuit pentru 2025, care urma să fie adoptat de parlamentul național la sfârșitul lunii septembrie 2025. În plus, guvernul federal a adoptat proiectul de lege a bugetului pentru 2026 la 30 iulie 2025, după prezentarea planului. Se preconizează că acesta va fi adoptat de parlamentul național la începutul lunii decembrie 2025. Germania ar urma să își prezinte proiectul de plan bugetar pentru 2026 până la 15 octombrie 2025.

(13)

La 24 aprilie 2025, Germania a solicitat activarea clauzei derogatorii naționale pentru a putea face față cheltuielilor mai mari pentru apărare, în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1263 și ca urmare a Comunicării Comisiei [C(2025) 2000 final] din 19 martie 2025. Prin urmare, această cerere a fost prezentată înainte de prezentarea planului bugetar-structural pe termen mediu. Cererea de activare a clauzei derogatorii naționale a fost evaluată de Comisie în același timp cu evaluarea planului bugetar-structural pe termen mediu. Prin urmare, evaluarea planului ține seama de activarea clauzei derogatorii naționale, în special în ceea ce privește impactul dispozitivului de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și al dispozitivului de siguranță privind reziliența deficitului.

(14)

Dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului [articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263] au fost instituite pentru a garanta că statele membre realizează o ajustare bugetară minimă și pot impune cerințe mai stricte decât cele prevăzute de abordarea bazată pe sustenabilitate. Aceste dispozitive nu sunt luate în considerare în perioada de activare a clauzei derogatorii naționale. Această abordare asigură faptul că condiția de sustenabilitate a clauzei derogatorii naționale se aplică în mod egal tuturor statelor membre.

(15)

La 8 iulie 2025, Consiliul a adresat Germaniei o serie de recomandări specifice în contextul semestrului european (9).

(16)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:

(17)

Activitatea economică din Germania a scăzut cu 0,5 % în 2024, ca urmare a scăderii exporturilor și a investițiilor (10). Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, publicate în mai 2025, se preconizează că economia va stagna în 2025, întrucât redresarea consumului privat și a investițiilor este compensată în mare măsură de impactul negativ al exporturilor nete. În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 1,1 %, susținut de redresarea exporturilor și de creșterea continuă a consumului privat și a investițiilor. În perioada analizată în previziuni (2025-2026), se preconizează că creșterea PIB-ului potențial în Germania va scădea ușor, de la 0,5 % în 2024 la 0,3 % în 2025 și 2026, în principal din cauza declinului populației în vârstă de muncă, a reducerii continue a numărului de ore lucrate per angajat și a creșterii scăzute a productivității totale a factorilor. Rata șomajului a fost de 3,4 % în 2024 și, potrivit estimărilor Comisiei, va atinge 3,6 % în 2025 și 3,3 % în 2026. Se preconizează că inflația (astfel cum este definită de deflatorul PIB) va scădea de la 3,1 % în 2024 la 2,4 % în 2025 și la 2,2 % în 2026. Intențiile de politică ale guvernului de a stimula cheltuielile pentru infrastructură și apărare nu au fost încă suficient de detaliate pentru a fi incluse în previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 până la data-limită a acestora. Datele publicate și evoluțiile politicilor de la publicarea previziunilor din primăvară sugerează că creșterea economică în 2025 și 2026, precum și deflatorul PIB pentru 2025 ar putea fi mai mari decât se preconizase în primăvară.

(18)

În ceea ce privește evoluțiile bugetare, deficitul public al Germaniei a fost de 2,8 % din PIB în 2024 (11). Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că acesta va rămâne, în linii mari, stabil, la 2,7 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, va crește la 2,9 % în 2026. La sfârșitul anului 2024, datoria publică s-a situat la nivelul de 62,5 % din PIB. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se estimează că aceasta va crește la 63,8 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 64,7 % la sfârșitul anului 2026. Aceste previziuni nu iau în considerare anunțurile de politică mai recente menționate în planul pe termen mediu, deoarece acesta a fost prezentat după data-limită a previziunilor din primăvară. La 24 iunie și la 30 iulie 2025, guvernul federal german a adoptat bugetele federale pentru 2025 și 2026. Bugetele indică o creștere a cheltuielilor și a deficitului în 2025 și 2026 în comparație cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2025.

(19)

Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Germaniei cuprinde perioada 2025-2029 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de șapte ani (2025-2031).

(20)

Planul conține informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263, cu excepția informațiilor detaliate privind traiectoria de referință a Comisiei, prevăzute la articolul 13 litera (b), și a informațiilor privind datoriile implicite și contingente, prevăzute la articolul 13 litera (g) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(21)

Planul prevede angajamentul de a respecta ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete indicate în tabelul 2, ținând seama de activarea clauzei derogatorii naționale, adică fără cerințele care decurg din dispozitivele de siguranță (a se vedea partea de jos a tabelului 2), care corespund unei creșteri maxime medii a cheltuielilor nete de 2,9 % în perioada 2025-2029. Creșterea medie a cheltuielilor nete raportată în plan pentru perioada de ajustare (2025-2031) este mai mare decât traiectoria de referință transmisă de Comisie la 17 iunie 2025. Evaluarea Comisiei s-a bazat pe ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete fără cerințele care decurg din dispozitivele de siguranță. În plus, Germania se angajează să întreprindă un set de reforme și de investiții în vederea prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani (2025-2031), perioadă în cursul căreia este planificată o creștere maximă medie a cheltuielilor nete de 2,8 %.

Tabelul 2: Creșterea maximă a cheltuielilor nete în planul Germaniei

cu și fără dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului

(rate de creștere anuale și cumulate, în %, în termeni nominali)

(22)

Dacă se materializează ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan (a se vedea tabelul 2, partea de jos) și ipotezele subiacente, datoria publică ar crește treptat, conform planului, de la 62,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024 la 64,4 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031), conform tabelului 3. După perioada de ajustare, adică pe termen mediu, se preconizează că datoria publică va scădea, ajungând la 56,5 % din PIB în 2041.

Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetar în planul Germaniei

Potrivit planului, ponderea datoriei publice în PIB ar urma să fie plasată pe o traiectorie descendentă până la sfârșitul perioadei de ajustare (2031). Acest lucru este plauzibil deoarece, pe baza ipotezelor planului, se preconizează că datoria va scădea în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare potrivit tuturor testelor de rezistență deterministe din cadrul analizei sustenabilității datoriei efectuate de Comisie, iar proiecțiile stocastice indică faptul că datoria ar scădea cu o probabilitate suficient de mare.

Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete prezentate în plan sunt în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(23)

Pe baza ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să scadă de la 2,7 % din PIB în 2024 la 1,8 % din PIB în 2029 și la 1,1 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031). Astfel, conform planului, soldul bugetului public nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031), deși se preconizează că va depăși această valoare în primii ani ai planului.

În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2041), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete prezentate în plan sunt în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(24)

Profilul temporal al ajustării bugetare, măsurat ca variație anuală a soldului primar structural, este concentrat către sfârșitul perioadei, și anume 2027-2031 în loc de 2025-2026, comparativ cu traiectoria liniară menționată ca regulă la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Planul prevede politici expansioniste în perioada 2025-2026, determinate de creșterea cheltuielilor (a se vedea considerentul 27), și o consolidare semnificativă în perioada 2027-2029. Orientarea bugetară expansionistă inițială din primii ani ai planului este menită să sprijine activitatea economică și investițiile după doi ani de creștere negativă a PIB-ului real. În ansamblu, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pe perioada de cinci ani a planului sunt în concordanță cu clauza de siguranță privind interzicerea concentrării la sfârșitul perioadei prevăzută la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, întrucât efortul de ajustare bugetară pe perioada planului (2025-2029) este proporțional cu efortul total pe întreaga perioadă de ajustare (2025-2031).

Tabelul 4: Evoluția soldului primar structural în planul Germaniei

(25)

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, ajustarea bugetară trebuie să continue, dacă este necesar, până când statul membru în cauză atinge un nivel al deficitului care asigură o marjă de reziliență comună în termeni structurali de 1,5 % din PIB în raport cu valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB (dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului). În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2024/1263, ponderea preconizată a datoriei trebuie să scadă cu o valoare medie anuală minimă de 0,5 puncte procentuale, atât timp cât ponderea datoriei în PIB rămâne între 60 % și 90 % (dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei).

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de activare a clauzei derogatorii naționale și pe durata acestei activări, flexibilitatea permisă ar trebui calculată fără impactul acestor două dispozitive de siguranță pentru a asigura egalitatea de tratament între statele membre. Prin urmare, în această situație specifică, evaluarea planului bugetar-structural pe termen mediu și evaluarea cererii de activare a clauzei derogatorii naționale ar trebui să se facă într-un mod integrat. Mai exact, având în vedere activarea clauzei derogatorii naționale, nu este necesar să se verifice dacă planul pe termen mediu al Germaniei este în concordanță cu dispozitivele de siguranță pentru perioada 2025-2028 acoperită de clauza derogatorie națională. Pentru restul perioadei de ajustare (2029-2031), întrucât clauza derogatorie națională nu se va mai aplica, este necesar să se verifice dacă planul bugetar-structural pe termen mediu al Germaniei respectă dispozitivele de siguranță.

Cerința prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263 referitor la dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, care urmărește să asigure o marjă comună în raport cu valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB, se aplică Germaniei din 2029. În anii 2029, 2030 și 2031, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, ajustarea anuală a soldului primar structural preconizată în planul pe termen mediu nu ar trebui să fie mai mică de 0,25 % din PIB dacă se estimează că deficitul structural rămâne peste 1,5 % din PIB în anul precedent, pentru a se atinge o marjă de reziliență comună în termeni structurali de 1,5 % din PIB. Ajustarea bugetară care rezultă din angajamentele de politică și din ipotezele planului depășește 0,25 % din PIB în 2029, 2030 și 2031. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete prezentate în plan sunt în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului pentru perioada 2029-2031.

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2024/1263, întrucât, potrivit planului, datoria publică va fi de peste 60 % din PIB (dar sub 90 % din PIB) în perioada de ajustare, ponderea datoriei trebuie să se reducă în medie cu cel puțin 0,5 puncte procentuale pe an până când va scădea sub 60 % din PIB. Scăderea medie se calculează pe parcursul perioadei 2029-2031 și se ridică la 0,8 puncte procentuale. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete prezentate în plan sunt în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei pentru perioada 2029-2031.

(26)

Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei care stau la baza traiectoriei de referință transmise Germaniei la 17 iunie 2025 (a se vedea tabelul 5). În mod concret, planul utilizează ipoteze diferite pentru poziția inițială din 2024, pentru creșterea potențială, pentru PIB-ul real și pentru deflatorul PIB, luând în considerare date mai recente. Este necesară o evaluare atentă a acestor diferențe, cu atât mai mult cu cât creșterea maximă medie a cheltuielilor nete prevăzută în plan este mai mare decât în traiectoria de referință. Diferențele dintre ipoteze cu cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate în considerare separat.

Planul utilizează o creștere uniformizată a producției potențiale în perioada 2024-2041, care duce la o producție potențială medie mai mare în perioada de ajustare în plan în comparație cu ipotezele Comisiei și, prin urmare, contribuie la o creștere medie mai mare a cheltuielilor nete. Posibilitatea de a utiliza serii de timp mai stabile pentru creșterea potențială este prevăzută la articolul 36 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2024/1263, cu condiția ca creșterea cumulată pe parcursul perioadei analizate în previziuni (și anume până în 2041) să fie, în linii mari, în concordanță cu ipotezele Comisiei și ca utilizarea lor să fie justificată în mod corespunzător de argumente economice, ceea se întâmplă în cadrul planului. În plan, aplicarea uniformizării creșterii potențiale este justificată de o mai mare incertitudine în privința estimării ca urmare a șocurilor macroeconomice externe recente. În consecință, se consideră că această ipoteză este justificată în mod corespunzător. Planul precizează că pachetul de măsuri de stimulare fiscală al Germaniei (în principal datorită noului său Fond special pentru infrastructură și neutralitatea climatică) va avea ca efect probabil stimularea mai puternică a activității economice în anii următori prin investițiile publice și private suplimentare preconizate.

Tabelul 5: Principalele ipoteze din planul Germaniei

Planul prevede valori ale deflatorului PIB oarecum mai mari pentru 2025 și 2026 în comparație cu ipotezele Comisiei. Deflatorii mai mari contribuie la o creștere medie mai mare a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare prevăzute în plan. Diferența de 0,3 puncte procentuale dintre deflatorul PIB pentru 2025 din ipotezele Comisiei și cel din plan este justificată de date mai recente pentru primul trimestru al anului 2025, care nu au fost incluse în ipotezele Comisiei (12). Diferența de 0,4 puncte procentuale dintre deflatorii PIB pentru 2026 poate fi justificată de efectele tensiunilor comerciale mondiale asupra prețurilor și de creșterea semnificativă preconizată a cheltuielilor publice. Luate împreună, aceste argumente justifică în mod corespunzător această abatere a deflatorilor față de cifrele Comisiei.

Deficitul total actualizat din 2024 inclus în plan nu are un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei. Acest lucru implică faptul că diferența dintre ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete din plan și din traiectoria de referință se explică prin diferențe între ipoteze care pot fi acceptate în ansamblu, în conformitate cu articolul 13 litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului mai mare decât cea din traiectoria de referință.

Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale respectării ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete.

(27)

Potrivit strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele privind cheltuielile nete vor fi îndeplinite prin urmărirea unei strategii orientate spre creștere și bazate pe investiții publice, reforme structurale și consolidare treptată. Planul prezintă o traiectorie cu ajustare amânată, cu o orientare de politică expansionistă în 2025 și 2026. Expansiunea se datorează în mare măsură cheltuielilor mai ridicate orientate spre investiții (a se vedea tabelul 6), menite să răspundă creșterii economice lente și investițiilor insuficiente și care sunt finanțate într-o măsură semnificativă de un Fond special nou creat pentru infrastructură și neutralitatea climatică. Fondul special garantează cheltuielile orientate spre investiții prin autorizarea cheltuielilor în cadrul Fondului special numai atunci când cheltuielile pentru investiții din bugetul federal de bază depășesc 10 % din totalul cheltuielilor sale (excluzând tranzacțiile financiare și anumite elemente legate de apărare). Expansiunea fiscală este urmată de eforturi semnificative de consolidare în 2027, 2028 și 2029. Strategia de consolidare se bazează pe venituri mai mari obținute prin măsuri de stimulare a creșterii, cum ar fi reducerea costurilor birocratice cu 25 % prin digitalizare și simplificare juridică, eliminarea deficitelor de finanțare în domeniul capitalului de extindere și de inovare și creșterea ofertei de forță de muncă calificată prin stimulente pentru creșterea participării pe piața forței de muncă și îmbunătățirea proceselor de imigrație. În ceea ce privește cheltuielile, planul pe termen mediu raportează intenția guvernului de a efectua periodic o revizuire și o raționalizare a tuturor subvențiilor și programelor de finanțare, de a consolida prestațiile sociale și de a reduce personalul din ministere și din administrația parlamentului național cu cel puțin 8 % până în 2029. Specificarea acestor intenții și a măsurilor de politică ce urmează a fi adoptate trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale.

(28)

În plan, Germania se angajează să realizeze un set de reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea potențială și sustenabilitatea bugetară, care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare bugetară de la patru la șapte ani.

Setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare este alcătuit din două angajamente din Planul de redresare și reziliență (PRR) al Germaniei și 15 noi reforme și investiții. Acesta include următoarele măsuri (a se vedea, de asemenea, anexa II):

(29)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, fiecare reformă și fiecare investiție care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare este suficient de detaliată, este concentrată la începutul perioadei, are scadențe clare și este verificabilă.

(30)

Angajamentele din PRR care stau la baza prelungirii conțin reforme și investiții semnificative menite să îmbunătățească sustenabilitatea finanțelor publice și să consolideze potențialul de creștere al economiei. În plus, Germania se angajează să continue efortul de reformă în perioada acoperită de planul bugetar-structural pe termen mediu și să mențină nivelurile investițiilor finanțate la nivel național realizate în perioada acoperită de PRR (a se vedea tabelul 6 de mai jos). Angajamentele vor fi monitorizate pe tot parcursul punerii în aplicare a planului. În consecință, angajamentele din cadrul PRR pot fi luate în considerare pentru prelungirea perioadei de ajustare, astfel cum se prevede la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(31)

Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei Germaniei într-un mod durabil, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Planul estimează că în 2029 pachetul va avea un impact economic pozitiv de aproximativ 1,0 % din PIB-ul din 2029. Această estimare a fost realizată utilizând modelele dinamice stocastice de echilibru general ale Comisiei (QUEST III). Majoritatea efectelor asupra creșterii decurg din trei măsuri:

În ansamblu, se preconizează că planul va îmbunătăți potențialul de creștere și de reziliență al economiei prin remedierea deficiențelor identificate anterior, cum ar fi lipsa investițiilor și scăderea ofertei de forță de muncă.

(32)

Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va sprijini sustenabilitatea finanțelor publice, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Guvernul anticipează un efect bugetar al setului de reforme și investiții de 0,2 % din PIB-ul nominal pe an, care se cumulează până la 1,0 % din PIB-ul nominal din 2024 în perioada 2025-2029. Acest lucru se realizează în principal prin efecte indirecte (0,9 %), reflectând accentul pus pe reformele de stimulare a creșterii. Extinderea taxei pe tutun va spori veniturile fiscale. În plus, analizele cheltuielilor și o analiză a subvențiilor vor contribui la îmbunătățirea calității finanțelor publice.

(33)

Setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii răspunde priorităților comune ale UE, așa cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Se preconizează că majoritatea măsurilor vor contribui la reziliența socială și economică, în conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale. În plus, legile privind accelerarea investițiilor în energia geotermală și hidrogen contribuie la o tranziție verde și digitală echitabilă, precum și la asigurarea securității energetice, împreună cu legea privind energia eoliană offshore. Simplificarea legislației privind achizițiile publice și utilizarea tehnologiilor digitale în procesele de achiziții publice pentru forțele armate vizează consolidarea capabilităților de apărare.

(34)

Setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii dă curs recomandărilor specifice relevante (15) emise în cadrul semestrului european, așa cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În mod concret, setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii dă curs recomandărilor specifice referitoare la:

(35)

Planul asigură menținerea nivelului global planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național realizate în medie în perioada acoperită de PRR, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 6: Investiții publice finanțate la nivel național incluse în plan (% din PIB)

(36)

În fine, setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii poate fi considerat ca fiind corelat cu angajamentele din PRR și acordul de parteneriat convenit în temeiul cadrului financiar multianual, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(37)

În concluzie, se consideră că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare îndeplinește, în ansamblu, criteriile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2024/1263. Prin urmare, perioada de ajustare poate fi prelungită de la patru la șapte ani, astfel cum se prevede în plan.

(38)

Pe lângă setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, planul descrie intențiile de politică privind alte reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice adresate țării, și să abordeze prioritățile comune ale Uniunii. Planul include 35 de reforme și investiții, dintre care patru sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență. Reformele și investițiile prevăzute în plan se bazează parțial pe un document de strategie guvernamentală existent („Responsabilitatea pentru Germania, acord de coaliție între CDU, CSU și SPD, a 21-a legislatură”) (16).

(39)

În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul prevede măsuri de formare, de exemplu, în ceea ce privește digitalizarea formării și pentru a încuraja participarea digitală a cursanților. În plus, planul include reforme și investiții care vizează extinderea rețelelor digitale prin stabilirea unui interes public major pentru extinderea rețelelor și prin simplificarea planificării și a aprobării. Totodată, planul urmărește îmbunătățirea accesului la justiție prin introducerea unor proceduri online în justiția civilă, precum și simplificarea procedurilor notariale prin introducerea unei proceduri de autentificare digitală pentru actele notariale și alte acte. Planul include, de asemenea, adoptarea unor standarde digitale comune pentru administrația publică pentru a asigura accesul uniform și fără bariere la serviciile administrative (incluse în PPR), precum și a unei legi de modernizare și digitalizare a luptei împotriva muncii nedeclarate.

Planul descrie totodată o serie de măsuri pentru a încuraja construirea de centrale electrice dispecerizabile, dezvoltarea, conversia și construirea de noi rețele de termoficare neutre din punct de vedere climatic (incluse în PRR), precum și extinderea specifică a rețelelor de energie electrică. În plus, planul conține un pachet de măsuri care vizează reducerea componentelor fiscale ale prețurilor energiei electrice pentru consumatorii comerciali și asigurarea unei participări mai mari a statului la costurile de rețea pentru a contribui la competitivitate și electrificare, îmbunătățirea mediului de reglementare pentru CCS/CCU și continuarea finanțării pentru încălzire și renovare pentru clădiri eficiente (incluse în PRR), precum și o creștere a finanțării federale pentru rețele de termoficare eficiente și neutre din punct de vedere climatic. Planul prevede reabilitarea rețelei feroviare prin modernizarea coridoarelor de înaltă performanță. Pentru a consolida guvernanța și planificarea investițiilor pe termen lung în transportul feroviar, planul introduce „Infraplan” ca instrument de finanțare obligatoriu care acordă prioritate proiectelor viitoare. Electromobilitatea va fi promovată prin stimulente fiscale, scutiri de taxe auto, sprijin specific pentru gospodăriile cu venituri mici și investiții în infrastructura de încărcare și în mobilitatea cu emisii zero pentru mărfuri (incluse în PRR). În fine, planul sprijină inovarea și progresul tehnologic prin acordarea de prioritate finanțării cercetării în cadrul agendei privind înalta tehnologie, cu accent pe tehnologii-cheie precum IA, biotehnologiile și tehnologiile climatice, precum și prin promovarea unor legături mai puternice între cercetare și industrie. Aceste măsuri și alte măsuri prevăzute în plan sunt menite să contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate țării în 2025 privind competențele, educația și formarea profesională, învățarea în rândul adulților, administrația publică, infrastructura digitală, digitalizarea administrației publice și a serviciilor publice, eficiența energetică, transporturile, energia din surse regenerabile, infrastructura și rețelele energetice și cercetarea și inovarea.

(40)

În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul include reforme și investiții menite să îmbunătățească stimulentele pentru ocuparea forței de muncă și să accelereze integrarea pe piața forței de muncă prin restructurarea sprijinului de bază pentru venit (Grundsicherung) pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. O comisie privind reforma statului social urmează să prezinte recomandări pentru modernizarea și reducerea birocrației din sistemul de protecție socială și din administrația acestuia. Pentru a spori stimulentele pentru extinderea activităților remunerate, planul prevede introducerea unor scutiri fiscale pentru sporurile pentru ore suplimentare. În plus, planul prevede, de asemenea, măsuri în favoarea echității prin educație, cum ar fi acordarea de sprijin specific școlilor cu o proporție ridicată de elevi defavorizați din punct de vedere social, sprijin suplimentar pentru educația și îngrijirea timpurie (ECEC) în zonele defavorizate și pentru cele care se axează pe promovarea dezvoltării lingvistice a copiilor, precum și pentru îmbunătățirea infrastructurii pentru toate serviciile de ECEC. În plus, planul prevede un pachet de măsuri de perfecționare și recalificare, de exemplu, pentru a îmbunătăți formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, privind digitalizarea formării și sprijinul pentru formarea în cadrul întreprinderilor. Pentru a îmbunătăți oportunitățile educaționale, planul extinde programul de investiții pentru școlile cu program prelungit. În plus, procedurile legate de infrastructură vor fi accelerate printr-o legislație procedurală armonizată. Ca măsură suplimentară pentru reducerea birocrației, vor fi introduse analize în vederea îmbunătățirii proceselor pentru a identifica și a remedia cele mai mari obstacole din cadrul procedurilor administrative. Prestațiile sociale trebuie să fie mai bine aliniate și digitalizate pentru a simplifica accesul și a reduce birocrația. Planul vizează reducerea costurilor energiei electrice prin scutiri fiscale și cofinanțarea federală a taxelor de rețea, pentru sprijinirea electrificării. Economiile private pe termen lung vor fi sprijinite prin introducerea unei pensii timpurii pentru copii. Planul prevede includerea lucrătorilor care încep să desfășoare o activitate independentă în sistemul legal de pensii, care vizează consolidarea asigurărilor sociale de bătrânețe. Acesta vizează, de asemenea, creșterea ofertei de forță de muncă prin oferirea de stimulente fiscale pentru încadrarea în muncă după vârsta de pensionare. Accesul la îngrijire va fi îmbunătățit prin intermediul unui sistem de asistență medicală primară, al unei reforme a serviciilor de urgență și de salvare și al restructurării spitalelor, în timp ce o reformă a îngrijirii pe termen lung urmărește să asigure sustenabilitatea și să reducă sarcinile asupra contribuitorilor. Rețeaua feroviară urmează să fie modernizată prin reabilitarea țintită a coridoarelor. Investițiile întreprinderilor vor fi stimulate prin reintroducerea amortizării accelerate și prin reducerea cotelor impozitului pe profit. Accesul la finanțare va fi extins prin îmbunătățirea finanțării pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderile nou-înființate.

În fine, planul sprijină inovarea prin acordarea de prioritate cercetării în domeniul unor tehnologii-cheie precum IA, biotehnologiile și tehnologiile climatice. Aceste măsuri și alte măsuri prevăzute în plan au scopul de a contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate țării în 2025 privind politica fiscală, mediul de afaceri, sistemul de pensii și îmbătrânirea activă, administrația publică, funcționarea pieței forței de muncă, competențele, educația și formarea profesională și învățarea în rândul adulților, educația, infrastructura și rețelele energetice, cercetarea și inovarea și transporturile. Măsurile din plan sunt, de asemenea, menite să contribuie la îmbunătățirea accesibilității locuințelor, vizând creșterea ofertei de locuințe.

(41)

În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include reforme și investiții menite să îmbunătățească reziliența și flexibilitatea sistemului energetic. Planul descrie o serie de măsuri pentru a încuraja construirea de centrale electrice dispecerizabile, precum și dezvoltarea, conversia și construirea de noi rețele de termoficare neutre din punct de vedere climatic (incluse în PRR). Planul include, de asemenea, măsuri pentru implementarea specifică și favorabilă sistemului a rețelelor și a stocării, menite să alinieze extinderea rețelei la cererea de energie electrică și la producția din surse regenerabile. Aceste măsuri și alte măsuri prevăzute în plan sunt menite să contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate țării în 2025 privind energia din surse regenerabile, rețelele și infrastructura energetică, eficiența energetică și transporturile.

(42)

În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare (a se vedea considerentul 32).

(43)

În plus, planul include alte măsuri de politică care depășesc prioritățile comune ale UE, inclusiv un pact între guvernul federal și landuri pentru a accelera procedurile de planificare și de autorizare, extinderea normelor pentru a limita sarcina generală de reglementare și consolidarea Consiliului național de control normativ, cu scopul de a îmbunătăți supravegherea impactului reglementărilor.

(44)

Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu PRR al Germaniei. Planul include măsuri din PRR, cum ar fi dezvoltarea, conversia și construirea de noi rețele de termoficare neutre din punct de vedere climatic și continuarea finanțării pentru încălzire și renovare pentru clădiri eficiente. În plus, planul include promovarea electromobilității prin stimulente fiscale, scutiri de taxe auto, sprijin specific pentru gospodăriile cu venituri mici și investiții în infrastructura de încărcare și în mobilitatea cu emisii zero pentru mărfuri. În fine, planul conține adoptarea unor standarde digitale comune pentru administrația publică, pentru a asigura accesul uniform și fără bariere la serviciile administrative.

(45)

Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Germaniei legate de prioritățile comune ale UE. Pentru a sprijini o tranziție verde și digitală echitabilă, planul prevede că sunt necesare investiții substanțiale în energia din surse regenerabile, rețelele electrice, eficiența energetică, infrastructura pentru hidrogen, tehnologiile cu zero emisii nete și modernizarea digitală a serviciilor publice. Pentru a spori reziliența socială și economică, sunt necesare investiții pentru a reduce dependențele strategice, a stimula cercetarea și inovarea și a consolida competitivitatea, în special prin sprijinirea tehnologiilor-cheie, cum ar fi microelectronica, IA, tehnologiile cuantice și biotehnologiile. Pentru a asigura securitatea energetică, autoritățile germane consideră că sunt necesare investiții în ceea ce privește infrastructura de import de gaz natural lichefiat (GNL) și centralele electrice pe gaz flexibile și cu emisii scăzute, menite să sprijine tranziția și să reducă dependența de furnizori unici. Pentru a consolida capabilitățile de apărare, planul prevede investiții semnificative pentru eliminarea lacunelor în materie de echipamente, consolidarea gradului de pregătire al Bundeswehr și îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul NATO, sprijinite de fondul special al Bundeswehr și creșterea susținută a cheltuielilor pentru apărare.

(46)

Șefii de stat sau de guvern, reuniți la Versailles în perioada 10-11 martie 2022, s-au angajat să consolideze capabilitățile europene de apărare în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste obiective au fost reiterate în Busola strategică pentru securitate și apărare. În Concluziile sale privind apărarea europeană din 6 martie 2025, Consiliul European a salutat intenția Comisiei de a recomanda activarea, într-o manieră coordonată, a clauzei derogatorii naționale în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, ca măsură imediată.

(47)

În comunicarea sa din 19 martie 2025 (17), Comisia a invitat toate statele membre să utilizeze în mod coordonat flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională, în vederea maximizării impactului acesteia asupra capabilităților de apărare ale UE. Această flexibilitate vizează facilitarea tranziției către niveluri ale cheltuielilor pentru apărare care să fie în mod permanent mai ridicate. În comunicarea menționată se afirmă că activarea clauzei derogatorii naționale ar permite statelor membre să se abată de la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete, astfel cum au fost stabilite de Consiliu atunci când a aprobat planurile bugetar-structurale pe termen mediu sau când a stabilit traiectoriile corective în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive, cu condiția ca această abatere să fie justificată de o creștere a cheltuielilor pentru apărare în raport cu anul de referință și ca această creștere suplimentară anuală până la sfârșitul anului 2028 să nu depășească 1,5 % din PIB. Creșterile care depășesc limita respectivă ar urma să facă obiectul unor evaluări normale ale conformității. Un astfel de plafon este necesar pentru a se asigura faptul că nu este pusă în pericol sustenabilitatea finanțelor publice și, totodată, că toate statele membre au posibilitatea de a beneficia de flexibilitate atunci când trec la un nivel mai ridicat al cheltuielilor pentru apărare. Sumele exacte vor fi stabilite când vor fi disponibile datele privind rezultatul bugetar, pentru a se asigura faptul că flexibilitatea suplimentară este utilizată doar în scopul pentru care a fost acordată.

(48)

La 24 aprilie 2025, Germania a transmis Consiliului și Comisiei o cerere de activare a clauzei derogatorii naționale, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(49)

În cererea sa, Germania arată că, în contextul tensiunilor geopolitice sporite, continuarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințarea pe care acesta o reprezintă pentru securitatea europeană constituie o provocare existențială pentru Uniune, care impune o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. Această situație constituie o circumstanță excepțională, aflată în afara controlului statelor membre, la nivel individual.

(50)

Cheltuielile publice totale pentru apărare [Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG) - diviziunea 02)] în Germania s-au ridicat la 1,0 % din PIB în 2021, la 1,0 % în 2022 și la 1,1 % din PIB în 2023 (tabelul 7). Pe baza informațiilor furnizate în planul pe termen mediu, Germania cheltuiește 1,2 % și 1,5 % din PIB pentru apărare în 2024 și, respectiv, în 2025. În plus, Germania intenționează să își majoreze substanțial cheltuielile pentru apărare în vederea atingerii obiectivului NATO și să mențină creșterea cheltuielilor pentru apărare pe tot parcursul actualei legislaturi. Prin urmare, creșterea cheltuielilor pentru apărare are un impact major asupra finanțelor publice ale Germaniei.

Tabelul 7: Cheltuielile totale pentru apărare în Germania

(51)

Germania estimează că majorarea cheltuielilor totale pentru apărare, ca pondere în PIB în perioada 2021-2025, va fi de aproximativ 0,5 puncte procentuale și va genera, astfel, o deteriorare a soldului bugetar și o creștere a datoriei publice.

(52)

În contextul în care toate celelalte variabile rămân neschimbate, o majorare a cheltuielilor în perioada acoperită de clauza derogatorie națională va conduce la o creștere a datoriei publice și la o adâncire a deficitului bugetar până la finele perioadei respective. Previziunile orientative realizate de Comisie, care presupun o absorbție liniară a întregii creșteri a cheltuielilor publice permise de clauza derogatorie națională până în 2028, indică faptul că ponderea deficitului public în PIB și ponderea datoriei publice în PIB în 2028 ar fi cu 2,5 puncte procentuale și, respectiv, cu 4,8 puncte procentuale mai ridicate decât în scenariul în care cheltuielile nete ar evolua conform orientărilor anterioare ale Comisiei. Acest lucru ar necesita, probabil, o ajustare bugetară suplimentară după perioada de activare a clauzei derogatorii naționale, pentru a se asigura respectarea cerințelor cadrului bugetar (18), inclusiv pentru a garanta faptul că ponderea datoriei este plasată sau menținută pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau că este menținută la niveluri prudente sub 60 % din PIB și că deficitul este adus și menținut sub 3 % din PIB pe termen mediu. Germania recunoaște că, pe viitor, majorarea structurală a cheltuielilor pentru apărare ar putea necesita politici menite să asigure sustenabilitatea finanțelor publice și respectarea regulilor politicii fiscal-bugetare pe termen mediu. Creșterea limitată preconizată a nivelurilor deficitului și datoriei cauzată de clauza derogatorie națională, împreună cu angajamentul Germaniei de a pune în aplicare ajustarea necesară pentru a îndeplini toate cerințele cadrului bugetar în următoarea rundă de planuri, asigură menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(53)

Datele privind cheltuielile publice pentru apărare sunt compilate și publicate de autoritățile statistice naționale și de Eurostat, în conformitate cu clasificarea internațională COFOG, în cadrul Sistemului european de conturi naționale (SEC 2010). Aceste date sunt adecvate pentru a evalua impactul cheltuielilor publice în domeniul apărării asupra deficitului public, a datoriei publice, a cheltuielilor nete și a altor concepte conexe. Eurostat, în strânsă cooperare cu autoritățile statistice naționale, va stabili un proces de colectare a datelor. Punctul de plecare ar trebui să fie categoriile de cheltuieli pentru apărare din cadrul COFOG, având în vedere totodată definiția NATO și menținând posibilitatea de a remedia eventualele anomalii care pot fi atribuite diferențelor dintre sistemele respective de raportare anuală. Procesul de colectare a datelor trebuie să fie aliniat la termenele de raportare prevăzute în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE).

(54)

În plus, în ceea ce privește unele dintre contractele pentru echipamente militare semnate în perioada de activare a clauzei derogatorii naționale, este posibil ca livrările să aibă loc ulterior și să nu afecteze, așadar, finanțele publice decât după încheierea perioadei de activare a clauzei. Pentru a ține seama de această eventualitate, flexibilitatea acordată în cadrul clauzei derogatorii naționale ar trebui să se aplice și cheltuielilor pentru apărare legate de o astfel de livrare ulterioară, cu condiția ca respectivele contracte să fi fost semnate în perioada de activare a clauzei și ca această întârziere în efectuarea cheltuielilor pentru apărare să rămână în limitele plafonului global menționat mai sus.

(55)

Cheltuielile finanțate cu ajutorul împrumuturilor furnizate de noul Instrument „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) pentru consolidarea industriei europene de apărare ar beneficia automat de flexibilitatea menționată anterior. În acest scop, statele membre ar urma să raporteze către Eurostat toate cheltuielile legate de apărare efectuate în cadrul Instrumentului SAFE la categoriile „produse din domeniul apărării” și „alte produse utilizate în scopuri de apărare”, astfel cum sunt definite în Propunerea de regulament de instituire a Instrumentului SAFE.

(56)

Prezenta recomandare nu modifică definițiile deficitului public, datoriei publice și cheltuielilor publice nete și nici conceptele conexe. Datele bazate pe aceste concepte trebuie compilate și raportate de Germania în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263, Regulamentul (CE) nr. 479/2009 și Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

(57)

În ansamblu, în condițiile activării clauzei derogatorii naționale, Comisia consideră că planul Germaniei îndeplinește cerințele prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/1263.

(58)

Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al Germaniei și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii.

(59)

Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Cu toate acestea, Consiliul invită Comisia să își prezinte evaluarea planurilor viitoare într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului.

(60)

Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, inclusiv din perspectiva orientărilor prealabile ale Comisiei, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei prin faptul că țin seama de datele macroeconomice și bugetare actualizate, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul ia act de strategia bugetară generală a planului și de riscurile pentru perspective, care ar putea afecta materializarea scenariului macroeconomic și a ipotezelor subiacente și realizarea traiectoriei cheltuielilor nete a planului. Consiliul remarcă, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice pot exercita presiuni asupra cheltuielilor pentru apărare.

(61)

Consiliul se așteaptă ca Germania să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul este hotărât să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv pe cele care stau la baza scenariului planului.

(62)

Consiliul consideră că sunt necesare discuții suplimentare pentru a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la implicațiile din perspectiva supravegherii anuale ale ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete în timp util pentru următoarea rundă a supravegherii bugetare.

(63)

Consiliul aprobă setul de angajamente în materie de reformă și investiții prezentat de Germania în planul său pe termen mediu, care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, și salută eforturile de cuantificare a impactului asupra creșterii și sustenabilității finanțelor publice. Consiliul este de acord cu Comisia că setul de angajamente în materie de reforme și investiții prezentat de Germania justifică o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei care indică îndeplinirea, în ansamblu, a criteriilor prevăzute la articolul 14, ținând seama, de asemenea, de dispoziția tranzitorie de la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263, prin setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei care indică faptul că se preconizează că angajamentele în materie de reforme și investiții vor îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei într-un mod durabil și vor sprijini sustenabilitatea finanțelor publice. Consiliul recomandă ca Germania să implementeze pe deplin setul de angajamente în materie de reforme și investiții pentru a păstra prelungirea perioadei de ajustare.

(64)

Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, pe lângă evaluarea setului de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european.

(65)

Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale Germaniei privind progresele înregistrate, care conțin în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete, astfel cum a fost stabilită de Consiliu, și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european, precum și în privința implementării setului de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare.

(66)

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Germaniei ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete stabilite în plan și să aprobe setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani,

1.

2.

3.

4.

5.

6.