Raportor : Tom JUNGEN (LU-PSE), primarul localității Roeser Documente de referință : Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea spațiului administrativ european (ComPAct) COM(2023) 667 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

1.

salută intenția Comunicării Comisiei Europene privind consolidarea spațiului administrativ european (ComPAct) de a încuraja cooperarea și dialogul politic și de a contribui la îmbunătățirea capacității și a calității administrațiilor publice la nivel central, regional și local în Europa;

2.

subliniază că administrațiile publice joacă un rol central în consolidarea pieței unice și că sectorul public, care angajează aproximativ 21 % din forța de muncă a UE, gestionează o piață a lucrărilor publice și a ofertei în valoare de aproximativ 670 miliarde EUR;

3.

subliniază că administrațiile publice execută în mod direct aproximativ o treime din bugetul UE, în special prin intermediul fondurilor politicii de coeziune și al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), în timp ce nivelul local și regional este responsabil de gestionarea a 34 % din totalul cheltuielilor publice și a 56 % din totalul investițiilor publice;

4.

salută faptul că, în comunicarea sa, Comisia Europeană recunoaște avizul anterior (1) al CoR în acest domeniu, precum și faptul că anumite idei din avizul său pot fi regăsite în această comunicare;

5.

solicită Comisiei Europene și autorităților publice să își intensifice eforturile de reevaluare și reducere a sarcinii administrative create, în special pentru autoritățile locale și regionale; subliniază că suprareglementarea ar trebui evitată în acest sens pe cât posibil, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări;

6.

constată că, pentru a realiza un veritabil spațiu administrativ european, sunt necesare mai multe eforturi. Subliniază că, după 30 ani, încă există bariere în calea bunei funcționări a pieței unice, iar abordările naționaliste împiedică depășirea acestora;

7.

sugerează că, deși Comisia Europeană își prezintă Comunicarea privind spațiul administrativ european, nu există încă un veritabil spațiu administrativ european și nu poate fi creat (ca parte a pieței unice) fără o viziune europeană care să acopere interesele naționale și norme, reguli și structuri coerente și eficiente, bazate pe consens comun, cu o valoare adăugată europeană clară. Recunoaște, în acest sens, rolul pe care îl pot juca regiunile și autoritățile lor publice, deoarece acestea ajung adesea dincolo de frontierele naționale;

8.

salută faptul că raportul dlui Enrico Letta intitulat „Much more than a market” („Mult mai mult decât doar o piață”) sprijină ferm ideea unei consolidări a capacității administrative în vederea obținerii unui impact mai mare. Subliniază, în special, analiza potrivit căreia constrângerile bugetare au împiedicat în mod semnificativ eforturile de modernizare a administrațiilor publice și capacitatea acestora de a recruta și de a păstra personal calificat încă de la criza financiară din 2007-2008, ceea ce a condus la o punere în aplicare inegală și, parțial, incompletă a actelor legislative ale UE în întreaga UE. Salută, în acest sens, propunerea de instituire a unui nou mecanism pentru un pact de consolidare a cooperării și expertizei administrațiilor europene (PEACE), care ar putea stimula investițiile și reformele administrațiilor publice și ar putea oferi sprijin persoanelor fizice sau unui grup de administrații publice cu probleme similare sau ambiții similare. Reiterează argumentul dlui Enrico Letta potrivit căruia instrumentul ar trebui să dispună de un buget suficient care să permită Comisiei să furnizeze expertiză specifică pentru a îmbunătăți funcționarea administrațiilor publice;

9.

subliniază că Comisia Europeană descrie ideile sale generale pentru un spațiu administrativ european, dar viziunea sa clară cu privire la ceea ce ar conține un astfel de spațiu administrativ transfrontalier și european nu este prezentată în comunicarea sa;

10.

salută instrumentul de sprijin tehnic ca program-cheie al UE de sprijinire a administrațiilor publice, inclusiv la nivel regional și local. Avertizează, cu toate acestea, că multe administrații publice, în special la nivel regional și local, nu cunosc toate posibilitățile oferite de instrumentul de sprijin tehnic. Invită Comisia Europeană să își intensifice eforturile de comunicare și campaniile de sensibilizare;

11.

recunoaște că statele membre au diferite niveluri de structuri guvernamentale și că legislațiile trebuie adaptate la toate structurile. Sprijină eforturile de descentralizare și eforturile statelor membre de a implica niveluri inferioare de guvernare în elaborarea și punerea în aplicare a legislației politice. Subliniază, cu toate acestea, că o punere în aplicare cu succes necesită nu numai acțiuni, ci și finanțare care să fie delegată la nivelul respectiv;

12.

subliniază că ComPAct urmărește să promoveze cooperarea administrativă bazată pe dezvoltarea forței de muncă prin intermediul unei agende pentru competențe, consolidarea transformării digitale și conducerea tranziției ecologice. Cu toate acestea, multe administrații publice se confruntă cu o provocare suplimentară urgentă – declinul demografic, exodul creierelor, îmbătrânirea personalului și capacitatea de a atrage tinerii către locurile de muncă din cadrul administrațiilor publice, precum și o viitoare penurie de competențe pe piața forței de muncă și o concurență mai mare pentru forța de muncă disponibilă;

13.

subliniază necesitatea unei diferențieri teritoriale în identificarea provocărilor cu care se confruntă administrațiile publice ale statelor membre și cele locale și regionale, având în vedere diversitatea structurilor, tradițiilor, resurselor și capacităților. Consideră, prin urmare, că spațiul administrativ european oferă oportunități, dar ar putea persista diferențe regionale și locale în ceea ce privește punerea în aplicare;

14.

subliniază că multe zone rurale, regiuni defavorizate și cetățeni (care, din diverse motive, nu au acces la instrumente digitale) se confruntă cu probleme de accesibilitate din cauza deficitelor de infrastructură, a lipsei internetului de mare viteză sau a lipsei de competențe. Subliniază că, chiar și în cazul unui serviciu public digitalizat în proporție de 100 %, cetățenii trebuie să se poată baza pe sprijinul public din cadrul autorității lor locale ca serviciu de interes public;

15.

solicită o strategie mai ambițioasă, pe baza Declarației de la Strasbourg privind valorile și provocările comune ale administrațiilor publice europene, în care statele membre și-au declarat în mod clar disponibilitatea de a-și transforma administrațiile publice, de a promova schimbul de bune practici și de a-și aprofunda cooperarea;

16.

recomandă ca crearea unui spațiu administrativ european să nu se limiteze la cooperarea dintre administrațiile naționale la nivel național și ca o declarație de la Strasbourg reînnoită să se concentreze în special asupra administrațiilor publice de la nivel subnațional;

17.

salută angajamentul constant al Comisiei Europene față de administrațiile omoloage prin intermediul unor rețele complementare, cum ar fi Grupul de experți privind administrația publică și Rețeaua pentru administrațiile publice europene. Solicită o implicare activă sporită a administrației publice la toate nivelurile, după caz;

18.

propune ca, în cadrul formării lor, funcționarii publici să participe la stagii sau experiențe de muncă temporare într-o altă administrație, fie în cadrul unui alt organism public din același stat membru, fie chiar în altă țară. Recunoaște barierele lingvistice care ar putea împiedica acest lucru și recomandă utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de traducere pentru a le eluda pe cât posibil. Sugerează să se pună accentul în special pe aceste schimburi ca un prim pas în proiectele privind orașele înfrățite și subliniază provocările pe care acestea le-ar crea în regiunile defavorizate sau îndepărtate;

19.

subliniază rezultatul pozitiv al noului Regulament privind Europa interoperabilă, care va face administrația publică europeană mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, deoarece va permite conectarea diverselor niveluri, chiar și la nivel transfrontalier, și va permite dezvoltarea unor spații reale de învățare cu tehnologii digitale. Solicită clarificarea legăturii dintre Regulamentul ComPAct și Regulamentul privind interoperabilitatea și alte norme și spații ale datelor relevante. Anumite instrumente, cum ar fi înființarea de centre de sprijin pentru Europa interoperabilă, pot fi utilizate și pentru acest spațiu al datelor;

20.

regretă faptul că autoritățile locale și regionale și partenerii sociali din UE nu au fost consultați în mod formal în cursul elaborării ComPAct. Subliniază că este important ca, în cadrul agendei pentru o mai bună legiferare, să se includă feedback de la nivel subnațional prin intermediul rețelei CoR de centre regionale, al instrumentelor de analiză din perspectiva mediului rural sau al evaluării impactului teritorial;

21.

subliniază importanța realizării obiectivului deceniului digital de a pune la dispoziție online 100 % din serviciile publice esențiale până în 2030, ceea ce duce la creșterea eficienței și la îmbunătățirea accesibilității acestor servicii, și salută eforturile Comisiei Europene de a face din aceasta o preocupare majoră a spațiului administrativ european. Subliniază necesitatea de a se asigura că fiecare cetățean are acces la competențe și infrastructuri digitale actualizate și că sunt organizate sesiuni de formare specifice pentru persoanele cu capacități digitale limitate; subliniază însă provocările legate de punerea în aplicare a ComPAct, din cauza calendarului etapelor decizionale și a ajustărilor care trebuie efectuate pentru a răspunde cerințelor viitoare la nivel național, regional și local;

22.

subliniază că, întrucât Uniunea se confruntă cu cea mai semnificativă extindere prin numărul tot mai mare de țări candidate, CoR salută obiectivul ComPAct de a implica mai bine și mai des țările candidate în schimburile de practici cu statele membre ale UE. Subliniază că acest lucru ar fi în conformitate cu promovarea unei administrații profesionale imparțiale funcționale, care face parte din criteriile de extindere a UE;

23.

invită statele membre să abordeze provocările legate de capacitatea administrativă la toate nivelurile de guvernare în contextul planurilor lor bugetare structurale pe termen mediu care urmează să fie prezentate până în septembrie 2024 în cadrul de guvernanță economică reformat.

---

(1)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților locale și regionale de consolidare a investițiilor și a reformelor structurale în perioada 2021-2027 (JO C 79, 10.3.2020, p. 25).