P9_TA(2023)0131

Tehnologiile critice pentru securitate și apărare

Rezoluția Parlamentului European din 9 mai 2023 referitoare la tehnologiile critice pentru securitate și apărare: situația actuală și provocările viitoare (2022/2079(INI))

(C/2023/1059)

Parlamentul European,

—	având în vedere Fondul european de apărare pentru perioada 2021-2027, cu un buget specific pentru tehnologiile disruptive emergente,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 15 februarie 2022 intitulată „Foaie de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare” (COM(2022)0061),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 10 noiembrie 2022 intitulat „Primul raport intermediar referitor la punerea în aplicare a Planului de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială” (SWD(2022)0362),

—	având în vedere rezoluția sa din 7 iunie 2022 referitoare la foaia de parcurs a SEAE privind schimbările climatice și apărarea (1),

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0120/2023),

A.	întrucât o industrie de apărare puternică, sustenabilă, avansată din punct de vedere tehnologic și competitivă este esențială pentru capacitățile de securitate și apărare ale Europei și, prin urmare, pentru prosperitatea sa și pentru sprijinirea aliaților și prietenilor săi;

întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat că Europa trebuie să investească urgent în tehnologiile sale de apărare și securitate, inclusiv în producția de muniții, la o scară care să reflecte nevoile câmpului de luptă modern, cu coordonare, achiziții publice și investiții comune în cercetare și dezvoltare, inclusiv în securitatea cibernetică, și într-un mod eficient și colaborativ; întrucât statele membre au stabilit un obiectiv de 35 % pentru investițiile colaborative în domeniul apărării, dar au dat dovadă de o voință politică redusă pentru a atinge acest obiectiv, și ulterior chiar în scădere, atingând doar 11 % în 2020 și un minim record de 8 % în 2021; întrucât unele state membre au sprijinit Ucraina mult mai mult decât altele, atât din punct de vedere financiar, cât și militar;

întrucât trebuie creată urgent o piață cu adevărat europeană a echipamentelor de apărare, printre altele prin consolidarea capacităților industriale, reducerea duplicării și a fragmentării și, în același timp, prin adaptarea bazei industriale a pieței, în special a lanțurilor sale de aprovizionare și a forței de muncă calificate la noul mediu de securitate din Europa, care necesită o creștere rapidă a capacităților de producție;

D.	întrucât o aprovizionare constantă, sustenabilă și stabilă cu materii prime, tehnologii și componente critice este vitală pentru sectorul european al apărării;

E.	întrucât tehnologiile de vârf și capitalul uman aferent, în special tehnologiile și competențele digitale cu evoluție rapidă, sunt factori din ce în ce mai importanți pentru susținerea și consolidarea industriilor europene de securitate și apărare;

F.	întrucât sectorul apărării este structurat în mod diferit în fiecare stat membru;

întrucât fragmentarea sectorului european al apărării și dublarea eforturilor pe piața europeană a apărării conduc la utilizarea ineficientă a resurselor economice și la reducerea capabilităților de apărare și ar trebui evitate; întrucât, potrivit Comisiei, aceasta reprezintă pierderi colective cuprinse între 25 și 100 miliarde EUR;

H.	întrucât unele tehnologii critice care ar putea fi disponibile pentru utilizare în sectorul apărării provin din sectorul civil și s-ar putea califica pentru dublă utilizare dacă s-ar elimina obstacolele;

I.	întrucât cercetarea și inovarea deschise care implică mediul academic, întreprinderile private și sectorul public au potențialul de a accelera dezvoltarea tehnologiilor de vârf ale Europei, care pot soluționa fragmentarea pieței, dacă se asigură interoperabilitatea;

J.	întrucât o mai mare implicare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) sporește competitivitatea în sectorul securității și apărării;

K.	întrucât necesitatea unui sprijin structurat pentru inovare și progres tehnologic ar trebui să țină cont de faptul că inovarea apare în principal prin concurență și spiritul cercetării, și nu prin planificare birocratică;

L.	întrucât, în perioada 2017-2020, statele membre participante la Agenția Europeană de Apărare (AEA) au alocat peste 25 de miliarde EUR pentru cercetare și dezvoltare (C&D) în domeniul apărării, din care doar o mică parte a fost cheltuită în proiecte de colaborare;

M.	întrucât accesul la finanțare pentru industriile de securitate și apărare nu trebuie limitat prin reglementările UE;

N.	întrucât schimbul de date este esențial pentru analizarea lacunelor strategice și pentru fructificarea potențialului de progres tehnologic, dar trebuie totodată garantată protecția proprietății intelectuale și a datelor comerciale sensibile;

O.	întrucât cooperarea cu partenerii strategici din afara UE, în special cu aliații NATO, dar și cu partenerii asociați și care împărtășesc aceeași viziune din lume este esențială pentru consolidarea inovării și a progresului tehnologic,

salută foaia de parcurs a Comisiei privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare; subliniază necesitatea unei mai mari implicări a UE în coordonarea și facilitarea dezvoltării tehnologiilor legate de securitate și apărare, care ar trebui să fie, în cea mai mare măsură posibilă, compatibile cu obiectivele Pactului verde european, fără a reduce eficacitatea operațională; subliniază că competitivitatea tehnologică globală a UE depinde în mare măsură de C&D, inovare și de capacitatea de a transfera și implementa rapid noi tehnologii și a forma rapid oamenii;

recunoaște necesitatea urgentă, evidențiată în foaia de parcurs, de a identifica tehnologiile esențiale pentru securitatea și apărarea UE, menținând, în același timp, flexibilitatea necesară pentru dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor inovatoare și disruptive; subliniază că propunerea privind o abordare strategică coordonată la nivelul UE privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare care urmează să fie adoptată de la bun început reprezintă calea corectă de urmat;

salută propunerea Comisiei de a depăși actuala diviziune dintre cercetarea, dezvoltarea și inovarea în domeniul civil, al apărării și al securității; invită Comisia să conecteze mai bine programele și instrumentele civile, de apărare și de securitate ale UE cu părțile interesate relevante, în special în domeniul inovării; solicită investiții mai bine orientate în C&D comună; subliniază că cercetarea și inovarea sporite în domeniul apărării și securității nu ar trebui să fie în detrimentul proiectelor civile;

regretă faptul că cheltuielile combinate pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării ale statelor membre în 2020 s-au ridicat la doar 1,2 % din totalul cheltuielilor lor pentru apărare, ceea ce se situează cu mult sub nivelul de referință de 2 % convenit în cadrul AEA;

subliniază că înrăutățirea situației în materie de securitate în Europa, în special în țările cu frontiere externe ale UE, în urma războiului de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei necesită un efort mai puternic și mai bine coordonat din partea UE și a statelor sale membre pentru a investi și, în cea mai mare măsură posibilă, pentru a achiziționa tehnologii critice de securitate și apărare, inclusiv producția de muniții, și pentru a institui o piață europeană a echipamentelor de apărare; este preocupat de faptul că cererea tot mai mare de sisteme de arme convenționale la nivel mondial în contextul războiului din Ucraina poate avea un efect negativ asupra investițiilor în dezvoltarea de noi tehnologii;

salută înființarea de către Comisie a unui observator pentru tehnologii critice; invită Comisia să integreze pe deplin constatările observatorului în raportul său clasificat către statele membre privind tehnologiile critice și riscurile asociate dependențelor strategice care afectează securitatea, spațiul și apărarea; evidențiază faptul că trebuie garantată protecția proprietății intelectuale și a datelor comerciale sensibile; subliniază necesitatea ca Comisia, în cooperare cu AEA, să coordoneze, să promoveze și să faciliteze în continuare cooperarea și punerea în comun a resurselor între statele membre pentru a aborda lacunele existente și viitoare în materie de tehnologie, pentru a reduce duplicarea proiectelor și pentru a spori eficacitatea și eficiența cheltuielilor; invită Comisia să informeze Parlamentul în mod corespunzător cu privire la principalele rezultate ale acestui observator;

invită Comisia să încurajeze statele membre să revizuiască toate programele și instrumentele de politică din domeniul apărării, conform abordării procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), punând accentul în mod special pe tehnologiile critice, să verifice dacă acestea sunt în continuare adecvate scopului, să rezume constatările și să le împărtășească cu toate celelalte state membre, atunci când acest lucru este posibil și relevant; solicită o revizuire aprofundată a inițiativelor relevante în domeniul apărării, cum ar fi planul de dezvoltare a capabilităților, pentru a le actualiza în lumina dispozițiilor incluse în Busola strategică pentru securitate și apărare și în analiza decalajelor elaborată de AEA; consideră că AEA este bine plasată pentru a asigura alinierea activităților de inovare în rândul actorilor europeni din sectorul apărării; solicită, în acest sens, consolidarea rolului său în furnizarea de sprijin, coordonarea sugestiilor, inclusiv o evaluare strategică a constatărilor, și prezentarea de soluții pentru sprijinirea proiectelor comune de C&D și de achiziții publice;

invită AEA să includă conceptul de tehnologii critice în procedura sa anuală CARD;

constată că există un risc de dependență pentru aprovizionarea cu materiale critice și de lanțuri de aprovizionare suprasolicitate, care pot afecta capacitatea UE de a rămâne competitivă în domeniul tehnologiilor critice pentru securitate și apărare; invită Comisia să promoveze circularitatea și să evalueze modalitățile de intensificare a cercetării privind noile materiale pentru tehnologiile critice în Legea privind materiile prime critice, astfel încât să se reducă la minimum dependența UE de țările din afara UE;

10.

atestă pericolul de a depinde excesiv de materii prime din afara UE și recomandă să se depună mai multe eforturi pentru a evita această situație;

11.

salută crearea unui sistem UE de inovare în domeniul apărării și activitatea în curs cu diverse instrumente legate de apărare și de tehnologiile noi și cu dublă utilizare, pentru a ajuta întreprinderile nou-înființate inovatoare și IMM-urile să depășească obstacolele tehnologice, administrative, financiare, de reglementare și de intrare pe piață ridicate; invită Comisia să încurajeze statele membre, în calitatea lor de utilizatori finali, să integreze rețele de inovare transfrontaliere în lanțurile lor de aprovizionare cu tehnologii de apărare; subliniază că aceste inițiative trebuie să vizeze îmbunătățirea capabilităților militare și să urmărească atingerea unui nivel ridicat de independență tehnologică a UE; invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de sensibilitățile specifice ale securității și apărării atunci când stabilește inițiative în cadrul sistemului UE de inovare în domeniul apărării; invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu Centrul pentru inovare în domeniul apărării în UE, înființat în cadrul AEA;

12.

îndeamnă Comisia să examineze dispozițiile din directivele UE privind achizițiile publice referitoare la barierele întâmpinate de întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici, în special în domeniul inovării, unde riscul de eșec al proiectelor este mai mare și să încurajeze statele membre să evite astfel de bariere la implementare;

13.

subliniază necesitatea constantă a unei coordonări strânse cu parteneri asociați și care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi Statele Unite și NATO; salută angajamentul Comisiei și al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) de a explora cooperarea UE-SUA în contextul Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie; salută angajamentul Comisiei și al VP/ÎR de a explora interacțiuni convenite de comun acord și reciproc benefice între inițiativele UE și NATO axate pe noile tehnologii; subliniază, cu toate acestea, necesitatea ca UE să construiască o autonomie strategică deschisă, cu un accent special pe investițiile în tehnologiile europene;

14.

este preocupat de lipsa investițiilor în tehnologii noi, disruptive în industria apărării și a securității, în ciuda existenței Regulamentului privind Fondul european de apărare (2) (FEA); invită Comisia să ofere claritate cu privire la orientările și reglementările strategice pentru a promova investițiile în industria apărării și să creeze instrumentele și măsurile de cooperare necesare pentru a încuraja industria apărării și a securității să investească mai mult în inovarea tehnologică în domeniul tehnologiilor critice pentru securitate și apărare, pe lângă producerea sistemelor de arme existente, în deplină conformitate cu dreptul internațional și cu cadrul legislativ al UE și urmărind evoluția acestora;

15.

subliniază rolul important al IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate în inovare și dezvoltare și solicită ca acestea să fie incluse în programe și instrumente specifice în cadrul viitoarei puneri în aplicare a foii de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare;

16.

subliniază că statele membre trebuie să coopereze mai strâns la dezvoltarea capabilităților pentru a stimula inovarea în domeniul tehnologiilor de importanță critică pentru securitate și apărare; invită organismele relevante ale UE să acorde prioritate proiectelor comune pentru inovarea finanțată și cofinanțată de UE în domeniul tehnologiei de importanță critică pentru securitate și apărare și să acționeze ca catalizatori și acceleratori, încurajând puternic statele membre să își coordoneze în mod eficace programele de dezvoltare a capabilităților; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să ia în considerare instituirea unui mecanism al UE de punere în comun a resurselor naționale pentru C&D în domeniul apărării și securității, cu implicarea solidă a Parlamentului, după caz, în punerea sa în aplicare;

17.

subliniază că inovarea și dezvoltarea finanțate și cofinanțate de UE în domeniul tehnologiilor critice și disruptive din domeniul apărării ar trebui să conducă la un grad mai ridicat de interoperabilitate și achiziții comune de echipamente de apărare de către statele membre, odată ce tehnologiile dezvoltate au atins un nivel adecvat de pregătire tehnologică; subliniază importanța la fel de mare a prevenirii duplicării proiectelor la nivelul UE și subliniază importanța reducerii la minimum a suprapunerilor și duplicărilor existente; roagă Comisia să definească, în cooperare cu statele membre, nivelul adecvat de funcționalitate tehnologică, în conformitate cu cerințele mediului modern de securitate și ale războiului modern; subliniază necesitatea unei mai bune alinieri a diferitelor programe de cercetare și inovare ale UE pentru a încuraja dezvoltarea tehnologiilor critice în Europa, ținând seama, în același timp, de posibilitatea de a utiliza tehnologii existente cu dublă utilizare;

18.

ia act de eforturile Comisiei de a sprijini achizițiile publice comune de tehnologii de securitate și apărare de către statele membre, cum ar fi propunerea de regulament de instituire a consolidării industriei europene de apărare prin intermediul unui act comun privind achizițiile publice;

19.

subliniază că diferitele părți interesate, cum ar fi mediul academic și sectoarele public și privat, trebuie să coopereze strâns pentru a aplica cele mai bune practici în domeniul tehnologiilor de securitate și apărare; invită Comisia să examineze potențialul utilizării modelelor de „helix multiplu” pentru inovare;

20.

își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul insuficient de finanțare a apărării și securității din fondurile UE și regretă rata de colaborare extrem de scăzută a statelor membre în ceea ce privește achizițiile publice în domeniul apărării; regretă că bugetul FEA a fost redus cu aproximativ 40 % față de propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și că bugetul programului de mobilitate militară a fost redus cu 75 %; subliniază faptul că actualul CFM nu va fi în măsură să furnizeze resurse financiare suficiente pentru a stimula colaborarea UE în domeniul apărării la un nivel adecvat, deoarece situația actuală în materie de securitate impune un salt semnificativ; îndeamnă statele membre să aibă în vedere să pună în comun la nivelul UE părți consistente din bugetele lor naționale de apărare majorate pentru a reface împreună stocurile de muniții epuizate și pentru a achiziționa în comun sisteme de arme, inclusiv dintre cele mai complexe și mai costisitoare, ca, de exemplu, avioane de luptă, nave de război și tancuri principale de luptă; invită Comisia să dezvolte în continuare schemele de finanțare și alternativele existente pentru a crește în mod semnificativ finanțarea pentru tehnologiile critice pentru securitate și apărare în cadrul actualului CFM, ținând seama de nevoile reale în ceea ce privește investițiile industriale;

21.

subliniază că reglementările UE, care pot avea un impact asupra accesului la finanțare al industriilor europene de securitate și apărare, trebuie să fie în concordanță cu eforturile UE de a facilita accesul suficient al industriei europene de apărare la finanțare și investiții publice și private;

22.

subliniază necesitatea unei mai bune duble utilizări a tehnologiilor civile existente și a îmbogățirii și stimulării reciproce între inovațiile civile, militare și cu dublă utilizare în domeniul tehnologiilor critice pentru securitate și apărare și subliniază potențialul corespunzător de continuare a cooperării între programele UE; subliniază că trebuie optimizate rețelele de transmitere de cunoștințe despre tehnologii existente și noi, pentru a le permite potențialilor utilizatori finali și investitori să utilizeze mai bine tehnologiile deja existente pe piață sau să investească în tehnologii emergente cu potențial ridicat;

23.

încurajează inovarea bazată pe o utilizare mai eficientă a resurselor, pe dezvoltarea de noi materiale, pe promovarea materiilor prime secundare și pe achiziții publice comune mai sustenabile, precum și pe utilizarea unor soluții tehnologice sustenabile din punctul de vedere al mediului; invită Comisia să analizeze, în cooperare cu AEA, calea de urmat în ceea ce privește tehnologiile sustenabile în materie de securitate și apărare și modul în care reziliența UE și industriile sale de securitate și apărare ar putea beneficia în conformitate cu foaia de parcurs a UE privind schimbările climatice și apărarea și cu rezoluția sa din 7 iunie 2022 referitoare la același subiect, în special prin reducerea dependenței de combustibilii fosili a industriilor de securitate și apărare ale UE și prin evaluarea vulnerabilității acestora la schimbările climatice și a necesității corespunzătoare de a se adapta la acestea;

24.

subliniază necesitatea de a crește investițiile în apărarea „ecologică” prin alocarea unei proporții mai mari de C&D finanțate de UE combustibililor și sistemelor de propulsie neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon pentru vehiculele militare, în special pentru viitoarele sisteme majore de arme dezvoltate în cadrele relevante ale UE; invită Comisia și statele membre să ia în considerare, atunci când investesc fondurile relevante ale UE, amprenta energetică, amprenta de carbon și amprenta de mediu începând din faza de proiectare; reamintește că acțiunile de C&D din cadrul FEA pot îmbunătăți eficiența, pot reduce amprenta de carbon și pot obține bune practici sustenabile; solicită un mecanism de stimulare a C&D pentru tehnologii sustenabile în domeniul apărării și securității; salută bugetul dedicat rezilienței energetice și tranziției ecologice în primul program anual de lucru, dar constată că acesta reprezintă doar 11 % din bugetul anual total al FEA;

25.

subliniază că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat în mod repetat eficacitatea tehnologiilor disruptive care adesea au costuri relativ scăzute, având, în același timp, un impact puternic pe câmpul de luptă împotriva sistemelor de armament și formațiunilor de luptă mari; invită Comisia să realizeze împreună cu guvernul ucrainean și partenerii din NATO un studiu privind lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina în ceea ce privește tehnologiile de importanță critică pentru securitate și apărare; subliniază necesitatea unei abordări deschise atunci când se efectuează evaluarea tehnologică și subliniază nevoia gravă de a trage concluziile corecte în urma celui mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial;

26.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 493, 27.12.2022, p. 19.

(2) Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149).