ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 275

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 66
4 august 2023


Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2023/C 275/01

Comunicare a Comisiei privind Inițiativa cetățenească europeană (ICE) Stop Finning – Stop the Trade (Opriți practica de îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de rechini)

1

2023/C 275/02

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.11202 – FORTUM MARKETS / TELGE ENERGI) ( 1 )

13

2023/C 275/03

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.11137 – EMIL FREY FRANCE / SACAPUCE / JAM PROD / GROUPE KERTRUCKS FINANCE) ( 1 )

14

2023/C 275/04

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.11181 – MACQUARIE / BCI / ENDEAVOUR ENERGY) ( 1 )

15

2023/C 275/05

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.11096 – MAPFRE / VAS / JV) ( 1 )

16


 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Consiliu

2023/C 275/06

Aviz în atenția anumitor persoane și entități cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia (PESC) 2016/849 a Consiliului și în Regulamentul (UE) 2017/1509 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

17

2023/C 275/07

Decizia Consiliului din 25 iulie 2023 de numire a directorului executiv al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

18

2023/C 275/08

Decizia a Consiliului din 14 iulie 2023 de modificare a Deciziei 98/481/CE de aprobare a auditorilor externi ai Băncii Centrale Europene

19

2023/C 275/09

Aviz în atenția persoanelor fizice și juridice, entităților și organismelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/1592 a Consiliului, și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1591 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

21

2023/C 275/10

Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC a Consiliului și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

22

 

Comisia Europeană

2023/C 275/11

Rata de schimb a monedei euro – 3 august 2023

24

2023/C 275/12

O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației

25

2023/C 275/13

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 28 iulie 2023 privind publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de înregistrare a unei denumiri menționate la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului [Irish Grass Fed Beef (IGP)]

26


 

V   Anunțuri

 

ALTE ACTE

 

Comisia Europeană

2023/C 275/14

Publicarea unei cereri de modificare a unei mențiuni tradiționale din sectorul vitivinicol în temeiul articolului 28 alineatul (3) și al articolului 34 din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea – Vino generoso

33

2023/C 275/15

Publicarea unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate din sectorul produselor agricole și alimentare, menționată la articolul 6b alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei

36

2023/C 275/16

Publicarea unei cereri de modificare a unei mențiuni tradiționale din sectorul vitivinicol în temeiul articolului 28 alineatul (3) și al articolului 34 din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea – Vino generoso de licor

42

2023/C 275/17

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

45


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/1


COMUNICARE A COMISIEI

privind Inițiativa cetățenească europeană (ICE) „Stop Finning – Stop the Trade” (Opriți practica de îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de rechini)

(2023/C 275/01)

1.   INTRODUCERE: INIȚIATIVA CETĂȚENEASCĂ

Prin intermediul unei inițiative cetățenești europene (ICE) în temeiul articolului 11 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană, cel puțin un milion de resortisanți din cel puțin șapte state membre ale UE pot invita Comisia Europeană să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, orice propunere corespunzătoare cu privire la o chestiune în legătură cu care consideră că este necesară adoptarea unui act juridic al UE în scopul punerii în aplicare a tratatelor.

Stop Finning – Stop the Trade” (1) (Opriți practica de îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de rechini) este a opta inițiativă cetățenească europeană care a atins pragurile prevăzute în tratat și în Regulamentul (UE) 2019/788 privind inițiativa cetățenească europeană (Regulamentul privind ICE) (2). Prin aceasta, Comisia este invitată să ia măsuri pentru a pune capăt în UE comerțului cu înotătoare de rechin detașate de corpul animalului, inclusiv importului și exportului de înotătoare, precum și tranzitului acestora, după cum urmează:

Deși îndepărtarea înotătoarelor la bordul navelor UE și în apele UE este interzisă, iar rechinii trebuie debarcați cu înotătoarele atașate în mod natural de corp, UE se numără printre cei mai mari exportatori de înotătoare de rechini și este un centru de tranzit major pentru comerțul cu înotătoare de rechini.

UE este un actor important în ceea ce privește exploatarea rechinilor și, întrucât inspecțiile pe mare sunt rare, înotătoarele de rechini sunt încă ilegal prelevate, transbordate sau debarcate în UE.

Obiectivul nostru este de a pune capăt în UE comerțului cu înotătoare de rechini, inclusiv importului și exportului de înotătoare, precum și tranzitului acestora, cu excepția cazului în care înotătoarele sunt atașate în mod natural de corpul animalului.

Întrucât îndepărtarea înotătoarelor rechinilor împiedică adoptarea unor măsuri eficace de conservare a rechinilor, solicităm ca REGULAMENTUL (UE) nr. 605/2013 să fie extins și asupra comerțului cu înotătoare de rechini. Prin urmare, solicităm Comisiei să elaboreze un nou regulament, care să extindă cerința privind „înotătoarele atașate în mod natural de corp” asupra oricărui tip de comerț cu rechini și cu pisici-de-mare în UE.

Comisia a înregistrat ICE la 17 decembrie 2019 (3). Întrucât perioada de colectare a declarațiilor de susținere pentru această inițiativă era în derulare în momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19, aceasta a beneficiat de o prelungire de 12 luni a perioadei de colectare reglementate de 12 luni (astfel, semnăturile au putut fi colectate în perioada 31 ianuarie 2020 - 31 ianuarie 2022) (4). După ce autoritățile statelor membre au verificat semnăturile colectate, la 11 ianuarie 2023, organizatorii au prezentat inițiativa Comisiei.

Organizatorii au explicat în detaliu obiectivele inițiativei în cadrul unei reuniuni cu membrul responsabil al Comisiei, care a avut loc la 6 februarie 2023, și în cadrul unei audieri publice în Parlamentul European, organizată la 27 martie 2023.

Parlamentul European a organizat o dezbatere în plen cu privire la inițiativă la 11 mai 2023. În timpul dezbaterii, Comisia a confirmat că împărtășește preocupările cetățenilor și că este foarte activă, atât în interiorul, cât și în afara UE, în ceea ce privește protejarea și pescuitul durabil al rechinilor. Comisia a reamintit contextul internațional, în care UE promovează în mod activ conservarea și gestionarea durabilă a rechinilor în cadrul forurilor internaționale relevante, precum și normele UE deja în vigoare pentru punerea în aplicare a unei politici de debarcare a rechinilor cu înotătoarele atașate în mod natural de corp.

Prezenta comunicare prezintă evaluarea juridică și politică a inițiativei de către Comisie, acțiunile pe care intenționează să le întreprindă, motivele acestei evaluări și calendarul preconizat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul privind ICE.

2.   CONTEXTUL

2.1.   Trecerea în revistă a situației la nivel mondial

Există aproximativ 500 de specii de rechini, cu caracteristici ecologice și biologice diferite. Rechinii reprezintă o verigă importantă a biodiversității marine și, în calitate de specii prădătoare superioare, joacă un rol vital în menținerea echilibrului ecosistemelor marine, care sunt esențiale pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Având o durată de viață în general lungă și o rată scăzută de reproducere, rechinii sunt vulnerabili la activitățile umane, în special pescuitul și pierderea habitatelor.

De asemenea, la fel ca alte specii de pești, aceștia reprezintă o sursă de hrană, mulți oameni depinzând de rechini pentru a-și asigura mijloacele de subzistență. Rechinii sunt capturați și consumați de mai multe sute de ani, însă, în ultimele decenii, creșterea cererii și globalizarea economică au creat o piață cu adevărat globală pentru pescuitul și consumul de rechini. În prezent, flotele de pescuit industriale și artizanale la nivel mondial aprovizionează piețele asiatice tradiționale cu înotătoare de rechin, în timp ce carnea rechinilor capturați este tot mai frecvent redirecționată, prin canale de aprovizionare separate, către piețe în creștere, cum ar fi Brazilia.

În pofida eforturilor de îmbunătățire a conservării rechinilor din ultimii ani, multe populații de rechini se află într-o situație critică. Evaluările globale sunt dificil de realizat, având în vedere numărul mare de specii și diferențele dintre populațiile de rechini din diferite regiuni. Cu toate acestea, evaluările populațiilor de rechini din multe regiuni sunt tot mai solide. În cea mai recentă evaluare la nivel mondial, Red List of Threatened Species™ (Lista roșie a speciilor amenințate) întocmită de UICN, se estimează că peste o treime din speciile de rechini sunt amenințate cu dispariția (și anume sunt considerate ca fiind grav amenințate, amenințate sau vulnerabile) (5).

Prin urmare, ICE subliniază pe bună dreptate că este important să se abordeze urgent situația îngrijorătoare a rechinilor la nivel mondial și rolul pe care cererea de înotătoare de rechin îl joacă în creșterea presiunii exercitate de pescuit și în compromiterea eforturilor de conservare a acestor specii.

2.2.   Pescuitul și comerțul cu înotătoare de rechin

Conform datelor FAO (6), capturile de rechini la nivel mondial s-au triplat din 1950, atingând un record absolut de 868 000 de tone în 2000. De atunci, s-a înregistrat o tendință descendentă, cu o scădere a volumului de capturi până la 665 622 de tone în 2020. Conform acelorași date, valoarea comerțului mondial s-a ridicat la aproape 1 miliard USD pe an pentru produsele derivate de rechin și la aproximativ 7 100 de tone în 2021 pentru înotătoarele de rechin.

În ceea ce privește UE, aceasta a înregistrat puține importuri de înotătoare de rechin în perioada 2017-2021, în timp ce exporturile UE au fost semnificative, ridicându-se, în medie, la aproximativ 2 300 de tone și la 170 de milioane EUR pe an (7). În 2021, prețul mediu al înotătoarelor de rechin exportate a fost de 16 EUR/kg, iar cel cărnii de rechin exportate a fost de 1,43 EUR/kg (8). Spania este de departe cel mai activ actor în rândul statelor membre ale UE, atât în ceea ce privește importurile, cât și exporturile de înotătoare, reprezentând peste 99 % din totalul exporturilor UE, aproximativ 96 % din aceste exporturi fiind înotătoare de rechin congelate (9).

În aceeași perioadă, principalele țări de destinație pentru exporturile de înotătoare de rechin efectuate de UE (10), în medie anuală, au fost Singapore (985 de tone, 13 milioane EUR), China (893 de tone, 11 milioane EUR), Hong Kong (194 de tone, 7 milioane EUR). Aproximativ 82 % din exporturile UE au ca punct de destinație Singapore și China, în timp ce alte fluxuri comerciale relevante au loc cu Hong Kong și, recent, cu Japonia. Circa 85 % din exporturile de înotătoare de rechin congelate au ca punct de destinație Singapore și China.

În ceea ce privește activitățile de pescuit din UE, în perioada 2019-2021, navele UE au raportat capturi totale de 248 392 de tone de rechini (11), cu o medie de 82 797 de tone pe an. Cea mai importantă specie capturată a fost rechinul albastru (Prionace glauca), care a reprezentat 56 % dintre capturile realizate în această perioadă, urmată de rechinul-pestriț, vulpea-de-mare și rechinul mako (Isurus oxyrinchus), care au reprezentat 7 %, 6 % și, respectiv, 3 % din totalul capturilor. Pentru multe alte specii, au fost raportate capturi totale mai mici de 100 kg în această perioadă, ceea ce sugerează faptul că au fost doar capturi accidentale.

Majoritatea capturilor au fost realizate de nave de pescuit cu paragate din UE în apele internaționale din toate oceanele, în special din Atlanticul de Sud și Pacificul de Sud. Capturile din apele internaționale reprezintă 60 % din volumul total. Rechinul albastru și rechinul mako sunt capturați aproape exclusiv în apele internaționale care intră în sfera de competență a organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), mai precis 87 % și, respectiv, 88 % din aceste capturi (12).

Rechinii pescuiți de navele UE sau în apele UE trebuie să fie debarcați cu înotătoarele atașate de carcasă (a se vedea secțiunea 2.3). Prelucrarea acestora are loc pe uscat și, astfel cum se arată în statisticile de mai sus, înotătoarele și carcasele sunt ulterior expediate către diferite piețe. Marea majoritate a înotătoarelor de rechin sunt destinate consumului în țări din Asia de Est și de Sud-Est, în timp ce carnea și alte părți ale carcaselor sunt consumate în UE, iar unele sunt exportate în țări terțe, în special în țări din America Latină.

2.3.   Cadre juridice și de politică existente în prezent în UE și la nivel internațional

ICE solicită în mod specific ca Regulamentul (UE) nr. 605/2013 să fie extins pentru a include comerțul cu înotătoare. Prin urmare, Comisia este invitată să extindă cerința privind „înotătoarele atașate în mod natural de corp” asupra oricărui tip de comerț cu rechini și cu pisici-de-mare în UE. ICE susține că înotătoarele reprezintă principala țintă în cazul pescuitului de rechini, având în vedere valoarea acestora pe piața asiatică. Aceasta susține, de asemenea, că sistemele de asigurare a respectării legii și de asigurare a conformității la nivel mondial sunt prea slabe, inclusiv în UE, deoarece instrumentele și resursele de control utilizate, precum și formarea și coordonarea autorităților relevante nu sunt suficiente pentru identificarea speciilor exclusiv pe baza înotătoarelor acestora și pentru asigurarea respectării reglementărilor relevante de-a lungul lanțului valoric. Prin urmare, pentru a facilita verificările vamale și a contribui la descurajarea comerțului cu înotătoare de rechin, organizatorii inițiativei solicită ca rechinul să fie comercializat doar întreg și interzicerea de facto a comerțului cu părți separate ale animalului (înotătoare sau carcase) în UE.

UE pune în aplicare un cadru de politică și juridic extins în ceea ce privește comerțul cu rechini și pescuitul de rechini.

Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) vizează protejarea animalelor și plantelor sălbatice împotriva exploatării excesive ca urmare a comercializării la nivel internațional. UE este parte la CITES și promovează în mod activ protejarea speciilor marine. La ultima Conferință a părților din noiembrie 2022, în apendicele la CITES au fost adăugate aproape 100 de specii suplimentare de rechini și pisici-de-mare. Referitor la rechini, UE a cosusținut propunerea Republicii Panama de a înscrie rechinii din familia Carcharhinidae pe lista din apendicele II la CITES, inclusiv rechinul albastru. Această înscriere pe listă va intra în vigoare la 25 noiembrie 2023. În prezent, lista CITES include în total 174 de specii de rechini și pisici-de-mare, majoritatea înscrise în apendicele II; prin urmare, comerțul cu acestea trebuie controlat pentru a se evita un nivel de utilizare incompatibil cu supraviețuirea lor.

În UE, comerțul cu specii protejate și pe cale de dispariție, inclusiv cu specii marine, este reglementat printr-un set de regulamente care pun în aplicare CITES. Regulamentul (CE) nr. 338/97 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (13) stabilește un set de dispoziții privind importul, exportul și reexportul exemplarelor din speciile enumerate în cele patru anexe la acesta, inclusiv ale părților sau produselor obținute din acestea. Anexele la regulament includ toate speciile enumerate în CITES, precum și specii care nu sunt incluse în CITES.

Îndepărtarea înotătoarelor rechinilor (14) este una dintre principalele amenințări la adresa conservării rechinilor, iar UE a fost prima care a considerat că această practică de pescuit este inacceptabilă. Începând din 2003, Regulamentul (CE) nr. 1185/2003 (Regulamentul privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor(15) interzice îndepărtarea înotătoarelor rechinilor la bordul tuturor navelor de pescuit în apele UE și oriunde pentru navele care arborează pavilionul unui stat membru al UE. Dispozițiile acestui regulament au fost consolidate prin Regulamentul (UE) nr. 605/2013, care a instituit o politică strictă de debarcare a rechinilor cu înotătoarele atașate în mod natural de corp (FNAP) (16). Regulamentul interzice îndepărtarea înotătoarelor de rechin la bordul navelor, precum și păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea înotătoarelor de rechin. Aceasta înseamnă că înotătoarele pot fi îndepărtate numai după debarcare.

Statele membre ale UE desfășoară activități de monitorizare și control pentru a asigura punerea în aplicare deplină a Regulamentului privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor. Statele membre trebuie să prezinte un raport cu privire la activitățile lor de monitorizare a respectării dispozițiilor regulamentului în apele UE și apele din exteriorul UE. Raportul trebuie să includă informații privind: (i) numărul de debarcări de rechini; (ii) numărul, data și locul inspecțiilor efectuate; (iii) numărul și natura cazurilor de nerespectare constatate, inclusiv o identificare completă a navei (navelor) implicate și sancțiunile aplicate pentru fiecare caz de nerespectare; (iv) totalul debarcărilor pe specii (greutate/număr) și pe porturi.

În 2016, Comisia a prezentat un raport cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor (17). Comisia a concluzionat că numărul de încălcări pare să fie foarte limitat, că punerea în aplicare a FNAP a generat costuri suplimentare pentru navele în cauză și că este important ca FNAP să fie promovată în continuare în cadrul forurilor internaționale. Cea mai recentă evaluare a punerii în aplicare a Regulamentului privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor și a planului de acțiune al UE privind rechinii a fost efectuată în 2019, la cererea Comisiei, de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) (18). CSTEP a concluzionat că a existat un număr mic de încălcări ale normelor de către statele membre care au prezentat rapoarte și că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de conservare și gestionare a resurselor de rechini. Comitetul a menționat însă că este nevoie de o mai bună informare cu privire la activitățile desfășurate de flotele UE în afara apelor UE.

UE promovează în mod activ FNAP la nivel internațional și, în general, reducerea la minimum a impactului pescuitului asupra rechinilor. De-a lungul anilor, organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) din care UE face parte au pus în aplicare măsuri specifice obligatorii pentru conservarea și gestionarea speciilor de rechini.

Practica îndepărtării înotătoarelor rechinilor a fost reglementată inițial prin stabilirea unui raport de greutate între înotătoare și carcase (FCR), ceea ce înseamnă că înotătoarele aflate la bord până în punctul primei debarcări nu pot reprezenta mai mult de 5 % din întreaga carcasă debarcată. De-a lungul anilor, baza științifică și eficacitatea FCR au fost puse în discuție, iar UE a insistat în mod constant pentru adoptarea FNAP în toate ORGP din care face parte, considerând-o cel mai eficient mijloc de a pune capăt practicii de îndepărtare a înotătoarelor. Aceste eforturi au condus la adoptarea FNAP de către unele ORGP ca unică opțiune (19) sau ca una dintre opțiunile (20) de aplicare a interdicției de îndepărtare a înotătoarelor. UE își continuă eforturile de eliminare a cerinței privind FCR acolo unde se aplică încă (21) și de înlocuire a acesteia cu FNAP în cadrul tuturor ORGP.

În timp ce multe specii de rechini necesită o protecție strictă, inclusiv printr-o interdicție de reținere, altele pot fi pescuite în conformitate cu normele convenite la nivel internațional, în special cu normele adoptate de ORGP. ORGP iau măsuri de gestionare, cum ar fi capturile totale admisibile, pe baza evaluărilor stocurilor și a avizelor științifice emise de organismele lor științifice, iar navele își raportează capturile. Și activitățile de pescuit care implică interacțiuni cu rechinii trebuie raportate în conformitate cu procedurile de raportare a datelor ale diferitelor ORGP (inclusiv estimări ale capturilor moarte aruncate înapoi în mare și frecvența dimensiunilor rechinilor capturați). Aceste date sunt disponibile în bazele de date ale diferitelor ORGP și sprijină avizele științifice care stau la baza deciziilor de gestionare luate cu privire la diferitele specii. Cu toate acestea, există cerințe inegale între diferitele ORGP și deficiențe în raportarea datelor privind capturile accidentale de rechini nevizați, în special a datelor specifice fiecărei specii.

Pentru îmbunătățirea avizelor științifice în cadrul ORGP, UE sprijină activitatea științifică prin contribuții financiare voluntare cu scopul de a dezvolta metodologii adecvate de evaluare a stării de conservare a principalelor specii de rechini și de a îmbunătăți cadrul de reglementare privind conservarea rechinilor.

3.   EVALUAREA PROPUNERII DIN INIȚIATIVĂ

3.1.   Răspunsul la inițiativă

ICE ridică probleme importante care sunt relevante pentru politica UE de protejare a mediului marin, de protejare și conservare a resurselor piscicole și de asigurare a unui pescuit durabil în UE și la nivel mondial. Menținerea situației actuale ar însemna comercializarea în continuare a acelorași produse și protejarea activităților flotei de pescuit și a operatorilor din UE, însă nu ar reprezenta un pas important în direcția refacerii populațiilor de rechini la nivel mondial și, mai precis, în contracararea efectelor negative ale comerțului cu înotătoare de rechin asupra situației populațiilor de rechini.

Interzicerea comerțului în UE cu înotătoare de rechin detașate de corpul animalului s-ar aplica acelor specii care sunt pescuite de flota UE în conformitate cu normele convenite la nivel internațional, în special cu normele adoptate de ORGP. Comerțul cu înotătoare de rechin este principalul debușeu pentru flota UE care pescuiește rechini în apele internaționale, iar UE este un actor important la nivel mondial. Interzicerea comerțului cu înotătoare detașate de corpul animalului ar putea însemna o reducere a numărului de rechini pescuiți de flota UE în apele internaționale, fapt care ar genera preocupări cu privire la impactul socioeconomic. În plus, având în vedere natura piețelor separate pentru înotătoarele de rechin și carnea de rechin, precum și aspectele logistice, întrucât aceste specii sunt capturate predominant de flota UE în apele internaționale aflate în sfera de competență a ORGP, această reducere a activității ar putea deschide calea către practici mai puțin durabile de pescuit în afara UE. Prin urmare, orice acțiune întreprinsă la nivelul UE trebuie să fie completată de acțiuni la nivel internațional pentru a asigura condiții de concurență echitabile și efecte pozitive asupra mediului.

Interzicerea de către UE a comerțului cu înotătoare de rechin detașate de corpul animalului trebuie să fie compatibilă cu angajamentele internaționale ale UE, inclusiv cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). OMC nu pune la îndoială dreptul țărilor de a lua măsuri pentru abordarea preocupărilor legate, de exemplu, de conservarea resurselor naturale epuizabile sau de bunăstarea animalelor, atâta vreme cât sunt îndeplinite anumite condiții. În special, aceste măsuri trebuie (a) să urmărească în mod real unul dintre obiectivele enumerate la articolul XX din GATT 1994, (b) să treacă așa-numitul test de necesitate, ceea ce înseamnă că nu există o măsură mai puțin restrictivă pentru comerț care ar contribui la atingerea obiectivului menționat și (c) să fie concepute astfel încât să asigure egalitatea și să nu constituie un mijloc de discriminare nejustificată sau arbitrară sau o restricție deghizată în calea comerțului internațional.

În temeiul Regulamentului privind ICE, Comisia trebuie să își prezinte, în termen de șase luni de la primirea inițiativei, concluziile juridice și politice și acțiunea pe care intenționează să o întreprindă. În acest interval de timp, Comisia nu a fost în măsură să colecteze toate datele necesare și să efectueze toate analizele adecvate pentru a evalua pe deplin pertinența inițierii unei măsuri precum cea solicitată de ICE. În plus, orice propunere legislativă ar trebui să fie precedată de o evaluare a impactului cu privire la posibilele efecte de mediu, sociale și economice ale acesteia.

Prin urmare, Comisia va lansa, până la sfârșitul anului 2023, o evaluare a impactului privind consecințele de mediu, sociale și economice ale aplicării politicii de debarcare a rechinilor cu înotătoarele atașate în mod natural de corp pentru introducerea pe piață a rechinilor în UE, fie pentru consumul în interiorul UE, fie pentru comerțul internațional (importuri și exporturi). Evaluarea va sprijini o posibilă acțiune viitoare bine documentată și bazată pe fapte (22). Aceasta va include o analiză a impactului economic, de mediu și social pentru părțile interesate din UE și pentru țările terțe care ar putea fi afectate, a posibilelor schimbări în dinamica pieței globale, a beneficiilor socioeconomice și de mediu aduse de o protecție îmbunătățită a populațiilor de rechini și o evaluare a posibilelor mijloace alternative pentru atingerea obiectivului urmărit, precum și o evaluare detaliată a celui mai adecvat temei și instrument juridic. Evaluarea impactului ar trebui să definească calea de urmat a Comisiei în conformitate cu prioritățile sale, în special în ceea ce privește Pactul verde european, o economie în serviciul cetățenilor, o Europă mai puternică pe scena internațională și promovarea modului de viață european.

Comisia recunoaște că urmărirea rutelor comerciale și a intersectărilor este dificilă din cauza dezagregării insuficiente a datelor privind debarcările și comerțul cu carne și înotătoare de rechin pentru fiecare specie. Această lipsă de standardizare a taxonomiei face dificilă analizarea tendințelor în ceea ce privește dinamica capturilor și a comerțului la nivel mondial. Comisia a identificat faptul că informațiile privind exporturile și importurile transmise de operatori către sistemele vamale naționale pot fi detaliate suplimentar. Informațiile generate de declarațiile vamale ar contribui la analizarea tendințelor în ceea ce privește dinamica capturilor și a comerțului la un nivel mai detaliat și la investigarea presupuselor niveluri ridicate de fraudă identificate de organizatorii ICE.

Prin urmare, Comisia va examina, până la sfârșitul anului 2023, cele mai bune mijloace juridice pentru a solicita informații mai detaliate în vederea identificării speciilor de rechini și a produselor obținute din acestea la import și export. Comisia va lua o decizie în vederea intrării în vigoare până cel târziu la 1 ianuarie 2025.

3.2.   Acțiuni complementare la nivelul UE și la nivel internațional

UE întreprinde o gamă largă de acțiuni care vizează direct sau indirect conservarea și gestionarea durabilă a resurselor de rechini. În acest sens, ICE a evidențiat o serie de subiecte importante care pot fi abordate prin eforturi suplimentare de asigurare a respectării legislației UE și prin consolidarea acțiunii la nivel internațional.

3.2.1.   Asigurarea respectării legislației UE în vigoare

Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) oferă instrumentele și cadrul pentru adoptarea de măsuri bazate pe date științifice în vederea reducerii la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra speciilor și habitatelor marine (23). Aceasta trebuie să păstreze coerența (24) cu obiectivul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (25) de atingere a unei stări ecologice bune a mărilor UE, care include asigurarea unor niveluri sănătoase de abundență și a capturilor accidentale admisibile pentru toate speciile marine (26), inclusiv pentru peștii care nu sunt exploatați în scopuri comerciale, cum ar fi elasmobranhii. Comisia monitorizează situația rechinilor și, în conformitate cu obiectivele PCP, asigură o abordare coerentă la nivelul politicilor interne și externe în domeniul pescuitului de rechini.

Începând din 2009, un plan de acțiune al UE pentru conservarea și gestionarea resurselor de rechini (EUPOA privind rechinii) (27), inspirat de Planul de acțiune internațional pentru conservarea și gestionarea resurselor de rechini (a se vedea secțiunea 3.2.2), urmărește să lărgească baza de cunoștințe legate de pescuitul de rechini, de speciile de rechini și de rolul acestora în cadrul ecosistemului, garantând caracterul sustenabil al pescuitului de rechini și reglementarea adecvată a capturilor accidentale de rechini rezultate din alte activități de pescuit. Acesta sprijină acțiunile întreprinse atât la nivelul UE (posibilități de pescuit, măsuri tehnice, limite privind efortul de pescuit și capacitatea, colectarea datelor), cât și la nivel internațional (ORGP, CITES, CMS, convențiile maritime regionale).

Pentru mai multe specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea conduce la apariția unui risc grav în ceea ce privește conservarea acestora. Astfel de specii sunt protejate în temeiul măsurilor UE. Regulamentele anuale succesive privind posibilitățile de pescuit, cum ar fi Regulamentul (UE) 2023/194, interzic navelor de pescuit ale Uniunii și navelor din țări terțe care pescuiesc în apele UE să pescuiască, să păstreze la bord, să transbordeze sau să debarce specii interzise, inclusiv specii de rechini (28). Exemplarele capturate trebuie eliberate imediat nevătămate, reducând astfel probabilitatea ca înotătoarele speciilor aflate în pericol să ajungă pe piață. Aceleași dispoziții se aplică rechinilor de adâncime.

În timp ce unele specii de rechini necesită o protecție strictă, altele pot fi pescuite în mod durabil atunci când această activitate este susținută de date științifice. Pentru aceste stocuri, debarcările sunt gestionate printr-o serie de capturi totale admisibile (TAC) în temeiul regulamentelor privind posibilitățile anuale de pescuit în apele UE și pentru navele UE în apele din afara UE. Propuse de Comisie și adoptate de Consiliu, TAC se bazează pe avize științifice și pe principiul precauției și țin seama de aspectele biologice și socioeconomice.

Regulamentul (UE) 2019/1241 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice (Regulamentul privind măsurile tehnice(29) include o interdicție generală de pescuit pentru anumite specii rare/sensibile de rechini și pisici-de-mare [articolul 10 alineatul (2) și anexa I] (30) și dispoziții care restricționează utilizarea plaselor fixe și a setcilor în derivă pentru capturarea mai multor specii sau familii de rechini [articolul 9 alineatul (4) și anexa III].

Organizatorii ICE au evidențiat dificultăți în urmărirea rechinilor și a produselor derivate la nivel de specie de-a lungul lanțurilor comerciale și de distribuție. Trasabilitatea produselor derivate de rechin și informarea transparentă a consumatorilor joacă un rol esențial în politica UE privind rechinii. Pentru a asigura trasabilitatea, Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 (31) a stabilit un sistem comunitar de control al pescuitului, impunând operatorilor din UE respectarea unor norme de trasabilitate. Fiecare lot de produse pescărești debarcate de navele UE trebuie să includă următoarele informații minime privind trasabilitatea: i) numărul de identificare a lotului, numărul de identificare externă a navei și numele navei de pescuit; ii) codul alfa-3 FAO al fiecărei specii; iii) denumirea comercială și denumirea științifică a fiecărei specii; și iv) zona geografică relevantă, metoda de producție, data capturării și cantitățile din fiecare specie. Aceste informații ar trebui să fie puse la dispoziția autorităților responsabile cu controlul și asigurarea respectării legii și a operatorilor economici în orice etapă a lanțului valoric. O revizuire în curs a sistemului UE de control al pescuitului (32), în legătură cu care Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic în mai 2023, include dispoziții suplimentare referitoare la informațiile privind trasabilitatea. Aceasta prevede îmbunătățiri în ceea ce privește raportarea capturilor, a activităților de pescuit și controalele efectuate de-a lungul lanțului de aprovizionare, inclusiv ale produselor conservate și preparate, precum și ale produselor importate, și anume: înregistrarea electronică a datelor privind capturile, inclusiv raportarea capturilor de specii sensibile aruncate înapoi în mare; și monitorizarea activităților de pescuit cu ajutorul mijloacelor de monitorizare electronică la distanță, inclusiv al TVCI.

În ceea ce privește informarea consumatorilor, Regulamentul (CE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (33) prevede că informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă cumpărătorul în eroare. În plus, dispozițiile specifice din sectorul pescuitului asigură un nivel ridicat de informare a consumatorilor. Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 privind organizarea comună a piețelor (OCP) în sectorul produselor pescărești și de acvacultură (34) prevede că produsele derivate de rechin care nu sunt preparate sau conservate, inclusiv fileurile și înotătoarele, pot fi comercializate numai cu denumirea comercială și științifică a speciei. Există indicii privind punerea inegală în aplicare a cerințelor privind informațiile obligatorii în temeiul articolului 35 din Regulamentul privind OCP, astfel cum se descrie în raportul Comisiei elaborat în urma unei consultări publice deschise privind punerea în aplicare a Regulamentului privind OCP (35). Aceasta se referă la identificarea denumirii științifice și comerciale a unei specii. Ca atare, această posibilă problemă nu este direct relevantă în contextul îndepărtării înotătoarelor, dar îmbunătățirea punerii în aplicare a cerințelor de etichetare ar putea contribui la o mai bună identificare a produselor derivate de rechin în general.

ICE a indicat existența comerțului ilegal. În afara unor date limitate privind confiscările de specii incluse în CITES (36), Comisia nu a colectat dovezi cu privire la amploarea presupusului comerț ilegal cu specii amenințate în UE. Cu toate acestea, Comisia recunoaște că traficul cu specii sălbatice de faună și floră este o problemă majoră și a prezentat un nou plan de acțiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră (37) pentru a consolida acțiunea UE împotriva acestui fenomen larg răspândit.

La un nivel mai general, ICE subliniază faptul că îmbunătățirea trasabilității capturilor, a debarcărilor, a importurilor și exporturilor de rechini și de înotătoare la nivelul UE și la nivel internațional de-a lungul întregului lanț valoric necesită:

1)

consolidarea aplicării legislației UE în ceea ce privește: i) monitorizarea activităților de pescuit și comerciale, ii) măsurile de control privind prelucrarea, comercializarea, transportul și depozitarea, iii) importul și exportul de produse derivate de rechin, inclusiv, în special, înotătoare, pentru speciile de rechini vizate și iv) normele de trasabilitate și etichetare în vigoare în statele membre și

2)

asigurarea colectării de informații complete și fiabile privind pescuitul și comerțul.

În acest scop, Comisia:

invită statele membre să asigure un control adecvat al permiselor și certificatelor CITES și capacități suficiente în ceea ce privește controlul și trasabilitatea rechinilor protejați și a produselor derivate, cum ar fi: i) cursuri de formare pentru identificarea speciilor de rechini relevante și a produselor derivate, ii) dezvoltarea și utilizarea de tehnologii, instrumente (inclusiv digitale) și protocoale de analiză ADN pentru identificarea speciilor de rechini, iii) sisteme de trasabilitate adecvate și iv) schimbul de bune practici (38);

va trimite statelor membre, până la sfârșitul anului 2023, o cerere de asistență reciprocă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (39) pentru a le atrage atenția asupra produselor derivate de rechin;

va coopera, până la sfârșitul anului 2023, cu Europol pentru a analiza amploarea comerțului ilegal cu înotătoare de rechin în și din UE;

va începe să lucreze la punerea în aplicare a regulamentului revizuit privind controlul imediat ce va fi adoptat, pentru a se asigura că îmbunătățirile pe care acesta le include devin aplicabile cât mai curând posibil;

invită statele membre să consolideze monitorizarea și punerea în aplicare a regulamentelor UE privind controlul și îndepărtarea înotătoarelor rechinilor și a normelor ORGP, un pas esențial în acest sens fiind îmbunătățirea înregistrării și a raportării capturilor și a capturilor accidentale de rechini. Acest lucru este valabil pentru toate navele UE, indiferent dacă pescuiesc în apele UE sau în apele internaționale;

invită statele membre (40) să stabilească, până la sfârșitul anului 2023, valori prag pentru nivelurile maxime de capturi accidentale de pești care nu sunt exploatați în scopuri comerciale, cum ar fi speciile de elasmobranhii, în apele UE în temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și să adopte măsuri adecvate de gestionare a pescuitului pentru a respecta aceste praguri;

va pune în aplicare, începând din 2024, măsuri de control al calității datelor și controale încrucișate între rapoartele lunare privind capturile transmise de statele membre în temeiul Regulamentului privind controlul, pe de o parte, și datele și informațiile raportate anual privind debarcările rechinilor solicitate în temeiul Regulamentului privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor, pe de altă parte, și

va analiza, până la sfârșitul anului 2023, răspunsurile furnizate de statele membre în cadrul unui sondaj lansat recent privind punerea în aplicare a cerințelor de etichetare în temeiul Regulamentului privind OCP, acordând o atenție deosebită problemei specifice a etichetării greșite a denumirii comerciale a unei specii.

Alte inițiative și acțiuni în curs reprezintă cadre importante care sprijină îmbunătățirea politicii UE privind rechinii.

„Planul de acțiune privind ecosistemele marine” din cadrul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 (41), adoptat de Comisie la 21 februarie 2023, include apeluri la acțiune adresate statelor membre pentru a îmbunătăți protecția speciilor sensibile, inclusiv a anumitor specii vulnerabile de rechini, prin reducerea capturilor accidentale în cadrul activităților de pescuit, protejarea zonelor de hrănire și de puiet a acestora, îmbunătățirea sistemelor de monitorizare pentru a identifica amploarea și distribuția capturilor accidentale.

Propunerea Comisiei de regulament privind refacerea naturii (42), adoptată în iunie 2022, urmărește, printre altele, refacerea habitatelor marine degradate și a habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine. Lista speciilor de rechini vizate este prevăzută în anexa III la propunere și se bazează pe anexa I (Lista speciilor interzise) la Regulamentul (UE) 2019/1241 privind măsurile tehnice.

Misiunea UE de refacere a oceanelor și a apelor noastre (43) urmărește să protejeze și să restabilească sănătatea oceanelor și a apelor noastre până în 2030. Ca parte a primului pilon, protecție și refacere, misiunea va urmări refacerea habitatelor și sprijinirea grupurilor de specii, inclusiv a prădătorilor care le susțin, cum ar fi rechinii. În vederea aplicării de controale, sunt necesare cercetări specifice pentru identificarea mai rapidă și cu costuri mai mici, bazată pe ADN, a speciilor de rechini pe baza înotătoarelor acestora, iar un proiect Orizont Europa (44) privind combaterea pescuitului ilegal și a aruncării ilegale înapoi în mare a capturilor include deja teste rapide bazate pe ADN pentru controlul pescuitului.

Strategia „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european recunoaște legătura puternică dintre cetățeni sănătoși, societăți sănătoase și o planetă sănătoasă, precum și necesitatea de a asigura mijloacele de subzistență ale producătorilor agricoli primari pentru a trece cu succes la un sistem alimentar durabil la nivelul UE.

3.2.2.   Intensificarea acțiunilor la nivel mondial

Comerțul cu înotătoare de rechin este un fenomen global, la fel ca pescuitul de rechini și scăderea semnificativă a populațiilor de rechini. Acesta este motivul pentru care, în 1999, a fost adoptat Planul de acțiune internațional pentru conservarea și gestionarea resurselor de rechini (IPOA – Rechini (45)) sub egida Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Obiectivul principal al acestuia este conservarea și gestionarea durabilă a resurselor de rechini. Planul oferă un cadru care contribuie la elaborarea unor planuri de acțiune naționale, subregionale și regionale pentru conservarea și gestionarea resurselor de rechini. Acesta a prevăzut pentru prima dată interdicția de îndepărtare a înotătoarelor rechinilor și a servit drept model pentru alte planuri de acțiune internaționale, cum ar fi cel european.

Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS) este un tratat al Organizației Națiunilor Unite în domeniul mediului, care include dispoziții privind conservarea și gestionarea speciilor migratoare, a habitatelor și a rutelor de migrare ale acestora. Părțile contractante la CMS se angajează să respecte principiile convenției (și anume să conștientizeze importanța speciilor migratoare și să depună eforturi pentru conservarea acestor specii și a habitatului acestora) și să ia măsuri imediate pentru protejarea lor prin semnarea de acorduri internaționale sau de memorandumuri de înțelegere. UE este semnatară a Memorandumului de înțelegere referitor la conservarea rechinilor migratori și susține cercetarea, pescuitul durabil, protecția habitatelor și cooperarea internațională în acest context.

UE exportă înotătoare de rechini provenite din activități de pescuit controlate, însă nu același lucru se întâmplă cu multe dintre înotătoarele exportate de alte țări pe cele mai mari piețe de consum. Deși majoritatea ORGP și multe țări au adoptat și au pus în aplicare măsuri de conservare și gestionare a resurselor de rechini, sunt necesare îmbunătățiri considerabile pentru a se asigura faptul că practicile comerciale nu subminează eforturile și progresele înregistrate în conservarea mai multor specii de rechini. Prin urmare, este necesar să se promoveze în continuare interzicerea efectivă a îndepărtării înotătoarelor de rechin la nivel mondial, să se asigure controale eficace ale fluxurilor comerciale de produse derivate de rechin la nivel mondial și să se urmărească reducerea cererii de astfel de produse.

În acest scop, pe tot parcursul anului 2023 și ulterior, Comisia:

va încuraja țările terțe relevante să pună în aplicare în mod eficace restricțiile privind rechinii ca urmare a deciziilor luate recent în cadrul celei de a 19-a reuniuni a Conferinței părților la CITES de a include aproape 100 de specii suplimentare de rechini și pisici-de-mare (și produse derivate) în apendicele II la CITES;

va sprijini Secretariatul CITES în consolidarea capacităților statelor din aria de răspândire (46) de a pune în aplicare restricțiile privind rechinii și alte specii marine de pe lista CITES;

va intensifica eforturile depuse de UE în cadrul organismelor regionale de gestionare a pescuitului în vederea adoptării de noi măsuri și/sau a consolidării și punerii în aplicare în mod eficace a măsurilor actuale de conservare și gestionare a speciilor de rechini, precum și în vederea evaluării eficacității măsurilor adoptate și a consolidării măsurilor de control pentru a se asigura aplicarea și respectarea în mod corespunzător a normelor actuale. Acestea includ adoptarea politicii de debarcare a rechinilor cu înotătoarele atașate în mod natural de corp, considerată a fi cel mai eficient mijloc de a pune capăt practicii de îndepărtare a înotătoarelor;

în cadrul tuturor celorlalte organisme și organizații internaționale relevante, va propune statelor membre să inițieze o discuție cu privire la adoptarea de măsuri noi și/sau la consolidarea măsurilor actuale de conservare și gestionare a speciilor de rechini, precum și la punerea efectivă în aplicare a acestora prin consolidarea controalelor. Comisia va propune statelor membre să ridice această problemă în cadrul celei de a 19-a reuniuni a Subcomitetului FAO pentru comerțul cu pește, care va avea loc în septembrie 2023 în Norvegia și

va colabora cu țările din afara UE pentru a încuraja, inclusiv prin proiecte de finanțare, reducerea cererii de înotătoare de rechin obținute în mod ilegal și va sprijini principalele țări terțe în efortul lor de consolidare a capacităților de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră.

4.   CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

Inițiativa cetățenească europeană „Stop Finning – Stop the Trade” (Opriți practica de îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de rechini) reflectă preocupările societale și de mediu legate de situația îngrijorătoare a rechinilor la nivel mondial și rolul jucat de cererea de înotătoare de rechin. Comisia o consideră relevantă pentru politica UE de protejare a mediului marin, de protejare și conservare a resurselor piscicole și de asigurare a unui pescuit durabil în UE și la nivel mondial. Această inițiativă se aliniază la Pactul verde european și la angajamentul UE de a proteja ecosistemele marine și speciile pe cale de dispariție la nivel mondial și de a promova guvernanța internațională a oceanelor.

UE a fost prima care a considerat că îndepărtarea înotătoarelor rechinilor este o practică de pescuit inacceptabilă. În temeiul dreptului Uniunii, rechinii pescuiți de navele UE sau în apele UE trebuie să fie debarcați cu înotătoarele atașate de carcasă.

Interzicerea comerțului cu înotătoare detașate de corpul animalului ar putea însemna o reducere a numărului de rechini pescuiți de flota UE în apele internaționale, fapt care ar genera preocupări cu privire la impactul socioeconomic. În plus, întrucât speciile respective sunt capturate predominant de flota UE în apele internaționale aflate în sfera de competență a ORGP, această reducere a activității ar putea deschide calea către practici mai puțin durabile de pescuit în afara UE. Este necesară însă o evaluare suplimentară a impactului economic, social și de mediu pentru părțile interesate din UE și pentru țările terțe care ar putea fi afectate. Pentru a lua decizii în cunoștință de cauză, Comisia are nevoie de un set de date și statistici mai complete și mai detaliate pentru a analiza tendințele în ceea ce privește dinamica capturilor și a comerțului.

Prin urmare, Comisia:

va începe imediat lucrările pregătitoare în vederea lansării, până la sfârșitul anului 2023, a unei evaluări a impactului privind consecințele de mediu, sociale și economice ale aplicării politicii de debarcare a rechinilor cu înotătoarele atașate în mod natural de corp pentru introducerea pe piață a rechinilor în UE, fie pentru consumul în interiorul UE, fie pentru comerțul internațional (importuri și exporturi);

va examina, până la sfârșitul anului 2023, cele mai bune mijloace juridice pentru a solicita informații mai detaliate în vederea identificării speciilor de rechini și a produselor obținute din acestea la import și export și va lua o decizie în vederea intrării în vigoare până cel târziu la 1 ianuarie 2025.

ICE a evidențiat, de asemenea, o serie de subiecte importante care pot fi abordate prin eforturi suplimentare de asigurare a respectării legislației UE și prin consolidarea acțiunii la nivel internațional. Prin urmare, în paralel, Comisia:

va consolida modul în care este pusă în aplicare legislația UE în ceea ce privește monitorizarea activităților de pescuit și comerciale, măsurile de control privind prelucrarea și comercializarea, importul și exportul de produse derivate de rechin și normele de trasabilitate și etichetare;

va depune eforturi suplimentare la nivel internațional și va pleda pentru intensificarea acțiunilor menite să asigure protecția rechinilor pe cale de dispariție și menținerea unei populații sănătoase de rechini exploatați în scopuri comerciale. Comisia va urmări interzicerea efectivă a practicii de îndepărtare a înotătoarelor la nivel mondial, asigurarea unor controale eficace ale fluxurilor comerciale de produse derivate de rechin la nivel mondial și reducerea cererii de astfel de produse provenite din activități de pescuit nedurabile.


(1)  Numărul de înregistrare atribuit de Comisie ECI(2020)000001 (https://europa.eu/citizens-initiative/initiatives/details/2020/000001_ro)

(2)  Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească europeană (JO L 130, 17.5.2019, p. 55).

(3)  Decizia (UE) 2019/2252 a Comisiei din 17 decembrie 2019 privind propunerea de inițiativă cetățenească intitulată Stop Finning – Stop the trade (Opriți practica de îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de rechini) [notificată cu numărul C(2019) 9203] (JO L 336, 30.12.2019, p. 312).

(4)  Regulamentul (UE) 2020/1042 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor măsuri temporare privind termenele pentru etapele de colectare, verificare și examinare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/788 privind inițiativa cetățenească europeană având în vedere epidemia de COVID-19 (JO L 231, 17.7.2020, p. 7); Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2200 a Comisiei din 17 decembrie 2020 privind prelungirea perioadelor de colectare a declarațiilor de susținere pentru anumite inițiative cetățenești europene în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1042 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 434, 23.12.2020, p. 56); Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/360 a Comisiei din 19 februarie 2021 privind prelungirea perioadelor de colectare a declarațiilor de susținere pentru anumite inițiative cetățenești europene în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1042 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 1121] (JO L 69, 26.2.2021, p. 9).

(5)  Lista roșie a speciilor amenințate a IUCN

(6)  Rechini | Plan de acțiune internațional pentru conservarea și gestionarea resurselor de rechini | Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (fao.org)

(7)  A se vedea anexa.

(8)  Sursă: EUMOFA Observatorul Pieței Uniunii Europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură (EUMOFA).

(9)  Sursă: EUMOFA Observatorul Pieței Uniunii Europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură (EUMOFA).

(10)  Sursă: EUMOFA Observatorul Pieței Uniunii Europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură (EUMOFA).

(11)  Sursă: statisticile Eurostat în domeniul pescuitului.

(12)  Sursă: rapoartele prezentate Comisiei de către statele membre. Speciile de pisici-de-mare nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor; cu toate acestea, ele sunt capturate aproape exclusiv în apele UE.

(13)  Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (JO L 61, 3.3.1997, p. 1).

(14)  „Îndepărtarea înotătoarelor rechinilor” este practica prin care înotătoarele rechinilor sunt îndepărtate la bordul navelor de pescuit, restul corpului fiind aruncat înapoi în mare.

(15)  Regulamentul (CE) nr. 1185/2003 al Consiliului din 26 iunie 2003 privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor la bordul navelor (JO L 167, 4.7.2003, p. 1).

(16)  Regulamentul (UE) nr. 605/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2003 al Consiliului privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor la bordul navelor (JO L 181, 29.6.2013, p. 1).

(17)  Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor [COM(2016) 207 final].

(18)  COMITETUL ȘTIINȚIFIC, TEHNIC ȘI ECONOMIC PENTRU PESCUIT (CSTEP), Evaluarea punerii în aplicare a Regulamentului privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor și evaluarea impactului planului de acțiune al Comunității Europene din 2009 pentru conservarea și gestionarea resurselor de rechini (CPOA) (STECF-19-17)

(19)  Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (CPANE), Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO).

(20)  Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT), Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC), Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT), Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO), CCSBT, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC), Comisia pentru pescuit în Pacificul de Nord (NPFC).

(21)  Organizația Regională de Gestionare a Pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO), Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA), Convenția privind conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR).

(22)  A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei: Orientări pentru o mai bună legiferare, SWD(2021) 305 final.

(23)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22). PCP urmărește să garanteze că activitățile de pescuit asigură condiții de mediu sustenabile și sunt gestionate în concordanță cu obiectivele economice, sociale și de ocupare a forței de muncă [articolul 2 alineatul (1)]. Aceasta aplică o abordare precaută și ecosistemică a gestionării pescuitului [articolul 2 alineatele (2) și (3)].

(24)  Articolul 2 alineatul (5) litera (j) din Regulamentul privind PCP.

(25)  Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(26)  Descriptorul D1C1 DCSMM din Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei care vizează rata mortalității din capturile accidentale pe specii marine.

(27)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu privind planul de acțiune al Comunității Europene pentru conservarea și gestionarea resurselor de rechini (COM/2009/0040 final).

(28)  Considerentele 19 și 20 din Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului din 30 ianuarie 2023 de stabilire, pentru anul 2023, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara Uniunii, precum și de stabilire, pentru anii 2023 și 2024, a acestor posibilități de pescuit pentru anumite stocuri de pești de adâncime (JO L 28, 31.1.2023, p. 1).

(29)  Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).

(30)  Specii pentru care se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, expunerea sau oferirea spre vânzare.

(31)  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(32)  Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1005/2008 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controlul pescuitului [COM(2018) 368 final].

(33)  Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(34)  Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).

(35)  Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură [COM(2023) 101 final], Revizuirea planului de acțiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră [COM(2022) 581 final].

(36)  În 2021, statele membre ale UE au raportat 3 confiscări, în total 8 înotătoare sau părți ale acestora.

(37)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Revizuirea planului de acțiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră, [COM(2022) 581 final].

(38)  A se vedea Materiale privind identificarea rechinilor | CITES

(39)  Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).

(40)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Planul de acțiune al UE: protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient [COM(2023) 102 final].

(41)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Planul de acțiune al UE: protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient [COM(2023) 102 final].

(42)  Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind refacerea naturii [COM(2022) 304 final].

(43)  Refacerea oceanelor și a apelor noastre (europa.eu)

(44)  CL6-2023-FARM2FORK-01-8.

(45)  1. PLANURI DE ACȚIUNE INTERNAȚIONALE - RECHINI (fao.org)

(46)  Un stat al cărui teritoriu se află în aria naturală de răspândire a unei specii.


ANEXĂ

Image 1


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/13


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.11202 – FORTUM MARKETS / TELGE ENERGI)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 275/02)

La 31 iulie 2023, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (https://competition-cases.ec.europa.eu/search). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32023M11202. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/14


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.11137 – EMIL FREY FRANCE / SACAPUCE / JAM PROD / GROUPE KERTRUCKS FINANCE)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 275/03)

La 3 iulie 2023, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba franceză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (https://competition-cases.ec.europa.eu/search). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32023M11137. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/15


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.11181 – MACQUARIE / BCI / ENDEAVOUR ENERGY)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 275/04)

La 26 iulie 2023, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (https://competition-cases.ec.europa.eu/search). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32023M11181. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/16


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.11096 – MAPFRE / VAS / JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 275/05)

La 28 iulie 2023, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (https://competition-cases.ec.europa.eu/search). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32023M11096. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Consiliu

4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/17


Aviz în atenția anumitor persoane și entități cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia (PESC) 2016/849 a Consiliului și în Regulamentul (UE) 2017/1509 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

(2023/C 275/06)

Informațiile care urmează sunt aduse la cunoștința PAK Jae-gyong (nr. 4), KIM Yong Chol (nr. 7), HONG Sung-Mu (nr. 10), JO Kyongchol (nr. 11), PAK Jong-chon (nr. 17), Kim Su Gil (nr. 28), JON Il Ho (nr. 29), YU Jin (nr. 31), Centrului de Cercetare Nucleară de la Yongbyon (nr. 4), persoane și entitate care figurează în secțiunea I a anexei II la Decizia (PESC) 2016/849 (1) și în anexa XV la Regulamentul (UE) 2017/1509 (2), precum și a KIM Chang Hyok alias James Kim (nr. 8), RYANG Su Nyo (nr. 10), PYON Won Gun (nr. 11), PAE Won Chol (nr. 12), RI Sin Song (nr. 13), KIM Sung Su (nr. 14), KIM Pyong Chol (nr. 15), O Yong Ho (nr. 31), Pan Systems Pyongyang alias Wonbang Trading Co.; Glocom; International Golden Services; International Global System (nr. 4), Eritech Computer Assembly & Communication Technology PLC (nr. 5), Korea General Corporation for External Construction (alias: KOGEN, GENCO) (nr. 6), persoane și entități care figurează în Anexa III la Decizia Consiliului (PESC) 2016/849 și în Anexa XVI la Regulamentul (UE) 2017/1509.

Consiliul intenționează să mențină măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților sus-menționate, furnizând noi expuneri de motive. Prin urmare, persoanele respective sunt informate că pot transmite Consiliului o cerere pentru a obține expunerile de motive preconizate în vederea desemnării lor, până la 11 august 2023, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu


(1)  JO L 141, 28.5.2016, p. 79.

(2)  JO L 224, 31.8.2017, p. 1.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/18


DECIZIA CONSILIULUI

din 25 iulie 2023

de numire a directorului executiv al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

(2023/C 275/07)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (1), în special articolul 158 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Mandatul actualului director executiv al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) expiră la 30 septembrie 2023. Prin urmare, este necesară numirea unui nou director executiv al EUIPO.

(2)

Prin scrisoarea din 6 iunie 2023, consiliul de administrație al EUIPO a transmis Consiliului o listă de candidați pentru postul de director executiv al EUIPO,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Dl João Nuno MAROCO AMARAL NEGRÃO este numit director executiv al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală pentru un mandat de cinci ani.

(2)   Mandatul de cinci ani menționat la alineatul (1) începe la 1 octombrie 2023.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 25 iulie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

L. PLANAS PUCHADES


(1)  JO L 154, 16.6.2017, p. 1.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/19


DECIZIA A CONSILIULUI

din 14 iulie 2023

de modificare a Deciziei 98/481/CE de aprobare a auditorilor externi ai Băncii Centrale Europene

(2023/C 275/08)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Protocolul privind statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 27.1,

având în vedere Recomandarea BCE/2023/15 a Băncii Centrale Europene din 6 iunie 2023 către Consiliul Uniunii Europene cu privire la auditorii externi ai Băncii Centrale Europene (1),

întrucât:

(1)

Auditul conturilor Băncii Centrale Europene (BCE) și ale băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro urmează se efectuează de auditori externi independenți recomandați de Consiliul guvernatorilor BCE și aprobați de Consiliul Uniunii Europene.

(2)

În 2017, BCE a selectat Baker Tilly GmbH & Co. KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft drept auditori externi pentru exercițiile financiare 2018-2022, cu opțiunea prelungirii acestui mandat pentru exercițiile financiare 2023 și 2024 (2).

(3)

Mandatul Baker Tilly GmbH & Co. KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft a încetat după efectuarea auditului aferent exercițiului financiar 2022. Prin urmare, este necesară desemnarea unor auditori externi începând cu exercițiul financiar 2023.

(4)

BCE intenționează să prelungească mandatul acordat Baker Tilly GmbH & Co. KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft pentru exercițiile financiare 2023 și 2024. Această prelungire este posibilă conform aranjamentelor contractuale dintre BCE și Baker Tilly GmbH & Co. KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft.

(5)

Consiliul guvernatorilor BCE a recomandat numirea Baker Tilly GmbH & Co. KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft în calitatea de auditori externi ai BCE pentru exercițiile financiare 2023 și 2024.

(6)

Este oportun să se dea curs recomandării Consiliului guvernatorilor BCE și să se modifice Decizia 98/481/CE a Consiliului (3) în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 1 din Decizia 98/481/CE se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Se aprobă numirea Tilly GmbH & Co. KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft în calitate de auditori externi ai BCE pentru exercițiile financiare 2023 și 2024.”

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării sale.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează BCE.

Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

L. PLANAS PUCHADES


(1)  JO C 208, 15.6.2023, p. 1.

(2)  Recomandarea BCE/2017/42 a Băncii Centrale Europene din 15 decembrie 2017 către Consiliul Uniunii Europene cu privire la auditorii externi ai Băncii Centrale Europene (JO C 444, 23.12.2017, p. 1).

(3)  Decizia 98/481/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 de aprobare a auditorilor externi ai Băncii Centrale Europene (JO L 216, 4.8.1998, p. 7).


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/21


Aviz în atenția persoanelor fizice și juridice, entităților și organismelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/1592 a Consiliului, și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1591 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

(2023/C 275/09)

Informațiile prezentate în continuare se aduc la cunoștința persoanelor, entităților și organismelor care figurează în anexa la Decizia 2012/642/PESC a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/1592 a Consiliului (2), și în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului (3), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1591 al Consiliului (4) privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Consiliul Uniunii Europene a decis ca persoanele, entitățile și organismele respective să fie incluse pe lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Motivele pentru includerea persoanelor, entităților și organismelor respective pe listă sunt prezentate în rubricile corespunzătoare din anexele menționate.

Se atrage atenția respectivelor persoane, entități și organisme asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru (statele membre) relevant(e), conform indicațiilor de pe site-urile care figurează în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 765/2006, pentru a obține autorizația de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice (a se vedea articolul 3 din regulament).

Persoanele, entitățile și organismele în cauză pot înainta Consiliului o cerere, însoțită de documente justificative, prin care să solicite reanalizarea deciziei de a le include pe lista menționată anterior, la următoarea adresă, înaintea datei de 30 noiembrie 2023:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Se atrage, de asemenea, atenția persoanelor, entităților și organismelor în cauză asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 275 al doilea paragraf și la articolul 263 al patrulea și al șaselea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.


(1)  JO L 285, 17.10.2012, p. 1.

(2)  JO L 195 I, 3.8.2023, p. 31.

(3)  JO L 134, 20.5.2006, p. 1.

(4)  JO L 195 I, 3.8.2023, p. 1.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/22


Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC a Consiliului și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

(2023/C 275/10)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra informațiilor prezentate în continuare.

Temeiurile juridice ale acestei operațiuni de prelucrare a datelor sunt Decizia 2012/642/PESC a Consiliului (2), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/1592 a Consiliului (3), și Regulamentul (CE) nr. 765/2006 al Consiliului (4), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1591 al Consiliului (5).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de directorul general al Direcției generale Relații externe (RELEX) din cadrul Secretariatului General al Consiliului, iar departamentul însărcinat cu operațiunea de prelucrare este RELEX.1, care poate fi contactat la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Responsabilul cu protecția datelor din cadrul SGC poate fi contactat la următoarea adresă:

Responsabilul cu protecția datelor

data.protection@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare a datelor este stabilirea și actualizarea listei persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2012/642/PESC, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/1592, și în Regulamentul (CE) nr. 765/2006, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1591.

Persoanele vizate sunt persoanele fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă, conform prevederilor Deciziei 2012/642/PESC și ale Regulamentului (CE) nr. 765/2006.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date legate de motivele includerii pe listă.

Temeiurile juridice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal sunt deciziile Consiliului adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și regulamentele Consiliului adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE de desemnare a unor persoane fizice (persoane vizate) și de impunere a înghețării activelor și a unor restricții de călătorie.

Prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) și în vederea îndeplinirii obligațiilor legale prevăzute în actele juridice menționate anterior care îi revin operatorului în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Prelucrarea este necesară din motive de interes public major, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Consiliul poate obține date cu caracter personal ale persoanelor vizate de la statele membre și/sau de la Serviciul European de Acțiune Externă. Destinatarii datelor cu caracter personal sunt statele membre, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă.

Toate datele cu caracter personal prelucrate de Consiliu în contextul măsurilor restrictive autonome ale UE vor fi păstrate timp de 5 ani de la data la care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor care fac obiectul înghețării activelor sau de la expirarea valabilității măsurii sau, în cazul în care se introduce o acțiune în justiție în fața Curții de Justiție, până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Datele cu caracter personal conținute în documentele înregistrate de Consiliu sunt păstrate de Consiliu în scopuri de arhivare în interes public, în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Consiliul ar putea fi nevoit să facă schimb de date cu caracter personal cu privire la o persoană vizată cu o țară terță sau cu o organizație internațională în contextul transpunerii de către Consiliu a desemnărilor ONU sau în contextul cooperării internaționale în ceea ce privește politica UE privind măsurile restrictive.

În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau a unor garanții adecvate, transferul de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională se bazează pe următoarea (următoarele) condiție (condiții), în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) 2018/1725:

transferul este necesar din considerente importante de interes public;

transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.

În prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanei vizate nu este implicat niciun proces decizional automatizat.

Persoanele vizate au dreptul de a fi informate și dreptul de a-și accesa datele cu caracter personal. De asemenea, au dreptul de a-și corecta și completa datele cu caracter personal. În anumite circumstanțe, ele pot avea dreptul de a obține ștergerea datelor lor cu caracter personal, de a formula obiecții cu privire la prelucrarea datelor lor cu caracter personal sau de a solicita restricționarea acestora.

Persoanele vizate își pot exercita aceste drepturi trimițând un e-mail operatorului, cu o copie către responsabilul cu protecția datelor, astfel cum se indică mai sus.

În anexă la cererea lor, persoanele vizate trebuie să furnizeze o copie a unui act de identitate care să le confirme identitatea (carte de identitate sau pașaport). Actul respectiv trebuie să conțină un număr de identificare, țara de emitere, perioada de valabilitate, numele, adresa și data nașterii. Toate celelalte date care figurează pe copia actului de identitate, cum ar fi fotografia sau orice caracteristică personală, pot fi ocultate.

Persoanele vizate au dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 (edps@edps.europa.eu).

Înainte de a face acest lucru, se recomandă ca persoanele vizate să încerce mai întâi să obțină o soluție contactând operatorul și/sau responsabilul cu protecția datelor din cadrul Consiliului.

Fără a se aduce atingere eventualelor căi de atac judiciare, administrative sau nejudiciare, persoanele vizate au dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 (edps@edps.europa.eu).


(1)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  JO L 285, 17.10.2012, p. 1.

(3)  JO L 195 I, 3.8.2023, p. 31.

(4)  JO L 134, 20.5.2006, p. 1.

(5)  JO L 195 I, 3.8.2023, p. 1.


Comisia Europeană

4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/24


Rata de schimb a monedei euro (1)

3 august 2023

(2023/C 275/11)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,0932

JPY

yen japonez

156,24

DKK

coroana daneză

7,4517

GBP

lira sterlină

0,86468

SEK

coroana suedeză

11,7415

CHF

franc elvețian

0,9579

ISK

coroana islandeză

144,70

NOK

coroana norvegiană

11,2765

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

24,034

HUF

forint maghiar

390,85

PLN

zlot polonez

4,4598

RON

leu românesc nou

4,9390

TRY

lira turcească

29,4774

AUD

dolar australian

1,6748

CAD

dolar canadian

1,4619

HKD

dolar Hong Kong

8,5331

NZD

dolar neozeelandez

1,7985

SGD

dolar Singapore

1,4678

KRW

won sud-coreean

1 422,79

ZAR

rand sud-african

20,3700

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,8397

IDR

rupia indoneziană

16 582,02

MYR

ringgit Malaiezia

4,9795

PHP

peso Filipine

60,744

RUB

rubla rusească

 

THB

baht thailandez

37,852

BRL

real brazilian

5,2996

MXN

peso mexican

18,8294

INR

rupie indiană

90,4965


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/25


O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației

(2023/C 275/12)

Image 2

Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Croația

Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care manipulează monedele, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro pot emite monede euro comemorative destinate circulației, cu anumite condiții, printre care aceea de a nu folosi decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.

Țara emitentă: Croația

Obiectul comemorării: Introducerea monedei euro ca monedă oficială a Croației la 1 ianuarie 2023

Descrierea modelului: Modelul conține numele țării emitente, „HRVATSKA” (Croația), și anul emisiunii, „2023”, înscrise orizontal, precum și cuvintele „ČLANICA EUROPODRUČJA” (membră a zonei euro), care sunt înscrise de-a lungul marginii exterioare a centrului monedei. Aceste inscripții formează un simbol stilizat al monedei euro, „€”. Celălalt motiv central al monedei este simbolul distinctiv și ușor de recunoscut al Croației, tabla de șah croată, care reprezintă o parte din stema Republicii Croația.

Inelul exterior al monedei înfățișează cele 12 stele ale drapelului european.

Numărul estimat de monede care urmează să fie emise: 250 000

Data emisiunii: septembrie 2023


(1)  A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1, cu privire la fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.

(2)  A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/26


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 28 iulie 2023

privind publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de înregistrare a unei denumiri menționate la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului [Irish Grass Fed Beef (IGP)]

(2023/C 275/13)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

Având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 50 alineatul (2) litera (a),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea Irlandei de înregistrare a denumirii „Irish Grass Fed Beef” ca indicație geografică protejată a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

La 21 februarie 2022, Comisia a primit actul de opoziție, inclusiv declarația de opoziție motivată aferentă din partea Regatului Unit (Irlanda de Nord). Opoziția a fost considerată admisibilă. Irlanda și Regatul Unit (Irlanda de Nord) au desfășurat consultări corespunzătoare și au ajuns la un acord în vederea modificării substanțiale a documentului unic.

(3)

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Irlanda a transmis Comisiei documentele și informațiile relevante pentru acordul la care s-a ajuns cu Regatul Unit (Irlanda de Nord) în cadrul procedurii de opoziție privind cererea de înregistrare a denumirii „Irish Grass Fed Beef” ca indicație geografică protejată, inclusiv documentul unic modificat în mod substanțial.

(4)

În conformitate cu articolul 50 și cu articolul 51 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea și a ajuns la concluzia că aceasta îndeplinește condițiile stabilite în regulamentul respectiv.

(5)

Pentru a se permite depunerea unor acte de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, documentul unic și trimiterea la publicarea caietului de sarcini al produsului menționate la articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv pentru denumirea „Irish Grass Fed Beef” ar trebui publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

DECIDE:

Articol unic

Documentul unic și trimiterea la publicarea caietului de sarcini al produsului menționate la articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru denumirea „Irish Grass Fed Beef” (IGP) [nr. UE: PGI-IE+UK(NI)-02647 — 27.11.2020] se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea menționată la primul paragraf al prezentului articol conferă dreptul de opoziție față de înregistrarea denumirii „Irish Grass Fed Beef”.

Adoptată la Bruxelles, 28 iulie 2023.

Pentru Comisie

Janusz WOJCIECHOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO C 492, 8.12.2021, p. 12.


ANEXĂ

DOCUMENT UNIC

„Irish Grass Fed Beef”

Nr. UE: PGI-IE+UK(NI)-02647 – 27.11.2020

DOP () IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) (a (ale) DOP sau IGP)

„Irish Grass Fed Beef”

2.   Statul membru sau țara terță

Irlanda

Regatul Unit (Irlanda de Nord)

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs [a se vedea anexa XI]

Clasa 1.1 Carne proaspătă (și organe comestibile)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Irish Grass Fed Beef” este denumirea dată cărnii de vită proaspete și congelate, cu os sau dezosată, inclusiv carcaselor, sferturilor, bucăților cu os, bucăților primare dezosate, cărnii de vită tocate obținută din astfel de bucăți și pachetelor destinate vânzării cu amănuntul.

„Irish Grass Fed Beef” prezintă (i) niveluri generale scăzute de grăsime (ii) o distribuție uniformă a grăsimii (sub formă de marmorare intermusculară); (iii) carne de culoare pronunțată roșu-cireașă; și (iv) grăsime cu o nuanță pronunțată de crem/galben. Produsul este o carne consistentă, complexă, cu aromă de iarbă, suculentă și zemoasă, cu un gust adevărat de carne de vită, și fragedă.

Carcasele trebuie să provină de la una dintre următoarele două categorii de animale:

i.

juncani și juninci cu vârsta de până la 36 de luni, cu o conformație a carcasei încadrată într-o clasă superioară celei O- și cu un punctaj de grăsime cuprins între 2+ și 4+;

ii.

vaci de carne cu vârsta de până la 120 de luni, cu o conformație a carcasei încadrată într-o clasă superioară celei O+ și un punctaj de grăsime

cuprins între 2+ și 5.

Produsul „Irish Grass Fed Beef” din categoria de la punctul (i) prezintă toate atributele legate de culoarea roșu-cireașă a cărnii și de culoarea crem/galbenă a grăsimii, precum și de nivelurile de grăsime exterioară, astfel cum sunt descrise.

Produsul „Irish Grass Fed Beef” din categoria descrisă la punctul (ii) conține grăsime de o culoare galbenă și mai pronunțată și carne de culoare roșie, mai închisă decât cea a cărnii provenite de la juncani și juninci. Nivelurile medii de grăsime sunt mai mari decât cele descrise la categoria de la punctul (i). Carcasele cu un nivel ridicat al pH-ului (> 5,8) sunt identificate și excluse.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Produsul „Irish Grass Fed Beef” provine doar de la bovine:

a)

în cazul cărora cel puțin 90 % din aportul de hrană este iarbă. Hrana include în principal iarbă de păscut, iar pe timpul iernii, fân;

b)

care pasc cel puțin 220 de zile pe an, pe întreaga durată de viață a animalelor. În fiecare an, de îndată ce condițiile permit acest lucru, bovinele folosite pentru obținerea produsului „Irish Grass Fed Beef” sunt duse la păscut pe pajiști, unde petrec până la 10 luni - pe timpul întregii zile - hrănindu-se cu iarbă. De obicei, la sfârșitul lunii noiembrie/începutul lunii decembrie, atunci când condițiile meteorologice și de la sol nu mai permit creșterea activă a ierbii și/sau pășunatul, bovinele sunt aduse în adăposturi. Este permisă o variație de maximum 40 de zile a acestei perioade în următoarele circumstanțe atenuante: în cazul în care condițiile meteorologice, starea solului, alte condiții de mediu sau alte considerente legate de bunăstarea animalelor constituie factori care împiedică respectarea acestui calendar.

Animalele sunt hrănite cu fân doar în perioada în care sunt ținute în adăposturi (maximum (*1) 145 de zile). Calitatea nutrițională a fânului este evaluată de toți producătorii. Bovinele pot fi hrănite cu nutreț fără conținut de iarbă (de exemplu, paie; sfeclă albă; porumb; alte tipuri de cereale) și furaje concentrate, însă cantitatea acestora este limitată la maximum 10 % din aportul de hrană pe parcursul întregii durate de viață a animalului. Acest tip de nutreț fără conținut de iarbă este utilizat numai atunci când este necesar, de exemplu, la înțărcare, pe timpul iernii, în condiții meteorologice extreme și la finalul perioadei de îngrășare, dar numai în cazul în care calitatea nutritivă a ierbii/nutrețului pe bază de iarbă nu este suficientă pentru a asigura o calitate optimă pentru consum a cărnii. Întreaga cantitate de fân trebuie recoltată în aria geografică delimitată.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Bovinele trebuie să fie născute, hrănite cu iarbă, îngrășate, sacrificate, refrigerate și tranșate în aria geografică delimitată.

Procesul de maturare a cărnii (minimum 3 zile sau, în cazul bucăților de carne destinate fabricării unor specialități, 2 zile), care este esențial pentru a asigura calitatea de consum a produsului „Irish Grass Fed Beef”, se desfășoară în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produse care pot fi etichetate ca IGP „Irish Grass Fed Beef”

Carne de vită cu os și dezosată, proaspătă și congelată, inclusiv carcase, sferturi, bucăți cu os, bucăți primare dezosate și pachete destinate vânzării cu amănuntul, provenite de la categoriile eligibile de bovine de carne;

Carne tocată cu un conținut de carne de vită în proporție de 100 % provenită din categoriile eligibile de bovine de carne și cu un conținut minim de carne macră de 90 %, constatat vizual;

Produse din carne de vită tocată (de exemplu, carne pentru burger) cu un conținut de carne de vită în proporție de 100 % provenită din categoriile eligibile de bovine de carne și un conținut de carne de vită macră, constatat vizual, în proporție de cel puțin 90 %.

Produse care pot fi etichetate drept „derivate” din IGP „Irish Grass Fed Beef”

Produse compuse din carne de vită cu un conținut de carne de vită în proporție de 100 % provenită din categoriile eligibile de bovine „Irish Grass Fed Beef” și cu un conținut de carne de vită macră, constatat vizual, în proporție de cel puțin 90 %.

Organe comestibile exterioare (obraji, coadă, piept și limbă) provenite din categoriile eligibile de bovine „Irish Grass Fed Beef”.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este insula Irlanda, formată din Irlanda și Irlanda de Nord (1).

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cauzală dintre produs și aria în care este produs se bazează pe calitatea acestuia de a asigura constant o calitate de consum ridicată, care, la rândul său, a condus la o reputație solidă. Produsul „Irish Grass Fed Beef” și-a câștigat o reputație solidă în rândul consumatorilor europeni, al comercianților cu amănuntul, al bucătarilor profesioniști, al jurnaliștilor și al liderilor de opinie, datorită sistemului de pășunat pe pajiști și de producție de nutreț pe bază de iarbă, utilizat pentru creșterea și „îngrășarea” bovinelor din categoriile eligibile, prelucrat conform unui protocol strict, având ca rezultat obținerea unui tip de carne cu un aspect deosebit și de o calitate de consum renumită.

Specificitățile ariei geografice: factori naturali și know-how

Dependența unică a insulei Irlanda de agricultura bazată pe iarbă și potențialul său de creștere a ierbii sunt recunoscute de secole. Creșterea bovinelor este recunoscută de mult timp ca parte integrantă a economiei irlandeze.

Aria geografică are o climă temperată, iernile sunt blânde, iar gerurile, precum și temperaturile ridicate în timpul verii sunt rare. Vânturile de vest predominante și umede, provenite din apele calde ale Curentului Golfului, determină clima oceanică a insulei, caracterizată de precipitații frecvente (până la 246 de zile de precipitații/an) și de variații reduse de temperatură pe parcursul anului (rareori temperaturile scad sub 0°C sau depășesc 25°C). Pășunile irlandeze pot da unele dintre cele mai mari producții de iarbă neirigată (12-16 t de materie uscată/ha pe an) din Europa.

Efectivul de bovine din Irlanda se diferențiază de alte sisteme de producție de carne de vită, deoarece rezultă din practica încrucișării raselor tradiționale (de exemplu, Hereford, Angus și Shorthorn) atât cu rase de lapte (cu caracteristici materne puternice), cât și cu rase de carne din Europa continentală (de exemplu, Limousin, Charolais și Simmental). Animalul rezistent rezultat din încrucișare se adaptează în mod optim la diversele condiții climatice și geografice din aria geografică delimitată.

Educația agricolă integrată și sprijinul puternic acordat în cadrul fermelor asigură accesul la cercetări științifice de vârf, oferindu-le fermierilor posibilitatea de a exploata la maximum pajiștile pentru bovinele lor de carne. Serviciile sunt puse la dispoziția tuturor fermierilor, precum și a fermierilor noi. Acest sprijin științific reprezintă o contribuție importantă la îmbunătățirea continuă a calității de consum a cărnii de vită „Irish Grass Fed Beef”. Chiar dacă scopul principal este producția unui tip de carne de vită de calitate superioară, cu un aspect și un gust deosebite, inițiativele recente din cadrul sectorului îi ajută și pe producătorii de carne de vită „Irish Grass Fed Beef” să se concentreze asupra reducerii amprentei de carbon a întreprinderilor lor de producție.

Fermele de bovine „Irish Grass Fed Beef” sunt esențiale atât pentru peisajul rural, cât și pentru comunitățile rurale din Irlanda. Din punct de vedere istoric, structura este construită în jurul exploatațiilor agricole rezidențiale de dimensiuni mici și mijlocii, transmise din generație în generație. În cadrul acestei structuri, gospodăria este situată în centru, fiind înconjurată de zona de pășunat și de zona în care se produce nutrețul, ceea ce permite o evaluare vizuală permanentă a efectivului de animale („efectivul”) și o atenție continuă acordată bunăstării animalelor, contribuind în mod semnificativ la calitatea cărnii.

Până în prezent, acest mozaic rural a reprezentat o caracteristică recunoscută a peisajului irlandez. Deși modelul de producție „Irish Grass Fed Beef” nu este prezent exclusiv în fermele familiale și nu exclude noii fermieri, peste 99 % dintre exploatații pot fi clasificate drept „ferme familiale” (2)(3). Cu toate acestea, operațiunile de creștere intensivă în cadrul cărora se utilizează metode agricole industriale, fără a oferi dovezi cu privire la practicile bazate pe pășunat și pe hrănirea cu iarbă specifice fermelor familiale, nu sunt eligibile pentru producția de carne „Irish Grass Fed Beef”.

Sistemul tradițional de producție a cărnii de vită, bazat pe pășunatul extensiv, continuă să fie utilizat în cadrul fermelor care produc „Irish Grass Fed Beef”. Datele indică o suprafață medie de teren disponibil de peste 3000 de metri pătrați per animal. Sistemul agricol a rezultat din efectivele de animale constituite și din abilitățile de creștere a animalelor transmise din generație în generație. Acest proces a păstrat cunoștințele și experiența în domeniul producției de carne de vită, acestea fiind strâns legate de condițiile geografice și climatice locale, precum și de cerințele privind bunăstarea animalelor. Carnea de vită provenită de la animale crescute pe pășuni și hrănite cu iarbă este asociată, la nivel internațional, cu un grad mai ridicat de bunăstare a animalelor, cu un nivel de stres mai scăzut și cu o stare mai bună de sănătate a animalelor.

În plus, iarba de păscut, precum și toate tipurile de nutreț pe bază de iarbă, cu care sunt hrănite animalele pe timpul iernii, provin din aria geografică delimitată.

Sistemele de producție pentru „Irish Grass Fed Beef” acordă prioritate:

creșterii în greutate până la cel mai mare nivel posibil, prin hrănire cu iarbă de pășunat;

recoltării surplusului de iarbă proaspătă vara, atunci când aceasta atinge stadiul optim pentru recoltare (luna mai/iunie), pentru a produce furaje de înaltă calitate pentru perioada de iarnă, astfel încât

digestibilitatea materiei uscate pentru acest tip de fân să fie valorificată la maximum. Acest lucru este esențial pentru a se asigura că iarba însilozată poate acoperi cea mai mare parte a cerințelor nutriționale ale animalelor pe timpul iernii.

Studii recente au confirmat că tipul de carne „Irish Grass Fed Beef” are concentrații semnificativ mai mari de minerale și de vitamine benefice - inclusiv calciu, mangan, fier, zinc, seleniu, sodiu, magneziu, potasiu, fosfor și vitamina E - decât carnea provenită din sistemele bazate pe hrănire cu furaje cu un conținut redus de iarbă sau fără conținut de iarbă.

Specificitatea produsului

Legăturile dintre terenuri, oameni și animale demonstrează importanța acordată păstoritului, fermelor familiale de mici dimensiuni, know-how-ului local și administrării pajiștilor de către fermieri în cadrul sistemului de producție pentru „Irish Grass Fed Beef” și oferă următoarele specificități cărnii.

S-a constatat că produsul „Irish Grass Fed Beef” are proprietăți nutriționale specifice care o diferențiază de carnea provenită de la bovine crescute în cadrul sistemelor bazate pe hrănire cu furaje care nu conțin iarbă sau cu un conținut redus de iarbă: produsul „Irish Grass Fed Beef” are un profil de acizi grași saturați mai scăzut și niveluri mai mari de omega 3 decât carnea de vită provenită de la bovine crescute în cadrul sistemelor bazate pe hrănire cu furaje care nu conțin iarbă sau cu un conținut redus de iarbă. Cercetările au arătat, de asemenea, că un conținut diferit de acizi grași conferă cărnii de vită provenite de la bovine hrănite cu iarbă un gust distinct de iarbă și calități unice de preparare, cum ar fi subtonurile mai complexe, „cu aromă de nucă”.

Ambele categorii de produse „Irish Grass Fed Beef” sunt diferite din punctul de vedere al aspectului, al culorii cărnii și al grăsimii față de carnea de vită produsă în cadrul sistemelor bazate pe hrănirea animalelor cu furaje care nu conțin iarbă sau cu un conținut redus de iarbă.

Un studiu recent a arătat că grăsimea subcutanată a bovinelor „Irish Grass Fed Beef” este cu aproximativ 63 % mai galbenă decât cea a animalelor hrănite cu concentrate de cereale. Nuanța de galben mai pregnantă poate fi legată de nivelurile mai ridicate de carotenoide (de exemplu, beta-caroten și luteină) existente pe pășunile din aria geografică delimitată decât în concentratele de cereale.

S-a constatat că mușchii bovinelor „Irish Grass Fed Beef” au o culoare mai închisă (roșu mai intens) decât cei ai animalelor hrănite cu concentrate de cereale.

Gustul bogat, complex, cu aromă de iarbă și suculent, precum și proprietățile produsului „Irish Grass Fed Beef” sunt o consecință a sistemului tradițional de pășunat predominant în aer liber, în care animalele petrec peste 220 de zile (4) pe an la pășunat și sunt hrănite într-o proporție mai mare de 90 % cu iarbă provenită din aria geografică delimitată.

Frăgezimea (textura) cărnii este una dintre cele mai importante proprietăți organoleptice care influențează, în cazul produselor din carne, gradul de acceptare și de satisfacție al consumatorilor. Nivelul ridicat de frăgezime al produsului „Irish Grass Fed Beef” este rezultatul proceselor de manipulare înainte de sacrificare a efectivului de animale, de refrigerare după sacrificare și de maturare a carcaselor și a bucăților de carne, care se desfășoară după un plan strict pe care fermierii și prelucrătorii irlandezi îl respectă cu meticulozitate. Acest lucru permite realizarea procesului natural de maturare/descompunere a fibrelor, ceea ce conferă cărnii de vită o mai mare frăgezime, intensificându-i aromele naturale. Acest rezultat este obținut datorită tehnologiei dovedite de prelucrare a cărnii și procesului de maturare controlat, care sporesc frăgezimea și elimină riscul de întărire la rece. Carcasele cu un nivel ridicat al pH-ului (> 5,8) sunt identificate și excluse.

Legătura cauzală: reputație

Legăturile dintre terenuri, oameni și animale, combinate cu factorii umani asociați păstoritului tradițional din regiune, cu sistemul agricol irlandez și cu tehnicile de administrare a pășunilor practicate de fermierii din cadrul sistemului de producție a „Irish Grass Fed Beef” stau la baza cărnii de vită „Irish Grass Fed Beef”.

Rezultatul este o carne de vită de calitate superioară, deosebită, fragedă, cu un aspect, o aromă și un profil nutrițional unice. Aceste proprietăți sunt foarte apreciate de consumatori, de bucătarii profesioniști și de cumpărătorii de produse alimentare.

Carnea „Irish Grass Fed Beef” a fost introdusă pe două piețe principale distincte, în funcție de diferențele și preferințele culinare regionale:

i.

carnea „Irish Grass Fed Beef” provenită de la juncani și juninci este preferată pe diverse piețe, inclusiv în Țările de Jos, Germania, Belgia și Luxemburg, fiind comercializată pe aceste piețe la un preț mai mare;

ii.

carnea „Irish Grass Fed Beef” provenită de la vacile eligibile este carnea preferată în zone ale Europei unde se preferă carnea de vită mai consistentă și foarte aromată provenită de la animale mature (de exemplu, Franța și nordul Spaniei). Această nișă de piață s-a extins recent în mod semnificativ, conform tendinței culinare de la cel mai înalt nivel care se manifestată în rândul marilor bucătari profesioniști europeni pentru carnea de vită „matură” (de exemplu, din Galiția).

Studiile efectuate în rândul consumatorilor confirmă diferențele clare în ceea ce privește aspectul, gustul și compoziția dintre carnea de vită „Irish Grass Fed Beef” și carnea de vită provenită de la animale din cadrul sistemelor bazate pe hrănire cu furaje care nu conțin iarbă sau cu un conținut redus de iarbă. În 2011, au fost efectuate teste de gust pe trei piețe europene (Germania, Țările de Jos și Italia) pentru a stabili percepția consumatorului asupra calității de consum a cărnii „Irish Grass Fed Beef” în comparație cu alte produse concurente. Pe toate cele trei piețe, carnea „Irish Grass Fed Beef” a obținut un punctaj mai mare în ceea ce privește intensitatea gustului, textura și raportul dintre stratul de grăsime și marmorare din carne.

Carnea „Irish Grass Fed Beef” este descrisă de diverși profesioniști ca având o calitate de consum distinctă și specifică:

„o aromă bogată”;

„suculentă”;

„unul dintre cele mai gustoase sortimente de carne de vită”.

Frăgezimea este, de asemenea, apreciată:

„am fost cucerit de calitatea (și) frăgezimea [...] acestei cărni”;

„carnea este extrem de fragedă”.

Biftecul irlandez, preparat din carne din categoria sortimentelor de carne provenite de la animale hrănite cu iarbă, a câștigat mai multe medalii decât orice altă țară la concursul „World Steak Challenge” din 2018 și 2019. În 2019, atunci când au fost evaluate de grupuri de experți în degustare, împreună cu alte preparate din 25 de țări, vrăbioarele, costițele și fileurile din carne „Irish Grass Fed Beef” au câștigat un număr record de 83 de medalii, mai mult decât orice altă țară concurentă, inclusiv pentru cel mai bun file din lume. Alte 85 de medalii au fost câștigate la World Steak Challenge din 2021, dintre care 52 au fost de aur.

„Cea mai bună marmorare pentru carnea de vită provenită de la bovine hrănite cu iarbă – Minunat.”„Fragedă și aromată, un gust ușor de nucă, fibre scurte, aciditate scăzută, extrem de suculentă – Extraordinar!”. Observațiile judecătorilor cu privire la carnea „Irish Grass Fed Beef” care a câștigat concursul „World’s Best Steak”, BEEF Magazine, 2009

Carnea „Irish Grass Fed Beef” este disponibilă în numeroase restaurante prestigioase din întreaga lume. Peste 100 de bucătari profesioniști participanți din cadrul CIBC (Chefs Irish Beef Club), cu nouă filiale în Europa și la nivel internațional, au ales să utilizeze carnea „Irish Grass Fed Beef”, declarând-o carnea lor de vită preferată. O reuniune internațională a bucătarilor profesioniști din cadrul CIBC și a câștigătorilor concursului „Bocuse d’Or” (iunie 2013) au ascultat numeroase declarații referitoare la carnea „Irish Grass Fed Beef” , printre care se numără cele ale lui:

Mario Corti, bucătar profesionist, Germania: „Îmi place carnea de vită provenită de la animale hrănite cu iarbă; pentru mine, de fapt, carnea de vită «Irish Grass Fed Beef» este cea mai bună carne pe care o puteți găsi...”

Jean-Paul Jeunet, bucătar profesionist: „Vreau tot ce e mai bun pentru clienții mei, iar Irlanda are iarbă, climă favorabilă și pe tot parcursul anului bovinele sunt ținute în aer liber – este foarte interesant.”

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://assets.gov.ie/202726/824a7d14-f441-4bf4-95d1-6b33a55af041.pdf


(*1)  A se vedea și punctul 3.3 litera (b)

(1)  Trimiterile la „insulă” includ și insulele mai mici din Irlanda și Irlanda de Nord.

(2)  În Irlanda, potrivit unui sondaj privind structurile agricole efectuat în 2016 și publicat de Biroul Central de Statistică din Irlanda, 99,6 % dintre exploatațiile irlandeze erau clasificate drept „ferme familiale”. Fermele familiale sunt administrate ca întreprinderi familiale (inclusiv ca orice exploatație înregistrată în scopuri comerciale). (Ref. CSO). Practicile de pășunat și de hrănire cu iarbă specifice fermelor familiale trebuie să fie clar demonstrate în vederea înregistrării ca IGP.

(3)  În Irlanda de Nord, potrivit sondajului efectuat în 2016 la nivelul UE cu privire la structurile agricole, fermele sunt în principal întreprinderi familiale, 99 % dintre administratorii de ferme fiind ocupanții fermelor, soți/soții și alți membri ai familiei.

(4)  A se vedea și punctul 3.3 litera (b).


V Anunțuri

ALTE ACTE

Comisia Europeană

4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/33


Publicarea unei cereri de modificare a unei mențiuni tradiționale din sectorul vitivinicol în temeiul articolului 28 alineatul (3) și al articolului 34 din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea

„Vino generoso”

(2023/C 275/14)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere, în temeiul articolului 22 alineatul (1) și al articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE REFERITOARE LA MENȚIUNEA TRADIȚIONALĂ

„Vino generoso”

Data primirii: 5 mai 2023

Numărul de pagini (inclusiv pagina curentă): 4.

Limba cererii de modificare: Spaniolă

Numărul dosarului: Ares(2023) 3171190

Mențiunea tradițională pentru care este solicitată modificarea: Vino generoso

Solicitantul: Direcția Generală pentru Industria Alimentară a Ministerului Agriculturii, Pescuitului și Alimentației din Spania

Adresa completă (strada și numărul, localitatea și codul poștal, țara):

Po Infanta Isabel, 1

28071 Madrid

ESPAÑA

Naționalitatea: Spaniolă

Telefon, fax, e-mail:

Tel. +34 913475397

Fax +34 913475410

E-mail: dgia@mapa.es; sgccala@mapa.es

Descrierea modificării

În rezumatul definiției/condițiilor de utilizare a mențiunii tradiționale „vino generoso” în eAmbrosia se prevăd următoarele:

„[Punctul 8 din partea B a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei] sau vinul cu DOP «Montilla-Moriles», cu definiția prezentată mai sus, cu condiția să nu se adauge alcool în procesul de elaborare a produsului, iar tăria alcoolică dobândită, de minimum 15 % vol., să fie obținută în mod natural.”

Această definiție/aceste condiții de utilizare este asociată/sunt asociate cu Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei, care a fost abrogat prin Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei, care prevede norme privind mențiunea tradițională „vino generoso” la punctul 8 din partea B a anexei III:

„În cazul vinurilor licoroase, mențiunea tradițională specifică «vino generoso» este rezervată pentru vinurile licoroase seci cu denumire de origine protejată evoluate, în totalitate sau parțial, sub peliculă de drojdii și:

produse numai din struguri albi din soiurile de viță-de-vie Palomino de Jerez, Palomino fino, Pedro Ximénez, Verdejo, Zalema și Garrido Fino;

comercializate după o perioadă medie de doi ani de maturare în butoaie de stejar.

Evoluția sub peliculă de drojdii, menționată la primul paragraf, este procesul biologic care, datorită dezvoltării în mod spontan a unei pelicule de drojdii tipice la suprafața liberă a vinului după fermentarea alcoolică totală a mustului, conferă produsului caracteristici analitice și organoleptice specifice.”

Definiția/condițiile de utilizare este/sunt înlocuită/înlocuite cu următoarele:

„Denumirea «vino generoso» se utilizează doar pentru vinurile licoroase seci și vinurile din categoriile de produse viticole 1 și 3 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu denumirile de origine protejată «Condado de Huelva», «Jerez-Xérès-Sherry», «Lebrija», «Málaga», «Manzanilla-Sanlúcar de Barrameda», «Montilla-Moriles» și «Rueda»”:

1.

produse doar din struguri albi obținuți din soiurile de viță-de-vie autorizate pentru fiecare dintre denumirile de origine protejate sus-menționate;

2.

comercializate după o perioadă medie de cel puțin doi ani de învechire în butoaie de stejar;

3.

care dezvoltă în mod spontan o peliculă de drojdii tipice (cunoscută sub denumirea de „flor”) la suprafața liberă a vinului după fermentarea alcoolică totală a mustului, ceea ce conferă produsului caracteristici analitice și organoleptice specifice, cu excepția vinurilor seci tradiționale cu DOP „Málaga”;

4.

cu o tărie alcoolică dobândită minimă în volume de 14 % vol. în cazul categoriei 1 și de 15 % vol. în cazul categoriei 3, în afara excepțiilor prevăzute în dreptul UE aflat acum în vigoare;

5.

cu un conținut maxim de zahăr reducător (glucoză și fructoză) de:

(a)

4 grame per litru sau

(b)

9 grame per litru, cu condiția ca conținutul total de aciditate, exprimat în grame de acid tartric per litru, să nu fie cu peste 2 grame mai mic decât conținutul de zahăr rezidual sau,

(c)

doar în cazul vinurilor licoroase, nivelul stabilit pentru „sec” în caietul de sarcini.”

Explicarea motivelor modificării

Mențiunea tradițională „vino generoso” este asociată unora dintre cele mai prestigioase și de îndelungată tradiție denumiri de origine protejate din Andaluzia. A fost menționată în mai multe texte legislative de recunoaștere a denumirilor de origine protejate.

În prezent, mențiunea tradițională este protejată, iar utilizarea ei este reglementată la nivelul Uniunii Europene în temeiul articolului 112 litera (a) și al articolului 113 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului.

De asemenea, este definită la punctul 8 din partea B a anexei III la Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește zonele viticole în care poate fi majorată tăria alcoolică, practicile oenologice autorizate și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole, procentajul minim de alcool al subproduselor și eliminarea acestora și publicarea fișelor OIV. În plus, mențiunea a fost inclusă inițial în baza de date electronică „e-Bacchus” a Comisiei Europene, care a fost înlocuită cu registrul electronic „eAmbrosia”. Definiția utilizată este bazată pe o referire la punctul 8 din partea B a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privința categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restricțiilor care se aplică acestora, ulterior abrogat prin Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019, care a menținut definițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009.

Din motive de claritate, transparență și certitudine juridică, anumite mențiuni tradiționale pentru vinuri cu denumiri de origine protejate din Andaluzia au devenit obiectul unor reglementări prevăzute în Ordinul Ministerului Regional al Agriculturii, Pescuitului, Apelor și Dezvoltării Rurale din 22 februarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al Andaluziei (BOJA) nr. 42 din 3 martie 2023. Ordinul este instrumentul juridic adecvat pentru aprobarea mențiunilor tradiționale și pentru modificarea lor ulterioară în registrul UE. Pentru a se asigura tranziția juridică de la cadrul legislativ actual al mențiunii tradiționale „vino generoso” și al mențiunilor tradiționale protejate conexe, a fost stabilită și publicată definiția. Aceasta descrie caracteristicile și trăsăturile comune ale denumirilor de origine protejate care poartă mențiunea tradițională. Astfel, poate exista o concurență loială între producători, iar consumatorii primesc informații clare. Una dintre noile caracteristici ale noii definiții este faptul că identifică denumirile de origine protejate specifice care au dreptul de a utiliza această mențiune tradițională. În plus față de cele șase denumiri de origine din Andaluzia, este identificată, de asemenea, denumirea „Rueda”, deoarece caietul său de sarcini include dintotdeauna utilizarea mențiunii tradiționale.

Numele semnatarului: Directorul general pentru industria alimentară


(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 46.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/36


Publicarea unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate din sectorul produselor agricole și alimentare, menționată la articolul 6b alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei

(2023/C 275/15)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 6b alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBARII UNEI MODIFICARI STANDARD A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE SAU AL UNEI INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE ORIGINARE DINTR-UN STAT MEMBRU

[Regulamentul (UE) nr. 1151/2012]

„Volailles de Licques”

Nr. UE: PGI-FR-0162-AM01 - 11.5.2023

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea produsului

„Volailles de Licques”

2.   Statul membru căruia îi aparține aria geografică

Franța

3.   Autoritatea din statul membru care comunică modificarea standard

Ministerul Agriculturii și Suveranității Alimentare

4.   Descrierea modificării (modificărilor) aprobate

1.   Autoritatea competentă din statul membru:

Au fost adăugate datele de contact ale Institutului Național pentru Calitate și Origine (INAO), care este autoritatea competentă a statului membru.

Această modificare nu vizează documentul unic.

2.   Grupul solicitant:

Sunt furnizate datele de contact și forma juridică a QUALICNOR.

Această modificare vizează documentul unic.

3.   Descrierea produsului

Pentru produsele cu IGP, modificarea prevede producția următoarelor specii suplimentare:

Puicuță,

Clapon de bibilică

Grupul solicitant produce de mulți ani aceste două specii în zonă. Reputația puicuțelor datează din 1987, iar a claponului de bibilică, din 2010.

La informațiile din rubrică se adaugă criterii de conformitate și o descriere organoleptică pentru fiecare specie.

S-au adăugat informații privind congelarea rapidă și diferitele forme posibile de ambalare. Prelucrătorii vor putea să își diversifice gama de prezentare pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor, asigurând în același timp calitatea produselor.

Această modificare vizează documentul unic.

4.   Aria geografică

Modificarea ariei este rezultatul unor modificări administrative ca urmare a fuzionării comunelor din aria delimitată în caietul de sarcini în vigoare.

Aceste modificări nu vizează aria geografică inițială.

Această modificare vizează documentul unic.

5.   Elemente care dovedesc faptul că produsul este originar din aria geografică

Se adaugă următoarele părți:

categoria de „operatori care își desfășoară activitatea în aria geografică”,

declarația de identificare în vederea autorizării operatorilor înainte de începerea activității în cauză;

un tabel privind trasabilitatea ascendentă și descendentă.

Această modificare nu vizează documentul unic.

6.   Metoda de obținere

Subsecțiunea 5.2 „Tulpini utilizate”

Această subsecțiune definește criteriile de selectare a tulpinilor sau a tulpinilor hibride.

Toate tulpinile prezintă o creștere lentă și sunt adaptate pentru creșterea în aer liber. În condițiile de hrănire și creștere prevăzute în caietul de sarcini, tulpinile și tulpinile hibride utilizate trebuie să permită atingerea greutății minime a carcasei la vârsta minimă de sacrificare. În plus, a fost adăugat un tabel de sinteză privind fenotipul pentru fiecare specie.

Subsecțiunea 5.3 „Metoda de creștere”

Au fost adăugate norme specifice pentru creșterea claponilor și a claponilor de bibilică, conform cărora castrarea are loc cel târziu la vârsta de 63 de zile în cazul claponilor și cel târziu la 91 de zile în cazul claponilor de bibilică. În timpul perioadei de îngrășare, claponii sunt ținuți la interior, cel mai devreme din a 125-a zi de creștere și până la patru săptămâni. În bateriile avicole trebuie instalat un sistem de iluminat cu un anumit model.

Subsecțiunea 5.4 „Nutriția”

Procentul de cereale scade de la 75 % la 70 % din cantitatea de formulă nutritivă.

A fost adăugată o listă a materiilor prime pe care le poate conține hrana pentru animale furnizată.

Subsecțiunea 5.5 „Baterii avicole și pășuni”

Descrierea pășunilor nu figurează în caietul de sarcini în vigoare. Ca regulă generală, pășunile trebuie să fie delimitate de arbori. Se furnizează detalii privind plantarea suprafețelor (tipul și numărul de arbori). Pentru fiecare specie, se indică o suprafață minimă de pășune per pasăre, care se modifică începând cu data preluării parțiale pentru păsările de tipul puicuță și clapon. Se adaugă o perioadă de vid sanitar care trebuie respectată între loturi și o obligație de întreținere a pășunilor.

În ceea ce privește bibilicile, au fost adăugate criterii specifice privind instalarea unui sistem aviar de creștere exterior și a unor stinghii în bateriile avicole.

De asemenea, sunt stabilite criterii pentru creșterea animalelor în interior. Ca regulă, toate păsările de curte sunt crescute într-o baterie avicolă fixă sau mobilă în care să se regăsească doar o singură specie. Fiecare baterie avicolă nu trebuie să depășească 400 m2 în cazul bateriilor fixe și 150 m2 în cazul bateriilor mobile. Pentru a completa rubrica, se prezintă un tabel care indică densitatea maximă a animalelor per baterie:

Subsecțiunea 5.6: „Durata minimă a vidului sanitar în bateriile avicole”

Se adaugă o obligație conform căreia, de îndată ce păsările de curte părăsesc exploatația, trebuie să aibă loc un proces de curățare și dezinfectare și trebuie să existe o perioadă de vid sanitar.

Subrubrica 5.7, „Condiție de preluare, transport și sacrificare”

Se adaugă obligația ca hrana păsărilor să fie retrasă cu cel puțin cinci ore înainte de preluarea lor.

Se adaugă o obligație ca timpul de transport să nu depășească trei ore. De asemenea, se prevede o perioadă de recuperare la abator de 30 de minute.

Această modificare vizează documentul unic.

7.   Legătura

Capitolul „Legătura cu aria geografică” din caietul de sarcini în vigoare a fost revizuit în mod cuprinzător. Acesta a fost reorganizat în trei părți pentru a distinge caracteristicile specifice ale ariei geografice, ale produsului și ale legăturii cauzale. Formularea este mai succintă și au fost eliminate numeroase ilustrații și trimiteri istorice.

Această modificare vizează documentul unic.

8.   Etichetarea

Se elimină paragraful în vigoare și se înlocuiește cu o frază care indică elementele obligatorii.

Această modificare vizează documentul unic.

9.   Organismul de control

În prezent sunt furnizate datele de contact ale autorităților responsabile cu inspecțiile la nivel național, și anume: Institutul Național pentru Calitate și Origine (INAO) și Direcția Generală Concurență, Consum și Combaterea Fraudei (DGCCRF). Numele și datele de contact ale organismului de certificare pot fi consultate pe site-ul INAO și în baza de date a Comisiei Europene.

Această modificare vizează documentul unic.

10.   Cerințele naționale

Rubrica este prezentată sub forma unui tabel care cuprinde principalele puncte care trebuie verificate și metoda de evaluare a acestora.

Această modificare vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

Volailles de Licques

Nr. UE: PGI-FR-0162-AM01 - 11.5.2023

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

Volailles de Licques

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs (a se vedea anexa XI)

Clasa 1.1. Carne și organe comestibile proaspete

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Volailles de Licques” sunt păsări din ordinul Galliformes. Acestea provin din tulpini robuste, cu creștere lentă, care permit o perioadă lungă de creștere și sacrificarea chiar înainte de a ajunge la maturitatea sexuală.

„Volailles de Licques” prezintă următoarele caracteristici:

conformație bună;

carcase bine îngrășate, cărnoase, carne cu consistență fermă;

o bună dezvoltare musculară a pieptului și a pulpelor.

„Volailles de Licques” include următoarele tipuri de animale:

Pui: crescuți timp de cel puțin 81 de zile. Greutatea minimă a carcasei este de 1,3 kg atunci când este prezentată „fără intestine” și de 0,95 kg atunci când este prezentată „eviscerată” fără organe, gata pentru gătit.

Bibilici: crescute timp de cel puțin 94 de zile. Greutatea minimă a carcasei este de 1,1 kg atunci când este prezentată „fără intestine” și de 0,85 kg atunci când este prezentată „eviscerată”, și anume fără organe, gata pentru gătit.

Curcani: crescuți timp de cel puțin 140 de zile. Greutatea minimă a carcasei este de 2,7 kg atunci când este prezentată „fără intestine” și de 2,3 kg atunci când este prezentată „eviscerată”, și anume fără organe, gata pentru gătit.

Claponi: crescuți timp de cel puțin 150 de zile. Greutatea minimă a carcasei este de 2,9 kg atunci când este prezentată „fără intestine” și de 2,5 kg atunci când este prezentată „eviscerată”, și anume fără organe, gata pentru gătit.

Puicuțe: crescute timp de cel puțin 120 de zile. Greutatea minimă a carcasei este de 1,95 kg atunci când este prezentată „fără intestine” și de 1,65 kg atunci când este prezentată „eviscerată”, și anume fără organe, gata pentru gătit.

Claponi de bibilică: crescuți timp de cel puțin 150 de zile. Greutatea minimă a carcasei este de 1,80 kg atunci când este prezentată „fără intestine” și de 1,40 kg atunci când este prezentată „eviscerată”, și anume fără organe, gata pentru gătit.

„Volailles de Licques” se comercializează sub formă de carcase sau bucăți, proaspete sau congelate rapid (cu excepția celor eviscerate). Carcasele trebuie să îndeplinească criteriile de prezentare din clasa A. Bucățile de carne trebuie să respecte criteriile de prezentare din clasa A și trebuie să provină din carcase care respectă greutatea minimă pentru gătit. Volailles de Licques se comercializează neambalate sau ambalate în folie, ambalat în vid sau în atmosferă modificată.

Produsele sunt prezentate după cum urmează:

„gata pentru gătit”;

„fără intestine”;

sub formă de bucăți.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Cantitatea de hrană administrată, calculată ca medie ponderată, conține, în etapa de îngrășare, cel puțin 70 % cereale și produse derivate.

Proporția de produse derivate din cereale nu trebuie să depășească 15 % din greutatea totală a formulei nutritive.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Creșterea păsărilor de curte începând de la introducerea animalelor tinere.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe etichetă figurează, în același câmp vizual, denumirea „Volailles de Licques” și simbolul IGP al Uniunii Europene.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este situată în întregime în département (regiunea) Pas de Calais și cuprinde următoarele entități administrative:

toate arrondissements (districtele): Boulogne-sur-Mer, Calais, Montreuil și Saint-Omer

și toate communes (comunele): Anvin, Aubrometz, Auchy-au-Bois, Aumerval, Auxi-le-Château, Bailleul-lès-Pernes, Beauvoir-Wavans, Bergueneuse, Blessy, Boffles, Bonnières, Boubers-sur-Canche, Bourecq, Bouret-sur-Canche, Bours, Boyaval, Buire-au-Bois, Conchy-sur-Canche, Conteville-en-Ternois, Eps, Equirre, Erin, Estrée-Blanche, Fiefs, Fleury, Floringhem, Fontaine-l'Etalon, Fontaine-lès-Boulans, Fontaine-lès-Hermans, Fortel-en-Artois, Frévent, Gennes-Ivergny, Ham-en-Artois, Haravesnes, Hestrus, Heuchin, Huclier, Isbergues, Lambres, Le Ponchel, Liettres, Ligny-lès-Aire, Ligny-sur-Canche, Linghem, Lisbourg, Marest, Mazinghem, Monchel-sur-Canche, Monchy-Cayeux, Nédon, Nédonchel, Noeux-lès-Auxi, Norrent-Fontes, Pernes, Prédefin, Pressy, Quoeux-Haut-Maînil, Quernes, Rely, Rombly, Rougefay, Sachin, Sains-lès-Pernes, Saint-Hilaire-Cottes, Tangry, Teneur, Tilly-Capelle, Tollent, Vacquerie-le-Boucq, Valhuon, Vaulx, Villers-l'Hôpital, Westrehem, Willencourt și Witternesse.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cu originea IGP „Volaille de Licques” se bazează pe factori naturali și umani din zona aflată în jurul [satului] Licques, unde producția de păsări de curte prezintă anumite caracteristici pe baza cărora s-a construit reputația sa de-a lungul timpului.

Aria geografică ocupă o mare parte din département Pas de Calais din nordul Franței. Zona este mărginită la vest de Canalul Mânecii (de la granița cu département Somme până la orașul Calais) și de Marea Nordului (de la Calais la département Nord) și se întinde spre est, către o zonă de terenuri agricole.

Clima zonei este oceanică. Intervalul de temperatură este îngust, cu ierni și veri blânde, brize marine și un regim normal de precipitații (600-800 mm pe an). Temperatura medie anuală este de aproximativ 11 °C.

Clima blândă și absența vârfurilor de temperatură semnificative permit creșterea păsărilor în aer liber în mod regulat.

Zona are o topografie variată, alternând între platouri și văi, cu o altitudine cuprinsă între 0 și 200 m deasupra nivelului mării. Zonele agricole și naturale sunt diverse, cu zone de tip bocage (peisaje cu garduri vii) și cu o suprafață mare de pășuni. Există o rețea majoră de căi navigabile, printre care râurile Authie, Canche, Ternoise, Liane, Scarpe, Lys și Aa.

Aria geografică se caracterizează prin diversitatea culturilor și a efectivelor de animale, iar tradițiile sale de creștere a păsărilor de curte și de cultivare a cerealelor sunt încă larg respectate. Aceste activități au modelat diversitatea peisajului, care alternează între zone naturale, terenuri agricole și păduri variate.

Pentru păsările de curte există numeroase zone în aer liber, cu pășuni ierboase și împădurite.

Păsările „Volaille de Licques” provin din tulpini robuste, cu creștere lentă, care permit o perioadă lungă de creștere și sacrificarea chiar înainte de a ajunge la maturitatea sexuală. Acestea sunt adaptate la viața în aer liber și au acces la spații libere pe pășuni împădurite.

„Volailles de Licques” prezintă următoarele caracteristici:

conformație bună;

carcase bine îngrășate, cărnoase, carne cu consistență fermă;

bună dezvoltare musculară a pieptului și a pulpelor.

Clima blândă și altitudinea joasă fac ca aria geografică să fie deosebit de potrivită pentru creșterea păsărilor de curte, în special pe pășunile ierboase. Caracterul oceanic al climei, care include un regim normal de precipitații, favorizează creșterea constantă a ierbii și a plantelor perene pe pășuni. Datorită temperaturilor puțin variabile și blânde, păsările de curte pot ieși pe pășuni pe tot parcursul anului și, prin urmare, își pot completa alimentația. Aceste condiții favorizează, de asemenea, producția regulată de cereale, care, de-a lungul timpului, a stat la baza hranei păsărilor de curte.

Crescătorii s-au adaptat la schimbările mediului și, prin urmare, expertiza lor se bazează pe:

utilizarea tulpinilor cu creștere lentă;

ținerea sub control a momentului în care păsările ies afară;

utilizarea hranei pe bază de cereale.

Aceste metode tradiționale, utilizate încă în prezent, se află în centrul reputației „Volailles de Licques”.

Originile „Volailles de Licques” pot fi regăsite în [abația] Abbaye de Licques, fondată în 1051. În secolul al XIII-lea, aceasta a fost încredințată călugărilor Prémontré, care au defrișat zona și s-au ocupat de creșterea păsărilor de curte – inclusiv curcani, populari la vremea respectivă, la fel ca în prezent – și de cultivarea cerealelor.

În secolele XVII și XVIII, 90 % din populație era alcătuită din mici fermieri care produceau ceea ce consumau. Păsările de curte le-au permis să răspundă nevoilor familiilor lor și să aibă o monedă de schimb. Potrivit La vie agricole sous l'Ancien Régime dans le Nord de la France (Viața agricolă în vremurile de demult în nordul Franței) de Albéric de Callone, „dacă, în alte țări, ar fi sacrificat într-un an tot atâția claponi, găini și pui câți sacrificăm aici într-o zi, ar fi fost de înțeles dacă ne-am fi temut pentru viitorul speciei”.

În secolele XIX și XX, creșterea păsărilor „Volailles de Licques” s-a dezvoltat în paralel cu îmbunătățirea culturilor de cereale (cum ar fi grâul și orzul), care, la rândul lor, au contribuit la îmbunătățirea hranei pentru animale și, prin urmare, a calității cărnii. Reputația „Volailles de Licques” a început să se extindă dincolo de granițele Pays de Licques și chiar până în Anglia, așa cum a subliniat Jean Tribondeau în monografia sa agricolă intitulată L’agriculture du Pas-de-Calais (Agricultura în Pas de Calais): „Creșterea curcanilor nu numai că este foarte apreciată în regiunea Boulonnais, ci face de asemenea obiectul unui volum mare de schimburi comerciale cu Anglia. ”

Cu toate acestea, producția de păsări de curte și-a păstrat caracterul tradițional, familial, care se bazează pe istoricul creșterii animalelor din zonă.

Începând cu anii 1950, schimbările structurale din mediul rural au condus la o schimbare treptată a modului de creștere a animalelor. Producătorii de „Volailles de Licques” au dorit să mențină creșterea extensivă a animalelor. Aceștia s-au reunit în 1965 sub auspiciile Uniunii crescătorilor de Licques pentru a menține producția tradițională de păsări de curte.

În prezent, producția de „Volailles de Licques” rămâne o sursă de diversificare și de venituri suplimentare pentru crescători.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-070fab1c-4223-4f7f-bacb-2218e19ecec7


(1)  JO L 179, 19.6.2014, p. 17.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/42


Publicarea unei cereri de modificare a unei mențiuni tradiționale din sectorul vitivinicol în temeiul articolului 28 alineatul (3) și al articolului 34 din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea

„Vino generoso de licor”

(2023/C 275/16)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere, în temeiul articolului 22 alineatul (1) și al articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE REFERITOARE LA MENȚIUNEA TRADIȚIONALĂ

„Vino generoso de licor”

Data primirii: 5 mai 2023

Numărul de pagini (inclusiv pagina curentă): 4

Limba cererii de modificare: spaniolă

Numărul dosarului: Ares(2023) 3171348

Mențiunea tradițională pentru care este solicitată modificarea: Vino generoso de licor

Solicitantul: Direcția Generală pentru Industriile Agroalimentare, Inovare și Lanțul de Aprovizionare cu Alimente, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pescuitului, Apelor și Dezvoltării Rurale din Andaluzia

Adresa completă (strada și numărul, localitatea și codul poștal, țara):

C/Tabladilla, s/n,

41071 Seville

ESPAÑA

Naționalitatea: spaniolă

Telefon, fax, e-mail:

Tel. +34 955032278;

Fax +34 955032460;

E-mail: dgiica.capadr@juntadeandalucia.es

Descrierea modificării

În rezumatul definiției/condițiilor de utilizare a mențiunii tradiționale „vino generoso de licor” în eAmbrosia se prevăd următoarele:

„[punctul 10 din partea B a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei]”

Această definiție/aceste condiții de utilizare este asociată/sunt asociate cu Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei, care a fost abrogat prin Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei, care prevede norme privind mențiunea tradițională „vino generoso de licor” la punctul 10 din partea B a anexei III:

„Mențiunea tradițională specifică «vino generoso de licor» este rezervată pentru vinurile licoroase cu denumire de origine protejată:

produse din «vino generoso», menționat la punctul 8, sau din vin evoluat sub peliculă de drojdii care poate produce «vino generoso», la care s-a adăugat fie must de struguri stafidiți cu adaos de alcool neutru de origine viticolă pentru a se împiedica fermentarea, fie must de struguri concentrat rectificat sau «vino dulce natural»;

comercializate după o perioadă medie de doi ani de maturare în butoaie de stejar.”

Definiția/condițiile de utilizare este înlocuită/sunt înlocuite cu următoarele:

„Mențiunea «vino generoso de licor» se utilizează doar pentru vinurile licoroase cu denumirile de origine protejate «Condado de Huelva», «Jerez-Xérès-Sherry», «Lebrija», «Málaga» și «Montilla-Moriles»:

1.

obținute din:

(a)

«vino generoso» sau

(b)

vin care a avut o peliculă sau «flor» care poate produce un astfel de «vino generoso» sau

(c)

vin cu DOP «Málaga» care poate produce un astfel de «vino generoso», la care s-a adăugat cel puțin unul dintre următoarele produse, cu condiția ca utilizarea acestora să fie autorizată de Comisia Europeană, dacă este cazul:

«vino dulce natural»,

vin vizat de derogarea de la punctul 1 litera (b) din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cunoscut pe plan local ca «vino tierno»,

must de struguri parțial fermentat,

must de struguri stafidiți la care s-a adăugat alcool de vin sau alcool de struguri stafidiți cu o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 95 % vol. și de cel mult 96 % vol., sau alcool neutru de origine viticolă cu o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 96 % vol.,

must de struguri concentrat,

must de struguri concentrat rectificat,

must de struguri concentrat obținut prin acțiunea focului direct, care corespunde, cu excepția acestei operațiuni, definiției de must de struguri concentrat.

2.

comercializate după o perioadă medie de doi ani de maturare în butoaie de stejar.”

Explicarea motivelor modificării

Mențiunea tradițională „vino generoso de licor” este asociată unora dintre cele mai prestigioase și de îndelungată tradiție denumiri de origine protejate din Andaluzia. A fost menționată în mai multe texte legislative de recunoaștere a denumirilor de origine protejate.

În prezent, mențiunea tradițională este protejată, iar utilizarea ei este reglementată la nivelul Uniunii Europene în temeiul articolului 112 litera (a) și al articolului 113 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului.

De asemenea, este definită la punctul 10 din partea B a anexei III la Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește zonele viticole în care poate fi majorată tăria alcoolică, practicile oenologice autorizate și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole, procentajul minim de alcool al subproduselor și eliminarea acestora și publicarea fișelor OIV. În plus, mențiunea a fost inclusă inițial în baza de date electronică „e-Bacchus” a Comisiei Europene, care a fost înlocuită cu registrul electronic „eAmbrosia”. Definiția utilizată este bazată pe o referire la punctul 10 din partea B a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privința categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restricțiilor care se aplică acestora, ulterior abrogat prin Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019, care a menținut definițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009.

Din motive de claritate, transparență și certitudine juridică, anumite mențiuni tradiționale pentru vinuri cu denumiri de origine protejate din Andaluzia au devenit obiectul unor reglementări prevăzute în Ordinul Ministerului Regional al Agriculturii, Pescuitului, Apelor și Dezvoltării Rurale din 22 februarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al Andaluziei (BOJA) nr. 42 din 3 martie 2023. Ordinul este instrumentul juridic adecvat pentru aprobarea mențiunilor tradiționale și pentru modificarea lor ulterioară în registrul UE.

Pentru a se asigura tranziția juridică de la cadrul legislativ actual al mențiunii tradiționale „vino generoso de licor”, a fost stabilită și publicată definiția. Aceasta descrie caracteristicile și trăsăturile comune ale denumirilor de origine protejate care poartă mențiunea tradițională. Astfel, poate exista o concurență loială între producători, iar consumatorii primesc informații clare.

Numele semnatarului: Directorul general pentru industriile agroalimentare, inovare și lanțul de aprovizionare cu alimente


(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 46.


4.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 275/45


Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 275/17)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Ayaş Domatesi”

Nr. UE: PDO-TR-02883 – 9.1.2023

DOP (x) IGP ( )

1.   Denumire (denumiri)

„Ayaş Domatesi”

2.   Statul membru sau țara terță

Turcia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Ayaş Domatesi” este un soi de tomate foarte suculente și cu coajă subțire, cultivate utilizând semințe și răsaduri de ecotip local din districtul Ayaş, provincia Ankara. Tomata din soiul „Ayaş Domatesi” este mare și cărnoasă, cântărește 250-300 g, iar coaja sa are o culoare roz spre roșie, mată. Suprafața sa exterioară este ușor striată. Când fructul este tăiat în două, se constată că pulpa sa prezintă o pată albă. Datorită acidității sale ridicate, are o aromă ușor sărată, de lămâie. „Ayaş Domatesi” are un conținut ridicat de licopen, de aproximativ 5916 mg/100 g.

Proprietățile fizice și chimice ale tomatei „Ayaş Domatesi”

Materie uscată solubilă în apă (oBx)

 

Minimum 4,20

Valoarea pH-ului

 

4,20 -4,70

Aciditate totală (% acid citric)

 

Minimum 0,40  %

Valoarea culorilor pe scara Hunter (min-max)

*L

28,0 -29,0

*a

14,0 -17,0

*b

8,0 -12,0

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică delimitată este districtul Ayaş, provincia Ankara, Anatolia Centrală, Turcia.

5.   Legătura cu aria geografică

Cererea de înregistrare a denumirii de origine „Ayaş Domatesi” se bazează exclusiv pe calitatea și pe caracteristicile specifice ale produsului, care sunt rezultatul factorilor naturali prezenți în aria geografică.

Soiul „Ayaş Domatesi” este cultivat în districtul Ayaş din anii 1960. „Ayaş Domatesi” este un soi de tomate foarte suculente și cu coajă subțire, cultivate utilizând semințe și răsaduri de ecotip local. Tomata „Ayaş Domatesi” este mare și cărnoasă, cântărește 250-300 g, iar coaja sa are o culoare roz spre roșie, mată. Suprafața sa exterioară este ușor striată. Când fructul este tăiat în două, se constată că pulpa sa prezintă o pată albă. Datorită acidității sale ridicate, are o aromă ușor sărată, de lămâie. Forma și structura fructelor „Ayaş Domatesi” depind de semințele și de răsadurile locale, transmise din generație în generație în aria geografică. Frunza este subțire, iar planta are o structură pitică. Planta are o înălțime de aproximativ 120 cm și se dezvoltă la sfârșitul sezonului. Frunzele sunt acoperite cu perișori care degajă o aromă intensă de tomate, la fel ca tulpina. Frunzele sunt compuse și mari. În pofida nivelului mare de expunere la soare al regiunii, fructele sunt protejate împotriva arsurilor de limbul mare al frunzelor de „Ayaş Domatesi” și de abundența lor.

Districtul Ayaş, situat în centrul Anatoliei, prezintă elemente climatice diferite de cele ale acestei regiuni, având caracteristici microclimatice, care influențează proprietățile produsului.

În Ayaş se observă elemente tipice ale climei continentale, cu ierni reci și veri calde și uscate. Altitudinea este de 910 m. Temperatura medie anuală este de 11,4 °C, iar umiditatea relativă medie este de 54 %. Cea mai scăzută temperatură medie, 0,5 °C, se înregistrează în luna ianuarie, iar cea mai ridicată temperatură medie, 22,2 °C, se înregistrează în lunile iulie și august.

Cele mai mari cantități de precipitații se produc în decembrie, 57,2 mm, iar cele mai scăzute precipitații se înregistrează în luna august, 9,6 mm. „Ayaş Domatesi” este un soi cu polenizare liberă, care se dezvoltă târziu. Pentru ca „Ayaş Domatesi” să poată germina cu succes, sunt necesare temperaturi de polenizare de minimum 10 °C , iar rata de formare a fructelor se reduce atunci când temperatura scade sub 15 °C în timpul perioadei de coacere. Temperatura optimă pentru germinarea polenului și formarea fructelor este de 18-26 °C, iar umiditatea relativă a aerului trebuie să fie între 50 % și 80 %. La temperatură scăzută, se formează foarte puțină pulbere de polen, ceea ce duce la apariția unor fructe amorfe, fecundate parțial. În timpul procesului de coacere a fructelor, temperatura trebuie să fie între 18 și 26 °C. Acest interval de temperatură este optim și pentru sinteza substanțelor colorante și, prin urmare, a licopenului. „Ayaş Domatesi” are un conținut ridicat de licopen, de aproximativ 5916 mg/100 g.

Clima din districtul Ayaş oferă cele mai adecvate condiții pentru polenizare și pentru dezvoltarea fructelor. Răsadurile sunt plantate la o distanță de 50-60 cm în cazul tomatelor de masă și de 25-30 cm în cazul în celor destinate industriei, iar distanța dintre rânduri este de 1,8-2,0 m. Această metodă de plantare utilizată de producători și conținutul ridicat de potasiu și de fier al solului din aria geografică sporesc randamentul și, prin urmare, dimensiunea fructelor, asigurând circulația aerului și expunerea la soare.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din acest regulament]


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.