Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10960 – EPPE / PZEM SUBSIDIARIES)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 444/01)

La 16 noiembrie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10960. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10854 – GIC INVESTOR / KIA / OMERS / DCLI)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 444/02)

La 8 noiembrie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10854. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10925 – BNP PARIBAS / TERBERG BUSINESS)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 444/03)

La 16 noiembrie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10925. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10928 – ICI / BENVIC)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 444/04)

La 8 noiembrie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10928. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

22 noiembrie 2022

(2022/C 444/05)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0274
JPY	yen japonez	145,20
DKK	coroana daneză	7,4377
GBP	lira sterlină	0,86358
SEK	coroana suedeză	10,9653
CHF	franc elvețian	0,9791
ISK	coroana islandeză	145,70
NOK	coroana norvegiană	10,4445
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,351
HUF	forint maghiar	408,23
PLN	zlot polonez	4,7125
RON	leu românesc nou	4,9269
TRY	lira turcească	19,1221
AUD	dolar australian	1,5473
CAD	dolar canadian	1,3765
HKD	dolar Hong Kong	8,0313
NZD	dolar neozeelandez	1,6707
SGD	dolar Singapore	1,4167
KRW	won sud-coreean	1 392,68
ZAR	rand sud-african	17,7568
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3344
HRK	kuna croată	7,5438
IDR	rupia indoneziană	16 106,79
MYR	ringgit Malaiezia	4,7055
PHP	peso Filipine	58,942
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	37,110
BRL	real brazilian	5,4578
MXN	peso mexican	20,0951
INR	rupie indiană	83,8768

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

DECIZIA COMISIEI

din 15 septembrie 2022

prin care administratorului central i se încredințează sarcina de a introduce în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene modificările aduse tabelelor naționale de alocare ale Germaniei, Spaniei, Italiei, Letoniei, Poloniei și Finlandei

(2022/C 444/06)

COMISIA UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei (1), în special articolul 52 alineatul (2) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

La data de 27 aprilie 2011, Comisia a adoptat Decizia 2011/278/UE (2) de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE (3). În temeiul articolului 27 din Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei (4), Decizia 2011/278/UE continuă să se aplice în cazul alocărilor pentru perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021. Toate alocările notificate care sunt menționate în prezenta decizie corespund alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii pentru perioada 2013-2020.

(2)	La 5 septembrie 2013, Comisia a adoptat Decizia 2013/448/UE (5) privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020 în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE.

(3)

Prin Decizia 2014/9/UE (6), Comisia a modificat Deciziile 2010/2/UE (7) și 2011/278/UE în ceea ce privește lista sectoarelor și a subsectoarelor considerate a fi expuse unui risc important de relocare a emisiilor de dioxid de carbon (denumită în continuare „lista privind riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon”).

(4)

Prin Deciziile C(2013) 9281 (8), C(2014) 123 (9), C(2014) 674 (10) și C(2014) 1167 (11), Comisia a încredințat administratorului central sarcina de a introduce în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene tabelele naționale de alocare și tabelele naționale de alocare revizuite pentru Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

(5)	În temeiul articolului 52 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 389/2013, Germania a notificat Comisiei, prin scrisoarea din 4 ianuarie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru a aloca cu titlu gratuit certificate de emisii pentru instalațiile nou-intrate.

(6)	În temeiul articolului 52 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 389/2013, Spania a notificat Comisiei, prin scrisoarea din 30 august 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare ca urmare a cesiunilor parțiale.

(7)

În temeiul articolului 52 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 389/2013, Germania a notificat Comisiei, prin scrisorile din 11 februarie 2022, 28 februarie 2022, 27 aprilie 2022 și 30 august 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare în vederea alocării cu titlu gratuit de certificate de emisii către instalațiile nou-intrate și modificările efectuate ca urmare a redresării ulterioare a nivelurilor de activitate, precum și ca urmare a modificărilor listei privind riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

(8)

În temeiul articolului 52 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 389/2013, Letonia a notificat Comisiei, prin scrisoarea din 23 august 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru a aloca cu titlu gratuit certificate de emisii pentru instalațiile nou-intrate și modificările efectuate ca urmare a cesiunilor parțiale.

(9)	În temeiul articolului 52 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 389/2013, Polonia a notificat Comisiei, prin scrisoarea din 7 martie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru a aloca cu titlu gratuit certificate de emisii pentru instalațiile nou-intrate.

(10)	În temeiul articolului 52 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 389/2013, Finlanda a notificat Comisiei, prin scrisoarea din 23 mai 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru a aloca cu titlu gratuit certificate de emisii pentru instalațiile nou-intrate.

(11)

Modificările notificate ale tabelelor naționale de alocare ale Germaniei, Spaniei, Franței, Italiei, Letoniei, Poloniei și Finlandei sunt conforme cu Decizia 2011/278/UE. Prin urmare, administratorului central trebuie să i se încredințeze sarcina de a introduce aceste modificări în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene,

DECIDE:

---

(1)  JO L 122, 3.5.2013, p. 1

(2)  Decizia 2011/278/UE a Comisiei din 27 aprilie 2011 de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 130, 17.5.2011, p. 1).

(3)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(4)  Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 59, 27.2.2019, p. 8).

(5)  Decizia 2013/448/UE a Comisiei din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 240, 7.9.2013, p. 27).

(6)  Decizia 2014/9/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de modificare a Deciziilor 2010/2/UE și 2011/278/UE în ceea ce privește sectoarele și subsectoarele considerate a fi expuse unui risc important de relocare a emisiilor de dioxid de carbon (JO L 9, 14.1.2014, p. 9).

(7)  Decizia 2010/2/UE a Comisiei din 24 decembrie 2009 de stabilire, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unei liste a sectoarelor și subsectoarelor considerate a fi expuse unui risc important de relocare a emisiilor de dioxid de carbon (JO L 1, 5.1.2010, p. 10).

(8)  Decizia C(2013) 9281 a Comisiei din 18 decembrie 2013 prin care administratorului central i se încredințează sarcina de a introduce tabelele naționale de alocare pentru Austria, Grecia, Irlanda, Letonia, Țările de Jos, Portugalia, Suedia și Regatul Unit în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene.

(9)  Decizia C(2014) 123 a Comisiei din 17 ianuarie 2014 prin care administratorului central i se încredințează sarcina de a introduce tabelele naționale de alocare pentru Republica Cehă, Danemarca, Franța, Lituania, Ungaria și Slovacia în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene.

(10)  Decizia C(2014) 674 a Comisiei din 12 februarie 2014 prin care administratorului central i se încredințează sarcina de a introduce tabelele naționale de alocare pentru Belgia, Germania, Estonia, Luxemburg, Slovenia și Finlanda în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene.

(11)  Decizia C(2014) 1167 a Comisiei din 26 februarie 2014 prin care administratorului central i se încredințează sarcina de a introduce tabelele naționale de alocare pentru Bulgaria, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Polonia, România și Regatul Unit în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene.

Cerere de propuneri 2023 – EAC/A10/2022

Programul Erasmus+

(2022/C 444/07)

1.   Introducere și obiective

Prezenta cerere de propuneri se bazează pe Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport (1) (denumit în continuare „Regulamentul Erasmus+”), precum și pe programul anual de lucru al Erasmus+ pentru 2023 [C(2022)6002]. Programul Erasmus+ vizează perioada 2021-2027. Obiectivele generale și specifice ale programului Erasmus+ sunt prevăzute la articolul 3 din Regulamentul Erasmus+.

2.   Acțiuni

Prezenta cerere de propuneri vizează următoarele acțiuni ale programului Erasmus+:

Acțiunea-cheie 1 (AC1) - Mobilitatea persoanelor în scopul învățării:

—	Mobilitatea persoanelor în domeniul educației, formării și tineretului

—	Activități de tineret

—	Acțiunea pentru incluziune DiscoverEU

—	Schimburi virtuale în domeniul învățământului superior și al tineretului

—	Mobilitatea personalului în domeniul sportului

Acțiunea-cheie 2 (AC2) - Cooperarea între organizații și instituții

—	Parteneriate pentru cooperare: — Parteneriate de cooperare — Parteneriate la scară mică

—	Parteneriate pentru excelență: — Centre de excelență profesională — Acțiunea Erasmus Mundus

—	Parteneriate pentru inovare: — Alianțe pentru inovare — Proiecte orientate spre viitor

—	Consolidarea capacităților în domeniul învățământului superior, al educației și formării profesionale, al tineretului și al sportului

—	Evenimente sportive europene non-profit

Acțiunea-cheie 3 (AC3) - Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

—	Tineretul european împreună

Acțiunile Jean Monnet:

—	Acțiunea Jean Monnet în domeniul învățământului superior

—	Acțiunea Jean Monnet în alte domenii ale educației și formării

3.   Eligibilitate

Orice organism public sau privat activ în domeniul educației, formării, tineretului și sportului poate solicita finanțare în cadrul programului Erasmus+. Totodată, grupurile de tineri active în domeniul tineretului, dar nu neapărat în contextul unei organizații de tineret, pot solicita finanțare pentru mobilitatea în scopul învățării a tinerilor și a lucrătorilor tineri, precum și pentru activități de tineret și acțiunea pentru incluziune DiscoverEU.

Următoarele țări pot participa integral la toate acțiunile programului Erasmus+ (2):

—	cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și țările și teritoriile de peste mări,

—	țări terțe asociate la program: — țările membre AELS/SEE: Islanda, Liechtenstein și Norvegia, — țările candidate pentru aderarea la UE: Republica Turcia, Republica Macedonia de Nord și Republica Serbia (3).

În plus, anumite acțiuni din programul Erasmus+ sunt deschise pentru organizațiile din țări terțe neasociate programului.

Pentru mai multe detalii privind modalitățile de participare, vă rugăm să consultați Ghidul programului Erasmus+ 2023.

4.   Bugetul și durata proiectelor

Bugetul total alocat prezentei cereri de propuneri este estimat la 3 393,17 milioane EUR:

Educație și formare:	EUR	2 980,70 milioane
Tineret:	EUR	321,12 milioane
Sport:	EUR	65,13 milioane
Jean Monnet:	EUR	26,22 milioane

Bugetul total alocat cererii de propuneri, precum și repartizarea sa sunt indicate în programul anual de lucru al Erasmus+ pentru 2023, adoptat la 25 august 2022, și pot fi modificate sub rezerva unei modificări a programului de lucru anual al Erasmus+. Potențialii candidați sunt invitați să consulte periodic programul de lucru anual Erasmus+ și modificările aferente la adresa:

https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/resources/documents/annual-work-programmes_ro

Granturile atribuite, precum și durata proiectelor variază în funcție de anumiți factori, cum ar fi tipul proiectului, tipul de solicitanți eligibili și numărul partenerilor implicați.

Beneficiarii pot declara costurile pentru activitatea desfășurată de voluntari în cadrul unei acțiuni pe baza costurilor unitare autorizate și definite în Decizia (2019)2646 a Comisiei. Pentru instrucțiuni detaliate privind eligibilitatea costurilor pentru voluntari, vă rugăm să consultați Ghidul programului Erasmus+.

5.   Termenul de depunere a cererilor

Toate termenele de depunere a cererilor specificate mai jos sunt stabilite în funcție de ora Bruxelles-ului.

Acțiunea-cheie 1
Mobilitatea persoanelor în domeniul învățământului superior	23 februarie 2023, ora 12:00
Mobilitatea persoanelor în domeniul educației și formării profesionale, al învățământului școlar și al educației pentru adulți	23 februarie 2023, ora 12:00
Mobilitatea personalului în domeniul sportului	23 februarie 2023, ora 12:00
Mobilitatea internațională care implică țări terțe neasociate la program	23 februarie 2023, ora 12:00
Acreditările Erasmus în domeniul EFP, al învățământului școlar și al educației adulților	19 octombrie 2023, ora 12:00
Acreditările Erasmus în domeniul tineretului	19 octombrie 2023, ora 12:00
Mobilitatea persoanelor în domeniul tineretului	23 februarie 2023, ora 12:00
Mobilitatea persoanelor în domeniul tineretului	4 octombrie 2023, ora 12:00
Acțiunea pentru incluziune DiscoverEU	4 octombrie 2023, ora 12:00
Schimburi virtuale în domeniul învățământului superior și al tineretului	26 aprilie 2023, ora 17:00

Acțiunea-cheie 2
Parteneriate de cooperare în domeniile educației, formării și tineretului, cu excepția celor prezentate de ONG-urile europene	22 martie 2023, ora 12:00
Parteneriate de cooperare în domeniile educației, formării și tineretului, prezentate de ONG-urile europene	22 martie 2023, ora 17:00
Parteneriate de cooperare în domeniul sportului	22 martie 2023, ora 17:00
Parteneriate de cooperare în domeniul tineretului, cu excepția celor prezentate de ONG-urile europene	4 octombrie 2023, ora 12:00
Parteneriate la scară mică în domeniile educației școlare, educației și formării profesionale, educației adulților și tineretului	22 martie 2023, ora 12:00
Parteneriate la scară mică în domeniile educației școlare, educației și formării profesionale, educației adulților și tineretului	4 octombrie 2023, ora 12:00
Parteneriate la scară mică în domeniul sportului	22 martie 2023, ora 17:00
Centre de excelență profesională	8 iunie 2023, ora 17:00
Acțiunea Erasmus Mundus	16 februarie 2023, ora 17:00
Alianțe pentru inovare	3 mai 2023, ora 17:00
Proiecte orientate spre viitor	15 martie 2023, ora 17:00
Consolidarea capacităților în domeniul învățământului superior	16 februarie 2023, ora 17:00
Consolidarea capacităților în domeniul educației și formării profesionale	28 februarie 2023, ora 17:00
Consolidarea capacităților în domeniul tineretului	8 martie 2023, ora 17:00
Consolidarea capacităților în domeniul sportului	22 martie 2023, ora 17:00
Evenimente sportive europene non-profit	22 martie 2023, ora 17:00

Acțiunea-cheie 3
Tineretul european împreună	9 martie 2023, ora 17:00

Acțiunile și rețelele Jean Monnet

14 februarie 2023, ora 17:00

Pentru instrucțiuni detaliate privind depunerea cererilor, vă rugăm să consultați Ghidul programului Erasmus+.

6.   Detalii complete

Condițiile detaliate ale prezentei cereri de propuneri, inclusiv prioritățile, pot fi găsite în Ghidul programului Erasmus+ 2023, la următoarea adresă de internet:

https://erasmus-plus.ec.europa.eu/ro/erasmus-programme-guide

Ghidul programului Erasmus+ constituie parte integrantă din prezenta cerere de propuneri, iar condițiile de participare și finanțare exprimate în acesta se aplică în întregime prezentei cereri de propuneri.

---

(1)  JO L 189, 28.5.2021, p. 1.

(2)  Activitățile Jean Monnet sunt deschise organizațiilor din întreaga lume.

(3)  Sub rezerva semnării acordurilor bilaterale de asociere

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 444/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Komiški rogač”

Nr. UE: PGI-HR-02634 – 18.9.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Komiški rogač”

2.   Statul membru sau țara terță

Republica Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Produsul „Komiški rogač” este comercializat sub două forme: „Komiški rogač” (fruct) și „Komiški rogač” (măcinat).

„Komiški rogač” (fruct) este fructul ajuns la maturitate comercială al soiului autohton de roșcovă de pe insula Vis, cunoscut în limba croată sub denumirea Komiški krupni, Komiški veliki sau Komiški tusti (Ceratonia Siliqua L.), care este înscris în baza de date a resurselor fitogenetice din Croația cu codul de referință FRU00317.

Caracteristicile organoleptice ale fructului „Komiški rogač” ajuns la maturitate comercială sunt o culoare maro-închis, o păstaie alungită și ușor curbată, cu capete rotunjite, un gust dulceag cu note de ciocolată și de cacao, precum și o aromă deosebit de puternică și intensă care amintește de ciocolată și de cacao.

Caracteristicile fizice ale fructului „Komiški rogač” ajuns la maturitate comercială sunt o suprafață ușor încrețită, dură, netedă și lucioasă, o pulpă de culoare maro-deschis, care este mai moale decât coaja, precum și structuri friabile cu semințe de culoare maro-închis, ferme, dure, rotunjite și ușor aplatizate. Păstaia are o lungime cuprinsă între 10 cm și 20 cm și cântărește între 17 g și 40 g.

Compoziția chimică a produsului „Komiški rogač” (fruct) este caracterizată de:

—	un conținut total minim de zahăr de 40,0 %;

—	un conținut minim de calciu în substanța uscată de 0,17 % (170 mg);

—	un conținut minim de proteine în substanța uscată de 3,9 % (3,9 g).

„Komiški rogač” (măcinat) este un produs obținut prin măcinarea păstăilor coapte și uscate de roșcovă din soiul Komiški krupni.

Produsul „Komiški rogač” (măcinat) are o culoare maro-deschis, iar textura sa poate varia de la fină la grosieră. Produsul măcinat fin este catifelat la atingere, în timp ce produsul măcinat grosier este grunjos. Roșcova măcinată are un gust dulceag și o aromă mai intensă de ciocolată și de cacao decât fructele întregi ajunse la maturitate comercială. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când coaja păstăii este sfărâmată, aromele sunt eliberate cu o intensitate mai mare și sunt mai pronunțate decât cele ale fructelor întregi ajunse la maturitate comercială.

Compoziția chimică a produsului „Komiški rogač” (măcinat) este caracterizată de:

—	un conținut total minim de zahăr de 40,0 %;

—	un conținut minim de calciu în substanța uscată de 0,17 % (170 mg);

—	un conținut minim de proteine în substanța uscată de 3,9 % (3,9 g).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

….

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele esențiale ale producției de „Komiški rogač”, de la recoltarea păstăilor până la depozitarea, uscarea și măcinarea acestora, trebuie să se desfășoare pe insula Vis.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

După ce au ajuns la maturitate comercială, păstăile de roșcovă coapte sunt ambalate în plase țesute, cutii de carton sau lăzi din PVC destinate depozitării alimentelor în cantități de 1-25 kg și etichetate cu denumirea „Komiški rogač”. Când este ambalat, produsul destinat comercializării sub formă de roșcove întregi ajunse la maturitate comercială poate conține până la 60 de păstăi pe kilogram. Atunci când sunt gata de consum, păstăile întregi de roșcovă ajunse la maturitate comercială pot fi puse la dispoziție în vrac.

Produsul „Komiški rogač” (măcinat) trebuie ambalat în pungi de hârtie sau cutii de carton în cantități de 0,1-1 kg și trebuie etichetat cu denumirea „Komiški rogač”. În plus, atunci când este gata de consum, produsul „Komiški rogač” (măcinat) este comercializat și în vrac.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

...

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a „Komiški rogač” cuprinde întreaga insulă Vis, care este delimitată în mod natural de coastă și care este separată prin mare de insulele vecine și de Croația continentală. Insula se află în centrul Mării Adriatice, la o latitudine nordică cuprinsă între 43°12" și 43°5'6" și la o longitudine estică cuprinsă între 16°3' și 16°15'48". Din punct de vedere administrativ, Vis face parte din județul Split-Dalmația. Insula are două centre administrative, și anume orașele Vis și Komiža.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cauzală dintre produsul „Komiški rogač” și insula Vis se bazează pe caracteristicile specifice (datorate tradiției de cultivare și de producție, precum și condițiilor geografice) și pe reputația „Komiški rogač”.

Specificitatea ariei geografice

Insula Vis se află în zona climatică mediteraneeană și, prin urmare, are o climă mediteraneeană (clima „Csa”, conform clasificării climatice Köppen), cu veri calde. Poziția sa geografică, și anume distanța dintre Vis și insulele înconjurătoare și Croația continentală, determină caracteristicile climatice ale insulei. Acestea sunt puternic influențate de mare, datorită căreia temperatura medie anuală și expunerea la soare medie anuală sunt mai ridicate. Grație unei temperaturi medii anuale de 17 °C și celor aproximativ 2 800 de ore însorite pe an, în interiorul păstăilor de roșcovă se produc și se depozitează cantități mari de zahăr.

Metoda tradițională de producere a „Komiški rogač” pe insula Vis include capacitatea de a recunoaște condițiile meteorologice optime pentru recoltarea și colectarea păstăilor; este esențial ca păstăile să fie recoltate înainte de debutul ploilor de la sfârșitul verii și de la începutul toamnei, la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, pentru a evita ca fructele să absoarbă apa și să devină perisabile, ceea ce ar afecta negativ aspectul, calitatea, depozitarea și prelucrarea (măcinarea) acestora.

Păstăile de „Komiški rogač” sunt culese complet coapte, odată ce devin de o culoare maro-închis și, datorită acumulării zahărului, devin dulci și dezvoltă o aromă care amintește de ciocolată și de cacao. Recoltarea depinde în mare măsură de aprecierea culegătorului, de priceperea transmisă din generație în generație, de experiența culegătorului și de cunoștințele necesare pentru a evalua gradul de coacere a păstăilor de roșcovă prin selectarea câtorva păstăi din arbori diferiți, inspectarea lor cu privirea și prin atingere, deschiderea lor și degustarea pulpei. Este la latitudinea culegătorului să decidă dacă, având în vedere aspectul, structura pulpei și gustul, o păstaie este adecvată pentru recoltare, depozitare și prelucrare (măcinare). Atunci când evaluează maturitatea comercială a fructelor de roșcovă din punctul de vedere al aspectului lor caracteristic și al structurii pulpei, culegătorul examinează lungimea medie a păstăilor, culoarea maro-închis și fermitatea cojii la atingere; atunci când rupe transversal păstaia, culegătorul verifică dacă pulpa are o culoare maro-deschis și este friabilă; atunci când gustă și miroase păstaia, culegătorul evaluează gustul dulceag caracteristic și aroma de ciocolată și de cacao.

Arboretul de roșcovi din Komiža, unde sunt prezenți arbori cu o vârstă de peste 500 de ani, reprezintă o dovadă a tradiției cultivării roșcovilor pe insula Vis (J. Božanić 2008, Carob Tree in the Mediterranean Landscape Imaginary). Tradiția cultivării și producției de „Komiški rogač” pe insulă și, în special, importanța istorică și economică a culturii sunt, de asemenea, atestate de o expunere scrisă publicată în ziarul local Viška ric (Spasimo rogače de J. Božanić, 1 decembrie 1986) care propune protejarea unei zone din Komiža numite Norpina, cu plantații de roșcovă deosebit de vechi și de dense, ca teren agricol de o valoare excepțională.

În plus, tradiția cultivării produsului este evidențiată de faptul că, în Komiža, roșcova a început să fie măcinată din 1980, după ce cooperativa agricolă locală a închiriat o moară cu ciocane. În 1997, a fost construită o instalație de uscare (Z. Demaria 2011, Mogućnosti uzgoja rogača na otoku Visu, lucrare de licență, Facultatea de Agricultură a Universității din Zagreb – Universitatea din Split și Institute for Adriatic Crops and Karst Reclamation, Split, p. 11). Metoda de prelucrare, care respectă principiile producției tradiționale, s-a păstrat până în prezent.

Specificitatea produsului

Produsul „Komiški rogač” este cunoscut pentru fructele sale caracteristice, și anume păstăile, care se coc atunci când au o lungime cuprinsă între 10 cm și 20 cm și o greutate cuprinsă între 17 g și 40 g, precum și pentru gustul său dulceag și aroma de ciocolată și de cacao, care sunt în general mai pronunțate decât în cazul produselor similare. Conținutul ridicat de zahăr (min. 40 %) îi conferă produsului „Komiški rogač” gustul său dulceag distinctiv și pronunțat și profilul său aromatic.

Produsul „Komiški rogač” este un condiment apreciat care este utilizat ca ingredient într-o varietate de dulciuri, băuturi și produse de patiserie (Šefovi kuhinja mediteranskih i europskih regija: Komiški rogač: Dugovječni stanovnik Mediterana koji je othranio generacije otočana, 2019).

Datorită gustului său dulceag pronunțat și caracteristic și aromei de ciocolată și de cacao, produsul „Komiški rogač” este deosebit de apreciat în industria produselor de cofetărie, unde este utilizat ca ingredient în mai multe deserturi, cum ar fi glazurile, prăjiturile și băuturile dulci. Produsul este prezent în rețete din numeroase cărți de bucate contemporane și este utilizat de obicei ca înlocuitor al zahărului și al altor îndulcitori utilizați frecvent sau ca ingredient care conferă produselor finite o aromă și un gust distinctive (BioandBio recepti: Komiški rogač na vruće; Coolinarika de Podravka, Torta od rogača; BioandBio recepti, Rogačnjača koju ćeš voljeti do zadnjeg komadića; Slatka tvornica Medenko, Sladoled od rogača).

Datorită mirosului și aromei sale, „Komiški rogač” (măcinat) este adesea utilizat ca ingredient în dulciuri, cărora le conferă gustul său și aroma sa distinctive, cum este cazul prăjiturii cu roșcovă și cu mere cu glazură de ciocolată și caramel sărat (Bake me de Nina Mrvica, Kolač od rogača i jabuke s kremom od čokolade i slanog karamela).

Legătura cauzală

Condițiile climatice de pe insulă, cu temperaturi medii ambiante și o expunere la soare mai ridicate, favorizează creșterea și coacerea „Komiški rogač”, ale cărei păstăi mature pot fi recunoscute după dimensiunea lor, și anume lungimea și greutatea lor, precum și după gustul lor dulceag specific și pronunțat și aroma lor specifică.

Tradiția cultivării și producției de „Komiški rogač” pe insula Vis, care datează din antichitate, a dat naștere unor practici locale de producție unice, care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor de cultivare și de producere a „Komiški rogač” pe insulă.

Încă din cele mai vechi timpuri, locuitorii insulei Vis au avut capacitatea de a recunoaște și de a exploata interacțiunea dintre factorii naturali, precum temperatura medie anuală și expunerea la soare medie anuală, care influențează în mod pozitiv caracteristicile produsului final. Interacțiunea dintre acești factori a dat naștere unui produs specific, cu un gust dulceag pronunțat caracteristic și o aromă care amintește de ciocolată și de cacao.

Reputația produsului „Komiški rogač” și legătura acestuia cu insula Vis sunt confirmate, de asemenea, de un sondaj realizat în rândul consumatorilor cu peste 1 000 de participanți, în cardul căruia 82 % dintre respondenți au declarat că sunt familiarizați cu produsul și cu denumirea „Komiški rogač”, în timp ce 88 % au considerat că este un produs autohton al insulei Vis. Proporția respondenților care au gustat produsul cel puțin o dată a fost de 69 %. În plus, respondenții au menționat cele două forme existente ale produsului, și anume „Komiški rogač” (fruct) și „Komiški rogač” (măcinat), ca fiind cele mai frecvente forme în care este consumat acesta; 74 % dintre respondenți au mâncat păstăi, în timp ce 84 % dintre aceștia au savurat „Komiški rogač” măcinat (CEDRA Split, Constatările unui sondaj privind „Komiški rogač”, 2017).

Legătura dintre denumirea „Komiški rogač” și aria geografică a insulei Vis se reflectă, de asemenea, prin promovarea turismului. De mai mulți ani, Consiliul de turism din Komiža a inclus Dani rogača (Zilele roșcovei), o sărbătoare locală a fructelor de roșcovă, în programul evenimentului Ljeto u Komiži (Vara în Komiža), care prezintă patrimoniul cultural și turistic al insulei. Dani rogača are loc în orașul Komiža în septembrie și cuprinde discuții în scop educativ cu privire la roșcovă, o vizită la moara de roșcove și degustarea mai multor preparate locale pe bază de roșcovă. Proprietarilor de locuințe private de pe insulă le place, de asemenea, să profite de reputația produsului „Komiški rogač” și să își promoveze cazările în perioada în care are loc Dani rogača.

Legătura dintre denumire și aria geografică este evidențiată și de vechea zicală locală „Zoc? Za rogoc!”, care încă se folosește în Komiža și astăzi. De fapt, asociația școlară Bravura din Vis utilizează zicala pentru etichetarea a două dintre produsele sale locale de pe insulă, și anume siropul de roșcovă și gemul de roșcovă.

Notorietatea și reputația produsului „Komiški rogač”, precum și legătura acestuia cu aria geografică, au fost atestate și în 2016, când Ministerul Dezvoltării Regionale și al Fondurilor UE a acordat produsului „Komiški rogač” eticheta națională Hrvatski otočni proizvod – HOP (produs de pe o insulă croată), al cărei scop este de a încuraja producția de produse autohtone originale pe insule (Katalog HOP, 2016, p. 41 și 263).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/proizvodi_u_postupku_zastite-zoi-zozp-zts/Specifikacija_proizvoda_Komiski_rogac_18052022.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Publicarea documentului unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a trimiterii la publicarea caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol

(2022/C 444/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„De Voerendaalse Bergen”

PDO-NL-02776

Data cererii: 10.6.2021

1.   Denumirea (denumirile)

De Voerendaalse Bergen

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

5.	Vin spumant de calitate

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   CATEGORIA DE VIN 1: vin; tip de vin: vin alb, sec

Soiuri de struguri: soiurile de struguri albi din lista soiurilor

Caracteristici organoleptice:

Gust: gust moale și echilibrat, cu note de pere și de pepene galben la final sau, în funcție de soi, mai fructat (note de caise/mere) și ușor condimentat (note de nucșoară/migdală)

Culoare: galben deschis

Miros: arome fructate, ușor picante, cu note florale

Caracteristici analitice:

Conținut de zahăr: între 0 și 9 grame per litru

Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10
Aciditatea totală minimă	79,8 miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

2.   CATEGORIA DE VIN 1: vin; tip de vin: vin alb, dulce/demidulce

Soiuri de struguri: soiurile de struguri albi din lista soiurilor

Caracteristici organoleptice:

Gust: arome de ananas și de pere

Culoare: galben

Miros: buchet floral, cu o notă discretă de miere

Caracteristici analitice:

conținut de zahăr între 30 și 100 de grame/litru

Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9,5
Aciditatea totală minimă	79,8 miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

3.   CATEGORIA DE VIN 1: vin; tip de vin: roze, sec

Soiuri de struguri: soiurile de struguri roșii din lista soiurilor

Caracteristici organoleptice:

Gust: note de fructe roșii mici: afine, zmeură, fragi

Culoare: roz deschis/roșu

Miros: vinuri aromate, cu note de fructe roșii mici

Caracteristici analitice:

Conținut de zahăr: între 0 și 9 grame per litru

Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10
Aciditatea totală minimă	79,8 miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

4.   CATEGORIA DE VIN 1: vin; tip de vin: vin roșu

Soiuri de struguri: soiurile de struguri roșii din lista soiurilor

Caracteristici organoleptice:

Gust: note de fructe roșii mici, cum ar fi afinele, zmeura și cireșele

Culoare: roșu de intensitate medie/roșu

Miros: note de fructe roșii mici: afine, zmeură și cireșe

Caracteristici analitice:

conținut de zahăr între 0 și 4 grame/litru

Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	11
Aciditatea totală minimă	66,5 miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5.   CATEGORIA DE VIN 1: vin; tip de vin: vin roșu, sec, depozitat în recipiente de lemn

Soiuri de struguri: soiurile de struguri roșii din lista soiurilor

Caracteristici organoleptice:

Gust: gust discret de vanilie; predomină notele de cireșe și bace

Culoare: roșu/violet deschis

Miros: note de fructe roșii, cireșe și bace

Caracteristici analitice:

conținut de zahăr între 0 și 4 grame/litru

Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	11
Aciditatea totală minimă	66,58 miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

6.   CATEGORIA DE VIN 5: tip de vin: vin spumant de calitate, alb

Soiuri de struguri: soiurile de struguri albi din lista soiurilor

Caracteristici organoleptice:

Gust: note fructate și picante, cum ar fi cele de piersici și de mango; o spumă fină

Culoare: galben deschis

Miros: arome fructate, ușor picante, cu note florale

Caracteristici analitice:

conținut de zahăr între 6 și 12 grame/litru

Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10
Aciditatea totală minimă	79,89 miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

7.   CATEGORIA DE VIN 5: tip de vin: vin spumant de calitate, roze, roșu

Soiuri de struguri: soiurile de struguri roșii din lista soiurilor

Caracteristici organoleptice:

Vin roze:

Gust: note de fructe roșii, afine și fragi și note finale subtile de măceșe și zmeură; o spumă fină

Culoare: roz-somon deschis

Miros: vinuri aromate, cu note de fructe roșii mici

Vin roșu:

Gust: note de cireșe și afine; o spumă fină

Culoare: roșu de intensitate medie/roșu

Miros: note de cireșe/afine

Caracteristici analitice: conținut de zahăr între 6 și 12 grame/litru

Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10
Aciditatea totală minimă	79,89 miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5.   Practici oenologice

a.   Practici oenologice esențiale

Pentru toate categoriile/tipurile de vin

Practică oenologică specifică

Este autorizată utilizarea lemnului pentru a susține profilul aromatic al vinului, dacă este necesar.

CATEGORIA DE VIN: 1. vin; tip de vin: vin alb

Practică oenologică specifică

Fermentare la rece, la temperaturi sub 20 °C (excepții: creșterea temperaturii la începutul fermentării și vinurile dificil de fermentat).

CATEGORIA DE VIN: 1. vin; tip de vin: vin alb, dulce/demidulce

Practică oenologică specifică

Fermentare la rece, la temperaturi sub 20 °C (excepții: creșterea temperaturii la începutul fermentării și vinurile dificil de fermentat).

CATEGORIA DE VIN: 1. vin; tip de vin: vin roze

Practică oenologică specifică

Fermentare la rece, la temperaturi sub 20 °C (excepții: creșterea temperaturii la începutul fermentării și vinurile dificil de fermentat).

Macerarea pieliței la rece pentru a extrage culoarea roze.

CATEGORIA DE VIN: 1. vin; tip de vin: vin roșu

Practică oenologică specifică

Fermentația pulpei timp de cel puțin 4 zile

CATEGORIA DE VIN: 5. vin spumant de calitate; tip de vin: vin alb

Practică oenologică specifică

A doua fermentație în sticlă, prin metoda tradițională

CATEGORIA DE VIN: 5. vin spumant de calitate; tip de vin: vin roșu și roze

Practică oenologică specifică

A doua fermentație în sticlă, prin metoda tradițională

Macerarea pieliței la rece pentru a extrage culoarea roze pentru vinul roze.

Tip de vin: vin roșu, sec, depozitat în recipiente de lemn

Practică oenologică specifică

Fermentația pulpei timp de cel puțin 4 zile

Maturare în butoaie de lemn timp de 8-24 de luni

b.   Randamente maxime

1.	Auxerrois 65 de hectolitri la hectar

2.	Reichensteiner 85 de hectolitri la hectar

3.	Bacchus 75 de hectolitri la hectar

4.	Muller Thurgau 70 de hectolitri la hectar

5.	Riesling 55 de hectolitri la hectar

6.	Solaris 55 de hectolitri la hectar

7.	Pinot Noir 50 de hectolitri la hectar

8.	Monarch 75 de hectolitri la hectar

9.	Dornfelder 75 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Arealul de origine al produsului „De Voerendaalse Bergen” este o regiune deluroasă care cuprinde următoarele dealuri: „De Fromberg”, „De Vrakelberg”, „Vrouweheide”, „Daelsberg”, „Welterberg” și „Kunderberg”.

Arealul geografic delimitat este situat la marginea localității Voerendaal (la sud-sud-est). Localitatea Voerendaal este împărțită în trei zone: zona văii râului, unicul platou și zona deluroasă.

Suprafața este de aproximativ 900 de hectare.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

Auxerrois B

Bacchus B

Dornfelder N

Monarch

Müller Thurgau B

Pinot Noir N

Reichensteiner B

Solaris

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Terroir-ul (toți factorii care influențează vița-de-vie din plantația viticolă) are un impact major asupra calității vinului. În cadrul arealului geografic delimitat al vinului „De Voerendaalse Bergen”, toate caracteristicile terroir-ului (clima, expunerea, solul, gestionarea plantațiilor viticole, selecția soiurilor și procesul de vinificație) contribuie la calitatea vinurilor din ambele categorii (1. vin și 5. vin spumant de calitate).

Climă

Clima, în ceea ce privește orele cu soare, temperatura și precipitațiile, este foarte potrivită pentru cultivarea strugurilor.

Indicele Huglin din arealul vinurilor „De Voerendaalse Bergen” (regiunea Zuid-Limburg), care a fost în medie de 1 772 între 2016 și 2020, confirmă acest lucru, la fel ca și numărul de ore cu soare din această perioadă, care a fost în medie de 7,2 ore pe zi, cu 1,3 ore mai mult decât în perioada 1996-2000 (conform datelor furnizate de Institutul Meteorologic Regal Neerlandez).

Expunere

Versanții pe care sunt situate plantațiile viticole au o pantă cuprinsă între 17 % și 23 % și sunt orientați spre sud, ceea ce reprezintă o combinație ideală pentru a profita pe deplin de soare în timpul coacerii strugurilor.

Sol

Caracteristicile unice ale arealului (zona deluroasă a localității Voerendaal) provin din combinarea următoarelor elemente:

—	versanții calcaroși

—	panta dealurilor, cuprinsă între 17 % și 23 %, cu o expunere spre sud, care permite o însorire optimă.

Componentele-cheie ale acestor dealuri calcaroase sunt în principal calcarul din stratul superficial al solului și din subsol, la care se adaugă lutul care conține silex/pietriș.

Tipurile de sol, umiditatea lutului și calcarul formează o combinație ideală pentru ca din vița-de-vie să se producă vinuri bune și corpolente.

Solul calcaros conferă, de asemenea, vinului caracterul său ușor spumant.

Gestionarea plantațiilor viticole

—	Îndepărtarea ciorchinilor și a frunzelor.

—	Stabilirea momentului exact al recoltării (ținând cont de conținutul de zahăr/aciditate/arome) are ca rezultat, în primul rând, obținerea de struguri care fac posibilă producerea unor vinuri spumante proaspete/fructate.

—	Alegerea soiurilor de struguri este esențială pentru obținerea unor struguri cu un grad optim de maturitate. Soiurile de struguri utilizate în arealul de origine „De Voerendaalse Bergen”, caracterizate de o coacere puțin mai timpurie, sunt bine adaptate climei nordice.

Factori umani:

—

Tăierea: se utilizează sistemul de tăiere Guyot, precum și îndepărtarea frunzelor de pe o parte a ciorchinilor pentru strugurii albi în iulie/august și de pe ambele părți pentru strugurii roșii. Frunzele sunt îndepărtate pentru a permite dezvoltarea unor ciorchini sănătoși, pentru a combate botrytis și pentru a accelera uscarea după rouă și după ploaie.

—

Pentru a asigura o coacere optimă, în cazul strugurilor albi, sunt îndepărtați ciorchinii de pe lăstarii mici (sub sârma superioară). În cazul strugurilor roșii, sunt îndepărtați în special ciorchinii pentru care debutul coacerii este întârziat (și anume, cei care își schimbă culoarea târziu în roșu), precum și ciorchinii mici. Astfel se accelerează maturarea ciorchinilor buni rămași.

—

Recoltarea se efectuează manual, ciorchinii neproductivi fiind îndepărtați imediat, astfel încât să fie conservați ciorchinii de calitate pentru producerea vinului. Momentul recoltării este determinat de conținutul de zahăr al strugurilor, de aciditate și, în special, de arome. Este necesar un echilibru adecvat între aceste valori pentru a se obține un vin echilibrat și plin de savoare, iar sănătatea strugurilor este, de asemenea, importantă în această privință.

Vinificarea

Metodele de vinificare se concentrează pe conservarea aromelor primare și a acidității proaspete, care creează vinuri cu gust picant și fructat, caracteristică a vinurilor spumante și a vinurilor albe/roze. Durata depozitării și maturării în butoaie face ca vinurile roșii să fie corpolente și catifelate.

În rezumat:

Caracteristicile plantației viticole (sol, climă, expunere) oferă toate elementele pentru a obține vinuri fructate și spumante atractive.

În cazul vinurilor liniștite, acest lucru se reflectă în vinurile fructate albe și roze. Vinurile roșii au gust de fructe roșii, notele predominante fiind cele de cireșe și de bace. Solul calcaros conferă vinurilor spumante o aciditate lejeră, plăcută și savuroasă la degustare.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Reglementările UE

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea arealului mai mic

În cazul în care strugurii provin în proporție de 85 % dintr-unul dintre arealele mai mici din arealul de origine, se poate utiliza denumirea arealului mai mic împreună cu denumirea arealului de origine. Acesta este cazul pentru „De Fromberg” și „De Vrakelberg”.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.rvo.nl/sites/default/files/2021/01/Productdossier%20BOB%20De%20Voerendaalse%20Bergen.pdf

---

(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 444/10)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Sörmlands Ädel”

Nr. UE: PGI-SE-02629 – 1.9.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile)

„Sörmlands Ädel”

2.   Statul membru sau țara terță

Suedia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul produsului

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Sörmlands Ädel” este o brânză matură cu pastă moale cu mucegai[1], fabricată din lapte de vacă integral ecologic cu pasteurizare redusă.

Brânzeturile cu indicația protejată „Sörmlands Ädel” îndeplinesc următoarele cerințe:

Proprietăți fizice:

Formă: brânza este cilindrică și are un diametru de 19-21 cm și înălțimea de 10-12 cm.

Greutate: 2,8-3,0 kg

Perioada de maturare: 5-12 luni

Caracteristici chimice:

umiditate: 45-48 %

Conținut de materie uscată: 52-55 %

Conținut de sare: 2 %

Conținut de grăsimi: 32-34 % (58-65 % din materia uscată)

Proteine: 21-23 % (38-44 % din materia uscată)

Caracteristici organoleptice

Aspect: Suprafața: Crustă cu cultură de mucegai. Partea de jos și de sus a brânzei prezintă o culoare galben cald și nuanțe maro nucă și gri închis. Marginea este de culoare maro nucă cu nuanțe gri închis și galben cald.

Suprafața secțiunii: Galben omogen (NCS S1010-Y) cu mucegai verde-albăstrui (NCS S5020-B30G).

Consistență: Moale, semimoale, elastică.

Aromă: Aromă de bază de unt cu note acide la temperatura camerei, de pivniță umedă cu note de ciuperci și trufe și note delicate de pulpă de portocale și de portocale amare.

Gust: amplu, rotund, cremos și complex. Aromat, fără să fie picant sau acru. Note acide cu gust sărat și umami, precum și note de pivniță, grajd și caramel. Gustul se intensifică în timpul maturării.

Gust rezidual: Lung și plin, care se simte în întreaga gură. Umami, unt, cantitate moderată de sare și aciditate moderată.

Senzație bucotactilă: Cremoasă, plină și rotundă, cu un gust sărat plăcut și o granularitate ușoară, dar plăcută.

„Sörmlands Ädel” aparține categoriei de brânzeturi cu mucegai de tipul brânzeturilor „albastre” fermentate. Are un gust și o aromă complexe care creează o experiență generală armonioasă. „Sörmlands Ädel” este aromată și are un gust rezidual lung și plăcut, fără să fie amar ca cel al altor brânzeturi cu mucegai de tipul brânzeturilor „albastre” fermentate.

Materii prime: Lapte integral ecologic de la vaci din rasa SRB suedeză (Svensk röd och vit boskap), Friză suedeză (Svensk låglandsboskap, SLB) și SKB fără coarne (Svensk kullig boskap). Vacile sunt mulse de 2-3 ori pe zi. Laptele este refrigerat până la utilizarea pentru obținerea de brânzeturi. Laptele nu trebuie să fie mai vechi de 72 de ore. Conținutul de grăsime și de proteine al laptelui variază între 4,3 % și 4,6 %, respectiv 3,5 % și 3,7 %, în funcție de sezon (păscut sau hrănire cu amestecuri de furaje) și de rasele care fac parte din turmă.

Alți aditivi: Sare de gătit (NaCl), culturi starter mezofile (Lactococcus lactis, Lactobacillus cremoris, Lactobacillus diacetylactis, Leuconostoc cremoris și Streptococcus thermophilus), cheag natural și cultură de mucegai albastru (Penicillium roqueforti).

[1]	În conformitate cu Codex Standard 283–1978

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Alimentația vacilor este compusă din furaje produse ecologic. În timpul verii, din mai până în septembrie, vacile sunt ținute în aer liber și pasc iarbă de pe pășuni. În perioada în care pășunile produc prea puțină iarbă pentru a oferi suficientă hrană, vacile pot fi hrănite cu amestecuri de furaje ecologice care constau în furaje însilozate, paie, cereale [orz (Hordeum vulgare), ovăz (Avena sativa) și grâu (Triticum aestivum)], bob (Vicia faba), minerale, sare și var.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producția de „Sörmlands Ädel” trebuie să aibă loc în zona definită la punctul 4 și cuprinde următoarele etape: Vacile sunt mulse și laptele este pasteurizat la temperatură redusă și amestecat cu bacterii lactice și cultură de mucegai albastru. Coagulul este tăiat și pus în forme. Bucățile de brânză sunt presate, întoarse în mod regulat și sărate.

Apariția mucegaiului albastru este stimulată prin crearea de găuri în brânză. Apoi bucățile de brânză sunt împachetate și lăsate să se matureze.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a brânzei „Sörmlands Ädel” cuprinde provincia Södermanland.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura se bazează pe caracteristicile specifice ale „Sörmlands Ädel”, care se datorează în special originii sale geografice.

Datorită laptelui de la trei rase specifice și expertizei dezvoltate în aria geografică, „Sörmlands Ädel” a dobândit următoarele caracteristici: o aromă de unt cu note acide și de pivniță umedă, un gust rotund, cremos și complex cu note acide, precum și note de pivniță, grajd și caramel. Brânza este, de asemenea, aromată și are un gust rezidual lung și plăcut, fără să fie amar ca cel al altor brânzeturi cu mucegai de tipul brânzeturilor „albastre” fermentate.

„Sörmlands Ädel” este produsă cu ajutorul unui amestec de două tulpini diferite de P. roqueforti, o metodă de producție unică acestui tip de brânză, care îi conferă o paletă largă și complexă de gusturi.

Caracteristicile brânzei „Sörmlands Ädel” depind de experiența producătorului de brânză și de abilitatea de a adapta procesul de producție a brânzei, bazându-se pe simțurile sale (văz, gust și atingere), pentru a ține seama de variațiile sezoniere ale conținutului de grăsime și de proteine al laptelui. Acest lucru se realizează prin adaptarea duratelor și temperaturii în diferitele etape de producție a brânzei „Sörmlands Ädel”.

Atunci când brânza este pusă în forme, producătorul de brânză stabilește în ce moment coagulul prezintă textura, granulometria și conținutul de umiditate adecvate pentru ca mucegaiul albastru și bacteriile lactice să aibă condițiile de creștere necesare pentru a produce activitatea enzimatică necesară pentru a degrada grăsimea din lapte și, prin urmare, pentru a dezvolta caracteristicile organoleptice ale brânzei „Sörmlands Ädel”.

Pentru a stimula apariția mucegaiului albastru în cursul procesului de maturare, se creează găuri în brânză, care să permită intrarea oxigenului și eliberarea dioxidului de carbon. Producătorul brânzei reglează rata de creștere a mucegaiului albastru prin, pe de o parte, reducerea schimbului de gaze prin învelirea brânzei într-o folie de plastic și, pe de altă parte, prin reducerea temperaturii de maturare a brânzei.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.livsmedelsverket.se/globalassets/produktion-handel-kontroll/livsmedelsinformation-markning-halsopastaenden/skyddade-beteckningar/produktbeskrivning-sormlands-adel-2021-06-13.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.