ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 374

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 65
30 septembrie 2022


Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2022/C 374/01

Comunicare a Comisiei de modificare a Comunicării Comisiei privind orientările pentru achizițiile publice cooperative în domeniile apărării și securității (Directiva 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniile apărării și securității) ( 1 )

1

2022/C 374/02

Comunicare a Comisiei – Orientări privind aplicarea legislației Uniunii în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați

2

2022/C 374/03

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10629 – CSL / VIFOR PHARMA) ( 1 )

14


 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2022/C 374/04

Rata de schimb a monedei euro — 29 septembrie 2022

15

2022/C 374/05

Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) [Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ]  ( 1 )

16

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2022/C 374/06

Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit

17


 

V   Anunțuri

 

ALTE ACTE

 

Comisia Europeană

2022/C 374/07

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

18

2022/C 374/08

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

30

2022/C 374/09

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

41

2022/C 374/10

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

52


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/1


Comunicare a Comisiei de modificare a Comunicării Comisiei privind orientările pentru achizițiile publice cooperative în domeniile apărării și securității (Directiva 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniile apărării și securității)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 374/01)

La 8 mai 2019, Comisia a adoptat o comunicare privind orientările pentru achizițiile publice cooperative în domeniile apărării și securității (1) (denumită în continuare „comunicarea”). Comunicarea analizează modalitățile de desfășurare a achizițiilor publice cooperative în conformitate cu Directiva 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniul apărării (2) (denumită în continuare „directiva”).

În special, comunicarea prevede orientări detaliate pentru aplicarea excepției prevăzute la articolul 13 litera (c) din directivă. În acest context, comunicarea precizează detaliile pentru notificarea unui program comun de cooperare de către statul membru (statele membre) către Comisie.

Comunicarea prevede în prezent că notificarea trebuie trimisă Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW). În urma reorganizării responsabilităților în cadrul serviciilor Comisiei și a transferului responsabilității pentru directivă către Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu (DG DEFIS), datele de contact trebuie actualizate.

Prin urmare, al patrulea, al cincilea și al șaselea paragraf de la punctul 3.7 din comunicare se înlocuiesc cu următorul text:

„Notificările pot fi trimise fie prin poștă, fie prin e-mail la Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu (DG DEFIS). Adresa de e-mail pentru notificări este: EC-DEFENCE-PROCUREMENT@ec.europa.eu

Adresa poștală este:

Comisia Europeană

Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu (DG DEFIS)

Achiziții în domeniile apărării și securității

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË”


(1)  Comunicarea Comisiei privind orientările pentru achizițiile publice cooperative în domeniile apărării și securității (Directiva 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniile apărării și securității) (JO C 157, 8.5.2019, p. 1).

(2)  Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).


30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/2


COMUNICARE A COMISIEI

Orientări privind aplicarea legislației Uniunii în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați

(2022/C 374/02)

1.   Introducere

(1)

Prezentele orientări stabilesc principiile de evaluare, în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), a contractelor între întreprinderi, a deciziilor asociațiilor de întreprinderi și a practicilor concertate (denumite în mod colectiv „contracte”) încheiate în urma negocierilor colective dintre persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați și una sau mai multe întreprinderi („contrapartea/contrapărțile”), referitoare la condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați.

(2)

În sensul prezentelor orientări, se aplică următoarele definiții:

(a)

„persoană care desfășoară o activitate independentă fără angajați” înseamnă o persoană care nu are un contract de muncă sau care nu se află într-un raport de muncă și care se bazează în principal pe propria muncă personală pentru prestarea serviciilor în cauză;

(b)

„contraparte” înseamnă o întreprindere pentru care persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați prestează servicii, și anume clienții lor profesionali, inclusiv asociațiile de astfel de întreprinderi;

(c)

„contract colectiv de muncă” înseamnă un acord negociat și încheiat între persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați sau reprezentanții acestora și contrapărțile lor, în măsura în care acestea, prin natura și scopul lor, se referă la condițiile de muncă ale acestor persoane care desfășoară activități independente fără angajați (1);

(d)

„platformă digitală de muncă” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce furnizează un serviciu comercial care îndeplinește toate cerințele următoare: (i) este furnizat, cel puțin parțial, la distanță prin mijloace electronice, cum ar fi un site web sau o aplicație mobilă; (ii) este furnizat la cererea unui destinatar al serviciului; și (iii) presupune, ca o componentă necesară și esențială, organizarea muncii efectuate de persoane fizice, indiferent dacă activitatea respectivă este efectuată online sau într-un anumit loc (2).

(3)

Articolul 101 din TFUE interzice contractele între întreprinderi care restrâng concurența în cadrul pieței interne, în special atunci când stabilesc direct sau indirect prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare. Normele Uniunii în materie de concurență se bazează pe articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), care prevede că Uniunea instituie o piață internă, inclusiv un sistem care să garanteze că nu este denaturată concurența (3).

(4)

Articolul 3 alineatul (3) din TUE prevede, de asemenea, că Uniunea promovează „o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social”. De asemenea, articolul 9 din TFUE prevede că „[î]n definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane”. În acest scop, Uniunea recunoaște rolul important al dialogului social și al negocierilor colective și se angajează, în temeiul articolului 152 din TFUE, să „faciliteze dialogul între partenerii sociali, respectând autonomia acestora”. Articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene recunoaște, de asemenea, dreptul de negociere și de acțiune (4) colectivă.

(5)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea”) a luat în considerare obiectivele de politică socială ale Uniunii atunci când a statuat în Hotărârea Albany, în contextul negocierilor colective dintre partenerii sociali, că anumite restricții ale concurenței sunt inerente contractelor colective încheiate între organizațiile care reprezintă angajatorii și lucrătorii și sunt necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă (5). Prin urmare, contractele încheiate în cadrul negocierilor colective între angajatori și lucrători și menite, prin natura și scopul lor, să îmbunătățească condițiile de muncă (inclusiv remunerarea) nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE și, prin urmare, nu încalcă legislația Uniunii în materie de concurență („excepția Albany” (6)).

(6)

Situația persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați este diferită. Interdicția prevăzută la articolul 101 din TFUE se aplică „întreprinderilor”, care este un concept larg ce acoperă orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată (7). Prin urmare, persoanele care desfășoară activități independente, chiar dacă sunt persoane care lucrează individual, sunt, în principiu, întreprinderi în sensul articolului 101 TFUE, întrucât își oferă serviciile în schimbul unei remunerații pe o anumită piață și își desfășoară activitatea în calitate de operatori economici independenți (8).

(7)

Curtea a precizat în această privință că excepția Albany vizează și „falșii lucrători independenți”, întrucât se consideră că aceștia se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor (9). În acest context, Curtea a considerat că o persoană este o persoană cu activitate independentă fictivă dacă această persoană: (a) acționează sub conducerea angajatorului său în ceea ce privește în special libertatea sa de a alege orarul, locul și conținutul muncii sale; (b) nu este supusă riscurilor comerciale ale angajatorului și (c) pe durata relației, face parte integrantă din întreprinderea angajatorului și, prin urmare, constituie o unitate economică cu întreprinderea respectivă. Aceste criterii se aplică în scopul aplicării dreptului Uniunii în materie de concurență, indiferent dacă persoana respectivă este calificată drept persoană care desfășoară o activitate independentă în temeiul legislației naționale din motive fiscale, administrative sau organizatorice și necesită o evaluare de la caz la caz, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte (10). Cu toate acestea, până în momentul în care o instanță judecătorească sau o decizie administrativă constată că o persoană cu activitate independentă fictivă este un lucrător, această persoană nu are certitudinea juridică că se va aplica excepția Albany. În cazul în care s-a constatat că o persoană este lucrător, nu există niciun risc ca această persoană să încalce articolul 101 din TFUE prin inițierea de negocieri și contracte colective menite să îmbunătățească condițiile de muncă.

(8)

În același timp, unele persoane care desfășoară activități independente se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește influențarea condițiilor lor de muncă. Acest lucru este valabil în special pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați, care lucrează pe cont propriu și se bazează în principal pe propria muncă personală pentru a-și câștiga existența. Chiar dacă nu sunt pe deplin integrate în activitatea comitentului lor în același mod ca lucrătorii, este posibil ca anumite persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați să nu fie complet independente de comitent sau să nu aibă o putere de negociere suficientă. Evoluțiile recente de pe piața forței de muncă au contribuit la această situație, în special la tendința de subcontractare și externalizare a serviciilor comerciale și personale, precum și la digitalizarea proceselor de producție și la dezvoltarea economiei platformelor online (11). Negocierile colective pot oferi un mijloc important de îmbunătățire a condițiilor de muncă ale acestor persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați.

(9)

În acest context, prezentele orientări clarifică următoarele aspecte: (a) contractele colective de muncă încheiate de persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați care se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE; și (b) Comisia nu va interveni împotriva contractelor colective de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați și care se confruntă cu un dezechilibru în ceea ce privește puterea de negociere față de contrapartea/contrapărțile lor.

(10)

Prezentele orientări explică modul în care Comisia va aplica legislația Uniunii în materie de concurență, fără a aduce atingere aplicării altor norme sau principii ale dreptului Uniunii. Prezentele orientări nu creează drepturi sau obligații sociale și nu afectează prerogativele statelor membre în domeniul politicii sociale sau autonomia partenerilor sociali. În special, acestea nu afectează competențele statelor membre și/sau ale partenerilor sociali în ceea ce privește organizarea negocierilor colective în cadrul legislației naționale și/sau al practicilor statelor membre. De asemenea, acestea nu aduc atingere definițiilor termenilor „lucrător” sau „persoană care desfășoară o activitate independentă fără angajați” conform legislației naționale (12) sau posibilității persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați de a solicita o reclasificare a statutului lor profesional (sau a posibilității autorităților-tribunalelor naționale de a evalua astfel de cazuri) în temeiul legislației Uniunii sau naționale. Orientările de față nu fac decât să clarifice condițiile în care anumite persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați și contrapartea/contrapărțile acestora pot participa la negocieri și contracte colective fără a risca o încălcare a articolului 101 din TFUE.

(11)

De asemenea, prezentele orientări nu aduc atingere niciunei interpretări ulterioare de către Curte a articolului 101 TFUE în ceea ce privește acordurile încheiate în cadrul negocierilor colective. Acestea nu afectează aplicarea legislației Uniunii în materie de concurență, astfel cum se prevede la articolul 42 din TFUE și în legislația relevantă a Uniunii în ceea ce privește sectorul agricol și sectorul pescuitului (13). În plus, aceste orientări se aplică fără a aduce atingere aplicării articolului 101 alineatul (3) din TFUE, care exceptează de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE contractele care: (a) contribuie la îmbunătățirea producției sau a distribuției de bunuri sau la promovarea progresului tehnic sau economic; (b) transferă consumatorilor o parte echitabilă din beneficiile lor; (c) nu conțin decât restrângeri indispensabile ale concurenței și (d) nu oferă părților posibilitatea de a elimina concurența în ceea ce privește o parte substanțială a produselor sau serviciilor în cauză (14).

(12)

Pentru a evita orice îndoială, contractele colective negociate și încheiate de persoane care desfășoară activități independente care nu intră în domeniul de aplicare al prezentelor orientări nu încalcă în mod necesar articolul 101 din TFUE, ci necesită o evaluare de la caz la caz, la fel ca în cazul oricărui alt tip de acord între întreprinderi.

2.   Domeniul general de aplicare

2.1.   Tipuri de contracte reglementate de prezentele orientări

(13)

Prezentele orientări se aplică „contractelor colective de muncă”, astfel cum sunt definite la punctul 2 litera (c).

(14)

Fără a aduce atingere marjei de apreciere a statelor membre în ceea ce privește stabilirea canalelor de reprezentare colectivă a persoanelor care desfășoară activități independente fără angajați, prezentele orientări se aplică tuturor formelor de negocieri colective desfășurate în conformitate cu legislația și practicile naționale, de la negocieri prin intermediul partenerilor sociali sau al altor asociații până la negocieri directe de către un grup de persoane care desfășoară o activitate independentă sau de către reprezentanții acestora cu contrapartea/contrapărțile sau asociațiile acestora. Acestea acoperă, de asemenea, cazurile în care persoanele care desfășoară activități independente fără angajați, fie individual, fie în grup, doresc să fie acoperite de un contract colectiv de muncă existent („opt-in”) încheiat între partenerul lor și un grup de lucrători/persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați.

(15)

Condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați includ aspecte precum remunerarea, recompensele și bonusurile, timpul de lucru și modurile de lucru, vacanța, concediul, spațiile fizice în care se desfășoară munca, sănătatea și siguranța, asigurările și securitatea socială, precum și condițiile în care persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați au dreptul de a înceta să își mai presteze serviciile sau în care partenerul are dreptul de a înceta să utilizeze serviciile acestora.

(16)

Negocierea și încheierea de contracte colective de muncă presupun un anumit grad de coordonare între diferitele părți implicate în negocieri înainte de negocierea și încheierea contractului colectiv. O astfel de coordonare poate lua forma unui acord sau a unui schimb de informații între părți cu privire la fiecare parte negociatoare, pentru a decide cu privire la o abordare comună a subiectului (condițiile de muncă) și/sau a formei de negociere (de exemplu, multilaterală sau prin numirea reprezentanților). În măsura în care o astfel de coordonare este necesară și proporțională pentru negocierea sau încheierea contractului colectiv, aceasta va fi tratată, în sensul prezentelor orientări, în același mod ca și contractul colectiv de care este legată (sau de care ar fi fost legată în cazul negocierilor eșuate) (15).

(17)

Prezentele orientări nu se referă la deciziile asociațiilor, contractele sau practicile concertate între întreprinderi în afara contextului negocierilor (sau pregătirilor pentru negocieri) între persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați și una sau mai multe contrapărți pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați. În special, acestea nu acoperă contractele care depășesc cadrul reglementării condițiilor de muncă sau stabilesc condițiile (în special prețurile) în care serviciile sunt oferite consumatorilor de către persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați sau de către una sau mai multe contrapărți (16)sau care limitează libertatea întreprinderilor de a angaja furnizorii de forță de muncă de care au nevoie.

Exemplul 1

Situație: Bicicliștii care desfășoară o activitate independentă fără angajați își furnizează serviciile către cele trei platforme de livrare active în orașul B. Este în vigoare un contract colectiv de muncă între platformele de livrare și bicicliști, care stabilește comisioanele pe care platformele trebuie să le plătească bicicliștilor pentru serviciile lor, precum și obligațiile minime în materie de sănătate și siguranță ale platformelor față de bicicliști. Contractul colectiv de muncă prevede că bicicliștii își limitează serviciile la o anumită zonă a orașului. În acest scop, contractul împarte orașul în trei zone distincte, câte una pentru bicicliștii fiecărei platforme. Separat, bicicliștii care desfășoară o activitate independentă în orașul B convin între ei să nu efectueze mai mult de 20 de livrări pe o perioadă de patru ore într-o zi lucrătoare.

Analiză: Exemplul se referă la două contracte între întreprinderi în sensul articolului 101 din TFUE: (a) contractul colectiv de muncă dintre platforme și bicicliștii care desfășoară o activitate independentă fără angajați; și (b) contractul între bicicliștii care desfășoară o activitate independentă fără angajați cu privire la numărul maxim de livrări. Contractul colectiv de muncă este acoperit de prezentele orientări, deoarece este rezultatul negocierilor colective și reglementează condițiile de muncă (comisioane, condiții de sănătate și siguranță) în care bicicliștii care desfășoară o activitate independentă fără angajați își furnizează serviciile platformelor. Cu toate acestea, partea din contractul colectiv care împarte teritoriul orașului între cele trei platforme nu privește condițiile de muncă, ci constituie un acord de împărțire a piețelor, care, ca atare, este susceptibil să încalce articolul 101 TFUE prin (17) obiect.

În schimb, contractul separat dintre bicicliștii care desfășoară o activitate independentă fără angajați cu privire la numărul de livrări pe zi lucrătoare nu este rezultatul unor negocieri colective între persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați și contrapartea/contrapărțile acestora și, prin urmare, nu face obiectul prezentelor orientări, ci ar trebui evaluat separat.

Exemplul 2

Situație: Cluburile sportive profesioniste din statul membru X convin între ele să nu angajeze sportivi unele de la altele pe durata contractelor sportivilor cu cluburile sportive. Cluburile se coordonează, de asemenea, cu privire la nivelurile remunerației sportivilor cu vârsta de peste 35 de ani.

Analiză: Acordurile dintre cluburile sportive constituie contracte între întreprinderi în sensul articolului 101 din TFUE. Acordurile nu sunt reglementate de prezentele orientări, deoarece nu sunt negociate între persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați și contrapartea/contrapărțile acestora și, prin urmare, nu sunt contracte colective de muncă. Primul acord este susceptibil să încalce articolul 101 TFUE prin obiect, întrucât restrânge concurența dintre cluburile sportive pentru a angaja cei mai buni sportivi de pe piață. Al doilea acord (stabilirea salariilor) este de asemenea susceptibil să încalce articolul 101 TFUE prin obiect, întrucât este în esență un acord între concurenți (cluburi) de aliniere a costurilor de producție.

În general, prezentul exemplu ilustrează practicile întreprinderilor de pe piața forței de muncă care nu intră în domeniul de aplicare al prezentelor orientări și care sunt susceptibile de a încălca articolul 101 din TFUE.

2.2.   Persoanele care fac obiectul prezentelor orientări

(18)

Prezentele orientări privesc contractele colective de muncă referitoare la condițiile de muncă ale „persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați”, astfel cum sunt definite la punctul 2 litera (a). Persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați pot utiliza anumite bunuri sau active pentru a-și presta serviciile. De exemplu, un curățător utilizează accesorii de curățare și un muzician cântă la un instrument muzical. În aceste cazuri, bunurile sunt utilizate ca mijloc auxiliar pentru furnizarea serviciului final și, prin urmare, se consideră că persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați se bazează pe munca lor personală. În schimb, prezentele orientări nu se aplică situațiilor în care activitatea economică a persoanei care desfășoară o activitate independentă fără angajați constă doar în partajarea sau exploatarea de bunuri sau active sau în revânzarea de bunuri/servicii. De exemplu, în cazul în care o persoană care desfășoară o activitate independentă fără angajați închiriază spații de cazare sau revinde piese auto, aceste activități se referă la exploatarea activelor și la revânzarea bunurilor, mai degrabă decât la furnizarea de muncă personală.

(19)

Secțiunea 3 din prezentele orientări stabilește categoriile de contracte colective de muncă ce implică persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați, pe care Comisia le consideră în afara domeniului de aplicare al articolului 101 din TFUE, iar secțiunea 4 din prezentele orientări stabilește categoriile de contracte colective de muncă în privința cărora Comisia nu va interveni. Chiar dacă o persoană care desfășoară o activitate independentă fără angajați sau un contract colectiv de muncă se încadrează în categoriile identificate în secțiunea 3 sau 4 din prezentele orientări, principiile generale care definesc domeniul de aplicare al prezentelor orientări, astfel cum sunt prevăzute în prezenta secțiune, rămân aplicabile. Criteriile stabilite în secțiunile 3 și 4 trebuie să fie îndeplinite în momentul în care persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați negociază în mod colectiv și încheie un acord cu contrapartea/contrapărțile lor.

3.   Contracte colective de muncă încheiate de persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați comparabile cu lucrătorii care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE

(20)

În cazurile în care persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor, se va considera că contractele lor colective de muncă nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE, indiferent dacă persoanele respective ar îndeplini sau nu și criteriile pentru a fi considerate persoane cu activitate independentă fictivă [a se vedea punctul (7) din prezentele orientări (18)].

(21)

Curtea a hotărât că o convenție colectivă care acoperă persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați poate fi considerată ca fiind rezultatul dialogului dintre partenerii sociali în cazul în care prestatorii de servicii se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor (19) și a confirmat că „în economia actuală nu este întotdeauna ușor să se stabilească statutul de întreprindere al anumitor contractanți independenți” (20). Curtea a hotărât, de asemenea, că „un prestator de servicii își poate pierde calitatea de comerciant independent și, prin urmare, de întreprindere, în cazul în care prestatorul de servicii nu își stabilește în mod autonom propriul comportament pe piață, ci depinde în totalitate de comitent, deoarece prestatorul de servicii nu suportă niciunul dintre riscurile financiare sau comerciale care decurg din activitatea comitentului și își desfășoară activitatea ca organ auxiliar în cadrul întreprinderii comitentului” (21).

(22)

Pe baza acestor criterii și ținând seama de evoluțiile de pe piețele forței de muncă din Uniune și de pe piețele forței de muncă la nivel național (în ceea ce privește legislația și jurisprudența), în sensul prezentelor orientări, Comisia consideră că categoriile de persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați menționate în secțiunile 3.1, 3.2 și 3.3 din prezentele orientări se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor și că, prin urmare, contractele colective de muncă negociate și încheiate de aceștia nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE (22):

3.1.   Persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați și care sunt dependente din punct de vedere economic

(23)

Persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați și care își prestează serviciile exclusiv sau predominant către o contraparte sunt susceptibile de a se afla într-o situație de dependență economică în raport cu contrapartea respectivă. În general, astfel de persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați nu își determină comportamentul în mod independent pe piață și depind în mare măsură de contrapartea lor, care face parte integrantă din activitatea sa și, prin urmare, o unitate economică cu contrapartea respectivă. În plus, este mai probabil ca astfel de persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați să primească instrucțiuni cu privire la modul în care ar trebui să își desfășoare activitatea. Problema persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați dependente din punct de vedere economic a fost recunoscută de o serie de legi naționale care acordă acestor persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați dreptul de negociere colectivă, cu condiția să îndeplinească criteriile stabilite de măsurile naționale respective (23).

(24)

Comisia consideră că o persoană care desfășoară o activitate independentă individuală se află într-o situație de dependență economică atunci când obține, în medie, cel puțin 50 % din venitul său profesional total de la o singură contraparte, pe o perioadă de unul sau doi ani (24).

(25)

Prin urmare, contractele colective de muncă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă încheiate între persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați care se află într-o situație de dependență economică și partenerul lor de care depind din punct de vedere economic nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE.

Exemplul 3

Situație: Societatea X este o firmă de arhitecți care contractează un număr mare de arhitecți (independenți) pentru finalizarea proiectelor sale. Arhitecții obțin 90 % din veniturile lor de la societatea X, fapt dovedit de declarațiile lor fiscale. Arhitecții negociază și încheie în mod colectiv un acord cu societatea X care prevede un număr maxim de 45 de ore de lucru pe săptămână, un concediu anual de 26 de zile calendaristice și rate de remunerare specificate în funcție de nivelul de experiență al fiecărui arhitect.

Analiză: Arhitecții care desfășoară o activitate independentă fără angajați, la fel ca alți contractanți independenți, sunt considerați, în general, întreprinderi în sensul articolului 101 din TFUE și, prin urmare, această dispoziție se aplică contractelor dintre aceștia. Cu toate acestea, acordul încheiat între arhitecții care desfășoară o activitate independentă fără angajați și societatea X nu ar intra în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE, întrucât este vorba despre o convenție colectivă privind condițiile de muncă între societatea X și persoane fizice care pot fi considerate ca aflându-se într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor (în ceea ce privește dependența lor economică). În acest exemplu, arhitecții sunt dependenți din punct de vedere economic de contrapartea lor (societatea X), întrucât aceștia obțin 90 % din veniturile lor de la această societate. Prin urmare, aceștia pot fi considerați ca făcând parte integrantă din societatea X.

3.2.   Persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați care lucrează „împreună” cu lucrători

(26)

Persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați care îndeplinesc sarcini identice sau similare „împreună” cu lucrători pentru aceeași contraparte se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor. Aceste persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați își prestează serviciile sub îndrumarea contrapărții lor și nu suportă riscurile comerciale ale activității contrapărții sau se bucură de suficientă independență în ceea ce privește desfășurarea activității economice în cauză. Este de competența autorităților/instanțelor naționale competente să decidă dacă relația contractuală a persoanelor care desfășoară o activitate independentă care lucrează împreună cu lucrătorii ar trebui reclasificată ca raport de muncă. Cu toate acestea, persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați ar trebui să poată încheia în continuare contracte colective de muncă în scopul îmbunătățirii condițiilor lor de muncă în cazurile în care nu au fost reclasificate ca lucrători. Acest lucru a fost recunoscut de practica din mai multe state membre în care contractele colective de muncă vizează lucrătorii și persoanele care desfășoară activități independente care își desfășoară activitatea în același sector (25).

(27)

Prin urmare, contractele colective privind condițiile de muncă încheiate între o contraparte și persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați care îndeplinesc sarcini identice sau similare cu lucrători pentru aceeași contraparte nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE. Același lucru este valabil și pentru contractele colective care, în conformitate cu legislația și/sau practicile naționale ale statelor membre, se referă atât la lucrători, cât și la persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați.

Exemplul 4

Situație: Societatea X organizează concerte cu orchestre și alte evenimente de muzică clasică. Numeroși muzicieni lucrează pentru societatea X fie în calitate de lucrători, fie în calitate de persoane care desfășoară o activitate independentă, pe baza unor contracte anuale. Acești muzicieni, indiferent de statutul lor, sunt instruiți de directorul cultural al societății X cu privire la lucrările pe care trebuie să le interpreteze, la momentul și locul repetițiilor și la evenimentele la care trebuie să participe. Societatea X este membră a Asociației organizatorilor de evenimente muzicale, iar muzicienii (lucrători și muzicieni care desfășoară o activitate independentă) care lucrează pentru Societatea X sunt membri ai Asociației muzicienilor. S-a încheiat un contract colectiv de muncă între cele două organizații, care reprezintă interesele membrilor lor respectivi. Acesta stabilește un număr maxim de 45 de ore de lucru pe săptămână și acordă muzicienilor un concediu special de o zi după efectuarea a trei concerte în aceeași săptămână.

Analiză: Muzicienii care desfășoară o activitate independentă fără angajați, la fel ca alți contractanți independenți, sunt considerați, în general, întreprinderi în sensul articolului 101 din TFUE și, prin urmare, această dispoziție se aplică contractelor dintre aceștia. Cu toate acestea, muzicienii care desfășoară o activitate independentă fără angajați menționați în acest exemplu se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor societății X în ceea ce privește subordonarea și similaritatea sarcinilor. Aceștia îndeplinesc aceleași sarcini ca muzicienii angajați (și anume interpretează piese muzicale pentru evenimente), fac obiectul acelorași instrucțiuni din partea societății X în ceea ce privește conținutul, locul și calendarul spectacolelor și sunt angajați pentru o durată similară cu cea a muzicienilor angajați. Prin urmare, contractul colectiv care reglementează condițiile de muncă încheiat între acești muzicieni care desfășoară o activitate independentă fără angajați care lucrează „împreună” cu muzicienii angajați nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE.

3.3.   Persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați prin intermediul platformelor digitale de muncă

(28)

Apariția economiei platformelor online și furnizarea de muncă prin intermediul platformelor digitale de muncă a creat o nouă realitate pentru anumite persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați, care se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor în raport cu platformele digitale de muncă prin intermediul cărora sau pentru care își furnizează serviciile. Persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați pot depinde de platformele digitale, în special în scopul de a ajunge la clienți, și se pot confrunta adesea cu oferte de muncă de tipul „acceptă sau renunță” cu posibilități reduse sau inexistente de negociere a condițiilor lor de muncă, inclusiv a remunerației lor. Platformele digitale de muncă sunt, de obicei, în măsură să impună unilateral termenele și condițiile relației, fără informarea sau consultarea prealabilă a persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați.

(29)

Jurisprudența recentă și evoluțiile legislative la nivel național oferă indicații suplimentare cu privire la comparabilitatea acestor persoane care desfășoară o activitate independentă cu lucrătorii. În contextul cauzelor referitoare la clasificarea statutului profesional, instanțele naționale recunosc din ce în ce mai mult dependența prestatorilor de servicii de anumite tipuri de platforme sau chiar existența unui raport de muncă (26). În același mod, unele state membre au adoptat acte legislative care (27) stabilesc o prezumție de raport de muncă sau dreptul la negociere colectivă pentru prestatorii de servicii către sau prin intermediul platformelor digitale.

(30)

Termenul „platformă digitală de muncă” este definit la punctul 2 litera (d). Platformele digitale de muncă diferă de alte platforme online prin faptul că organizează activități efectuate de persoane fizice la cererea unică sau repetată a destinatarului unui serviciu furnizat de platformă. Organizarea activității desfășurate de persoane fizice ar trebui să implice cel puțin un rol semnificativ în corelarea cererii de servicii cu oferta de forță de muncă de către o persoană care are o relație contractuală cu platforma digitală de muncă și care este disponibilă pentru a îndeplini o sarcină specifică și poate include și alte activități, cum ar fi prelucrarea plăților. Platformele online care nu organizează activitatea persoanelor fizice, ci doar oferă mijloacele prin care furnizorii de servicii pot ajunge la utilizatorul final, de exemplu prin oferte publicitare sau cereri de servicii sau prin agregarea și afișarea furnizorilor de servicii disponibili într-un anumit domeniu, fără nicio implicare suplimentară, nu ar trebui să fie considerate platforme digitale de muncă. De exemplu, o platformă care se limitează la agregarea și afișarea detaliilor instalatorilor disponibili într-o anumită zonă, permițând astfel clienților să contacteze instalatorii pentru a-și utiliza serviciile la cerere, nu este considerată o platformă digitală de muncă, deoarece nu organizează activitatea instalatorilor. Definiția platformelor digitale de muncă ar trebui să se limiteze la furnizorii unui serviciu pentru care organizarea muncii efectuate de către persoană, cum ar fi transportul de persoane sau de bunuri sau servicii de curățenie, constituie o componentă necesară și esențială, și nu doar o componentă minoră și pur auxiliară.

(31)

Având în vedere aceste considerații, contractele colective încheiate între persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați și platforme digitale de muncă, cu privire la condițiile de muncă, nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE.

Exemplul 5

Situație: Un grup de conducători auto care lucrează pentru platformele de vehicule la comandă intră în negocieri cu asociația regională a platformelor de vehicule la comandă cu scopul de a încheia un contract colectiv de muncă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto. Înainte de a începe negocierile cu conducătorii auto, platformele de vehicule la comandă (membrii asociației) își coordonează strategia de negociere. În timpul discutării strategiei lor de negociere cu conducătorii auto, platformele de vehicule la comandă discută, de asemenea, posibilitatea de a conveni asupra unui preț minim pe cursă. În cele din urmă, negocierile dintre asociația platformelor și conducătorii auto eșuează și nu se încheie niciun contract colectiv. Ulterior, asociația platformelor de vehicule la comandă adoptă o decizie care stabilește un preț minim de 10 EUR pe cursă pentru consumatori.

Analiză: Prin asocierea lor, platformele de vehicule la comandă încearcă să negocieze un contract colectiv de muncă împreună cu conducătorii auto, vizând îmbunătățirea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto. Negocierile dintre conducătorii auto independenți și asociația platformelor nu ar intra în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE, indiferent dacă se încheie sau nu un contract. Același lucru este valabil și pentru coordonarea între platforme care precede negocierile cu conducătorii auto, cu condiția ca o astfel de coordonare să fie necesară și proporțională pentru negocierea unui contract colectiv de muncă reglementat de prezentele orientări.

Cu toate acestea, discuțiile dintre platforme referitoare la prețul minim per călătorie care trebuie perceput consumatorilor nu se referă la condițiile de muncă. Întrucât platformele de vehicule la comandă se află în concurență unele cu altele, o astfel de coordonare a prețurilor între concurenți este de natură să încalce articolul 101 TFUE prin obiect.

În orice caz, decizia adoptată de asociația platformelor de vehicule la comandă care stabilește un preț minim pe cursă nu ar intra în domeniul de aplicare al prezentelor orientări, deoarece nu este rezultatul unor negocieri colective între persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați și contrapartea/contrapărțile acestora (platformele). Acesta este, în schimb, rezultatul unui acord între membrii asociației, și anume platformele (contrapărțile).

În schimb, în cazul în care conducătorii auto care desfășoară o activitate independentă fără angajați și asociația platformelor ar fi convenit în mod colectiv asupra unei taxe minime sau fixe (remunerație) de 10 EUR pe cursă pentru conducătorii auto (indiferent de modul în care acest cost este transferat consumatorilor), un astfel de acord ar fi fost considerat ca fiind legat de condițiile de muncă și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE.

4.   Prioritățile comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației

(32)

În unele cazuri, persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați și care nu se află într-o situație comparabilă cu cea a lucrătorilor pot avea totuși dificultăți în a le influența condițiile de muncă, deoarece se află într-o poziție de negociere slabă în raport cu contrapartea/contrapărțile lor. Prin urmare, chiar dacă nu se poate presupune că contractele lor colective de muncă nu intră în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE, aceste persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați se pot confrunta, de fapt, cu dificultăți similare cu cele cu care se confruntă persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați din categoriile menționate în secțiunile 3.1, 3.2 și 3.3 din prezentele orientări Din acest motiv, Comisia nu va interveni împotriva următoarelor categorii de contracte colective de muncă:

4.1.   Contracte colective de muncă încheiate de persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați cu contrapartea/contrapărțile care are/au un anumit nivel de putere economică

(33)

Persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați care au relații cu contrapartea/contrapărți care au un anumit nivel de putere economică și, prin urmare, putere de cumpărare, pot avea o putere de negociere insuficientă pentru a le influența condițiile de muncă. În acest caz, contractele colective de muncă pot fi un mijloc legitim de a corecta dezechilibrul dintre cele două părți în ceea ce privește puterea de negociere.

(34)

În consecință, Comisia nu va interveni împotriva contractelor colective de muncă dintre persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați și contrapartea/contrapărțile acestora în cazurile în care există un astfel de dezechilibru în ceea ce privește puterea de negociere (28). Se prezumă că există un astfel de dezechilibru în fiecare din cazurile următoare:

(a)

în cazul în care persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați negociază sau încheie contracte colective de muncă cu una sau mai multe contrapărți care reprezintă întregul sector sau întregul sector;

(b)

în cazul în care persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați negociază sau încheie contracte colective de muncă cu o contraparte a cărei cifră de afaceri anuală totală și/sau al căror bilanț anual total depășește 2 milioane EUR sau al căror număr de angajați este egal cu sau mai mare de 10 persoane sau cu mai multe contrapărți care depășesc împreună unul dintre aceste praguri (29).

(35)

Un dezechilibru în ceea ce privește puterea de negociere poate exista și în alte cazuri, în funcție de circumstanțele individuale subiacente.

Exemplul 6

Situație: Societățile X, Y și Z furnizează servicii de întreținere și reparații auto. Cifra de afaceri totală a societății X este de 700 000 EUR, cea a societății Y este de 1 milion EUR, iar cea a societății Z este de 500 000 EUR. Tehnicienii care desfășoară o activitate independentă fără angajați și care lucrează pentru aceste societăți în calitate de prestatori de servicii independenți sunt nemulțumiți de remunerația scăzută și de condițiile precare de siguranță și decid să negocieze în comun cu societățile X, Y și Z pentru a-și îmbunătăți condițiile de muncă. Cele trei societăți refuză să negocieze, susținând că orice contract colectiv de muncă cu tehnicienii care desfășoară o activitate independentă fără angajați ar încălca articolul 101 din TFUE.

Analiză: Atât tehnicienii care desfășoară o activitate independentă fără angajați, cât și cele trei societăți de servicii auto sunt întreprinderi în sensul articolului 101 din TFUE. Prezumția unui dezechilibru al puterii de negociere nu s-ar aplica în cazul în care societățile X, Y sau Z ar negocia în mod independent, întrucât niciuna dintre ele nu atinge pragul cifrei de afaceri de 2 milioane EUR specificat la punctul (34) din prezentele orientări. Cu toate acestea, prezumția se aplică în cazul în care cele trei societăți negociază colectiv, întrucât cifra de afaceri totală a celor trei societăți depășește pragul cifrei de afaceri de 2 milioane EUR. În acest caz, Comisia nu va interveni împotriva negocierilor și a contractelor colective privind condițiile de muncă dintre tehnicienii care desfășoară o activitate independentă fără angajați și cele trei societăți de servicii auto.

4.2.   Contracte colective de muncă încheiate de persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați în temeiul legislației naționale sau al legislației Uniunii

(36)

În unele cazuri, legiuitorul național, în urmărirea obiectivelor sociale, a acționat pentru a remedia un dezechilibru în ceea ce privește puterea de negociere cu care se confruntă anumite categorii de persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați, fie (a) acordând acestor persoane dreptul la negociere colectivă, fie (b) excluzând din domeniul de aplicare al dreptului național al concurenței contractele colective de muncă încheiate de persoane care desfășoară activități independente fără angajați în anumite profesii. În cazul în care o astfel de legislație națională urmărește obiective sociale, Comisia nu va interveni împotriva contractelor colective de muncă ce implică categorii de persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați cărora li se aplică legislația națională.

Exemplul 7

Situație: Legislația națională în materie de concurență a statului membru A exclude din domeniul său de aplicare contractele încheiate de anumite persoane care desfășoară activități independente fără angajați în sectorul cultural.

Analiză: Statul membru A a stabilit o derogare sectorială de la legislația națională în materie de concurență în temeiul obiectivelor sociale. Aceasta înseamnă că contractele colective de muncă încheiate între persoanele care beneficiază de scutire și întreprinderile cărora le prestează serviciile nu sunt considerate anticoncurențiale în temeiul legislației naționale în materie de concurență. Așadar, Comisia nu va interveni împotriva contractelor colective de muncă care implică persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați și cărora li se aplică această legislație națională.

Exemplul 8

Situație: Legislația muncii din statul membru B stabilește dreptul traducătorilor audiovizuali independenți de a negocia colectiv cu întreprinderile cărora le furnizează serviciile.

Analiză: Legiuitorul național al statului membru B a acordat în mod specific dreptul de negociere colectivă anumitor persoane care desfășoară activități independente fără angajați, și anume traducătorilor din domeniul audiovizualului care desfășoară activități independente fără angajați. Această legislație națională, care urmărește un obiectiv social, are ca scop corectarea dezechilibrului privind puterea de negociere dintre aceste persoane care desfășoară activități independente fără angajați și companiile cărora le furnizează servicii. Astfel, Comisia nu va interveni împotriva contractelor colective de muncă care implică traducători din domeniul audiovizualului care desfășoară o activitate independentă fără angajați și cărora li se aplică legislația națională.

(37)

În același mod, legislația Uniunii poate recunoaște dreptul anumitor persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați de a se baza pe contracte colective de muncă pentru a corecta un dezechilibru în ceea ce privește puterea de negociere cu contrapartea/contrapărțile lor.

(38)

Acesta este cazul Directivei (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului (30) (cunoscută sub numele „Directiva privind drepturile de autor”), care a stabilit principiul conform căruia autorii și artiștii interpreți sau executanți (31) au dreptul de a primi o remunerație adecvată și proporțională atunci când acordă licențe sau își transferă drepturile exclusive pentru exploatarea operelor lor și a oricărui alt obiect protejat prin drepturi de autor și drepturi conexe (32). Autorii și artiștii interpreți sau executanți tind să se afle într-o poziție contractuală mai slabă decât contrapartea/contrapărțile lor (33), iar Directiva (UE) 2019/790 prevede posibilitatea de a-și consolida poziția contractuală pentru a asigura o remunerare echitabilă în contractele de exploatare a operelor lor (34). Directiva (UE) 2019/790 acordă flexibilitate statelor membre pentru a pune în aplicare acest principiu utilizând diferite mecanisme (inclusiv negocierea colectivă), atât timp cât acestea respectă legislația Uniunii (35).

(39)

În conformitate cu dispozițiile din Directiva (UE) 2019/790 menționate la punctul (38) din prezentele orientări și fără a aduce atingere celorlalte dispoziții din respectiva directivă, Comisia nu va interveni împotriva contractelor colective de muncă încheiate de autorii sau artiștii interpreți sau executanți independenți individuali cu contrapartea/contrapărțile lor care beneficiază de măsurile naționale adoptate în temeiul directivei respective.

(40)

Punctul (39) din prezentele orientări nu se aplică negocierilor colective încheiate în contextul activităților organizațiilor de gestiune colectivă sau ale entităților de gestiune independente (36), deoarece aceste activități fac în continuare obiectul Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului (37), care se aplică fără a aduce atingere aplicării normelor Uniunii în materie de concurență (38).

Exemplul 9

Situație: Societatea Y este o editură de ziare și reviste. Mai mulți jurnaliști, care lucrează ca liber-profesioniști, contribuie cu articole la publicațiile acestei societăți . Societatea Y remunerează jurnaliștii pe baza articolelor publicate în fiecare ziar sau revistă. Jurnaliștii nu sunt mulțumiți de nivelul remunerației pe care o primesc de la societatea Y și negociază și convin împreună o creștere cu 20 % a redevențelor (remunerației) plătite de aceasta.

Analiză: În conformitate cu aceste orientări, Comisia nu va interveni împotriva contractului colectiv de muncă încheiat între jurnaliștii independenți individuali și societatea Y, întrucât contractul este încheiat în temeiul Directivei (UE) 2019/790.


(1)  Această definiție nu aduce atingere definiției „contractelor colective de muncă” utilizate în statele membre în contextul dialogului social.

(2)  Termenul „platformă digitală de muncă” este definit în conformitate cu Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme online, COM(2021) 762 final (Propunere de directivă privind munca pe platforme online). Comisia va lua în considerare necesitatea de a actualiza definiția din prezentele orientări, în cazul în care definiția aceluiași termen din versiunea adoptată a Directivei privind munca pe platforme online diferă în mod semnificativ de aceasta.

(3)  Titlul VII capitolul 1 secțiunea 1 din TFUE și Protocolul nr. 27 la TUE și TFUE.

(4)  Îmbunătățirea condițiilor de muncă și o protecție socială adecvată constituie, de asemenea, principii de bază ale Pilonului european al drepturilor sociale, conform cărora „partenerii sociali sunt consultați cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor economice, de ocupare a forței de muncă și sociale în conformitate cu practicile naționale” și „sunt încurajați să negocieze și să încheie contracte colective în chestiuni relevante pentru ei”. A se vedea European Pillar of Social Rights, point 8, https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/economy-works-people/jobs-growth-and-investment/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro.

(5)  Hotărârea din 21 septembrie 1999, Albany International BV/Stichting Bedrijfspensioenfonds Textielindustrie, C-67/96, EU:C:1999:430, punctul 59. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctul 22; hotărârea din 11 decembrie 2007, International Transport Workers’Federation și Finnish Seamen’s Union/Viking Line ABP și OÜ Viking Line Eesti, C-438/05, EU:C:2007:772, punctul 49; hotărârea din 9 iulie 2009, 3F/Comisia Comunităților Europene, C-319/07, EU:C:2009:435, punctul 50.

(6)  Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctul 23; Hotărârea din 21 septembrie 1999, Albany International BV/Stichting Bedrijfspensioenfonds Textielindustrie, C-67/96, EU:C:1999:430, punctul 60; Hotărârea din 21 septembrie 1999, Brentjens’Handelsonderneming BV/Stichting Bedrijfspensioenfonds voor de Handel in Bouwmaterialen, C-115/97, EU:C:1999:434, punctul 57; Hotărârea din 21 septembrie 1999, Maatschappij Drijvende Bokken BV/Stichting Pensioenfonds voor de Vervoer- en Havenbedrijven, C-219/97, EU:C:1999:437, punctul 47; Hotărârea din 12 septembrie 2000, Pavel Pavlov și alții/Stichting Pensioenfonds Medische Specialisten, C-180/98, EU:C:2000:428, punctul 67; Hotărârea din 21 septembrie 2000, Hendrik van der Woude/Stichting Beatrixoord, C-222/98, EU:C:2000:475, punctul 22; Hotărârea din 3 martie 2011, AG2R Prévoyance/Beaudout Père et Fils SARL, C-437/09, EU:C:2011:112, punctul 29.

(7)  Hotărârea din 23 aprilie 1991, Klaus Höfner și Fritz Elser/Macrotron GmbH, C-41/90, EU:C:1991:161, punctul 21; hotărârea din 16 noiembrie 1995, Fédération Française des Sociétés d’Assurance, Société Paternelle-Vie, Union des Assurances de Paris-Vie și Caisse d’Assurance et de Prévoyance Mutuelle des Agriculteurs/Ministère de l’Agriculture et de la Pêche, C-244/94, EU:C:1995:392, punctul 14; hotărârea din 11 decembrie 1997, Job Centre coop. arl., C-55/96, EU:C:1997:603, punctul 21.

(8)  Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctul 27; hotărârea din 28 februarie 2013, Ordem dos Técnicos Oficiais de Contas/Autoridade da Concorrência, C-1/12, EU:C:2013:127, punctele 36 și 37; hotărârea din 14 decembrie 2006, Confederación Española de Empresarios de Estaciones de Servicio/Compañía Española de Petróleos SA, C-217/05, EU:C:2006:784, punctul 45.

(9)  Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctele 30, 31 și 42.

(10)  Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctele 36 și 37.

(11)  În plus, criza provocată de pandemia de COVID-19 a făcut ca multe persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați să fie și mai vulnerabile, deoarece pierderea de venituri a fost exacerbată de sistemele naționale de securitate socială slabe sau inexistente și de măsurile de sprijin specifice. A se vedea Parlamentul European, Raportul din 13 octombrie 2021 privind situația artiștilor și redresarea culturală în UE [2020/2261 (INI)], Comisia pentru cultură și educație, https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2021-0283_RO.html#title1.

(12)  În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții, caracteristica esențială a raportului de muncă este aceea că „o persoană îndeplinește, pentru o anumită perioadă de timp, pentru o altă persoană și sub îndrumarea acesteia, servicii în schimbul cărora primește o remunerație”. Ar trebui remarcat faptul că clasificarea unei persoane ca „lucrător” sau ca „persoană care desfășoară o activitate independentă fără angajați” trebuie stabilită în principal de la caz la caz, în conformitate cu legislația națională, luând în considerare jurisprudența Curții. A se vedea Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctul 34; hotărârea din 21 februarie 2013, L. N./Styrelsen for Videregående Uddannelser og Uddannelsesstøtte, C-46/12, EU:C:2013:97, punctul 40; hotărârea din 10 septembrie 2014, Iraklis Haralambidis/Calogero Casilli, C-270/13, EU:C:2014:2185, punctul 28; hotărârea din 16 iulie 2020, Governo della Repubblica italiana (Statutul magistraților italieni), C-658/18, EU:C:2020:572.

(13)  Articolele 206-210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671); Articolele 40 și 41 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).

(14)  Punctul 34 din Comunicarea Comisiei – aviz – Orientări privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat (JO C 101, 27.4.2004, p. 97).

(15)  De exemplu, orientările se referă la coordonarea dintre contrapărți pentru a decide cu privire la un interval de remunerare pe care îl pot discuta cu persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați în cadrul negocierilor lor colective. O astfel de coordonare este reglementată de orientări, în măsura în care este necesară și proporțională pentru negocierea sau încheierea unui contract colectiv de muncă [punctul 16] și nu constituie un acord anticoncurențial [punctul 17]. Un acord anticoncurențial poate apărea, de exemplu, în cazul în care contrapărțile utilizează informațiile schimbate prin intermediul unei astfel de coordonări ca punct focal pentru a stabili în mod unilateral aceeași remunerație pentru persoanele lor care desfășoară o activitate independentă fără angajați. Această practică nu face obiectul prezentelor orientări, deoarece depășește ceea ce este necesar și proporțional pentru a se angaja în negocieri colective cu persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați.

(16)  Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directiva 93/13/CEE a Consiliului și a Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directiva 85/577/CEE a Consiliului și a Directiva 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).

(17)  O restrângere a concurenței ar putea fi constatată și în cazul în care contractul colectiv ar reglementa alte aspecte care depășesc condițiile de muncă, cum ar fi programul de lucru în care cele trei platforme și-ar presta serviciile.

(18)  Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411; Hotărârea din 21 septembrie 1999, Albany International BV/Stichting Bedrijfspensioenfonds Textielindustrie, C-67/96, EU:C:1999:430.

(19)  Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctele 31 și 42.

(20)  Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctul 32.

(21)  Hotărârea din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, EU:C:2014:2411, punctul 33; Hotărârea din 14 decembrie 2006, Confederación Española de Empresarios de Estaciones de Servicio/Compañía Española de Petróleos SA, C-217/05, EU:C:2006:784, punctele 43 și 44.

(22)  Categoriile de persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați menționate în secțiunile 3 și 4 se pot suprapune. Prin urmare, unele persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați pot intra în mai multe dintre aceste categorii.

(23)  De exemplu, Germania, în temeiul secțiunii 12a din Legea privind convențiile colective, în versiunea publicată la 25 august 1969 (Monitorul Oficial Federal I, p. 1323), modificată ultima dată prin articolul 8 din Legea din 20 mai 2020 (Monitorul Oficial Federal I, p. 1055); sau Spania, la articolul 11 din Legea nr. 20/2007 din 11 iulie 2007 privind statutul muncii prestate ca activitate independentă, Monitorul Oficial de Stat nr. 166 din 12 iulie 2007, paginile 29964-29978, au invocat amândouă un criteriu de dependență economică.

(24)  Acest lucru se aplică, de asemenea, în cazul în care persoana care desfășoară o activitate independentă fără angajați își furnizează serviciile unei contrapărți pentru mai puțin de un an.

(25)  A se vedea, de exemplu, articolul 14 din Convenția colectivă în sectorul teatrului și dansului din Țările de Jos, încheiată între Kunstenbond (Uniunea artiștilor) și Nederlandse Associatie voor Podiumkunsten (Asociația olandeză a artelor podiului) pentru perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2023, disponibilă la adresa https://napk.nl/wp-content/uploads/2022/03/Cao-TD-2022-2023-V1_ENG_v.2.pdf și a se vedea articolul 2 din Convenția colectivă pentru jurnaliștii profesioniști, încheiat de Gospodarska zbornica Slovenije (Camera de Comerț și Industrie din Slovenia), Svet RTV Slovenija (Consiliul RTV Slovenia) și Združenje radijskih postaj Slovenije ter (Asociația stațiilor de radio slovene) și Sindikat novinarjev Slovenije (Sindicatul Jurnaliștilor Sloveni), disponibil la adresa http://www.pisrs.si/Pis.web/pregledPredpisa?id=KOLP49.

(26)  Pentru o prezentare detaliată a jurisprudenței din nouă state membre ale UE, Elveția și Regatul Unit, a se vedea Hießl, C., „Case Law on the Classification of Platform Workers: Cross-European Comparative Analysis and Tentative Conclusions” (Analiză comparativă și concluzii tentative), Comparative Labour Law and Policy Journal, 2 mai 2021, https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3839603.

(27)  A se vedea, de exemplu, Spania: Decretul-lege regal nr. 9/2021 din 11 mai 2021 de modificare a textului reformat al Statutului lucrătorilor, aprobat prin Decretul regal legislativ nr. 2/2015 din 23 octombrie 2015, pentru a garanta drepturile de muncă ale persoanelor implicate în distribuția în domeniul platformelor digitale, Monitorul Oficial de Stat nr. 113 din 12 mai 2021, paginile 56733-56738; sau Grecia: Legea nr. 4808/2021 pentru protecția muncii – Instituirea unei Autorități Independente „Inspecția Muncii” - ratificarea Convenției nr. 190 a Organizației Internaționale a Muncii pentru eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii – Ratificarea Convenției nr. 187 a Organizației Internaționale a Muncii pentru cadrul promoțional pentru securitatea și sănătatea în muncă – Punerea în aplicare a Directivei (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și a altor dispoziții ale Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și a altor aranjamente urgente, Monitorul Oficial nr. 101/19-6-2021.

(28)  Prezentele orientări nu ar trebui interpretate ca stabilind o prioritate (pozitivă) a Comisiei în materie de asigurare a respectării legislației în ceea ce privește negocierile și contractele colective dintre persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați și contrapartea/contrapărțile în cazurile în care nu există un astfel de dezechilibru în ceea ce privește puterea de negociere.

(29)  Calculat în conformitate cu titlul 1 din anexa la Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(30)  Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(31)  Toți autorii și artiștii interpreți sau executanți intră sub incidența articolului 18 din Directiva (UE) 2019/790, cu excepția autorilor de programe pentru calculator în sensul articolului 2 din Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator (JO L 111, 5.5.2009, p. 16). Articolul 23 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/790.

(32)  Considerentul 72 și Articolul 18 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/790. A se vedea, de asemenea, considerentul 73 din directiva menționată, conform căruia remunerarea autorilor și a artiștilor interpreți sau executanți trebuie să fie „adecvată și proporțională cu valoarea economică reală sau potențială a drepturilor acordate prin licență sau transferate, ținându-se seama de contribuția autorului, sau a artistului interpret sau executant la ansamblul operei sau al altor obiecte protejate, precum și de toate celelalte împrejurări ce determină un caz, cum ar fi practicile de piață sau exploatarea efectivă a operei”.

(33)  Considerentul 72 din Directiva (UE) 2019/790.

(34)  Negocierile colective pot fi utilizate, de asemenea, în cazurile prevăzute la articolul 19 alineatul (5), articolul 20 alineatul (1) și articolul 22 alineatul (5) din Directiva (UE) 2019/790.

(35)  Considerentul 73 și Articolul 18 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/790. În special, considerentul 73 prevede că „statele membre ar trebui să aibă libertatea de a pune în practică principiul unei remunerări adecvate și proporționale prin intermediul unor mecanisme existente sau nou-introduse, printre care se pot afla negocierile colective și alte mecanisme, cu condiția ca acestea să respecte dreptul aplicabil al Uniunii.”

(36)  „Societate de gestiune colectivă” înseamnă orice organism care este autorizat prin lege sau prin atribuire, licență sau orice alt acord contractual să gestioneze drepturile de autor sau drepturile conexe în numele mai multor titulari de drepturi, în beneficiul colectiv al titularilor de drepturi, ca unic sau ca scop principal, și care îndeplinește unul sau ambele dintre următoarele criterii: (a) este deținut sau controlat de membrii săi; (b) nu are scop lucrativ.

„Entitate de gestiune independentă” înseamnă orice organism care este autorizat prin lege sau prin cesiune, licență sau alt tip de înțelegere contractuală să gestioneze drepturile de autor sau drepturile conexe în numele mai multor titulari de drepturi, în beneficiul colectiv al acelor titulari, având drept scop unic sau principal sau unul dintre principalele scopuri această activitate și care: (a) nu este deținut sau controlat, direct sau indirect, total sau parțial, de titularii de drepturi; și (b) nu are scop lucrativ; Articolul 3 literele (a) și (b) din Directiva 2014/26/UE (a se vedea nota de subsol 37 de mai jos).

(37)  Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă (JO L 84, 20.3.2014, p. 72).

(38)  Considerentul (56) din Directiva 2014/26/UE.


30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/14


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10629 – CSL / VIFOR PHARMA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 374/03)

La 31 mai 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10629. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/15


Rata de schimb a monedei euro (1)

29 septembrie 2022

(2022/C 374/04)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

0,9706

JPY

yen japonez

140,46

DKK

coroana daneză

7,4365

GBP

lira sterlină

0,89485

SEK

coroana suedeză

10,9580

CHF

franc elvețian

0,9538

ISK

coroana islandeză

140,10

NOK

coroana norvegiană

10,4518

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

24,687

HUF

forint maghiar

421,93

PLN

zlot polonez

4,8570

RON

leu românesc nou

4,9481

TRY

lira turcească

18,0000

AUD

dolar australian

1,4982

CAD

dolar canadian

1,3294

HKD

dolar Hong Kong

7,6192

NZD

dolar neozeelandez

1,7040

SGD

dolar Singapore

1,3961

KRW

won sud-coreean

1 388,34

ZAR

rand sud-african

17,4466

CNY

yuan renminbi chinezesc

6,9223

HRK

kuna croată

7,5280

IDR

rupia indoneziană

14 735,97

MYR

ringgit Malaiezia

4,4992

PHP

peso Filipine

56,860

RUB

rubla rusească

 

THB

baht thailandez

36,946

BRL

real brazilian

5,2521

MXN

peso mexican

19,5779

INR

rupie indiană

79,3140


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/16


Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1) ]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 374/05)

Decizie de acordare a unei autorizații

Referința deciziei (2)

Data deciziei

Denumirea substanței

Titularul autorizației

Numărul autorizației

Utilizare autorizată

Data expirării perioadei de reexaminare

Motivele care au stat la baza deciziei

C(2022) 6701

23 Septembrie 2022

Trioxid de crom

Nr. CE 215-607-8, Nr. CAS 1333-82-0

Salzgitter Flachstahl GmbH, Eisenhüttenstraße 99, 38239 Salzgitter, Germania

REACH/22/32/0

Placare funcțională cu crom utilizându-se trioxid de crom în sisteme de reactoare închise pentru stabilirea unui strat „convențional” de crom dur pe cilindrii de lucru utilizați în industria siderurgică pentru prefabricarea tablelor texturate de înaltă calitate, laminate la rece

31 decembrie 2032

În conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, avantajele socioeconomice au o pondere mai mare decât riscul care decurge din utilizarea substanței pentru sănătatea umană și pentru mediu și nu există substanțe sau tehnologii alternative.

REACH/22/32/1

Pretex ® placare funcțională cu crom utilizându-se trioxid de crom în sisteme de reactoare închise pentru stabilirea unor structuri de suprafață emisferice reglabile pe cilindrii de lucru utilizați în industria siderurgică pentru fabricarea tablelor texturate de înaltă calitate, laminate la rece


(1)  JO L 396, 30.12.2006 , p. 1

(2)  Decizia este disponibilă pe site-ul web al Comisiei Europene, la adresa: Autorizație (europa.eu)


INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/17


Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit

(2022/C 374/06)

În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), s-a luat o decizie de încetare a activităților de pescuit menționate în tabelul următor:

Data și ora încetării activităților

16.8.2022

Durată

16.8.2022 – 31.12.2022

Statul membru

Irlanda

Stoc sau grup de stocuri

ALB/AN05N

Specie

Ton alb (Thunnus alalunga)

Zonă

Oceanul Atlantic, la nord de 5°N

Tip (tipuri) de nave de pescuit

Nr. de referință

05/TQ109


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1


V Anunțuri

ALTE ACTE

Comisia Europeană

30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/18


Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 374/07)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Muenchberg”

PDO-FR-A0417-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată în caietul de sarcini deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Această cerere de recunoaștere a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestor denumiri „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2.   Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3.   Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4.   Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5.   Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6.   Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7.   Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

Aceste completări nu modifică documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8.   Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește vinurile albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9.   Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10.   Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11.   Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul acestor denumiri de vinuri roșii „Alsace grand cru”, au fost stabilite valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor la recoltare și tăria lor alcoolică naturală minimă în volume.

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12.   Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoirs), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13.   Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Documentul unic nu a fost modificat.

14.   Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție aplicabilă elaborării este coerentă cu demarcarea parcelelor pentru cultivarea strugurilor, cu densitatea de plantare minimă, cu regulile privind tăierea și cu valorile reduse ale randamentelor.

Documentul unic nu a fost modificat.

15.   Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16.   Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe aceste plantații au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17.   Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18.   Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19.   Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

Au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20.   Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

În ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21.   Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, elementele referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, care se pot aplica și vinurilor roșii care poartă această denumire, au fost completate cu informații specifice vinurilor roșii.

Documentul unic nu a fost modificat.

22.   Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

23.   Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24.   Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Muenchberg

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   

 

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului.

Există două tipuri: - vinurile seci, minerale; - vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate. Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

2.   Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

3.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2.   Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3.   Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4.   Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

 

0,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

 

1,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5.   Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6.   Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2.   Randamente maxime

1.   Randament - Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”

60 de hectolitri per hectar

2.   Randament - Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

48 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

 

Gewurztraminer Rs

 

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

 

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

 

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

 

Pinot gris G

 

Riesling B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Muenchberg” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Protecția oferită de muntele Ungersberg și finețea solului sunt reflectate în aceste vinuri cu o mare putere aromatică. Gresiile conferă finețe, iar cenușile vulcanice dau forță și persistență.

Vinurile Muenchberg sunt caracterizate de o mineralitate puternică tipică, ce se intensifică pe măsură ce se învechește vinul.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă.

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

 

Gewurztraminer,

 

Muscat,

 

Muscat Ottonel,

 

Pinot gris,

 

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

cu precizarea anului de recoltă și

însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa


(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.


30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/30


Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 374/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Brand”

PDO-FR-A0340-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată în caietul de sarcini deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Această cerere de recunoaștere a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestor denumiri „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2.   Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3.   Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4.   Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5.   Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6.   Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7.   Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

Aceste completări nu modifică documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8.   Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește vinurile albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9.   Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10.   Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11.   Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul acestor denumiri de vinuri roșii „Alsace grand cru”, au fost stabilite valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor la recoltare și tăria lor alcoolică naturală minimă în volume.

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12.   Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoirs), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13.   Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Documentul unic nu a fost modificat.

14.   Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție aplicabilă elaborării este coerentă cu demarcarea parcelelor pentru cultivarea strugurilor, cu densitatea de plantare minimă, cu regulile privind tăierea și cu valorile reduse ale randamentelor.

Documentul unic nu a fost modificat.

15.   Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16.   Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe aceste plantații au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17.   Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18.   Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19.   Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

Au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20.   Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

În ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21.   Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, elementele referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, care se pot aplica și vinurilor roșii care poartă această denumire, au fost completate cu informații specifice vinurilor roșii.

Documentul unic nu a fost modificat.

22.   Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

23.   Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24.   Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Brand

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   

 

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului.

Există două tipuri: - vinurile seci, minerale; - vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate. Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

2.   Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

3.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2.   Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda Guyot simplă sau dublă, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3.   Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4.   Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

 

0,5 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

 

1,5 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5.   Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6.   Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2.   Randamente maxime

1.   Randament - Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”

60 de hectolitri per hectar

2.   Randament - Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

48 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

 

Gewurztraminer Rs

 

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

 

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

 

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

 

Pinot gris G

 

Riesling B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Brand” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Finețea solurilor granitice și föhnul fac ca vinurile să fie aromatice, foarte puternice și intense. Silicea creează această expresie de aciditate plăcută și directă („steinglitz”). Se remarcă și o notă uneori piperată și o notă amăruie care conferă structură; de asemenea, aceste vinuri stimulează salivarea.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, lăuda deja acest „lieu-dit” (toponim) acum recunoscut.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă.

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

 

Gewurztraminer,

 

Muscat,

 

Muscat Ottonel,

 

Pinot gris,

 

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

cu precizarea anului de recoltă și

însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa


(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.


30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/41


Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 374/09)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Zinnkoepflé”

PDO-FR-A0635-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată în caietul de sarcini deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Această cerere de recunoaștere a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestor denumiri „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2.   Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3.   Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4.   Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5.   Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6.   Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7.   Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

Aceste completări nu modifică documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8.   Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește vinurile albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9.   Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10.   Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11.   Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul acestor denumiri de vinuri roșii „Alsace grand cru”, au fost stabilite valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor la recoltare și tăria lor alcoolică naturală minimă în volume.

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12.   Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoirs), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13.   Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Documentul unic nu a fost modificat.

14.   Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție aplicabilă elaborării este coerentă cu demarcarea parcelelor pentru cultivarea strugurilor, cu densitatea de plantare minimă, cu regulile privind tăierea și cu valorile reduse ale randamentelor.

Documentul unic nu a fost modificat.

15.   Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16.   Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe aceste plantații au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17.   Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18.   Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19.   Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

Au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20.   Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

În ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21.   Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, elementele referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, care se pot aplica și vinurilor roșii care poartă această denumire, au fost completate cu informații specifice vinurilor roșii.

Documentul unic nu a fost modificat.

22.   Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

23.   Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24.   Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Zinnkoepflé

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   

 

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului.

Există două tipuri: - vinurile seci, minerale; - vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate. Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

2.   Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

3.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică oenologică specifică

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2.   Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda Guyot simplă sau dublă, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3.   Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4.   Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

 

0,5 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

 

1,5 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5.   Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6.   Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2.   Randamente maxime

1.   Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”

60 de hectolitri per hectar

2.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

48 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

 

Gewurztraminer Rs

 

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

 

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

 

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

 

Pinot gris G

 

Riesling B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Zinnkoepflé” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Subsolul din calcar cochilifer, pantele abrupte și precipitațiile scăzute determină producerea unor vinuri care prezintă arome de mirodenii și note lejere de fum și saline și care stimulează salivarea. Aceste vinuri sunt puternice și generoase, sunt susținute de o structură acidă bună, iar potențialul lor de învechire depășește lejer un deceniu.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă.

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

 

Gewurztraminer,

 

Muscat,

 

Muscat Ottonel,

 

Pinot gris,

 

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

cu precizarea anului de recoltă și

însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa


(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.


30.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/52


Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 374/10)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisie (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Bandol”

PDO-FR-A0485-AM01

Data comunicării: 7.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Arealul geografic

Capitolul I din caietul de sarcini al denumirii „Bandol” a fost modificat la secțiunea IV - 2 „Zonele în care se realizează diverse operațiuni” punctul 1 „Arealul geografic”, adăugându-se trimiterea la Codul geografic oficial din 2020, care recunoaște și enumeră comunele per departament la nivel național. Această modificare de redactare face posibile referirea la arealul geografic în raport cu versiunea Codului Geografic Oficial aflată în vigoare în 2020, publicată de INSEE, și asigurarea delimitării arealului geografic din punct de vedere juridic:

„1

- Arealul geografic

Toate etapele producției (recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor) se realizează în arealul geografic, pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Var, pe baza Codului geografic oficial din anul 2020: Bandol, Le Beausset, La Cadière-d’Azur, Le Castellet, Evenos, Ollioules, Sanary-sur-Mer, Saint-Cyr-sur-Mer.”

Această modificare a fost efectuată și la punctul intitulat „Arealul geografic delimitat” din documentul unic.

2.   Arealul parcelat delimitat

Capitolul I din caietul de sarcini al denumirii „Bandol” a fost modificat la secțiunea IV – 2 „Zonele în care se realizează diverse operațiuni” punctul 2 „Arealul parcelat delimitat”, adăugându-se datele la care autoritatea națională a aprobat parcelele adecvate pentru producerea strugurilor din care se obține vinul cu DOP.

Această precizare nu afectează documentul unic.

3.   Managementul podgoriei – Irigații

Capitolul I din caietul de sarcini al denumirii „Bandol” a fost completat la secțiunea VI „Managementul podgoriei” cu punctul 3 care autorizează irigarea.

Dispoziția privind utilizarea irigațiilor se adaugă în documentul unic la rubrica „Practici vitivinicole”.

4.   Data circulației vinurilor între antrepozitarii autorizați

Capitolul I din caietul de sarcini al denumirii „Bandol” a fost modificat la secțiunea IX „Prelucrarea, elaborarea, elevajul, ambalarea, depozitarea”, la punctul 5 litera (b) eliminându-se datele care definesc perioada în care vinurile nu pot circula între comercianți și producătorii de vin care își comercializează produsele în mod direct, înainte de punerea în consum a vinurilor, pentru a permite circulația vinurilor între toți operatorii și pentru a elimina orice risc de concurență neloială.

Această eliminare nu afectează documentul unic.

5.   Măsuri tranzitorii

Capitolul I din caietul de sarcini al denumirii „Bandol” a fost modificat la secțiunea XI „Măsuri tranzitorii”, eliminându-se punctele 1 și 3 privind dispozițiile tranzitorii care deveniseră caduce.

Punctul 1° stabilea proporția soiului Mourvèdre până la recolta din 2014, precum și a soiurilor Clairette și Sauvignon până la recolta din 2011. Această dispoziție nu afectează documentul unic.

Punctul 3 stabilea data intrării în vigoare a interdicției privind zdrobitoarele cu pompă la 1 ianuarie 2013. Eliminarea acestei date nu afectează documentul unic, iar această interdicție este prevăzută la secțiunea IX din caietul de sarcini, precum și în documentul unic la rubrica „Practici oenologice specifice”.

6.   Principalele aspecte care trebuie controlate

Tabelul de la capitolul III din caietul de sarcini a fost actualizat pentru a menționa aspectele din caietul de sarcini care trebuie controlate.

Această actualizare nu afectează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Bandol

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Descrierea analitică a produselor

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile cu denumirea „Bandol” sunt vinuri liniștite; acestea pot fi roșii, roze sau albe.

Vinurile albe și roze prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11,5 %.

Vinurile roșii prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 12 %.

În etapa ambalării, vinurile roșii prezintă un conținut maxim de acid malic de 0,4 grame per litru.

După fermentație, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic sau egal cu:

Vinuri albe și roze 3 g/l

Vinuri roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume de maximum 14 % 3 g/l

Vinuri roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mare de 14 % 4 g/l

Vinurile respectă criteriile analitice prevăzute de legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)

 

Aciditatea totală minimă

 

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)

 

Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

2.   Descrierea caracteristicilor organoleptice ale produselor

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile roșii sunt vinuri supuse elevajului, care sunt produse cu un randament scăzut de plante de viță-de-vie cu vârsta de peste 7 ani; aceste vinuri încep să se dezvolte în decursul celor 18 luni petrecute în recipiente de lemn, cel mai adesea în butoaie de dimensiuni foarte mari (foudre). Soiul Mourvèdre N, care trebuie să fie prezent în proporție de cel puțin 50 % în amestec, le conferă caracteristicile: sunt vinuri puternice, corpolente, bogate în taninuri, care au o capacitate de conservare pe termen lung.

Vinurile roze ocupă un loc din ce în ce mai important. Vinificate prin presare directă, macerare scurtă sau „sângerare”, ele au o culoare pală, asemănătoare culorii fructelor de măceș. Soiul Mourvèdre N, care trebuie să fie prezent (în proporție de cel puțin 20 %, adesea între 30 % și 40 %), conferă acestor vinuri o structură specifică, mai tanică decât a celorlalte vinuri roze din regiunea Provence, care necesită o perioadă de dezvoltare puțin mai lungă, dar care permite o conservare mai îndelungată.

Vinurile albe, elaborate în principal din soiul Clairette B (cel puțin 50 %), au o culoare galben-pai limpede și arome florale. Deși producția de vinuri albe este mai mică decât producția de vinuri roșii și roze, ea contribuie totuși la imaginea și la echilibrul denumirii de origine controlate.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)

 

Aciditatea totală minimă

 

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)

 

Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 5 000 de plante per hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri.

Fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2 metri pătrați. Această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiul dintre butuci.

Cu toate acestea, în cazul viței-de-vie plantate pe terase poate exista o distanță maximă de 2,5 metri între vârful taluzului și primul rând al terasei superioare, precum și între baza taluzului sau a zidului de sprijin și primul rând al terasei inferioare.

Vița-de-vie trebuie tăiată prin metoda tăierii scurte (utilizând metoda „Gobelet” sau metoda „cordon de Royat”), cu maximum 8 ochi per butuc. Fiecare cep de rod trebuie să aibă maximum doi ochi.

Plantele de viță-de-vie cu vârsta de peste 30 de ani pot fi tăiate lăsându-se maximum 12 ochi pe butuc.

Tăierea viței-de-vie se realizează înainte de 1 mai.

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual. Ciorchinii de struguri sunt transportați întregi până la locul de vinificație.

Irigarea: Prin derogare, în conformitate cu dispozițiile articolului D. 645-5 din Codul rural și al pescuitului maritim, irigația în perioada de vegetație a viței-de-vie nu poate fi autorizată decât în caz de secetă persistentă și atunci când aceasta perturbă buna dezvoltare din punct de vedere fiziologic a viței-de-vie și maturarea corectă a strugurilor.

2.

Practică oenologică specifică

Se interzice orice tratament termic al recoltei la o temperatură de peste 40 °C;

Se interzice utilizarea de bucăți de lemn;

Pentru elaborarea vinurilor roze, se autorizează utilizarea cărbunilor de uz oenologic pentru musturi și vinurile noi aflate încă în fermentație, obținute prin presare, în limita a 10 % din volumul vinurilor roze produse de către vinificatorul în cauză pentru recolta respectivă și într-o doză maximă de 60 de grame pe hectolitru;

Orice operațiune de îmbogățire este interzisă.

Se interzice utilizarea recipientelor pentru fermentare continuă, a preselor continue, a desciorchinătoarelor centrifuge, a decantoarelor cu șurub cu diametrul mai mic de 750 mm și a zdrobitoarele cu pompă cu piston.

În ceea ce privește practicile oenologice, în afara dispozițiilor menționate mai sus, vinurile trebuie să respecte obligațiile existente la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

5.2.   Randamente maxime

1.

 

40 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Toate etapele producției (recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor) se realizează în arealul geografic, pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Var, pe baza Codului geografic oficial din anul 2020: Bandol, Le Beausset, La Cadière-d’Azur, Le Castellet, Evenos, Ollioules, Sanary-sur-Mer, Saint-Cyr-sur-Mer.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vinificație

Bourboulenc B - Doucillon blanc

Carignan N

Cinsaut N - Cinsault

Clairette B

Grenache N

Marsanne B

Mourvèdre N - Monastrell

Sauvignon B - Sauvignon blanc

Semillon B

Syrah N - Shiraz

Ugni blanc B

Vermentino B - Rolle

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic delimitat include opt comune din departamentul Var și se află în centrul unui amfiteatru vast, format datorită eroziunii și fenomenelor tectonice care au afectat formațiunile sedimentare, formațiunile din carbonat și recifele, care au fost aduse astfel la suprafață; acest amfiteatru creează un peisaj deluros, închis la nord și deschis spre Marea Mediterană prin intermediul Golfului Bandol.

Această topografie creează un climat mediteraneean special, protejat de mistral (vântul rece venit din nord, care predomină în Provence); amplasamentele de pe dealuri și zone de piemont beneficiază de o expunere medie la soare de 3 000 ore și de precipitații anuale de 650 mm. Pe lângă acest climat deja favorabil, efectul moderator al deschiderii spre Mediterana atenuează căldura în timpul verii și menține o ușoară umiditate nocturnă, creând astfel condiții optime de coacere a strugurilor, în special pentru soiul Mourvèdre N (din care se elaborează atât vinuri roșii cu potențial de învechire, ce pot fi supuse elevajului în recipiente de lemn, cât și vinuri roze caracteristice), precum și pentru soiul Clairette B (din care se elaborează vinuri albe, fine și structurate).

Solurile cele mai caracteristice au o adâncime redusă, sunt albicioase, sărace în materie organică, uneori bogate în elemente silicioase, conțin întotdeauna cantități ridicate de pietriș și sunt bine drenate, asigurând astfel circulația optimă a apei.

Peisajul modelat în special de cultivarea viței-de-vie și a măslinilor este rezultatul perseverenței generațiilor de agricultori care au reușit, de-a lungul secolelor, să optimizeze cultivarea zonelor de deal și de piemont, menținând în același timp un strat vegetativ protector la suprafață. Pentru a reține solul și pentru a debarasa terenul de pietre, viticultorii au construit nenumărate ziduri din piatră, fără mortar, caracteristice acestui peisaj (restanques).

8.2.   Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

În secolul al IV-lea înaintea erei noastre foceenii debarcă pe țărmurile protejate ale regiunii care va deveni colonia „Terroeis”, aducând în amforele lor vița-de-vie și vinul. Sub Imperiul Roman, „Terroeis” devine „Torrentum” (între comunele Saint-Cyr și Bandol). Multe dintre proprietățile viticole actuale prezintă urme ale vechilor vile romane, bogate în vestigii arheologice (cuptoare pentru amfore, prese de vin etc.) care atestă o activitate viticolă organizată.

Prin urmare, există numeroase mărturii și dovezi scrise privind continuitatea cultivării viței-de-vie și reputația vinurilor produse, de exemplu ordinele de reglementare a circulației strugurilor și a vinurilor (1363), derogările de la restricțiile referitoare la plantare, acordate prin luarea în considerare a naturii terenului și a calității vinurilor produse (1731), anumite elemente arhitecturale și existența unor toponime (Le Vigneret, la Mourvèdriére etc.).

De exemplu, în tratatul său intitulat Œnologie de la Basse Provence (1827), Tolozan făcea legătura între peisaj și cultivarea viței-de-vie: „Regiunea viticolă Bandol începe la poalele munților Cuges și continuă spre sud, terminându-se în Golful Bandol, având o lungime de aproximativ 12 kilometri. Această vale este formată dintr-un șir dublu de dealuri care se ramifică la vest și care înconjoară marea câmpie Saint-Cyr; pantele lor ușor înclinate se termină pe plaja Golfului Lecques. ...Pe pante și chiar pe coline există plantații de viță-de-vie. ”. Autorul adaugă, ca dovadă a unității sectorului: „soiul care domină pretutindeni și care reprezintă esența vinurilor Bandol este Mourvèdre, un soi de struguri de culoare neagră, foarte închisă. ”

Istoria a demonstrat că aceste vinuri, considerate vinuri cu potențial de învechire, se dezvoltă de-a lungul timpului, în special în cursul unor traversări îndelungate ale mării. Într-adevăr, profitând de adăpostul oferit de Golful Bandol, circulația vinurilor produse în arealul geografic se făcea în special prin intermediul navelor care rămâneau în largul coastei, în radă, și pe care erau încărcate butoaie de vin marcate cu ajutorul fierului roșu cu litera „B”.

Într-o lucrare despre geografia regiunii Provence, a comitatului Venaissin din Principatul Orange și a comitatului Nice, publicată în 1787 (volumul I, pagina 280), se menționează:

„Solul din Bandol este foarte uscat și pietros. Principala producție a terroir-ului este vinul roșu de cea mai înaltă calitate, foarte apreciat în insule. Portul Bandol este cel mai sigur și mai convenabil port din provincie.”

Era un port de îmbarcare a vinurilor din Bandol și un debușeu comercial al acestor produse, localitatea însăși fiind denumită „comuna dogarilor”. O hotărâre a Consiliului municipal din 1818 confirmă faptul că peste 6 000 de hectolitri de vin au trecut prin portul Bandol, având ca destinație Italia, Europa de Nord și America. La sfârșitul celui de-al doilea Imperiu, în Bandol au fost produse nu mai puțin de 80 000 de butoaie anual pentru depozitarea și transportul a aproximativ 160 000 de hectolitri de vin.

Astfel, dincolo de producătorii de vin, există dovezi care atestă prezența unei comunități umane mai largi care își câștiga existența din meserii conexe producției de vinuri.

Aceste plantații viticole nu au scăpat de criza filoxerei, dar tradiția, reputația și comunitatea lor puternică au permis recuperarea rapidă și menținerea vechilor practici de plantare pe terase, utilizând metode de gestionare și o densitate de plantare corespunzătoare, menținând soiurile tradiționale, în rândul cărora predomină Mourvèdre N, pozițiile următoare fiind ocupate de soiurile Grenache N și Cinsaut N (în ceea ce privește producerea vinurilor roșii și roze) și soiurile Clairette B, Bourboulenc B și Ugni blanc B (în ceea ce privește producerea vinurilor albe).

Această comunitate și-a păstrat astfel tradiția, și-a consolidat competențele și a sporit reputația și calitatea vinurilor din Bandol, recunoscute ca denumire de origine controlată la 11 noiembrie 1941.

În 2009, plantațiile viticole din Bandol se întindeau pe 1 580 de hectare, aveau o producție medie anuală de 50 000 de hectolitri, obținută de 3 cooperative vinicole și de 54 de domenii viticole. Vinurile roșii sunt supuse elevajului, sunt caracterizate de un randament scăzut (maximum 40 de hectolitri pe hectar), se obțin din plante de viță-de-vie cu o vechime de peste 7 ani; aceste vinuri încep să se dezvolte în decursul celor 18 luni petrecute în recipiente de lemn, cel mai adesea în butoaie de dimensiuni foarte mari (foudres). Soiul Mourvèdre N, care trebuie să fie prezent în proporție de cel puțin 50 % în amestec, le conferă caracteristicile: sunt vinuri puternice, corpolente, bogate în taninuri, care au o capacitate de conservare pe termen lung.

8.3.   Interacțiuni cauzale

Combinația dintre clima mediteraneeană cu influențe maritime, topografia sub forma unui amfiteatru deschis spre mare, care protejează arealul de influențele nordice (vânt și temperatură) și solul argilo-calcaros, cu mult pietriș, conferă acestui areal geografic un complex pedoclimatic care oferă condiții optime pentru întreaga podgorie „Bandol”; de asemenea, acești factori oferă o nișă ecologică foarte favorabilă soiului Mourvèdre N, un soi negru, cu maturare târzie, nișă care îi permite să ajungă la o maturitate optimă, ce garantează originalitatea și echilibrul vinurilor.

Această legătură specială dintre mediul natural și caracteristicile și calitatea vinurilor produse a fost deja subliniată în 1787.

„Clima deosebit de blândă și adăpostită din Bandol și din regiunea aflată în imediata sa vecinătate, solul argilo-calcaros cu cantități mari de carbonat de calciu, reverberarea intensă a razelor solare pe versanți, pe care marea, aflată în imediata vecinătate, îi protejează de înghețurile din timpul iernii, prin intermediul cantităților de sare și de iod aflate în suspensie în această atmosferă deosebit de privilegiată, contribuie la obținerea în acest terroir a unor vinuri renumite, pe care scriitorii din Provence le numeau «raze de soare în sticle»”.

(La Géographie de la Provence et du Comtat Venaissin, ACHARD M., 1787, citat de J.M. Marchandiau în lucrarea sa Gens et Vins du Bandol – 1991.)

Respectând uzanțele, arealul parcelat delimitat include „solurile sărace tipice, care au stabilit de mult reputația vinurilor din Bandol”, excluzând „solurile fertile și aluvionare din văi, depunerile aluvionare prea fertile de la baza versanților, pădurile de pin și zonelor împădurite”.

Această delimitare permite gestionarea optimă a plantelor; vigoarea plantelor și potențialul lor de producție sunt controlate prin intermediul practicilor care vizează un randament scăzut, utilizând tăierea scurtă, și prin gestionarea densităților de plantare adaptate la terasele tradiționale.

Păstrând tradiția recoltării manuale a strugurilor, viticultorii-vinificatori contribuie la menținerea originalității și a caracteristicilor acestei plantații viticole amplasate pe terase.

Asociind cunoașterea aprofundată a tehnicilor de producție, condițiile optime de coacere a strugurilor și cerințele tradiționale privind adecvarea vinurilor pentru transport, vinurile roșii „Bandol” au o structură care le permite să fie supuse elevajului pe o perioadă lungă de timp, în recipiente de lemn și, prin urmare, au un potențial ridicat de învechire.

Având în vedere condițiile optime ale acestui amfiteatru viticol vast, care au permis dezvoltarea cunoștințelor în cadrul unei comunități de producători și de consumatori, a fost firesc ca aceste cunoștințe să fie aplicate producției și punerii în valoare a vinurilor roze și albe, care, deși au o importanță istorică mai redusă decât vinurile roșii, se bucură de un renume din ce în ce mai mare.

Practicile utilizate pentru producerea vinurilor roșii din struguri din soiul Mourvèdre N proveniți de la plante de viță-de-vie cu vârsta de cel puțin 8 ani permit adăugarea acestui soi la vinurile roze; acest soi le va conferi o bună parte din identitate.

Rigoarea și procesul tehnic utilizate pentru obținerea vinurilor roșii se aplică, în mod evident, și soiurilor albe; ele conferă vinurilor albe „Bandol” o structură și un echilibru care le permit, de asemenea, să fie învechite conform procedeelor tipice din Provence.

În 2010 notorietatea vinurilor Bandol a fost incontestabilă pentru toate produsele, reputația vinurilor roze și albe ajungând la nivelul reputației vinurilor roșii. Dat fiind că o mare parte a pieței se află în afara granițelor naționale și la export, această denumire de origine controlată permite o valorificare satisfăcătoare a producției.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe etichetele vinurilor cu denumirea de origine controlată poate figura denumirea unei unități geografice mai restrânse, cu condiția să fie vorba despre un loc înscris în cadastru, care figurează în declarația de recoltă.

Denumirea locului înscris în cadastru este menționată imediat după denumirea exploatației sau a mărcii.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-b6ff2938-f986-4dc0-bc3f-de1aefad4c1a


(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.