COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/1

AnaEE-ERIC –Consorțiu Pentru o Infrastructură Europeană de Cercetare

STATUT

(2022/C 88/01)

Cuprins

PREAMBUL

CAPITOLUL 1

ELEMENTE ESENȚIALE

Articolul 1

Denumire

Articolul 2

Sediul statutar

Articolul 3

Misiuni și activități

Articolul 4

Durata și procedura de dizolvare

Articolul 5

Regimul de răspundere

Articolul 6

Politica privind accesul utilizatorilor

Articolul 7

Politica în materie de evaluare științifică

Articolul 8

Politica de diseminare

Articolul 9

Politica privind drepturile de proprietate intelectuală

Articolul 10

Politica privind ocuparea forței de muncă

Articolul 11

Politica privind achizițiile publice

CAPITOLUL 2

MEMBRI

Articolul 12

Membri și entități reprezentante

Articolul 13

Admiterea unui membru sau a unui observator

Articolul 14

Retragerea unui membru sau a unui observator/Revocarea statutului de membru sau de observator

CAPITOLUL 3

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEMBRILOR ȘI ALE OBSERVATORILOR

Articolul 15

Membri

Articolul 16

Observatori

Articolul 17

Contribuții

CAPITOLUL 4

GUVERNANȚĂ

Articolul 18

Adunarea membrilor

Articolul 19

Directorul general

Articolul 20

Platforma centrală

Articolul 21

Centrele de servicii ale AnaEE-ERIC

Articolul 22

Nodurile naționale și platformele naționale

Articolul 23

Consiliul de administrație

Articolul 24

Comitetul consultativ științific independent

Articolul 25

Comitetul consultativ independent pe probleme de etică

Articolul 26

Comitetul părților interesate

Articolul 27

Organele subsidiare

CAPITOLUL 5

RAPORTAREA CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ

Articolul 28

Raportarea către Comisia Europeană

CAPITOLUL 6

ASPECTE FINANCIARE

Articolul 29

Exercițiul financiar

Articolul 30

Resurse

Articolul 31

Principii care reglementează contribuțiile membrilor și ale observatorilor

Articolul 32

Buget, principii bugetare, conturi și audit

Articolul 33

Taxe

CAPITOLUL 7

DIVERSE

Articolul 34

Legislația aplicabilă

Articolul 35

Limba de lucru

Articolul 36

Litigii

Articolul 37

Modificări ale statutului, actualizări și disponibilitate

Articolul 38

Dispoziții privind înființarea

Anexa I

DEFINIȚII

Anexa II

LISTA MEMBRILOR, A OBSERVATORILOR ȘI A ENTITĂȚILOR REPREZENTANTE ALE ACESTORA

Anexa III

BUGET – CONTRIBUȚII

PREAMBUL

AVÂND ÎN VEDERE că sustenabilitatea ecosistemelor agricole, forestiere, de apă dulce și a altor ecosisteme gestionate și naturale este esențială pentru viitorul omenirii și înțelegând că serviciile ecosistemice, astfel cum sunt definite în Evaluarea ecosistemelor mileniului, sunt amenințate din cauza schimbărilor climatice, a perturbării ciclurilor biogeochimice, a pierderii biodiversității și a schimbării destinației terenurilor;

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a anticipa și a prevedea consecințele acestor schimbări fără precedent în sistemul nostru terestru, este necesară nu doar o mai bună înțelegere a complexității procesului ecosistemelor și a factorilor determinanți ai acestora, ci și dobândirea cunoștințelor necesare pentru o mai bună adaptare la un viitor în schimbare;

AVÂND ÎN VEDERE că, fără o înțelegere suficientă a interdependențelor dintre funcționarea ecosistemului și mediu, Europa nu va fi în măsură să evalueze impactul schimbărilor climatice, să atenueze riscurile și să planifice în consecință;

RECUNOSCÂND că infrastructura pentru analiză și experimentare în materie de ecosisteme (AnaEE-ERIC) va fi o infrastructură de cercetare experimentală unică, la scară continentală, pe termen lung și integrată, bazată pe platforme experimentale avansate (existente și noi) descentralizate (platforme ecosistemice în aer liber și închise), platforme de modelare și platforme analitice;

RECUNOSCÂND că integrarea și coordonarea acestor platforme naționale prin intermediul unor entități supranaționale (platforma centrală și centrele de servicii) vor asigura un acces internațional larg la proiectele de cercetare din cadrul platformelor, îmbunătățirea și armonizarea măsurătorilor și a datelor, legături între date și modele, precum și accesul liber la date și sinteze;

RECUNOSCÂND că AnaEE-ERIC va dezvolta tehnologii și know-how în domeniul științei și gestionării ecosistemelor, va contribui la tranziția către sisteme alimentare durabile și la obiectivele generale ale bioeconomiei europene și ale Strategiei „De la fermă la consumator”;

În sensul prezentului statut, se aplică definițiile prevăzute în anexa I.

PRIN URMARE, membrii solicită Comisiei Europene să înființeze AnaEE sub forma unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

CAPITOLUL 1

ELEMENTE ESENȚIALE

Articolul 1

Denumire

Se înființează un consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) descentralizată, denumit „ERIC pentru analiză și experimentare în materie de ecosisteme” (AnaEE-ERIC). Acest consorțiu constituie un consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) instituit în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 723/2009.

Articolul 2

Sediul statutar

Sediul statutar al AnaEE-ERIC este situat la Gif-sur-Yvette, Franța.

Articolul 3

Misiuni și activități

1. Principala misiune a AnaEE-ERIC este de a crea și a exploata o infrastructură de cercetare descentralizată dedicată analizei și experimentării în materie de ecosisteme. Scopul său este de a furniza instrumentele, serviciile și cunoștințele necesare pentru a aborda provocările globale complexe cu care se confruntă societățile umane în materie de mediu și de climă.

2. Funcționarea AnaEE-ERIC este asigurată prin intermediul platformei centrale, a centrului de interfață și de sinteză (CIS), a centrului tehnologic (CT) și a centrului de modelare a datelor (CMD).

3. În sensul alineatului (1), AnaEE-ERIC:

a.	coordonează accesul la platformele naționale experimentale, analitice și de modelare și organizează colaborarea cu instalațiile europene;

b.	facilitează programele și proiectele europene de cercetare;

c.	dezvoltă tehnologia, armonizând metodele și creând parteneriate industriale, și facilitează transferul de cunoștințe;

d.	contribuie la schimbul de cunoștințe și/sau de competențe în cadrul Spațiului european de cercetare (SEC) și stimulează utilizarea potențialului intelectual în întreaga Europă;

e.	dezvoltă accesul la date, precum și partajarea și modelarea acestora;

f.	organizează cursuri de formare;

g.	pune în aplicare o strategie de comunicare;

h.	întreprinde orice alte acțiuni conexe necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

4. AnaEE-ERIC își îndeplinește misiunea principală fără scop lucrativ. AnaEE-ERIC poate desfășura activități economice limitate, cu condiția ca acestea să fie strâns legate de principalele misiuni prevăzute la articolul 3 alineatul (3) de mai sus și să nu pună în pericol realizarea acestora.

Articolul 4

Durata și procedura de dizolvare

1. AnaEE-ERIC se înființează pentru o perioadă inițială de 10 ani. Adunarea membrilor poate decide să prelungească această durată cu perioade succesive de 10 ani.

2. Dizolvarea AnaEE-ERIC se produce ca urmare a unei decizii a adunării membrilor, în conformitate cu articolul 18 alineatul (10) din statut.

3. Fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 10 zile de la adoptarea deciziei de dizolvare, AnaEE-ERIC informează Comisia Europeană în privința deciziei.

4. Activele rămase după plata datoriilor AnaEE-ERIC se distribuie între membri proporțional cu contribuțiile anuale acumulate la AnaEE-ERIC ale fiecăruia, potrivit articolului 17 din statut.

5. Fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 10 zile de la finalizarea procedurii de dizolvare, AnaEE-ERIC informează Comisia Europeană în această privință.

6. AnaEE-ERIC își încetează existența la data publicării de către Comisia Europeană a anunțului corespunzător în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5

Regimul de răspundere

1. AnaEE-ERIC răspunde pentru datoriile sale.

2. Răspunderea financiară a membrilor pentru datoriile AnaEE-ERIC, indiferent de natura acestora, se limitează la contribuția lor respectivă la AnaEE-ERIC pentru ultimul an complet de funcționare.

3. AnaEE-ERIC subscrie asigurările corespunzătoare pentru a acoperi riscurile specifice activităților sale.

Articolul 6

Politica privind accesul utilizatorilor

1. Accesul la instalațiile AnaEE-ERIC și la serviciile furnizate de platforma centrală sau de centrele de servicii ale AnaEE-ERIC se asigură pe baza principiilor accesului liber. AnaEE-ERIC pune în aplicare norme privind accesul la infrastructură, cu o politică de taxe care să ofere stimulente membrilor săi.

2. AnaEE-ERIC furnizează, prin intermediul portalului său web, informații cu privire la gradienții climatici și biogeografici, precum și la competențele și tehnicile complementare ale platformelor AnaEE-ERIC, pentru a-i ajuta pe oamenii de știință în etapa de elaborare a proiectelor și pentru a facilita incubarea proiectelor prin utilizarea mai multor platforme la nivelul tuturor membrilor săi.

3. Platforma centrală a AnaEE-ERIC acordă acces la instalațiile AnaEE-ERIC și la serviciile furnizate de centrele de servicii sau de platformele naționale, bazându-se pe o evaluare a calității științifice a utilizării propuse, pe baza unei evaluări științifice independente efectuate de un comitet de experți numit de adunarea membrilor și a fezabilității tehnice evaluate de AnaEE-ERIC. Eventualele aspecte etice legate de o propunere vor fi tratate de Comitetul consultativ independent în materie de etică (a se vedea articolul 25 din statut).

4. În cazul în care accesul la instalațiile și serviciile AnaEE-ERIC în scopul cercetării trebuie să fie limitat din motive de capacitate, se efectuează o selecție în conformitate cu procedura stabilită în normele de funcționare din statut, luând în considerare criterii de selecție bazate pe excelența științifică și pe fezabilitatea tehnică și financiară a propunerilor.

5. AnaEE-ERIC pune la dispoziție metadatele fiecărui proiect de la bun început, atât în ceea ce privește parametrii experimentali ai platformelor naționale, cât și în ceea ce privește datele produse de centrele de servicii.

6. Datele sunt puse la dispoziție în conformitate cu politica de acces liber a AnaEE-ERIC. Accesul va fi reglementat în conformitate cu normele de funcționare din statut, având, în general, o perioadă de grație comună, după care datele devin disponibile publicului. Politica privind accesul ține seama de cadrul juridic european privind protecția datelor (1) referitor la schimbul de date cu caracter personal ale utilizatorilor între membri.

Articolul 7

Politica în materie de evaluare științifică

Activitățile AnaEE-ERIC sunt evaluate o dată la 5 ani de către un comitet științific independent ad-hoc. Adunarea membrilor inițiază o astfel de evaluare și, dacă este cazul, furnizează instrucțiuni specifice. Normele de funcționare vor defini principiile și procedurile acestei evaluări.

Articolul 8

Politica de diseminare

1. AnaEE-ERIC joacă rolul de facilitator al cercetării și, ca regulă generală, încurajează un acces cât mai liber la datele de cercetare.

2. AnaEE-ERIC solicită utilizatorilor să facă publice rezultatele cercetărilor lor și să le facă accesibile prin intermediul AnaEE-ERIC.

3. AnaEE-ERIC utilizează canale diverse pentru a-și atinge publicul-țintă, inclusiv un portal web, buletine informative, ateliere, prezența la conferințe, articole în reviste și în publicații cotidiene, rețele sociale etc.

Articolul 9

Politica privind drepturile de proprietate intelectuală

1. Toate drepturile de proprietate intelectuală create, generate, obținute sau dezvoltate de AnaEE-ERIC în cursul activităților sale sunt deținute de AnaEE-ERIC.

2. Sub rezerva termenilor oricăror contracte încheiate între AnaEE-ERIC și membri sau observatori, toate drepturile de proprietate intelectuală care sunt create, generate, obținute sau dezvoltate de un membru sau de un observator sunt proprietatea membrului sau observatorului respectiv.

Articolul 10

Politica privind ocuparea forței de muncă

1. Condițiile de încadrare în muncă ale AnaEE-ERIC sunt reglementate de legislația țării în care este angajat personalul sau de legislația țării în care se desfășoară activitățile AnaEE-ERIC.

2. Procedurile de selecție a candidaților pentru posturile de personal în cadrul AnaEE-ERIC sunt transparente, nediscriminatorii și respectă egalitatea de șanse. Condițiile de recrutare și de încadrare în muncă nu sunt discriminatorii.

3. Recrutarea se va efectua prin publicarea la nivel internațional a unei cereri de candidaturi.

Articolul 11

Politica privind achizițiile publice

1. AnaEE-ERIC tratează candidații și ofertanții din cadrul unei proceduri de achiziții publice într-un mod echitabil și nediscriminatoriu, indiferent dacă aceștia sunt sau nu stabiliți în Uniunea Europeană. Politica în materie de achiziții publice a AnaEE-ERIC respectă principiile transparenței, concurenței și nediscriminării. Regulile detaliate privind procedurile și criteriile în materie de achiziții publice sunt stabilite în normele de funcționare din statut.

2. Achizițiile publice efectuate de membri și de observatori în cadrul activităților AnaEE-ERIC se realizează ținând cont în mod adecvat de nevoile AnaEE-ERIC, precum și de cerințele și specificațiile tehnice emise de organismele relevante.

CAPITOLUL 2

MEMBRI

Articolul 12

Membri și entități reprezentante

1. Următoarele entități pot deveni membri ai AnaEE-ERIC sau observatori fără drept de vot în cadrul AnaEE-ERIC:

a)	statele membre ale Uniunii Europene;

b)	țările asociate;

c)	țările terțe, altele decât țările asociate;

d)	organizațiile interguvernamentale.

2 Condițiile pentru a deveni membru sau observator sunt prevăzute la articolul 13.

3 Membrii AnaEE-ERIC trebuie să includă cel puțin un stat membru și alte două țări care sunt fie state membre, fie țări asociate.

4 În orice caz, statele membre ale Uniunii Europene sau țările asociate dețin în comun majoritatea drepturilor de vot din cadrul adunării membrilor. Adunarea membrilor stabilește orice modificare a drepturilor de vot necesară pentru a asigura că AnaEE-ERIC respectă în permanență această cerință.

5 Entitățile enumerate la articolul 12 alineatul (1) care doresc să contribuie la AnaEE-ERIC, dar nu sunt încă în situația de a deveni membri, pot solicita statutul de observator.

6 Orice membru sau observator menționat la alineatul (1) literele (a)-(c) poate fi reprezentat de o entitate publică sau de o entitate privată cu o misiune de serviciu public, alese de membrul sau de observatorul în cauză și numite în conformitate cu propriile reguli și proceduri. Fiecare membru sau observator informează adunarea membrilor cu privire la orice modificare a entității sale reprezentante, a drepturilor și obligațiilor specifice care i-au fost delegate sau cu privire la orice alte modificări relevante.

7 Membrii și observatorii AnaEE-ERIC și entitățile reprezentante ale acestora sunt enumerați în anexa II. Anexa II este actualizată de către președintele adunării membrilor.

Articolul 13

Admiterea unui membru sau a unui observator

1. Condițiile pentru admiterea unor membri noi sunt următoarele:

a)	candidații prezintă o cerere scrisă președintelui adunării membrilor și directorului general al AnaEE-ERIC;

b)	în cerere se descrie modul în care candidatul va contribui la îndeplinirea obiectivelor și la desfășurarea activităților AnaEE-ERIC descrise la articolul 3, precum și modul în care își va îndeplini obligațiile menționate la articolul 15;

c)	admiterea de noi membri necesită aprobarea adunării membrilor, astfel cum este descrisă la articolul 18 alineatul (10).

2. În special, un candidat trebuie să demonstreze, într-un mod considerat satisfăcător de adunarea membrilor și verificat prin mijloace adecvate de asigurare a calității, că dispune de mijloacele necesare și că se angajează în mod susținut să întreprindă următoarele acțiuni:

a)	să contribuie la resursele și serviciile AnaEE-ERIC în domeniul experimentării în materie de ecosisteme;

b)	să adere la standardele de calitate științifică și la procedurile operaționale standard stabilite de AnaEE-ERIC;

c)	să efectueze contribuții financiare anuale la bugetele anuale echilibrate ale AnaEE-ERIC;

d)	să respecte prezentul statut;

e)	să se angajeze să adere la AnaEE-ERIC timp de cel puțin cinci ani.

3. Entitățile enumerate la articolul 12 alineatul (1) care doresc să contribuie la AnaEE-ERIC, dar nu sunt încă în situația de a deveni membri, pot solicita statutul de observator. Condițiile pentru admiterea observatorilor sunt următoarele:

a)	observatorii sunt admiși pentru o perioadă de 2 ani și, cel mult, două perioade;

b)	candidații prezintă o cerere scrisă președintelui adunării membrilor și directorului general;

c)	cererea descrie modul în care candidatul va contribui la AnaEE-ERIC;

d)	admiterea sau readmiterea observatorilor este supusă aprobării de către adunarea membrilor.

Articolul 14

Retragerea unui membru sau a unui observator/Revocarea statutului de membru sau de observator

1. Niciun membru nu se poate retrage în primii cinci ani calendaristici de la înființarea AnaEE-ERIC.

2. Primul an este un an mai scurt care începe la data la care decizia Comisiei de înființare a AnaEE-ERIC produce efecte.

3. După primii cinci ani de aderare, un membru se poate retrage la sfârșitul unui exercițiu financiar, în urma unei cereri transmise cu 12 luni înainte de retragerea preconizată.

4. Un membru care a solicitat retragerea nu mai are drept de vot în adunarea membrilor în măsura în care deciziile propuse nu au un impact direct asupra membrului în cauză.

5. Observatorii se pot retrage la sfârșitul unui exercițiu financiar, în urma unei cereri transmise cu șase luni înainte de retragerea preconizată.

6. Toate obligațiile financiare și de altă natură trebuie îndeplinite înainte de sfârșitul anului de retragere. Dacă circumstanțele impun acest lucru, obligațiile trebuie îndeplinite după data efectivă a retragerii, pentru a se asigura îndeplinirea angajamentelor obligatorii din punct de vedere juridic asumate deja de AnaEE-ERIC înainte de cererea de retragere a membrului în cauză.

7. Adunarea membrilor poate revoca statutul de membru sau de observator dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

a)	membrul sau observatorul în cauză a încălcat grav una sau mai multe obligații care îi revin în conformitate cu prezentul statut;

b)	membrul sau observatorul nu a rectificat respectiva situație de încălcare a obligațiilor în termen de șase luni de la data primirii notificării scrise privind încălcarea din partea adunării membrilor.

8. Membrul sau observatorul menționat la articolul 14 alineatul (7) trebuie să își explice poziția în fața adunării membrilor AnaEE-ERIC înainte ca adunarea membrilor să ia o decizie cu privire la această chestiune.

9. Adunarea membrilor poate decide, de asemenea, în circumstanțele prevăzute la articolul 14 alineatul (7), să nu revoce statutul de membru, ci să suspende dreptul de vot al unui membru pentru o anumită perioadă de timp. Adunarea membrilor poate reinstitui, prin vot, dreptul de vot al unui membru în orice moment, în cazul în care respectivul membru a remediat, într-un mod considerat satisfăcător pentru adunarea membrilor, orice încălcare descrisă la articolul 14 alineatul (7). Reprezentantul membrului menționat anterior va fi exclus de la votul în cauză.

10. Dreptul de vot al unui membru este suspendat de adunarea membrilor atât timp cât obligațiile financiare care decurg din anexa III la prezentul statut nu sunt îndeplinite în timp util.

11. Membrii sau observatorii care se retrag sau a căror calitate de membru sau de observator este revocată nu au dreptul la restituirea sau la rambursarea vreuneia dintre contribuțiile plătite și nici dreptul de a revendica activele AnaEE-ERIC.

CAPITOLUL 3

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEMBRILOR ȘI ALE OBSERVATORILOR

Articolul 15

Membri

1. Drepturile membrilor includ:

a)	participarea și votul în cadrul adunării membrilor;

b)	participarea la dezvoltarea strategiilor și a politicilor AnaEE-ERIC;

c)	utilizarea mărcii AnaEE-ERIC;

d)	participarea la propunerile de proiecte în cadrul cărora AnaEE-ERIC joacă rolul de consorțiu care depune propunerea;

e)	accesul la serviciile și la activitățile coordonate de AnaEE-ERIC pentru comunitatea sa de cercetare.

2. Fiecare membru:

a)	plătește contribuția financiară anuală, astfel cum se specifică în bugetele financiare anuale respective aprobate de adunarea membrilor;

b)	conferă reprezentantului (reprezentanților) său (săi) autoritate deplină de vot în privința tuturor aspectelor ridicate în cursul reuniunilor adunării membrilor și publicate pe ordinea de zi;

c)	oferă acces, în conformitate cu politica de acces a AnaEE-ERIC, la activitățile platformei naționale care respectă criteriile AnaEE-ERIC;

d)	promovează adoptarea și menținerea standardelor de calitate și a procedurilor operaționale standard ale AnaEE-ERIC în cadrul platformelor naționale de cercetare participante;

e)	promovează utilizarea resurselor și a serviciilor AnaEE-ERIC în rândul cercetătorilor.

Articolul 16

Observatori

1. Drepturile observatorilor includ:

a)	participarea fără drept de vot la adunarea membrilor;

b)	participarea la evenimentele AnaEE-ERIC, cum ar fi ateliere, conferințe, cursuri de formare, precum și la orice alte activități identificate de adunarea membrilor;

c)	accesarea sprijinului din partea AnaEE-ERIC pentru dezvoltarea sistemelor, proceselor și serviciilor relevante.

2. Fiecare observator are obligația de:

a)	a numi o entitate reprezentantă în conformitate cu articolul 18;

b)	a furniza contribuția anuală stabilită în raport cu contribuțiile financiare anuale globale ale membrilor, fără a avea vreun impact asupra acestora din urmă. Valoarea acestei contribuții este stabilită de adunarea membrilor;

c)	a contribui la sarcinile și la activitățile AnaEE-ERIC prevăzute la articolul 3;

d)	a încheia un acord de prestare a activității de observator cu AnaEE-ERIC pentru a stabili termenele și condițiile în care trebuie îndeplinite obligațiile și în care pot fi exercitate drepturile observatorului.

Articolul 17

Contribuții

1. Membrii și observatorii furnizează contribuții anuale, astfel cum se descrie în anexa III.

2. Contribuțiile anuale ale membrilor și observatorilor pot fi furnizate sub formă de contribuții în numerar și/sau parțial în natură. Principiile contribuțiilor sunt stabilite în anexa III și vor fi definite mai detaliat în normele de funcționare.

CAPITOLUL 4

GUVERNANȚĂ

Articolul 18

Adunarea membrilor

1. Adunarea membrilor este organismul de conducere al AnaEE-ERIC investit cu cea mai mare autoritate, dispunând de competențe depline în luarea deciziilor, și este responsabilă pentru conducerea și supravegherea AnaEE-ERIC. Ea este compusă din reprezentanții desemnați în mod corespunzător ai membrilor și ai observatorilor din cadrul AnaEE-ERIC. Membrii și observatorii sunt reprezentați de cel mult două persoane, una având expertiză științifică și cealaltă expertiză administrativă, iar membrul sau observatorul este considerat a fi reprezentat dacă cel puțin unul dintre reprezentanții săi este prezent la reuniune.

2. Fiecare membru dispune de un singur vot.

3. Adunarea membrilor alege un președinte și un vicepreședinte din delegațiile membrului. Președintele și vicepreședintele sunt aleși pentru un mandat de 3 (trei) ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Președintele nu va avea drept de vot. Vicepreședintele intervine ori de câte ori președintele nu este în măsură să își îndeplinească atribuțiile. Detaliile privind alegerea și desfășurarea reuniunilor sunt stabilite în normele de funcționare adoptate de adunarea membrilor.

4. Adunarea membrilor este convocată de președinte cu un preaviz de cel puțin opt săptămâni, iar ordinea de zi, inclusiv documentele reuniunii, se difuzează cu cel puțin două săptămâni înainte de reuniune. Trimiterea invitației și difuzarea ordinii de zi se realizează de obicei prin mijloace electronice. Detaliile sunt stabilite în normele de funcționare adoptate de adunarea membrilor.

5. Adunarea membrilor se reunește periodic, cel puțin o dată pe an. Se consideră că reuniunea întrunește cvorumul dacă cel puțin 2/3 (două treimi) dintre membri sunt prezenți și reprezentați în mod corespunzător. Sunt posibile reuniunile prin participare de la distanță, inclusiv prin videoconferință și prin orice alte mijloace electronice convenite, însă deciziile și concluziile acestora trebuie confirmate prin procedură scrisă. Se convoacă o reuniune extraordinară a adunării membrilor, dacă acest lucru este solicitat de cel puțin 1/3 (o treime) dintre membri.

6. Directorul general al AnaEE-ERIC participă în mod normal la reuniunile adunării membrilor.

7. Adunarea membrilor poate invita experți care să participe la reuniunile sale cu titlu consultativ. În cazul în care informațiile confidențiale sunt tratate în prezența unor persoane externe, acestea trebuie să semneze în prealabil o declarație de confidențialitate.

8. Adunarea membrilor decide cu privire la orice aspecte necesare pentru îndeplinirea obiectivelor AnaEE-ERIC și neatribuite în mod explicit unui alt organ de guvernanță sau unui alt organism.

9. Cu excepția cazului în care se prevede altfel în mod explicit, toate deciziile adunării membrilor se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.

10. Următoarele decizii se iau cu o majoritate calificată de două treimi din voturile exprimate:

a)	numirea și demiterea directorului general;

b)	alegerea unui președinte și a unui vicepreședinte în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din prezentul statut;

c)	aprobarea normelor de funcționare din prezentul statut;

d)	aprobarea oricăror norme de funcționare ale organelor AnaEE-ERIC;

e)	aprobarea normelor în materie de achiziții publice ale AnaEE-ERIC;

f)	aprobarea programului de lucru științific anual;

g)	aprobarea situației financiare anuale;

h)	modificări ale bugetului financiar anual în cursul exercițiului financiar respectiv, care reduc sau majorează bugetul cu mai puțin de 4 % (patru la sută);

i)	rezoluții privind nivelul adecvat al veniturilor, inclusiv constituirea de rezerve;

j)	decizii referitoare la principiile politicii în materie de date și la principiile politicii de acces;

k)	decizii privind aspecte legate de proprietatea intelectuală;

l)	instituirea consiliului de administrație;

m)	aderarea de noi membri și revocarea statutului de membru;

n)	aderarea unui nou observator și revocarea statutului de observator;

o)	lichidarea AnaEE-ERIC.

11. Următoarele decizii se iau cu o majoritate calificată de două treimi din voturile exprimate, cu condiția ca contribuțiile acestor membri să constituie cel puțin trei sferturi din totalul contribuțiilor la bugetul AnaEE-ERIC sau ca toți membrii prezenți sau reprezentați și votanți cu excepția unuia să exprime un vot favorabil:

a)	aprobarea normelor financiare ale AnaEE-ERIC;

b)	aprobarea planului financiar cincinal;

c)	aprobarea bugetului financiar anual prezentat de directorul general;

d)	modificări ale bugetului financiar anual în cursul exercițiului financiar respectiv, care reduc sau majorează bugetul cu peste 4 % (patru la sută);

e)	propuneri de modificare a statutului AnaEE-ERIC și notificarea corespunzătoare a Comisiei Europene în vederea aprobării/formulării de obiecții în conformitate cu articolele 9 și 11 din Regulamentul (CE) nr. 723/2009.

12. Abținerile nu sunt considerate voturi în favoarea sau împotriva rezoluției în cauză.

Articolul 19

Directorul general

1. Directorul general este directorul executiv și reprezentantul legal al AnaEE-ERIC.

2. Directorul general este numit de adunarea membrilor în urma unui concurs internațional. Termenele și condițiile numirii sunt detaliate în normele de funcționare.

3. Directorul general este responsabil cu:

a)	reprezentarea juridică a AnaEE-ERIC, inclusiv încheierea de contracte și desfășurarea altor proceduri juridice și administrative, după caz, în conformitate cu deciziile adunării membrilor;

b)	elaborarea strategiei AnaEE-ERIC și prezentarea de propuneri adunării membrilor, pe baza informațiilor obținute din interacțiunea directă cu membrii, consiliul de administrație, consiliile consultative, nodurile și centrele de servicii ale AnaEE-ERIC;

c)	conducerea, administrarea și gestionarea zilnică a AnaEE-ERIC, inclusiv punerea în aplicare a deciziilor adoptate de adunarea membrilor, coordonarea proiectelor și inițiativelor în curs, numirea tuturor angajaților AnaEE-ERIC și conducerea secretariatului;

d)	prezidarea consiliului de administrație și delegarea de acțiuni pentru a asigura punerea în aplicare a deciziilor AnaEE-ERIC în fiecare centru de servicii sau nod național;

e)	asigurarea faptului că consiliul de administrație și nodurile funcționează în conformitate cu mandatul definit în normele de funcționare și în prezentul document;

f)	organizarea reuniunilor adunării membrilor, inclusiv propunerea de puncte pentru ordinea de zi a reuniunilor și pregătirea și prezentarea raportului anual de activitate spre aprobare de către adunarea membrilor, astfel cum se prevede la articolul 28;

g)	organizarea reuniunilor comitetelor consultative ale AnaEE-ERIC pentru evaluarea programului științific și a politicii etice în conformitate cu articolele 24 și 25;

h)	evaluarea și intervievarea candidaților la statutul de membru sau de observator pentru a propune primirea în AnaEE-ERIC.

4. În termen de șase luni de la încheierea exercițiului financiar, directorul general prezintă adunării membrilor un extras de cont referitor la exercițiul financiar precedent, auditat în conformitate cu articolul 32. Detaliile referitoare la acest extras sunt prevăzute în normele de funcționare.

5. Până la sfârșitul lunii noiembrie, după cum se specifică în normele de funcționare, directorul general pune la dispoziția adunării membrilor:

a)	un raport privind activitatea desfășurată în cursul anului, însoțit de o situație financiară;

b)	un proiect de program de lucru pentru anul următor;

c)	bugetul prospectiv pentru exercițiul financiar următor.

6. Directorul general are în orice moment dreptul de a înființa grupuri de lucru pentru a sprijini activitățile AnaEE-ERIC în conformitate cu normele de funcționare.

Articolul 20

Platforma centrală

1. Platforma centrală include următoarele servicii de sprijin:

a)	asistența acordată directorului general în ceea ce privește punerea în aplicare a programului de lucru al AnaEE-ERIC;

b)	un punct central pentru comunicarea cu părțile interesate și interacțiunea cu nodurile naționale;

c)	coordonarea activităților centrelor, inclusiv a activităților comune de dezvoltare și a schimburilor de personal;

d)	organizare și programe de formare pentru personalul platformelor AnaEE-ERIC;

e)	organizarea tuturor reuniunilor administrative și de guvernanță;

f)	administrarea și gestionarea portalului web;

g)	gestionarea activităților AnaEE-ERIC;

h)	promovarea, comunicarea și marketingul pentru AnaEE-ERIC.

2. Angajații platformei centrale îl asistă pe directorul general în toate aspectele și răspund în fața acestuia.

3. Componența personalului platformei centrale și modul său de funcționare sunt detaliate în normele de funcționare.

Articolul 21

Centrele de servicii ale AnaEE-ERIC

1. Centrele de servicii ale AnaEE-ERIC furnizează expertiză, servicii și instrumente relevante pentru îndeplinirea misiunilor și a activităților AnaEE-ERIC, astfel cum se prevede în programele de lucru ale AnaEE-ERIC.

2. Se înființează trei centre de servicii în cadrul AnaEE-ERIC și sub responsabilitatea directorului general: centrul tehnologic, centrul de modelare a datelor și centrul de interfață și de sinteză.

3. Centrele de servicii sunt situate în țări membre ale AnaEE-ERIC.

4. Fiecare centru de servicii este gestionat de un șef al centrului de servicii, post aflat sub autoritatea directorului general și atribuit în conformitate cu politica în domeniul ocupării forței de muncă.

Articolul 22

Nodurile naționale și platformele naționale

1. Nodul național va avea o entitate juridică sau va mandata o entitate juridică să îl reprezinte și să semneze acordul privind nivelul serviciilor în numele său.

2. Fiecare nod național este reprezentat de un punct de contact al nodului. Membrii AnaEE-ERIC îi vor comunica directorului general numele punctului lor de contact al nodului. Punctul de contact al nodului se va întâlni atunci când este necesar și „cel puțin” de două ori pe an cu directorul general și „cel puțin” o dată pe an cu consiliul de administrație.

3. Fiecare nod național este obligat, în temeiul unui acord privind nivelul serviciilor încheiat cu AnaEE-ERIC, să furnizeze serviciile minime pentru organizarea și coordonarea serviciilor platformelor naționale ale unui membru și să organizeze comunicări între AnaEE-ERIC și platformele naționale.

4. Fiecare platformă națională a unui membru este obligată, în temeiul unui acord privind nivelul serviciilor încheiat cu AnaEE-ERIC, să furnizeze serviciile necesare pentru funcționarea infrastructurii de cercetare. Acest acord privind nivelul serviciilor va include criteriile de identificare a platformelor naționale drept platforme ale AnaEE-ERIC.

5. Prin derogare de la articolul 22 alineatul (4), un membru poate alege, de asemenea, să își oblige din punct de vedere juridic platformele naționale prin intermediul nodului național. În cazul în care nu se încheie un acord separat privind nivelul serviciilor cu platformele naționale în conformitate cu articolul 22 alineatul (4), nodul național va încheia acorduri obligatorii din punct de vedere juridic cu platformele naționale pentru a garanta serviciile care urmează să fie furnizate pentru AnaEE-ERIC. În acest caz, acordul privind nivelul serviciilor încheiat cu nodul național va include, în plus față de cerințele stabilite la articolul 22 alineatul (3), și criteriile de identificare a platformelor naționale drept platforme ale AnaEE-ERIC.

6. Punctul de contact al nodului prezintă periodic directorului general al AnaEE-ERIC un raport privind activitățile desfășurate de nodul național pentru AnaEE-ERIC, astfel cum se prevede în normele de funcționare și în acordul privind nivelul serviciilor.

Articolul 23

Consiliul de administrație

1. Consiliul de administrație este compus din directorul general și din șefii centrelor de servicii ale AnaEE-ERIC. Directorul general poate invita experți și reprezentanți ai nodurilor naționale și ai diferitelor tipuri de platforme la reuniunile consiliului de administrație. Consiliul de administrație se va întâlni cel puțin o dată pe an cu reprezentanții nodurilor naționale și ai diferitelor tipuri de platforme.

2. Consiliul de administrație este prezidat de directorul general.

3. Consiliul de administrație este responsabil cu:

a)	contribuția, în sprijinul directorului general, la elaborarea unui proiect de program anual de lucru și a unui proiect de buget (anul N), precum și a unui proiect preliminar de program de lucru și a unui proiect de buget pentru următorii doi ani (anul N+1 și anul N+2);

b)	sprijinirea directorului general în executarea programului de lucru și în eforturile sale de a permite o interacțiune eficientă între AnaEE-ERIC și membri și observatori, pe de o parte, și utilizatorii și părțile interesate ale AnaEE-ERIC, pe de altă parte.

Articolul 24

Comitetul consultativ științific independent

1. Rolul Comitetului consultativ științific independent este de a consilia adunarea membrilor cu privire la următoarele aspecte:

a)	revizuirea criteriilor de acceptare a unei platforme în cadrul AnaEE-ERIC;

b)	consiliere cu privire la strategia AnaEE-ERIC în ceea ce privește capacitatea sa experimentală și serviciile platformelor sale;

c)	colaborarea cu alte infrastructuri europene sau internaționale;

d)	analiza rapoartelor de activitate ale platformei centrale și ale centrelor de servicii și recomandări referitoare la programul lor de lucru și la strategia lor pe termen lung;

e)	examinarea ocazională a proiectelor de cercetare, dacă directorul general solicită acest lucru, incluzând eventual experți externi;

f)	previziuni referitoare la știința ecosistemelor și la legătura acesteia cu sustenabilitatea sistemului alimentar, cu bioeconomia sustenabilă și cu biodiversitatea.

2. Membrii Comitetului consultativ științific independent sunt numiți de adunarea membrilor. Comitetul consultativ științific este format din experți independenți din sectorul public sau privat, cu competențe de înalt nivel în domeniul agronomiei, al sănătății plantelor, al ecologiei, al biodiversității, al științelor mediului, al schimbărilor globale, al manipulării datelor și al modelării și cu experiență în gestionarea infrastructurilor sau a programelor de cercetare la scară largă, precum și din alte persoane independente. Numărul de membri trebuie să fie de minimum 5 și de maximum 10.

3. Membrii Comitetului consultativ științific independent sunt numiți de adunarea membrilor pentru un mandat de 5 ani, reînnoibil o singură dată. Ei vor alege un președinte și se vor reuni cel puțin o dată pe an. Președintele poate fi consultat de către directorul general în orice moment.

4. Normele detaliate de funcționare a Comitetului consultativ științific independent sunt adoptate de adunarea membrilor.

Articolul 25

Comitetul consultativ independent pe probleme de etică

1. Rolul Comitetului consultativ independent pe probleme de etică este de a consilia adunarea membrilor cu privire la aspectele etice care trebuie luate în considerare de centrele de servicii și de platformele naționale în cadrul activităților lor.

2. Membrii Comitetului consultativ independent pe probleme de etică sunt numiți de adunarea membrilor. Comitetul consultativ independent pe probleme de etică este format din experți independenți din sectorul public sau privat cu competențe de înalt nivel în domeniul eticii științelor mediului și al științelor vieții. Numărul de membri trebuie să fie de minimum 3 și de maximum 10.

3. Membrii Comitetului consultativ independent pe probleme de etică sunt numiți de adunarea membrilor pentru un mandat de 5 ani, reînnoibil o singură dată. Ei vor alege un președinte și se vor reuni cel puțin o dată pe an. Președintele poate fi consultat de către directorul general în orice moment.

4. Normele detaliate de funcționare a Comitetului consultativ independent pe probleme de etică sunt adoptate de adunarea membrilor.

Articolul 26

Comitetul părților interesate

1. Comitetul părților interesate este compus din reprezentanți ai organismelor și instituțiilor care manifestă interes pentru serviciile și rezultatele furnizate de AnaEE-ERIC, cum ar fi utilizatorii instalațiilor sau ai datelor AnaEE-ERIC, factorii de decizie politică, industriile, organizațiile neguvernamentale și mass-media. Numărul de membri trebuie să fie de minimum 10 și de maximum 20.

2. Rolul Comitetului părților interesate este de a consilia adunarea membrilor cu privire la următoarele aspecte:

a)	analiza rapoartelor de activitate ale centrelor de servicii și recomandări referitoare la programul lor de lucru și la strategia lor pe termen lung;

b)	planul de comunicare;

c)	elaborarea de instrumente de sprijinire a procesului decizional pentru gestionarea ecosistemelor;

d)	colaborarea cu alte infrastructuri europene sau internaționale;

3. Membrii Comitetului părților interesate sunt numiți de adunarea membrilor pentru un mandat de 5 ani, reînnoibil o singură dată. Ei vor alege un președinte și se vor reuni cel puțin o dată pe an. Președintele poate fi consultat de către directorul general în orice moment.

4. Normele detaliate de funcționare a Comitetului părților interesate sunt adoptate de adunarea membrilor.

Articolul 27

Organele subsidiare

1. Adunarea membrilor poate decide să înființeze orice organ subsidiar, în funcție de circumstanțe, de exemplu pentru a formula recomandări cu privire la subiecte specifice.

2. Componența și normele de funcționare a organelor subsidiare se aprobă de către adunarea membrilor, în conformitate cu articolul 18 alineatul (10).

3. Fiecare organ subsidiar se întrunește cel puțin o dată pe an. Adunarea membrilor poate solicita președintelui organului subsidiar să convoace reuniuni pentru a analiza și a formula recomandări cu privire la subiecte specifice.

CAPITOLUL 5

RAPORTAREA CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ

Articolul 28

Raportarea către Comisia Europeană

1. AnaEE-ERIC întocmește un raport anual de activitate privind, în special, aspectele științifice, operaționale și financiare ale activităților sale. Raportul este trimis spre aprobare adunării membrilor în termen de patru luni de la încheierea exercițiului financiar corespunzător și apoi transmis Comisiei și autorităților publice relevante în termen de șase luni de la încheierea exercițiului financiar corespunzător. Raportul este pus la dispoziția publicului.

2. Directorul general al AnaEE-ERIC informează Comisia în privința oricăror împrejurări care amenință să pună în mod grav în pericol îndeplinirea misiunilor AnaEE-ERIC sau să împiedice AnaEE-ERIC să respecte cerințele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 723/2009.

CAPITOLUL 6

ASPECTE FINANCIARE

Articolul 29

Exercițiul financiar

Exercițiul financiar al AnaEE-ERIC începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Primul exercițiu financiar al AnaEE-ERIC este un exercițiu financiar mai scurt care începe la data la care decizia Comisiei de înființare a AnaEE-ERIC produce efecte.

Articolul 30

Resurse

Resursele AnaEE-ERIC sunt alcătuite din:

1.	cotizațiile membrilor și ale observatorilor, în conformitate cu articolele 17 și 31;

2.	contribuția specială a țării-gazdă, furnizată de membrii care găzduiesc fie un centru de servicii, fie platforma centrală, astfel cum se prevede în anexa III;

3.	orice alte contribuții, cum ar fi granturile sau veniturile obținute din servicii sau drepturi de proprietate intelectuală deținute de AnaEE-ERIC, în limitele și în condițiile aprobate de adunarea membrilor.

Articolul 31

Principii care reglementează contribuțiile membrilor și ale observatorilor

1. Membrii și observatorii efectuează contribuții anuale la AnaEE-ERIC.

2. Nivelul contribuției membrilor se stabilește pentru un ciclu bugetar și se aprobă de către adunarea membrilor, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 18 și în anexa III.

3. Contribuțiile în natură sunt luate în considerare doar dacă iau forma unei contribuții efective și cuantificabile la AnaEE-ERIC, inclusiv prin detașarea de personal la AnaEE-ERIC, și sunt aprobate de adunarea membrilor. Adunarea membrilor convine asupra unui sistem contabil, precum și asupra regulilor pentru acceptarea contribuțiilor în natură și pentru evaluarea valorii acestora.

4. Toate contribuțiile financiare se plătesc în euro.

5. Valoarea contribuțiilor în natură se ia în considerare la calcularea contribuțiilor financiare efectuate în aceeași perioadă, pentru a calcula (i) valoarea totală a contribuțiilor efectuate în cursul anului în cauză și (ii) cotele specifice ale contribuțiilor fiecărui membru la valoarea totală a contribuțiilor.

Articolul 32

Buget, principii bugetare, conturi și audit

1. Toate categoriile de venituri și cheltuieli ale AnaEE-ERIC se includ în estimările pregătite pentru fiecare exercițiu financiar și se indică în buget.

2. Veniturile și cheltuielile AnaEE-ERIC trebuie să fie echilibrate.

3. Adunarea membrilor se asigură că resursele AnaEE-ERIC sunt utilizate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.

4. Bugetul se întocmește și se execută, iar conturile se prezintă în conformitate cu principiul transparenței.

5. Conturile AnaEE-ERIC sunt auditate anual și sunt însoțite de un raport privind gestiunea bugetară și financiară a exercițiului financiar precedent. Adunarea membrilor aprobă numirea și durata mandatului unui auditor extern și aprobă conturile auditate și raportul privind gestiunea bugetară și financiară a exercițiului financiar precedent în termen de șase luni de la sfârșitul exercițiului financiar.

6. AnaEE-ERIC respectă cerințele legislației aplicabile în materie de elaborare, depunere, auditare și publicare a conturilor.

Articolul 33

Taxe

1. Scutirile de TVA, în temeiul articolului 143 alineatul (1) litera (g) și al articolului 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului și în conformitate cu articolele 50 și 51 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului, se aplică achizițiilor de bunuri și servicii de către AnaEE-ERIC și de către un membru al AnaEE-ERIC în sensul capitolelor 2 și 3 din statut, care sunt destinate utilizării oficiale și exclusive de către AnaEE-ERIC, cu condiția ca astfel de achiziții să se efectueze numai pentru activitățile neeconomice ale AnaEE-ERIC, în concordanță cu activitățile sale. Scutirile de TVA se limitează la achizițiile care depășesc valoarea de 300 EUR.

2. Scutirile de accize, în temeiul articolului 12 din Directiva (UE) 2020/262 Consiliului, se limitează la achizițiile efectuate de AnaEE-ERIC care sunt destinate utilizării exclusive și oficiale de către AnaEE-ERIC, cu condiția ca astfel de achiziții să se efectueze numai pentru activitățile neeconomice ale AnaEE-ERIC, în concordanță cu activitățile sale, și ca achiziția să depășească valoarea de 300 EUR.

3. Achizițiile efectuate de membrii personalului nu fac obiectul scutirilor.

CAPITOLUL 7

DIVERSE

Articolul 34

Legislația aplicabilă

Funcționarea internă a AnaEE-ERIC este reglementată:

1.	de dreptul Uniunii, în special de Regulamentul (CE) nr. 723/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1261/2013;

2.	de legislația statului în care se află sediul statutar al AnaEE-ERIC în cazul unor aspecte care nu sunt reglementate sau sunt reglementate numai parțial de dreptul Uniunii;

3.	de prezentul statut și de normele de funcționare.

Articolul 35

Limba de lucru

Limba de lucru a AnaEE-ERIC este limba engleză.

Articolul 36

Litigii

1. În cazul unui litigiu sau al unui diferend între membri care decurge din statut sau are legătură cu acesta, adunarea membrilor se reunește cât mai curând posibil pentru a se consulta cu bună credință și pentru a încerca să soluționeze litigiul pe cale amiabilă.

2. Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența de a soluționa litigiile dintre membri cu privire la AnaEE-ERIC sau dintre membri și AnaEE-ERIC, precum și orice alte litigii la care Uniunea Europeană este parte.

3. Legislația Uniunii cu privire la jurisdicție se aplică litigiilor dintre AnaEE-ERIC și terți. În cazurile nereglementate de legislația Uniunii Europene, instanța competentă pentru soluționarea litigiului este stabilită de legislația statului în care se află sediul statutar al AnaEE-ERIC.

Articolul 37

Modificări ale statutului, actualizări și disponibilitate

1. Orice modificare a statutului face obiectul dispozițiilor articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 723/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1261/2013.

2. Statutul este actualizat și pus la dispoziția publicului pe site-ul de internet al AnaEE-ERIC și la sediul său statutar.

Articolul 38

Dispoziții privind înființarea

1. O primă reuniune a adunării membrilor este convocată de statul în care se află sediul statutar al AnaEE-ERIC cât mai curând posibil după data la care decizia Comisiei de înființare a AnaEE-ERIC produce efecte.

2. Înainte de desfășurarea primei reuniunii și în termen de cel mult patruzeci și cinci de zile calendaristice de la data la care decizia Comisiei de înființare a AnaEE-ERIC produce efecte, statul relevant informează membrii fondatori și observatorii cu privire la orice acțiuni juridice urgente specifice care trebuie întreprinse în numele AnaEE-ERIC. Cu excepția cazului în care se primesc obiecții de la un membru fondator în termen de cinci zile lucrătoare de la notificare, acțiunea juridică este întreprinsă de o persoană autorizată în mod corespunzător de către statul relevant.

(1) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

ANEXA I

DEFINIȚII

În sensul prezentului statut, se aplică următoarele definiții:

„AnaEE”: infrastructura paneuropeană de cercetare privind ecosistemele terestre și acvatice gestionate și negestionate, care va permite accesul la un set amplu de platforme experimentale descentralizate și coordonate care acoperă gama largă de ecosisteme și de zone climatice din Europa, precum și la platformele analitice și de modelare de ultimă generație care le sprijină. Prin simularea experimentală a unor scenarii viitoare, AnaEE va măsura și va prevedea răspunsul ecosistemelor la schimbările de mediu și de utilizare a terenurilor și va testa opțiunile de inginerie în materie de atenuare și adaptare pentru menținerea serviciilor ecosistemice.

2.	„AnaEE-ERIC”: entitatea juridică formată din platforma centrală și din trei centre de servicii: centrul de interfață și de sinteză (CIS), centrul tehnologic (CT) și centrul de modelare a datelor (CMD).

3.	„Nod național”: o entitate operațională care organizează contribuția la AnaEE a platformelor experimentale, analitice și de modelare dintr-o anumită țară.

4.	„Punct de contact al nodului”: persoana numită de un nod național pentru a interacționa direct cu directorul general cu privire la orice întrebare adresată de un nod național sau unui nod național.

5.	„Platformă națională”: o instalație experimentală care respectă criteriile AnaEE și este sprijinită de o instituție dintr-o țară membră a AnaEE-ERIC.

6.	„Tip de platformă”: principala abordare propusă de o platformă națională. Există patru abordări posibile: experimentare în ecosisteme în aer liber, experimentare în ecosisteme închise, măsuri analitice și modelare.

„Date AnaEE”:

a.	date, software, documente și protocoale produse de AnaEE-ERIC;

b.	datele de bază ale platformelor: parametrii de mediu măsurați periodic pe termen lung de către platforme, unii dintre aceștia putând intra sub incidența Regulamentului INSPIRE;

c.	date privind proiectele găzduite de platformele AnaEE.

ANEXA II

LISTA MEMBRILOR, A OBSERVATORILOR ȘI A ENTITĂȚILOR REPREZENTANTE ALE ACESTORA

Membru	Entitatea reprezentantă
Republica Franceză	Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS)
Regatul Danemarcei	Universitatea din Copenhaga
Republica Cehă	Ministerul Educației, Tineretului și Sportului
Republica Italiană	Consiglio per la Ricerca in Agricoltura e l’Analisi dell’Economia Agraria (CREA)
Republica Finlanda	Institutul pentru Resurse Naturale din Finlanda (LUKE)
Republica Bulgaria	Ministerul Educației și Științelor
CIHEAM	Nu se aplică

Observator	Entitatea reprezentantă
Regatul Belgiei	Biroul Belgian al Politicii de Cercetare (BELSPO)

ANEXA III

BUGET – CONTRIBUȚII

MODELUL DE FINANȚARE AL ANAEE-ERIC

Bugetele serviciilor centrale fac parte din bugetul ERIC și fac obiectul puterii decizionale a adunării membrilor. Costurile operaționale ale AnaEE-ERIC sunt acoperite în mare parte prin finanțarea publică alocată de membrii săi.

Odată ce instituirea AnaEE-ERIC va fi aprobată, se preconizează că, în timpul fazei operaționale, țara-gazdă va contribui la buget cu minimum 50 % reprezentând contribuția specială a țării-gazdă. Restul cheltuielilor serviciilor centrale sunt acoperite de contribuțiile anuale provenite din cotizațiile membrilor (denumite în continuare „cotizația de membru”) către AnaEE-ERIC, care este entitatea juridică prevăzută. Contribuțiile speciale ale țării-gazdă pot fi furnizate în numerar și/sau parțial în natură, iar cotizația de membru este furnizată în numerar pentru a acoperi cheltuielile din cadrul serviciilor centrale legate, de exemplu, de consumabile, de deplasările personalului, de reuniuni, de informare, de servicii (inclusiv, de exemplu, servicii juridice, de contabilitate, de audit, de marketing, de recrutare și de subcontractare), de echipamente (software, licențe etc.) și de salariul directorului general. Contribuțiile în natură la resursele umane din țările care nu sunt gazdă sunt examinate și decise de la caz la caz în cadrul adunării membrilor AnaEE-ERIC. Cotizația de membru pentru AnaEE-ERIC se alocă tuturor centrelor de servicii prin decizia adunării membrilor.

Modelul propus de repartizare a costurilor platformei centrale și ale centrelor de servicii acoperite de cotizația de membru este de 50 % cotă egală + 25 % PIB + 25 % număr de platforme (a se vedea detaliile de mai jos).

Cotizațiile de membru și contribuțiile speciale ale țării-gazdă vor rămâne invariabile pentru prima perioadă de 5 ani (inclusiv primul exercițiu mai scurt). După această perioadă, adunarea membrilor va revizui cotizația de membru. Contribuția noilor membri va fi calculată în conformitate cu regula propusă în prezenta anexă, dar, până la sfârșitul primului ciclu de cinci ani, contribuția celorlalți membri nu va fi afectată. La sfârșitul ciclului de 5 ani, contribuția membrilor (adică a celor care devin membri după înființarea ERIC) va fi revizuită în conformitate cu normele definite de adunarea membrilor.

Contribuțiile excepționale ale membrilor și ale observatorilor sunt binevenite pentru activități specifice ale AnaEE-ERIC.

Modelul pentru cotizația de membru constă în următoarele elemente:

1.	cota egală: se obține împărțind în mod egal între membri 50 % din costurile serviciilor centrale care nu sunt acoperite de contribuția specială a țării-gazdă;

produsul intern brut [PIB]: se obține împărțind între membri 25 % din costurile care nu sunt acoperite de contribuția specială a țării-gazdă, utilizând o cotă procentuală specifică fiecărui membru din PIB-ul total al tuturor membrilor. Valoarea de referință va fi PIB-ul mediu din ultima perioadă cunoscută de 5 ani dinainte de constituirea ERIC (2014-2018 în ianuarie 2020). Datele pentru estimările PIB-ului vor proveni de la Eurostat, iar pentru alte țări, de la Banca Mondială;

contribuția bazată pe numărul de platforme: se obține împărțind 25 % din costurile neacoperite de contribuția specială a țării-gazdă între membrii care utilizează contribuții ale platformei specifice fiecărui membru. Schema tarifară pentru diferitele tipuri de platforme este următoarea:

—	în cazul platformelor de ecosistem în aer liber fără manipulări ale schimbărilor climatice și al tuturor platformelor de ecosistem închis se va aplica prețul total;

—	platformele de ecosistem în aer liber cu manipulări ale schimbărilor climatice vor beneficia de o reducere de 20 %, platformele analitice de o reducere de 25 %, iar platformele de modelare de o reducere de 50 % din prețul total.

Formula matematică corespunzătoare utilizată pentru a obține prețul integral al platformei și cotizația de membru pentru membrii AnaEE-ERIC (indicată prin „i”) este specificată mai jos.

, (Ecuația 1)

unde HC este contribuția specială a țării-gazdă (%), bugetul este bugetul total al serviciilor centrale, N reprezintă numărul de platforme naționale descentralizate în infrastructura AnaEE-ERIC, iar subindicii respectivi descriu tipul de platformă; Openair,0 (platformă de ecosistem în aer liber, fără manipulări ale schimbărilor climatice), Openair,1 (platformă de ecosistem în aer liber, cu manipulări ale schimbărilor climatice), Enclosed (platformă de ecosistem închis), Analytical (platformă analitică) și Modelling (platformă de modelare).

Prin urmare, cotizația totală de membru pentru membrul i este:

, (Ecuația 2)

unde NMembers este numărul de membri cu drepturi depline ai AnaEE-ERIC, GDPi este o cotă procentuală specifică fiecărui membru din PIB-ul total al tuturor membrilor, iar Ni este numărul specific fiecărui membru al unui anumit tip de platforme (similar celui de mai sus).

Cotizația de membru din partea organizațiilor interguvernamentale va fi calculată ca sumă forfetară, care ar trebui convenită pe baza regulii celor 5 ani (incluzând o posibilă revizuire la sfârșitul unui ciclu de 5 ani), plus o cotizație bazată pe numărul și tipul de platforme pe care le găzduiesc, calculată pe baza ecuației 2 de mai sus.

(Ecuația 3)

unde L este suma forfetară convenită.

Cotizația pentru observatori va fi o cotizație fixă egală cu jumătatea medianei cotizației de membru (numai pentru țări). Această cotizație va fi adăugată la sfârșitul calculării bugetului.

Pentru un buget total estimat de 900 000 EUR și pentru membrii angajați în prezent în faza de punere în aplicare (6 state membre, o organizație interguvernamentală membră și un observator), bugetul estimat este detaliat mai jos, luând în calcul o cotizație mediană de 60 000 EUR.

Tabelele de mai jos rezumă bugetul AnaEE-ERIC în ipoteza unor cotizații totale de 400 000 EUR din partea statelor membre, a unei sume forfetare de 30 000 EUR din partea unei organizații interguvernamentale, a unui observator și a platformelor cunoscute.

Tabelul 1

Cotizațiile anuale de membru

Membri	Cotizație (mii EUR)
Bulgaria	39
Republica Cehă	47
Danemarca	58
Finlanda	61
Franța	103
Italia	92
Cotizații pe țară/an	400
Organizație internațională [CIHEAM]	35
Cotizațiile totale ale membrilor	435
Observator Belgia	30
Total cotizații/an (membri + observator)	465

Tabelul 2

Bugetul anual al centrelor de servicii și contribuția specială a țării-gazdă.

Bugetul centrelor de servicii (mii EUR)			Contribuția specială a țării-gazdă (mii EUR)
Platforma centrală	360	40 %	174
CT	207	23 %	100
CIS	117	13 %	57
CMD	216	24 %	104
Total	900		435

Tabelul 3

Bugetul AnaEE-ERIC

Membru	Cotizație de membru (mii EUR)	Contribuția specială a țării-gazdă (mii EUR)	Contribuție totală (mii EUR)
Bulgaria	39	0	39
Republica Cehă	47	57	104
Danemarca	58	100	158
Finlanda	61	0	61
Franța	103	174	277
Italia	92	104	196
CIHEAM	35	0	35
Belgia	30	0	30
TOTAL			900

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/26

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 88/04)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Haut-Médoc”

PDO-FR-A0710-AM04

Data comunicării: 26 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

Comunele din arealul geografic delimitat și cele din arealul aflat în vecinătatea imediată au fost actualizate conform codului geografic oficial.

Perimetrul arealului rămâne neschimbat.

Documentul unic a fost modificat la punctele 6 și 9.

2. Arealul parcelat delimitat

A fost adăugată data de 3 iunie 2021 pe lista ședințelor comitetului național competent care a aprobat delimitarea parcelelor.

Scopul acestei modificări este de a se adăuga data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumire de origine protejată în cauză.

Documentul unic nu este vizat de aceste modificări.

3. Circulația între antrepozitarii autorizați

De la capitolul 1 secțiunea IX punctul 5, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

4. Referire la structura de control

A fost revizuită formularea referirii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare. Ea nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Haut-Médoc

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

Orice lot de vin comercializat în vrac sau ambalat prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 3 g/l.

Orice lot de vin comercializat în vrac sau ambalat înainte de data de 1 octombrie a anului următor anului recoltării prezintă un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 12,25 mEq/l (0,60 grame pe litru exprimat în H2SO4). După această dată, conținutul maxim de aciditate volatilă este stabilit la 16,33 mEq/l (0,80 grame pe litru exprimat în H2SO4).

Orice lot de vin comercializat în vrac prezintă un conținut de SO2 total mai mic sau egal cu 140 mg/L.

Orice lot de vin comercializat în vrac sau ambalat prezintă un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,20 g/l.

Este vorba despre vinuri liniștite roșii, de culoare intensă, bogate în taninuri, cu un excelent potențial de învechire. Aceste vinuri provin, în general, din asamblări în care Cabernet Sauvignon N este deseori majoritar. Acest soi de struguri conferă vinurilor note condimentate, care se îmbină cu notele vanilate în cazul maturării în baricuri. Merlot N conferă vinurilor rotunjime, suplețe și arome de fructe roșii. Structura și complexitatea pot fi consolidate de Cabernet Franc N sau de Petit Verdot N (care conferă prospețime în anii în care strugurii sunt culeși la maturitate deplină).

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Densitatea de plantare - distanța dintre rânduri

Practica de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 6 500 de butuci pe hectar. Distanța între rânduri este mai mică sau egală cu 1,80 metri, iar distanța între butuci pe același rând este mai mare sau egală cu 0,80 metri.

2. Reguli privind tăierea

Practica de cultivare

Tăierea este obligatorie. Aceasta se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorentz). Vița-de-vie este tăiată recurgându-se la următoarele tehnici:

—	tăiere cu două coarde, Guyot dublă sau tăiere numită „médocaine”, cu cel mult 5 ochi pe coardă;

—	tăiere Guyot simplă și Guyot mixtă, cu cel mult 7 ochi pe butuc;

—	tăierea scurtă, în evantai cu 4 brațe sau cu două coarde, cu cel mult 12 ochi pe butuc.

3. Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

Tehnicile de îmbogățire prin sustragere sunt autorizate în limita unui nivel de concentrație de 15 %.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

5.2. Producții maxime

1.	65 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, precum și producerea și elevajul vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde pe baza codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021: Arcins, Arsac, Avensan, Blanquefort, Castelnau-de-Médoc, Cissac-Médoc, Cussac-Fort-Médoc, Labarde, Lamarque, Listrac-Médoc, Ludon-Médoc, Macau, Margaux-Cantenac, Moulis-en-Médoc, Parempuyre, Pauillac, Le Pian-Médoc, Saint-Aubin-de-Médoc, Saint-Estèphe, Saint-Julien-Beychevelle, Saint-Laurent-Médoc, Saint-Médard-en-Jalles, Saint-Sauveur, Saint-Seurin-de-Cadourne, Sainte-Hélène, Soussans, Le Taillan-Médoc și Vertheuil.

7. Soiurile principale de struguri de vin

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Carmenère N

Cot N - Malbec

Merlot N

Petit Verdot N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Arealul geografic al denumirii de origine controlate „Haut-Médoc” se întinde pe malul stâng al fluviului Garonne, apoi de la estuarul Gironde în prelungirea aglomerației urbane Bordeaux. De la Le Taillan-Médoc în sud până la Saint-Seurin-de-Cadourne în nord, această zonă se întinde pe aproape 50 de kilometri și doar cu puțin peste zece kilometri de la est la vest. Astfel, arealul geografic corespunde unei părți a arealului denumirii de origine controlate „Médoc” și cuprinde comunele situate în amonte de estuarul Gironde, ceea ce explică numele acestei denumiri de origine. Teritoriul cuprinde 28 de comune din departamentul Gironde.

În pofida climei dominate de influențe atlantice, malurile fluviului din „Haut-Médoc” se diferențiază de comunele situate la nord de Médoc printr-o nivelare relativă a fluctuațiilor sezoniere, precum și prin precipitații moderate. Acești factori climatici favorabili se datorează efectului de reglare a temperaturilor pe care îl are prezența apelor Oceanului Atlantic și ale estuarului Gironde.

Clima oceanică, însoțită în unii ani de câteva depresiuni atmosferice care aduc ploaie în timpul toamnei sau, dimpotrivă, de toamne târzii calde și foarte însorite, este la originea unui efect important al anului de recoltă. Principalele caracteristici sunt însă asociate mai ales geologiei tipice a acestui bazin sedimentar, istoriei geologice originale a solurilor sale, reliefului modelat și topografiei, precum și componentelor pedologice actuale ale terenurilor cu viță-de-vie.

Punerea în valoare a specificității terenurilor viticole din Médoc, al căror renume este mondial, a fost asigurată de generații de viticultori. De-a lungul istoriei, cunoașterea aprofundată a solurilor de către viticultori și căutarea optimizării calităților solurilor prin stăpânirea tehnicilor de drenare au permis dezvoltarea celor mai adecvate practici de cultivare pentru producerea de vinuri roșii destinate învechirii. Progresele în domeniul sanitar și mecanizarea cultivării viței-de-vie nu au schimbat voința viticultorilor de a conserva anumite practici viticole conforme obiectivului de a produce vinuri roșii cu potențial de învechire și cu specificitate recunoscută.

Din punct de vedere istoric, „Haut-Médoc” s-a orientat către diferite soiuri de struguri alese pentru aptitudinea de a produce vinuri cu potențial de învechire printr-o asamblare judicioasă. Astfel, producătorii vitivinicoli din Médoc au consacrat anumite soiuri de struguri pentru anumite tipuri de soluri: soiul Merlot N pe coluvisoluri, soiul Carmenère N pe soluri cu pietriș, sărace și uscate, soiul Cabernet Franc N pe soluri calcaroase cu resurgențe sau pe soluri nisipoase uscate, propice de asemenea soiului Cot N, iar soiul Petit Verdot N pe solurile bine brunificate. În ceea ce privește soiul Cabernet Sauvignon N, pivot al asamblării, acesta își exprimă întregul potențial pe solurile cu pietrișuri profunde.

Această diversitate impune o cultură selectivă a viței-de-vie, cu o distanță între rânduri limitată și cu o sarcină maximă pe parcelă și pe butuc controlată.

Reputația și notorietatea vinurilor din „Haut-Médoc” se sprijină în principal pe diferite clasificări care au consacrat, de-a lungul istoriei, noțiunile de „cru”, de „château”, de ierarhie calitativă. În 1647, atunci când „Jurade de Bordeaux” a emis prima clasificare a vinurilor de Guyenne din istorie, vinurile provenite din parohiile din „Médoc” și-au stabilit deja renumele. Sub Ludovic al XV-lea, această clasificare devine mai precisă, regiunile fiind divizate mai întâi în parohii, apoi în „cru”. În secolul al XIX-lea, logica clasificării în „cru” în regiunea Bordeaux este consacrată prin Clasificarea Vinurilor de Bordeaux în 1855, cu ocazia Expoziției Universale.

Reputația regiunii „Haut-Médoc” se sprijină, printre altele, pe prezența a cinci „crus classés” (cru clasificate) în cadrul arealului geografic al denumirii de origine controlate.

În secolul XX, clasificarea „crus bourgeois du Médoc” din 1932 cuprinde 444 de vinuri „cru”, dintre care 153 aparțin denumirii de origine controlate „Haut-Médoc”.

Vinurile roșii care poartă denumirea „Haut-Médoc” au o culoare intensă, sunt bogate în taninuri și provin, în general, din asamblări în care soiul Cabernet Sauvignon N este deseori majoritar și conferă note condimentate, care se amestecă perfect cu notele vanilate în cazul maturării în butoi, mai răspândită decât în cazul denumirii de origine controlate „Médoc”. Soiul Merlot N conferă vinurilor rotunjime, suplețe și arome de fructe roșii. Structura și complexitatea pot fi consolidate de soiul Cabernet Franc N sau de soiul Petit Verdot N, acesta din urmă conferind, de asemenea, prospețime în anii în care strugurii sunt culeși la maturitate deplină.

Modul de cultivare a viței-de-vie permite obținerea unor struguri foarte copți și sănătoși, a căror producție este controlată. Astfel, sunt posibile macerările îndelungate pentru a obține vinurile concentrate dorite. În consecință, o maturare de cel puțin șase luni este indispensabilă pentru a le face mai suple. Astfel, vinurile din „Haut-Médoc” prezintă un potențial excelent de învechire.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificare, este constituită din teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde, pe baza Codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021: Bégadan, Blaignan-Prignac, Civrac-en-Médoc, Couquèques, Gaillan-en-Médoc, Jau-Dignac-et-Loirac, Lesparre-Médoc, Naujac-sur-Mer, Ordonnac, Queyrac, Saint-Christoly-Médoc, Saint-Germain-d’Esteuil, Saint-Vivien-de-Médoc, Saint-Yzans-de-Médoc, Valeyrac și Vensac.

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru producerea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde, pe baza codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021: Abzac, Aillas, Ambarès-et-Lagrave, Ambès, Anglade, Arbanats, Les Artigues-de-Lussac, Artigues-près-Bordeaux, Arveyres, Asques, Aubiac, Auriolles, Auros, Ayguemorte-Les-Graves, Bagas, Baigneaux, Barie, Baron, Barsac, Bassanne, Bassens, Baurech, Bayas, Bayon-sur-Gironde, Bazas, Beautiran, Bégadan, Bègles, Béguey, Bellebat, Bellefond, Belvès-de-Castillon, Bernos-Beaulac, Berson, Berthez, Beychac-et-Caillau, Bieujac, Les Billaux, Birac, Blaignac, Blaignan-Prignac, Blasimon, Blaye, Blésignac, Bommes, Bonnetan, Bonzac, Bordeaux, Bossugan, Bouliac, Bourdelles, Bourg, Le Bouscat, Branne, Brannens, Braud-et-Saint-Louis, La Brède, Brouqueyran, Bruges, Budos, Cabanac-et-Villagrains, Cabara, Cadarsac, Cadaujac, Cadillac, Cadillac-en-Fronsadais, Camarsac, Cambes, Camblanes-et-Meynac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Camps-sur-l’Isle, Campugnan, Canéjan, Capian, Caplong, Carbon-Blanc, Cardan, Carignan-de-Bordeaux, Cars, Cartelègue, Casseuil, Castelmoron-d’Albret, Castelviel, Castets et Castillon, Castillon-la-Bataille, Castres-Gironde, Caudrot, Caumont, Cauvignac, Cavignac, Cazats, Cazaugitat, Cénac, Cenon, Cérons, Cessac, Cestas, Cézac, Chamadelle, Civrac-de-Blaye, Civrac-sur-Dordogne, Civrac-en-Médoc, Cleyrac, Coimères, Coirac, Comps, Coubeyrac, Couquèques, Courpiac, Cours-de-Monségur, Cours-les-Bains, Coutras, Coutures, Créon, Croignon, Cubnezais, Cubzac-les-Ponts, Cudos, Cursan, Daignac, Dardenac, Daubèze, Dieulivol, Donnezac, Donzac, Doulezon, Les Eglisottes-et-Chalaures, Escoussans, Espiet, Les Esseintes, Etauliers, Eynesse, Eyrans, Eysines, Faleyras, Fargues, Fargues-Saint-Hilaire, Le Fieu, Flaujagues, Floirac, Floudès, Fontet, Fossés-et-Baleyssac, Fours, Francs, Fronsac, Frontenac, Gabarnac, Gaillan-en-Médoc, Gajac, Galgon, Gans, Gardegan-et-Tourtirac, Gauriac, Gauriaguet, Générac, Génissac, Gensac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Gours, Gradignan, Grayan-et-l’Hôpital, Grézillac, Grignols, Guillac, Guillos, Guîtres, Le Haillan, Haux, Hure, Illats, Isle-Saint-Georges, Izon, Jau-Dignac-et-Loirac, Jugazan, Juillac, Labescau, Ladaux, Lados, Lagorce, Lalande-de-Pomerol, Lamothe-Landerron, La Lande-de-Fronsac, Landerrouat, Landerrouet-sur-Ségur, Landiras, Langoiran, Langon, Lansac, Lapouyade, Laroque, Laruscade, Latresne, Lavazan, Léogeats, Léognan, Lesparre-Médoc, Lestiac-sur-Garonne, Les Lèves-et-Thoumeyragues, Libourne, Lignan-de-Bazas, Lignan-de-Bordeaux, Ligueux, Listrac-de-Durèze, Lormont, Loubens, Loupes, Loupiac, Loupiac-de-la-Réole, Lugaignac, Lugasson, Lugon-et-l’Ile-du-Carnay, Lussac, Madirac, Maransin, Marcenais, Margueron, Marimbault, Marions, Marsas, Martignas-sur-Jalle, Martillac, Martres, Masseilles, Massugas, Mauriac, Mazères, Mazion, Mérignac, Mérignas, Mesterrieux, Mombrier, Mongauzy, Monprimblanc, Monségur, Montagne, Montagoudin, Montignac, Montussan, Morizès, Mouillac, Mouliets-et-Villemartin, Moulon, Mourens, Naujac-sur-Mer, Naujan-et-Postiac, Néac, Nérigean, Neuffons, Le Nizan, Noaillac, Noaillan, Omet, Ordonnac, Paillet, Les Peintures, Pellegrue, Périssac, Pessac, Pessac-sur-Dordogne, Petit-Palais-et-Cornemps, Peujard, Le Pian-sur-Garonne, Pineuilh, Plassac, Pleine-Selve, Podensac, Pomerol, Pompéjac, Pompignac, Pondaurat, Porchères, Porte-de-Benauge, Portets, Le Pout, Préchac, Preignac, Prignac-et-Marcamps, Pugnac, Puisseguin, Pujols, Pujols-sur-Ciron, Le Puy, Puybarban, Puynormand, Queyrac, Quinsac, Rauzan, Reignac, La Réole, Rimons, Riocaud, Rions, La Rivière, Roaillan, Romagne, Roquebrune, La Roquille, Ruch, Sablons, Sadirac, Saillans, Saint-Aignan, Saint-André-de-Cubzac, Saint-André-du-Bois, Saint-André-et-Appelles, Saint-Androny, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Antoine-sur-l’Isle, Saint-Aubin-de-Blaye, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Avit-de-Soulège, Saint-Avit-Saint-Nazaire, Saint-Brice, Saint-Caprais-de-Bordeaux, Saint-Christoly-de-Blaye, Saint-Christoly-Médoc, Saint-Christophe-de-Double, Saint-Christophe-des-Bardes, Saint-Cibard, Saint-Ciers-d’Abzac, Saint-Ciers-de-Canesse, Saint-Ciers-sur-Gironde, Saint-Côme, Saint-Denis-de-Pile, Saint-Emilion, Saint-Etienne-de-Lisse, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Saint-Genès-de-Blaye, Saint-Genès-de-Castillon, Saint-Genès-de-Fronsac, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-de-Grave, Saint-Germain-de-la-Rivière, Saint-Germain-d’Esteuil, Saint-Germain-du-Puch, Saint-Gervais, Saint-Girons-d’Aiguevives, Saint-Hilaire-de-la-Noaille, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Jean-d’Illac, Saint-Laurent-d’Arce, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Laurent-du-Bois, Saint-Laurent-du-Plan, Saint-Léon, Saint-Loubert, Saint-Loubès, Saint-Louis-de-Montferrand, Saint-Macaire, Saint-Magne-de-Castillon, Saint-Maixant, Saint-Mariens, Saint-Martial, Saint-Martin-de-Laye, Saint-Martin-de-Lerm, Saint-Martin-de-Sescas, Saint-Martin-du-Bois, Saint-Martin-du-Puy, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Médard-de-Guizières, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Michel-de-Fronsac, Saint-Michel-de-Lapujade, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, Saint-Palais, Saint-Pardon-de-Conques, Saint-Paul, Saint-Pey-d’Armens, Saint-Pey-de-Castets, Saint-Philippe-d’Aiguille, Saint-Philippe-du-Seignal, Saint-Pierre-d’Aurillac, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Quentin-de-Baron, Saint-Quentin-de-Caplong, Saint-Romain-la-Virvée, Saint-Sauveur-de-Puynormand, Saint-Savin, Saint-Selve, Saint-Seurin-de-Bourg, Saint-Seurin-de-Cursac, Saint-Seurin-sur-l’Isle, Saint-Sève, Saint-Sulpice-de-Faleyrens, Saint-Sulpice-de-Guilleragues, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Sulpice-et-Cameyrac, Saint-Trojan, Saint-Vincent-de-Paul, Saint-Vincent-de-Pertignas, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Vivien-de-Médoc, Saint-Vivien-de-Monségur, Saint-Yzan-de-Soudiac, Saint-Yzans-de-Médoc, Sainte-Colombe, Sainte-Croix-du-Mont, Sainte-Eulalie, Sainte-Florence, Sainte-Foy-la-Grande, Sainte-Foy-la-Longue, Sainte-Gemme, Sainte-Radegonde, Sainte-Terre, Salaunes, Salleboeuf, Les Salles-de-Castillon, Samonac, Saucats, Saugon, Sauternes, La Sauve, Sauveterre-de-Guyenne, Sauviac, Savignac, Savignac-de-l’Isle, Semens, Sendets, Sigalens, Sillas, Soulac-sur-Mer, Soulignac, Soussac, Tabanac, Taillecavat, Talais, Talence, Targon, Tarnès, Tauriac, Tayac, Teuillac, Tizac-de-Curton, Tizac-de-Lapouyade, Toulenne, Le Tourne, Tresses, Uzeste, Val-de-Livenne, Val de Virvée, Valeyrac, Vayres, Vendays-Montalivet, Vensac, Vérac, Verdelais, Le Verdon-sur-Mer, Vignonet, Villandraut, Villegouge, Villenave-de-Rions, Villenave-d’Ornon, Villeneuve, Virelade, Virsac și Yvrac.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Eticheta poate preciza unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux - Médoc” sau „Grand Vin de Bordeaux - Médoc”.

Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă această denumire nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunile caracterelor care alcătuiesc denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-3182161c-979d-466e-9a73-e1be118d74b0

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/32

(2022/C 88/05)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„Islas Canarias”

PDO-ES-A1511-AM02

Data comunicării: 25 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Corectare minoră a denumirii produsului cu dop

Descriere:

A fost eliminat articolul hotărât din limba spaniolă, „las”, care preceda denumirea protejată.

Această modificare vizează punctul 1 din caietul de sarcini în vigoare și, în mod direct, toate ocurențele din caietul de sarcini în care se face referire la denumirea protejată. Modificarea nu vizează punctul 1 din documentul unic, deoarece denumirea protejată figurează drept „Islas Canarias”. Totuși, modificarea vizează punctul 8 din documentul unic, referitor la ambalarea în arealul delimitat, unde denumirea de origine protejată este precedată de articolul hotărât.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33. Aceasta nu poate fi considerată o modificare a denumirii protejate, deoarece în registrul UE figurează drept „Islas Canarias” și nu „Las Islas Canarias”. Prin urmare, caietul de sarcini a fost corectat astfel încât denumirea de origine protejată să fie utilizată corect peste tot, și anume fără articolul „las”, așa cum este înregistrată.

Motive:

Această intervenție nu implică o modificare a denumirii protejate, deoarece denumirea protejată figurează în registrul UE fără articolul „las”, care a fost inclus din eroare în caietul de sarcini.

2. Clasificarea tipului de produs după categorie

Descriere:

O categorie unică („Vin”), reunește tipuri diferite: vinuri albe, roze, roșii și vinuri roșii obținute prin macerare carbonică. A fost modificată ordinea în care sunt enumerate produsele, pentru a se respecta ordinea categoriilor din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013: vin (categoria 1), vin licoros (categoria 3), vin spumant de calitate (categoria 5), vin perlant (categoria 9), vin din struguri supracopți (categoria 16).

Această modificare vizează punctul 2 din caietul de sarcini în vigoare și, indirect, vizează punctul 2 litera (a) (Caracteristici analitice) și punctul 2 litera (b) (Caracteristici organoleptice), precum și punctul 3 litera (a) (Practici oenologice) subpunctul 2 în ceea ce privește ordinea în care sunt enumerate produsele, care respectă ordinea categoriilor sus-menționate.

Modificarea nu vizează documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motive:

Culoarea (albă, roze, roșie) și metoda de obținere (macerare carbonică) nu modifică produsul, care rămâne în categoria (1) „Vin”, menționată în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Ordinea a fost modificată pentru a se respecta ordinea stabilită în partea II a anexei VII sus-menționate și la punctul 2 (Categorii de produse vitivinicole), din documentul unic.

3. Modificări ale limitelor pentru aciditatea volatilă și aciditatea totală

Descriere:

Aciditatea volatilă maximă, exprimată ca acid acetic, a vinului din struguri supracopți a crescut de la 1,08 g/l la 1,60 g/l. Pentru vinul spumant de calitate, limita a fost stabilită la 1,08 g/l.

Această modificare vizează: punctul 2. (Descrierea vinului) subpunctul 3 (aciditatea volatilă maximă, exprimată ca acid acetic) prima liniuță din caietul de sarcini și, de asemenea, punctul 4 [„Descrierea vinului (vinurilor)”], din documentul unic, la subpunctele referitoare la vinul din struguri supracopți și la vinul spumant de calitate.

În caietul de sarcini, conținutul minim de aciditate totală, exprimată în grame de acid tartric per litru, a fost stabilit la 4 g/l în general, cu excepția vinului licoros și a vinului din struguri supracopți, pentru care este de 3,5 g/l. Această excepție este extinsă pentru a se aplica și vinurilor cu o tărie alcoolică naturală în volume de peste 15 % vol. și o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 13 % vol., obținute fără îmbogățire, alcoolul fiind rezultatul integral al fermentării. În temeiul articolului 17 din Decretul Regal 1363/2011 din 7 octombrie 2011 de punere în aplicare a normelor UE privind etichetarea, prezentarea și identificarea anumitor produse vitivinicole și în temeiul anexei III la decretul respectiv, aceste vinuri au dreptul să poarte mențiunea facultativă „naturalmente dulce” (dulce natural).

Această modificare vizează punctul 2 (Descrierea vinului) subpunctul 4 (privind conținutul minim de aciditate totală exprimată ca acid tartric), din caietul de sarcini. Modificarea nu vizează documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motive:

Aceste modificări sunt cauzate de efectele schimbărilor climatice din arealul geografic și reflectă factorii naturali descriși în partea referitoare la legătură: punctul 7 din caietul de sarcini și punctul 8 din documentul unic.

Astfel cum se arată în descrierea factorilor naturali, deși arhipelagul Insulelor Canare este situat în dreptul unei zone deșertice din largul coastei de nord-vest a Africii, clima este foarte variată, datorită influenței multor factori diverși, printre care se remarcă atât vânturile alizee, care transportă multă umiditate și suflă aproape pe tot parcursul anului, scăzând ușor temperaturile, cât și precipitațiile anuale medii scăzute „de aproximativ 350 de litri pe metru pătrat, deși cu diferențe considerabile, unele zone înregistrând mai puțin de 100 l/m2, iar altele aproape 1 000 l/m2”.

Acest factor natural, cu precipitații reduse și diferențe considerabile între zone, a fost observat cel puțin începând din anii ’80, fiind însoțit de o creștere a duratei și a intensității perioadelor cu secetă, temperaturi extreme și deficit de apă pentru irigații.

Acest aspect a figurat în expunerea de motive a proiectului de lege din Insulele Canare privind schimbările climatice și tranziția energetică, pentru care s-a încheiat recent perioada de consultare publică (15 ianuarie 2021). Începând din anii ’80, Observatorul Atmosferic din Izaña, Tenerife, care participă la Programul mondial de monitorizare a atmosferei, a remarcat o creștere a temperaturii medii înregistrate în Insulele Canare la diferitele stații de monitorizare. Cea mai mare creștere este înregistrată în Izaña, în Parcul Național Teide din Tenerife, deoarece acesta se află mai în interior, unde influențele oceanice sunt mai reduse. A fost observată, de asemenea, o creștere a nivelurilor de particule de praf provenite de pe continentul african. De asemenea, următoarele publicații se referă la efectele schimbărilor climatice asupra Insulelor Canare: „Strategia Insulelor Canare de combatere a schimbărilor climatice, 2008-2015” a Agenției Insulelor Canare pentru Dezvoltare Durabilă și Schimbări Climatice; și studiul „Aspecte esențiale pentru un plan de adaptare a biodiversității terestre a Insulelor Canare la schimbările climatice”, realizat de J. L. Martin și M. V. Marrero, din cadrul Parcului Național Teide, și M. del Arco și V. Garzón, din cadrul Departamentului de Biologia Plantelor (Botanică), Facultatea de Farmacie, Universitatea La Laguna, publicat de Ministerul Tranziției Ecologice și Provocărilor Demografice.

Efectele schimbărilor climatice asupra duratei și intensității secetelor duc la o creștere naturală a acidității strugurilor cu un conținut ridicat de zahăr, din care se obțin vinuri cu un nivel natural ridicat de alcool. Strugurii supracopți în vie sunt un alt rezultat al secetelor.

Prin urmare, în cazul vinurilor din struguri supracopți, se recomandă majorarea limitei maxime pentru aciditate, exprimată în acid acetic, în conformitate cu anexa I partea C punctul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei, care oferă statelor membre posibilitatea de a acorda derogări de la limita respectivă vinurilor cu o tărie alcoolică totală în volume de cel puțin 13 % vol. În cazul vinurilor cu o tărie alcoolică naturală în volume de peste 15 % vol. și o tărie alcoolică dobândită de cel puțin 13 % vol., obținute numai prin fermentarea strugurilor, ar fi de dorit să se aplice aceeași derogare în ceea ce privește conținutul minim de acid tartric ca în cazul vinurilor licoroase și al vinurilor din struguri supracopți și să se stabilească această derogare la 3,5 g/l.

4. Modificări ale restricțiilor referitoare la vinificație

Descriere:

Limita randamentului de vin de 74 de litri la 100 de kilograme de struguri a fost transferată de la punctul referitor la „Practici oenologice” la punctul referitor la „Restricții”.

În cazul obținerii de vinuri roșii din diferitele categorii cu DOP „Islas Canarias”, cel puțin 85 % din strugurii utilizați trebuie să provină dintr-unul sau mai multe dintre următoarele soiuri: Bastardo Negro-Baboso Negro, Cabernet Sauvignon, Castellana Negra, Listán Negro-Almuñeco, Listán Prieto, Malvasía Rosada, Merlot, Moscatel Negro, Negramoll, Pinot Noir, Ruby Cabernet, Syrah, Tempranillo, Tintilla, Vijariego Negro.

Aceste modificări vizează punctul 3 din caietul de sarcini și punctul 5.1 din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

A fost transferată limita referitoare la randamentul de extracție, deoarece aceasta este o restricție și, prin urmare, trebuie să se regăsească la punctul respectivă.

Limita conținutului minim de soiuri de struguri roșii din vinul roșu este menită să păstreze intensitatea culorii ca o calitate organoleptică legată de aspect. Această modificare nu vizează descrierea produsului.

5. Definirea formelor de conducere și introducerea unei forme noi

Descriere:

A fost definită fiecare dintre formele tradiționale de conducere a viței-de-vie enumerate în caietul de sarcini – gobelet, cordon, pergolă tradițională (parral) și pergolă joasă. A fost inclusă și definită forma de conducere tradițională „en rastras”, un tip de palisare orizontală pe rânduri cu suporturi.

Această modificare vizează punctul 3 (Practici oenologice specifice) litera (c) (Practici de cultivare) subpunctul 2 (Forme de conducere și de tăiere a viței-de-vie) din caietul de sarcini, precum și punctul privind practicile de cultivare subpunctul 5.1 (Practici oenologice esențiale) din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

Fiecare dintre formele tradiționale de conducere a viței-de-vie enumerate în caietul de sarcini a fost descrisă pentru a se evita confuzia în cazul în care este utilizată aceeași denumire în altă parte, de exemplu în cazul conducerii de tip „cordón”, care în alte areale viticole se referă la un tip de conducere pe fire metalice, diferit de practica tradițională din Insulele Canare, și în cazul formei de conducere „en vaso” (gobelet), care în Insulele Canare se realizează în mod tradițional cu ajutorul unor țăruși, spre deosebire de alte areale viticole. Deoarece au fost definite aceste două forme tradiționale de conducere, au fost definite și celelalte, din motive de coerență. A fost adăugată și definită forma tradițională de conducere „en rastras”. A fost menționată ca demnă de remarcat la rubrica referitoare la legătură [punctul 7 litera (a) din caietul de sarcini, la punctul referitor la „Factori umani”]; totuși, această formă nu a fost menționată ulterior la punctul referitor la „Practici de cultivare”, o omisiune care trebuie rectificată.

6. Majorarea limitei producției/randamentului

Descriere:

Producția maximă, exprimată în kilograme de struguri la hectar, a crescut și, în consecință, a crescut și randamentul, exprimat în hectolitri de produs final la hectar. S-a trecut de la 10 000 la 15 000 de kilograme la hectar și de la 74 la 111 hectolitri la hectar.

Această modificare vizează punctul 5 (Randamentul maxim) din caietul de sarcini și punctul 5 (Practici vitivinicole) subpunctul 2, referitor la randamentul maxim, din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

Există anumite soiuri de struguri care, cultivate în condiții climatice favorabile, sunt mai productive în unii ani decât în alții. Apar astfel probleme privind producția, care este mult prea abundentă pentru a fi recoltată în vederea obținerii de vin cu DOP „Islas Canarias”.

Experții din cramele afiliate ne-au solicitat în repetate rânduri modificarea caietului nostru de sarcini în sensul majorării producțiilor/randamentelor maxime. Aceștia susțin că, în cazul în care apar astfel de producții mai mari, calitatea strugurilor nu este nici diminuată și nici influențată.

În plus, în cazul plantațiilor viticole cu forme de conducere diferite de cea a palisării, SIGPAC (sistemul spaniol de identificare a parcelelor agricole) nu prevede limite de demarcație, fapt care duce la reducerea suprafeței cultivate. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care este adoptat un acord anterior recoltării, permițându-se o depășire cu până la 25 % a limitei stabilite în caietul de sarcini, aceasta nu este o soluție suficientă.

7. A fost adăugat codul nuts la delimitarea arealului

Descriere:

În descrierea arealului delimitat a fost adăugat codul NUTS pentru Insulele Canare.

Au fost modificate punctul 4 din caietul de sarcini și punctul 6 din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

Clarificare suplimentară privind arealul delimitat.

8. Modificările soiurilor de struguri

Descriere:

A fost eliminată distincția dintre soiurile recomandate și cele autorizate. De acum, toate soiurile sunt autorizate și enumerate în ordine alfabetică, separat pentru strugurii albi și cei roșii. Tot din acest motiv, toate soiurile din documentul unic sunt enumerate ca soiuri principale.

A fost adăugat soiul alb Albillo Criollo.

Aceste modificări vizează punctul 6 (Soiul de struguri) din caietul de sarcini și punctul 7 (Soiurile principale de struguri de vin) din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

Aliniere la clasificarea stabilită la punctul 5 din anexa XXI la Decretul regal 1338/2018 din 29 octombrie 2018 de reglementare a potențialului producției viticole (modificat de Decretul regal 558/2020), care elimină distincția dintre soiurile recomandate și cele autorizate, toate soiurile devenind autorizate. Distincția dintre soiurile albe și cele roșii din enumerare este menită să faciliteze consultarea.

Soiul Albillo Criollo este un soi tradițional utilizat la obținerea DOP „Islas Canarias”. Acesta a apărut în Ordinul din 2 mai 2011 de recunoaștere a vinului de calitate din Insulele Canare și de aprobare a regulamentului aferent, la articolului 6 (Soiuri de struguri), în care a fost identificat cu numele „Albillo”. Cu toate acestea, acest ultim punct a fost modificat prin Ordinul din 21 octombrie 2011, pentru a fi în conformitate cu Decretul regal 461/2011 din 1 aprilie 2011 de modificare, printre altele, a Decretului regal 1244/2008 din 18 iulie 2008 de reglementare a potențialului producției viticole, care eliminase soiul „Albillo” de pe lista soiurilor autorizate în Insulele Canare. Ordinul AAA/580/2014 din 7 aprilie 2014 a modificat anexa XXI la Decretul regal 1244/2008 sus-menționat, prin reintroducerea acestui soi pentru Insulele Canare, de data aceasta cu denumirea de „Albillo Criollo”. Din acest motiv, revenind la punctul de plecare al prezentei DOP, acest soi trebuie inclus în caietul de sarcini. Această modificare nu vizează descrierea produsului.

9. Formularea îmbunătățită de la punctul referitor la legătură

Descriere:

Formularea de la punctul referitor la legătură a fost îmbunătățită. Mai exact, a fost extinsă legătura cauzală dintre factorii naturali și umani și caracteristicile vinurilor, pentru fiecare categorie.

Această modificare vizează punctul 7 din caietul de sarcini și punctul 8 din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33. Modificarea nu invalidează legătura, ci doar îmbunătățește formularea.

Motivul:

Potrivit normelor UE, este necesară descrierea legăturii pentru fiecare categorie de produse cuprinsă în DOP. Cu toate acestea, versiunea redactată în 2011, primul caiet de sarcini pentru această DOP, nu a ținut seama de acest aspect. Această modificare a caietului de sarcini oferă ocazia de a rectifica acest lucru.

10. Modificările normelor de etichetare

Descrierea

A fost eliminată limita cuprinsă între 4 și 10 mm aplicabilă dimensiunii caracterelor utilizate pentru denumirea de origine protejată care trebuie să apară pe etichetă.

Au fost eliminate punctele referitoare la menționarea anului de recoltă și a soiurilor de struguri. Acestea sunt elemente facultative prevăzute în legislația europeană, fără a fi stabilite norme mai stricte în caietul de sarcini.

Au fost eliminate punctele referitoare la mențiunile facultative „fermentado en barrica” (fermentat în butoi), „barrica” (butoi) și „roble” (stejar), ceea ce implică și eliminarea din caietul de sarcini a condițiilor mai restrictive decât normele naționale în ceea ce privește mențiunile respective, și anume: capacitatea minimă a butoaielor (330 de litri) și cerința ca vinul să fie păstrat cel puțin trei luni în butoaie.

Această modificare vizează punctul 8.2.8 din caietul de sarcini consolidat și punctul 9 din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

În ceea ce privește dimensiunea caracterelor, nu este necesară stabilirea de limite suplimentare în plus față de cele stabilite în normele generale.

Elementele facultative, precum recolta de struguri și soiul, stabilite în legislația europeană și aplicabile în mod general tuturor operatorilor indiferent de statutul DOP/IGP, nu este necesar să figureze în caietul de sarcini dacă nu sunt stabilite condiții de utilizare mai stricte.

Mențiunile facultative „fermentado en barrica”, „barrica” și „roble” fac obiectul unor norme la nivel național. Prin urmare, condițiile de utilizare a acestora sunt considerate a fi cele aplicabile în mod general în Spania. Pentru a se utiliza mențiunile tradiționale „noble” și „añejo” (învechit), care pot fi utilizate de vinurile cu o DOP sau IGP, capacitatea maximă a recipientelor de stejar este stabilită prin lege la 600 de litri. Prin urmare, nu are sens ca, pentru a se utiliza mențiunile facultative „fermentado en barrica”, „barrica” și „roble” (cum este posibil și în cazul vinurilor cu o DOP sau o IGP), capacitatea recipientelor să fie limitată la 330 de litri, deoarece Decretul regal 1363/2011 din 7 octombrie 2011 de punere în aplicare a normelor UE privind etichetarea, prezentarea și identificarea anumitor produse vitivinicole stabilește limita la 600 de litri. Ținând seama de eliminarea condițiilor mai stricte referitoare la capacitatea butoiului și la durata minimă de păstrare în butoi (decretul regal menționat anterior nu stabilește o durată minimă), condițiile sunt în prezent identice cu condițiile generale prevăzute de Decretul regal 1363/2011. Prin urmare, aceste condiții nu mai trebuie să figureze în caietul de sarcini.

11. Includerea unor entități geografice mai mici

Descriere:

Au fost adăugate următoarele unități geografice mai mici:

a.	Insule: Tenerife (cod NUTS ES709) și Fuerteventura (cod NUTS ES704).

Comune:

Pe insula El Hierro: El Pinar, La Frontera și Valverde;

Pe insula Fuerteventura: Antigua, Betancuria, La Oliva, Pájara, Puerto del Rosario și Tuineje;

Pe insula Gran Canaria: Agaete, Agüimes, Artenara, Arucas, Firgas, Gáldar, Ingenio, La Aldea de San Nicolás, Mogán, Moya, San Bartolomé de Tirajana, Santa Brígida, Santa Lucía de Tirajana, Santa María de Guía, Valleseco, Valsequillo, Tejeda, Telde, Teror și Vega de San Mateo;

Pe insula La Gomera: Agulo, Alajeró, Hermigua, Vallehermoso și Valle Gran Rey;

Pe insula Lanzarote: Arrecife, Haría, San Bartolomé, Teguise, Tías, Tinajo și Yaiza;

Pe insula La Palma: Barlovento, Breña Alta, Breña Baja, El Paso, Fuencaliente, Garafía, Los Llanos de Aridane, Puntagorda, Puntallana, San Andrés y Sauces, Tazacorte, Tijarafe și Villa del Mazo;

Pe insula Tenerife: Adeje, Arafo, Arico, Arona, Buenavista del Norte, Candelaria, Fasnia, Garachico, La Guancha, Los Silos, Icod de los Vinos, Puerto de la Cruz, Los Realejos, El Rosario, El Sauzal, El Tanque, San Cristóbal de la Laguna, San Juan de la Rambla, Santa Úrsula, Santiago del Teide, Tegueste și Vilaflor.

Pentru a se putea utiliza pe etichetă denumirea unei unități geografice mai mici (insulă sau comună), vinul trebuie obținut numai din struguri produși în respectiva unitate geografică mai mică, iar elaborarea, învechirea, dacă este cazul, și îmbutelierea trebuie să se desfășoare, de asemenea, în unitatea geografică respectivă.

Denumirea unității geografice mai mici nu trebuie să figureze pe etichetă cu caractere mai mari decât denumirea de origine protejată „Islas Canarias”.

Această modificare vizează punctul 8 litera (c) (Cerințe suplimentare) punctul (ii) (Dispoziții suplimentare privind etichetarea) din caietul de sarcini și punctul 9 din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

Au fost adăugate denumirile unităților geografice mai mici în conformitate cu articolul 120 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și cu articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei. Mențiunea „Tenerife” și forma care trebuie utilizată pe etichete au fost incluse în conformitate cu Ordinul din 7 iunie 1999 al ministrului regional al agriculturii, pescuitului și alimentației.

Aceste modificări sunt menite să satisfacă cererea de informații a consumatorilor privind locul specific de origine al vinurilor. De asemenea, sunt menite să răspundă interesului și cererii producătorilor, viticultorilor și cramelor în ceea ce privește prezentarea produselor specifice ale acestora în avantajul lor.

Au fost excluse denumirile insulelor sau ale comunelor care sunt sau conțin denumiri geografice protejate de alte DOP legate de vin din Insulele Canare. Acest lucru este în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolele 28 și 29 din Legea 6/2019 privind calitatea produselor agroalimentare.

Au fost incluse condiții mai stricte decât cele stabilite la articolul 55 din Regulamentul delegat (UE) 2019/33. În normele referitoare la etichetarea și prezentarea produselor au fost incluse suficiente detalii cu privire la aspectul etichetării produselor, în special în ceea ce privește dimensiunea caracterelor și poziția acestora. Aceste detalii sunt menite să stabilească în mod clar și simplu categoria și originea produselor și să evite orice confuzie din partea consumatorilor.

12. Includerea detaliilor privind organismele de control

Descriere:

A fost adăugat un link către organismele de control cărora autoritatea competentă le-a delegat sarcini de control și de certificare a produselor, în conformitate cu Decretul 39/2016 din 25 aprilie 2016.

Această modificare vizează punctul 9 litera (a) (Autorități și organisme de control competente) din caietul de sarcini. Modificarea nu vizează documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

Caietul de sarcini trebuie să indice organismele de control care realizează certificarea produselor și cărora le-a fost delegat controlul prezentului caiet de sarcini al DOP.

13. Îmbunătățirile aduse descrierii controalelor

Descriere:

Au fost adăugate metodele pe care trebuie să le utilizeze organismul de control, după cum urmează:

Organismul de control evaluează conformitatea cu prezentul caiet de sarcini pe baza inspecțiilor inițiale și a inspecțiilor de monitorizare a cramelor, cel puțin o dată pe an, pe baza listei de sarcini descrise.

Controalele privind condițiile de cultivare a viței-de-vie implică o combinație de controale aleatorii bazate pe o analiză a riscurilor și pe eșantionare.

Eșantioanele pentru aceste controale sunt prelevate în mod sistematic de la fiecare unitate de vinificație, iar eșantioanele aleatorii sunt prelevate din stocurile de produse pregătite pentru consum.

Această modificare vizează punctul 9 litera (b) (Sarcini) punctul (ii) (Metodologia controalelor) din caietul de sarcini. Modificarea nu vizează documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

Scopul este punerea în conformitate cu articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33, care stabilește că trebuie realizate controale anuale referitoare la respectarea caietului de sarcini și că aceste verificări trebuie realizate prin controale aleatorii bazate pe o analiză a riscurilor, prin eșantionare sau în mod sistematic. Controalele aleatorii pot fi combinate cu controale prin eșantionare.

14. Modificările aduse formulării caietului de sarcini care nu afectează conținutul acestuia

Descriere:

Modificările formatului/prezentării:

—

În cadrul punctelor din caietul de sarcini (1, 2, 3 etc.), subpunctele au fost numerotate în consecință (2.2, 2.2.1, 2.2.2 etc.). Sunt îmbunătățite astfel ordinea și claritatea prezentării. În măsura posibilului, în cadrul fiecărui punct și subpunct, enumerările în ordine alfabetică (a, b, c etc.) au fost înlocuite cu liste numerice sau cu liniuțe, enumerările în ordine alfabetică fiind rezervate pentru subpuncte cu liniuțe, pentru a se îmbunătăți coerența prezentării.

—	În descrierea vinului este introdus un titlu pentru „Categorii”, înainte de lista produselor vitivinicole. A fost modificată ordinea listei produselor, pentru a se respecta ordinea utilizată în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

—	Titlul „Caracteristici analitice” a fost modificat în „Caracteristici fizice și chimice”.

—	La subpunctele privind caracteristicile fizice și chimice, produsele care erau grupate anterior laolaltă sunt acum prezentate separat, pentru a se respecta ordinea utilizată în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Au fost reorganizate următoarele puncte:

—	Limita privind randamentul la elaborare, care în caietul de sarcini anterior figura la punctul privind practicile oenologice, se regăsește acum la punctul privind restricțiile, care este mai adecvat.

—	Soiurile de struguri sunt enumerate în ordine alfabetică, în liste separate pentru strugurii roșii și cei albi.

—

Subpunctele 4-10 de la punctul 8 (Dispoziții aplicabile) litera (b) (Cerințe obiective) din caietul de sarcini anterior au fost mutate la subpunctul intitulat „Cerințe suplimentare”, care este mai adecvat. În cadrul noului lor subpunct, acestea au fost grupate în funcție de conținut, au fost numerotate și au primit titluri. Această reorganizare nu modifică conținutul.

Precizări terminologice, corectarea erorilor gramaticale și de concordanță:

—	Formularea „vinuri spumante” a fost înlocuită cu „vin spumant de calitate”, în conformitate cu denumirea categoriei pentru acest produs.

—	Formularea „această denumire” a fost înlocuită cu „această denumire de origine protejată”.

—	Formularea „această comunitate autonomă” a fost înlocuită cu „comunitatea autonomă a Insulelor Canare”.

—	Formularea „vin de calitate din Insulele Canare” a fost înlocuită cu „denumirea de origine protejată Islas Canarias” sau „Islas Canarias”, după caz, deoarece aceasta este denumirea protejată.

—	Formularea „prezentul caiet de sarcini” a fost înlocuită cu „prezentul caiet de sarcini al produsului” [de exemplu, la punctul 3 litera (a) subpunctul 2 și la punctul 8 litera (b) subpunctul 3 litera (a) din caietul de sarcini anterior].

—	Formularea „va fi de” [punctul 3 litera (a) subpunctul 2 din caietul de sarcini anterior] se înlocuiește cu „va fi pentru”, deoarece se referă la tăria alcoolică naturală a loturilor produse, pentru vinurile enumerate.

Aceste modificări vizează diferite puncte din caietul de sarcini și din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

Motivul:

Pentru a se îmbunătăți și clarifica formularea.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Islas Canarias

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

3.	Vin licoros

5.	Vin spumant de calitate

9.	Vin perlant

16.	Vin din struguri supracopți

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Vinuri albe și roze

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile albe: galben cu nuanțe verzui sau de chihlimbar. Intensitate aromatică de la medie spre ridicată și aromă fructată. Proaspăt și echilibrat. Gust rezidual fructat.

Vinurile roze: o gamă completă a nuanțelor de roz. Intensitate aromatică de la medie spre ridicată. Caracter fructat și aromă fructată. Corpolență medie. Proaspăt și echilibrat. Gust rezidual fructat.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	10
Aciditatea totală minimă	4 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	200

2. Vinuri roșii

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile roșii: roșu vișiniu cu nuanțe violet, intensitate cromatică de la medie spre ridicată. Intensitate aromatică de la medie spre ridicată. Arome nete de fructe roșii. Aromate, mediu taninoase, persistente. Învechirea prelungită produce o persistență mai mare și întărește notele balsamice și de mirodenii, culoarea evoluând până la cărămiziu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	11,5
Aciditatea totală minimă	4 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	20
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

3. Vinuri licoroase

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile licoroase: limpezi și strălucitoare, culoare galbenă, aspect onctuos. În ceea ce privește mirosul, aceste vinuri prezintă o aromă intensă care amintește de stafide, mirodenii și piersici uscate și aromele specifice soiurilor. Senzația la degustare este de catifelat, echilibrată și intensă, cu un gust rezidual fructat și puternic.

*	Conținutul maxim de dioxid de sulf: 200 mg/l dacă conținutul de zaharuri ≥ 5 g/l

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	15
Aciditatea totală minimă	3,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

4. Vin din struguri supracopți

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Limpezi și strălucitoare, culoare galbenă, aspect onctuos. În ceea ce privește mirosul, aceste vinuri prezintă o aromă intensă care amintește de stafide, mirodenii și piersici uscate și aromele specifice soiurilor. Senzația la degustare este de catifelat, echilibrată și intensă, cu un gust rezidual fructat și puternic.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	15
Aciditatea totală minimă	3,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	26,6
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

5. Vin spumant de calitate

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Culoare de la galben pal până la galben auriu, strălucitor, cu bule mici și persistente. În ceea ce privește mirosul, aroma este netă și fructată. La degustare este echilibrat, proaspăt, cu un gust rezidual fructat.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	10
Aciditatea totală minimă	4 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	185

6. Vin perlant

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vin cu bule evidente. Vinurile albe sunt de culoare galbenă, vinurile roze se prezintă într-o paletă de nuanțe de roz, iar vinurile roșii sunt roșu-violet. În ceea ce privește mirosul, aromele sunt nete. Vinurile albe au arome de fructe albe. Vinurile roze și roșii au arome de fructe roșii. Pe cerul gurii, acestea sunt intense, echilibrate și proaspete, cu un gust rezidual fructat și o prezență palpabilă de dioxid de carbon.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	9,5
Aciditatea totală minimă	4 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

5. Practici vitivinicole

5.1. Practică oenologică specifică

Restricție relevantă privind vinificația

Numărul de litri de vin care se obține din 100 de kilograme de struguri nu trebuie să depășească 74.

Vinurile roșii se obțin prin fermentarea totală sau parțială în contact cu pielițele. Soiurile roșii trebuie să reprezinte cel puțin 85 % din strugurii utilizați, indiferent dacă sunt sau nu desciorchinați în prealabil.

Practica de cultivare

Densitatea minimă de plantare trebuie să fie de 800 de butuci la hectar. Există o excepție pentru exploatațiile tradiționale din Lanzarote, unde este permisă o limită mai scăzută, de 400 de butuci la hectar. Formele de conducere utilizate sunt adaptate la condițiile pedologice și climatice și sunt menite să producă cea mai bună calitate posibilă. Sunt utilizate formele tradiționale ale Insulelor Canare: gobelet, rastras, cordón, pergolă tradițională, pergolă joasă și variantele lor. Este utilizată și palisarea. Utilizarea irigației este reglementată de Ordinul din 17 mai 1999 privind irigația plantațiilor viticole producătoare de struguri pentru obținerea de vinuri de calitate în regiunile specificate de pe teritoriul Comunității Autonome a Insulelor Canare.

Practică oenologică specifică

Tăria alcoolică naturală minimă a fiecărui lot unitar de vin trebuie să fie de 10 % vol. pentru vinurile albe și roze; 11,5 % vol. pentru vinurile roșii; 15 % vol. pentru vinurile licoroase; 17 % vol. pentru vinul din struguri supracopți; și 10 % vol. pentru vinurile spumante de calitate și pentru vinurile perlante.

5.2. Producții și randamente maxime

15 000 kilograme de struguri la hectar

111 hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul de producție al vinurilor cu această denumire cuprinde întregul teritoriu al Insulelor Canare (cod NUTS ES70).

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

ALBILLO CRIOLLO

BASTARDO BLANCO - BABOSO BLANCO

BASTARDO NEGRO - BABOSO NEGRO

BERMEJUELA - MARMAJUELO

BREVAL

BURRABLANCA

CABERNET SAUVIGNON

CASTELLANA NEGRA

DORADILLA

FORASTERA BLANCA

GUAL

LISTAN BLANCO DE CANARIAS

LISTAN NEGRO - ALMUÑECO

LISTÁN PRIETO

MALVASIA AROMÁTICA

MALVASÍA ROSADA

MALVASÍA VOLCÁNICA

MERLOT

MOSCATEL DE ALEJANDRÍA

MOSCATEL NEGRO

NEGRAMOLL

PEDRO XIMÉNEZ

PINOT NOIR

RUBY CARBERNET

SABRO

SYRAH

TEMPRANILLO

TINTILLA

TORRONTÉS

VERDELLO

VIJARIEGO BLANCO - DIEGO

VIJARIEGO NEGRO

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Solul vulcanic al insulelor furnizează minerale diferitelor soiuri de struguri adecvate pentru vinificație. Din acest motiv, vinurile au arome caracteristice de minerale vulcanice.

Practicile de cultivare menționate, împreună cu factorii care limitează producția, astfel cum au fost descriși mai sus, sunt favorabile unor recolte de calitate. Printre aceste practici și factori se numără: absența irigației, plantații viticole foarte extinse în multe zone, viță-de-vie de peste 80 de ani și abundența viței-de-vie care se dezvoltă la mare altitudine pe pante abrupte.

Cultivarea viței-de-vie implică o perioadă lungă de vegetație și o pârguire lentă. Acest fapt se datorează temperaturilor foarte stabile din arealul geografic. Nu există niciun risc de îngheț, iar variațiile de temperatură de la iarnă la vară sunt reduse. Vânturile din nord (alizee) produc o mare varietate de microclime, creând contraste puternice care pot fi observate la distanțe de doar 100 de metri. Perioada vegetativă îndelungată și pârguirea lentă a strugurilor au un efect semnificativ asupra caracteristicilor vinurilor, după cum arată exemplele următoare.

—	Vinurile albe ajung la o intensitate aromatică bună, cu note de fructe albe și tropicale și note florale și balsamice. Sunt vinuri echilibrate, proaspete și persistente.

—

Vinurile roșii au o intensitate aromatică bună, cu note de fructe negre, precum murele, și note vegetale și minerale, amintind de piperul negru. Sunt structurate, nuanțate și bine echilibrate. Vinurile roze au arome nete de fructe roșii, precum căpșuni și zmeură, cu componente florale și note vegetale de intensitate variabilă, caracterizându-se prin echilibrul corect între aciditate și prospețime.

—

În cazul vinurilor licoroase, numărul mare de microclime create de relief și de sol, precum și influența vânturilor alizee înseamnă că anumite soiuri nu ajung la gradul optim de pârguire pentru obținerea de vinuri dulci naturale. Prin urmare, alcoolul de vin a fost utilizat în mod tradițional pentru obținerea acestor tipuri de vin, care au arome proaspete și amintesc de soiul din care sunt obținute. Aceste vinuri câștigă în complexitate atunci când sunt supuse unui proces de învechire.

—	Vinul spumant de calitate este influențat de perioada vegetativă îndelungată și de pârguirea lentă a strugurilor, ceea ce îi conferă o intensitate aromatică bună, vivacitate și un gust rezidual de lungă durată.

—

Caracteristicile vinului perlant sunt rezultatul perioadei vegetative a viței-de-vie din arealul de producție, care face posibilă obținerea unor vinuri cu caracteristici perlante. Temperatura constantă înregistrată în areal și numeroasele ore însorite permit o perioadă vegetativă îndelungată și pârguirea lentă a strugurilor. Astfel se produc vinuri catifelate, cu arome fructate puternice și vivace.

—

În ceea ce privește vinul din struguri supracopți, este important să se înțeleagă că forma de conducere a viței-de-vie facilitează expunerea la soare și asigură o temperatură uniformă peste întreaga plantă, creând un echilibru perfect. La degustare, aceste vinuri oferă un echilibru perfect între dulceață și aciditate.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Caracteristicile specifice ale produsului și necesitatea de a proteja reputația denumirii de origine protejate înseamnă că vinurile cu DOP „Islas Canarias” trebuie să fie îmbuteliate exclusiv în crame înregistrate în registrul corespunzător al cramelor. În caz contrar, vinul pierde dreptul de a purta denumirea.

Producția vinurilor cu denumire de origine protejată nu se încheie cu procesul de transformare a mustului în vin prin fermentarea alcoolică și alte procese complementare. Dimpotrivă, îmbutelierea ar trebui considerată etapa finală a elaborării acestor vinuri, deoarece implică alte practici oenologice. Printre acestea se numără filtrarea, stabilizarea și alte tipuri de acțiuni corective care pot influența caracteristicile specifice ale vinurilor. Deși astfel de operațiuni ar putea avea loc în afara arealului protejat, este mult mai mare probabilitatea de îndeplinire a condițiilor optime dacă acestea sunt realizate de cramele din cadrul arealului, care fac obiectul controlului direct al organismelor de control. Controalele realizate în afara arealului de producție oferă mai puține garanții în ceea ce privește calitatea și autenticitatea vinului decât cele realizate în interiorul arealului. Îmbutelierea în arealul de producție este un factor important pentru protejarea denumirii atunci când produsul preambalat este pus pe piață pentru consumatorul final. Astfel, nu poate avea loc nicio manipulare ulterioară a produsului care ar putea afecta calitatea și caracteristicile specifice ale acestuia.

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

—	Formularea „Denominación de Origen Protegida Islas Canarias” trebuie să figureze în mod vizibil pe etichete, cu logoul înregistrat de către organismul de gestionare.

—	Ambalajele trebuie să poarte contraetichete sau sigilii numerotate eliberate de organismul de gestionare. Acestea trebuie să fie aplicate în cramă astfel încât să fie vizibile și să nu poată fi reutilizate.

—

Pe etichetă pot fi menționate diferite unități geografice mai mici (insule și comune) în cazul în care vinul este obținut numai din struguri din respectiva unitate geografică și în cazul în care producția, învechirea (după caz) și îmbutelierea au loc, de asemenea, în aceeași unitate geografică. Organismul de gestionare este împuternicit să elibereze contraetichete de identificare specifice. Trimiterile referitoare la unitatea geografică mai mică trebuie să figureze cu caractere care să nu fie mai mari decât cele utilizate pentru denumirea protejată „Islas Canarias”.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.gobiernodecanarias.org/cmsgobcan/export/sites/agp/icca/galerias/doc/calidad/Pliego-de-Condiciones-Islas-Canarias-modificado-1.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/46

(2022/C 88/06)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„Rioja”

PDO-ES-A0117-AM09

Data comunicării: 25 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Interzicerea plantațiilor mixte

DESCRIERE:

Au fost interzise plantațiile pe care se cultivă diferite soiuri de viță-de-vie, anterioare intrării în vigoare a Ordinului din 2 iunie 1976, de pe care, în practică, nu este posibil să se culeagă complet separat diferitele soiuri.

Punctul 3.a.1 din caietul de sarcini al produsului și punctul 5 litera (a) din documentul unic au fost modificate în consecință.

Aceasta este o modificare standard, deoarece nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Aceste plantații mixte, de pe care soiurile nu pot fi recoltate separat, au fost interzise în ceea ce privește producția de vin cu DOP „Rioja” începând din anul 1976. Această modificare înseamnă că interzicerea este inclusă în standardul corespunzător, și anume în caietul de sarcini al produsului.

2. Calificarea terenurilor și raportarea modificărilor aduse plantațiilor de viță-de-vie

DESCRIERE:

S-a specificat că Consiliul de reglementare a DOP „Rioja” este responsabil cu calificarea terenurilor din arealul de producție ca fiind adecvate pentru plantarea viței-de-vie și cu raportarea modificărilor aduse prin noi plantări sau prin replantări, precum și a schimbărilor condițiilor care ar putea afecta respectarea caietului de sarcini al produsului.

Modificarea vizează punctul 4 din caietul de sarcini al produsului și nu vizează documentul unic.

Aceasta este o modificare standard, deoarece nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE:

În calitate de organism de gestionare și control pentru DOP „Rioja”, Consiliul de reglementare trebuie să verifice calitățile terenurilor pe care urmează să fie plantată vița-de-vie ai cărei struguri pot fi utilizați pentru obținerea vinului cu denumire protejată și, de asemenea, trebuie să se asigure că orice modificare a acestor plantații de viță-de-vie respectă caietul de sarcini.

3. Delimitarea noilor entități geografice mai mici denumite „plaiuri viticole”

DESCRIERE:

Mai multe unități geografice noi mai restrânse au fost recunoscute, desemnate și delimitate în caietul de sarcini al produsului.

Această modificare vizează punctul 4 din caietul de sarcini al produsului și punctul 6 din documentul unic.

Aceasta este o modificare standard, deoarece nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE:

În conformitate cu legislația UE [articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei], unitățile geografice mai restrânse trebuie să fie bine delimitate în caietul de sarcini al produsului și în documentul unic.

4. Cerințe aplicabile cramelor de învechire a vinului

DESCRIERE:

Caietul de sarcini al produsului a fost completat pentru a include cerințele aplicabile cramelor de învechire a vinurilor, și anume trebuie evitate vibrațiile, instalațiile trebuie să fie bine aerisite și sunt aplicabile anumite limite de temperatură și umiditate. De asemenea, au fost stabilite cerințe în ceea ce privește nivelurile minime ale stocurilor, numărul minim de butoaie și capacitatea butoaielor.

Această modificare vizează punctul 8.b.10.11 din caietul de sarcini al produsului și nu vizează documentul unic.

Aceasta este o modificare standard, deoarece nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Au fost stabilite cerințe pentru acest tip de crame de învechire, în scopuri de control și de asigurare a calității.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Rioja

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Vinuri albe și roze (seci și demiseci)

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinuri albe: culoare galben-pai, cu nuanțe verzui, curată și strălucitoare. Aromă de fructe verzi, flori și plante, caracteristică soiului. Aciditate moderată, cu o senzație de prospețime.

Vinuri roze: culoare căpșunie, cu nuanțe de zmeură (roz-somon, în cazul vinurilor „Crianza”), strălucitoare, curată. Aromă de fructe roșii și note florale. Echilibru de gust între aciditate și fructe, cu o senzație de prospețime.

În ambele cazuri, în timpul procesului de învechire, aromele sunt îmbogățite cu aromele provenite de la lemnul de stejar (vanilie, note de prăjit și de afumat), iar aciditatea se dezvoltă în același timp cu notele de prăjit provenind de la lemn.

*	Tăria alcoolică variază în funcție de subareale și de învechire.

*	Volatilitatea este mai mare în cazul vinurilor care sunt mai vechi de un an.

*	Conținutul maxim de SO2: 180 mg/l dacă conținutul de zahăr este mai mic de 5g/l.

*	În cazul limitelor nemenționate, se aplică legislația în vigoare.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	10,5
Aciditatea totală minimă	3,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,3
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	240

2. Vinuri albe și roze (demidulci și dulci)

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinuri albe: culoare galben-pai, cu nuanțe verzui, curată și strălucitoare. Aromă de fructe verzi, flori și plante, caracteristică soiului. Gust caracterizat printr-o aciditate moderată, o senzație de prospețime și dulceață, în funcție de tip.

Vinuri roze: culoare căpșunie, cu nuanțe de zmeură (roz-somon, în cazul vinurilor „Crianza”), strălucitoare, curată. Aromă de fructe roșii și note florale. Gust caracterizat prin echilibrul dintre aciditate și fruct, o senzație de prospețime și dulceață, în funcție de tip.

În ambele cazuri, aromele sunt amestecate în timpul procesului de învechire cu aroma lemnului de stejar (vanilie, note de prăjit și de afumat), iar aciditatea este integrată cu note de lemn prăjit.

*	Tăria alcoolică variază în funcție de subareale și de învechire.

*	Volatilitatea este mai mare în cazul vinurilor care sunt mai vechi de un an.

*	Conținutul maxim de SO2 180 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este mai mic de 5 g/l.

*	În cazul limitelor nemenționate, se aplică legislația în vigoare.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	10,5
Aciditatea totală minimă	3,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	25
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	240

3. Vinuri roșii (seci și demiseci)

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile tinere sunt purpurii, cu nuanțe de violet; vinurile „Crianza” sunt de culoare grena și cireșie; vinurile „Reserva” sunt de culoare vișinie, cu nuanțe de rubiniu; vinurile „Gran Reserva” sunt rubinii, cu nuanțe de roșcat. Miros: note fructate, varietale și florale intense, cu arome de stejar prăjit în cazul vinurilor „Crianza”. Vinurile „Reserva” și „Gran Reserva” sunt mai complexe, cu arome de mirodenii. Gustul este aromat, cu un conținut echilibrat de acid/alcool/tanin. Învechirea le face mai catifelate și mai persistente.

*	Limitele tăriei alcoolice variază în funcție de areal și de gradul de învechire.

*	Volatilitate: vinurile seci cu o vechime mai mare de 1 an, maximum 1 gr/l până la 10 % vol. și 0,06 gr/l pentru fiecare grad de alcool care depășește 10 % vol.

*	SO2: maximum 140 mg/l dacă conținutul de zahăr este mai mic de 5g/l.

*	În cazul limitelor nemenționate, se aplică legislația în vigoare.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	11,5
Aciditatea totală minimă	3,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,3
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	180

4. Vinuri spumante de calitate (albe sau roze)

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinuri care, atunci când sunt servite pentru consum, eliberează în continuu dioxid de carbon sub formă de bule fine.

Vinul spumant de calitate, ca și cuvée-ul său după prima fermentare, este limpede, fără particule în suspensie și prezintă diferite nuanțe de galben sau roz.

Aroma sa trebuie să aibă atribute pozitive de prospețime și de fructe, cu complexitatea rezultată din învechirea pe drojdii în timpul celei de-a doua fermentări, care se resimte îndeosebi în vinurile „Reserva” și „Gran Añada”. Vinul nu trebuie să aibă niciun defect cauzat, în special, de procesul de oxidare sau de reducție.

*	În cazul limitelor nemenționate, se aplică legislația în vigoare.

*	Tăria alcoolică dobândită maximă: 13 % vol.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	11
Aciditatea totală minimă	5,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	10,83
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	140

5. Practici vitivinicole

5.1. Practică oenologică specifică

Practica de cultivare

Se consideră că plantațiile viticole încep să producă din al patrulea ciclu de creștere (sau înainte, sub rezerva autorizării).

Sunt interzise, cu excepția anumitor cazuri, plantațiile mixte în care nu este posibilă recoltarea complet separată a soiurilor.

Densitate: între 2 850 și maximum 10 000 de butuci/ha

Sisteme de tăiere/conducere: tăiere în stil „gobelet” și alte variante, cordon dublu, cordon speronat, cordon unic sau unilateral, Guyot dublu (doar pentru soiurile Chardonnay, Sauvignon Blanc, Verdejo, Maturana blanca, Tempranillo blanco și Turruntés).

Încărcare maximă: 12 ochi/butuc; 16 pentru soiurile albe menționate și 14 pentru soiul Grenache, cu excepții posibile.

Irigarea: permisă. În perioada cuprinsă între 15 august și data recoltei, irigarea trebuie efectuată numai prin utilizarea sistemelor localizate și trebuie notificată în scris cu 24 de ore înainte; irigarea cu aspersoare este permisă dacă se acordă o autorizație în acest sens; alte metode sunt interzise.

Pentru vinurile spumante de calitate, strugurii trebuie să fie recoltați cu mâna (recoltarea mecanică este interzisă).

Practică oenologică specifică

Proporția soiurilor depinde de tipurile de vin:

ROȘU: minimum 95 % soiuri roșii dacă strugurii sunt desciorchinați și 85 % în cazul strugurilor întregi.

ALB: 100 % struguri albi.

ROZE: minimum 25 % struguri roșii.

VINURI SPUMANTE DE CALITATE (ALBE ȘI ROZE): struguri albi și/sau roșii. Vinurile roze trebuie să conțină cel puțin 25 % struguri roșii.

Amestecarea opțională a culorilor strugurilor trebuie efectuată după livrare.

Caracteristicile strugurilor: sănătoși și cu o tărie alcoolică minimă de: 11 % vol. pentru vinurile roșii, 10,5 % vol. pentru vinurile albe și 9,5 % vol. pentru vinurile spumante de calitate.

Randamentul maxim de prelucrare:

—	70 de litri/100 kg recoltă pentru vinuri. Randamentul poate să varieze în cazuri excepționale, în anumite limite.

—	62 de litri/100 kg recoltă pentru vinurile spumante de calitate. Randamentul poate să varieze în cazuri excepționale, în anumite limite.

—	65 de litri/100 kg recoltă pentru vinurile care poartă indicația „viñedo singular” (plai viticol). Nu este permisă nicio variație.

Restricție relevantă pentru vinificație

Interdicții:

—	Folosirea unor părți de must sau vin obținute prin presiuni necorespunzătoare pentru producerea vinurilor cu denumire protejată

—	Utilizarea de prese cu fricțiune continuă, instalații de zdrobire cu acțiune centrifugă, preîncălzirea strugurilor sau încălzirea mustului ori a vinului în prezența tescovinei pentru a forța extragerea materialului colorant

—	Folosirea bucăților de lemn de stejar în producție, învechire și depozitare

—	Amestecarea diferitelor tipuri de vin pentru a obține un vin diferit de cupajele de vinuri.

Condiții specifice de vinificație:

—	Fermentarea în butoaie: doar pentru vinurile albe și roze, care trebuie să rămână în butoi timp de cel puțin o lună.

—	Macerare carbonică: procentajul maxim de struguri albi permis în producția de vinuri roșii este de 5 % în cazul strugurilor desciorchinați și de 15 % în cazul strugurilor întregi.

—

Vin spumant de calitate: prin metoda tradițională. Între tiraj și degorjare, vinul trebuie să stea cel puțin 15 luni consecutive în aceeași sticlă. Întregul proces de producție, inclusiv etichetarea, trebuie să se realizeze în aceeași unitate de vinificație. În timpul celei de-a doua fermentări, tăria alcoolică dobândită nu poate crește cu mai mult de 1,5 % vol. Licoarea de expediție nu poate majora tăria alcoolică dobândită cu mai mult de 0,5 % vol. După degorjare, se permite transferul fără filtrare în sticle de sticlă cu o capacitate mai mică de 0,75 l sau de cel puțin 3 litri. Acidificarea și decolorarea sunt interzise.

5.2. Producții și randamente maxime

1.	Soiuri roșii

6 500 de kilograme de struguri la hectar

2.	Soiuri roșii

45,5 hectolitri la hectar

3.	Soiuri albe

9 000 de kilograme de struguri la hectar

4.	Soiuri albe

63 de hectolitri la hectar

5.	Struguri roșii pentru vinurile „viñedo singular” (plai viticol)

5 000 de kilograme de struguri la hectar

6.	Struguri roșii pentru vinurile „viñedo singular” (plai viticol)

32,5 hectolitri la hectar

7.	Struguri albi pentru vinurile „viñedo singular” (plai viticol)

6 922 de kilograme de struguri la hectar

8.	Struguri albi pentru vinurile „viñedo singular” (plai viticol)

44,99 hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

RIOJA ALTA

Comunitatea autonomă La Rioja

Ábalos

Alesanco

Alesón

Anguciana

Arenzana de Abajo

Arenzana de Arriba

Azofra

Badarán

Bañares

Baños de Río Tobía

Baños de Rioja

Berceo

Bezares

Bobadilla

Briñas

Briones

Camprovín

Canillas

Cañas

Cárdenas

Casalarreina

Castañares de Rioja

Cellórigo

Cenicero

Cidamón

Cihuri

Cirueña

Cordovín

Cuzcurrita de Río Tirón

Daroca de Rioja

Entrena

Estollo

Foncea

Fonzaleche

Fuenmayor

Galbárruli

Gimileo

Haro

Hervías

Herramélluri

Hormilla

Hormilleja

Hornos de Moncalvillo

Huércanos

Lardero

Leiva

Logroño

Manjarrés

Matute

Medrano

Nájera

Navarrete

Ochánduri

Ollauri

Rodezno

Sajazarra

San Asensio

San Millán de Yécora

San Torcuato

San Vicente de la Sonsierra

Santa Coloma

Sojuela

Sorzano

Sotés

Tirgo

Tormantos

Torrecilla sobre Alesanco

Torremontalbo

Treviana

Tricio

Uruñuela

Ventosa

Villalba de Rioja

Villar de Torre

Villarejo

Zarratón

Provincia Burgos (Miranda de Ebro): El Ternero (enclavă)

RIOJA ORIENTAL

Comunitatea autonomă La Rioja

Agoncillo

Aguilar del Río Alhama

Albelda

Alberite

Alcanadre

Aldeanueva de Ebro

Alfaro

Arnedillo

Arnedo

Arrúbal

Ausejo

Autol

Bergasa

Bergasilla

Calahorra

Cervera del Río Alhama

Clavijo

Corera

Cornago

El Redal

El Villar de Arnedo

Galilea

Grávalos

Herce

Igea

Lagunilla de Jubera

Leza del Río Leza

Molinos de Ocón

Murillo de Río Leza

Muro de Aguas

Nalda

Ocón (La Villa)

Pradejón

Préjano

Quel

Ribafrecha

Rincón de Soto

Santa Engracia de Jubera (zona de nord)

Santa Eulalia Bajera

Tudelilla

Villamediana de Iregua

Villarroya

Comunitatea Autonomă Navarra

Andosilla

Aras

Azagra

Bargota

Mendavia

San Adrián

Sartaguda

Viana

RIOJA ALAVESA

Provincia Álava

Baños de Ebro

Barriobusto

Cripán

Elciego

Elvillar de Álava

Labastida

Labraza

Laguardia

Lanciego

Lapuebla de La barca

Leza

Moreda de Álava

Navaridas

Oyón

Salinillas de Buradón

Samaniego

Villabuena de Álava

Yécora

Plantațiile viticole situate în localitatea Lodosa, pe malul drept al fluviului Ebro, și înscrise în registrul plantațiilor viticole ale Consiliului la data de 29 aprilie 1991 vor rămâne înregistrate pe toată durata existenței lor.

Orice modificare a frontierelor localităților incluse în arealul de producție nu va atrage după sine eliminarea plantațiilor viticole înregistrate din registrul plantațiilor viticole.

Arealul de producție include entități geografice mai mici, care sunt identificate sub denumirea „viñedo singular” (plai viticol). Acestea sunt mai mici decât o localitate și pot fi alcătuite dintr-una sau mai multe parcele cadastrale. Butucii trebuie să aibă o vechime de cel puțin 35 de ani.

Plaiurile viticole recunoscute sunt delimitate în anexa la Ordinul APA/816/2019 din 28 iunie 2019 (BOE 181 de 30 de julio) (https://www.boe.es/boe/dias/2019/07/30/pdfs/BOE-A-2019-11186.pdf), în anexa la Ordinul APA/780/2020 din 3 august 2020 (BOE 214 de 8 de agosto) (https://www.boe.es/boe/dias/2020/08/08/pdfs/BOE-A-2020-9446.pdf), în anexa la Ordinul APA/468/2021 din 5 mai 2021 (BOE 115 de 14 de mayo) (https://www.boe.es/boe/dias/2021/05/14/pdfs/BOE-A-2021-8011.pdf și în rectificarea la Ordinul APA/468/2021 din 5 mai 2021 (BOE 137 de 9 de junio) (https://www.boe.es/boe/dias/2021/06/09/pdfs/BOE-A-2021-9611.pdf).

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

ALARIJE - MALVASÍA RIOJANA

ALBILLO MAYOR - TURRUNTÉS

CHARDONNAY

GARNACHA BLANCA

GARNACHA TINTA

GRACIANO

MACABEO - VIURA

MATURANA BLANCA

MATURANA TINTA

MAZUELA

SAUVIGNON BLANC

TEMPRANILLO

TEMPRANILLO BLANCO

VERDEJO

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. Vin

Vinurile produse din strugurii proveniți din Rioja Alta se caracterizează prin influența specială a climei atlantice, care conferă vinurilor o tărie alcoolică moderată și o corpolență cu aciditate crescută. Din acest motiv, vinurile sunt potrivite pentru învechirea în butoaie. Arealul are mai puține ore de lumină în timpul ciclului de creștere decât arealul mai sudic acoperit de denumire. De asemenea, cantitatea de precipitații este mai mare, ceea ce are un efect direct asupra acidității vinului. Acești factori, împreună cu protecția asigurată de Sierra de Cantabria, îmbunătățesc caracteristicile descrise ale vinurilor, fie individuale, fie amestecate cu vinuri din alte părți ale arealului. În cazul zonei Rioja Alavesa, convergența climelor atlantică și mediteraneeană determină o tărie alcoolică mai mare a vinurilor față de cele menționate anterior. Aceste vinuri au, de asemenea, o aciditate mai scăzută și oferă mai multe posibilități, fiind adecvate atât pentru consumul imediat, cât și pentru învechire. Protecția asigurată de Sierra de Cantabria la nord este încă și mai semnificativă. Orele de lumină sunt aceleași ca și cele din Rioja Alta, în timp ce cantitatea de precipitații este mai scăzută. De asemenea, datorită posibilităților diferite pe care le oferă, aceste vinuri sunt ideale pentru producerea cupajelor de vinuri. În fine, în cazul vinurilor provenite din extremitatea sudică a arealului, Rioja Oriental, găsim precipitații mai scăzute și mai ales o climă mediteraneeană caracterizată în general prin mai mult soare. Vinurile au o tărie alcoolică mai ridicată și o aromă mai pronunțată și sunt ideale pentru realizarea amestecurilor destinate producerii de vinuri destinate învechirii. În același timp, condițiile climatice determină producerea de vinuri care pot fi adecvate și pentru un consum imediat.

Analiza solurilor acoperă trei tipuri principale. Mai întâi, există solurile argilo-calcaroase, aflate în extremitatea nordică a arealului acoperit de denumire. Acestea reprezintă sursa de bază pentru cultivarea viței-de-vie, fiind situate între Rioja Alavesa și Rioja Alta. Apoi, în zonele Rioja Alta și Rioja Oriental, există, de asemenea, soluri aluvionare și argiloase bogate în fier, care produc vinuri cu o corpolență mai scăzută decât cele menționate anterior.

În termeni economici, vinul reprezintă 20 % din produsul intern brut al regiunii. Practicile antice de cultivare și importanța vitală a vinului în regiune se traduc printr-o dependență de durabilitatea acestui proces. Prin urmare, condițiile naturale descrise mai sus sunt exploatate la maximum. Există îndeosebi practica specială a învechirii vinurilor, care a avut ca rezultat una dintre cele mai mari concentrații de butoaie de stejar din lume.

8.2. Vin spumant de calitate

Deși denumirea este cunoscută în principal pentru producția de vinuri liniștite, unele unități de vinificație produc totuși vinuri spumante de calitate, folosind o metodă tradițională ce datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, acumulând astfel know-how și experiență.

Prospețimea și aciditatea sunt două elemente-cheie în producerea vinurilor spumante de calitate. Arealul denumirii este situat într-o zonă cu temperaturi mai scăzute, conform scării Winkler. Acest lucru determină cicluri de creștere scurte, care rezultă într-o maturitate fenolică corectă, fără a se atinge niveluri ridicate de tărie alcoolică, aceste caracteristici asigurând un punct de plecare ideal pentru producerea acestor vinuri.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile cu denumirea de origine calificată „Rioja” trebuie să fie îmbuteliate doar în unitățile de vinificație înregistrate aflate în evidențele Consiliului de reglementare. În caz contrar, denumirea nu va putea fi utilizată pentru vinul respectiv.

Această cerință a fost stabilită deoarece calitatea vinului oferit în final consumatorului este supusă unui risc mai mare atunci când vinul este transportat și îmbuteliat în afara arealului de producție decât atunci când aceste operațiuni sunt efectuate în cadrul arealului. Cerința este menită să protejeze reputația deosebită a vinului Rioja prin întărirea controlului asupra calității și caracteristicilor speciale ale acestuia și protejează denumirea de origine calificată de care beneficiază toți producătorii vizați. Decizia a fost confirmată printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 mai 2000.

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Mențiunea „RIOJA” trebuie să figureze în mod vizibil și, chiar sub „RIOJA”, trebuie să figureze următoarele elemente: mențiunea „Denominación de Origen Calificada” (denumire de origine calificată), ștampila Consiliului de reglementare, marca comercială și denumirea sau denumirea comercială a unei unități de vinificație înregistrate sau o denumire comercială.

Termenii „butoi” și „lemn” nu trebuie să fie utilizați pentru comercializarea, etichetarea și promovarea vinurilor înainte de finalizarea procesului de învechire.

Este permisă utilizarea denumirii unei regiuni sau a unei localități atunci când strugurii provin din acea zonă/localitate și când vinul este produs, învechit (după caz) și îmbuteliat în acea zonă/localitate. Cu toate acestea, cel mult 15 % din strugurii folosiți la producerea vinului pot proveni din plantații viticole înregistrate situate în localități care se învecinează cu regiunea sau cu localitatea în care își are sediul operatorul și trebuie să se furnizeze dovada că proporția menționată mai sus, de 15 %, va fi disponibilă în mod exclusiv pentru o perioadă de cel puțin 10 ani consecutivi.

În cazul vinurilor spumante de calitate, mențiunea „Método Tradicional” (metoda tradițională) trebuie să figureze imediat sub mențiunea care se referă la conținutul de zahăr, cu o dimensiune a caracterelor care nu trebuie să o depășească pe cea utilizată pentru denumirea „Rioja”.

Pe eticheta care conține informațiile obligatorii, dimensiunea caracterelor utilizate pentru înscrierea mențiunii „Método Tradicional” (metoda tradițională) nu trebuie să fie mai mică de 0,3 cm.

Mențiunea „viñedo singular” (plai viticol) trebuie să figureze imediat sub denumirea care este înregistrată ca marcă comercială, cu o dimensiune, grosime și culoare a caracterelor care să nu le depășească pe cele utilizate pentru denumirea „Rioja”.

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Fără a se aduce atingere informațiilor de mai sus, este obligatoriu să se respecte cerințele minime privind etichetarea stabilite în conformitate cu articolul 17 litera h) punctul 4 din Legea 6/2015 din 12 mai 2015 privind denumirile de origine și indicațiile geografice protejate cu aplicabilitate care depășește nivelul comunităților autonome.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.mapa.gob.es/es/alimentacion/temas/calidad-diferenciada/dop-igp/htm/dop_rioja.aspx

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/58

(2022/C 88/07)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Crémant de Bordeaux”

PDO-FR-A0488-AM06

Data comunicării: 26 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

Lista comunelor care constituie arealul geografic a fost actualizată în conformitate cu codul geografic oficial.

Se modifică punctul 6 din documentul unic.

2. Soiuri de struguri

Soiurile de struguri Muscadelle B, Sauvignon B, Sauvignon Gris G și Sémillon B se adaugă pentru producerea vinurilor spumante roze.

Aceste soiuri de struguri figurau deja printre cele utilizate pentru producerea vinurilor spumante albe.

Se limitează utilizarea soiurilor de struguri albi în cuvele vinurilor roze spumante în legătură cu această adăugare.

Adăugarea acestor soiuri de struguri conferă vinurilor o anumită prospețime, păstrând în același timp caracteristicile organoleptice ale vinurilor spumante roze.

Această modificare nu afectează documentul unic.

3. Dispoziții privind agromediul

La caietul de sarcini se adaugă următoarele dispoziții privind agromediul:

Butucii uscați trebuie să fie scoși de pe parcele, depozitarea acestora pe parcele fiind interzisă în totalitate.

Erbicidarea totală a parcelelor este interzisă.

Toții operatorii trebuie să calculeze și să înregistreze indicele de frecvență a tratamentului (IFT).

Prin aceste modificări se intenționează să se ia mai mult în considerare cerințele societale de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor, precum și cerințele de mediu.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

4. Transportul recoltei

Au fost clarificate condițiile de transport al recoltei prin adăugarea următoarelor informații:

Dimensiunea recipientelor nu trebuie să depășească 1,20 x 1,00 m pe fiecare parte sau 0,80 m înălțime, cu o înălțime de încărcare de cel mult 0,60 m. Perioada de timp dintre recoltarea strugurilor și presare nu trebuie să depășească 24 de ore.

Această modificare permite evitarea zdrobirii strugurilor în timpul transportului și, prin urmare, îmbunătățirea calității acestora.

Punctul 5.1 din documentul unic se modifică în consecință.

5. Presarea

Se precizează că strugurii se varsă în presă fără a fi zdrobiți sau desciorchinați.

Se subliniază astfel că strugurii trebuie să fie întregi în scopul controlului.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

6. Omogenizare

Se adaugă că vinificatorul trebuie să dovedească faptul că dispune de un mijloc de omogenizare a licorii de expediție cu vinul prin agitarea sticlelor în care s-a adăugat zahăr, de mai multe ori în timpul procesului de degorjare.

Se asigură astfel omogenizarea adecvată a sticlelor, în special în ceea ce privește vinurile demiseci.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

7. Locurile de depozitare

În ceea ce privește depozitarea, se precizează că operatorul trebuie să dovedească, prin orice mijloace disponibile, că dispune de un loc de depozitare la o temperatură maximă care să nu depășească 14 °C în timpul fermentării secundare și 20 °C până la degorjare.

Această modificare este menită să contribuie la reușita procesului fermentării secundare prin asigurarea unui mediu stabil.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

8. Data circulației între antrepozitarii autorizați

În capitolul 1 secțiunea IX punctul 5, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

9. Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii expirate au fost eliminate din caietul de sarcini.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

10. Declarație privind revendicarea degorjării

Declarația de revendicare a fost înlocuită cu o declarație privind revendicarea degorjării.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

11. Ajustarea principalelor puncte care trebuie verificate

Principalele puncte care trebuie verificate în ceea ce privește declarația privind o revendicare a degorjării și vinurile după degorjare.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

12. Trimitere la structura de control

A fost revizuită formularea trimiterii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Crémant de Bordeaux

2. Tip de indicație geografică

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

5.	Vin spumant de calitate

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri spumante de calitate albe sau roze

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume ≥ 9 %.

După fermentarea secundară, vinurile prezintă:

—	o tărie alcoolică totală în volume ≥11 %;

—	un conținut în aciditate volatilă ≤ 18 mEq/l;

—	o cantitate totală de dioxid de sulf ≤ 150 mg/l;

—	în cazul îmbogățirii mustului, o tărie alcoolică totală în volume ≤ 13 %.

Vinurile au o culoare strălucitoare, o spumă persistentă și un gust remanent fructat și de lungă durată.

Caracterizate prin bule fine și o culoare strălucitoare, vinurile albe sunt vinuri proaspete și acide, în special atunci când sunt produse din soiurile Sauvignon B și Sémillon B. Pe parcursul maturării pe drojdii, apar note aromatice mai echilibrate, însoțite adesea de note de unt sau de pâine prăjită.

Vinurile roze, fabricate în principal din soiurile Merlot N și Cabernet franc N, se evidențiază prin notele fructate ale acestora. Aceste vinuri sunt destinate a fi consumate cât sunt tinere.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Densitatea de plantare - distanța dintre rânduri

Practica de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,5 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,85 metri.

Această densitate de plantare poate fi redusă la 3 300 de butuci pe hectar. În acest caz, distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 3 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,85 metri.

2. Reguli de tăiere

Practica de cultivare

Este permisă doar metoda tăierii scurte (utilizând cepul de rod) sau metoda tăierii lungi.

Pentru soiurile Merlot N, Muscadelle B și Semillon B, numărul de ochi lăsați la tăiere nu poate depăși 50 000 per hectar și 20 per butuc.

Pentru alte soiuri de viță-de-vie, numărul de ochi lăsați la tăiere nu poate depăși 60 000 per hectar și 22 per butuc.

Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorenz).

3. Transportul recoltei

Practica de cultivare

Strugurii sunt transportați în recipiente nesigilate. Dimensiunea recipientelor nu trebuie să depășească 1,20 x 1,00 m pe fiecare parte sau 0,80 m înălțime, cu o înălțime de încărcare de cel mult 0,60 m. Perioada de timp dintre recoltarea strugurilor și presare nu trebuie să depășească 24 de ore.

4. Recepție și presare

Practică oenologică specifică

Strugurii destinați producerii vinurilor albe se varsă întregi în presă.

Este interzisă utilizarea oricărui sistem de scurgere sau de zdrobire cu șurub elicoidal.

Este interzisă utilizarea oricărui sistem de presare a strugurilor cu șurub elicoidal sau cu prese care conțin lanțuri.

Este obligatorie utilizarea unui dispozitiv de cântărire adaptat tipului de recipiente utilizate pentru recoltare.

Transportul strugurilor către presă și alimentarea acesteia trebuie să țină seama de integritatea strugurilor. În special, orice sistem sau mijloc „antiblocare” care afectează integritatea strugurilor trebuie să fie reanalizat sau eliminat.

Încărcarea presei se face într-o singură operațiune cu o cantitate corespunzătoare capacității sale. Încărcarea cu o cantitate mai mică are caracter excepțional.

Separarea musturilor este obligatorie.

Sucurile obținute ca urmare a presării sub propria greutate în sistemul de transport al recoltei se separă. Aceste sucuri nu sunt luate în considerare la calcularea volumului după presarea finală. Ele sunt trimise spre distilare înainte de data de 31 iulie a anului de comercializare respectiv.

Spălarea zilnică a presei este obligatorie.

Spălarea zilnică a recipientelor utilizate la recoltare este obligatorie.

Podeaua spațiului destinat recepției și presării trebuie să fie ușor de curățat.

5. Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

Pentru vinurile de bază care au făcut obiectul unui proces de îmbogățire, conținutul de zaharuri fermentabile este ≤ 5 g/l.

După fermentarea secundară, vinurile nu depășesc, în cazul îmbogățirii mustului, o tărie alcoolică totală în volume de 13 %.

5.2. Producții maxime

1.	78 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, producerea și maturarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde pe baza codului geografic oficial din data de 1 februarie 2021: Abzac, Aillas, Ambarès-et-Lagrave, Ambès, Anglade, Arbanats, Arcins, Arsac, Artigues-près-Bordeaux, Arveyres, Asques, Aubiac, Auriolles, Auros, Avensan, Ayguemorte-les-Graves, Bagas, Baigneaux, Barie, Baron, Barsac, Bassanne, Bassens, Baurech, Bayas, Bayon-sur-Gironde, Bazas, Beautiran, Bégadan, Bègles, Béguey, Bellebat, Bellefond, Belvès-de-Castillon, Bernos-Beaulac, Berson, Berthez, Beychac-et-Caillau, Bieujac, Birac, Blaignac, Blaignan-Prignac, Blanquefort, Blasimon, Blaye, Blésignac, Bommes, Bonnetan, Bonzac, Bordeaux, Bossugan, Bouliac, Bourdelles, Bourg, Branne, Brannens, Braud-et-Saint-Louis, Brouqueyran, Bruges, Budos, Cabanac-et-Villagrains, Cabara, Cadarsac, Cadaujac, Cadillac, Cadillac-en-Fronsadais, Camarsac, Cambes, Camblanes-et-Meynac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Camps-sur-l’Isle, Campugnan, Canéjan, Capian, Caplong, Carbon-Blanc, Cardan, Carignan-de-Bordeaux, Cars, Cartelègue, Casseuil, Castelmoron-d’Albret, Castelnau-de-Médoc, Castelviel, Castets et Castillon, Castillon-la-Bataille, Castres-Gironde, Caudrot, Caumont, Cauvignac, Cavignac, Cazats, Cazaugitat, Cénac, Cenon, Cérons, Cessac, Cestas, Cézac, Chamadelle, Cissac-Médoc, Civrac-de-Blaye, Civrac-sur-Dordogne, Civrac-en-Médoc, Cleyrac, Coimères, Coirac, Comps, Coubeyrac, Couquèques, Courpiac, Cours-de-Monségur, Cours-les-Bains, Coutras, Coutures, Créon, Croignon, Cubnezais, Cubzac-les-Ponts, Cudos, Cursan, Cussac-Fort-Médoc, Daignac, Dardenac, Daubèze, Dieulivol, Donnezac, Donzac, Doulezon, Escoussans, Espiet, Etauliers, Eynesse, Eyrans, Eysines, Faleyras, Fargues, Fargues-Saint-Hilaire, Flaujagues, Floirac, Floudès, Fontet, Fossés-et-Baleyssac, Fours, Francs, Fronsac, Frontenac, Gabarnac, Gaillan-en-Médoc, Gajac, Galgon, Gans, Gardegan-et-Tourtirac, Gauriac, Gauriaguet, Générac, Génissac, Gensac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Gours, Gradignan, Grayan-et-l’Hôpital, Grézillac, Grignols, Guillac, Guillos, Guîtres, Haux, Hure, Illats, Isle-Saint-Georges, Izon, Jau-Dignac-et-Loirac, Jugazan, Juillac, La Brède, La Lande-de-Fronsac, La Réole, La Rivière, La Roquille, La Sauve, Labarde, Labescau, Ladaux, Lados, Lagorce, Lalande-de-Pomerol, Lamarque, Lamothe-Landerron, Landerrouat, Landerrouet-sur-Ségur, Landiras, Langoiran, Langon, Lansac, Lapouyade, Laroque, Laruscade, Latresne, Lavazan, Le Bouscat, Le Fieu, Le Haillan, Le Nizan, Le Pian-Médoc, Le Pian-sur-Garonne, Le Pout, Le Puy, Le Taillan-Médoc, Le Tourne, Le Verdon-sur-Mer, Léogeats, Léognan, Les Artigues-de-Lussac, Les Billaux, Les Eglisottes-et-Chalaures, Les Esseintes, Les Lèves-et-Thoumeyragues, Les Peintures, Les Salles-de-Castillon, Lesparre-Médoc, Lestiac-sur-Garonne, Libourne, Lignan-de-Bazas, Lignan-de-Bordeaux, Ligueux, Listrac-de-Durèze, Listrac-Médoc, Lormont, Loubens, Loupes, Loupiac, Loupiac-de-la-Réole, Ludon-Médoc, Lugaignac, Lugasson, Lugon-et-l’Ile-du-Carnay, Lussac, Macau, Madirac, Maransin, Marcenais, Margaux-Cantenac, Margueron, Marimbault, Marions, Marsas, Martignas-sur-Jalle, Martillac, Martres, Masseilles, Massugas, Mauriac, Mazères, Mazion, Mérignac, Mérignas, Mesterrieux, Mombrier, Mongauzy, Monprimblanc, Monségur, Montagne, Montagoudin, Montignac, Montussan, Morizès, Mouillac, Mouliets-et-Villemartin, Moulis-en-Médoc, Moulon, Mourens, Naujac-sur-Mer, Naujan-et-Postiac, Néac, Nérigean, Neuffons, Noaillac, Noaillan, Omet, Ordonnac, Paillet, Parempuyre, Pauillac, Pellegrue, Périssac, Pessac, Pessac-sur-Dordogne, Petit-Palais-et-Cornemps, Peujard, Pineuilh, Plassac, Pleine-Selve, Podensac, Pomerol, Pompéjac, Pompignac, Pondaurat, Porchères, Porte-de-Benauge, Portets, Préchac, Preignac, Prignac-et-Marcamps, Pugnac, Puisseguin, Pujols, Pujols-sur-Ciron, Puybarban, Puynormand, Queyrac, Quinsac, Rauzan, Reignac, Rimons, Riocaud, Rions, Roaillan, Romagne, Roquebrune, Ruch, Sablons, Sadirac, Saillans, Saint-Aignan, Saint-André-de-Cubzac, Saint-André-du-Bois, Saint-André-et-Appelles, Saint-Androny, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Antoine-sur-l’Isle, Saint-Aubin-de-Blaye, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Aubin-de-Médoc, Saint-Avit-de-Soulège, Saint-Avit-Saint-Nazaire, Saint-Brice, Saint-Caprais-de-Bordeaux, Saint-Christoly-de-Blaye, Saint-Christoly-Médoc, Saint-Christophe-de-Double, Saint-Christophe-des-Bardes, Saint-Cibard, Saint-Ciers-d’Abzac, Saint-Ciers-de-Canesse, Saint-Ciers-sur-Gironde, Sainte-Colombe, Saint-Côme, Sainte-Croix-du-Mont, Saint-Denis-de-Pile, Saint-Emilion, Saint-Estèphe, Saint-Etienne-de-Lisse, Sainte-Eulalie, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Sainte-Florence, Sainte-Foy-la-Grande, Sainte-Foy-la-Longue, Sainte-Gemme, Saint-Genès-de-Blaye, Saint-Genès-de-Castillon, Saint-Genès-de-Fronsac, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-de-Grave, Saint-Germain-de-la-Rivière, Saint-Germain-d’Esteuil, Saint-Germain-du-Puch, Saint-Gervais, Saint-Girons-d’Aiguevives, Sainte-Hélène, Saint-Hilaire-de-la-Noaille, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Jean-d’Illac, Saint-Julien-Beychevelle, Saint-Laurent-d’Arce, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Laurent-du-Bois, Saint-Laurent-du-Plan, Saint-Laurent-Médoc, Saint-Léon, Saint-Loubert, Saint-Loubès, Saint-Louis-de-Montferrand, Saint-Macaire, Saint-Magne-de-Castillon, Saint-Maixant, Saint-Mariens, Saint-Martial, Saint-Martin-de-Laye, Saint-Martin-de-Lerm, Saint-Martin-de-Sescas, Saint-Martin-du-Bois, Saint-Martin-du-Puy, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Médard-de-Guizières, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Médard-en-Jalles, Saint-Michel-de-Fronsac, Saint-Michel-de-Lapujade, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, Saint-Palais, Saint-Pardon-de-Conques, Saint-Paul, Saint-Pey-d’Armens, Saint-Pey-de-Castets, Saint-Philippe-d’Aiguille, Saint-Philippe-du-Seignal, Saint-Pierre-d’Aurillac, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Quentin-de-Baron, Saint-Quentin-de-Caplong, Sainte-Radegonde, Saint-Romain-la-Virvée, Saint-Sauveur, Saint-Sauveur-de-Puynormand, Saint-Savin, Saint-Selve, Saint-Seurin-de-Bourg, Saint-Seurin-de-Cadourne, Saint-Seurin-de-Cursac, Saint-Seurin-sur-l’Isle, Saint-Sève, Saint-Sulpice-de-Faleyrens, Saint-Sulpice-de-Guilleragues, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Sulpice-et-Cameyrac, Sainte-Terre, Saint-Trojan, Saint-Vincent-de-Paul, Saint-Vincent-de-Pertignas, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Vivien-de-Médoc, Saint-Vivien-de-Monségur, Saint-Yzan-de-Soudiac, Saint-Yzans-de-Médoc, Salaunes, Salleboeuf, Samonac, Saucats, Saugon, Sauternes, Sauveterre-de-Guyenne, Sauviac, Savignac, Savignac-de-l’Isle, Semens, Sendets, Sigalens, Sillas, Soulac-sur-Mer, Soulignac, Soussac, Soussans, Tabanac, Taillecavat, Talais, Talence, Targon, Tarnès, Tauriac, Tayac, Teuillac, Tizac-de-Curton, Tizac-de-Lapouyade, Toulenne, Tresses, Uzeste, Val-de-Livenne, Val de Virvée, Valeyrac, Vayres, Vendays-Montalivet, Vensac, Vérac, Verdelais, Vertheuil, Vignonet, Villandraut, Villegouge, Villenave-de-Rions, Villenave-d’Ornon, Villeneuve, Virelade, Virsac, Yvrac.

7. Soiurile principale de struguri de vin

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N

Carmenère N

Cot N – Malbec

Merlot N

Muscadelle B

Petit Verdot N

Sauvignon B – Sauvignon Blanc

Sauvignon Gris G – Fié Gris

Sémillon B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Arealul geografic beneficiază de condiții climatice privilegiate, relativ omogene pentru producția viticolă, fiind situat în apropierea unor corpuri mari de apă (Oceanul Atlantic, estuarul Gironde, văile fluviilor Garonne și Dordogne), care joacă un rol important în reglarea temperaturii. Cu toate acestea, influențele oceanice care moderează gerul din timpul primăverii se estompează pe măsură ce crește distanța față de mare și de văile mari și pe măsură ce scade distanța față de masivele forestiere din Landes, Saintonge și Double Périgourdine. Aceste particularități explică nivelul scăzut de plantare a viței-de-vie în extremitățile din nordul arealului geografic și din sudul părții de sud-vest a acestuia. Această zonă se întinde pe teritoriul a 497 din cele 538 de comune ale departamentului Gironde, cu excepția sud-vestului departamentului, care nu este adecvat pentru viticultură și care este rezervat silviculturii.

Recoltarea la maturitatea optimă asigură un echilibru excelent între concentrația de zahăr și aciditate, care este necesar atât pentru prospețime, cât și pentru o fermentare secundară corectă.

Diferitele tipuri de soluri și expunerile variate au condus la o selecție și la o adaptare a diverselor soiuri de viță-de-vie în funcție de caracteristicile mediului și explică accentul pus în trecut pe asamblarea vinurilor. Astfel, pot fi identificate patru tipuri de soluri distincte:

—	solurile argilo-calcaroase și solurile mărnoase și calcaroase, foarte răspândite pe pantele dealurilor, foarte prielnice pentru soiul Merlot N;

—	solurile silicioase amestecate cu argile și cu elemente calcaroase, perfecte pentru soiurile Merlot N și Sauvignon B, de exemplu;

—	solurile nisipoase și argiloase cu elemente fine de siliciu care constituie soluri mai ușoare, adecvate producției de vinuri de bază din soiuri de struguri albi;

—	solurile pietroase, compuse din pietriș, cuarț rulat și nisipuri mai mult sau mai puțin grosiere, care formează terase bine drenate, calde și perfecte pentru vița-de-vie și, în special, pentru soiul Cabernet Sauvignon N.

Având această experiență dobândită în ceea ce privește vinificarea separată a soiurilor, producătorii de vinuri își elaborează amestecurile, a căror compoziție denotă o expertiză perfect controlată în funcție de soi și de anul de producție, pentru a asigura o anumită constanță a echilibrului dintre aciditatea și nota fructată a vinurilor.

Conservarea integrității strugurilor, imediat după recoltare și în timpul transportului, precum și respectarea normelor de presare strict reglementate de caietul de sarcini, garantează limpezimea sucurilor. Utilizarea limitată a sulfitării este esențială pentru calitatea fermentării secundare. Maturarea pe drojdii, care dezvoltă aromele terțiare, întărește complexitatea vinurilor.

Având în vedere existența portului din Bordeaux și a legăturilor istorice strânse cu alte națiuni, care au generat de timpuriu un comerț structurat și puternic, podgoriile din această regiune au avut întotdeauna o deschidere spre restul lumii, beneficiind de inovațiile tehnice sau diseminându-le, încurajând dinamismul exploatațiilor, permițând astfel consolidarea, dezvoltarea și exportul de know-how, întotdeauna cu respectarea tradiției seculare.

Începând cu stabilirea unor legături privilegiate cu Anglia în secolul XII, până la cucerirea piețelor asiatice, care, în prezent, sunt deschise produselor vitivinicole, viticultorii din regiunea Bordeaux au știut să se adapteze la evoluția piețelor, respectând în același timp mediul în care sunt situate podgoriile. Astfel, diversitatea produselor este mare, iar vinurile „Crémant de Bordeaux”, al căror volum este în creștere, reflectă acest dinamism.

Deși reprezintă doar o parte din producția viticolă din regiunea Bordeaux, „Crémant de Bordeaux” ilustrează potențialul bogat al soiurilor tradiționale și capacitatea istorică a viticultorilor din regiunea Bordeaux de a-și însuși tehnicile de vinificare și de a inova. Alb sau roze, vinul „Crémant de Bordeaux” combină soiurile din regiunea Bordeaux cu metodele tradiționale de producere a vinului care implică o fermentare secundară.

Vinul „Crémant de Bordeaux” are o culoare strălucitoare, o spumă persistentă și un gust remanent fructat și de lungă durată.

Caracterizate prin bule fine și o culoare strălucitoare, vinurile albe sunt vinuri proaspete și acide, în special atunci când sunt produse din soiurile Sauvignon B și Sémillon B.

Pe parcursul maturării pe drojdii, apar note aromatice mai echilibrate, însoțite adesea de note de unt sau de pâine prăjită.

Vinurile roze, fabricate în principal din soiurile Merlot N și Cabernet franc N, se evidențiază prin notele fructate ale acestora. Aceste vinuri sunt destinate a fi consumate cât sunt tinere.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Etichetarea

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea de origine controlată este marcată pe dop, pe partea introdusă în gâtul sticlei.

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine controlată poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux” sau „Grand Vin de Bordeaux”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

Ambalarea

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Toate operațiunile de producție, de la recoltarea strugurilor până la degorjare, trebuie să se desfășoare în cadrul arealului geografic.

Vinurile sunt elaborate exclusiv prin fermentație secundară în butelii din sticlă.

Ambalarea vinurilor se realizează în cadrul arealului geografic, având în vedere că procesul de producere implică fermentarea secundară în butelii din sticlă.

Îmbutelierea în butelii de sticlă, în care are loc fermentarea secundară, poate fi efectuată doar după trei luni de la data recoltării și cel mai devreme la data de 1 decembrie care urmează recoltării.

Vinurile sunt introduse pe piață, pentru a ajunge la consumatori, la sfârșitul unei perioade de maturare de cel puțin 12 luni de la data îmbutelierii, și nu mai devreme de o lună de la degorjare.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-7df3447f-384a-4f7a-819e-2971ef1ae277

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/65

(2022/C 88/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Saint-Estèphe”

PDO-FR-A0178-AM01

Data comunicării: 26 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

Comunele din arealul geografic și din zona situată în imediata vecinătate au fost actualizate conform codului geografic oficial.

Perimetrul arealului rămâne neschimbat.

Documentul unic a fost modificat la punctele 6 și 9.

2. Arealul parcelat delimitat

A fost adăugată data de 3 iunie 2021 pe lista ședințelor comitetului național competent care a aprobat delimitarea parcelelor.

Documentul unic nu este afectat de aceste modificări.

3. Circulația între antrepozitarii autorizați

În capitolul 1 secțiunea IX punctul 5, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

4. Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii expirate au fost eliminate din caietul de sarcini.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

5. Trimitere la structura de control

A fost revizuită formularea trimiterii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare. Ea nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Saint-Estèphe

2. Tip de indicație geografică

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri liniștite, roșii.

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %, iar tăria alcoolică totală în volume după îmbogățire nu depășește 13,5 %.

Fiecare lot de vin comercializat prezintă:

—	un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,30 g/l;

—	un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic sau egal cu 2 g/l;

—

la comercializarea în vrac, un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 13,26 miliechivalenți pe litru sau 0,79 g/l exprimat în acid acetic (0,65 g/l exprimat în H2SO4) până la data de 31 iulie a anului următor recoltării și mai mic sau egal cu 16,33 miliechivalenți pe litru sau 0,98 g/l exprimat în acid acetic (0,80 g/l, exprimat ca H2SO4) după această dată.

Conținutul de aciditate totală și conținutul total de dioxid de sulf sunt cele stabilite în legislația Uniunii. Vinurile au o culoare roșie intensă. De obicei, acestea se obțin prin asamblarea de soiuri, Cabernet Sauvignon N fiind soiul principal. Acest soi conferă vinurilor o structură robustă, bogată în taninuri. Soiul Merlot N completează adesea notele de mirodenii cu note de fructe roșii. Structura și complexitatea sunt consolidate de soiul Cabernet Franc N sau Petit Verdot N; acesta din urmă poate adăuga prospețime în anii de maturitate deplină. Aceste vinuri corpolente și puternice trebuie să fie învechite timp de mai mulți ani pentru a dobândi rotunjime, un gust fructat și finețe.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Practică oenologică specifică

Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în limita unui nivel de concentrație de 15 %.

După îmbogățire, tăria alcoolică în volume totală a vinurilor nu depășește 13,5 %.

Practicile oenologice utilizate trebuie să respecte normele Uniunii și Codul rural și al pescuitului maritim, precum și dispozițiile de mai sus.

2. Practica de cultivare

a) - Densitatea de plantare

—	Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 7 000 de butuci la hectar.

—	Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 1,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,80 metri.

b) - Reguli de tăiere

—	Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorenz).

—

Vița-de-vie este tăiată cu maximum 12 ochi pe butuc, utilizând următoarele tehnici:

—

Tăierea lungă medocană sau metoda de tăiere mixtă (scurtă și lungă), cu două corzi de rod pe butuc și maximum patru ochi pe coarda de rod pentru soiurile Cot N, Cabernet Sauvignon N, Merlot N și Petit Verdot N și maximum cinci ochi pe coarda de rod pentru soiurile Cabernet Franc N și Carmenère N. Cepurile de înlocuire sunt tăiate la doi ochi;

—	tăiere scurtă cu două cordoane sau în evantai cu patru brațe.

c) – Irigarea

Irigarea în timpul sezonului de vegetație a viței-de-vie este autorizată în conformitate cu dispozițiile Codului rural și al pescuitului maritim.

5.2. Randamente maxime

1.	63 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor sunt realizate pe teritoriul comunei Saint-Estèphe din departamentul Gironde pe baza codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021.

7. Soiurile principale de struguri de vin

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N

Carmenère N

Cot N – Malbec

Merlot N

Petit Verdot N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic al denumirii de origine controlate „Saint-Estèphe” este situat pe malul stâng al fluviului Gironde, în peninsula Médoc, la jumătatea distanței dintre Bordeaux și Pointe de Grave.

Acesta face parte din regiunea viticolă denumită peninsula Médoc și are o geologie deosebită, constând într-o prelungire a teraselor cu pietriș în paralel cu estuarul fluviului Gironde, la altitudini cuprinse între 4 și 40 de metri.

Aceste terase datează din perioada cuaternară, au o grosime medie de aproximativ 10 metri, se suprapun pe sedimente marnoase și calcaroase din Eocen și Oligocen, identificate în special în vestul comunei Saint-Estèphe. „Sable des Landes” (nisip eolian cuaternar) acoperă toate formațiunile de la vest, la marginea pădurii. La marginea estuarului, depozitele aluvionare recente, cunoscute la nivel local sub denumirea de „palus”, completează diversitatea formațiunilor identificate.

Rețeaua de cursuri de apă (jalles și esteys), care drenează toate solurile în calea lor către fluviul Gironde, a împărțit aceste medii, din care ies în evidență dealurile cu pietriș. De asemenea, aceste cursuri de apă constituie mai multe demarcații comunale. Astfel, arealul geografic al denumirii de origine controlate „Saint-Estèphe” corespunde teritoriului comunei Saint-Estèphe. Teritoriul comunei este separat de comuna Saint-Seurin-de-Cadourne prin mlaștina alimentată de „Estey de la Calupeyre” la nord și prin mlaștina Lafite drenată de „Jalle du Breuil” la sud.

Solurile de pe dealurile cu pietriș sunt în principal soluri nisipoase cu pietriș sau argiloase pietroase. În partea de vest, stratul de calcar dur acoperă neregulat solurile nisipoase cu pietriș și solurile superficiale rendzina. Bogăția tipurilor sedimentare locale se află parțial la originea diversității peisajelor și a gamei de culori ale solului. Toponimia locală se referă atât la topografia dealurilor, cât și la componenta de pietriș a solurilor, existând denumiri precum „Cos” sau „Pez”.

Denumirea de origine controlată „Saint-Estèphe” este cea mai nordică dintre denumirile de origine controlate în legătură cu o anumită comună din regiunea Médoc și cea de-a doua ca suprafață.

Plantațiile viticole acoperă majoritatea dealurilor din arealul comunei, modelând astfel peisajul. Arealul este străbătut de o rețea densă de drumuri minore care deservesc mai multe cătune. Aceste cătune, precum Marbuzet, Blanquet, Pez, Leyssac și Saint-Corbian, sunt situate în jurul unor „castele” viticole.

Cele mai frumoase „crus” (plaiuri viticole) se pot identifica după „castelele” izolate, splendide din mijlocul plantațiilor viticole ale acestora.

La sud și la nord de comună, văile umede, care formează mlaștini perpendiculare pe estuar, conțin pășuni și sunt împădurite pe alocuri.

În sfârșit, la est, dealurile cu pietriș pe care se cultivă vița-de-vie și care constituie o trăsătură caracteristică a denumirii de origine controlate „Saint-Estèphe”, sunt situate foarte aproape de estuar, reducând astfel zonele de „palus” la o fâșie lată de 200-300 de metri.

8.2. Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

În secolul al XIII-lea, Gui Martin de Saint-Estèphe, conducătorul arhieriei Lesparre, a fost seniorul de Calon. În perioada respectivă, așezarea Saint-Estèphe a început să fie cunoscută pentru „vița-de-vie bună”, care era deja mai profitabilă decât cerealele. Pe teritoriul a ceea ce va deveni ulterior comuna Saint-Estèphe, domeniile celorlalți seniori au creat baza istorică a cătunelor, precum domeniul Blanquet sau domeniul vasal Lassalle de Pez.

În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în regiunea Médoc dijma „Saint-Estèphe” a fost cea mai ridicată. Cu toate acestea, potrivit istoriei, reputația vinurilor „Saint-Estèphe” a fost strâns legată de activitatea neguțătorilor din Bordeaux care se ocupau de elevajul și de comercializarea vinurilor.

Secolul al XIX-lea prosper a fost martorul constituirii marilor proprietăți din prezent. „Castele” mari, splendide care datează din epoca respectivă, sunt mărturie a prosperității, puterii și dinamismului din epoca respectivă.

Ca în cazul altor denumiri de origine controlate pentru vin din peninsula Médoc, „crus” din comuna Saint-Estèphe au fost recunoscute în diferitele clasificări ale proprietăților elaborate începând cu secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Astfel, clasificarea din 1855 a vinurilor de Bordeaux a recunoscut cinci „crus” din comuna Saint-Estèphe, iar clasificarea din 1932 a vinurilor „cru bourgeois” a recunoscut aproximativ 40 de „crus”.

În prezent, aproape jumătate din vinurile Saint-Estèphe sunt vândute în afara teritoriului național, în Belgia, Regatul Unit, Germania și Țările de Jos, sau sunt exportate în Statele Unite, Elveția și Asia.

Denumirea de origine controlată „Saint-Estèphe” a fost recunoscută prin decretul din 11 septembrie 1936. Regiunea viticolă produce o medie de 65 000 de hectolitri de vin liniștit roșu.

Vinurile au o culoare roșie intensă. De obicei, acestea se obțin prin asamblarea de soiuri, Cabernet Sauvignon N fiind soiul principal. Acest soi conferă vinurilor o structură robustă, bogată în taninuri. Soiul Merlot N completează adesea notele de mirodenii cu note de fructe roșii. Structura și complexitatea sunt consolidate de soiul Cabernet Franc N sau Petit Verdot N; acesta din urmă poate adăuga prospețime în anii de maturitate deplină. Aceste vinuri corpolente și puternice trebuie să fie învechite timp de mai mulți ani pentru a dobândi rotunjime, un gust fructat și finețe. Calitatea și originalitatea vinurilor cu denumirea de origine controlată „Saint-Estèphe” se datorează complementarității excepționale a solului și poziției topografice a parcelelor în apropierea estuarului, care protejează plantațiile viticole de extremele climatice.

Parcelele destinate recoltării strugurilor sunt definite cu precizie, în conformitate cu utilizările deja stabilite în decretul care definește denumirea de origine controlată „Saint-Estèphe”.

Prin urmare, în arealul parcelat delimitat sunt incluse parcele cu soluri cu pietriș, bine drenate în mod natural, situate în estul comunei. Solul este perfect adaptat la soiul de viță-de-vie Cabernet Sauvignon N. Din arealul parcelat sunt excluse parcele cu soluri formate pe depozite aluvionare moderne și nisip și cele cu soluri formate pe subsol impermeabil.

Sunt incluse în arealul parcelat delimitat parcele cu soluri bine drenate în mod natural, situate în vestul comunei, pe o bază calcaroasă mai mult sau mai puțin „karstificată”. Soiul de viță de vie Merlot N s-a adaptat deosebit de bine în astfel de locuri. Sunt excluse locurile situate în depresiuni cu rambleiaj nisipos și hidromorfie variabilă, precum și locurile cu sol argilos și hidromorfie profundă, mlaștini și turbării.

Managementul podgoriei este realizat astfel încât să permită obținerea unor struguri foarte copți și sănătoși, cu un randament controlat. Prin urmare, este posibilă o perioadă de macerare foarte îndelungată pentru a obține structura necesară pentru învechirea vinurilor. În consecință, este esențială o perioadă de elevaj de cel puțin 6 luni pentru a încuraja combinațiile dintre tanin și antocian necesare în scopul stabilizării culorii și a taninurilor, vinurile devenind astfel mai catifelate.

În pofida rolului important jucat de comerțul din Bordeaux în ceea ce privește reputația și notorietatea denumirii de origine controlate, marile proprietăți, dintre care câteva au fost incluse în Clasificarea vinurilor Bordeaux din 1855, au contribuit în mod semnificativ la notorietatea vinului și la promovarea imaginii acestuia. Pe lângă aceste „castele” celebre, proprietățile mici și mijlocii, întreprinderile familiale și cooperativele au jucat un rol important în recunoașterea caracteristicilor specifice ale acestei denumiri în Médoc, prin utilizarea unor termeni specifici, precum „cru paysan” (vinul agricultorului) și „cru artisan” (vin artizanal).

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde, pe baza codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021: Cissac-Médoc, Pauillac, Saint-Sauveur, Saint-Seurin-de-Cadourne și Vertheuil.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux – Médoc” sau „Grand Vin de Bordeaux – Médoc”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-93ceee01-eb46-4a2b-a4e3-3f5a1eaf13be

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/70

Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2022/C 88/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la respectiva cerere, în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

„Bouches-du-Rhône”

PGI-FR-A1223-AM01

Data cererii: 26-11-2015

1. Normele aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – Modificare care nu este minoră

2. Descrierea și justificarea modificării

2.1. Modificarea unei părți din denumire

Denumirea „vin de pays des Bouches-du-Rhône” s-a transformat în IGP „Bouches-du-Rhône”, în conformitate cu dispozițiile privind denumirile de origine și indicațiile geografice din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole. Operatorii au constatat că, pe de o parte, consumatorii nu făceau legătura între IGP „Bouches-du-Rhône” și „vin de pays des Bouches-du-Rhône” și, pe de altă parte, că denumirea „Bouches-du-Rhône” utilizată fără a face referire la mențiunea tradițională „vin de pays” prezenta prea multe asemănări fonetice cu denumirea de origine protejată (DOP) „Côtes du Rhône” și risca să creeze confuzie între aceste două produse.

Din aceste motive, grupul solicitant în sensul articolului 95 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 a dorit adăugarea cuvintelor „Pays des” la denumirea protejată „Bouches-du-Rhône”.

După examinarea cererii, autoritățile franceze au admis cererea prin Ordinul din 4 septembrie 2015, publicat în JORF din 12 septembrie 2015, omologând caietul de sarcini astfel modificat, care a fost publicat în Buletinul oficial al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Silviculturii la 17 septembrie 2015.

Prin urmare, modificările aduse caietului de sarcini sunt următoarele:

—	în titlu și în întregul text, denumirea „Bouches-du-Rhône” se înlocuiește cu denumirea „Pays des Bouches-du Rhône”;

—	la capitolul 1 punctul 7.2 ultimul paragraf, ultima propoziție se înlocuiește cu „Acest areal geografic este dedicat exclusiv producției de vinuri cu IGP «Pays des Bouches-du-Rhône»”.

2.2. Eliminarea dispozițiilor privind vinurile spumante de calitate

Caietul de sarcini a fost modificat, de asemenea, pentru a se elimina toate dispozițiile referitoare la producția de vinuri spumante de calitate. Această modificare se efectuează în urma deciziei Consiliului de Stat din 6 martie 2015 de anulare a Decretului din 2 noiembrie 2011 privind IGP „Bouches-du-Rhône” prin care au fost omologate dispozițiile caietului de sarcini referitoare la „vinurile spumante de calitate roșii, roze și albe”.

2.3. Descrierea vinului/vinurilor

Descrierea vinurilor albe și roșii a fost completată. Capitolul I din caietul de sarcini a fost completat la punctul 3.3 și aceleași informații sunt incluse la punctul „Descrierea vinului (vinurilor)” din documentul unic.

Se precizează, de asemenea, că valorile caracteristicilor analitice ale vinurilor corespund limitelor impuse de legislația europeană.

2.4. Legătura cu arealul geografic

Toate elementele referitoare la legătura cu originea geografică a produselor au fost restructurate. În urma unei descrieri precise a factorilor naturali, a factorilor umani și a caracteristicilor produselor, secțiunea „interacțiune cauzală” a fost elaborată pentru a clarifica faptul că IGP „Pays des Bouches-du-Rhône” se bazează în principal pe caracteristicile specifice ale vinurilor care sunt legate de caracteristicile mediului natural (climă, sol).

Aceste detalii au fost preluate în secțiunea „Legătura cu arealul geografic” din documentul unic și în capitolul I punctul 7 al caietului de sarcini.

2.5. Condiții suplimentare – Etichetare

Secțiunea „Condiții suplimentare – Etichetare” din documentul unic a fost actualizată prin eliminarea trimiterilor la caietul de sarcini și înlocuirea lor cu o descriere a diferitelor condiții aplicabile.

2.6. Arealul geografic delimitat

La punctul 4 capitolul I din caietul de sarcini, precum și în documentul unic, la secțiunea referitoare la arealul geografic delimitat, se precizează că arealul geografic de producție este format din toate comunele care aparțin departamentului Bouches-du-Rhône.

În ceea ce privește definirea zonei situate în imediata vecinătate (ZPI), comunele care aparțin arondismentelor selectate au fost de asemenea enumerate în caietul de sarcini la punctul 4 din capitolul I. Aceste liste ale comunelor care alcătuiesc zona situată în imediata vecinătate au fost de asemenea incluse în documentul unic la secțiunea „Condiții suplimentare”.

S-a adăugat anul codului geografic oficial de referință (anul 2020) atât pentru arealul geografic, cât și pentru zona situată în imediata vecinătate. Referința națională oficială publicată de INSEE este cea care recunoaște și stabilește lista comunelor pe departamente. Această modificare de redactare permite garantarea din punct de vedere juridic a delimitării arealelor geografice.

2.7. Soiurile de viță-de-vie

Secțiunea „Soiurile principale de struguri de vin” din documentul unic și capitolul I punctul 5 din caietul de sarcini au fost completate pentru a se ține seama de introducerea unui număr de 13 noi soiuri: „artaban N, Cabernet blanc B, Cabernet Cortis N, Floréal B, Monarch N, Muscaris B, Prior N, Soreli B, Sauvignac B-Rs., Solaris B., Souvignier Gris Rs, Vidoc N, Voltis B.”

Aceste soiuri sunt considerate a fi rezistente la secetă și la bolile criptogamice și permit utilizarea unei cantități mai mici de produse de protecție a plantelor. Aceste soiuri corespund soiurilor utilizate la producția vinurilor cu IGP, fără a modifica nicio caracteristică a vinurilor. Alegerea acestor noi soiuri rezistente nu repune în discuție demonstrarea legăturii cu teritoriul.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Pays des Bouches-du-Rhône

2. Tipul de indicație geografică

IGP – Indicație geografică protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

IGP „Pays des Bouches-du-Rhône” este rezervată vinurilor liniștite roșii, roze și albe. Valorile caracteristicilor analitice ale vinurilor corespund limitelor impuse de legislația europeană.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	9
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

Vinurile albe se obțin de obicei prin presare directă. Produse din soiuri locale și extraregionale, acestea se caracterizează prin arome florale, fructate și note proaspete și aromatice în gură. Vinurile au o culoare strălucitoare și puternică, cu reflexii „verzui” care exprimă tinerețea lor. Vinurile roze se obțin prin presare directă și/sau macerare cu pieliță. Contactul prelungit dintre suc și pulpă face posibilă difuzarea mai puternică a precursorilor de arome și accentuează gustul rotund. Produse în cea mai mare parte din soiurile „grenache N”, „syrah N”, „caladoc N”, „cinsaut N”, „cabernet-sauvignon N” și „merlot N”, care sunt adesea completate cu soiuri albe atunci când sunt introduse în cisterne pentru a produce vinuri roze prin asamblare, vinurile au o culoare pală mai mult sau mai puțin intensă, cu reflexii roz pur. Vinurile au arome expresive de fructe roșii sau de citrice. La degustare, ele sunt aromate și au o prospețime plăcută.

Vinurile roșii, cel mai adesea obținute prin asamblare, pot fi uneori vinuri cu denumire de soi (merlot N, cabernet N, marselan N, syrah N, grenache N etc.). O recoltă la maturitate fiziologică și fenolică deplină permite obținerea unor vinuri cu caracter puternic, pline, fără duritate, cu profil mediteraneean. Se efectuează extracții pentru a obține structuri tanice moi și rotunde cu un gust bun la degustare. Culoarea lor este roșu-grena cu reflexii violete atunci când sunt tinere, evoluând către un roșu mai puternic pe măsură ce se învechesc. În ceea ce privește aroma, vinurile sunt foarte expresive, cu note de garigă sau cu note mai sărate, în funcție de sector, evoluând de la o aromă de fructe roșii la o aromă de compot de fructe. Gustul lor este viu, puternic, gurmand, cu taninuri mătăsoase.

5. Practici vitivinicole

a. Practici enologice esențiale

În ceea ce privește practicile oenologice, vinurile trebuie să respecte obligațiile existente la nivelul UE și în Codul rural și al pescuitului maritim.

b. Randamente maxime

120 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea de vinuri cu indicația geografică protejată „Pays des Bouches-du-Rhône” sunt realizate în toate comunele din departamentul Bouches-du-Rhône, în conformitate cu codul geografic oficial pentru anul 2020.

7. Soiurile de struguri de vin principale

Alicante Henri Bouschet N

Aligoté B

Alphonse Lavallée N

Aléatico N

Aramon N

Aramon gris G

Aranel B

Arinarnoa N

Arriloba B

Artaban N

Aubun N - Murescola

Barbaroux Rs

Bourboulenc B - Doucillon blanc

Brachet N - Braquet

Brun argenté N - Vaccarèse

Cabernet blanc B

Cabernet cortis N

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Caladoc N

Calitor N

Carignan N

Carignan blanc B

Carmenère N

Chardonnay B

Chasan B

Chasselas B

Chasselas rose Rs

Chatus N

Chenanson N

Chenin B

Cinsaut N - Cinsault

Clairette B

Clairette rose Rs

Clarin B

Colombard B

Cot N - Malbec

Counoise N

Egiodola N

Floreal B

Fuella nera N

Gamay Fréaux N

Gamay N

Gamay de Bouze N

Gamay de Chaudenay N

Ganson N

Gewurztraminer Rs

Gramon N

Grenache N

Grenache blanc B

Grenache gris G

Gros Manseng B

Gros vert B

Jurançon noir N - Dame noire

Liliorila B

Listan B - Palomino

Macabeu B - Macabeo

Marsanne B

Marselan N

Mauzac rose Rs

Mayorquin B

Melon B

Merlot N

Merlot blanc B

Meunier N

Mollard N

Monarch N

Monerac N

Mourvaison N

Mourvèdre N - Monastrell

Muscadelle B

Muscardin N

Muscaris B

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat cendré B - Muscat, Moscato

Muscat d’Alexandrie B - Muscat, Moscato

Muscat de Hambourg N - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains rouges Rg - Muscat, Moscato

Nielluccio N - Nielluciu

Négrette N

Perdea B

Petit Manseng B

Petit Verdot N

Picardan B - Araignan

Pinot blanc B

Pinot gris G

Pinot noir N

Piquepoul blanc B

Piquepoul gris G

Piquepoul noir N

Plant droit N - Espanenc

Portan N

Prior N

Riesling B

Riminèse B

Rosé du Var Rs

Roussanne B

Sauvignon B - Sauvignon blanc

Sauvignon gris G - Fié gris

Sciaccarello N

Semillon B

Servanin N

Solaris B

Soreli B

Souvignier gris Rs

Sylvaner B

Syrah N - Shiraz

Tannat N

Tempranillo N

Terret gris G

Terret noir N

Tibouren N

Téoulier N

Ugni blanc B

Valdiguié N

Vermentino B - Rolle

Vidoc N

Viognier B

Voltis B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. Specificitatea arealului geografic și specificitatea produsului

Departamentul Bouches-du-Rhône este situat în centrul regiunii Provence. Cu o suprafață de 5 087 km2, el este delimitat la vest de fluviul Ron, care îl separă de departamentul Gard, și la nord de Durance, care îl separă de departamentul Vaucluse. La est, este mărginit de departamentul Var, iar la sud de Marea Mediterană.

Departamentul prezintă teritorii diferite. Estul departamentului se caracterizează printr-o succesiune de versanți calcaroși ai Prealpilor din Provence, orientați est-vest. Aici se înalță lanțurile Trévaresse (501 m), Estaque și Étoile (793 m), Sainte-Victoire (1 011 m), Saint-Cyr și Sainte-Baume (1 041 m în partea de vest). Ele sunt străbătute de văile Arc (bazinul Aix-en-Provence), Touloubre (Salon-de-Provence) și Huveaune (Aubagne Marseille), care sunt câmpii sedimentare mai bogate, cu o importanță inegală. La vest, în jurul lanțului Alpilles, se întind câmpii vaste. Câmpia Crau, formată din pietriș pe locul fostei confluențe dintre Durance și Ron, situată la sud de axa Arles – Salon-de-Provence, este o zonă pustie asemănătoare stepei, unică în Franța, caracterizată de influența mistralului. Camargue, cu un parc natural regional, prezintă zone de viță-de-vie, pășuni și culturi de orez și găzduiește peste 400 de specii de animale diferite, printre care se numără taurii (rasa Camarguan) și caii. La nord, departamentul este străbătut de la vest la est de lanțul Alpilles și apoi de valea Durance.

Solurile, fie că sunt soluri argilo-calcaroase pietroase sau nisipoase dezvoltate pe molase și gresie, sunt sărace, bine drenate și sensibile la eroziune. Aceste soluri puțin adânci, fără umiditate excesivă, sunt perfect adecvate viței-de-vie.

Departamentul Bouches-du-Rhône are o climă mediteraneeană cu un grad ridicat de însorire, care reprezintă o caracteristică a acestei clime. Vara este foarte caldă și uscată, iar iarna este relativ blândă. Temperaturile variază destul de mult de la un anotimp la altul, fiind destul de ridicate în perioadele de vară, când se înregistrează deseori 35 °C la umbră. Diferența de temperatură medie anuală între zi și noapte este considerabilă, foarte marcată iarna, cu perioade de îngheț puternic pe timp de noapte. Precipitațiile sunt neregulate și distribuite în mod inegal de-a lungul anului. Aversele puternice nu sunt rare. Mistralul, un vânt uscat și rece provenit din nord, bate aproape 100 de zile pe an, adesea cu rafale de peste 100 km/h.

Plantațiile de viță-de-vie din Provence, cu o vechime de peste 2 600 de ani, sunt cele mai vechi din Franța. Ele sunt deosebit de cunoscute pentru producția de vinuri roze. Începând din 1907, mulți viticultori au simțit nevoia de a se reuni pentru a face față dificultăților. Producția de vin a fost reglementată, iar viticultorii s-au organizat în cooperative și sindicate, ceea ce a încurajat dezvoltarea calitativă a producției. Categoria „vin de canton” a fost definită în mod precis și reglementar în 1964, făcând referire la o zonă de producție administrativă cu o serie de caracteristici pedoclimatice. Un decret din 1968 transformă aceste vinuri „vins de canton” în „vins de pays”, identificate mai întâi sub numele departamentului de producție și îndeplinind criterii de producție specifice care impun un nivel de calitate superior. Vinul Bouches du Rhône este recunoscut mai întâi drept „vin de pays” și devine indicație geografică protejată în 2011.

Această producție provine în principal din două sectoare distincte: principalul sector este situat în centrul și estul departamentului, în jurul regiunii Aix-en-Provence (65 până la 70 % din volume), în timp ce la vest se observă zona „camarguaise”, delimitată la sud-est de Tarascon, în comunele Arles și Saintes-Maries-de-la-Mer. Acest sector „camarguais” își afirmă unicitatea prin mențiunea „Terre de Camargue”: Acest areal geografic este dedicat exclusiv producției de vinuri cu IGP „Pays des Bouches-du-Rhône”.

8.2. Legătura cauzală dintre specificitatea arealului geografic și specificitatea produsului

IGP „Pays des Bouches-du-Rhône”, care acoperă toate comunele din departamentul Bouches-du-Rhône, se bazează în principal pe caracteristicile specifice ale vinurilor care sunt legate de caracteristicile mediului natural (climă, sol). Departamentul Bouches-du-Rhône este situat în regiunea Provence-Alpes-Côte d’Azur din sud-estul Franței. El are un relief muntos care lasă loc câmpiei care se întinde până la mare și prezintă o climă mediteraneeană și vegetație formată în principal din maquis și garigă. Departamentul este marcat, de asemenea, de prezența mistralului, care uneori îngreunează munca, dar face posibilă curățarea plantațiilor viticole și protejarea lor împotriva atacurilor criptogamice și, în cele din urmă, creșterea bogăției strugurilor prin concentrațiile pe care le provoacă în etapa finală de maturare. Solurile, fie că sunt soluri argilo-calcaroase pietroase sau nisipoase dezvoltate pe molase și gresie nu prezintă exces de umiditate, sunt bine drenate și sunt deosebit de adecvate pentru cultura viței-de-vie. Beneficiind de condiții naturale optime, cunoscând modul de selecție a celor mai bune parcele, viticultorii au reușit să pună în valoare diferite soiuri într-o zonă cu soluri adesea sărace, dar bine drenate și deosebit de potrivite pentru cultivarea viței-de-vie. Combinația dintre aceste caracteristici ale solului și o climă caldă și uscată cu influențe mediteraneene dă naștere unor condiții optime de maturare, care permit conservarea aromelor primare ale acestor soiuri, ale căror vinuri se exprimă cu o prospețime și un potențial aromatic caracteristice. Astfel, vinurile roșii proaspete și lejere se caracterizează prin aromele lor de fructe roșii; vinurile roze proaspete au, de asemenea, o rotunjime și arome expresive de fructe roșii sau citrice. Pe de altă parte, vinurile albe sunt aromate, florale sau fructate, proaspete și își exprimă tinerețea. În prezent, producția anuală de vinuri cu IGP „Pays des Bouches-du Rhône”, de aproximativ 50 000 hl, este comercializată de 18 crame cooperative și 88 de crame specifice. Vinurile roze reprezintă aproape 50 % din volumele totale, vinurile roșii reprezintă puțin peste 40 % din volumele totale, iar vinurile albe reprezintă puțin sub 10 % din volumele totale.

9. Alte condiții esențiale

Mențiuni suplimentare

Cadrul juridic: Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Dimensiunea caracterelor cu care este înscrisă denumirea unității geografice „Terre de Camargue” nu trebuie să depășească nici în lățime, nici în înălțime caracterele denumirii IGP „Pays des Bouches-du-Rhône”. Logoul IGP al Uniunii Europene figurează pe etichetă atunci când mențiunea „indication géographique protégée” (indicație geografică protejată) este înlocuită cu mențiunea tradițională „Vin de pays”.

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic: Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea și producerea vinurilor cu indicația geografică protejată „Pays des Bouches-du-Rhône”, este formată din următoarele comune din arondismentele limitrofe ale arealului geografic enumerate mai jos, în conformitate cu codul geografic oficial pentru anul 2020:

—

arondismentul Nîmes (aflat în departamentul Gard): Aigaliers, AiguesMortes, Aigues-Vives, Aiguèze, Aimargues, Les Angles, Aramon, Argilliers, Arpaillargues-et-Aureillac, Aspères, Aubais, Aubord, Aubussargues, Aujargues, Bagnols-sur-Cèze, Baron, La Bastide-d’Engras, Beaucaire, Beauvoisin, Bellegarde, Belvézet, Bernis, Bezouce, Blauzac, Boissières, Bouillargues, Bourdic, La Bruguière, Cabrières, Le Cailar, Caissargues, La Calmette, Calvisson, La Capelle-et-Masmolène, Carsan, Castillon-du-Gard, Caveirac, Cavillargues, Chusclan, Clarensac, Codognan, Codolet, Collias, Collorgues, Combas, Comps, Congénies, Connaux, Cornillon, Crespian, Dions, Domazan, Estézargues, Flaux, Foissac, Fons, Fons-sur-Lussan, Fontanès, Fontarèches, Fournès, Fourques, Gajan, Gallargues-le-Montueux, Le Garn, Garons, Garrigues-Sainte-Eulalie, Gaujac, Générac, Goudargues, Le Grau-du-Roi, Issirac, Jonquières-Saint-Vincent, Junas, Langlade, Laudun-l’Ardoise, Laval-SaintRoman, Lecques, Lédenon, Lirac, Lussan, Manduel, Marguerittes, Meynes, Milhaud, Montagnac, Montaren-et-Saint-Médiers, Montclus, Montfaucon, Montfrin, Montignargues, Montmirat, Montpezat, Moulézan, Moussac, Mus, Nages-et Solorgues, Nîmes, Orsan, Parignargues, Le Pin, Pont-Saint-Esprit, Pougnadoresse, Poulx, Pouzilhac, Pujaut, Redessan, Remoulins, Rochefort-du-Gard, Rodilhan, Roquemaure, La Roque-sur-Cèze, La Rouvière, Sabran, Saint-Alexandre, SainteAnastasie, Saint-André-de-Roquepertuis, Saint-André-d’Olérargues, Saint-Bauzély, Saint-Bonnet-du-Gard, Saint-Chaptes, Saint-Christol-de-Rodières, Saint-Clément, Saint-Côme-et-Maruéjols, Saint-Dézéry, Saint-Dionisy, Saint-Etienne-des-Sorts, Saint-Geniès-de-Comolas, Saint-Geniès-de-Malgoirès, Saint-Gervais, SaintGervasy, Saint-Gilles, Saint-Hilaire-d’Ozilhan, Saint-Hippolyte-de-Montaigu, SaintJulien-de-Peyrolas, Saint-Laurent-d’Aigouze, Saint-Laurent-de-Carnols, SaintLaurent-des-Arbres, Saint-Laurent-la-Vernède, Saint-Mamert-du-Gard, Saint- Marcel-de-Careiret, Saint-Maximin, Saint-Michel-d’Euzet, Saint-Nazaire, SaintPaul-les-Fonts, Saint-Paulet-de-Caisson, Saint-Pons-la-Calm, Saint-Quentin-laPoterie, Saint-Siffret, Saint-Victor-des-Oules, Saint-Victor-la-Coste, Salazac, Salinelles, Sanilhac-Sagriès, Sauveterre, Sauzet, Saze, Sernhac, Serviers-etLabaume, Sommières, Souvignargues, Tavel, Théziers, Tresques, Uchaud, Uzès, Vallabrègues, Vallabrix, Vallérargues, Valliguières, Vauvert, Vénéjan, Verfeuil, Vergèze, Vers-Pont-du-Gard, Vestric-et-Candiac, Villeneuve-lès-Avignon, Villevieille.

—

arondismentul Apt (aflat în departamentul Vaucluse): Ansouis, Apt, Auribeau, La Bastide-des-Jourdans, La Bastidonne, Beaumettes, Beaumont-dePertuis, Bonnieux, Buoux, Cabrières-d’Aigues, Cabrières-d’Avignon, Cadenet, Caseneuve, Castellet-en-Luberon, Cavaillon, Cheval-Blanc, Cucuron, Gargas, Gignac, Gordes, Goult, Grambois, Joucas, Lacoste, Lagarde-d’Apt, Lagnes, Lauris, Lioux, Lourmarin, Maubec, Ménerbes, Mérindol, Mirabeau, La Motte-d’Aigues, Murs, Oppède, Pertuis, Peypin-d’Aigues, Puget, Puyvert, Robion, Roussillon, Rustrel, Saignon, Saint-Martin-de-Castillon, Saint-Martin-de-la-Brasque, Saint-Pantaléon, Saint-Saturnin-lès-Apt, Sannes, Sivergues, Taillades, La Tour-d’Aigues, Vaugines, Viens, Villars, Villelaure, Vitrolles-en-Lubéron.

—	arondismentul Avignon (aflat în departamentul Vaucluse): Avignon, Bédarrides, Caumont-sur-Durance, Châteauneuf-de-Gadagne, Courthézon, Fontainede-Vaucluse, L’Isle-sur-la-Sorgue, Jonquerettes, Morières-lès-Avignon, Le Pontet, Saint-Saturnin-lès-Avignon, Saumane-de-Vaucluse, Sorgues, Le Thor, Vedène.

—

arondismentul Carpentras (aflat în departamentul Vaucluse): Bollène, Caderousse, Camaret-sur-Aigues, Châteauneuf-du-Pape, Grillon, Jonquières, Lagarde-Paréol, Lamotte-du-Rhône, Lapalud, Mondragon, Mornas, Orange, Piolenc, Richerenches, Sérigan, Sainte-Cécile-les-Vignes, Travaillan, Uchaux, Valréas, Violès, Visan.

—

arondismentul Forcalquier (aflat în departamentul Alpes-de-Haute-Provence): Aubenas-les-Alpes, Aubignosc, Authon, Banon, Bayons, Bellaffaire, Bevons, La Brillanne, Le Caire, Céreste, Châteaufort, Châteauneuf-Miravail, Châteauneuf-Val-Saint-Donat, Clamensane, Claret, Corbières-en-Provence, Cruis, Curbans, Curel, Dauphin, Entrepierres, Faucon-du-Caire, Fontienne, Forcalquier, Gigors, L’Hospitalet, Lardiers, Limans, Lurs, Mane, Manosque, Melve, Mison, Montfort, Montfuron, Montjustin, Montlaux, Montsalier, Motte-du-Caire, Nibles, Niozelles, Noyers-sur-Jabron, Les Omergues, Ongles, Oppedette, Peipin, Piégut, Pierrerue, Pierrevert, Redortiers, Reillanne, Revest-des-Brousses, Revest-du-Bion, Revest-Saint-Martin, La Rochegiron, Sainte-Croix-à-Lauze, Saint-Etienne-les- Orgues, Saint-Geniez, Saint-Maime, Saint-Martin-les-Eaux, Saint-Michell’Observatoire, Sainte-Tulle, Saint-Vincent-sur-Jabron, Salignac, Saumane, Sigonce, Sigoyer, Simiane-la-Rotonde, Sisteron, Sourribes, Thèze, Turriers, Vachères, Valavoire Valbelle, Valernes, Vaumeilh, Venterol, Villemus, Villeneuve, Volx.

—	arondismentul Digne-les-Bains (situat în departamentul Alpes-de-Haute-Provence): Château-Arnoux-Saint-Auban, L’Escale, Ganagobie, Mallefougasse, Peyruis, Volonne.

—

arondismentul Brignoles (aflat în departamentul Var): Aiguines, Artignosc-sur-Verdon, Artigues, Aups, Barjols, Baudinard-sur-Verdon, Bauduen, Besse-sur-Issole, Bras, Brignoles, Brue-Auriac, Cabasse, Camps-la-Source, Carcès, Carnoules, La Celle, Châteauvert, Correns, Cotignac, Entrecasteaux, Esparron, Flassans-sur-Issole, Forcalqueiret, Fox-Amphoux, Garéoult, Ginasservis, Gonfaron, Mazaugues, Méounes-lès-Montrieux, Moissac-Bellevue, Montfort-sur-Argens, Montmeyan, Nans-les-Pins, Néoules, Ollières, Pignans, Plan-d’Aups-Sainte-Baume, Pontevès, Pourcieux, Pourrières, Puget-Ville, Régusse, Rians, Rocbaron, La Roquebrussanne, Rougiers, Sainte-Anastasie-sur-Issole, Saint-Julien, Saint-Martinde-Pallières, Saint-Maximin-la-Sainte-Baume, Saint-Zacharie, Les Salles-surVerdon, Seillons-Source-d’Argens, Tavernes, Le Thoronet, Tourtour, Tourves, Le Val, Varages, La Verdière, Vérignon, Vinon-sur-Verdon, Vins-sur-Caramy.

—	arondismentul Draguignan (aflat în departamentul Var): Saint-Antonindu-Var, Sillans-la-Cascade.

—

arondismentul Toulon (aflat în departamentul Var): Bandol, Le Beausset, Belgentier, Bormes-les-Mimosas, La Cadière-d’Azur, Carqueiranne, Castellet, Collobrières, La Crau, Cuers, Evenos, La Farlède, La Garde, Hyères, Le Lavandou , La Londe-les-Maures, Ollioules, Pierrefeu-du-Var, Le Pradet, Le Revestles-Eaux, Riboux, Saint-Cyr-sur-Mer, Saint-Mandrier-sur-Mer, Sanary-sur-Mer, La Seyne-sur-Mer, Signes, Six-Fours-les-Plages, Solliès-Pont, Solliès-Toucas, SollièsVille, Toulon, La Valette-du-Var.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-46477258-0f19-4b8a-b355-9b9e51ee6f45

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/79

(2022/C 88/10)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Côtes de Bordeaux”

PDO-FR-A0987-AM04

Data comunicării: 26 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

Comunele din arealul geografic și din zona situată în imediata vecinătate au fost actualizate conform codului geografic oficial.

Documentul unic a fost modificat la punctele 6 și 9.

2. Dispoziții privind agromediul

La caietul de sarcini se adaugă următoarele dispoziții privind agromediul.

Butucii uscați trebuie să fie scoși de pe parcele, depozitarea acestora pe parcele fiind interzisă în totalitate.

Erbicidarea totală a parcelelor este interzisă.

Toții operatorii trebuie să calculeze și să înregistreze indicele de frecvență a tratamentului (IFT).

Prin aceste modificări se intenționează să se ia mai bine în considerare cerințele societale de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor, precum și cerințele de mediu.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

3. Data circulației între antrepozitarii autorizați

În capitolul I secțiunea IX punctul 5, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

4. Legătura

Legătura cu originea a fost revizuită în urma modificării numărului de comune ca urmare a fuzionării.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

5. Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii expirate au fost eliminate din caietul de sarcini.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

6. Trimitere la structura de control

A fost revizuită formularea trimiterii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Côtes de Bordeaux

2. Tipul de indicație geografică

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Vinuri liniștite roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

Conținutul de zaharuri fermentabile nu depășește 3 grame pe litru.

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește 13,5 %.

Fermentarea malolactică este obligatorie în cazul vinurilor roșii. Fiecare lot de vin roșu, ambalat sau neambalat (vinuri în vrac), are un conținut maxim de acid malic de 0,3 grame pe litru.

Vinurile prezintă un conținut maxim de aciditate volatilă de 13,26 miliechivalenți pe litru până la data de 31 iulie a anului următor recoltării și de 16,33 miliechivalenți pe litru după această dată.

Înainte de ambalare sau în vrac, vinurile au un conținut de SO2 de cel mult 140 de miligrame pe litru.

Vinurile roșii se bazează adesea pe Merlot N, principalul soi de struguri, cultivat pe soluri argiloase calcaroase care scot în evidență toate calitățile specifice ale acestui soi. Asamblarea cu Cabernet Sauvignon N, Cabernet Franc N sau Cot N (cunoscut local ca Malbec) duce la obținerea de vinuri fructate și suple.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

2. Vinuri seci liniștite albe

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10,5 %.

Conținutul de zaharuri fermentabile nu depășește 4 grame pe litru.

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește 13 %.

Acestea prezintă un conținut maxim de aciditate volatilă de 13,26 miliechivalenți pe litru până la data de 31 iulie a anului următor recoltării și de 16,33 miliechivalenți pe litru după această dată.

Înainte de ambalare sau în vrac, vinurile au un conținut de SO2 de cel mult 180 de miligrame pe litru.

Vinurile albe se bazează în general pe soiul Sauvignon B combinat cu Semillon B și Muscadelle B.

Vinurile cu denumirea de origine protejată „Côtes de Bordeaux” sunt corpolente, fructate și pot fi păstrate de la trei până la zece ani.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

3. Vinuri liniștite albe dulci (vins liquoreux)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 14,5 %.

Conținutul maxim de zaharuri fermentabile este mai mare de 51 de grame pe litru.

Înainte de ambalare sau în vrac, vinurile au un conținut de SO2 de cel mult 400 de miligrame pe litru.

Prin derogare, conținutul de aciditate volatilă al vinurilor înainte de ambalare și în vrac este stabilit prin decret.

Vinurile albe cu zaharuri reziduale dezvoltă adesea arome de miere și de citrice.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

4. Vinuri liniștite albe demidulci (vins moelleux)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile albe demidulci cu zahăr rezidual se obțin din struguri recoltați cu un conținut minim de zahăr de 221 de grame pe litru de must. Aceste vinuri sunt caracterizate de o deosebită finețe, suplețe și dulceață.

Tăria alcoolică naturală în volume: cel puțin 13,5 %

Tărie alcoolică totală în volume după îmbogățire: 15 %

Conținut de zaharuri fermentabile între 17 și 45 de grame pe litru.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	11,5
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	300

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Densitatea și distanța dintre rânduri

Practica de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci pe hectar.

Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de:

—	2,5 metri pentru vița-de-vie condusă prin metoda Guyot (simplă sau dublă) sau pentru vița-de-vie condusă pe cordoane palisate joase;

—	3 metri pentru vița-de-vie condusă „în liră” cu palisare dublă.

Distanța dintre butucii de pe același rând trebuie să fie de cel puțin:

—	0,85 metri pentru vița-de-vie condusă prin metoda Guyot (simplă sau dublă) sau pentru vița-de-vie condusă pe cordoane palisate joase;

—	0,74 metri pentru vița-de-vie condusă „în liră” cu palisare dublă.

2. Reguli de tăiere

Practica de cultivare

Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorentz).

Vița-de-vie este tăiată fie prin metoda tăierii scurte (utilizând cepul de rod), fie prin metoda tăierii lungi (utilizând coarda de rod), cu maximum 45 000 de ochi la hectar și maximum 14 ochi pe butuc.

3. Dispoziții specifice privind recoltarea

Practica de cultivare

În cazul vinurilor albe dulci (vins liquoreux), strugurii sunt recoltați manual prin trieri succesive.

4. Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în cazul vinurilor roșii în limita unui nivel de concentrație de 15 %.

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește: 13,5 % în cazul vinurilor roșii; 13 % în cazul vinurilor albe seci și 15 % în cazul vinurilor albe demidulci.

Vinurile dulci (vins liquoreux) nu fac obiectul îmbogățirii.

5.2. Randamente maxime

1. Vinuri liniștite roșii

65 de hectolitri pe hectar

2. Vinuri seci liniștite albe

72 de hectolitri pe hectar

3. Vinuri liniștite albe dulci (vins liquoreux)

40 de hectolitri pe hectar

4. Vinuri liniștite albe demidulci (vins moelleux)

55 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune sau al unor părți ale următoarelor comune din departamentul Gironde, pe baza codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021: Anglade, Bassens, Baurech, Béguey, Belvès-de-Castillon, Berson, Blaye, Bouliac, Braud-et-Saint-Louis, Cadillac, Cambes, Camblanes-et-Meynac, Campugnan, Capian, Caplong, Carbon-Blanc, Cardan, Carignan-de-Bordeaux, Cars, Cartelègue, Castillon-la-Bataille, Cavignac, Cénac, Cenon, Cézac, Civrac-de-Blaye, Cubnezais, Donnezac, Donzac, Etauliers, Eynesse, Eyrans, Floirac, Fours, Francs, Gabarnac, Gardegan-et-Tourtirac, Générac, Gensac, Haux, Landerrouat, Langoiran, Laroque, Laruscade, Latresne, Lestiac-sur-Garonne, Les Lèves-et-Thoumeyragues, Ligueux, Lormont, Loupiac, Marcenais, Margueron, Marsas, Massugas, Mazion, Monprimblanc, Omet, Paillet, Pellegrue, Pessac-sur-Dordogne, Pineuilh, Plassac, Pleine-Selve, partea din comuna Pugnac care ținea de Lafosse înainte de fuzionarea acestora la 1 iulie 1974, partea din comuna Puisseguin care ținea de Monbadon înainte de fuzionarea acestora la 1 ianuarie 1989, Quinsac, Reignac, Riocaud, Rions, La Roquille, Saint-André-et-Appelles, Saint-Androny, Saint-Aubin-de-Blaye, Saint-Avit-de-Soulège, Saint-Avit-Saint-Nazaire, Saint-Caprais-de-Bordeaux, Saint-Christoly-de-Blaye, Saint-Cibard, Saint-Ciers-sur-Gironde, Saint-Genès-de-Blaye, Saint-Genès-de-Castillon, Saint-Germain-de-Grave, Saint-Girons-d’Aiguevives, Saint-Magne-de-Castillon, Saint-Maixant, Saint-Mariens, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Palais, Saint-Paul, Saint-Philippe-d’Aiguille, Saint-Philippe-du-Seignal, Saint-Quentin-de-Caplong, Sainte-Foy-la-Grande, Saint-Savin, Saint-Seurin-de-Cursac, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Yzan-de-Soudiac, Sainte-Colombe, Sainte-Croix-du-Mont, Sainte-Eulalie, Les Salles-de-Castillon, Saugon, Semens, Tabanac, Tayac, Le Tourne, Val-de-Livenne, Verdelais, Villenave-de-Rions și Yvrac.

7. Soiurile principale de struguri de vin

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N

Cot N – Malbec

Merlot N

Muscadelle B

Sauvignon B - Sauvignon Blanc

Sauvignon Gris G - Fié Gris

Sémillon B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Arealul geografic al denumirii de origine protejate „Côtes de Bordeaux” este situat în departamentul Gironde, pe malurile fluviilor Garonne, Dordogne și Gironde, într-un peisaj deluros cu soluri predominant argiloase și calcaroase. Denumirea se concentrează pe cinci centre viticole istorice: Blaye, Cadillac, Castillon-la-Bataille, Francs și Sainte-Foy-la-Grande.

Plantațiile viticole „Côtes de Bordeaux” sunt situate deasupra văilor în care apa dulce se amestecă cu apa de mare. Influențele maritime ajung la mare distanță pe continent. Fluviile Dordogne și Garonne sunt confluente în calea navigabilă largă a estuarului fluviului Gironde. Arealul vinurilor „Côtes de Bordeaux” cuprinde câmpia și baza pantelor de deasupra râului, orientate predominant spre sud-vest, întinzându-se până la un versant abrupt. Altitudinea peisajului variază, fiind cuprinsă între aproximativ 30 de metri și peste 70 de metri. Acesta este dominat de platouri, traversate pe alocuri de rețeaua hidrografică secundară.

Această regiune vastă se bucură de condiții climatice favorabile și relativ omogene pentru producția de struguri. Printre aceste condiții se numără amplasarea în apropierea unor corpuri mari de apă: Oceanul Atlantic, estuarul Gironde și văile râurilor Garonne și Dordogne, toate acestea având un rol important în reglarea temperaturii. În plus, influențele maritime contribuie la moderarea efectelor înghețurilor de primăvară.

Moștenitoarele unei tradiții îndelungate, vinurile „Côtes de Bordeaux” au calități care rezultă din diversitatea mediului, a soiurilor de struguri și a oamenilor. De-a lungul istoriei, au fost selectate în egală măsură parcele de la baza versanților, de pe versanți sau chiar de pe platouri, în funcție de capacitățile de drenare ale acestora și de situația lor topografică. În fiecare an, o mie de viticultori își pun în prim-plan priceperea în ceea ce privește obținerea acestor vinuri. Astfel, fiecare exploatație face tot posibilul pe plantația viticolă și în cramă, pentru a obține un produs celebru: cerința privind densitatea de plantare; sarcina maximă limitată pentru fiecare parcelă; norme privind asamblarea soiurilor de struguri principale și accesorii; o perioadă minimă de elevaj al vinurilor până la data de 15 martie a anului următor recoltării.

Plantațiile viticole „Côtes de Bordeaux” oferă și un patrimoniu minunat: castele istorice, proprietăți burgheze și fortărețe, biserici romanice, locuințe luxoase asociate cu memoria unor scriitori și artiști celebri. Satele istorice cu străzi înguste, fortificațiile și morile impunătoare sunt martorele unei multitudini de activități viticole și comerciale.

Reprezentând aproximativ 14 % din producția regiunii Bordeaux, vinurile „Côtes de Bordeaux” au astăzi un rol semnificativ în universul vinurilor Bordeaux. Aceste vinuri sunt martore ale bogăției și puterii istorice ale soiurilor tradiționale de struguri din Bordeaux.

Denumirea „Côtes de Bordeaux” și denumirile geografice complementare ale acesteia au dobândit o reputație semnificativă pe principalele lor piețe: Franța și Belgia. În ultimii zece ani, vânzările cu amănuntul din Franța au crescut cu peste 40 %, iar peste 15 % din gospodăriile franceze au cumpărat vinuri cu această denumire. În ceea ce privește exportul, vinurile „Côtes de Bordeaux” se bucură de o reputație puternică în Europa, în special în Belgia. În prezent, aceste vinuri sunt comercializate pe piețe mai îndepărtate, în special pe cele asiatice.

Aceste vinuri liniștite sunt produse în mare parte prin asamblarea de soiuri de struguri principale și accesorii.

Vinurile albe se bazează în general pe soiul Sauvignon B combinat cu Semillon B și Muscadelle B.

Vinurile cu denumirea de origine protejată „Côtes de Bordeaux” sunt corpolente, fructate și pot fi păstrate de la trei până la zece ani.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Pentru denumirea de origine protejată „Côtes de Bordeaux”, zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune, pe baza codului geografic oficial din 1 ianuarie 2021:

—

Departamentul Gironde:

Ambarès-et-Lagrave, Arbanats, Artigues-près-Bordeaux, Auriolles, Ayguemorte-les-Graves, Baigneaux, Baron, Barsac, Beautiran, Bellebat, Bellefond, Beychac-et-Caillau, Blésignac, Bommes, Bonnetan, Bossugan, Branne, La Brède, Budos, Cabara, Cadarsac, Cadaujac, Camarsac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Casseuil, Castelviel, partea din comuna Castets et Castillon corespunzătoare comunei delegate Castets-en-Dorthe, Castres-Gironde, Caudrot, Caumont, Cazaugitat, Cérons, Cessac, Civrac-sur-Dordogne, Coirac, Coubeyrac, Courpiac, Créon, Croignon, Cursan, Daignac, Dardenac, Daubèze, Doulezon, Escoussans, Espiet, Les Esseintes, Faleyras, Fargues, Fargues-Saint-Hilaire, Flaujagues, Frontenac, Gauriac, Gauriaguet, Génissac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Grézillac, Guillac, Illats, Isle-Saint-Georges, Izon, Jugazan, Juillac, Ladaux, Landiras, Langon, Lansac, Lapouyade Léogeats, Léognan, Lignan-de-Bordeaux, Listrac-de-Durèze, Loupes, Lugaignac, Lugasson, Lussac, Madirac, Martillac, Martres, Mazères, Mombrier, Montagne, Montignac, Montussan, Morizès, Mouliets-et-Villemartin, Moulon, Mourens, Naujan-et-Postiac, Nérigean, Peujard, Le Pian-sur-Garonne, Podensac, Pompignac, Porte-de-Benauge, Portets, Le Pout, Preignac, Pugnac, Puisseguin, Pujols, Pujols-sur-Ciron, Rauzan, Roaillan, Romagne, Sadirac, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Brice, Saint-André-de-Cubzac, Saint-André-du-Bois, Saint-Brice, Saint-Christophe-des-Bardes, Saint-Ciers-de-Canesse, Saint-Emilion, Saint-Etienne-de-Lisse, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-du-Puch, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Laurent-d’Arce, Saint-Laurent-du-Bois, Saint-Laurent-du-Plan, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Léon, Saint-Loubert, Saint-Loubès, Saint-Macaire, Saint-Martial, Saint-Martin-de-Sescas, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Pey-d’Armens, Saint-Pey-de-Castets, Saint-Pierre-d’Aurillac, Saint-Quentin-de-Baron, Saint-Selve, Saint-Sulpice-et-Cameyrac, Saint-Sulpice-de-Faleyrens, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Trojan, Saint-Vincent-de-Paul, Saint-Vincent-de-Pertignas, Sainte-Florence, Sainte-Foy-la-longue, Sainte-Radegonde, Sainte-Terre, Salleboeuf, Samonac, Sauternes, La Sauve, Soulignac, Soussac, Targon, Tauriac, Teuillac, Tizac-de-Curton, Tizac-de-Lapouyade, Toulenne, Tresses, Vignonet, Villeneuve și Virelade.

—

Departamentul Dordogne:

Bergerac, Bonneville-et-Saint-Avit-de-Fumadière, Bosset, Cunèges, Le Fleix, La Force, Fraisse, Gageac-et-Rouillac, Gardonne, Ginestet, Lamonzie-Saint-Martin, Lamothe-Montravel, Les Lèches, Lunas, Mescoules, Minzac, Monbazillac, Monestier, Monfaucon, Montazeau, Montcaret, Nastringues, Pomport, Port-Sainte-Foy-et-Ponchapt, Prigonrieux, Razac-de-Saussignac, Ribagnac, Rouffignac-de-Sigoulès, Saint-Antoine-de-Breuilh, Saint-Georges-de-Blancaneix, Saint-Géry, Saint-Méard-de-Gurçon, Saint-Michel-de-Montaigne, Saint-Pierre-d’Eyraud, Saint-Seurin-de-Prats, Saint-Vivien, Saussignac, Sigoulès et Flaugeac, Thénac, Vélines și Villefranche-de-Lonchat.

—	Departamentul Charente-Maritime: Saint-Georges-des-Agoûts.

Denumiri geografice complementare

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea poate fi însoțită de o denumire geografică complementară, și anume „Blaye”, „Cadillac”, „Castillon”, „Francs” sau „Sainte-Foy”, în cazul în care vinurile îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru aceste denumiri geografice complementare.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux” sau „Grand Vin de Bordeaux”.

Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine protejată.

Identificator colectiv

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Etichetarea vinurilor cu denumirea de origine „Côtes de Bordeaux”, care poate include, de asemenea, una dintre denumirile geografice complementare „Blaye”, „Cadillac”, „Castillon”, „Francs” sau „Sainte-Foy”, trebuie să poarte identificatorul colectiv în conformitate cu dispozițiile cartei colective în vigoare, întocmită de grup și pusă la dispoziția tuturor operatorilor.

Unitatea geografică mai restrânsă

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe etichetele vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—	să fie vorba despre numele unui loc înscris în cadastru;

—	să figureze în declarația de recoltă.

Mențiuni pe etichete

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

În cazul vinurilor albe cu denumirea de origine „Côtes de Bordeaux” care sunt însoțite de denumirea geografică complementară „Sainte-Foy” și au un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) cuprins între 17 și 45 de grame pe litru, pe etichetă trebuie să figureze mențiunea moelleux (demidulce).

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-ecf05533-907b-480f-977d-56a768e55c78

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/87

(2022/C 88/11)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Bordeaux”

PDO-FR-A0821-AM07

Data comunicării: 26 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

Comunele din arealul geografic delimitat și cele din arealul aflat în vecinătatea imediată au fost actualizate conform codului geografic oficial.

Perimetrul arealului rămâne neschimbat.

Documentul unic a fost modificat la punctele 6 și 9.

2. Arealul parcelat delimitat

În anexa referitoare la delimitările comunelor Saint-Estèphe, Pomerol și Libourne a fost adăugată data de 3 iunie 2021.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

3. Referire la structura de control

A fost revizuită formularea referirii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Ea nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Bordeaux

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Vinuri albe seci liniștite

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile albe seci liniștite prezintă:

—	o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10 %

—	un conținut de zaharuri fermentabile ≤ 3 g/l. Acest conținut poate fi majorat la 5 g/l dacă aciditatea totală este ≥ 2,7 g/l H2SO4.

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume este ≤ 13 %.

Înainte de ambalare, aceste vinuri prezintă:

—	o aciditate volatilă ≤ 13,26 mEq/l

—	un conținut de SO2 total ≤ 180 mg/l

Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Vinurile albe seci obținute din soiul Sauvignon B sunt foarte aromate, proaspete și fructate, cu note florale și de citrice. Soiul Sémillon B aduce volum și onctuozitate, iar asocierea soiului Muscadelle B conferă arome florale. Prin asamblare, soiurile secundare aduc aciditate și note de citrice. Aceste vinuri răcoritoare sunt foarte potrivite pentru a fi consumate ca vinuri tinere (cu o vechime de un an sau doi).

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	200

2. Vinuri albe liniștite cu zaharuri reziduale

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile albe liniștite cu zaharuri reziduale prezintă:

—	o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10,5 %

—	un conținut de zaharuri fermentabile >5 g/l și ≤60 g/l.

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume este ≤ 13,5 %.

Înainte de ambalare, aceste vinuri prezintă:

—	o aciditate volatilă ≤ 13,26 mEq/l

—	un conținut de SO2 total ≤ 250 mg/l

Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Vinurile albe cu zaharuri fermentabile sunt structurate în jurul soiului Sémillon B, care asigură vinuri cu gust rotund, ample, de culoarea aurului, cu arome de fructe confiate, și care poate fi asociat cu Sauvignon B, având, în acest caz, un plus de prospețime. Deși se pretează la câțiva ani de învechire, aceste vinuri pot fi apreciate și ca vinuri tinere.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum)	10
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	250

3. Vinuri roze liniștite

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile roze liniștite prezintă:

—	o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10 %

—	un conținut de zaharuri fermentabile ≤ 3 g/l. Acest conținut poate fi majorat la 5 g/l dacă aciditatea totală este ≥ 2,7 g/l H2SO4.

—	o intensitate colorantă modificată (DO420+DO520+DO620) ≤ 1,1.

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume este ≤ 13 %.

Înainte de ambalare:

—	o aciditate volatilă ≤ 13,26 mEq/l

—	un conținut de SO2 total ≤ 180 mg/l

Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Vinurile roze prezintă o culoare care variază de la roz pal la roz mai închis în funcție de tehnica utilizată (tescuire directă, macerare ușoară sau sângerare) și o paletă aromatică fructată sau florală susținută de o structură echilibrată între rotunjime și vivacitate. Aceste vinuri sunt generoase la degustare și foarte potrivite pentru a fi consumate ca vinuri tinere (cu o vechime de un an sau doi).

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	200

4. Vinuri roșii liniștite

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile roșii liniștite prezintă:

—	o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10,5 %

—	un conținut de zaharuri fermentabile ≤ 3 g/l

—	un conținut de acid malic ≤ 0,3 g/l.

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume este ≤ 13,5 %.

Înainte de ambalare, aceste vinuri prezintă:

—	o aciditate volatilă ≤ 13,26 mEq/l

—	un conținut de SO2 total ≤ 140 mg/l

Celelalte norme analitice respectă reglementările europene.

Vinurile roșii în care soiul Merlot N este deseori majoritar sunt suple, fructate și puțin acide; acestea pot fi reîmprospătate în anii de maturitate înaintată prin aciditatea soiurilor Petit Verdot N și Cot N. Asocierea principală este însă cea dintre soiul Merlot N și, soiul Cabernet Sauvignon N și, respectiv, într-o mai mică măsură, soiul Cabernet Franc N, acestea din urmă conferind vinurilor o complexitate aromatică și o putere tanică care le permite să își conserve și să-și dezvolte buchetul.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	20
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Densitatea de plantare - distanța dintre rânduri

Practica de cultivare

Pentru parcelele plantate începând cu 1 august 2008, vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,85 metri. Această densitate poate fi redusă la 3 300 de butuci per hectar. În acest caz, distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 3 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,85 metri.

2. Reguli privind tăierea

Practica de cultivare

Este permisă doar metoda tăierii scurte (utilizând cepul de rod) sau metoda tăierii lungi. Pentru soiurile Merlot N, Sémillon B și Muscadelle B, numărul de ochi lăsați la tăiere nu poate depăși 45 000 de ochi pe hectar și 18 ochi pe butuc. Pentru celelalte soiuri, printre care Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N, Sauvignon B, Sauvignon Gris G, numărul de ochi lăsați la tăiere nu poate depăși 50 000 de ochi pe hectar și 20 de ochi pe butuc. După îndepărtarea mugurilor, numărul de lăstari cu rod pe butuc nu poate depăși:

—	pentru soiurile Merlot N, Sémillon B și Muscadelle B, 12 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mare de sau egală cu 4 000 de butuci pe hectar și 15 lăstari pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci pe hectar;

—

pentru celelalte soiuri, printre care Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N, Sauvignon B, Sauvignon Gris G, 14 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mare de sau egală cu 4 000 de butuci pe hectar și 17 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci pe hectar.

Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorenz). Îndepărtarea mugurilor se face înainte de formarea fructelor.

3. Practică oenologică specifică

Pentru producerea vinurilor roze, altele decât cele care pot purta mențiunea „clairet”, utilizarea de cărbuni de uz oenologic este autorizată pentru musturi, în limita a 20 % din volumul de vinuri roze produse de către vinificatorul în cauză, pentru recolta respectivă.

4. Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

Îmbogățirea prin concentrarea parțială a vinurilor roșii este autorizată, în limita unei concentrații de 15 % din volumele astfel îmbogățite. După îmbogățire, vinurile nu depășesc următoarea tărie alcoolică totală în volume:

—	După îmbogățire, vinurile roșii și vinurile albe cu zaharuri fermentabile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %.

—	După îmbogățire, vinurile roze și cele albe seci nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %.

5.2. Producții maxime

1.	Vinuri albe liniștite (seci și cu zaharuri fermentabile)

77 de hectolitri pe hectar

2.	Vinuri roze liniștite

72 de hectolitri pe hectar

3.	Vinuri roșii liniștite - viță-de-vie cu o densitate de plantare ≥ 4 000 de butuci/ha

68 de hectolitri pe hectar

4.	Vinuri roșii liniștite - viță-de-vie cu o densitate de plantare < 4 000 de butuci/ha

64 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Abzac, Aillas, Ambarès-et-Lagrave, Ambès, Anglade, Arbanats, Arcins, Arsac, Artigues-près-Bordeaux, Arveyres, Asques, Aubiac, Auriolles, Auros, Avensan, Ayguemorte-les-Graves, Bagas, Baigneaux, Barie, Baron, Barsac, Bassanne, Bassens, Baurech, Bayas, Bayon-sur-Gironde, Bazas, Beautiran, Bégadan, Bègles, Béguey, Bellebat, Bellefond, Belvès-de-Castillon, Bernos-Beaulac, Berson, Berthez, Beychac-et-Caillau, Bieujac, Birac, Blaignac, Blaignan-Prignac, Blanquefort, Blasimon, Blaye, Blésignac, Bommes, Bonnetan, Bonzac, Bordeaux, Bossugan, Bouliac, Bourdelles, Bourg, Branne, Brannens, Braud-et-Saint-Louis, Brouqueyran, Bruges, Budos, Cabanac-et-Villagrains, Cabara, Cadarsac, Cadaujac, Cadillac, Cadillac-en-Fronsadais, Camarsac, Cambes, Camblanes-et-Meynac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Camps-sur-l’Isle, Campugnan, Canéjan, Capian, Caplong, Carbon-Blanc, Cardan, Carignan-de-Bordeaux, Cars, Cartelègue, Casseuil, Castelmoron-d’Albret, Castelnau-de-Médoc, Castelviel, Castets et Castillon, Castillon-la-Bataille, Castres-Gironde, Caudrot, Caumont, Cauvignac, Cavignac, Cazats, Cazaugitat, Cénac, Cenon, Cérons, Cessac, Cestas, Cézac, Chamadelle, Cissac-Médoc, Civrac-de-Blaye, Civrac-sur-Dordogne, Civrac-en-Médoc, Cleyrac, Coimères, Coirac, Comps, Coubeyrac, Couquèques, Courpiac, Cours-de-Monségur, Cours-les-Bains, Coutras, Coutures, Créon, Croignon, Cubnezais, Cubzac-les-Ponts, Cudos, Cursan, Cussac-Fort-Médoc, Daignac, Dardenac, Daubèze, Dieulivol, Donnezac, Donzac, Doulezon, Escoussans, Espiet, Etauliers, Eynesse, Eyrans, Eysines, Faleyras, Fargues, Fargues-Saint-Hilaire, Flaujagues, Floirac, Floudès, Fontet, Fossés-et-Baleyssac, Fours, Francs, Fronsac, Frontenac, Gabarnac, Gaillan-en-Médoc, Gajac, Galgon, Gans, Gardegan-et-Tourtirac, Gauriac, Gauriaguet, Générac, Génissac, Gensac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Gours, Gradignan, Grayan-et-l’Hôpital, Grézillac, Grignols, Guillac, Guillos, Guîtres, Haux, Hure, Illats, Isle-Saint-Georges, Izon, Jau-Dignac-et-Loirac, Jugazan, Juillac, La Brède, La Lande-de-Fronsac, La Réole, La Rivière, La Roquille, La Sauve, Labarde, Labescau, Ladaux, Lados, Lagorce, Lalande-de-Pomerol, Lamarque, Lamothe-Landerron, Landerrouat, Landerrouet-sur-Ségur, Landiras, Langoiran, Langon, Lansac, Lapouyade, Laroque, Laruscade, Latresne, Lavazan, Le Bouscat, Le Fieu, Le Haillan, Le Nizan, Le Pian-Médoc, Le Pian-sur-Garonne, Le Pout, Le Puy, Le Taillan-Médoc, Le Tourne, Le Verdon-sur-Mer, Léogeats, Léognan, Les Artigues-de-Lussac, Les Billaux, Les Eglisottes-et-Chalaures, Les Esseintes, Les Lèves-et-Thoumeyragues, Les Peintures, Les Salles, Lesparre-Médoc, Lestiac-sur-Garonne, Libourne, Lignan-de-Bazas, Lignan-de-Bordeaux, Ligueux, Listrac-de-Durèze, Listrac-Médoc, Lormont, Loubens, Loupes, Loupiac, Loupiac-de-la-Réole, Ludon-Médoc, Lugaignac, Lugasson, Lugon-et-l’Ile-du-Carnay, Lussac, Macau, Madirac, Maransin, Marcenais, Margaux-Cantenac, Margueron, Marimbault, Marions, Marsas, Martignas-sur-Jalle, Martillac, Martres, Masseilles, Massugas, Mauriac, Mazères, Mazion, Mérignac, Mérignas, Mesterrieux, Mombrier, Mongauzy, Monprimblanc, Monségur, Montagne, Montagoudin, Montignac, Montussan, Morizès, Mouillac, Mouliets-et-Villemartin, Moulis-en-Médoc, Moulon, Mourens, Naujac-sur-Mer, Naujan-et-Postiac, Néac, Nérigean, Neuffons, Noaillac, Noaillan, Omet, Ordonnac, Paillet, Parempuyre, Pauillac, Pellegrue, Périssac, Pessac, Pessac-sur-Dordogne, Petit-Palais-et-Cornemps, Peujard, Pineuilh, Plassac, Pleine-Selve, Podensac, Pomerol, Pompéjac, Pompignac, Pondaurat, Porchères, Porte-de-Benauge, Portets, Préchac, Preignac, Prignac-et-Marcamps, Pugnac, Puisseguin, Pujols, Pujols-sur-Ciron, Puybarban, Puynormand, Queyrac, Quinsac, Rauzan, Reignac, Rimons, Riocaud, Rions, Roaillan, Romagne, Roquebrune, Ruch, Sablons, Sadirac, Saillans, Saint-Aignan, Saint-André-de-Cubzac, Saint-André-du-Bois, Saint-André-et-Appelles, Saint-Androny, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Antoine-sur-l’Isle, Saint-Aubin-de-Blaye, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Aubin-de-Médoc, Saint-Avit-de-Soulège, Saint-Avit-Saint-Nazaire, Saint-Brice, Saint-Caprais-de-Bordeaux, Saint-Christoly-de-Blaye, Saint-Christoly-Médoc, Saint-Christophe-de-Double, Saint-Christophe-des-Bardes, Saint-Cibard, Saint-Ciers-d’Abzac, Saint-Ciers-de-Canesse, Saint-Ciers-sur-Gironde, Sainte-Colombe, Saint-Côme, Sainte-Croix-du-Mont, Saint-Denis-de-Pile, Saint-Emilion, Saint-Estèphe, Saint-Etienne-de-Lisse, Sainte-Eulalie, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Sainte-Florence, Sainte-Foy-la-Grande, Sainte-Foy-la-Longue, Sainte-Gemme, Saint-Genès-de-Blaye, Saint-Genès-de-Castillon, Saint-Genès-de-Fronsac, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-de-Grave, Saint-Germain-de-la-Rivière, Saint-Germain-d’Esteuil, Saint-Germain-du-Puch, Saint-Gervais, Saint-Girons-d’Aiguevives, Sainte-Hélène, Saint-Hilaire-de-la-Noaille, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Jean-d’Illac, Saint-Julien-Beychevelle, Saint-Laurent-d’Arce, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Laurent-du-Bois, Saint-Laurent-du-Plan, Saint-Laurent-Médoc, Saint-Léon, Saint-Loubert, Saint-Loubès, Saint-Louis-de-Montferrand, Saint-Macaire, Saint-Magne-de-Castillon, Saint-Maixant, Saint-Mariens, Saint-Martial, Saint-Martin-de-Laye, Saint-Martin-de-Lerm, Saint-Martin-de-Sescas, Saint-Martin-du-Bois, Saint-Martin-du-Puy, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Médard-de-Guizières, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Médard-en-Jalles, Saint-Michel-de-Fronsac, Saint-Michel-de-Lapujade, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, Saint-Palais, Saint-Pardon-de-Conques, Saint-Paul, Saint-Pey-d’Armens, Saint-Pey-de-Castets, Saint-Philippe-d’Aiguille, Saint-Philippe-du-Seignal, Saint-Pierre-d’Aurillac, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Quentin-de-Baron, Saint-Quentin-de-Caplong, Sainte-Radegonde, Saint-Romain-la-Virvée, Saint-Sauveur, Saint-Sauveur-de-Puynormand, Saint-Savin, Saint-Selve, Saint-Seurin-de-Bourg, Saint-Seurin-de-Cadourne, Saint-Seurin-de-Cursac, Saint-Seurin-sur-l’Isle, Saint-Sève, Saint-Sulpice-de-Faleyrens, Saint-Sulpice-de-Guilleragues, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Sulpice-et-Cameyrac, Sainte-Terre, Saint-Trojan, Saint-Vincent-de-Paul, Saint-Vincent-de-Pertignas, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Vivien-de-Médoc, Saint-Vivien-de-Monségur, Saint-Yzan-de-Soudiac, Saint-Yzans-de-Médoc, Salaunes, Salleboeuf, Samonac, Saucats, Saugon, Sauternes, Sauveterre-de-Guyenne, Sauviac, Savignac, Savignac-de-l’Isle, Semens, Sendets, Sigalens, Sillas, Soulac-sur-Mer, Soulignac, Soussac, Soussans, Tabanac, Taillecavat, Talais, Talence, Targon, Tarnès, Tauriac, Tayac, Teuillac, Tizac-de-Curton, Tizac-de-Lapouyade, Toulenne, Tresses, Uzeste, Val-de-Livenne, Val de Virvée, Valeyrac, Vayres, Vendays-Montalivet, Vensac, Vérac, Verdelais, Vertheuil, Vignonet, Villandraut, Villegouge, Villenave-de-Rions, Villenave-d’Ornon, Villeneuve, Virelade, Virsac, Yvrac.

7. Soiurile principale de struguri de vin

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Carmenère N

Cot N - Malbec

Merlot N

Muscadelle B

Petit Verdot N

Sauvignon B - Sauvignon blanc

Sauvignon gris G - Fié gris

Semillon B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Arealul geografic beneficiază de condiții climatice privilegiate, relativ omogene pentru producția viticolă: amplasarea în apropierea unor corpuri mari de apă (Oceanul Atlantic, estuarul Gironde, văile fluviilor Garonne și Dordogne), care joacă un rol important în reglarea temperaturii. Cu toate acestea, influențele oceanice care moderează gerul din timpul primăverii se estompează pe măsură ce crește distanța față de mare și de văile mari și pe măsură ce scade distanța față de masivele forestiere din Landes, Saintonge și Double Périgourdine. Aceste particularități explică nivelul scăzut de plantare a viței-de-vie în extremitățile din nordul zonei geografice și din sudul părții de sud-vest a acesteia. Această zonă se întinde pe teritoriul a 494 din cele 535 de comune ale departamentului Gironde, cu excepția sud-vestului departamentului, care nu este adecvat pentru viticultură și care este rezervat silviculturii.

Soiurile Bordeaux, cultivate într-o climă oceanică, au avut nevoie, încă din secolele XVII și XVIII, de stâlpi de susținere, iar ulterior s-au generalizat spalierele pentru a se asigura o bună distribuție a recoltei și o suprafață a frunzelor suficientă pentru o sinteză corectă a clorofilei în vederea atingerii unei maturități optime. Diferitele tipuri de soluri și expunerile variate au condus la o selecție și la o adaptare a diverselor soiuri de viță-de-vie în funcție de caracteristicile mediului. Astfel, pot fi identificate patru tipuri de soluri distincte:

—	solurile argilo-calcaroase și solurile mărnoase și calcaroase, foarte răspândite pe pantele dealurilor, foarte prielnice pentru soiul Merlot N;

—	solurile silicioase amestecate cu argile și cu elemente calcaroase, perfecte pentru soiurile Merlot N și Sauvignon B, de exemplu;

—	solurile nisipoase și argiloase cu elemente fine de siliciu, care constituie soluri mai ușoare adecvate producției de vinuri albe seci;

—	solurile pietroase compuse din pietriș, cuarț rulat și nisipuri mai mult sau mai puțin grosiere, care formează terase bine drenate, calde și perfecte pentru vița-de-vie, în special pentru Cabernet Sauvignon N.

Compatibilitatea dintre soiurile de viță-de-vie, diversitatea mediului biofizic și metoda de management al podgoriei și de vinificare are ca rezultat obținerea unor vinuri cu un stil particular, caracterizate printr-o mare bogăție aromatică. Având în vedere existența portului din Bordeaux și a legăturilor istorice strânse cu alte națiuni, care au generat de timpuriu un comerț structurat și puternic, podgoriile din această regiune au avut întotdeauna o deschidere spre restul lumii, beneficiind de inovațiile tehnice sau diseminându-le, încurajând dinamismul exploatațiilor, permițând astfel consolidarea, dezvoltarea și exportul de know-how, întotdeauna cu respectarea tradiției seculare. După căsătoria din 1152 dintre Eleonora, ducesă de Aquitania, și Henric Plantagenetul, viitor rege al Angliei, dezvoltarea schimburilor comerciale a condus la importul de către englezi al vinurilor de Bordeaux, pe care le numeau „Claret” deoarece erau de culoare deschisă. Această tradiție s-a perpetuat în timp și se regăsește astăzi sub forma mențiunilor „clairet” și „claret”. În secolul XVII începe o nouă eră comercială, odată cu apariția noilor consumatori. Exportul rămâne unul dintre punctele forte ale distribuției vinurilor de Bordeaux. O treime din volumele produse pleacă spre mai mult de 150 de țări. Producția vinului cu denumire de origine controlată, resursă esențială a departamentului Gironde, a contribuit într-o mare măsură la conturarea peisajelor rurale și urbane și la modelarea arhitecturii locale (castele viticole, crame). Principalele orașe ale departamentului sunt porturi fluviale a căror dezvoltare s-a clădit pe comerțul cu vin.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare referitoare la producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, producerea și elevajul vinurilor care pot purta denumirea de origine controlată „Bordeaux”, completată sau nu de mențiunile „clairet” și „claret”, este constituită din teritoriul următoarelor comune, pe baza codului geografic oficial din 1 ianuarie 2021:

—	Departamentul Dordogne: Le Fleix, Fougueyrolles, Gageac-et-Rouillac, Gardonne, Minzac, Pomport, Port-Sainte-Foy-et-Ponchapt, Razac-de-Saussignac, Saint-Antoine-de-Breuilh, Saint-Seurin-de-Prats, Saussignac, Thénac, Villefranche-de-Lonchat.

—	Departamentul Lot-et-Garonne: Baleyssagues, Beaupuy, Cocumont, Duras, Esclottes, Lagupie, Loubès-Bernac, Sainte-Colombe-de-Duras, Savignac-de-Duras, Villeneuve-de-Duras.

Denumiri geografice - mențiuni complementare

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

DOC „Bordeaux” poate fi completată cu mențiunile „claret” pentru vinurile roșii și „clairet” pentru vinurile roze de culoare închisă, în funcție de dispozițiile stabilite pentru acest tip de vin, în special în ceea ce privește normele analitice.

DOC „Bordeaux” poate fi completată de denumirea geografică „Haut-Benauge” pentru vinurile albe, în funcție de dispozițiile stabilite pentru această denumire geografică complementară, în ceea ce privește în special arealul geografic, soiurile viticole, producția și normele analitice.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea geografică „Haut-Benauge” este înscrisă imediat după denumirea de origine controlată „Bordeaux”, cu caractere de dimensiuni care nu trebuie să depășească, nici în înălțime, nici în lățime, dimensiunile caracterelor respectivei denumiri de origine controlată.

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Vinurile albe al căror conținut de zaharuri fermentabile este mai mare de 5 grame pe litru și mai mic de 60 de grame pe litru sunt prezentate cu mențiunea corespunzătoare conținutului prezent în vin, astfel cum este definită prin regulamentele Uniunii.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe etichetele vinurilor care poartă denumirea de origine controlată poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunile caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-d06dfa30-84d5-4e29-8239-cbc0e6cd9793

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/95

(2022/C 88/12)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Bordeaux supérieur”

PDO-FR-A0306-AM06

Data comunicării: 26 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

Comunele din arealul geografic delimitat și cele din arealul aflat în vecinătatea imediată au fost actualizate conform codului geografic oficial.

Perimetrul arealului rămâne neschimbat.

Documentul unic a fost modificat la punctele 6 și 9.

2. Arealul parcelat delimitat

În anexa referitoare la delimitările comunelor Saint-Estèphe, Pomerol și Libourne a fost adăugată data de 3 iunie 2021.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

3. Referire la structura de control

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Bordeaux supérieur

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Vinuri albe liniștite cu zaharuri fermentabile

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile albe liniștite prezintă:

—	o tărie alcoolică naturală în volume ≥ 12 %

—	un conținut de zaharuri fermentabile > 17g/L

Înainte de ambalare, aceste vinuri prezintă:

—	o aciditate volatilă ≤ 13,26 mEq/L

—	un conținut de SO2 total ≤ 260 mg/L

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume este ≤ 15 %.

Vinurile albe cu zaharuri fermentabile sunt structurate în jurul soiului Sémillon B, care asigură vinuri cu gust rotund, ample, de culoarea aurului, cu arome de fructe confiate și care poate fi asociat cu Sauvignon B și cu Muscadelle B, având, în acest caz, un plus de prospețime. Aceste vinuri cu potențial de învechire (4-8 ani) dezvăluie arome adesea florale, de miere și de mirodenii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	11
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	18
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	300

2. Vinuri roșii liniștite

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile roșii liniștite prezintă:

—	o tărie alcoolică naturală în volume ≥ 11 %

—	un conținut de zaharuri fermentabile ≤ 3g/L

—	un conținut de acid malic ≤ 0,3 g/L.

Înainte de ambalare, aceste vinuri prezintă:

—	o aciditate volatilă ≤ 13,26 mEq/L

—	un conținut de SO2 total ≤ 140 mg/L

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume este ≤ 13,5 %.

Vinurile roșii, obținute în principal din asocierea soiurilor Merlot N și Cabernet Sauvignon N și, într-o măsură mai mică, Cabernet franc N, au gust rotund și sunt ample și structurate. Atunci când sunt tinere, dezvoltă în general arome de fructe roșii proaspete și confiate, care evoluează adesea, pe parcursul procesului de învechire, spre note condimentate și de fructe gătite.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	20
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	150

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Densitatea de plantare - distanța dintre rânduri

Practica de cultivare

Pentru parcelele plantate începând cu 1 august 2008, vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci la hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,20 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,85 metri.

Această densitate poate fi redusă la 3 300 de butuci pe hectar. În acest caz, distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 3 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 metru.

2. Reguli privind tăierea

Practica de cultivare

Este permisă doar metoda tăierii scurte (utilizând cepul de rod) sau metoda tăierii lungi. Pentru soiurile Merlot N, Sémillon B și Muscadelle B, numărul de ochi lăsați la tăiere nu poate depăși 40 000 de ochi pe hectar și 17 ochi pe butuc. Pentru celelalte soiuri, printre care Cabernet franc N, Cabernet Sauvignon N, Sauvignon B, Sauvignon Gris G, numărul de ochi lăsați la tăiere nu poate depăși 45 000 de ochi pe hectar și 19 ochi pe butuc. După îndepărtarea mugurilor, numărul de lăstari cu rod pe butuc nu poate depăși:

—

pentru soiurile Merlot N, Sémillon B și Muscadelle B, 11 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mare de sau egală cu 4 500 de butuci pe hectar și 14 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mică de 4 500 de butuci pe hectar;

—

pentru celelalte soiuri, printre care Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N, Sauvignon B, Sauvignon Gris G, 13 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mare sau egală cu 4 500 de butuci pe hectar și 16 lăstari pe butuc pentru vița-de-vie care prezintă o densitate de plantare mai mică de 4 500 de butuci pe hectar.

Tăierea se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorenz).

Îndepărtarea mugurilor se face înainte de formarea fructelor.

3. Îmbogățirea

Practică enologică specifică

După îmbogățire, vinurile roșii nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %. După îmbogățire, vinurile albe nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 %.

Îmbogățirea prin concentrarea parțială a vinurilor roșii este autorizată, în limita unei concentrații de 15 % din volumele astfel îmbogățite.

5.2. Producții maxime

1. Vinuri albe liniștite cu zaharuri fermentabile

60 de hectolitri pe hectar

2. Vinuri roșii liniștite - Viță-de-vie cu o densitate de plantare ≥ 4 500 de butuci/ha

66 de hectolitri pe hectar

3. Vinuri roșii liniștite - Viță-de-vie cu o densitate de plantare ≥ 4 000 de butuci/ha și < 4 500 de butuci/ha

55 de hectolitri pe hectar

4. Vinuri roșii liniștite - Viță-de-vie cu o densitate de plantare ≥ 3 300 de butuci/ha și < 4 000 de butuci/ha

50 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, precum și producerea și elevajul vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde pe baza codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021: Abzac, Aillas, Ambarès-et-Lagrave, Ambès, Anglade, Arbanats, Arcins, Arsac, Artigues-près-Bordeaux, Arveyres, Asques, Aubiac, Auriolles, Auros, Avensan, Ayguemorte-les-Graves, Bagas, Baigneaux, Barie, Baron, Barsac, Bassanne, Bassens, Baurech, Bayas, Bayon-sur-Gironde, Bazas, Beautiran, Bégadan, Bègles, Béguey, Bellebat, Bellefond, Belvès-de-Castillon, Bernos-Beaulac, Berson, Berthez, Beychac-et-Caillau, Bieujac, Birac, Blaignac, Blaignan-Prignac, Blanquefort, Blasimon, Blaye, Blésignac, Bommes, Bonnetan, Bonzac, Bordeaux, Bossugan, Bouliac, Bourdelles, Bourg, Branne, Brannens, Braud-et-Saint-Louis, Brouqueyran, Bruges, Budos, Cabanac-et-Villagrains, Cabara, Cadarsac, Cadaujac, Cadillac, Cadillac-en-Fronsadais, Camarsac, Cambes, Camblanes-et-Meynac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Camps-sur-l’Isle, Campugnan, Canéjan, Capian, Caplong, Carbon-Blanc, Cardan, Carignan-de-Bordeaux, Cars, Cartelègue, Casseuil, Castelmoron-d’Albret, Castelnau-de-Médoc, Castelviel, Castets et Castillon, Castillon-la-Bataille, Castres-Gironde, Caudrot, Caumont, Cauvignac, Cavignac, Cazats, Cazaugitat, Cénac, Cenon, Cérons, Cessac, Cestas, Cézac, Chamadelle, Cissac-Médoc, Civrac-de-Blaye, Civrac-sur-Dordogne, Civrac-en-Médoc, Cleyrac, Coimères, Coirac, Comps, Coubeyrac, Couquèques, Courpiac, Cours-de-Monségur, Cours-les-Bains, Coutras, Coutures, Créon, Croignon, Cubnezais, Cubzac-les-Ponts, Cudos, Cursan, Cussac-Fort-Médoc, Daignac, Dardenac, Daubèze, Dieulivol, Donnezac, Donzac, Doulezon, Escoussans, Espiet, Etauliers, Eynesse, Eyrans, Eysines, Faleyras, Fargues, Fargues-Saint-Hilaire, Flaujagues, Floirac, Floudès, Fontet, Fossés-et-Baleyssac, Fours, Francs, Fronsac, Frontenac, Gabarnac, Gaillan-en-Médoc, Gajac, Galgon, Gans, Gardegan-et-Tourtirac, Gauriac, Gauriaguet, Générac, Génissac, Gensac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Gours, Gradignan, Grayan-et-l’Hôpital, Grézillac, Grignols, Guillac, Guillos, Guîtres, Haux, Hure, Illats, Isle-Saint-Georges, Izon, Jau-Dignac-et-Loirac, Jugazan, Juillac, La Brède, La Lande-de-Fronsac, La Réole, La Rivière, La Roquille, La Sauve, Labarde, Labescau, Ladaux, Lados, Lagorce, Lalande-de-Pomerol, Lamarque, Lamothe-Landerron, Landerrouat, Landerrouet-sur-Ségur, Landiras, Langoiran, Langon, Lansac, Lapouyade, Laroque, Laruscade, Latresne, Lavazan, Le Bouscat, Le Fieu, Le Haillan, Le Nizan, Le Pian-Médoc, Le Pian-sur-Garonne, Le Pout, Le Puy, Le Taillan-Médoc, Le Tourne, Le Verdon-sur-Mer, Léogeats, Léognan, Les Artigues-de-Lussac, Les Billaux, Les Eglisottes-et-Chalaures, Les Esseintes, Les Lèves-et-Thoumeyragues, Les Peintures, Les Salles, Lesparre-Médoc, Lestiac-sur-Garonne, Libourne, Lignan-de-Bazas, Lignan-de-Bordeaux, Ligueux, Listrac-de-Durèze, Listrac-Médoc, Lormont, Loubens, Loupes, Loupiac, Loupiac-de-la-Réole, Ludon-Médoc, Lugaignac, Lugasson, Lugon-et-l’Ile-du-Carnay, Lussac, Macau, Madirac, Maransin, Marcenais, Margaux-Cantenac, Margueron, Marimbault, Marions, Marsas, Martignas-sur-Jalle, Martillac, Martres, Masseilles, Massugas, Mauriac, Mazères, Mazion, Mérignac, Mérignas, Mesterrieux, Mombrier, Mongauzy, Monprimblanc, Monségur, Montagne, Montagoudin, Montignac, Montussan, Morizès, Mouillac, Mouliets-et-Villemartin, Moulis-en-Médoc, Moulon, Mourens, Naujac-sur-Mer, Naujan-et-Postiac, Néac, Nérigean, Neuffons, Noaillac, Noaillan, Omet, Ordonnac, Paillet, Parempuyre, Pauillac, Pellegrue, Périssac, Pessac, Pessac-sur-Dordogne, Petit-Palais-et-Cornemps, Peujard, Pineuilh, Plassac, Pleine-Selve, Podensac, Pomerol, Pompéjac, Pompignac, Pondaurat, Porchères, Porte-de-Benauge, Portets, Préchac, Preignac, Prignac-et-Marcamps, Pugnac, Puisseguin, Pujols, Pujols-sur-Ciron, Puybarban, Puynormand, Queyrac, Quinsac, Rauzan, Reignac, Rimons, Riocaud, Rions, Roaillan, Romagne, Roquebrune, Ruch, Sablons, Sadirac, Saillans, Saint-Aignan, Saint-André-de-Cubzac, Saint-André-du-Bois, Saint-André-et-Appelles, Saint-Androny, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Antoine-sur-l’Isle, Saint-Aubin-de-Blaye, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Aubin-de-Médoc, Saint-Avit-de-Soulège, Saint-Avit-Saint-Nazaire, Saint-Brice, Saint-Caprais-de-Bordeaux, Saint-Christoly-de-Blaye, Saint-Christoly-Médoc, Saint-Christophe-de-Double, Saint-Christophe-des-Bardes, Saint-Cibard, Saint-Ciers-d’Abzac, Saint-Ciers-de-Canesse, Saint-Ciers-sur-Gironde, Sainte-Colombe, Saint-Côme, Sainte-Croix-du-Mont, Saint-Denis-de-Pile, Saint-Emilion, Saint-Estèphe, Saint-Etienne-de-Lisse, Sainte-Eulalie, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Sainte-Florence, Sainte-Foy-la-Grande, Sainte-Foy-la-Longue, Sainte-Gemme, Saint-Genès-de-Blaye, Saint-Genès-de-Castillon, Saint-Genès-de-Fronsac, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-de-Grave, Saint-Germain-de-la-Rivière, Saint-Germain-d’Esteuil, Saint-Germain-du-Puch, Saint-Gervais, Saint-Girons-d’Aiguevives, Sainte-Hélène, Saint-Hilaire-de-la-Noaille, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Jean-d’Illac, Saint-Julien-Beychevelle, Saint-Laurent-d’Arce, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Laurent-du-Bois, Saint-Laurent-du-Plan, Saint-Laurent-Médoc, Saint-Léon, Saint-Loubert, Saint-Loubès, Saint-Louis-de-Montferrand, Saint-Macaire, Saint-Magne-de-Castillon, Saint-Maixant, Saint-Mariens, Saint-Martial, Saint-Martin-de-Laye, Saint-Martin-de-Lerm, Saint-Martin-de-Sescas, Saint-Martin-du-Bois, Saint-Martin-du-Puy, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Médard-de-Guizières, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Médard-en-Jalles, Saint-Michel-de-Fronsac, Saint-Michel-de-Lapujade, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, Saint-Palais, Saint-Pardon-de-Conques, Saint-Paul, Saint-Pey-d’Armens, Saint-Pey-de-Castets, Saint-Philippe-d’Aiguille, Saint-Philippe-du-Seignal, Saint-Pierre-d’Aurillac, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Quentin-de-Baron, Saint-Quentin-de-Caplong, Sainte-Radegonde, Saint-Romain-la-Virvée, Saint-Sauveur, Saint-Sauveur-de-Puynormand, Saint-Savin, Saint-Selve, Saint-Seurin-de-Bourg, Saint-Seurin-de-Cadourne, Saint-Seurin-de-Cursac, Saint-Seurin-sur-l’Isle, Saint-Sève, Saint-Sulpice-de-Faleyrens, Saint-Sulpice-de-Guilleragues, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Sulpice-et-Cameyrac, Sainte-Terre, Saint-Trojan, Saint-Vincent-de-Paul, Saint-Vincent-de-Pertignas, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Vivien-de-Médoc, Saint-Vivien-de-Monségur, Saint-Yzan-de-Soudiac, Saint-Yzans-de-Médoc, Salaunes, Salleboeuf, Samonac, Saucats, Saugon, Sauternes, Sauveterre-de-Guyenne, Sauviac, Savignac, Savignac-de-l’Isle, Semens, Sendets, Sigalens, Sillas, Soulac-sur-Mer, Soulignac, Soussac, Soussans, Tabanac, Taillecavat, Talais, Talence, Targon, Tarnès, Tauriac, Tayac, Teuillac, Tizac-de-Curton, Tizac-de-Lapouyade, Toulenne, Tresses, Uzeste, Val-de-Livenne, Val de Virvée, Valeyrac, Vayres, Vendays-Montalivet, Vensac, Vérac, Verdelais, Vertheuil, Vignonet, Villandraut, Villegouge, Villenave-de-Rions, Villenave-d’Ornon, Villeneuve, Virelade, Virsac, Yvrac.

7. Soiurile principale de struguri de vin

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Carmenère N

Cot N - Malbec

Merlot N

Muscadelle B

Petit Verdot N

Sauvignon B - Sauvignon blanc

Sauvignon gris G - Fié gris

Semillon B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Soiurile Bordeaux, cultivate într-o climă oceanică, au avut nevoie, încă din secolele XVII și XVIII, de stâlpi de susținere, iar ulterior s-au generalizat spalierele pentru a se asigura o bună distribuție a recoltei și o suprafață a frunzelor suficientă pentru o sinteză corectă a clorofilei în vederea atingerii unei maturități optime. Diferitele tipuri de soluri și expunerile variate au condus la o selecție și la o adaptare a diverselor soiuri de viță-de-vie în funcție de caracteristicile mediului și explică accentul pus în trecut pe asamblarea vinurilor. Astfel, pot fi identificate patru tipuri de soluri distincte:

—	solurile argilo-calcaroase și solurile mărnoase și calcaroase, foarte răspândite pe pantele dealurilor, foarte prielnice pentru soiul Merlot N;

—	solurile silicioase amestecate cu argile și cu elemente calcaroase, perfecte pentru soiurile Merlot N și Sauvignon B, de exemplu;

—	solurile nisipoase și argiloase cu elemente fine de siliciu, care constituie soluri mai ușoare adecvate producției de vinuri albe;

—	solurile pietroase, compuse din pietriș, cuarț rulat și nisipuri mai mult sau mai puțin grosiere, care formează terase bine drenate, calde și perfecte pentru vița-de-vie, în special pentru Cabernet Sauvignon N.

Denumirea de origine controlată „Bordeaux supérieur” răspunde cerințelor pe care și le-au impus producătorii de-a lungul timpului în legătură cu denumirea de origine controlată „Bordeaux”, în ceea ce privește densitatea podgoriei (mai mare), regulile de tăiere (număr de ochi mai mic), sarcina maximă pe parcelă (mai mică). Aceste condiții de producție permit obținerea unor vinuri mai concentrate, al căror conținut minim de zaharuri, precum și tăria alcoolică minimă naturală în volume sunt mai mari decât cele definite pentru denumirea de origine controlată „Bordeaux”. Vinurile roșii și albe care poartă denumirea de origine controlată „Bordeaux supérieur” au un stil aparte. Se disting prin armonia lor, printr-o anumită eleganță, un echilibru bun și o bogăție de arome, calități dobândite, printre altele, ca urmare a diversității mediului biofizic, a soiurilor, dar și a metodelor de conducere a viței-de-vie și de vinificare, care fac ca aceste vinuri să aibă potențial de învechire. Având în vedere existența portului din Bordeaux și a legăturilor istorice strânse cu alte națiuni, care au generat de timpuriu un comerț structurat și puternic, podgoriile din această regiune au avut întotdeauna o deschidere spre restul lumii, beneficiind de inovațiile tehnice sau diseminându-le, încurajând dinamismul exploatațiilor, permițând astfel consolidarea, dezvoltarea și exportul de know-how, întotdeauna cu respectarea tradiției seculare. După căsătoria din 1152 dintre Eleonora, ducesă de Aquitania, și Henric Plantagenetul, viitor rege al Angliei, încep să se efectueze schimburi comerciale foarte importante. Englezii exportă alimente, textile și metale și importă vinuri de Bordeaux. În secolul XVII începe o nouă eră comercială, odată cu apariția noilor consumatori. Exportul rămâne unul dintre punctele forte ale distribuției vinurilor „Bordeaux”, care a contribuit și la răspândirea în întreaga lume a know-how-ului, a imaginii și a notorietății denumirii de origine controlate „Bordeaux supérieur”, două treimi dintre vinurile care poartă această denumire fiind în prezent îmbuteliate în cadrul exploatației. Vinurile au structuri mai complexe și pot fi supuse procesului de învechire pe o perioadă mai lungă decât cele care beneficiază de denumirea de origine controlată „Bordeaux”, această perioadă putând ajunge până la 5 sau 6 ani.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, producerea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune, pe baza codului geografic oficial din 1 ianuarie 2021:

—	Departamentul Dordogne: Le Fleix, Fougueyrolles, Gageac-et-Rouillac, Gardonne, Minzac, Pomport, Port-Sainte-Foy-et-Ponchapt, Razac-de-Saussignac, Saint-Antoine-de-Breuilh, Saint-Seurin-de-Prats, Saussignac, Thénac, Villefranche-de-Lonchat.

—	Departamentul Lot-et-Garonne: Baleyssagues, Cocumont, Duras, Esclottes, Loubès-Bernac, Sainte-Colombe-de-Duras, Savignac-de-Duras, Villeneuve-de-Duras.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine controlată poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux” sau „Grand Vin de Bordeaux”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime două treimi din dimensiunile caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-354b6f94-55e6-43d7-b232-33022fa4b246

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

24.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/101

(2022/C 88/13)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1)

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Médoc”

PDO-FR-A0730-AM04

Data comunicării: 26 noiembrie 2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

Comunele din arealul geografic și din zona situată în imediata vecinătate au fost actualizate conform codului geografic oficial.

Perimetrul arealului geografic rămâne identic.

Documentul unic a fost modificat la punctele 6 și 9.

2. Arealul parcelat delimitat

A fost adăugată data de 3 iunie 2021 pe lista ședințelor comitetului național competent care a aprobat delimitarea parcelelor.

Această modificare adaugă data la care autoritatea națională competentă a aprobat modificări ale arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea vinurilor cu denumire de origine protejată.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

3. Circulația între antrepozitarii autorizați

În capitolul I, la punctul 5 din secțiunea IX, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

4. Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii expirate au fost eliminate din caietul de sarcini.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

5. Trimitere la structura de control

A fost revizuită formularea trimiterii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Această modificare nu a implicat nicio modificare a documentului unic.

6. Legătura cu locul de origine

Actualizarea listei comunelor în conformitate cu codul geografic oficial înseamnă că numărul comunelor a scăzut de la 51 la 50, iar legătura a fost modificată în consecință.

Documentul unic a fost modificat la punctul 8.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Médoc

2. Tipul de indicație geografică

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Este vorba despre vinuri roșii liniștite care prezintă o capacitate excelentă de învechire. Acestea sunt vinuri tanice, cu o culoare intensă și structurate în principal pornind de la Cabernet Sauvignon N (soi tradițional) asociat cu Merlot N, într-o mai mică măsură cu Cabernet Franc N și cu Petit Verdot N, sau mai rar cu Cot N sau cu Carmenère N. Soiul Cabernet Sauvignon N conferă vinurilor note condimentate. Soiul Merlot N aduce vinurilor rotunjime, suplețe și arome de fructe roșii. Structura și complexitatea sunt consolidate prin amestecul cu Cabernet Franc N sau cu Petit Verdot N, acesta din urmă aducând, de asemenea, prospețime.

După îmbogățire, acestea nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %.

Tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 11 %.

Orice lot de vin comercializat (în vrac) sau ambalat prezintă:

—	un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) mai mic sau egal cu 3 g/l;

—	un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,2 g/l.

Vinurile comercializate în vrac sau ambalate înainte de data de 1 octombrie a anului următor anului recoltării au un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 12,25 meq/l. După această dată, vinurile prezintă un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 16,33 meq/l.

Orice lot de vin comercializat în vrac prezintă o cantitate de dioxid de sulf mai mică sau egală cu 140 de miligrame pe litru.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)	13
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți pe litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	16,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1.	Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în limita unui nivel de concentrație de 15 %. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

2.	Conducerea viței-de-vie

Practică de cultivare

Densitate: Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 5 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2 metri, iar spațiul dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mic de 0,80 metri.

Reguli de tăiere: Tăierea este obligatorie. Aceasta se realizează cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorentz). Vița-de-vie este tăiată recurgându-se la următoarele tehnici:

—	tăierea la două corzi, tăierea Guyot dublă sau tăierea medocană, cu cel mult 5 ochi pe coardă;

—	tăierea Guyot simplă și tăierea Guyot mixtă, cu cel mult 7 ochi pe butuc;

—	tăierea scurtă, în evantai cu 4 brațe sau cu două corzi, cu cel mult 12 ochi pe butuc.

5.2. Randamente maxime

1.	65 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, producerea și maturarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde, pe baza codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021: Arcins, Arsac, Avensan, Bégadan, Blaignan-Prignac, Blanquefort, Castelnau-de-Médoc, Cissac-Médoc, Civrac-en-Médoc, Couquèques, Cussac-Fort-Médoc, Gaillan-en-Médoc, Grayan-et-l’Hôpital, Jau-Dignac-et-Loirac, Labarde, Lamarque, Lesparre-Médoc, Listrac-Médoc, Ludon-Médoc, Macau, Margaux-Cantenac, Moulis-en-Médoc, Naujac-sur-Mer, Ordonnac, Parempuyre, Pauillac, Le Pian-Médoc, Queyrac, Saint-Aubin-de-Médoc, Saint-Christoly-Médoc, Saint-Estèphe, Saint-Germain-d’Esteuil, Saint-Julien-Beychevelle, Saint-Laurent-Médoc, Saint-Médard-en-Jalles, Saint-Sauveur, Saint-Seurin-de-Cadourne, Saint-Vivien-de-Médoc, Saint-Yzans-de-Médoc, Sainte-Hélène, Salaunes, Soulac-sur-Mer, Soussans, Le Taillan-Médoc, Talais, Valeyrac, Vendays-Montalivet, Vensac, Le Verdon-sur-Mer și Vertheuil.

7. Soiurile principale de struguri de vin

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N

Carmenère N

Cot N - Malbec

Merlot N

Petit Verdot N

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Zona geografică a produsului cu denumire de origine protejată „Médoc” este situată în departamentul Gironde pe malul stâng al fluviului Garonne, apoi al estuarului Gironde la nordul regiunii Bordeaux. Această parte viticolă a peninsulei Médoc se întinde pe aproape 80 de kilometri de la nord la sud și pe abia puțin peste 10 kilometri de la est la vest, pe teritoriul unui număr de 50 de comune.

Perimetrul fluvial al regiunii Médoc se individualizează printr-un caracter moderat al fluctuațiilor sezoniere și printr-un regim de precipitații foarte moderat pentru un climat atlantic. Deși poziția septentrională a zonei geografice determină o climă mai puțin caldă decât în sudul peninsulei, precipitațiile pe care le primește aceasta sunt mai puține. Acești factori climatici favorabili viticulturii se datorează efectului termic regulator generat de prezența Oceanului Atlantic la vest și a estuarului Gironde la est. Climatul oceanic, însoțit în unii ani de câteva episoade ploioase de toamnă sau, dimpotrivă, de un sfârșit de vară cald și foarte însorit, stă la originea unui efect marcat al anului de recoltă.

Peisajele viticole care rezultă sunt caracterizate de un relief puțin marcat (cu o altitudine cuprinsă între 3 și 50 de metri), limitat la vest de pădure, iar la est de estuarul Gironde. De la sud la nord, se succed crupele plantațiilor viticole delimitate de jalles (cursuri de apă) și de sectoare mai mlăștinoase nonviticole.

Punerea în valoare a specificității terenurilor agricole din regiunea Médoc, renumită la nivel mondial, a fost asigurată de generații de viticultori. De-a lungul istoriei, cunoașterea aprofundată a solurilor de către viticultori și căutarea optimizării calităților acestora prin stăpânirea tehnicilor de drenare a permis dezvoltarea celor mai adecvate practici de cultivare pentru producerea de vinuri roșii destinate învechirii. Progresele sanitare și mecanizarea viticulturii nu au schimbat dorința viticultorilor de a păstra practicile viticole conforme obiectivului de a produce vinuri roșii cu specificul recunoscut.

În prezent, în regiunea Médoc, sortimentele viticole plantate se axează în principal pe soiul Cabernet Sauvignon N, soi de predilecție pentru solurile pietroase, pe soiul Merlot N, dorit pentru caracterul său fructat, pe soiul Cabernet Franc N pe solurile predominant calcaroase, precum și pe soiul Petit Verdot N pe solurile calde și filtrante. Această diversitate a soiurilor de viță-de-vie și a solurilor pe care se obține produsul cu denumirea de origine protejată „Médoc” impune un management selectiv al podgoriei.

Managementul selectiv permite obținerea unor struguri foarte copți și sănătoși, ale căror randamente sunt foarte bine controlate. Astfel sunt posibile macerări pentru obținerea vinurilor concentrate dorite. În consecință, o maturare de cel puțin șase luni este indispensabilă pentru a le face mai suple.

Vinurile sunt tanice, cu o culoare intensă, structurate în principal plecând de la Cabernet Sauvignon N asociat cu Merlot N și, într-o mai mică măsură, cu Cabernet Franc N și cu Petit Verdot N, sau mai rar cu Cot N și cu Carmenère N. Soiul Cabernet Sauvignon N este soiul tradițional și acesta conferă vinurilor „Médoc” note condimentate. În amestec cu soiul Merlot N, acesta din urmă aduce vinurilor rotunjime, suplețe și arome de fructe roșii. Atunci când predomină, Merlot N permite obținerea mai rapidă a aromelor evolutive dorite. Structura și complexitatea sunt consolidate prin amestecul cu Cabernet Franc N sau cu Petit Verdot N, acesta din urmă aducând, de asemenea, prospețime.

Vinurile prezintă aptitudini excelente în ceea ce privește învechirea.

Moștenitor al unei lungi istorii de punere în valoare, acest teritoriu viticol, traversat de Drumul Vinului, este presărat de „castele” viticole, vaste domenii cu un patrimoniu arhitectural variat, care sunt asociate cu exploatații familiale foarte mici ale căror activități de vinificare, comercializare și promovare sunt consolidate de diferitele cooperative viticole.

Notorietatea vinurilor acestei denumiri de origine protejate este veche și întemeiată pe noțiunea de „castel”. Prin căsătoria dintre Aliénor, ducesă de Aquitania, și Henri Plantagenet, viitor rege al Angliei, în 1152, dezvoltarea schimburilor comerciale cu Anglia a jucat un rol major în notorietatea vinurilor „Médoc” în străinătate.

În 1647, atunci când „Jurade de Bordeaux” (consiliul municipal) emite primul clasament al vinurilor din regiunea Guyenne, vinurile din parohiile din „Médoc” își aveau deja un renume consacrat. Sub domnia regelui Ludovic al XV-lea, acest clasament este detaliat pe regiuni, fiind împărțit mai întâi pe parohii, apoi pe „crus” (plaiuri viticole). Aceste clasamente diferite au culminat în 1855 cu Clasamentul vinurilor de Bordeaux care a consacrat vinurile „Médoc” în rândul celor din Gironde. Pe lângă acesta, în 1932 este publicat clasamentul „Crus Bourgeois du Médoc”.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru producerea și maturarea vinurilor, este formată din teritoriul aferent următoarelor comune din departamentul Gironde pe baza codului geografic oficial din data de 1 ianuarie 2021: Abzac, Aillas, Ambarès-et-Lagrave, Ambès, Anglade, Arbanats, Les Artigues-de-Lussac, Artigues-près-Bordeaux, Arveyres, Asques, Aubiac, Auriolles, Auros, Ayguemorte-les-Graves, Bagas, Baigneaux, Barie, Baron, Barsac, Bassanne, Bassens, Baurech, Bayas, Bayon-sur-Gironde, Bazas, Beautiran, Bègles, Béguey, Bellebat, Bellefond, Belvès-de-Castillon, Bernos-Beaulac, Berson, Berthez, Beychac-et-Caillau, Bieujac, Les Billaux, Birac, Blaignac, Blasimon, Blaye, Blésignac, Bommes, Bonnetan, Bonzac, Bordeaux, Bossugan, Bouliac, Bourdelles, Bourg, Le Bouscat, Branne, Brannens, Braud-et-Saint-Louis, La Brède, Brouqueyran, Bruges, Budos, Cabanac-et-Villagrains, Cabara, Cadarsac, Cadaujac, Cadillac, Cadillac-en-Fronsadais, Camarsac, Cambes, Camblanes-et-Meynac, Camiac-et-Saint-Denis, Camiran, Camps-sur-l’Isle, Campugnan, Canéjan, Capian, Caplong, Carbon-Blanc, Cardan, Carignan-de-Bordeaux, Cars, Cartelègue, Casseuil, Castelmoron-d’Albret, Castelviel, Castets et Castillon, Castillon-la-Bataille, Castres-Gironde, Caudrot, Caumont, Cauvignac, Cavignac, Cazats, Cazaugitat, Cénac, Cenon, Cérons, Cessac, Cestas, Cézac, Chamadelle, Civrac-de-Blaye, Civrac-sur-Dordogne, Cleyrac, Coimères, Coirac, Comps, Coubeyrac, Courpiac, Cours-de-Monségur, Cours-les-Bains, Coutras, Coutures, Créon, Croignon, Cubnezais, Cubzac-les-Ponts, Cudos, Cursan, Daignac, Dardenac, Daubèze, Dieulivol, Donnezac, Donzac, Doulezon, Les Eglisottes-et-Chalaures, Escoussans, Espiet, Les Esseintes, Etauliers, Eynesse, Eyrans, Eysines, Faleyras, Fargues, Fargues-Saint-Hilaire, Le Fieu, Flaujagues, Floirac, Floudès, Fontet, Fossés-et-Baleyssac, Fours, Francs, Fronsac, Frontenac, Gabarnac, Gajac, Galgon, Gans, Gardegan-et-Tourtirac, Gauriac, Gauriaguet, Générac, Génissac, Gensac, Gironde-sur-Dropt, Gornac, Gours, Gradignan, Grézillac, Grignols, Guillac, Guillos, Guîtres, Le Haillan, Haux, Hure, Illats, Isle-Saint-Georges, Izon, Jugazan, Juillac, Labescau, Ladaux, Lados, Lagorce, Lalande-de-Pomerol, Lamothe-Landerron, La Lande-de-Fronsac, Landerrouat, Landerrouet-sur-Ségur, Landiras, Langoiran, Langon, Lansac, Lapouyade, Laroque, Laruscade, Latresne, Lavazan, Léogeats, Léognan, Lestiac-sur-Garonne, Les Lèves-et-Thoumeyragues, Libourne, Lignan-de-Bazas, Lignan-de-Bordeaux, Ligueux, Listrac-de-Durèze, Lormont, Loubens, Loupes, Loupiac, Loupiac-de-la-Réole, Lugaignac, Lugasson, Lugon-et-l’Ile-du-Carnay, Lussac, Madirac, Maransin, Marcenais, Margueron, Marimbault, Marions, Marsas, Martignas-sur-Jalle, Martillac, Martres, Masseilles, Massugas, Mauriac, Mazères, Mazion, Mérignac, Mérignas, Mesterrieux, Mombrier, Mongauzy, Monprimblanc, Monségur, Montagne, Montagoudin, Montignac, Montussan, Morizès, Mouillac, Mouliets-et-Villemartin, Moulon, Mourens, Naujan-et-Postiac, Néac, Nérigean, Neuffons, Le Nizan, Noaillac, Noaillan, Omet, Paillet, Les Peintures, Pellegrue, Périssac, Pessac, Pessac-sur-Dordogne, Petit-Palais-et-Cornemps, Peujard, Le Pian-sur-Garonne, Pineuilh, Plassac, Pleine-Selve, Podensac, Pomerol, Pompéjac, Pompignac, Pondaurat, Porchères, Porte-de-Benauge, Portets, Le Pout, Préchac, Preignac, Prignac-et-Marcamps, Pugnac, Puisseguin, Pujols, Pujols-sur-Ciron, Le Puy, Puybarban, Puynormand, Quinsac, Rauzan, Reignac, La Réole, Rimons, Riocaud, Rions, La Rivière, Roaillan, Romagne, Roquebrune, La Roquille, Ruch, Sablons, Sadirac, Saillans, Saint-Aignan, Saint-André-de-Cubzac, Saint-André-du-Bois, Saint-André-et-Appelles, Saint-Androny, Saint-Antoine-du-Queyret, Saint-Antoine-sur-l’Isle, Saint-Aubin-de-Blaye, Saint-Aubin-de-Branne, Saint-Avit-de-Soulège, Saint-Avit-Saint-Nazaire, Saint-Brice, Saint-Caprais-de-Bordeaux, Saint-Christoly-de-Blaye, Saint-Christophe-de-Double, Saint-Christophe-des-Bardes, Saint-Cibard, Saint-Ciers-d’Abzac, Saint-Ciers-de-Canesse, Saint-Ciers-sur-Gironde, Saint-Côme, Saint-Denis-de-Pile, Saint-Emilion, Saint-Etienne-de-Lisse, Saint-Exupéry, Saint-Félix-de-Foncaude, Saint-Ferme, Saint-Genès-de-Blaye, Saint-Genès-de-Castillon, Saint-Genès-de-Fronsac, Saint-Genès-de-Lombaud, Saint-Genis-du-Bois, Saint-Germain-de-Grave, Saint-Germain-de-la-Rivière, Saint-Germain-du-Puch, Saint-Gervais, Saint-Girons-d’Aiguevives, Saint-Hilaire-de-la-Noaille, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-de-Blaignac, Saint-Jean-d’Illac, Saint-Laurent-d’Arce, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Laurent-du-Bois, Saint-Laurent-du-Plan, Saint-Léon, Saint-Loubert, Saint-Loubès, Saint-Louis-de-Montferrand, Saint-Macaire, Saint-Magne-de-Castillon, Saint-Maixant, Saint-Mariens, Saint-Martial, Saint-Martin-de-Laye, Saint-Martin-de-Lerm, Saint-Martin-de-Sescas, Saint-Martin-du-Bois, Saint-Martin-du-Puy, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Médard-de-Guizières, Saint-Médard-d’Eyrans, Saint-Michel-de-Fronsac, Saint-Michel-de-Lapujade, Saint-Michel-de-Rieufret, Saint-Morillon, Saint-Palais, Saint-Pardon-de-Conques, Saint-Paul, Saint-Pey-d’Armens, Saint-Pey-de-Castets, Saint-Philippe-d’Aiguille, Saint-Philippe-du-Seignal, Saint-Pierre-d’Aurillac, Saint-Pierre-de-Bat, Saint-Pierre-de-Mons, Saint-Quentin-de-Baron, Saint-Quentin-de-Caplong, Saint-Romain-la-Virvée, Saint-Sauveur-de-Puynormand, Saint-Savin, Saint-Selve, Saint-Seurin-de-Bourg, Saint-Seurin-de-Cursac, Saint-Seurin-sur-l’Isle, Saint-Sève, Saint-Sulpice-de-Faleyrens, Saint-Sulpice-de-Guilleragues, Saint-Sulpice-de-Pommiers, Saint-Sulpice-et-Cameyrac, Saint-Trojan, Saint-Vincent-de-Paul, Saint-Vincent-de-Pertignas, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Vivien-de-Monségur, Saint-Yzan-de-Soudiac, Sainte-Colombe, Sainte-Croix-du-Mont, Sainte-Eulalie, Sainte-Florence, Sainte-Foy-la-Grande, Sainte-Foy-la-Longue, Sainte-Gemme, Sainte-Radegonde, Sainte-Terre, Sallebœuf, Les Salles-de-Castillon, Samonac, Saucats, Saugon, Sauternes, La Sauve, Sauveterre-de-Guyenne, Sauviac, Savignac, Savignac-de-l’Isle, Semens, Sendets, Sigalens, Sillas, Soulignac, Soussac, Tabanac, Taillecavat, Talence, Targon, Tarnès, Tauriac, Tayac, Teuillac, Tizac-de-Curton, Tizac-de-Lapouyade, Toulenne, Le Tourne, Tresses, Uzeste, Val-de-Livenne, Val de Virvée, Vayres, Vérac, Verdelais, Vignonet, Villandraut, Villegouge, Villenave-de-Rions, Villenave-d’Ornon, Villeneuve, Virelade, Virsac și Yvrac.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Eticheta poate preciza unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux – Médoc” sau „Grand Vin de Bordeaux – Médoc”. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă această denumire nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine protejată.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-40c12dea-0f6d-4f13-accb-ed4795fb5f3a

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 88

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 24 februarie 2022

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1344
JPY	yen japonez	130,58
DKK	coroana daneză	7,4388
GBP	lira sterlină	0,83463
SEK	coroana suedeză	10,5658
CHF	franc elvețian	1,0431
ISK	coroana islandeză	141,20
NOK	coroana norvegiană	10,0335
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,473
HUF	forint maghiar	357,25
PLN	zlot polonez	4,5481
RON	leu românesc nou	4,9468
TRY	lira turcească	15,6871
AUD	dolar australian	1,5592
CAD	dolar canadian	1,4394
HKD	dolar Hong Kong	8,8529
NZD	dolar neozeelandez	1,6679
SGD	dolar Singapore	1,5253
KRW	won sud-coreean	1 350,23
ZAR	rand sud-african	17,0508
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,1669
HRK	kuna croată	7,5362
IDR	rupia indoneziană	16 270,12
MYR	ringgit Malaiezia	4,7480
PHP	peso Filipine	57,980
RUB	rubla rusească	90,8791
THB	baht thailandez	36,601
BRL	real brazilian	5,6808
MXN	peso mexican	22,9079
INR	rupie indiană	84,6135

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 88/01	AnaEE-ERIC –Consorțiu Pentru o Infrastructură Europeană de Cercetare – — Statut	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 88/02	Rata de schimb a monedei euro — 23 februarie 2022	23

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2022/C 88/03	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10606 – MUBADALA / NATIONALE-NEDERLANDEN / HEALTHCARE ACTIVOS MANAGEMENT / HEALTHCARE ACTIVOS YIELD SOCIMI / HEALTHCARE ACTIVOS INVESTMENT / SEQUÊNCIALTERNATIVA) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	24
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2022/C 88/04	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	26
2022/C 88/05	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	32
2022/C 88/06	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	46
2022/C 88/07	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	58
2022/C 88/08	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	65
2022/C 88/09	Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului	70
2022/C 88/10	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	79
2022/C 88/11	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	87
2022/C 88/12	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	95
2022/C 88/13	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	101


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.