ISSN 1977-1029 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 65 |
Cuprins |
Pagina |
|
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Curtea de Justiție a Uniunii Europene |
|
2022/C 84/01 |
||
|
Tribunalul |
|
2022/C 84/02 |
|
V Anunţuri |
|
|
PROCEDURI JURISDICŢIONALE |
|
|
Curtea de Justiție |
|
2022/C 84/03 |
||
2022/C 84/04 |
||
2022/C 84/05 |
||
2022/C 84/06 |
||
2022/C 84/07 |
||
2022/C 84/08 |
||
2022/C 84/09 |
||
2022/C 84/10 |
||
2022/C 84/11 |
||
2022/C 84/12 |
||
2022/C 84/13 |
||
2022/C 84/14 |
||
2022/C 84/15 |
||
2022/C 84/16 |
||
2022/C 84/17 |
||
2022/C 84/18 |
||
2022/C 84/19 |
||
2022/C 84/20 |
||
2022/C 84/21 |
||
2022/C 84/22 |
||
2022/C 84/23 |
||
2022/C 84/24 |
||
2022/C 84/25 |
||
2022/C 84/26 |
||
2022/C 84/27 |
||
2022/C 84/28 |
||
2022/C 84/29 |
||
2022/C 84/30 |
||
2022/C 84/31 |
||
2022/C 84/32 |
||
2022/C 84/33 |
||
2022/C 84/34 |
||
2022/C 84/35 |
||
2022/C 84/36 |
||
2022/C 84/37 |
||
2022/C 84/38 |
||
2022/C 84/39 |
||
2022/C 84/40 |
Cauza C-789/21: Acțiune introdusă la 16 decembrie 2021 – Comisia Europeană/Republica Bulgaria |
|
2022/C 84/41 |
Cauza C-814/21: Acțiune introdusă la 21 decembrie 2021 – Comisia Europeană/Republica Polonă |
|
2022/C 84/42 |
||
2022/C 84/43 |
||
2022/C 84/44 |
||
2022/C 84/45 |
||
2022/C 84/46 |
||
2022/C 84/47 |
||
|
Tribunalul |
|
2022/C 84/48 |
||
2022/C 84/49 |
||
2022/C 84/50 |
||
2022/C 84/51 |
||
2022/C 84/52 |
||
2022/C 84/53 |
||
2022/C 84/54 |
||
2022/C 84/55 |
||
2022/C 84/56 |
||
2022/C 84/57 |
Cauza T-708/21: Acțiune introdusă la 27 octombrie 2021 – NO/Comisia |
|
2022/C 84/58 |
||
2022/C 84/59 |
||
2022/C 84/60 |
Cauza T-778/21: Acțiune introdusă la 15 decembrie 2021 – Folkertsma/Comisia |
|
2022/C 84/61 |
Cauza T-788/21: Acțiune introdusă la 21 decembrie 2021 – TDK Foil Italy/Comisia |
|
2022/C 84/62 |
Cauza T-792/21: Acțiune introdusă la 21 decembrie 2021 – ClientEarth/Comisia |
|
2022/C 84/63 |
||
2022/C 84/64 |
||
2022/C 84/65 |
Cauza T-1/22: Acțiune introdusă la 4 ianuarie 2022 – Airoldi Metalli/Comisia |
|
2022/C 84/66 |
Cauza T-2/22: Acțiune introdusă la 4 ianuarie 2022 – Sveza Verkhnyaya Sinyachikha și alții/Comisia |
|
2022/C 84/67 |
Cauza T-3/22: Acțiune introdusă la 4 ianuarie 2022 – ZHPLK/Comisia |
|
2022/C 84/68 |
||
2022/C 84/69 |
||
2022/C 84/70 |
Cauza T-8/22: Acțiune introdusă la 6 ianuarie 2022 – Topcart/EUIPO – Carl International (TC CARL) |
|
2022/C 84/71 |
||
2022/C 84/72 |
Cauza T-10/22: Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2022 – Wajos/EUIPO (Forma unei sticle) |
|
2022/C 84/73 |
||
2022/C 84/74 |
Cauza T-17/22: Acțiune introdusă la 8 ianuarie 2022 – Tóth/Comisia |
|
2022/C 84/75 |
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/1 |
Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(2022/C 84/01)
Ultima publicație
Publicații anterioare
Aceste texte sunt disponibile pe
EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu
Tribunalul
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/2 |
Depunerea jurământului de către noi membri ai Tribunalului
(2022/C 84/02)
Numiți judecători la Tribunalul Uniunii Europene printr-o decizie a reprezentanților guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene din 21 decembrie 2021 (1), pentru perioada cuprinsă între 22 decembrie 2021 și 31 august 2025, doamna Suzanne Kingston și domnul Damjan Kukovec au depus jurământul în fața Curții la 13 ianuarie 2022.
Numit judecător la Tribunalul Uniunii Europene printr-o decizie a reprezentanților guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene din 21 decembrie 2021 (2), pentru perioada cuprinsă între 22 decembrie 2021 și 31 august 2022, domnul Ioannis Dimitrakopoulos a depus jurământul în fața Curții la 13 ianuarie 2022.
V Anunţuri
PROCEDURI JURISDICŢIONALE
Curtea de Justiție
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/3 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 decembrie 2021 (cereri de decizie preliminară formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul Bihor – România) – Proceduri penale privind pe PM (C-357/19), RO (C-357/19), SP (C-357/19), TQ (C-357/19), KI (C-379/19), LJ (C-379/19), JH (C-379/19), IG (C-379/19), FQ (C-811/19), GP (C-811/19), HO (C-811/19), IN (C-811/19), NC (C-840/19)
(Cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19) (1)
(Trimitere preliminară - Decizia 2006/928/CE - Mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției - Natură și efecte juridice - Caracter obligatoriu pentru România - Stat de drept - Independența judecătorilor - Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE - Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Lupta împotriva corupției - Protecția intereselor financiare ale Uniunii - Articolul 325 alineatul (1) TFUE - Convenția „PIF” - Proceduri penale - Decizii ale Curții Constituționale (România) privind legalitatea administrării anumitor probe și compunerea completurilor de judecată în materie de corupție gravă - Obligația judecătorilor naționali de a da efect deplin deciziilor Curții Constituționale - Răspundere disciplinară a judecătorilor în cazul nerespectării acestor decizii - Puterea de a lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale neconforme cu dreptul Uniunii - Principiul supremației dreptului Uniunii)
(2022/C 84/03)
Limba de procedură: româna
Instanța de trimitere
Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul Bihor
Părțile din procedura penală principală
PM (C-357/19), RO (C-357/19), SP (C-357/19), TQ (C-357/19), KI (C-379/19), LJ (C-379/19), JH (C-379/19), IG (C-379/19), FQ (C-811/19), GP (C-811/19), HO (C-811/19), IN (C-811/19), NC (C-840/19)
Cu participarea: Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție (C-357/19, C-811/19 și C-840/19), QN (C-357/19), UR (C-357/19), VS (C-357/19), WT (C-357/19), Autoritatea Națională pentru Turism (C-357/19), Agenția Națională de Administrare Fiscală (C-357/19), SC Euro Box Promotion SRL (C-357/19), Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea (C-379/19), JM (C-811/19)
precum și în procedura
CY, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” împotriva Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție (C-547/19)
Dispozitivul
1) |
Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției este, atât timp cât nu a fost abrogată, obligatorie în toate elementele sale pentru România. Obiectivele de referință care figurează în anexa la aceasta urmăresc să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept prevăzute la articolul 2 TUE și au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, în sensul că acesta din urmă este ținut să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisia Europeană pe baza deciziei respective, în special de recomandările formulate în rapoartele menționate. |
2) |
Articolul 325 alineatul (1) TFUE coroborat cu articolul 2 din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, semnată la Luxemburg la 26 iulie 1995, precum și Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia hotărârile în materie de corupție și de fraudă în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA) care nu au fost pronunțate, în primă instanță, de completuri de judecată specializate în această materie sau, în apel, de completuri de judecată ai căror membri au fost desemnați toți prin tragere la sorți sunt lovite de nulitate absolută, astfel încât cauzele de corupție și de fraudă în domeniul TVA-ului în discuție trebuie, dacă este cazul, în urma unei căi extraordinare de atac împotriva unor hotărâri definitive, să fie rejudecate în primă instanță și/sau în apel, în măsura în care aplicarea acestei reglementări sau a acestei practici naționale este de natură să creeze un risc sistemic de impunitate a faptelor ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție în general. Obligația de a se asigura că astfel de infracțiuni fac obiectul unor sancțiuni penale care au un caracter efectiv și disuasiv nu scutește instanța de trimitere de verificarea respectării necesare a drepturilor fundamentale garantate la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, fără ca această instanță să poată aplica un standard național de protecție a drepturilor fundamentale care să implice un asemenea risc sistemic de impunitate. |
3) |
Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum și Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia deciziile curții constituționale naționale sunt obligatorii pentru instanțele de drept comun, cu condiția ca dreptul național să garanteze independența curții constituționale menționate în special față de puterile legislativă și executivă, astfel cum este impusă de aceste dispoziții. În schimb, aceste dispoziții din Tratatul UE și decizia menționată trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale potrivit căreia orice nerespectare a deciziilor curții constituționale naționale de către judecătorii naționali de drept comun este de natură să angajeze răspunderea lor disciplinară. |
4) |
Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun sunt ținute de deciziile curții constituționale naționale și nu pot, din acest motiv și cu riscul săvârșirii unei abateri disciplinare, să lase neaplicată din oficiu jurisprudența rezultată din deciziile menționate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, că această jurisprudență este contrară articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, articolului 325 alineatul (1) TFUE sau Deciziei 2006/928. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/4 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 16 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Corte suprema di cassazione – Italia) – UBS Real Estate Kapitalanlagegesellschaft mbH/Agenzia delle Entrate
(Cauzele conexate C-478/19 și C-479/19) (1)
(Trimitere preliminară - Libera circulație a capitalurilor - Fonduri mutuale de investiții de tip închis - Fonduri mutuale de investiții de tip deschis - Investiții în bunuri imobile - Taxe de constituire a ipotecii și de înscriere în cartea funciară - Avantaj fiscal rezervat numai fondurilor imobiliare de tip închis - Diferență de tratament - Caracterul comparabil al situațiilor - Criterii obiective de diferențiere)
(2022/C 84/04)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Corte suprema di cassazione
Părțile din procedura principală
Recurentă: UBS Real Estate Kapitalanlagegesellschaft mbH
Intimată: Agenzia delle Entrate
Dispozitivul
Articolul 56 CE (devenit, după modificare, articolul 63 TFUE) trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări a unui stat membru care limitează beneficiul reducerii taxelor de constituire a ipotecii și de înscriere în cartea funciară numai la fondurile imobiliare de tip închis, cu excluderea celor de tip deschis, în măsura în care aceste două categorii de fonduri se află în situații comparabile în mod obiectiv, cu excepția cazului în care o astfel de diferență de tratament este justificată de obiectivul de a limita riscurile sistemice pe piața imobiliară.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/5 |
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 16 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Spetsializiran nakazatelen sad – Bulgaria) – Procedură penală împotriva lui HP
(Cauza C-724/19) (1)
(Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie penală - Ordin european de anchetă - Directiva 2014/41/UE - Articolul 2 litera (c) punctul (i) - Noțiunea „autoritate emitentă” - Articolul 6 - Condițiile de emitere a unui ordin european de anchetă - Articolul 9 alineatele (1) și (3) - Recunoașterea unui ordin european de anchetă - Ordin european de anchetă prin care se urmărește obținerea unor date de transfer și de localizare legate de telecomunicații, emis de un procuror desemnat drept „autoritate emitentă” prin actul de transpunere a Directivei 2014/41 - Competență exclusivă a instanțelor judecătorești în cadrul unei proceduri naționale similare de dispunere a măsurii de anchetă indicate în acest ordin)
(2022/C 84/05)
Limba de procedură: bulgara
Instanța de trimitere
Spetsializiran nakazatelen sad
Partea din procedura penală principală
HP
Cu participarea: Spetsializirana prokuratura
Dispozitivul
1) |
Articolul 2 litera (c) punctul (i) din Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală trebuie interpretat în sensul că se opune ca un procuror să fie competent să emită, în faza preliminară a procedurii penale, un ordin european de anchetă, în sensul acestei directive, prin care se urmărește obținerea unor date de transfer și de localizare legate de telecomunicații atunci când, în cadrul unei proceduri naționale similare, adoptarea unei măsuri de anchetă care vizează accesul la astfel de date este de competența exclusivă a instanței. |
2) |
Articolul 6 și articolul 9 alineatele (1) și (3) din Directiva 2014/41 trebuie interpretate în sensul că recunoașterea de către autoritatea executantă a unui ordin european de anchetă emis în vederea obținerii de date de transfer și de date de localizare legate de telecomunicații nu se poate substitui cerințelor aplicabile în statul emitent atunci când această decizie a fost emisă în mod nejustificat de un procuror, în condițiile în care, în cadrul unei proceduri naționale similare, adoptarea unei măsuri de anchetă prin care se urmărește obținerea unor astfel de date este de competența exclusivă a unei instanțe judecătorești. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/6 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 21 decembrie 2021 – Aeris Invest Sàrl/Comitetul unic de rezoluție (SRB)
(Cauza C-874/19 P) (1)
(Recurs - Uniunea economică și monetară - Uniune bancară - Redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții - Mecanism unic de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții (MUR) - Comitetul unic de rezoluție (SRB) - Procedură de rezoluție aplicabilă în cazul în care o entitate se află sau este susceptibilă de a se afla în dificultate - Adoptarea unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español SA - Instrumentul de vânzare a activității - Reducerea valorii contabile și conversia instrumentelor de capital - Regulamentul (UE) nr. 806/2014 - Articolul 20 - Noțiunea de „evaluare definitivă” - Consecințe - Refuz sau abținere de a efectua o evaluare definitivă ex post - Căi de atac - Acțiune în anulare)
(2022/C 84/06)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurentă: Aeris Invest Sàrl (reprezentanți: inițial R. Vallina Hoset și A. Sellés Marco, abogados, ulterior Vallina Hoset, E. Galán Burgos și M. Varela Suárez, abogados)
Cealaltă parte din procedură: Comitetul unic de rezoluție (reprezentanți: J. King, L. Pogarcic Mataija și E. Muratori, agenți, asistați de F. Louis și G. Barthet, avocați, precum și de H.-G. Kamann și L. Hesse, Rechtsanwälte)
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Obligă Aeris Invest Sàrl la plata cheltuielilor de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/6 |
Hotărârea Curții (Camera a noua) din 21 decembrie 2021 – PlasticsEurope AISBL/Agenția Europeană pentru Produse Chimice, Republica Franceză, ClientEarth
(Cauza C-876/19 P) (1)
(Recurs - Întocmirea unei liste a substanțelor candidate la o eventuală includere în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 - Actualizare a înscrierii substanței bisfenol A ca substanță care prezintă o îngrijorare deosebită)
(2022/C 84/07)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: PlasticsEurope AISBL (reprezentanți: inițial R. Cana, E. Mullier și F. Mattioli, ulterior R. Cana și E. Mullier, avocați)
Celelalte părți din procedură: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) (reprezentanți: W. Broere, A. K. Hautamäki și M. Heikkilä, agenți, asistați de S. Raes, advocaat), Republica Franceză (reprezentanți: T. Stehelin și E. Leclerc, agenți), ClientEarth (reprezentant: P. Kirch, avocat)
Intervenientă în susținerea celeilaltei părţi în proces: Republica Federală Germania (reprezentant: D. Klebs, agent)
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Obligă PlasticsEurope AISBL să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și de ClientEarth. |
3) |
Republica Franceză și Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/7 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 21 decembrie 2021 – Algebris (UK) Ltd, Anchorage Capital Group LLC/Comitetul unic de rezoluție (SRB)
(Cauza C-934/19 P) (1)
(Recurs - Uniunea economică și monetară - Uniune bancară - Redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții - Mecanism unic de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții (MUR) - Comitetul unic de rezoluție (SRB) - Procedură de rezoluție aplicabilă în cazul în care o entitate se află sau este susceptibilă de a se afla în dificultate - Adoptarea unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español SA - Instrumentul de vânzare a activității - Reducerea valorii contabile și conversia instrumentelor de capital - Regulamentul (UE) nr. 806/2014 - Articolul 20 - Noțiunea de „evaluare definitivă” - Consecințe - Refuz sau abținere de a efectua o evaluare definitivă ex post - Căi de atac - Acțiune în anulare)
(2022/C 84/08)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurente: Algebris (UK) Ltd, Anchorage Capital Group LLC (reprezentanți: T. Soames, avocat, R. East, solicitor, N. Chesaites, advocaat, și D. Mackersie, barrister)
Cealaltă parte din procedură: Comitetul unic de rezoluție (SRB) (reprezentanți: J. King, L. Pogarcic Mataija și E. Muratori, agenți, asistați de H.-G. Kamann și L. Hesse, Rechstanwälte, și F. Louis, avocat)
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Obligă Algebris (UK) Ltd și Anchorage Capital Group LLC la plata cheltuielilor de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/8 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Hanseatisches Oberlandesgericht Hamburg – Germania) – Bank Melli Iran/Telekom Deutschland GmbH
(Cauza C-124/20) (1)
(Trimitere preliminară - Politică comercială - Regulamentul (CE) nr. 2271/96 - Protecție împotriva efectelor aplicării extrateritoriale a unei legislații adoptate de către o țară terță - Măsuri restrictive luate de Statele Unite ale Americii împotriva Iranului - Sancțiuni secundare adoptate de această țară terță, care împiedică persoane să întrețină, în afara teritoriului său, relații comerciale cu anumite întreprinderi iraniene - Interdicție de a se conforma unei astfel de legislații - Exercitarea unui drept de reziliere ordinară)
(2022/C 84/09)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Hanseatisches Oberlandesgericht Hamburg
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Bank Melli Iran
Pârâtă: Telekom Deutschland GmbH
Dispozitivul
1) |
Articolul 5 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2271/96 al Consiliului din 22 noiembrie 1996 de protecție împotriva efectelor aplicării extrateritoriale a unei legislații adoptate de către o țară terță, precum și a acțiunilor întemeiate pe aceasta sau care rezultă din aceasta, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2014 de modificare a anumitor regulamente privind politica comercială comună în ceea ce privește procedurile de adoptare a anumitor măsuri, precum și prin Regulamentul delegat (UE) 2018/1100 al Comisiei din 6 iunie 2018, care a modificat anexa la Regulamentul nr. 2271/96, trebuie interpretat în sensul că interzice persoanelor menționate la articolul 11 din Regulamentul nr. 2271/96, cu modificările ulterioare, să se conformeze dispozițiilor sau interdicțiilor prevăzute de actele cu putere de lege citate în anexă, chiar și în lipsa unei instrucțiuni a autorităților administrative sau judiciare din țările terțe care au adoptat aceste acte cu putere de lege și care urmăresc să asigure respectarea lor. |
2) |
Articolul 5 primul paragraf din Regulamentul nr. 2271/96, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 37/2014, precum și prin Regulamentul delegat 2018/1100, trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o persoană menționată la articolul 11 din acest regulament, cu modificările ulterioare, care nu dispune de o autorizație, în sensul articolului 5 al doilea paragraf din regulamentul respectiv, cu modificările ulterioare, să poată rezilia contractele încheiate cu o persoană care figurează pe „lista cetățenilor desemnați în mod specific și a persoanelor ale căror active sunt blocate” (Specially Designated Nationals and Blocked Persons List), fără a furniza o motivare pentru o astfel de reziliere. Totuși, articolul 5 primul paragraf din același regulament, cu modificările ulterioare, stabilește că, în cadrul unui proces civil privind pretinsa încălcare a interdicției prevăzute de această dispoziție, atunci când toate elementele de probă de care dispune instanța națională tind să indice la prima vedere că o persoană menționată la articolul 11 din Regulamentul nr. 2271/96, cu modificările ulterioare, s-a conformat, fără a dispune de o autorizație în această privință, actelor cu putere de lege citate în anexa la acest regulament, cu modificările ulterioare, revine aceleiași persoane sarcina de a dovedi corespunzător cerințelor legale că scopul comportamentului său nu era acela de a se conforma actelor cu putere de lege respective. |
3) |
Regulamentul nr. 2271/96, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 37/2014, precum și prin Regulamentul delegat 2018/1100, în special articolele 5 și 9 din acesta, citit în lumina articolului 16 și a articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o reziliere a unor contracte efectuată de o persoană menționată la articolul 11 din acest regulament, cu modificările ulterioare, pentru a se conforma dispozițiilor sau interdicțiilor întemeiate pe actele cu putere de lege citate în anexa la regulamentul menționat, cu modificările ulterioare, în condițiile în care nu dispune de o autorizație, în sensul articolului 5 al doilea paragraf din același regulament, cu modificările ulterioare, să fie anulată, în măsura în care această anulare nu produce efecte disproporționate pentru persoana în cauză în raport cu obiectivele Regulamentului nr. 2271/96, cu modificările ulterioare, care constau în protejarea ordinii juridice stabilite, precum și a intereselor Uniunii Europene în general. Trebuie să se evalueze comparativ, în cadrul examinării proporționalității, urmărirea acestor obiective, prin anularea unei rezilieri contractuale care încalcă interdicția prevăzută la articolul 5 primul paragraf din acest regulament, cu modificările ulterioare, și probabilitatea ca persoana în cauză să fie expusă unor pierderi economice, precum și amploarea lor în cazul în care nu ar putea pune capăt relațiilor sale comerciale cu o persoană care figurează pe lista persoanelor vizate de sancțiunile secundare respective care decurg din actele cu putere de lege citate în anexa la regulamentul menționat, cu modificările ulterioare. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/9 |
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Düsseldorf, Landesgericht Korneuburg – Germania, Austria) – AD, BE, CF/Corendon Airlines (C-146/20), JG, LH, MI, NJ/OP, acționând în calitate de lichidator al Azurair GmbH, (C-188/20), Eurowings GmbH/flightright GmbH (C-196/20), AG, MG, HG/Austrian Airlines AG (C-270/20)
(Cauzele conexate C-146/20, C-188/20, C-196/20 și C-270/20) (1)
(Trimitere preliminară - Transporturi aeriene - Regulamentul (CE) nr. 261/2004 - Norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor - Articolele 2 și 3 - Noțiunile de „operator efectiv de transport aerian”, „rezervare confirmată” și „oră de sosire prevăzută” - Articolele 5, 7 și 8 - Devansarea orei de plecare a zborului în raport cu ora de plecare prevăzută inițial - Calificare - Reducerea cuantumului compensației - Ofertă de redirecționare - Articolul 14 - Obligația de a informa pasagerii despre drepturile lor - Conținut)
(2022/C 84/10)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Landgericht Düsseldorf, Landesgericht Korneuburg
Părțile din procedura principală
(Cauza C-146/20)
Reclamanți: AD, BE, CF
Pârâtă: Corendon Airlines
(Cauza C-188/20)
Reclamanți: JG, LH, MI, NJ
Pârâtă: OP, acționând în calitate de lichidator al Azurair GmbH
cu participarea:alltours flugreisen GmbH
(Cauza C-196/20)
Reclamanți: Eurowings GmbH
Pârâtă: flightright GmbH
(Cauza C-270/20)
Reclamanți: AG, MG, HG
Pârâtă: Austrian Airlines AG
Dispozitivul
1) |
Articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 trebuie interpretat în sensul că pasagerul dispune de o „rezervare confirmată”, în sensul acestei dispoziții, atunci când operatorul de turism transmite acestui pasager, cu care are o relație contractuală, un „alt document doveditor” în sensul articolului 2 litera (g) din acest regulament, care conține o promisiune de a-l transporta cu un zbor determinat, individualizat prin indicarea locurilor și a orelor de plecare și de sosire, precum și a numărului de zbor, iar aceasta chiar și în ipoteza în care acest operator de turism nu ar fi primit o confirmare din partea operatorului de transport aerian în cauză cu privire la orele de plecare și de sosire ale acestui zbor. |
2) |
Articolul 2 litera (b) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că un operator de transport aerian poate fi calificat drept „operator efectiv de transport aerian”, în sensul acestei dispoziții, în raport cu un pasager atunci când acesta din urmă a încheiat un contract cu un operator de turism pentru un zbor determinat operat de acest operator de transport aerian fără ca operatorul de transport aerian menționat să fi confirmat orele zborului sau fără ca operatorul de turism să fi efectuat o rezervare pentru acest pasager la același transportator aerian. |
3) |
Articolul 2 litera (h), articolul 5 alineatul (1) litera (c), precum și articolul 7 alineatul (1) a doua teză și alineatul (2) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretate în sensul că ora de sosire prevăzută a unui zbor, în sensul acestor dispoziții, poate rezulta, în vederea acordării compensației datorate în temeiul articolului 7 din acest regulament, dintr-un „alt document doveditor” în sensul articolului 2 litera (g) din regulamentul menționat, care a fost transmis pasagerului de operatorul de turism. |
4) |
Articolul 2 litera (l) și articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretate în sensul că un zbor este considerat „anulat” atunci când operatorul efectiv de transport aerian devansează acest zbor cu mai mult de o oră. |
5) |
Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil într-o situație în care ora de sosire a unui zbor devansat se situează în limitele prevăzute de această dispoziție. |
6) |
Articolul 5 alineatul (1) litera (a) și articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretate în sensul că informarea cu privire la devansarea zborului, comunicată pasagerului înainte de începerea călătoriei, poate constitui o „ofertă de redirecționare” în sensul acestei din urmă dispoziții. |
7) |
Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că impune operatorului efectiv de transport aerian să informeze pasagerul aerian cu privire la denumirea exactă și adresa întreprinderii căreia acesta îi poate solicita o compensație în temeiul articolului 7 din acest regulament, precum și, dacă este cazul, să precizeze documentele pe care trebuie să le anexeze la cererea sa de acordare a compensației, fără însă a impune acestui operator de transport să informeze pasagerul aerian cu privire la cuantumul exact al compensației pe care acesta din urmă o poate obține eventual în temeiul articolului 7 din regulamentul menționat. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/11 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 16 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Okresný súd Bratislava III – Slovacia) – Procedură penală împotriva AB și alții
(Cauza C-203/20) (1)
(Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie penală - Mandat european de arestare - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Domeniu de aplicare - Articolul 51 - Punere în aplicare a dreptului Uniunii - Decizia-cadru 2002/584/JAI - Competența Curții - Trimitere efectuată înainte de emiterea unui mandat european de arestare - Admisibilitate - Principiul ne bis in idem - Articolul 50 - Noțiunile de „achitare” și de „condamnare” - Amnistie în statul membru de emitere - Decizie definitivă de încetare a procesului penal - Revocarea amnistiei - Anularea deciziei de încetare a procesului penal - Reluarea urmăririi - Necesitatea unei decizii pronunțate în urma unei aprecieri a răspunderii penale a persoanei în cauză - Directiva 2012/13/UE - Dreptul la informare în cadrul procedurilor penale - Domeniu de aplicare - Noțiunea de „procedură penală” - Procedură legislativă pentru adoptarea unei rezoluții referitoare la revocarea unei amnistii - Procedură jurisdicțională de control al conformității acestei rezoluții cu Constituția națională)
(2022/C 84/11)
Limba de procedură: slovaca
Instanța de trimitere
Okresný súd Bratislava III
Părțile din procedura penală principală
AB AB, CD, EF, NO, JL, GH, IJ, LM, PR, ST, UV, WZ, BC, DE, FG
Cu participarea: HI, Krajská prokuratúra v Bratislave
Dispozitivul
1) |
Articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că nu se opune emiterii unui mandat european de arestare împotriva unei persoane care a făcut obiectul unui proces penal inițial încetat printr-o hotărâre judecătorească definitivă adoptată în temeiul unei amnistii și reluat în urma adoptării unei legi de revocare a acestei amnistii și de anulare a hotărârii judecătorești menționate atunci când aceasta din urmă a fost adoptată înaintea oricărei aprecieri a răspunderii penale a persoanei în cauză. |
2) |
Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale trebuie interpretată în sensul că nu este aplicabilă unei proceduri de natură legislativă referitoare la revocarea unei amnistii și nici unei proceduri jurisdicționale având ca obiect controlul conformității acestei revocări cu Constituția națională. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/11 |
Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 16 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Constanţa – România) – Euro Delta Danube Srl/Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Tulcea
(Cauza C-225/20) (1)
(Trimitere preliminară - Agricultură - Politica agricolă comună - Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 - Schemă de ajutoare pe suprafață - Plată unică pe suprafață - Criterii de eligibilitate - Contract de concesiune de terenuri agricole - Schimbare a utilizării acestor terenuri fără acordul concedentului - Utilizare pentru activități agricole a unor suprafețe destinate utilizării piscicole - Diferență între suprafața declarată și suprafața determinată - Supradeclarare - Sancțiuni administrative)
(2022/C 84/12)
Limba de procedură: româna
Instanța de trimitere
Curtea de Apel Constanţa
Părțile din procedura principală
Recurentă: Euro Delta Danube Srl
Intimată: Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Tulcea
Dispozitivul
Articolul 2 alineatul (1) punctul 23 și articolul 19 alineatele (1) și (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1393 al Comisiei din 4 mai 2016, trebuie interpretate în sensul că nu prevăd, în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, impunerea în sarcina unui solicitant de ajutor agricol a unor sancțiuni administrative pentru supradeclarare, pentru motivul că acesta utilizează în scop agricol suprafețe care i-au fost concesionate pentru o utilizare piscicolă fără acordul concedentului cu privire la o asemenea schimbare a utilizării acestor suprafețe, în măsura în care solicitantul dispune, în ceea ce privește suprafețele menționate, de suficientă autonomie pentru a-și exercita activitatea agricolă.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/12 |
Hotărârea Curții (Camera șasea) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Polymeles Protodikeio Athinon – Grecia) – DP, SG/Trapeza Peiraios AE
(Cauza C-243/20) (1)
(Trimitere preliminară - Protecția consumatorilor - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive - Articolul 1 alineatul (2) - Clauze contractuale ce reflectă acte cu putere de lege sau norme administrative obligatorii - Excludere din domeniul de aplicare a acestei directive - Împrumut rambursabil în monedă străină - Clauză ce reflectă o dispoziție națională supletivă - Incidență a inexistenței unei transpuneri a acestui articol 1 alineatul (2) - Articolul 3 alineatul (1) și articolul 4 alineatul (1) - Control al caracterului abuziv al unei clauze - Articolul 8 - Adoptare sau menținere a unor dispoziții naționale care asigură un nivel maxim de protecție consumatorului - Interacțiune între aceste diverse dispoziții ale Directivei 93/13)
(2022/C 84/13)
Limba de procedură: greacă
Instanța de trimitere
Polymeles Protodikeio Athinon
Părțile din procedura principală
Reclamanți: DP, SG
Pârâtă: Trapeza Peiraios AE
Dispozitivul
1) |
Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că exclude din domeniul de aplicare al acestei directive o clauză inserată într-un contract încheiat între un profesionist și un consumator care reflectă acte cu putere de lege sau norme administrative naționale de natură supletivă, cu alte cuvinte care se aplică automat în lipsa unui acord diferit între părți, chiar dacă clauza respectivă nu a făcut obiectul unei negocieri individuale. |
2) |
Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că clauzele care sunt menționate la acest articol 1 alineatul (2) sunt excluse din domeniul de aplicare al acestei directive, chiar dacă dispoziția amintită nu ar fi fost transpusă în mod formal în ordinea juridică a unui stat membru, și, într-o asemenea situație, instanțele acestui stat membru nu pot considera că articolul 1 alineatul (2) menționat a fost încorporat în mod indirect în dreptul național prin transpunerea articolului 3 alineatul (1) și a articolului 4 alineatul (1) din această directivă. |
3) |
Articolul 8 din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că nu se opune adoptării sau menținerii unor dispoziții de drept intern care au ca efect aplicarea sistemului de protecție a consumatorilor prevăzut de această directivă unor clauze care sunt menționate la articolul 1 alineatul (2) din aceasta. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/13 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour de cassation – Franța) – Gtflix Tv/DR
(Cauza C-251/20) (1)
(Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie civilă - Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială - Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 - Articolul 7 punctul 2 - Competență specială în materie delictuală și cvasidelictuală - Publicare pe internet a unor afirmații pretins denigratoare față de o persoană - Locul materializării prejudiciului - Instanțe din fiecare stat membru pe teritoriul căruia un conținut publicat online este sau a fost accesibil)
(2022/C 84/14)
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Cour de cassation
Părțile din procedura principală
Recurentă: Gtflix Tv
Intimat: DR
Dispozitivul
Articolul 7 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că o persoană care, apreciind că s-a adus atingere drepturilor sale prin difuzarea unor afirmații denigratoare pe internet în ceea ce o privește, acționează simultan, pe de o parte, pentru rectificarea informațiilor și pentru eliminarea conținuturilor publicate online care o privesc și, pe de altă parte, pentru repararea prejudiciului care ar fi rezultat din această publicare online, poate solicita instanțelor din fiecare stat membru pe al cărui teritoriu aceste afirmații sunt sau au fost accesibile repararea prejudiciului care i-ar fi fost cauzat în statul membru al instanței sesizate, deși aceste instanțe nu sunt competente să judece cererea de rectificare și eliminare.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/14 |
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesgericht Korneuburg – Austria) – Airhelp Limited/Laudamotion GmbH
(Cauza C-263/20) (1)
(Trimitere preliminară - Transporturi aeriene - Regulamentul (CE) nr. 261/2004 - Norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor - Articolul 2 litera (l) - Articolul 5 alineatul (1) litera (c) - Rezervarea unui zbor prin intermediul unei platforme electronice - Devansarea orei de plecare a zborului de către operatorul efectiv de transport aerian - Calificare - Primire a informării privind devansarea zborului la o adresă electronică care nu aparține pasagerilor în cauză - Directiva 2000/31/CE - Comerț electronic - Articolul 11 - Prezumție de primire - Întinderea obligației de informare care revine operatorului efectiv de transport aerian)
(2022/C 84/15)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Landesgericht Korneuburg
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Airhelp Limited
Pârâtă: Laudamotion GmbH
Dispozitivul
1) |
Articolul 2 litera (l) și articolul 5 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 trebuie interpretate în sensul că un zbor este considerat „anulat” atunci când operatorul efectiv de transport aerian devansează acest zbor cu mai mult de o oră. |
2) |
Respectarea obligației de informare în timp util a pasagerului cu privire la anularea zborului său trebuie apreciată exclusiv în temeiul articolului 5 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 261/2004 coroborat cu articolul 5 alineatul (4) din acest regulament. |
3) |
Articolul 5 alineatul (1) litera (c) punctul (i) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că se consideră că pasagerul aerian care a rezervat un zbor cu ajutorul unui intermediar nu a fost informat despre anularea acestui zbor atunci când, deși operatorul efectiv de transport aerian a transmis informarea referitoare la anularea respectivă intermediarului menționat, cu ajutorul căruia a fost încheiat contractul de transport aerian cu pasagerul în cauză, cu cel puțin două săptămâni înainte de ora de plecare prevăzută, acest intermediar nu a informat pasagerul despre anulare în termenul prevăzut de dispoziția menționată și același pasager nu l-a autorizat în mod expres pe același intermediar să primească informarea transmisă de operatorul efectiv de transport aerian. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/15 |
Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 16 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Giudice di pace di Massa – Italia) – GN, WX/Prefettura di Massa Carrara – Ufficio Territoriale del Governo di Massa Carrara
(Cauza C-274/20) (1)
(Trimitere preliminară - Articolul 63 TFUE - Libera circulație a capitalurilor - Circulație rutieră - Înmatricularea și impozitarea autovehiculelor - Conducător auto care are reședința într-un stat membru - Vehicul înmatriculat într-un alt stat membru - Vehicul pus la dispoziție cu titlu gratuit pentru o perioadă scurtă - Reglementare națională care interzice persoanelor care au reședința în Italia de mai mult de 60 de zile să circule în acest stat membru cu un vehicul înmatriculat în străinătate)
(2022/C 84/16)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Giudice di pace di Massa
Părțile din procedura principală
Reclamanți: GN, WX
Pârâtă: Prefettura di Massa Carrara – Ufficio Territoriale del Governo di Massa Carrara
Dispozitivul
Articolul 63 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări a unui stat membru care interzice oricărei persoane care și-a stabilit reședința în acest stat membru de mai mult de 60 de zile să circule în acest stat cu un autovehicul înmatriculat într-un alt stat membru, oricare ar fi persoana pe al cărei nume este înmatriculat acest vehicul, fără a se ține seama de durata de utilizare a vehiculului respectiv în primul stat membru și fără ca persoana vizată să poată invoca un drept la exonerare atunci când vehiculul nu este nici destinat a fi utilizat cu titlu permanent în principal în primul stat membru, nici nu este utilizat, în fapt, în acest mod.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/15 |
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Düsseldorf – Germania) – XY/Finanzamt V
(C-394/20) (1)
(Trimitere preliminară - Libera circulație a capitalurilor - Articolele 63 și 65 TFUE - Reglementare națională privind impozitul pe succesiune - Bunuri imobile situate pe teritoriul național - Supunere parțială la plata impozitului - Tratament diferit al rezidenților față de nerezidenți - Drept la o reducere a bazei de impozitare - Reducere proporțională în cazul supunerii parțiale la plata impozitului - Obligații legate de rezervele succesorale - Lipsa deducerii în cazul supunerii parțiale la plata impozitului)
(2022/C 84/17)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Finanzgericht Düsseldorf
Părțile din procedura principală
Reclamantă: XY
Pârât: Finanzamt V
Dispozitivul
1) |
Articolele 63 și 65 TFUE trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări a unui stat membru referitoare la calculul impozitului pe succesiune care prevede că, în cazul transmiterii de imobile situate pe teritoriul național, atunci când, la data decesului, nici defunctul, nici moștenitorul nu aveau domiciliul sau reședința obișnuită în acest stat membru, reducerea bazei de impozitare este diminuată, în raport cu reducerea aplicată în cazul în care cel puțin unul dintre ei ar fi avut, la aceeași dată, domiciliul sau reședința obișnuită în statul membru respectiv, cu o sumă care corespunde părții reprezentate de valoarea patrimoniului care nu este supus impozitului în același stat membru în raport cu valoarea întregii mase succesorale. |
2) |
Articolele 63 și 65 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru referitoare la calculul impozitului pe succesiune care prevede că, în cazul transmiterii de imobile situate pe teritoriul național, atunci când, la data decesului, nici defunctul, nici moștenitorul nu aveau domiciliul sau reședința obișnuită în acest stat membru, obligațiile legate de rezervele succesorale nu sunt deductibile, cu titlu de pasiv succesoral, din valoarea succesiunii, în timp ce aceste obligații ar putea fi deduse integral dacă cel puțin unul dintre ei ar fi avut, la aceeași dată, domiciliul sau reședința obișnuită în statul membru respectiv. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/16 |
Hotărârea Curții (Camera întăi) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Düsseldorf – Germania) – EP, GM/Corendon Airlines Turistik Hava Tasimacilik A.Ş.
(Cauza C-395/20) (1)
(Trimitere preliminară - Transporturi aeriene - Regulamentul (CE) nr. 261/2004 - Norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau a întârzierii prelungite a zborurilor - Articolul 5 alineatul (1) - Modificarea orei de plecare a unui zbor - Plecare amânată cu aproximativ trei ore - Informarea pasagerilor cu nouă zile înainte de plecare - Noțiunile de „anulare” și de „întârziere”)
(2022/C 84/18)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Landgericht Düsseldorf
Părțile din procedura principală
Reclamanți-apelanți: EP, GM
Pârâtă-intimată: Corendon Airlines Turistik Hava Tasimacilik A.Ş.
Dispozitivul
Articolul 2 litera (l) și articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau a întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 trebuie interpretate în sensul că un zbor nu este considerat „anulat” în sensul acestor dispoziții atunci când operatorul de transport aerian amână ora de plecare a acestuia cu mai puțin de trei ore, fără să aducă vreo altă modificare acestui zbor.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/17 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Apelacyjny w Warszawie – Polonia) – A. K./Skarb Państwa
(Cauza C-428/20) (1)
(Trimitere preliminară - Asigurare obligatorie de răspundere civilă auto - A doua directivă 84/5/CEE - Articolul 1 alineatul (2) - Directiva 2005/14/CE - Directiva 2009/103/CE - Articolul 9 alineatul (1) - Obligația de a majora sumele minime acoperite de asigurarea obligatorie - Perioadă tranzitorie - Normă nouă care se aplică imediat în privința efectelor viitoare ale unei situații născute sub imperiul normei vechi - Situație împlinită anterior intrării în vigoare a unei norme a Uniunii de drept material - Reglementare națională care exclude contractele de asigurare încheiate înainte de 11 decembrie 2009 de la obligația de a majora sumele minime acoperite de asigurarea obligatorie)
(2022/C 84/19)
Limba de procedură: polona
Instanța de trimitere
Sąd Apelacyjny w Warszawie
Părțile din procedura principală
Reclamantă: A. K.
Pârâtă: Skarb Państwa
Dispozitivul
Articolul 1 alineatul (2) din A doua directivă 84/5/CEE a Consiliului din 30 decembrie 1983 privind apropierea legislațiilor statelor membre privind asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005, și articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi trebuie interpretate în sensul că statele membre care au utilizat posibilitatea, prevăzută de aceste dispoziții, de a amenaja o perioadă tranzitorie erau obligate să impună ca, începând de la 11 decembrie 2009, sumele minime de garanție prevăzute în contractele de asigurare de răspundere civilă auto încheiate înainte de această dată, dar care erau încă în vigoare la data menționată, să fie conforme cu norma stabilită la al patrulea paragraf al dispozițiilor menționate.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/17 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 14 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad Sofia-grad – Bulgaria) – V.M.A./Stolichna obshtina, rayon „Pancharevo””
(Cauza C-490/20) (1)
(Trimitere preliminară - Cetățenia Uniunii - Articolele 20 și 21 TFUE - Dreptul de liberă circulație și de liberă ședere pe teritoriul statelor membre - Copil născut în statul membru gazdă al părinților săi - Act de naștere eliberat de acest stat membru care menționează două mame pentru acest copil - Refuz al statului membru de origine al uneia dintre aceste două mame de a elibera un act de naștere al copilului respectiv în lipsa unor informații cu privire la identitatea mamei biologice a acestuia - Deținerea unui astfel de act care constituie condiția pentru eliberarea unei cărți de identitate sau a unui pașaport - Reglementare națională a acestui stat membru de origine care nu admite calitatea de părinte a persoanelor de același sex)
(2022/C 84/20)
Limba de procedură: bulgara
Instanța de trimitere
Administrativen sad Sofia-grad
Părțile din procedura principală
Reclamantă: V.M.A.
Pârâtă: Stolichna obshtina, rayon „Pancharevo”
Dispozitivul
Articolul 4 alineatul (2) TUE, articolele 20 și 21 TFUE, precum și articolele 7, 24 și 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE, trebuie interpretate în sensul că, în ceea ce privește un copil minor, cetățean al Uniunii al cărui act de naștere eliberat de autoritățile competente ale statului membru gazdă desemnează ca părinți ai acestuia două persoane de același sex, statul membru al cărui resortisant este acest copil este obligat, pe de o parte, să îi elibereze o carte de identitate sau un pașaport, fără să impună întocmirea prealabilă a unui act de naștere de către autoritățile sale naționale, precum și, pe de altă parte, să recunoască, asemenea oricărui alt stat membru, documentul ce provine de la statul membru gazdă care permite copilului respectiv să își exercite, împreună cu fiecare dintre aceste două persoane, dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/18 |
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Corte suprema di cassazione – Franța) – Randstad Italia SpA/Umana SpA, Azienda USL Valle d’Aosta, IN. VA SpA, Synergie Italia agenzia per il lavoro SpA
(Cauza C-497/20) (1)
(Trimitere preliminară - Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE - Obligația statelor membre de a stabili căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii - Achiziții publice - Directiva 89/665/CEE - Articolul 1 alineatele (1) și (3) - Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Hotărâre a instanței supreme din ordinea administrativă a unui stat membru prin care se declară inadmisibilă, cu încălcarea jurisprudenței Curții, calea de atac a unui ofertant exclus dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice - Inexistența unei căi de atac împotriva acestei hotărâri în fața instanței supreme din ordinea judiciară a acestui stat membru - Principiile efectivității și echivalenței)
(2022/C 84/21)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Corte suprema di cassazione
Părțile din procedura principală
Recurentă: Randstad Italia SpA
Intimate: Umana SpA, Azienda USL Valle d’Aosta, IN. VA SpA, Synergie Italia agenzia per il lavoro SpA
Dispozitivul
Articolul 4 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (1) TUE, precum și articolul 1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014, citit în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei dispoziții a dreptului intern al unui stat membru care, potrivit jurisprudenței naționale, are efectul ca justițiabilii, precum ofertanții care au participat la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, să nu poată contesta conformitatea cu dreptul Uniunii a unei hotărâri a instanței supreme din ordinea administrativă a acestui stat membru în cadrul unui recurs în fața instanței supreme din ordinea judiciară a statului membru menționat.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/19 |
Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 21 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Městský soud v Praze – Republica Cehă) – Vítkovice Steel a.s./Ministerstvo životního prostředí
(Cauza C-524/20) (1)
(Trimitere preliminară - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Directiva 2003/87/CE - Articolul 11 alineatul (3) - Decizia 2011/278/UE - Articolul 3 litera (b) și articolul 10 alineatul (2) litera (a) - Subinstalația produsului de referință - Decizia 2013/448/UE - Validitate - Instalație care utilizează un convertizor cu oxigen - Metal lichid - Resursă la intrarea procesului care provine de la o instalație terță - Refuzul alocării cotelor de emisie - Admisibilitate - Neintroducerea unei acțiuni în anulare de către reclamanta din litigiul principal)
(2022/C 84/22)
Limba de procedură: ceha
Instanța de trimitere
Městský soud v Praze
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Vítkovice Steel a.s.
Pârâtă: Ministerstvo životního prostředí
Dispozitivul
Articolul 1 alineatul (1) și alineatul (2) al treilea paragraf din Decizia 2013/448/UE a Comisiei din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie, cu titlu gratuit, a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului trebuie interpretat în sensul că nu permite să se aloce instalației în discuție în litigiul principal cote cu titlu gratuit pentru produsul de referință „metal lichid”, pe baza unei noi cereri a Republicii Cehe, chiar dacă sunt excluse dubla contabilizare a emisiilor și dubla alocare a cotelor.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/19 |
Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 16 decembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék – Ungaria) – Apollo Tyres (Hungary) Kft./Innovációért és Technológiáért Felelős Miniszter
(Cauza C-575/20) (1)
(Trimitere preliminară - Poluare atmosferică - Sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră - Directiva 2003/87/CE - Instalații de ardere a combustibililor - Anexa I - Putere termică nominală totală - Modalități de calcul - Regula cumulării)
(2022/C 84/23)
Limba de procedură: maghiara
Instanța de trimitere
Fővárosi Törvényszék
Părțile din procedura principală
Reclamant: Apollo Tyres (Hungary) Kft.
Pârât: Innovációért és Technológiáért Felelős Miniszter
Dispozitivul
Anexa I punctul 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018, trebuie interpretată în sensul că puterea termică nominală totală a unei instalații trebuie calculată prin însumarea puterii termice nominale maxime a unităților tehnice care fac parte din aceasta, cu excepția cazului în care limitările aduse de operator acestei puteri termice nominale maxime sunt permanente, iar existența acestor limitări, precum și caracterul lor permanent sunt efectiv verificabile de către autoritatea națională competentă pentru alocarea cotelor.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/20 |
Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 21 decembrie 2021 – P. Krücken Organic GmbH/Comisia Europeană
(Cauza C-586/20 P) (1)
(Recurs - Drept instituțional - Acțiune în despăgubire - Condiții de angajare a răspunderii extracontractuale a Uniunii Europene - Regulamentul (CE) nr. 834/2007 - Producția ecologică și etichetarea produselor ecologice - Articolul 33 alineatul (3) - Noțiunea de „supraveghere corespunzătoare” - Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 - Regimul de import al produselor ecologice din țări terțe - Organism de control privat recunoscut în scopul echivalenței - Imputabilitate a comportamentului acestui organism în sarcina Comisiei Europene)
(2022/C 84/24)
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurentă: P. Krücken Organic GmbH (reprezentant: H. Schmidt, Rechtsanwalt)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Dawes, B. Hofstötter și B. Eggers, agenți)
Dispozitivul
1) |
Respinge recursul. |
2) |
Obligă P. Krücken Organic GmbH să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/21 |
Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 9 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Commissione Tributaria Regionale del Lazio – Italia) – Agenzia delle dogane e dei monopoli – Ufficio delle dogane di Gaeta/Punto Nautica Srl
(Cauza C-255/20) (1)
(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Fiscalitate - Armonizarea legislațiilor - Accize - Directiva 92/12/CEE - Articolul 3 alineatul (2) - Directiva 2008/118/CE - Articolul 1 alineatul (2) - Taxe indirecte suplimentare asupra produselor accizabile - Taxă regională pe vânzările de combustibili pentru vehicule cu motor - Anumite scopuri - Lipsă)
(2022/C 84/25)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Commissione Tributaria Regionale del Lazio
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Agenzia delle dogane e dei monopoli – Ufficio delle dogane di Gaeta
Pârâtă: Punto Nautica Srl
Dispozitivul
Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care instituie o taxă regională pe benzina pentru vehicule cu motor, în condițiile în care, întrucât venitul obținut din această taxă este destinat numai să contribuie, în general, la bugetul colectivităților teritoriale, nu se poate considera că ea urmărește un „anumit scop”, în sensul dispoziției respective.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/21 |
Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 10 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul Arad – România) – Asociaţia Naţională de Terapii Complementare din România (ANATECOR)
(Cauza C-400/21) (1)
(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții - Interpretarea dreptului național - Procedură națională de insolvență - Posibilitatea judecătorului sindic de a verifica propria competență materială și creanța - Litigiu pur intern - Lipsa unei legături cu dreptul Uniunii - Necompetență vădită a Curții)
(2022/C 84/26)
Limba de procedură: româna
Instanța de trimitere
Tribunalul Arad
Părțile din procedura principală
Debitoare în insolvență: Asociaţia Naţională de Terapii Complementare din România (ANATECOR)
cu participarea: Primăriei Municipiului Arad – Direcția Venituri, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad
Dispozitivul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este vădit necompetentă să răspundă la întrebările adresate de Tribunalul Arad (România) prin decizia din 31 mai 2021.
(1) Data depunerii: 28.6.2021.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/22 |
Recurs introdus la 1 august 2021 de „Rezon” OOD împotriva Hotărârii Tribunalului din 16 iunie 2021 în cauza T-487/20, Rezon/EUIPO
(Cauza C-476/21 P)
(2022/C 84/27)
Limba de procedură: bulgara
Părțile
Recurentă:„Rezon” OOD (reprezentant: M. Yordanova-Harizanova, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală
Prin ordonanța din 10 decembrie 2021, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a decis:
1) |
Nu admite în principiu recursul. |
2) |
„Rezon” OOD suportă propriile cheltuieli de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/22 |
Recurs introdus la 26 august 2021 de Republica Cipru împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 16 iunie 2021 în cauza T-281/19, Cipru/EUIPO
(Cauza C-538/21 P)
(2022/C 84/28)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: Republica Cipru (reprezentanți: S. Malynicz, BL, S. Baran, barrister, V. Marsland, solicitor)
Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Prin Ordonanța din 21 decembrie 2021, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a respins în principiu recursul și a statuat că Republica Cipru va suporta propriile cheltuieli de judecată.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/22 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Hof van Cassatie (Belgia) la 4 noiembrie 2021 – Verbraeken J. en Zonen BV, PN
(Cauza C-661/21)
(2022/C 84/29)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Hof van Cassatie
Părțile din procedura principală
Recurenți: Verbraeken J. en Zonen BV, PN
Întrebările preliminare
1) |
Articolul 13 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul nr. 883/2004/CE (1) din 29 aprilie 2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea sistemelor de securitate socială, articolul 3 alineatul (1) litera (a) și articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 (2) din 21 octombrie 2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului și articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) 1072/2009 (3) din 21 octombrie 2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri trebuie interpretate în sensul că din împrejurarea că o întreprindere obține o licență de transport rutier într-un stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 și cu Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, și trebuie așadar să aibă un sediu real și stabil în acest stat membru, rezultă neapărat că s-a demonstrat astfel, în mod incontestabil, că ea își are sediul în acel stat membru, în sensul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul nr. 883/2004/CE menționat anterior, pentru a determina sistemul de securitate socială aplicabil și că autoritățile statului membru de angajare sunt obligate să respecte această determinare? |
2) |
Instanțele naționale ale statului membru de angajare care constată că licența de transport rutier menționată a fost obținută prin fraudă pot ignora această licență sau autoritățile statului membru de angajare trebuie mai întâi, pe baza fraudei constatate, să solicite autorităților care au emis licența retragerea acesteia? |
(1) JO 2004, L 166, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/23 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Lituania) la 9 noiembrie 2021 – UAB „Gargždų geležinkelis”/Lietuvos transporto saugos administracija
(Cauza C-671/21)
(2022/C 84/30)
Limba de procedură: lituaniana
Instanța de trimitere
Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas
Părțile din procedura principală
Apelantă: UAB „Gargždų geležinkelis”
Celelalte părți din procedură: Lietuvos transporto saugos administracija
Lietuvos Respublikos ryšių reguliavimo
AB „LTG Infra”
Întrebările preliminare
1. |
Articolul 47 alineatul (4) prima și a doua teză din Directiva 2012/34/UE (1) trebuie interpretat în sensul că interzice fără echivoc instituirea unei reglementări naționale care prevede că, în cazul unei infrastructuri saturate, intensitatea utilizării infrastructurii feroviare poate fi luată la considerare în momentul repartizării capacităților? Prezintă relevanță pentru această apreciere aspectul dacă rata de utilizare a infrastructurii feroviare este legată de utilizarea efectivă a infrastructurii feroviare în trecut sau de utilizarea planificată în cursul perioadei pentru care este în vigoare graficul de circulație relevant? Dispozițiile articolelor 45 și 46 din Directiva 2012/34/UE, care conferă o marjă largă de apreciere administratorului infrastructurii publice sau entității care ia decizii cu privire la capacități în ceea ce privește coordonarea capacităților solicitate și transpunerea acestor dispoziții în dreptul național prezintă vreo relevanță pentru această apreciere? Împrejurarea că infrastructura este identificată ca fiind saturată într-un caz particular ca urmare a capacităților solicitate de două sau mai multe întreprinderi feroviare în vederea realizării aceluiași transport de marfă prezintă vreo relevanță pentru această apreciere? |
2. |
Dispoziția de la articolul 45 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE potrivit căreia „în cadrul procesului de planificare și coordonare, administratorul infrastructurii poate acorda prioritate serviciilor specifice, dar numai după cum se prevede la articolele 47 și 49” înseamnă că administratorul infrastructurii poate aplica și o regulă națională de prioritate în cazurile în care infrastructura nu este identificată ca fiind saturată? În ce măsură (pe baza căror criterii) administratorul infrastructurii trebuie, înainte de a identifica infrastructura ca fiind saturată, să coordoneze traseele solicitate și să se consulte cu solicitanții în temeiul articolului 47 [alineatul (1)] prima teză din Directiva 2012/34/UE? Consultarea cu solicitanții ar trebui să includă aprecierea faptului dacă doi sau mai mulți solicitanți au depus cereri concurente pentru efectuarea aceluiași transport de mărfuri (bunuri)? |
(1) Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO 2012, L 343, p. 32).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/24 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Vredegerecht te Antwerpen (Belgia) la 11 noiembrie 2021 – Fluvius Antwerpen/MX
(Cauza C-677/21)
(2022/C 84/31)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Vredegerecht te Antwerpen
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Fluvius Antwerpen
Pârât: MX
Întrebările preliminare
Articolul 2 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE (1) trebuie interpretat în sensul că consumul ilicit de energie reprezintă o livrare de bunuri, și anume transferul dreptului de a dispune de bunuri corporale în calitate de proprietar?
În cazul unui răspuns negativ, articolul 14 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2006/112/CE trebuie interpretat în sensul că consumul ilicit de energie reprezintă o livrare de bunuri, și anume transferul, printr-un ordin emis de o autoritate publică sau în numele unei autorități publice sau în condițiile prevăzute de lege, al dreptului de proprietate asupra unui bun cu plata unei compensații?
Articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE trebuie interpretat în sensul că, dacă Fluvius are dreptul la o compensație pentru energia consumată în mod ilicit, ea poate fi considerată persoană impozabilă deoarece consumul ilicit reprezintă rezultatul unei „activități economice” a Fluvius Antwerpen, și anume exploatarea unui bun corporal în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate?
Dacă articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE trebuie interpretat în sensul că, în cazul consumului ilicit de energie, este vorba despre o activitate economică, articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE trebuie interpretat în sensul că Fluvius Antwerpen este o autoritate publică și, în caz afirmativ, articolul 13 alineatul (1) al treilea paragraf trebuie interpretat în sensul că consumul ilicit de energie este rezultatul unei activități a Fluvius Antwerpen care nu este efectuată la o scară neglijabilă?
(1) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/25 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgerichtshof (Austria) la 11 noiembrie 2021 – Versicherungsanstalt öffentlich Bediensteter, Eisenbahnen und Bergbau
(Cauza C-681/21)
(2022/C 84/32)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Verwaltungsgerichtshof
Părțile din procedura principală
Autoritate recurentă: Versicherungsanstalt öffentlich Bediensteter, Eisenbahnen und Bergbau, reprezentată de procurorul financiar
Participantă: BB
Întrebarea preliminară
Articolul 2 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (1) și principiile securității juridice, menținerii drepturilor dobândite și efectivității dreptului Uniunii trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale – precum cea în discuție în litigiul principal – în temeiul căreia o categorie de funcționari favorizată anterior nu mai beneficiază, retroactiv, de drepturi de pensie rezultate din ajustarea pensiilor, și care, în acest fel (desființarea cu efect retroactiv a categoriei favorizate anterior prin stabilirea, în prezent, a unui statut egal al acesteia cu categoria defavorizată anterior), determină ca nici categoria de funcționari defavorizată anterior să nu (mai) beneficieze de drepturi de pensie rezultate din ajustarea pensiilor la care cea din urmă categorie menționată ar fi avut dreptul din cauza discriminării pe motive de vârstă deja constatate (în mai multe rânduri) pe cale jurisdicțională, ca efect al neaplicării unei dispoziții naționale contrare dreptului Uniunii în scopul stabilirii unui statut egal cu categoria favorizată anterior?
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/25 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Lituania) la 11 noiembrie 2021 – UAB „HSC Baltic”, UAB „Mitnija” și UAB „Montuotojas”/Vilniaus miesto savivaldybės administracija
(Cauza C-682/21)
(2022/C 84/33)
Limba de procedură: lituaniana
Instanța de trimitere
Lietuvos Aukščiausiasis Teismas
Părțile din procedura principală
Recurente: UAB „HSC Baltic”
UAB „Mitnija”
UAB „Montuotojas”
Celelalte părți din procedura de recurs: Vilniaus miesto savivaldybės
administracija
Bankrutuojanti UAB „Active
Construction Management”
UAB „Vilniaus vystymo kompanija”
Întrebările preliminare
1) |
Articolul 18 alineatul (1) și articolul 57 alineatul (4) litera (g) și alineatul (6) din Directiva 2014/24 (1), precum și articolul 1 alineatul (1) al patrulea paragraf și alineatul (3) din Directiva 89/665 (2) (împreună sau separat, dar fără limitare la aceste dispoziții) trebuie interpretate în sensul că decizia unei autorități contractante de a înscrie operatorul economic în cauză pe lista furnizorilor nefiabili și de a restrânge astfel, pentru o anumită perioadă, posibilitatea sa de a participa la procedurile de achiziții publice anunțate ulterior pentru motivul că operatorul economic respectiv a încălcat grav un contract încheiat cu această autoritate contractantă este un act supus căilor de atac? |
2) |
În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, dispozițiile de drept al Uniunii citate anterior (împreună sau separat, dar fără limitare la aceste dispoziții) trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale și practicii de aplicare a acesteia potrivit cărora: (a) atunci când reziliază un contract de achiziții publice pentru încălcarea gravă a acestuia, autoritatea contractantă nu ia nicio decizie formală (distinctă) privind înscrierea operatorilor economici pe lista furnizorilor nefiabili; (b) un operator economic nu este informat în prealabil cu privire la viitoarea înscriere pe lista furnizorilor nefiabili și, prin urmare, nu este în măsură să prezinte explicații relevante și, ulterior, să conteste în mod efectiv înscrierea sa; (c) autoritatea contractantă nu efectuează nicio examinare individuală a împrejurărilor executării necorespunzătoare a unui contract și, prin urmare, în cazul în care contractul de achiziții publice a fost reziliat în mod legal pentru încălcarea gravă a acestuia, operatorul economic responsabil de jure pentru respectiva încălcare este înscris în mod automat pe lista furnizorilor nefiabili? |
3) |
În cazul unor răspunsuri afirmative la primele două întrebări, dispozițiile de drept al Uniunii citate anterior (împreună sau separat, dar fără limitare la aceste dispoziții) trebuie interpretate în sensul că partenerii la un acord de exploatare în comun (entitățile care formează un furnizor comun) care au executat contractul de achiziții publice reziliat în mod legal pentru încălcarea gravă a acestuia își pot demonstra fiabilitatea și, prin urmare, pot fi excluși de pe lista furnizorilor nefiabili, printre altele, prin invocarea părții (valorii) contractului executat, a insolvenței partenerului principal, a acțiunilor respectivului partener și a contribuției autorității contractante la neexecutarea contractului? |
(1) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94, p. 65).
(2) Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO 1989, L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/26 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Vilniaus apygardos administracinis teismas (Lituania) la 12 noiembrie 2021 – Nacionalinis visuomenės sveikatos centras prie Sveikatos apsaugos ministerijos/Valstybinė duomenų apsaugos inspekcija
(Cauza C-683/21)
(2022/C 84/34)
Limba de procedură: lituaniana
Instanța de trimitere
Vilniaus apygardos administracinis teismas
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Nacionalinis visuomenės sveikatos centras prie Sveikatos apsaugos ministerijos
Pârâtă: Valstybinė duomenų apsaugos inspekcija
Întrebările preliminare
1. |
Noțiunea de „operator” de la articolul 4 punctul 7 din RGPD (1) poate fi interpretată în sensul că o persoană, care intenționează să achiziționeze un instrument de colectare a datelor (aplicație mobilă) prin intermediul unei achiziții publice, chiar dacă nu a fost încheiat un contract de achiziții publice și nu a fost transferat produsul creat (aplicația mobilă) pentru achiziționarea căruia a fost utilizată o procedură de achiziții publice, trebuie considerată de asemenea ca fiind un operator? |
2. |
Noțiunea de „operator” de la articolul 4 punctul 7 din RGPD poate fi interpretată în sensul că o autoritate contractantă, care nu a dobândit dreptul de proprietate asupra produsului informatic creat și care nu s-a aflat în posesia acestuia, dar în cazul căreia versiunea finală a aplicației create furnizează linkuri sau interfețe acestei entități publice și/sau politica de confidențialitate, care nu a fost aprobată oficial sau recunoscută de entitatea publică în discuție, preciza că entitatea publică respectivă este ea însăși operator, trebuie considerată de asemenea ca fiind un operator? |
3. |
Noțiunea de „operator” de la articolul 4 punctul 7 din RGPD poate fi interpretată în sensul că o persoană, care nu a realizat nicio operațiune efectivă de prelucrare a datelor, astfel cum a fost definită la articolul 4 alineatul (2) din RGPD, și/sau care nu a dat o permisiune/un consimțământ clar pentru realizarea unor astfel de operațiuni, trebuie considerată de asemenea ca fiind un operator? Faptul că produsul informatic utilizat pentru prelucrarea datelor cu caracter personal a fost creat în conformitate cu sarcina trasată de autoritatea contractantă este semnificativ pentru interpretarea noțiunii de „operator”? |
4. |
În cazul în care stabilirea operațiunilor efective de prelucrare a datelor este pertinentă pentru interpretarea noțiunii de „operator”, definiția „prelucrării” datelor cu caracter personal de la articolul 4 punctul 2 din RGPD trebuie interpretată în sensul că se referă și la situațiile în care, la testarea sistemelor informatice în procesul de achiziționare a unei aplicații mobile, au fost utilizate copii ale unor date cu caracter personal? |
5. |
O prelucrare în comun a datelor în conformitate cu articolul 4 punctul 7 și cu articolul 26 alineatul (1) din RGPD poate fi interpretată exclusiv în sensul că presupune acțiuni coordonate în mod intenționat în ceea ce privește stabilirea scopurilor și a mijloacelor de prelucrare a datelor sau această noțiune poate fi interpretată și în sensul în care prelucrarea în comun include și situațiile în care nu există un „acord” clar cu privire la scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor și/sau acțiunile nu sunt coordonate între entități? Împrejurarea referitoare la stadiul la care, în cursul creării mijloacelor de prelucrare a datelor cu caracter personal (aplicația informatică), au fost prelucrate date cu caracter personal și scopul creării aplicației sunt importante din punct de vedere juridic pentru interpretarea noțiunii de prelucrare în comun a datelor? Un „acord” între operatorii asociați poate fi înțeles exclusiv ca o fiind o stabilire clară și definită a condițiilor care reglementează prelucrarea în comun a datelor? |
6. |
Dispoziția cuprinsă la articolul 83 alineatul (1) din RGPD, potrivit căreia „[impunerea unor] amenzi administrative […] este […] eficace, proporțională și disuasivă”, trebuie interpretată în sensul că include și cazurile care atrag răspunderea „operatorului” atunci când, în procesul de creare a unui produs informatic, dezvoltatorul realizează și acțiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, iar acțiunile inadecvate de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate de operator determină întotdeauna în mod automat răspunderea juridică a operatorului? Această dispoziție trebuie interpretată în sensul că include și cazurile de răspundere obiectivă a operatorului? |
(1) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/27 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Oberlandesgericht Düsseldorf (Germania) la 12 noiembrie 2021 – Papierfabriek Doetinchem B. V./Sprick GmbH Bielefelder Papier- und Wellpappenwerk & Co.
(Cauza C-684/21)
(2022/C 84/35)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Oberlandesgericht Düsseldorf
Părțile din procedura principală
Pârâtă-reclamantă și apelantă: Papierfabriek Doetinchem B. V.
Reclamantă-pârâtă și intimată: Sprick GmbH Bielefelder Papier- und Wellpappenwerk & Co.
Întrebările preliminare
1) |
Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție, examinarea împrejurării dacă caracteristicile aspectului unui produs sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia trebuie efectuată în raport cu desenul sau cu modelul industrial în cauză (1), cu împrejurările obiective care reflectă motivele ce au determinat alegerea caracteristicilor aspectului produsului respectiv, cu informații referitoare la utilizarea sa sau chiar cu existența unor desene sau modele industriale alternative care permit îndeplinirea aceleiași funcții tehnice (Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C-395/16, EU:C:2018:172). Ce importanță are, în raport cu elementul legat de existența altor desene sau modele industriale, faptul că titularul desenului sau modelului industrial deține și un număr mare de desene sau modele industriale alternative? |
2) |
În cadrul examinării problemei dacă aspectul este impus exclusiv de funcția tehnică, trebuie să se țină seama de faptul că configurația permite o multitudine de culori, atunci când configurația coloristică ca atare nu reiese din înregistrare? |
3) |
În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare: acest aspect are vreo incidență asupra întinderii protecției conferite de desenul sau modelul industrial? |
(1) În sensul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/28 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Oberster Gerichtshof (Austria) la 15 noiembrie 2021 – YV/Stadtverkehr Lindau (B) GmbH
(Cauza C-685/21)
(2022/C 84/36)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Oberster Gerichtshof
Părțile din procedura principală
Reclamant: YV
Pârâtă: Stadtverkehr Lindau (B) GmbH
Întrebarea preliminară
Are calitatea de asigurător în sensul articolului 11 alineatul (1) și al articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 (1) și o întreprindere care, deși nu este o întreprindere de asigurare ca urmare a unei derogări de la obligația de asigurare în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2009/103/CE (2), răspunde în calitate de „cvasiasigurător” pentru pagubele produse de autovehiculele pe care le deține la fel ca un asigurător, în temeiul dispozițiilor în materie de asigurări?
(1) Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (reformare) (JO 2012, L 351, p.1).
(2) Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi (versiune codificată) (JO 2009, L 263, p. 11).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/28 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Nederlandstalige rechtbank van eerste aanleg Brussel (Belgia) la 19 noiembrie 2021 – Recreatieprojecten Zeeland BV, Casino Admiral Zeeland BV, Supergame BV/Belgische Staat
(Cauza C-695/21)
(2022/C 84/37)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Nederlandstalige rechtbank van eerste aanleg Brussel
Părțile din procedura principală
Reclamante: Recreatieprojecten Zeeland BV, Casino Admiral Zeeland BV, Supergame BV
Pârât: Belgische Staat
Întrebarea preliminară
Articolul 56 primul paragraf TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca o reglementare legală națională a unui stat membru să acorde operatorilor unui număr limitat și controlat de stabilimente de jocuri de noroc autorizate de pe teritoriul său o exceptare de la o interdicție generală a publicității pentru astfel de stabilimente, fără a da, în același timp, posibilitatea operatorilor stabilimentelor de jocuri de noroc situate în alte state membre de a obține, pentru aceste stabilimente, aceeași exceptare de la interdicția publicității pe teritoriul său?
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/29 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Administratīvā rajona tiesa (Letonia) la 13 decembrie 2021 – AAS „BTA Baltic Insurance Company”/Iepirkumu uzraudzības birojs, Tieslietu ministrija
(Cauza C-769/21)
(2022/C 84/38)
Limba de procedură: letona
Instanța de trimitere
Administratīvā rajona tiesa
Părțile din procedura principală
Reclamantă: AAS „BTA Baltic Insurance Company”
Pârâți: Iepirkumu uzraudzības birojs, Tieslietu ministrija
Întrebările preliminare
Este compatibilă cu principiile aplicabile achizițiilor, definite la articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (1), în special cu obligația statelor membre de a aplica operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu, precum și cu principiul proporționalității o reglementare națională care impune autorității contractante obligația de a pune capăt procedurii de achiziții în cazul în care se stabilește că ofertantul selectat inițial, care a refuzat să încheie contractul de achiziții publice cu autoritatea contractantă, trebuie să fie considerat ca reprezentând același operator economic cu ofertantul următor, care a depus o ofertă ce corespunde necesităților și cerințelor autorității contractante?
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/29 |
Recurs introdus la 16 decembrie 2021 de Nec Corp. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua extinsă) din 29 septembrie 2021 în cauza T-341/18, Nec/Comisia
(Cauza C-786/21 P)
(2022/C 84/39)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: Nec Corp. (reprezentanți: R. Bachour, Solicitor, A. Pliego Selie, W. Brouwer, R. Warning, advocaten)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții:
— |
anularea hotărârii atacate; |
— |
pronunțarea unei hotărâri definitive în această procedură de recurs și anularea deciziei atacate și/sau reducerea amenzii, astfel cum se solicită în prezentul recurs, sau, cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului pentru ca acesta să stabilească cuantumul în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție; și |
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată ale acestei proceduri și ale procedurii în fața Tribunalului. |
Motivele și principalele argumente
Prin intermediul primului motiv de recurs, care este împărțit în trei aspecte, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și nu a prezentat o motivare suficientă sau adecvată în cadrul examinării faptului dacă amenda aplicată recurentei putea fi majorată pentru recidivă.
În primul rând, Tribunalul a săvârșit o eroare atunci când a considerat că decizia atacată putea impune o amendă distinctă pentru recidivă recurentei în pofida faptului că răspunderea acesteia din urmă constituie doar o răspundere derivată și este calificată ca atare.
În al doilea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare confirmând majorarea amenzii pentru recidivă pentru o perioadă anterioară datei de 20 mai 2010, adică înainte ca recurenta să fie declarată răspunzătoare și să fie informată că a săvârșit o încălcare. Acest lucru nu este nici întemeiat din punct de vedere juridic nici proporțional, în special având în vedere perioada limitată dintre adoptarea de către Comisie a Deciziei DRAM (1) și sfârșitul încălcării săvârșite de Tokin Corporation și faptul că recurenta nu poate, prin urmare, să fie considerată în mod obiectiv că a acceptat sau a aprobat în vreun fel încălcarea săvârșită de Tokin Corporation.
În al treilea rând, în orice caz, hotărârea atacată este viciată de o eroare de drept ca urmare a aplicării greșite a principiului proporționalității în examinarea cuantumului amenzii și a stabilirii perioadei pentru care este aplicată aceasta.
Prin intermediul celui de al doilea motiv de recurs, recurenta susține că Tribunalul, în hotărârea atacată, a denaturat decizia Comisiei și a acceptat o incoerență vădită în decizia atacată în ceea ce privește participarea recurentei la încălcarea identificată prin înlocuirea incoerenței privind calificarea răspunderii recurentei cu propria sa interpretare cu privire la fapte și cu raționamentul Comisiei din decizia atacată.
Prin intermediul celui de al treilea motiv de recurs, recurenta susține că hotărârea atacată este viciată de o eroare de drept din cauza aplicării greșite a principiului proporționalității, precum și a unei încălcări a obligației de a prezenta o motivare suficientă sau adecvată atunci când a examinat cuantumul amenzii în exercitarea competenței sale de plină jurisdicție.
(1) Decizia Comisiei din 19 mai 2010 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (Cazul COMP/38.511 – Memoriile DRAM).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/30 |
Acțiune introdusă la 16 decembrie 2021 – Comisia Europeană/Republica Bulgaria
(Cauza C-789/21)
(2022/C 84/40)
Limba de procedură: bulgara
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Braun, L. Malferrari și Iv. Zalogin)
Pârâtă: Republica Bulgaria
Concluziile reclamantei
— |
Constatarea faptului că, prin neconectarea registrului comerțului bulgar la sistemul de interconectare a registrelor societăților (BRIS), Republica Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (1) și mai precis articolul 166 și partea A și partea B nota de subsol 2 din anexa III la Directiva 2017/1132. |
— |
obligarea Republicii Bulgaria la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Încălcând dispozițiile Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO 2017, L 169, p. 46), Republica Bulgaria nu a conectat registrul comerțului bulgar la sistemul de interconectare a registrelor societăților (BRIS).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/31 |
Acțiune introdusă la 21 decembrie 2021 – Comisia Europeană/Republica Polonă
(Cauza C-814/21)
(2022/C 84/41)
Limba de procedură: polona
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Tomkin, A. Szmytkowska, agenți)
Pârâtă: Republica Polonă
Concluziile reclamantei
— |
constatarea faptului că, atunci când nu a autorizat cetățeni ai Uniunii care nu sunt resortisanți polonezi, dar au reședința pe teritoriul Republicii Polone să se înscrie într-un partid politic, Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 22 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene; |
— |
obligarea Republicii Polonă la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În temeiul articolului 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, orice cetățean al Uniunii care își are reședința într-un stat membru și care nu este resortisant al acestuia are dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile locale din statul membru în care își are reședința în aceleași condiții ca și resortisanții acelui stat.
Comisia susține că refuzul de a acorda cetățenilor Uniunii care nu sunt resortisanți polonezi, dar care au reședința pe teritoriul Poloniei dreptul de a se înscrie într-un partid politic împiedică cetățenii Uniunii să își exercite, în aceleași condiții precum resortisanții polonezi, drepturile politice conferite acestor cetățeni prin articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/31 |
Recurs introdus la 21 decembrie 2021 de Amazon.com, Inc., Amazon Services LLC, Amazon EU Sàrl, Amazon Europe Core Sàrl împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera întâi) din 14 octombrie 2021 în cauza T-19/21, Amazon.com și alții/Comisia
(Cauza C-815/21 P)
(2022/C 84/42)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurente: Amazon.com, Inc., Amazon Services LLC, Amazon EU Sàrl, Amazon Europe Core Sàrl (reprezentanți: A. Komninos, dikigoros, G. Tantulli, abogado)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentelor
— |
anularea ordonanței atacate; |
— |
respingerea în totalitate a excepției de inadmisibilitate; |
— |
trimiterea cauzei Tribunalului pentru reexaminarea acțiunii pe fond. |
Motivele și principalele argumente
Reclamantele susțin că ordonanța atacată încalcă articolul 263 TFUE prin concluzia că măsura contestată nu a produs efecte juridice. O asemenea încălcare este consecința unei interpretări eronate a articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul 1/2003 (1), care acordă întreprinderilor o protecție juridică față de procedurile antitrust desfășurate în paralel de Comisie și de autoritățile naționale de concurență. Ordonanța atacată a omis să recunoască faptul că măsura contestată priva Amazon de această protecție.
(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/32 |
Recurs introdus la 29 decembrie 2021 de Oriol Junqueras i Vies împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a șasea) din 14 octombrie 2021 în cauza T-100/20, Junqueras i Vies/Parlamentul
(Cauza C-824/21 P)
(2022/C 84/43)
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Recurentă: Oriol Junqueras i Vies (reprezentant: M. Marsal i Ferret, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții:
În primul rând – anularea Ordonanței din 14 octombrie 2021 a Camerei a șasea a Tribunalului în cauza T-100/20.
În al doilea rând – constatarea caracterului pe deplin admisibil al recursului formulat de această parte.
În al treilea rând – după ce s-a constatat că recursul este admisibil, trimiterea procedurii în fața Camerei a șasea a Tribunalului Uniunii Europene pentru ca aceasta să își continue examinarea.
În al patrulea rând – obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul procedurii privind excepția de inadmisibilitate și al prezentei proceduri de recurs.
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, se invocă patru motive și temeiurile juridice ale acestora:
În primul rând: Ordonanța atacată este contrară articolului 263 TFUE în măsura în care constată că domnul Junqueras nu are un interes în introducerea acțiunii întrucât nu era membru al Parlamentului European la momentul formulării acțiunii. Tribunalul a efectuat o apreciere eronată atunci când a constatat că a existat o invalidare a mandatului în temeiul Actului electoral european (articolul 13) întrucât decizia internă a Regatului Spaniei constituie o decizie de ineligibilitate care acționează ca un motiv de incompatibilitate. Având în vedere că decizia respectivă nu constituie o invalidare a mandatului în conformitate cu articolul 13 din Actul electoral european (și nu poate să constituie un motiv de incompatibilitate în conformitate cu articolul 7 din Actul electoral european), domnul Junqueras are în continuare un interes real și direct în introducerea acțiunii. Cu titlu subsidiar, ordonanța Tribunalului denaturează decizia internă a Regatului Spaniei, în măsura în care constată că domnul Junqueras nu are un interes direct, și este contrar articolului 263 TFUE.
În al doilea rând: Ordonanța atacată încalcă dreptul la protecție jurisdicțională efectivă (articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii și articolele 6 și 13 din Convenția europeană a drepturilor omului) și articolul 263 TFUE. Ordonanța se antepronunță în ceea ce privește constatările de fond care vor trebui efectuate în [cauzele] C-115/21[P] T-24/20 (1) și statuează în mod eronat că domnul Junqueras nu poate obține reintegrarea ca membru al Parlamentului European prin intermediul unor proceduri aflate pe rolul instanțelor Uniunii Europene. Domnul Junqueras poate obține într-adevăr o astfel de reintegrare și, prin urmare, are un interes real și direct în introducerea acțiunii.
În al treilea rând: Ordonanța atacată încalcă dreptul la protecție jurisdicțională efectivă (articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii și articolele 6 și 13 din Convenția europeană a drepturilor omului) și articolul 263 TFUE. În ordonanță se consideră că este ipotetic că acțiuni formulate în fața instanțelor naționale și în fața T[ribunal] C[onstitucional] (Curtea Constituțională, Spania) pot conduce la reintegrarea domnului Junqueras ca membru al Parlamentului European și, prin urmare, conchide că el nu are un interes real și direct în introducerea acțiunii. Ordonanța nu ține seama de faptul că T[ribunal] S[upremo] (Curtea Supremă, Spania) a confirmat el însuși că unul dintre efectele posibile ale acțiunilor introduse de domnul Junqueras este restituirea mandatului acestuia, motiv pentru care este eronată calificarea acestei posibilități ca fiind ipotetică, domnul Junqueras având un interes real și direct în introducerea acțiunii. În plus, ordonanța încalcă dreptul la protecție jurisdicțională efectivă și la o cale de atac efectivă întrucât Tribunalul nu a unit excepția de inadmisibilitate cu fondul, demers care fără îndoială ar fi respectat în mai mare măsură caracterul efectiv al drepturilor menționate.
În al patrulea rând: Ordonanța atacată constată că nu există alte motive care să stea la baza interesului domnului Junqueras în anularea actului contestat, chiar dacă nu pot fi adoptate măsuri de punere în aplicare în cazul anulării acestuia. Acest punct de vedere este contrar articolului 263 TFUE întrucât motivele menționate există și au fost invocate. În special, și ținând seama că protecția imunității a fost solicitată anterior hotărârii penale și deciziei privind pierderea mandatului de către domnul Junqueras, reprezentanții domnului Junqueras consideră că recunoașterea statutului domnului Junqueras ca membru al Parlamentului European și soluționarea cererii de protecție a imunității acestuia ar fi condus la obligația (astfel cum s-a statuat în Hotărârea CJUE din 19 decembrie 2019 în cauza C-502/19) (2) de a suspenda orice procedură împotriva domnului Junqueras și că, în cazul în care s-ar admite recursul acestuia, s-ar stabili că aceste decizii interne au fost adoptate cu încălcarea dreptului Uniunii, ceea ce este relevant pentru toate acțiunile formulate de domnul Junqueras în fața instanțelor naționale și a instanțelor Uniunii Europene, precum și, dacă este cazul, pentru acțiunile viitoare ale acestuia în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. În consecință, domnul Junqueras are într-adevăr interesul de a introduce acțiunea în temeiul articolului 263 TFUE.
(1) Ordonanța din 15 decembrie 2020, Junqueras i Vies/Parlamentul (T-24/20, EU:T:2020:601).
(2) Hotărârea din 19 decembrie 2019, Junqueras Vies (C-502/19, EU:C:2019:1115).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/33 |
Ordonanța președintelui Curții din 29 octombrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal administratif de Dijon – Franța) – M. X/Préfet de Saône-et-Loire
(Cauza C-206/21) (1)
(2022/C 84/44)
Limba de procedură: franceza
Președintele Curții a dispus radierea cauzei.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/33 |
Ordonanța președintelui Curții din 9 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Rieti – Italia) – Procedură penală privind pe G. B., R. H., cu participarea: Procura della Repubblica di Rieti
(Cauza C-334/21) (1)
(2022/C 84/45)
Limba de procedură: italiana
Președintele Curții a dispus radierea cauzei.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/34 |
Ordonanța președintelui Curții din 26 octombrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Den Haag, zittingsplaats 's-Hertogenbosch – Țările de Jos) – E, F/Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid
(Cauza C-456/21) (1)
(2022/C 84/46)
Limba de procedură: neerlandeza
Președintele Curții a dispus radierea cauzei.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/34 |
Ordonanța președintelui Curții din 12 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sofiyski rayonen sad – Bulgaria) – „Banka DSK” EAD/M. V.
(Cauza C-489/21) (1)
(2022/C 84/47)
Limba de procedură: bulgara
Președintele Curții a dispus radierea cauzei.
Tribunalul
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/35 |
Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Oltchim/Comisia
(Cauza T-565/19) (1)
(„Ajutoare de stat - Măsuri de sprijin luate de România în favoarea unei întreprinderi petrochimice - Neexecutarea, acumularea și anularea creanțelor publice - Acțiune în anulare - Termen de introducere a acțiunii - Momentul de la care începe să curgă termenul - Articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/1589 - Interesul de a exercita acțiunea - Existența unei sau a mai multe măsuri - Resurse de stat - Imputabilitate în sarcina statului - Aplicabilitatea criteriului creditorului privat - Aplicarea criteriului creditorului privat - Obligația de motivare”)
(2022/C 84/48)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Oltchim SA (Râmnicu Vâlcea, România) (reprezentanți: C. Arhold, L.-A. Bondoc, S.-E. Petrisor și K. Struckmann, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: V. Bottka et F. Tomat, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, prin care se urmărește anularea în parte a Deciziei (UE) 2019/1144 a Comisiei din 17 decembrie 2018 privind ajutorul de stat SA.36086 (2016/C) (ex 2016/NN) pus în aplicare de România în favoarea Oltchim SA (JO 2019, L 181, p. 13)
Dispozitivul
1) |
Anulează articolul 1 literele (a) și (c) din Decizia (UE) 2019/1144 a Comisiei din 17 decembrie 2018 privind ajutorul de stat SA.36086 (2016/C) (ex 2016/NN) pus în aplicare de România în favoarea Oltchim SA. |
2) |
Anulează articolele 3-6 și articolul 7 alineatul (2) din Decizia 2019/1144, în măsura în care privesc măsurile menționate la articolul 1 literele (a) și (c) din această decizie. |
3) |
Respinge în rest acțiunea. |
4) |
Obligă Oltchim să suporte o pătrime din propriile cheltuieli de judecată. |
5) |
Obligă Comisia Europeană să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, trei pătrimi din cheltuielile de judecată efectuate de Oltchim. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/35 |
Hotărârea Tribunalului din 21 decembrie 2021 – Hamers/Cedefop
(Cauza T-159/20) (1)
(„Funcție publică - Agenți temporari - Investigație a OLAF - Transmiterea către autoritățile judiciare naționale a unor informații privind fapte care pot face obiectul urmăririi penale - Procedură penală națională - Achitare - Comportamentul Cedefop în legătură cu procedura penală națională - Respingerea cererii de despăgubire - Acțiune în anulare și în despăgubire - Conflict de interese - Prezumție de nevinovăție - Competențele comisiei de recurs a Cedefop”)
(2022/C 84/49)
Limba de procedură: greaca
Părțile
Reclamantă: Helene Hamers (Angelochori, Grecia) (reprezentanți: V. Christianos, A. Politis, M. Rodopoulos și A. Skoulikis, avocați)
Pârât: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (reprezentanți: J. Siebel și L. Zacheilas, agenți, asistați de B. Wägenbaur și C. Meidanis, avocați)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită, pe de o parte, anularea deciziei implicite a Cedefop din 19 ianuarie 2020 de respingere a reclamației privind o cerere de reparare a prejudiciilor pe care le-ar fi suferit reclamanta și, pe de altă parte, repararea acestor prejudicii
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
O obligă pe doamna Helene Hamers la plata cheltuielilor de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/36 |
Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 2021 – FT și alții/Comisia
(Cauza T-224/20) (1)
(„Funcție publică - Funcționari - Remunerație - Personalul Comisiei repartizat într-o țară terță - Actualizare intermediară a coeficienților corectori - Eroare vădită de apreciere - Efect retroactiv - Securitate juridică - Obligația de solicitudine”)
(2022/C 84/50)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamanți: FT și ceilalți 22 de reclamanți ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentant: J.-N. Louis, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B. Mongin și I. Melo Sampaio, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea fișelor de salarizare aferente lunii iunie 2019 ale reclamanților în măsura în care aplică, pentru prima dată, coeficienții corectori stabiliți, cu efect retroactiv, la 1 august 2018
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Îi obligă pe FT și pe ceilalți reclamanți ale căror nume figurează în anexă la plata cheltuielilor de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/37 |
Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 2021 – FJ și alții/SEAE
(Cauza T-225/20) (1)
(„Funcție publică - Funcționari - Remunerație - Personal al SEAE repartizat într-o țară terță - Actualizare intermediară a coeficienților corectori - Eroare vădită de apreciere - Efect retroactiv - Securitate juridică - Obligația de solicitudine”)
(2022/C 84/51)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamanți: FJ și ceilalți 7 reclamanți ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentant: J.-N. Louis, avocat)
Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă (reprezentanți: S. Marquardt și R. Spáč, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se solicită anularea fișelor de remunerație din luna iunie 2019 ale reclamanților în măsura în care aplică, pentru prima dată, coeficienții corectori stabiliți, cu efect retroactiv, la 1 august 2018
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Îi obligă pe FJ și pe ceilalți reclamanți ale căror nume figurează în anexa la hotărâre la plata cheltuielilor de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/37 |
Hotărârea Tribunalului din 21 decembrie 2021 – KS/Frontex
(Cauza T-409/20) (1)
(„Funcție publică - Agenți temporari - Contract pe perioadă determinată - Rezilierea contractului - Ruperea legăturii de încredere - Articolul 47 litera (b) punctul (ii) din RAA - Dreptul de a fi ascultat - Obligația de solicitudine - Cereri de asistență și de despăgubire - Acțiune în anulare și în despăgubire”)
(2022/C 84/52)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: KS (reprezentant: N. de Montigny, avocată)
Pârâtă: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (reprezentanți: H. Caniard, S. Drew, W. Szmidt și B. Dukay-Zangrando, agenți, asistați de T. Bontinck, A. Guillerme și L. Burguin, avocați)
Obiectul
Cerere formulată în temeiul articolului 270 TFUE prin care se solicită, pe de o parte, anularea Deciziei Frontex din 30 august 2019 privind rezilierea contractului de muncă pe durată determinată al reclamantului și a Deciziei din 13 februarie 2020 privind respingerea cererilor de asistență și de despăgubire formulate de acesta și, pe de altă parte, repararea prejudiciului moral pe care reclamantul l-ar fi suferit din această cauză
Dispozitivul
1) |
Anulează Decizia Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) din 13 februarie 2020, în măsura în care prin aceasta se respinge cererea de asistență formulată de KS. |
2) |
Respinge în rest acțiunea. |
3) |
KS va suporta propriile cheltuieli de judecată. |
4) |
Obligă Frontex să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, jumătate din cele efectuate de KS. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/38 |
Hotărârea Tribunalului din 21 decembrie 2021 – MG/BEI
(Cauza T-573/20) (1)
(„Funcție publică - Personalul BEI - Remunerație - Alocații familiale - Refuz de a acorda alocațiile unui părinte căruia nu i s-a încredințat copilul - Procedură de conciliere - Termen rezonabil - Răspundere”)
(2022/C 84/53)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: MG (reprezentanți: L. Levi și A. Blot, avocate)
Pârâtă: Banca Europeană de Investiții (reprezentanți: G. Faedo și K. Carr, agenți, asistate de A. Dal Ferro, avocat)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și pe articolul 50a din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene având ca obiect, pe de o parte, anularea scrisorilor din partea BEI din 11 octombrie 2018, din 7 ianuarie 2019 și din 30 iulie 2020 pe baza cărora reclamantul a fost privat de beneficiul alocațiilor familiale și de drepturile financiare derivate și, pe de altă parte, repararea prejudiciului moral pe care reclamantul l-ar fi suferit
Dispozitivul
1) |
Obligă Banca Europeană de Investiții (BEI) la plata sumei de 500 de euro către MG pentru prejudiciul moral suferit. |
2) |
Respinge în rest acțiunea. |
3) |
MG și BEI vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/38 |
Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 2021 – FZ și alții/Comisia
(Cauza T-618/20) (1)
(„Funcție publică - Funcționari - Remunerație - Personalul Comisiei repartizat într-o țară terță - Actualizare anuală și intermediară a coeficienților corectori - Eroare vădită de apreciere”)
(2022/C 84/54)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamanți: FZ și ceilalți 17 reclamanți ale căror nume figurează în anexa la hotărâre (reprezentant: J.-N. Louis, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: I. Melo Sampaio, B. Mongin și A.-C. Simon, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea fișelor de salarizare aferente lunii decembrie 2019 ale reclamanților în măsura în care aplică, pentru prima dată, coeficienții corectori stabiliți, cu efect retroactiv, la 1 aprilie și 1 iulie 2019
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Îi obligă pe FZ și pe ceilalți reclamanți ale căror nume figurează în anexa la hotărâre la plata cheltuielilor de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/39 |
Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 2021 – FJ și alții/SEAE
(Cauza T-619/20) (1)
(„Funcție publică - Funcționari - Remunerație - Personal al SEAE repartizat într-o țară terță - Actualizare anuală și intermediară a coeficienților corectori - Eroare vădită de apreciere”)
(2022/C 84/55)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamanți: FJ, FL, FM, FN, FP (reprezentant: J.-N. Louis, avocat)
Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă (reprezentanți: S. Marquardt și R. Spáč, agenți)
Obiectul
Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se solicită anularea fișelor de remunerație din luna decembrie 2019 ale reclamanților în măsura în care aplică, pentru prima dată, coeficienții corectori stabiliți, cu efect retroactiv, la 1 aprilie și la 1 iulie 2019
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Îi obligă pe FJ, FL, FM, FN et FP la plata cheltuielilor de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/40 |
Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Lück/EUIP O – R. H. Investment (MALLE)
(Cauza T-188/21) (1)
(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală MALLE - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Caracter inoperant al motivului unic”)
(2022/C 84/56)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamant: Jörg Lück (Hilden, Germania) (reprezentant: L. Becker, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Eberl și E. Markakis, agenți)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: R. H. Investment UG (haftungsbeschränkt) (Erlangen, Germania) (reprezentanți: M. Metzner și M. Scheiner, avocați)
Obiectul
Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 21 decembrie 2020 (cauza R 1393/2020-5), referitoare la o procedură de declarare a nulității între R. H. Investment și M. Lück
Dispozitivul
1) |
Respinge acțiunea. |
2) |
Îl obligă pe domnul Jörg Lück la plata cheltuielilor de judecată. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/40 |
Acțiune introdusă la 27 octombrie 2021 – NO/Comisia
(Cauza T-708/21)
(2022/C 84/57)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: NO (reprezentant: E. Smartt, solicitor)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
— |
constatarea abținerii de a acționa a Comisiei, cu încălcarea obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 265 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât aceasta nu a luat poziție ca urmare a plângerilor reclamantului referitoare, inter alia, la ajutorul de stat acordat de Irlanda; |
— |
obligarea Comisiei la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și |
— |
dispunerea rambursării cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă următorul motiv:
În conformitate cu articolul 265 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia era obligată să ia poziție ca urmare a plângerilor reclamantului privind, inter alia, ajutorul de stat acordat de Irlanda, într-un termen rezonabil de la formularea plângerilor reclamantului sau înainte de expirarea acestuia. Având în vedere abţinerea de a acţiona într-un termen rezonabil, reclamantul a solicitat Comisiei să acționeze, prin scrisoarea din 28 iunie 2021. Ca răspuns la solicitarea reclamantului de a acționa, Comisia s-a abținut să ia poziție în termenul stabilit ca urmare a solicitării respective.
Considerând că, în aceste împrejurări, lipsa unei luări de poziție a Comisiei este incontestabilă, reclamantul a introdus prezenta acțiune în constatarea abținerii de a acționa în temeiul articolului 265 TFUE.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/41 |
Acțiune introdusă la 25 noiembrie 2021 – Hangzhou Dingsheng Industrial Group și alții/Comisia
(Cauza T-748/21)
(2022/C 84/58)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Hangzhou Dingsheng Industrial Group Co., Ltd (Hangzhou, China), Dingheng New Materials Co., Ltd (Rayong, Thailanda), Thai Ding Li New Materials Co., Ltd (Rayong) (reprezentanți: G. Coppo și G. Pregno, lawyers)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
— |
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1474 (1) al Comisiei din 14 septembrie 2021 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2384 și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/271 asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Republica Populară Chineză la importurile de anumite folii de aluminiu expediate din Thailanda, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Thailanda, publicat în Jurnalul Oficial L 325din 15 septembrie 2021, în măsura în care privește societățile Hangzhou Dingsheng Industrial Group Co., Ltd., Dingheng New Materials Co., Ltd., și Thai Ding Li New Materials Co. Ltd; și |
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă două motive.
1. |
Prin intermediul primului motiv, reclamantele susțin că regulamentul atacat este afectat de un viciu de drept în măsura în care încheie o anchetă care a fost deschisă – prin intermediul regulamentului de deschidere – fără ca Comisia să fi îndeplinit standardul de probă impus de articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază (primul aspect al primului motiv). În fapt, Comisia s-a întemeiat, fără să efectueze nicio examinare, pe conținutul cererii, care este însă incomplet și în mod semnificativ eronat, întrucât se bazează pe informații nefiabile, pe care Comisia nu le-a verificat sau nu le-a analizat. În plus, reclamantele susțin că Comisia nu a examinat în mod corespunzător observațiile reclamantelor cu privire la nelegalitatea inițierii (al doilea aspect al primului motiv). |
2. |
Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamantele susțin că Comisia nu a motivat suficient existența elementelor materiale enumerate la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește cerința referitoare la compromiterea efectelor corective ale taxelor, cu încălcarea articolului 296 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului 20 alineatul (2) din regulamentul de bază |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/42 |
Acțiune introdusă la 13 decembrie 2021 – DPG Deutsche Pfandsystem/EUIPO – EUIPO – Užstato sistemos administratorius (Reprezentarea conturului unei sticle și a unei săgeți)
(Cauza T-774/21)
(2022/C 84/59)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: DPG Deutsche Pfandsystem (Berlin, Germania) (reprezentantă: J. Götz, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: EUIPO – Užstato sistemos administratorius
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii Uniunii Europene figurative (Reprezentarea conturului unei sticle și a unei săgeți) – cererea de înregistrare nr. 14 481 519
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 23 septembrie 2021 în cauza R 117/2020-2
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivul invocat
Camera de recurs și-a întemeiat decizia, în mod eronat, pe faptul că reclamanta nu a făcut dovada utilizării serioase a mărcii sale anterioare în mod corespunzător funcției sale principale de semn care indică originea comercială a produselor și serviciilor în cauză.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/42 |
Acțiune introdusă la 15 decembrie 2021 – Folkertsma/Comisia
(Cauza T-778/21)
(2022/C 84/60)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Rommert Folkertsma (Zierikzee, Țările de Jos) (reprezentanți: L. Levi și P. Baudoux, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
— |
recunoașterea răspunderii extracontractuale a pârâtei; |
— |
acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul material și moral suferit de reclamant ca urmare a comportamentului ilicit al pârâtei; |
— |
dacă este cazul, anularea Deciziei din 5 octombrie 2021 prin care pârâta nu își recunoaște răspunderea pentru excluderea reclamantului din proiectul SUBRATA din Filipine, precum și |
— |
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive în ceea ce privește comportamentul ilicit al pârâtei.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului reclamantului de a fi ascultat. |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe obligația de motivare a pârâtei. |
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de diligență a pârâtei. |
Prejudiciul suferit de reclamant este real, cert și cuantificabil. Acesta constă, în primul rând, într-o pierdere de venituri pe durata contractului de servicii a al cărui titular era reclamantul, în pierderea unei șanse serioase de a obține reînnoirea acestui contract pentru doi ani la împlinirea termenului său inițial și, în al treilea rând, în atingerea adusă reputației reclamantului. Reclamantul solicită repararea prejudiciului său material și a prejudiciului său moral.
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/43 |
Acțiune introdusă la 21 decembrie 2021 – TDK Foil Italy/Comisia
(Cauza T-788/21)
(2022/C 84/61)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: TDK Foil Italy SpA (Rozzano, Italia) (reprezentanți: F. Di Gianni, A. Scalini și G. Pregno, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1784 (1) al Comisiei din 8 octombrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză, în măsura în care include în domeniul de aplicare al taxei antidumping folia de aluminiu brut utilizată pentru producerea aluminiului anodic de înaltă tensiune și a foliei pentru condensatorii electrolitici de aluminiu; |
— |
cu titlu subsidiar, anularea articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 2021/1784, în măsura în care include în mod ilegal folia de aluminiu de înaltă puritate în domeniul de aplicare al taxei antidumping. |
— |
în orice caz, obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe faptul că, atunci când a inclus folia de aluminiu de înaltă puritate în domeniul de aplicare al acestor măsuri, Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere a elementelor de probă furnizate în cursul anchetei și a încălcat principiul proporționalității. |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat încalcă articolul 1 alineatul (1) din regulamentul de bază, în măsura în care a aplicat taxe antidumping la importuri privind un produs care nu ar fi putut să cauzeze un prejudiciu industriei Uniunii în lipsa unui interes al Uniunii. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/44 |
Acțiune introdusă la 21 decembrie 2021 – ClientEarth/Comisia
(Cauza T-792/21)
(2022/C 84/62)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: ClientEarth AISBL (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: F. Logue, solicitor)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei implicite a Comisiei din 12 octombrie 2021 în cauza GESTDEM nr. 2021/4394 prin care s-a respins cererea reclamantei de acces la documente; (1) |
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în temeiul articolelor 133 și 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, inclusiv a celor efectuate de eventualii intervenienți. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe lipsa de motivare de către Comisie, cu încălcarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (2), a articolului 41 alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a articolului 296 al doilea paragraf TFUE.
(1) Notă editorială: documentele în cauză vizează inițiativa legislativă a UE privind guvernanța corporativă sustenabilă.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/44 |
Acțiune introdusă la 27 decembrie 2021 – Grupo Eig Multimedia/EUIPO – Globalización de Valores CFC & GCI (FORO16)
(Cauza T-796/21)
(2022/C 84/63)
Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola
Părțile
Reclamantă: Grupo Eig Multimedia, SL (Madrid, Spania) (reprezentant: D. Solana Giménez, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Globalización de Valores CFC & GCI, SL (Mairena del Aljarafe, Spania)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurativă „FORO16” – cererea de înregistrare nr. 18 036 099
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 20 octombrie 2021 în cauza R 1785/2020-2
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate și admiterea concluziilor reclamantei, modificând decizia inițială și adoptând în locul acesteia o nouă decizie de respingere a înregistrării mărcii contestate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/45 |
Acțiune introdusă la 24 decembrie 2021 – European Food/EUIPO – Société des produits Nestlé (FITNESS)
(Cauza T-799/21)
(2022/C 84/64)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: European Food SA (Drăgănești, România) (reprezentant: I. Speciac, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Société des produits Nestlé SA (Vevey, Elveția)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „FITNESS” – marca Uniunii Europene nr. 2 470 326
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității
Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 12 octombrie 2021 în cauza R 894/2020-1
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
în subsidiar, modificarea deciziei atacate și admiterea căii de atac formulate împotriva deciziei diviziei de anulare în procedura de anulare nr. 5 802 C; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele invocate
— |
Încălcarea articolului 65 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului; |
— |
încălcarea articolului 76 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului, precum și a normelor 37 și 50 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 al Comisiei; |
— |
încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului; |
— |
încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) coroborat cu articolul 52 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/46 |
Acțiune introdusă la 4 ianuarie 2022 – Airoldi Metalli/Comisia
(Cauza T-1/22)
(2022/C 84/65)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Airoldi Metalli SpA (Molteno, Italia) (reprezentanți: M. Campa, D. Rovetta, P. Gjørtler și V. Villante, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1784 al Comisiei din 8 octombrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză; |
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor efectuate de reclamantă în prezenta procedură. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii având ca obiect anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1784 al Comisiei (1), reclamanta invocă două motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere cu privire la analiza prejudiciului și analiza legăturii de cauzalitate, precum și cu privire la lipsa unei comunicări corespunzătoare a constatărilor. |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere săvârșită de Comisia Europeană cu privire la posibila existență a unor distorsiuni semnificative într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă. |
(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1784 al Comisiei din 8 octombrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (JO 2021, L 359, p. 6).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/46 |
Acțiune introdusă la 4 ianuarie 2022 – Sveza Verkhnyaya Sinyachikha și alții/Comisia
(Cauza T-2/22)
(2022/C 84/66)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamanți: Sveza Verkhnyaya Sinyachikha NAO (Verkhnyaya Sinyachikha, Rusia) și șase alții (reprezentanți: P. Vander Schueren și E. Gergondet, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanții solicită Tribunalului:
— |
declararea admisibilității acțiunii; |
— |
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1930 al Comisei din 8 noiembrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia (1) (denumit în continuare „regulamentul atacat”), în măsura în care se aplică reclamanților și |
— |
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți în prezenta procedură. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanții invocă șase motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe săvârșirea de către pârâtă a unor erori vădite de apreciere și pe încălcarea de către aceasta a articolului 2 alineatul (10) litera (i) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), întrucât nu a considerat că reclamanții și Sveza-Les constituie o singură entitate economică și întrucât a ajustat prețul de export cu cuantumul comisioanelor plătite către Sveza-Les sau, cu titlu subsidiar, pe săvârșirea de către pârâtă a unor erori vădite de apreciere și pe încălcarea de către aceasta a articolului 2 alineatul (10) și a articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, întrucât nu a ajustat valoarea normală a marjei încasate de Sveza-Les pentru vânzările de pe piața internă. |
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe săvârșirea de către pârâtă a unor erori vădite de apreciere și pe încălcarea de către aceasta a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, întrucât nu a luat în considerare dividendele primite de Sveza-Les de la Sveza Uralskiy atunci când a determinat VAG pentru construirea valorii normale. |
3. |
Al treilea motiv, întemeiat pe săvârșirea de către pârâtă a unor erori vădite de apreciere și pe încălcarea de către aceasta a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, întrucât a repartizat costurile suportate de Sveza-Les în legătură cu serviciile de management în producția și vânzările de placaj, atunci când a determinat VAG pentru construirea valorii normale. |
4. |
Al patrulea motiv, întemeiat pe săvârșirea de către pârâtă a unor erori vădite de apreciere și pe încălcarea de către aceasta a obligației de motivare și a dreptului la bună administrare, prin includerea placajului de formă pătrată în definiția produsului în cauză sau, cu titlu subsidiar, pe săvârșirea de către pârâtă a unor erori vădite de apreciere și pe încălcarea de către aceasta a obligației de motivare, a dreptului la bună administrare și a articolului 3 alineatele (2) și (6) din regulamentul de bază, prin neevaluarea separată a placajului de formă pătrată sub aspectul prejudiciului și al legăturii de cauzalitate. |
5. |
Al cincilea motiv, întemeiat pe săvârșirea de către pârâtă a unor erori vădite de apreciere și pe încălcarea de către aceasta a articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază și a dreptului la bună administrare, prin stabilirea cifrelor privind importurile pe baza unor date nefiabile. |
6. |
Al șaselea motiv, întemeiat pe săvârșirea de către pârâtă a unor erori vădite de apreciere și pe încălcarea de către aceasta a articolului 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază și a dreptului la bună administrare, întrucât nu a luat în considerare, în cadrul aprecierii sale privind legătura de cauzalitate, existența diferitor segmente de piață, precum și impactul altor factori cunoscuți care cauzează prejudicii. |
(2) Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 21).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/47 |
Acțiune introdusă la 4 ianuarie 2022 – ZHPLK/Comisia
(Cauza T-3/22)
(2022/C 84/67)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Zheshartsky LPK OOO (Zheshart, Rusia) (reprezentanți: P. Vander Schueren și E. Gergondet, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
declararea admisibilității acțiunii; |
— |
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1930 al Comisiei din 8 noiembrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia (1) (denumit în continuare „regulamentul atacat”), în măsura în care se aplică reclamantei, și |
— |
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul prezentei proceduri. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.
1. |
Primul motiv este întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit erori vădite de apreciere și a încălcat articolul 2 alineatul (10) și articolul 2 alineatul (10) litera (i) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), întrucât a ajustat prețul la export al reclamantei pentru a ține seama de comisioanele plătite către Trade House cu privire la vânzările interne, în loc să ajusteze valoarea normală pentru a ține seama de cuantumul total al acestor comisioane. |
2. |
Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit erori vădite de apreciere și a încălcat articolul 2 alineatul (10) litera (e) sau, în subsidiar, articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază, întrucât nu a luat în considerare rambursarea costurilor de transport la ajustarea prețului de export. |
3. |
Al treilea motiv, invocat cu titlu subsidiar, este întemeiat pe erori vădite de apreciere săvârșite de pârâtă, precum și pe încălcarea de către aceasta a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază și a obligației sale de motivare întrucât nu a ținut seama de rambursările cheltuielilor de transport la stabilirea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a costurilor generale ale reclamantei pe piața internă. |
4. |
Al patrulea motiv este întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit erori vădite de apreciere, nu și-a îndeplinit obligația de motivare și a încălcat dreptul la bună administrare atunci când a inclus placajul în formă pătrată în cadrul produsului în cauză sau, în subsidiar, a săvârșit erori vădite de apreciere, nu și-a îndeplinit obligația de motivare, a încălcat dreptul la bună administrare și nu a respectat articolul 3 alineatele (2) și (6) din regulamentul de bază întrucât nu a evaluat separat placajul în formă pătrată în privința prejudiciului și a legăturii de cauzalitate. |
5. |
Al cincilea motiv este întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit erori vădite de apreciere, nu a respectat articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază și a încălcat dreptul la bună administrare atunci când a stabilit cifre de import întemeiate pe date nefiabile. |
6. |
Al șaselea motiv este întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit erori vădite de apreciere, nu a respectat articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază și a încălcat dreptul la bună administrare întrucât a omis să examineze, în cadrul aprecierii legăturii de cauzalitate, existența diferitor segmente de piață, precum și impactul altor factori cunoscuți cauzatori de prejudicii. |
(2) Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 21).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/49 |
Acțiune introdusă la 5 ianuarie 2022 – Puma/EUIPO – Brooks Sports (Reprezentarea unui șevron)
(Cauza T-5/22)
(2022/C 84/68)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: Puma SE (Herzogenaurach, Germania) (reprezentant: P. González-Bueno Catalán de Ocón, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Brooks Sports, Inc. (Seattle, Washington, Statele Unite)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii figurative (Reprezentarea unui șevron) – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 441 912
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 29 octombrie 2021 în cauza R 910/2021-4
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO și a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele invocate
— |
Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului; |
— |
Încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/49 |
Acțiune introdusă la 6 ianuarie 2022 – FFI Female Financial Invest/EUIPO – MLP Finanzberatung SE (Financery)
(Cauza T-7/22)
(2022/C 84/69)
Limba în care a fost formulată acțiunea: germana
Părțile
Reclamantă: FFI Female Financial Invest GmbH (Düsseldorf, Germania) (reprezentant: M. Gramsch, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: MLP Finanzberatung SE (Wiesloch, Germania)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „Financery” – cererea de înregistrare nr. 18 041 007
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 21 octombrie 2021 în cauza R 1820/2020-5
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/50 |
Acțiune introdusă la 6 ianuarie 2022 – Topcart/EUIPO – Carl International (TC CARL)
(Cauza T-8/22)
(2022/C 84/70)
Limba în care a fost formulată acțiunea: germana
Părțile
Reclamantă: Topcart GmbH (Wiesbaden, Germania) (reprezentant: M. Hoffmann, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Carl International (Limonest, Franța)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitanta mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă TC CARL – cererea de înregistrare nr. 15 519 283
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 8 octombrie 2021 în cauza R 2561/2018-2
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/51 |
Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2022 – Olimp Laboratories/EUIPO (VITA-MIN MULTIPLE SPORT)
(Cauza T-9/22)
(2022/C 84/71)
Limba de procedură: polona
Părțile
Reclamantă: Olimp Laboratories sp. z o.o. (Dębica, Polonia) (reprezentant: M. Kondrat, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii verbale VITA-MIN MULTIPLE SPORT – cererea de înregistrare nr. 18 115 249.
Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 8 noiembrie 2021 în cauza R 771/2020-1.
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre reexaminare Oficiului sau |
— |
modificarea deciziei atacate și declararea faptului că, în ceea ce privește marca „VITA-MIN MULTIPLE SPORT” pentru produsele solicitate din clasa 5 din Clasificarea de la Nisa, nu există un motiv absolut de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, constând în lipsa oricărui caracter distinctiv și în caracterul descriptiv al semnului; |
— |
stabilirea cheltuielilor de judecată conform normelor aplicabile. |
Motivele invocate
— |
încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului; |
— |
încălcarea articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului; |
— |
încălcarea articolului 103 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului; |
— |
încălcarea principiilor protecției încrederii legitime și securității juridice. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/51 |
Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2022 – Wajos/EUIPO (Forma unei sticle)
(Cauza T-10/22)
(2022/C 84/72)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Wajos GmbH (Dohr, Germania) (reprezentanți: N. Böhmer și J. Schneiders, avocați)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene tridimensională (Forma unei sticle) – cererea de înregistrare nr. 14 886 097
Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 21 octombrie 2021 în cauza R 2958/2021-2
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele invocate
— |
încălcarea autorității de lucru judecat; |
— |
încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/52 |
Acțiune introdusă la 10 ianuarie 2022 – Motel One/EUIPO – Apartment One (APART MENT ONE SLEEP CLEVER)
(Cauza T-15/22)
(2022/C 84/73)
Limba în care a fost formulată acțiunea: germana
Părțile
Reclamantă: Motel One GmbH (München, Germania) (reprezentanți: M. Hartmann, S. Fröhlich și H. Lerchl, avocați)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Apartment One GbR (Grasbrunn, Germania)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă APART MENT ONE SLEEP CLEVER. – cererea de înregistrare nr. 18 009 642
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 20 octombrie 2021 în cauza R 564/2021-5
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate; |
— |
obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivul invocat
— |
Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului. |
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/53 |
Acțiune introdusă la 8 ianuarie 2022 – Tóth/Comisia
(Cauza T-17/22)
(2022/C 84/74)
Limba de procedură: maghiara
Părțile
Reclamant: Bertalan Tóth (Pécs, Ungaria) (reprezentanți: Á. Baratta și B. Czudar, avocați)
Pârâtă: Comisia europeană
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) de a refuza accesul la documentul intitulat „Rapport final de l’Office européen de lutte anti-fraudă (OLAF) OF/2015/0034/B4 relatif aux activités d’éclairage public de Élios Innovativ Zrt.”, întrucât nu a fost emisă în termenul prevăzut la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001 (1), referitor la cererea de confirmare a accesului formulată de reclamant; |
— |
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.
1. |
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare
|
2. |
Al doilea motiv, întemeiat pe nelegalitatea respingerii cererii de acces
|
(1) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).
21.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 84/53 |
Acțiune introdusă la 10 ianuarie 2022 – Nemport Liman İşletmeleri Ve Özel Antrepo Nakliye Ticaret/EUIPO – Newport Europe (NEMPORT LİMAN İŞLETMELERİ)
(Cauza T-18/22)
(2022/C 84/75)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: Nemport Liman İşletmeleri Ve Özel Antrepo Nakliye Ticaret AŞ (Izmir, Turcia) (reprezentant: V. Martín Santos, avocat)
Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Newport Europe BV (Moerdijk, Țările de Jos)
Datele privind procedura în fața EUIPO
Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta
Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală NEMPORT LİMAN İŞLETMELERİ – cererea de înregistrare nr. 18 101 775
Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție
Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 11 noiembrie 2021 în cauza R 562/2021-4
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea deciziei atacate astfel încât marca în litigiu să fie acordată în integralitatea sa; |
— |
obligarea reclamantei/intervenientei și/sau a EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în legătură cu această cale de atac, precum și toate cheltuielile determinate de deciziile EUIPO. |
Motivul invocat
— |
încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului. |