COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

15.10.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/7

Raportul final al consilierului-auditor (1)

Cazul AT.40324 – Obligațiuni de stat europene

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 418/07)

Proiectul de decizie constată o încălcare a articolului 101 din TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE, care implică șapte întreprinderi care desfășoară activități în legătură cu obligațiuni de stat emise în euro de state membre care fac parte din zona euro (denumite în continuare „obligațiuni de stat europene” sau „EGB”). Aceste întreprinderi vizate (denumite, de asemenea, „părțile”) sunt:

—	Bank of America;

—

Natixis;

—

Nomura;

—	RBS/NatWest;

—

UBS;

—	UniCredit și

—	WestLB/Portigon (2).

Cazul a început în urma unei cereri de imunitate la amenzi depuse de RBS/NatWest la 29 iulie 2015. RBS/NatWest a obținut imunitate condiționată la 27 ianuarie 2016. La 29 iunie și, respectiv, la 30 septembrie 2016, UBS și, respectiv, Natixis au solicitat reducerea amenzilor în conformitate cu „Comunicarea privind clemența” (3).

Comunicarea privind obiecțiunile

Prin decizia din 31 ianuarie 2019, Comisia a inițiat procedura în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul 773/2004 (4) și a adoptat o comunicare privind obiecțiunile. Comunicarea privind obiecțiunile a fost notificată la 4 februarie 2019 entităților juridice care reprezintă întreprinderile în cauză (5), precum și unei alte întreprinderi (6).

Accesul la dosar

Accesul la dosar sub forma unui mediu electronic de stocare a fost acordat în perioada 1-4 februarie 2019, iar la sediul Direcției Generale Concurență (denumită în continuare „DG Concurență”), în perioada 7-22 februarie 2019.

La 2 mai 2019, Nomura a transmis consilierului-auditor o cerere motivată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE, solicitând un acces suplimentar la documentele din dosar conținând date provenite de la mai multe părți, care ar putea constitui baza calculului preconizat al unui substituent al valorii vânzărilor sau ar putea influența acest calcul (7), ca punct de plecare pentru stabilirea eventualelor amenzi în acest caz. În urma intervenției consilierului-auditor, furnizorii de informații relevanți au redus sfera cererilor lor de confidențialitate în ceea ce privește documentele la care Nomura a solicitat acces suplimentar. DG Concurență a pus la dispoziția tuturor părților versiunile neconfidențiale revizuite ale documentelor în cauză la 26 iunie 2019. Numai două dintre părți au prezentat observații scrise cu privire la documentele neconfidențiale revizuite care au fost furnizate fiecăreia dintre părți ca urmare a cererii de acces suplimentar formulate de Nomura.

Prelungirea termenului de răspuns la comunicarea privind obiecțiunile

DG Concurență a acordat inițial părților un termen de opt săptămâni pentru răspunsurile lor scrise la comunicarea privind obiecțiunile. În urma mai multor solicitări, DG Concurență a prelungit termenele aplicabile pentru cinci dintre părți (8). Consilierul-auditor nu a primit nicio cerere de prelungire suplimentară.

Toate părțile au răspuns la comunicarea privind obiecțiunile în termenele (prelungite) stabilite de DG Concurență.

Audierea

Toate părțile au participat la o audiere care a avut loc în perioada 22-24 octombrie 2019.

Scrisoarea privind metodologia de stabilire a amenzilor și scrisoarea de expunere a faptelor

La 6 (9) și 26 noiembrie 2020 (10), vicepreședintele executiv Vestager, comisarul pentru concurență, a trimis părților cărora li se puteau aplica amenzi (11) o scrisoare cu detalii individuale suplimentare privind metodologia de stabilire a amenzilor, acordând o atenție deosebită calculării individualizate și rezultatului substituentului preconizat al valorii vânzărilor pentru fiecare dintre acestea (denumită în continuare „scrisoarea privind metodologia de stabilire a amenzilor”). DG Concurență a furnizat acestor părți, de asemenea, informații suplimentare privind metodologia de stabilire a amenzilor, prin e-mail, la 9 și 10 decembrie 2020 (12).

10.

La 12 noiembrie 2020, părțile au primit, de asemenea, o scrisoare de expunere a faptelor (denumită în continuare „scrisoarea de expunere a faptelor”), care le permite să își prezinte opiniile cu privire la completările și corecțiile factuale referitoare la anumite comunicări care au fost prezentate în comunicarea privind obiecțiunile (inclusiv în anexa la aceasta). La aceeași dată, părțile au primit prin e-mail acces (reînnoit) la versiunile accesibile ale elementelor de probă care stau la baza dosarului de investigație al Comisiei (13).

11.

DG Concurență a acordat inițial părților termene de 20 de zile lucrătoare pentru a prezenta observații cu privire la fiecare dintre cele două scrisori de mai sus.

12.

În urma solicitărilor, DG Concurență a prelungit termenele aplicabile pentru observațiile referitoare la scrisoarea privind metodologia de stabilire a amenzilor și la scrisoarea de expunere a faptelor (14). Consilierul-auditor nu a primit nicio cerere de prelungire suplimentară.

13.

Patru dintre părți și-au prezentat observațiile cu privire la scrisoarea privind metodologia de stabilire a amenzilor, iar cinci dintre părți și-au prezentat observațiile cu privire la scrisoarea de expunere a faptelor, în termenele (prelungite) stabilite de DG Concurență în decembrie 2020 și ianuarie 2021 (15). Patru dintre părți au susținut, printre altele, că le-a fost subminat dreptul la apărare, întrucât informațiile comunicate prin intermediul scrisorii de expunere a faptelor – și, potrivit a două dintre ele, de asemenea informațiile comunicate prin scrisoarea privind metodologia de stabilire a amenzilor – ar fi trebuit să fie incluse într-o comunicare suplimentară privind obiecțiunile, oferindu-le posibilitatea de a solicita o audiere.

14.

În ceea ce privește informațiile comunicate prin intermediul scrisorii de expunere a faptelor, despre care unele dintre părți au considerat că au constituit modificări ale (evaluării juridice din cadrul) comunicării privind obiecțiunile, în proiectul de decizie se susține că scrisoarea de expunere a faptelor nu a adăugat obiecțiuni noi (16) și nici nu a modificat în alt mod natura intrinsecă a încălcării, astfel cum este descrisă în comunicarea privind obiecțiunile. În special, scrisoarea de expunere a faptelor nu a modificat în mod substanțial categoriile sau tipurile de comunicări descrise în comunicarea privind obiecțiunile sau încadrarea juridică a acestora ca făcând parte împreună dintr-un plan global care urmărește un obiectiv anticoncurențial comun și, prin urmare, constituie o încălcare unică și continuă. Dimpotrivă, corecțiile comunicate părților prin scrisoarea de expunere a faptelor pot fi considerate echivalente cu renunțarea la anumite probe, în combinație cu posibilitatea oferită părților de a fi audiate cu privire la adăugarea unor astfel de fapte și/sau a unor fapte noi care nu au fost încă menționate în comunicarea privind obiecțiunile (17) ca probe în sprijinul unor (alte) categorii sau tipuri de comunicări specifice descrise în comunicarea privind obiecțiunile. Dimpotrivă, ar părea mai puțin dificil pentru părți să își exercite dreptul de a fi audiate cu privire la probele prezentate în scrisoarea de expunere a faptelor care le-a fost deja adusă la cunoștință la momentul comunicării privind obiecțiunile și cu care, prin urmare, au fost deja în măsură să se familiarizeze (18), decât cu privire la documente sau probe care nu fuseseră încă menționate în comunicarea privind obiecțiunile.

15.

În ceea ce privește informațiile comunicate prin intermediul scrisorii privind metodologia de stabilire a amenzilor, astfel cum s-a susținut în proiectul de decizie, hotărârea Tribunalului în cauza Campine (19) susține punctul de vedere potrivit căruia, în etapa comunicării privind obiecțiunile, Comisia nu era obligată să ia o decizie finală cu privire la metoda finală de stabilire a cuantumului amenzilor pe care intenționa să le aplice și că puteau fi furnizate clarificări suplimentare privind metodologia de stabilire a amenzilor mai degrabă prin scrisoare decât sub forma unei comunicări suplimentare privind obiecțiunile.

16.

Având în vedere explicațiile din proiectul de decizie și considerațiile de mai sus cu privire la răspunsurile părților atât la scrisoarea privind metodologia de stabilire a amenzilor, cât și la scrisoarea de expunere a faptelor, precum și faptul că nu există un drept fundamental de a fi audiat oral atât timp cât punctele de vedere pot fi efectiv comunicate în scris (20) și având în vedere că articolul 12 din Regulamentul nr. 773/2004 prevede dreptul la o audiere numai în urma unei comunicări privind obiecțiunile, rezultă că o a doua audiere nu a fost obligatorie din punct de vedere juridic.

Alte aspecte procedurale ridicate de Bank of America

17.

La 15 aprilie 2021, Bank of America a adresat o plângere consilierului-auditor. Bank of America a susținut că DG Concurență o informase, în cadrul unei reuniuni informale din 16 martie 2021, că Comisia nu se va mai baza pe un anumit element al comportamentului infracțional imputat întreprinderii Bank of America. Bank of America a susținut că, în cazul în care Comisia intenționează să continue procedura împotriva sa pe această bază, un astfel de caz ar fi „profund diferit de cel prezentat în comunicarea privind obiecțiunile” și că ar fi necesar ca Bank of America să aibă posibilitatea de a face declarații scrise și orale cu privire la respectivele „acuzații revizuite”. Bank of America a solicitat consilierului-auditor să emită anumite instrucțiuni către DG Concurență în acest sens.

18.

La 16 aprilie 2021, consilierul-auditor a răspuns întreprinderii Bank of America, explicând că solicitarea sa ca DG Concurență să întreprindă anumite acțiuni conform instrucțiunilor consilierului-auditor nu intră sub incidența niciuneia dintre dispozițiile Deciziei 2011/695/UE care acordă consilierului-auditor competențe decizionale și că, prin urmare, consilierul-auditor nu era abilitat să adopte deciziile solicitate de Bank of America. Ulterior, Bank of America a reiterat, în esență, aceleași argumente în cadrul contactelor ulterioare cu DG Concurență (21). În esență, consilierul-auditor consideră nefondată poziția întreprinderii Bank of America potrivit căreia modificarea evaluării comunicată de DG Concurență i-a încălcat dreptul de a fi audiată. Faptul că proiectul de decizie implică o reducere a domeniului de aplicare al răspunderii individuale a întreprinderii Bank of America pentru încălcarea unică și continuă, astfel cum s-a stabilit în mod preliminar în comunicarea privind obiecțiunile și în urma argumentelor prezentate de Bank of America în răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile, nu constituie o încălcare a dreptului de a fi audiat.

Proiectul de decizie

19.

În comparație cu comunicarea privind obiecțiunile, (i) unul dintre destinatarii comunicării privind obiecțiunile nu a fost reținut ca destinatar al proiectului de decizie din cauza lipsei unor elemente de probă suficiente și (ii) durata totală a încălcării unice și continue a fost redusă cu două luni și patru zile în proiectul de decizie (perioadele de încălcare pentru fiecare dintre întreprinderile implicate fiind și ele reduse în consecință, cu până la cinci luni și 16 zile).

20.

În temeiul articolului 16 din Decizia 2011/695/UE, consilierul-auditor a examinat dacă proiectul de decizie se referă exclusiv la obiecțiunile cu privire la care părțile au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere și a ajuns la o concluzie afirmativă.

21.

Având în vedere cele de mai sus, consilierul-auditor consideră că a fost respectată exercitarea efectivă a drepturilor procedurale ale părților la procedură în acest caz.

Bruxelles, 20 mai 2021.

Dorothe DALHEIMER

(1) În temeiul articolului 16 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29) („Decizia 2011/695/UE”).

(2) Grupate pe întreprinderi, entitățile juridice relevante sunt: Bank of America, National Association și Bank of America Corporation (denumite împreună, în mod interschimbabil cu întreprinderea corespunzătoare, „Bank of America”); Natixis S.A. (denumită în continuare „Natixis”); Nomura International plc și Nomura Holdings, Inc. (denumite împreună, în mod interschimbabil cu întreprinderea corespunzătoare, „Nomura”); The Royal Bank of Scotland Group plc, NatWest Markets Plc și NatWest Markets N.V. (denumite împreună, în mod interschimbabil cu întreprinderea corespunzătoare, „RBS/NatWest”); UBS Group AG și UBS AG (denumite împreună, în mod interschimbabil cu întreprinderea corespunzătoare, „UBS”); UniCredit S.p.A. și UniCredit Bank AG (denumite împreună, în mod interschimbabil cu întreprinderea corespunzătoare, „UniCredit”); precum și Portigon AG (anterior WestLB AG, denumită în continuare „WestLB/Portigon”).

(3) Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (JO C 298, 8.12.2006, p. 17).

(4) Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18).

(5) A se vedea nota de subsol 2 de mai sus.

(6) Comunicarea privind obiecțiunile a clarificat faptul că întreprinderilor Bank of America și Natixis nu li se pot impune amenzi, deoarece comportamentul acestora, astfel cum este descris în comunicarea privind obiecțiunile, nu se încadrează în termenul de prescripție prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, JO L 1, 4.1.2003, p. 1. Conform considerentului 11 al Regulamentului nr. 1/2003, Comisia ar trebui să poată adopta decizii în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1/2003 care să constate că s-a comis o încălcare în trecut, chiar dacă nu aplică o amendă.

(7) În comunicarea privind obiecțiunile s-a indicat că, deși Comisia „intenționează să aplice metodologia stabilită în Orientările privind amenzile”, întrucât EGB nu generează vânzări în sensul obișnuit, Comisia urmează să aplice un substituent specific pentru valoarea vânzărilor pe baza valorilor noționale anualizate ale EGB tranzacționate, actualizate cu un anumit factor de ajustare, ca punct de plecare pentru stabilirea amenzilor.

(8) Termenele pentru răspunsurile la comunicarea privind obiecțiunile au fost prelungite până la 23 aprilie-15 mai 2019.

(9) În ceea ce privește Nomura, RBS/Natwest, UBS, UniCredit și o altă întreprindere.

(10) În ceea ce privește WestLB/Portigon.

(11) A se vedea nota de subsol 6 de mai sus.

(12) Această comunicare suplimentară a fost determinată de o solicitare de detalii suplimentare privind metodologia de stabilire a amenzilor, pe care Nomura a adresat-o DG Concurență la 2 decembrie 2020.

(13) Toate documentele, cu excepția unuia, fuseseră accesibile anterior în contextul accesului la dosar, care a fost acordat după adoptarea comunicării privind obiecțiunile.

(14) La 24 noiembrie 2020, două dintre părți au transmis DG Concurență și observații separate, abordând drepturile procedurale pe care le au atât în legătură cu scrisoarea privind metodologia de stabilire a amenzilor, cât și în legătură cu scrisoarea de expunere a faptelor.

(15) Aceste observații au fost transmise, de asemenea, cabinetului comisarului responsabil pentru concurență, ierarhiei DG Concurență, celorlalte servicii ale Comisiei implicate în urmărirea cazului, inclusiv consilierului-auditor, și autorităților competente ale statelor membre înainte de reuniunea comitetului consultativ.

(16) Hotărârea Tribunalului din 24 mai 2012, MasterCard și alții/Comisia, T-111/08, EU:T:2012:260, punctul 266. A se vedea, de asemenea, Hotărârea Tribunalului din 9 septembrie 2015, Panasonic/Comisia, T-82/13, EU:T:2015:612, punctul 50.

(17) Hotărârea Tribunalului din 5 octombrie 2020, HeidelbergCement AG și Schwenk Zement KG/Comisia, T-380/17, EU:T:2020:471, punctul 636.

(18) Proiectul de decizie menționează, de asemenea, că majoritatea corecțiilor comunicate părților prin intermediul scrisorii de expunere a faptelor fuseseră deja identificate chiar de către părți.

(19) Hotărârea din 7 noiembrie 2019, Campine și Campine Recycling/Comisia, T-240/17, EU:T:2019:778, punctele 355-360.

(20) A se vedea Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 23 noiembrie 2006 în cauza Jussila/Finlanda (Cererea nr. 73053/01), punctele 40-49, din 19 aprilie 2007 în cauza Vilho Eskelinen & Ors/Finlanda (Cererea nr. 63235/00), punctele 72-75, și din 23 octombrie 2018 în cauza Produkcija Plus storitveno podjetje d.o.o. /Slovenia (Cererea nr. 47072/15), punctul 54, și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 13 martie 2012 în cauza Bouygues Telecom/Franța (Cererea nr. 2324/08), punctele 69-71, precum și Ordonanțele în cauzele Troszczynski/Parlamentul, C-462/18 P, EU:C:2019:239, punctele 52-55, și Gollnisch/Parlamentul, C-330/18 P, EU:C:2019:240, punctele 60 și 61, și Hotărârile în cauzele Syrian Lebanese Commercial Bank/Consiliul, T-174/12 și T-80/13, EU:T:2014:52, punctul 147, și Concluziile avocatului general Wahl în cauza SKW Stahl-Metallurgie/Comisia, C-154/14 P, EU:C:2015:543, punctele 49 și 58, Hotărârea în cauza Lucchini/Comisia, T-185/18, EU:T:2019:298, punctul 49 și Hotărârea în cauza HeidelbergCement și Schwenk Zement/Comisia, T-380/17, EU:T:2020:471, punctul 634.

(21) La 5 mai 2021, a avut loc o altă convorbire telefonică informală între Bank of America și DG Concurență, urmată la 7 mai 2021 de o scrisoare din partea Bank of America către DG Concurență, din care consilierul-auditor a primit o copie și în care Bank of America a ridicat din nou problema.

15.10.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/11

Rezumatul Deciziei Comisiei

din 20 mai 2021

referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE

(Cazul AT.40324 – Obligațiuni de stat europene)

[notificată cu numărul C(2021)3489]

(Numai textele în limbile engleză și germană sunt autentice)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 418/08)

La 20 mai 2021, Comisia a adoptat o decizie referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”) și al articolului 53 din Acordul privind Spațiul Economic European („Acordul privind SEE”). În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1) , Comisia publică, prin prezentul rezumat, numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv eventualele sancțiuni impuse, luând în considerare interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor lor de afaceri. O versiune neconfidențială a deciziei se poate găsi pe site-ul Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/

1. INTRODUCERE

(1)

Destinatarii deciziei au participat la o încălcare unică și continuă a articolului 101 din tratat și a articolului 53 din Acordul privind SEE. Obiectul încălcării (un cartel) a fost restrângerea și/sau denaturarea concurenței în sectorul obligațiunilor de stat europene (denumite în continuare „EGB”).

2. PROCEDURA

(2)

Comisia a deschis investigația la 29 iulie 2015 pe baza unei cereri de imunitate depuse de RBS (în prezent NatWest) în cadrul programului de clemență. (2) Comisia a adresat solicitări de informații în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1/2003 mai multor bănci, în urma cărora două dintre acestea, UBS și Natixis, au solicitat reducerea amenzilor în cadrul programului de clemență. Pe lângă cooperarea voluntară a solicitanților de clemență, investigația s-a bazat pe solicitări suplimentare de informații adresate băncilor implicate în investigație.

(3)

La 31 ianuarie 2019, Comisia a inițiat procedura în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1/2003 și a emis o comunicare privind obiecțiunile, la care destinatarii au răspuns în scris și oral în cursul unei audieri. Ulterior, Comisia a trimis o altă solicitare de informații, o scrisoare de o expunere a faptelor și o scrisoare care clarifică calculul substituentului pentru valoarea vânzărilor în acest caz. Toate părțile interesate și-au prezentat observațiile.

(4)

A fost consultat Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante, care a emis un aviz favorabil. Consilierul-auditor a emis, de asemenea, un raport final. Comisia a adoptat decizia la 20 mai 2021.

3. COMPORTAMENTUL ANTICONCURENȚIAL

(5)

Încălcarea se referă la un comportament de cartel pe piața primară și secundară a tranzacționării de EGB pe o perioadă de aproape cinci ani.

(6)

EGB sunt obligațiuni publice emise în euro de către administrațiile centrale ale statelor membre din zona euro. EGB reprezintă un tip de titlu de natura datoriei care permite guvernelor europene să obțină numerar pentru a finanța cheltuieli sau investiții sau pentru a refinanța datoria existentă. EGB permit guvernului care emite obligațiunea (emitentului) să împrumute bani (principalul) de la investitori pentru o perioadă fixă (scadența). În schimb, guvernul plătește o rată fixă sau variabilă a dobânzii (cuponul) investitorului care deține obligațiunea și rambursează principalul investitorului care deține obligațiunea la scadență.

(7)

EGB sunt emise pe piața primară și tranzacționate ulterior pe piața secundară. Guvernele deleagă emiterea de obligațiuni ministerelor de finanțe și, mai precis, oficiului de administrare a datoriei. Acestea pot oferi și pot plasa EGB pe piață prin licitații, care sunt un proces de ofertare, sau prin sindicalizare, care este un proces de plasament privat. Dealerii primari achiziționează obligațiunile de pe piața primară și le plasează clienților lor pe piața secundară. Pe piața secundară, obligațiunile sunt tranzacționate între dealeri și cu alți investitori instituționali. În general, băncile mari de investiții tranzacționează toate EGB în cadrul biroului lor EGB, indiferent de data emiterii, principalul sau scadența EGB.

(8)

În perioada ianuarie 2007-noiembrie 2011, un grup de traderi EGB s-au aflat în strânsă legătură unii cu alții personal, prin telefon, prin mesaje instantanee și prin intermediul forumurilor virtuale permanente („persistent chat rooms”). Forumurile virtuale permanente sunt reuniuni multilaterale în care participanții nu sunt prezenți fizic și nu comunică oral, ci comunică între ei prin trimiterea către grup de mesaje instantanee care sunt accesibile tuturor și la care toți pot reacționa. Un forum virtual permanent este o conferință continuă care se desfășoară „numai pe bază de invitație”, ceea ce înseamnă că participarea este limitată la membrii invitați care au acces automat la conversația (conversațiile) completă (complete).

(9)

La începutul anului 2007, un grup format din patru traderi a inițiat două forumuri virtuale permanente care prezentau o importanță deosebită pentru schimbul de informații în cadrul acestui cartel. Grupul a avut acces la ambele forumuri virtuale încă de la început și a continuat să aibă acces de-a lungul întregii perioade, chiar și atunci când și-au schimbat angajatorul și când accesul a trebuit să fie reînnoit din punct de vedere tehnic. Acești traderi au fost implicați în contactele reciproce pe tot parcursul existenței acestora. De asemenea, ei au invitat alți traderi, din băncile lor sau din alte bănci, la una sau ambele săli virtuale de conversație. Prin urmare, acești traderi au participat și la încălcare, deși într-o măsură mai limitată și pentru perioade mai limitate în timp. Comportamentul tuturor traderilor respectivi a angajat răspunderea băncilor angajatoare, în numele cărora au tranzacționat.

(10)

În forumurile virtuale permanente, , comunicările au avut loc cu regularitate, uneori zilnic, în special atunci când erau scoase la licitație EGB. Comunicările puteau fi lungi, puteau dura toată ziua sau se puteau întinde pe mai multe zile. Traderii au utilizat jargon profesional, abrevieri, porecle și cuvinte codificate.

(11)

În sensul prezentei decizii, Comisia a clasificat aceste contacte în patru categorii interconectate și parțial suprapuse de acorduri și practici concertate cu privire la:

(a)	încercări de influențare a prețului predominant pe piața secundară în funcție de comportamentul pe piața primară;

(b)	încercări de coordonare a licitării pe piața primară;

(c)	încercări de coordonare a nivelului de supralicitare pe piața primară;

(d)

alte schimburi de informații sensibile, inclusiv privind (i) elementele de stabilire a prețurilor, pozițiile și/sau volumele și strategiile pentru anumite contrapărți legate de tranzacțiile individuale de EGB pe piețele secundare, (ii) recomandările individuale adresate unui oficiu de administrare a datoriei și (iii) momentul stabilirii prețurilor pentru consorții.

(12)

În cadrul acestor contacte, traderii au făcut schimb de informații sensibile din punct de vedere comercial, informându-se reciproc cu privire la comportamentul și strategiile lor de achiziționare a EGB pe piața primară și de tranzacționare a acestora pe piața secundară. Aceste schimburi de informații le-au permis să își alinieze și/sau coordoneze comportamentul și să se ajute reciproc să obțină avantaje concurențiale atunci când erau emise, introduse pe piață și tranzacționate EGB. Informațiile relevante schimbate au inclus informații privind prețurile, volumele și pozițiile de tranzacționare: prețurile medii, curbele randamentului și marjele obligațiunilor tranzacționate sau oferite recent pe piața secundară, volumele prevăzute pentru achiziții în cadrul licitațiilor, informații privind ofertele, nivelul de supralicitare și strategiile de supralicitare în cadrul licitațiilor etc. Informațiile schimbate între concurenți erau adesea precise și sensibile din punct de vedere comercial. Ele au fost relevante pentru procesul decizional al traderilor și le-au permis acestora să își adapteze strategiile de tranzacționare în consecință.

(13)

Obiectivul general al colaborării dintre traderii din grup a fost de a se ajuta reciproc în funcționarea lor pe piață printr-o transparență sporită și prin reducerea incertitudinilor în ceea ce privește emiterea și/sau tranzacționarea EGB, substituind cu bună știință riscurile concurenței în detrimentul altor participanți pe piață, al băncilor, al clienților acestora sau al oficiilor de administrare a datoriei.

(14)

Aceste contacte anticoncurențiale au fost legate între ele și au avut un caracter complementar. Având în vedere diverse elemente obiective, cum ar fi conținutul și frecvența contactelor, produsul în cauză, metodele utilizate, tiparul, perioada de timp și actorii implicați, acestea au constituit o încălcare unică și continuă constând în acorduri și/sau practici concertate care au avut ca obiect restrângerea concurenței în sectorul EGB.

(15)

Sfera de aplicare a încălcării în ceea ce privește aria geografică a fost cel puțin întregul SEE.

4. IMPLICAREA INDIVIDUALĂ

(16)

Au participat la comportament și, prin urmare, au încălcat articolul 101 alineatul (1) din TFUE și articolul 53 alineatul (1) din Acordul privind SEE în perioadele indicate mai jos următoarele întreprinderi:

—	Bank of America, de la 29 ianuarie 2007 până la 6 noiembrie 2008;

—	Natixis, de la 26 februarie 2008 până la 6 august 2009;

—	NatWest, de la 4 ianuarie 2007 până la 28 noiembrie 2011 (3);

—	Nomura, de la 18 ianuarie 2011 până la 28 noiembrie 2011;

—	Portigon, de la 19 octombrie 2009 până la 3 iunie 2011;

—	UBS, de la 4 ianuarie 2007 până la 28 noiembrie 2011, și

—	UniCredit, de la 9 septembrie 2011 până la 28 noiembrie 2011.

5. MĂSURI CORECTIVE

(17)

Participarea individuală a Bank of America și Natixis la comportament s-a încheiat cu mai mult de cinci ani înainte de începerea investigației Comisiei. În temeiul articolului 25 din Regulamentul nr. 1/2003, Comisia nu mai poate aplica articolul 23 alineatul (2) litera (a) din regulamentul menționat și nu poate aplica o amendă întreprinderilor Bank of America și Natixis. Prin urmare, prin decizie sunt impuse amenzi numai întreprinderilor NatWest, Nomura, Portigon, UBS și UniCredit.

(18)

Decizia aplică Orientările din 2006 privind amenzile (4). Cuantumul de bază al amenzii este stabilit prin raportare la un substituent al valorii vânzărilor. Comisia a calculat valoarea anuală a vânzărilor pe baza valorii noționale a EGB tranzacționate de părți pe piața secundară din SEE în cursul perioadei lor de implicare individuală, actualizată cu o rată care ține seama de particularitățile sectorului EGB și, în special, de faptul că aceste produse sunt tranzacționate în mod constant. În acest scop, Comisia a ajustat sau a actualizat valorile noționale anualizate ale EGB tranzacționate cu o rată care ia în considerare nivelurile marjei de licitație inerente acestei piețe. Comisia a aplicat o rată de actualizare diferită pentru fiecare parte, din cauza volatilității ridicate a nivelurilor marjelor de licitație ale EGB și a discrepanțelor dintre țările emitente, dintre scadențe și pe întreaga perioadă a încălcării.

(19)

Cuantumul amenzilor ține seama de caracterul foarte grav al încălcărilor normelor privind cartelurile, de durata cartelului și de zona geografică acoperită de cartel, de faptul că întregul sector al EGB a fost impregnat de comportament pe piața primară și secundară, de faptul că EGB sunt utilizate pentru obținerea de fonduri publice și de faptul că momentul în care s-a manifestat comportamentul a fost cel al unei crize financiare foarte grave. Conform practicii Comisiei, se adaugă o sumă suplimentară pentru a se descuraja întreprinderile să mai participe la astfel de practici ilegale (așa-numita „taxă de intrare”).

(20)

Nu există circumstanțe agravante sau atenuante pentru întreprinderile cărora li se aplică amenzi, dar faptul că traderul întreprinderii UniCredit a fost activ doar pe piața secundară este luat în considerare la calcularea coeficientului de gravitate pentru UniCredit.

(21)

Amenda aplicată fiecărei întreprinderi nu depășește 10 % din cifra sa de afaceri totală aferentă exercițiului financiar anterior datei deciziei Comisiei, cu excepția întreprinderii West LB/Portigon. Cea mai recentă cifră de afaceri netă (2020) a acestei întreprinderi este negativă și, prin urmare, amenda este plafonată la zero.

(22)

Comisia acordă imunitate totală la amenzi întreprinderii NatWest și o reducere de 45 % a amenzii întreprinderii UBS pentru cooperarea acestora la investigație.

6. CONCLUZII

(23)

Decizia se adresează următoarelor întreprinderi pentru încălcarea articolului 101 din tratat și a articolului 53 din Acordul privind SEE și impune o amendă în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 următoarelor entități juridice care sunt răspunzătoare în solidar pentru plata amenzii.

Întreprindere și entități juridice

Amenzi (EUR)

Bank of America:

Bank of America Corporation

Bank of America, National Association

Nu se aplică (termen prescris)

Natixis:

Natixis S.A.

Nu se aplică (termen prescris)

NatWest:

NatWest Group plc

NatWest Markets plc

NatWest Markets N.V

0 (solicitant de imunitate)

Nomura:

Nomura Holdings Inc

Nomura International plc

129 573 000

Portigon:

Portigon AG

0 (cifră de afaceri netă negativă în 2020)

UBS:

UBS Group AG

UBS AG

172 378 000

UniCredit:

UniCredit S.p.A.

Unicredit Bank AG

69 442 000

(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(2) Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (JO C 298, 8.12.2006, p. 17).

(3) NatWest Group plc și NatWest Markets plc, de la 4 ianuarie 2007 până la 28 noiembrie 2011, și NatWest Markets N.V., de la 17 octombrie 2007 până la 28 noiembrie 2011.

(4) Orientări privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (JO C 210, 1.9.2006, p. 2).

15.10.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/19

Rezumat al Deciziei Comisiei

din 28 aprilie 2021

referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE

(Cazul AT.40346 – obligațiuni SSA)

[notificată cu numărul C(2021) 2871]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 418/11)

La 28 aprilie 2021, Comisia a adoptat o decizie privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”) și al articolului 53 din Acordul privind Spațiul Economic European („Acordul privind SEE”). În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1) , Comisia publică, prin prezenta, numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv eventualele sancțiuni impuse, luând în considerare interesul legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele de afaceri. O versiune neconfidențială a deciziei se poate găsi pe site-ul Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă:

http://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/

1. INTRODUCERE

(1)

Destinatarii deciziei au participat la o încălcare unică și continuă a articolului 101 din Tratat și a articolului 53 din Acordul privind SEE. Obiectul încălcării a fost restricționarea și/sau denaturarea concurenței în sectorul obligațiunilor suverane supranaționale, suverane și emise de agenții guvernamentale în dolari americani („obligațiuni SSA emise în dolari americani”).

(2)

Obligațiunile SSA formează o categorie umbrelă de diferite obligațiuni care sunt tranzacționate pe piețe extrabursiere, fără nicio bursă centrală, printre acestea numărându-se:

—	obligațiunile suverane supranaționale: emise de instituții supranaționale al căror mandat se extinde dincolo de frontierele naționale, cum ar fi Banca Europeană de Investiții („BEI”) sau Banca Interamericană de Dezvoltare („BID”);

—	obligațiunile suverane străine: emise de administrațiile centrale în temeiul unei legi diferite de legislația lor națională și/sau în alte monede decât moneda națională;

—

obligațiunile emise de agenții guvernamentale (subsuverane): emise de guvern sau de entități guvernamentale aflate sub nivelul administrației centrale naționale, cum ar fi administrațiile provinciale, regionale sau municipale (de exemplu, landurile Germaniei sau provinciile Canadei) sau de instituții precum băncile deținute de stat, organismele de dezvoltare a infrastructurii, organismele de finanțare a exporturilor sau instituțiile de asigurări sociale, care fac, în general, obiectul unei garanții implicite sau explicite din partea statului suveran.

Comportamentul menționat în prezenta decizie implică toate cele trei tipuri de obligațiuni.

(3)

Obligațiunile SSA sunt, în general, emise pe piața primară prin sindicalizare. Cu toate acestea, comportamentul descris în prezenta decizie nu se referă la piața primară, ci mai degrabă la tranzacționarea ulterioară pe piața secundară a obligațiunilor SSA emise în dolari americani.

(4)

Decizia se adresează următoarelor entități (denumite în continuare „destinatarii”):

—	Bank of America Corporation și Merrill Lynch International (denumite împreună „BAML”);

—	Crédit Agricole SA, Crédit Agricole Corporate and Investment Bank (denumite împreună „Crédit Agricole”);

—	Credit Suisse Group AG și Credit Suisse Securities (Europe) Limited (denumite împreună „Credit Suisse”); și

—	Deutsche Bank AG, DB Group Services (UK) Limited și Deutsche Securities Inc. (denumite împreună „Deutsche Bank”).

2. DESCRIEREA CAZULUI

2.1. Procedura

(5)

Cazul a fost deschis pe baza unei cereri de imunitate introduse de Deutsche Bank la 4 august 2015. Nicio altă parte nu a solicitat clemență. Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a trimis solicitări de informații în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 la 4 decembrie 2015 și la 6 septembrie 2016 către BAML, Crédit Agricole, Credit Suisse și alte întreprinderi și, la 21-24 noiembrie 2016, a efectuat inspecții anunțate la sediile BAML și Crédit Agricole.

(6)

Prin decizia din 20 decembrie 2018, Comisia a inițiat proceduri în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 împotriva BAML, Crédit Agricole, Credit Suisse și Deutsche Bank, iar la 21 decembrie 2018 Comisia a emis o comunicare privind obiecțiunile adresată celor patru bănci. Ulterior, părților li s-a acordat accesul la dosarul Comisiei.

(7)

Toți destinatarii comunicării privind obiecțiunile și-au prezentat în scris Comisiei punctele de vedere cu privire la obiecțiunile formulate împotriva lor. De asemenea, aceștia și-au prezentat punctele de vedere în cadrul unei audieri care a avut loc la Bruxelles, la 10 și 11 iulie 2019.

(8)

La 6 noiembrie 2020, Comisia a trimis o scrisoare tuturor părților, furnizând detalii suplimentare cu privire la metodologia de calculare a amenzilor, acordând o atenție deosebită calculării substituentului pentru valoarea vânzărilor. Una dintre părți a răspuns la scrisoare la 4 decembrie 2020, iar celelalte trei părți și-au prezentat observațiile la 8 ianuarie 2021.

(9)

La 26 aprilie 2021 a fost consultat Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante, care a emis un aviz favorabil. Consilierul-auditor a prezentat raportul final la 27 aprilie 2021, iar Comisia a adoptat decizia la 28 aprilie 2021.

2.2. Descrierea comportamentului

(10)

Comportamentul în cauză privește tranzacțiile cu obligațiuni SSA emise în dolari americani pe piața secundară. Acest comportament a afectat în mod direct rezultatul negocierilor dintre traderii în cauză și anumite contrapărți, precum și condițiile de tranzacționare pe piața obligațiunilor SSA emise în dolari americani în general, în măsura în care strategiile traderilor nu vizau anumiți clienți, ci piața în ansamblu.

(11)

BAML, Crédit Agricole, Credit Suisse și Deutsche Bank, prin comportamentul unora dintre angajații lor, au făcut schimb de informații comerciale sensibile care le-au permis să își coordoneze comportamentul, obținând astfel un avantaj față de clienți și față de traderii concurenți în momentul în care au tranzacționat obligațiuni SSA emise în dolari americani pe piața secundară, cu scopul general de a beneficia de veniturile din tranzacționare.

(12)

În scopul analizei, putem spune că înțelegerea a luat următoarele forme:

(1)	coordonarea în materie de prețuri comunicate anumitor contrapărți: părțile au convenit asupra prețurilor de cumpărare sau de vânzare propuse anumitor clienți în momentul în care se aflau (sau s-ar fi aflat) în concurență directă unele cu altele, în cadrul tranzacțiilor;

(2)

coordonarea în materie de prețuri afișate în general pe piață: părțile au convenit asupra prețurilor pe care le vor afișa în general pentru anumite obligațiuni pe piață (în această categorie intră clienți, brokeri și traderi concurenți) la un moment dat, fie pe ecranele brokerilor, fie ca reacție la cererile primite din partea clienților;

(3)

schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial, actuale sau prospective, cu privire la activitățile lor de tranzacționare și la fluxurile lor comerciale pe piața secundară: părțile au discutat în mod liber despre informațiile obținute din surse interne ale fiecărei bănci în legătură cu strategiile și activitățile în timp real ale anumitor clienți, fluxurile viitoare și sindicalizările de o manieră care depășește limita necesară aferentă unei negocieri legitime a anumitor tranzacții cu obligațiuni emise în dolari americani;

(4)

schimb de strategii de tranzacționare și tarifare și confirmarea și alinierea acestora: părțile și-au dezvăluit prețurile recente sau strategiile actuale de tarifare pentru anumite obligațiuni și scadențe în ceea ce privește marjele sau prețurile pe parcursul zilei de tranzacționare, ceea ce le-a permis să își ajusteze și să își alinieze strategiile și să se protejeze reciproc; și

(5)

coordonarea activității de tranzacționare: părțile au convenit să nu prezinte o ofertă de vânzare sau de cumpărare ori să retragă de pe piață (sau „să anuleze”) o ofertă (de obicei de pe un ecran al brokerilor) în momentul în care ar intra în concurență sau s-ar putea băga unul peste celălalt, pe o anumită perioadă de timp, ca urmare a poziției sau a activității de tranzacționare anunțate de un alt trader. În egală măsură, acestea au convenit să împartă tranzacțiile între ele și să își combine sau să își reducă pozițiile pentru a satisface cererile unui anumit client (astfel cum s-au înțeles între ele).

(13)

Diferitele categorii de comportament, descrise în scopuri analitice, au fost interconectate și adesea se suprapuneau. De exemplu, coordonarea prețurilor sau a activității de tranzacționare era însoțită, în mod inevitabil, de un schimb de informații specifice privind prețurile sau intențiile de tranzacționare respective. Cel puțin un trader din fiecare parte a adoptat, în întregime sau parțial, aceste comportamente pe întreaga durată a înțelegerii, care a durat cel puțin de la 19 ianuarie 2010 până la 24 martie 2015.

(14)

Această practică coluzivă s-a realizat prin utilizarea unor forumuri virtuale multilaterale permanente („multilateral persistent chatrooms”), la care s-au adăugat contactele bilaterale frecvente, care ulterior le-au înlocuit, ca urmare a restricțiilor privind utilizarea de către părți a forumurilor virtuale multilaterale).

2.3. Participarea individuală la comportament

(15)

Pe întreaga durată a încălcării, fiecare parte a participat la încălcare în următoarele perioade:

BAML a participat prima dată de la 19 ianuarie 2010 până la 23 octombrie 2012 și apoi din nou de la 22 iulie 2014 până la 27 ianuarie 2015;

Crédit Agricole a participat de la 10 ianuarie 2013 până la 24 martie 2015;

Credit Suisse a participat de la 21 iunie 2010 până la 24 martie 2015;

Deutsche Bank a participat de la 19 ianuarie 2010 până la 28 martie 2014.

(16)

Prin decizie se stabilește faptul că BAML, Crédit Agricole, Credit Suisse și Deutsche Bank au participat la o încălcare unică și continuă a articolului 101 din tratat și a articolului 53 din Acordul privind SEE. Circumstanțele concrete din dosar, cum ar fi produsul în cauză, mecanismul comportamentului, întreprinderile implicate, tipul de contact, intenția de a contribui la un plan general cu scopul de a-și spori câștigurile, faptul că traderii erau la curent cu comunicările dintre ei și caracterul continuu al încălcării arată că aceste contacte coluzive dintre părți au fost interconectate și complementare și au contribuit la îndeplinirea unui obiectiv unic.

2.4. Dimensiunea geografică

(17)

Sfera de aplicare a încălcării în ceea ce privește aria geografică a fost cel puțin întregul SEE.

2.5. Măsuri corective

(18)

Decizia aplică Orientările din 2006 privind calcularea amenzilor (2). Decizia impune amenzi entităților BAML, Crédit Agricole și Credit Suisse enumerate la punctul 4 de mai sus.

2.5.1. Cuantumul de bază al amenzii

(19)

Cuantumul de bază al amenzii care urmează să fie aplicată întreprinderilor în cauză se stabilește în funcție de valoarea vânzărilor, de durata și de dimensiunea geografică a înțelegerii, precum și de faptul că încălcarea, prin aceea că implică o coordonare a prețurilor, este prin însăși natura sa, una dintre restrângerile cele mai dăunătoare ale concurenței.

(20)

Produsele financiare, cum ar fi obligațiunile SSA emise în dolari americani, nu generează vânzări în sensul obișnuit, deoarece sunt atât cumpărate, cât și vândute de dealeri, iar veniturile provin din diferența dintre prețul de cumpărare și prețul de vânzare al fiecărei obligațiuni achiziționate și apoi vândute de către traderi. Prin urmare, în acest caz este oportun să se calculeze un substitut pentru valoarea vânzărilor ca punct de plecare pentru stabilirea cuantumului de bază al amenzilor.

(21)

Este o practică constantă a Comisiei în cazurile privind înțelegerile din sectorul financiar să nu determine substituentul pentru valoarea vânzărilor prin raportare la „venitul net din tranzacționare” sau la „profitul net din operațiuni financiare”. Aceste metode reflectă profiturile de tranzacționare din care se scad pierderile din tranzacționare (care pot varia semnificativ de la o întreprindere la alta și nu sunt neapărat proporționale cu volumele și valorile tranzacționate) și sunt comparabile cu o evaluare a profitului din activități de tranzacționare, mai degrabă decât să constituie un substituent adecvat pentru valoarea vânzărilor în temeiul Orientărilor privind calcularea amenzilor. În schimb, este oportun să se utilizeze volumul și valoarea noțională a obligațiunilor SSA emise în dolari americani pe care părțile le-au tranzacționat în diferitele perioade de implicare în înțelegere ca punct de plecare pentru substituentul specific pentru valoarea vânzărilor în acest caz.

(22)

Comisia utilizează în mod normal vânzările realizate de întreprindere în cursul ultimului an complet de participare a sa la încălcare. Cu toate acestea, având în vedere dimensiunea variabilă a pieței obligațiunilor SSA emise în dolari americani, volatilitatea ridicată pe durata încălcării și în diferitele perioade de timp în care au fost implicați diverșii destinatari, Comisia consideră că este mai adecvat ca valoarea anualizată a substituentului pentru valoarea vânzărilor să se bazeze pe valoarea vânzărilor realizate efectiv de întreprinderi în lunile corespunzătoare participării lor la încălcare.

(23)

Aceste valori noționale anualizate tranzacționate reflectă importanța economică a încălcării și ponderea relativă a fiecărei întreprinderi implicate în încălcare, indiferent de perioada de participare individuală, însă pot conduce la amenzi disproporționate în cazul în care nu se iau în considerare specificitățile sectorului financiar și, în special, ale sectorului obligațiunilor SSA emise în dolari americani. Întrucât veniturile din tranzacțiile cu obligațiuni SSA emise în dolari americani pe piața secundară se reflectă în diferența dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare al fiecărei obligațiuni, cunoscută sub denumirea de „marjă de licitație”, Comisia reduce, prin urmare, valorile noționale anualizate menționate mai sus ale obligațiunilor SSA emise în dolari americani pe piața secundară printr-un coeficient bazat pe marjele de licitație aplicabile.

(24)

Comisia consideră că este oportun să se stabilească proporția din valoarea vânzărilor care trebuie luată în considerare pentru calcularea cuantumului de bază al amenzilor la 16 %, iar procentajul care se va aplica pentru calcularea cuantumului suplimentar reprezintă 16 % din substituentul valorii vânzărilor.

2.5.2. Ajustarea cuantumului de bază: circumstanțe agravante sau atenuante

(25)

Nu există circumstanțe agravante sau atenuante.

2.5.3. Cuantumul specific în scop disuasiv

(26)

La stabilirea cuantumului amenzilor, Comisia acordă o atenție deosebită necesității de a se asigura că amenzile au un efect disuasiv suficient și dispune de o marjă de apreciere pentru a aplica un coeficient de multiplicare cu scop disuasiv, cu condiția ca niciuna dintre părțile în cauză să nu fie avantajată. Mai precis, Comisia poate majora amenzile care urmează să fie aplicate întreprinderilor cu o cifră de afaceri deosebit de mare în afara vânzărilor de bunuri sau servicii care fac obiectul încălcării. Pe această bază și ținând seama de cifrele lor de afaceri din exercițiul financiar anterior deciziei, Comisia consideră că este oportun să se aplice un coeficient de multiplicare de 1,3 la amenzile care urmează să fie aplicate BAML și un coeficient de 1,2 la amenzile care urmează să fie aplicate Crédit Agricole.

2.5.4. Aplicarea limitei de 10 % din cifra de afaceri

(27)

Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 prevede că amenda aplicată fiecărei întreprinderi pentru fiecare încălcare nu depășește 10 % din cifra de afaceri totală din exercițiul financiar anterior datei deciziei Comisiei.

(28)

În cazul de față, niciuna dintre amenzi nu depășește 10 % din cifra de afaceri totală realizată de o întreprindere în exercițiul financiar anterior datei prezentei decizii.

2.5.5. Aplicarea Comunicării privind politica de clemență

(29)

Comisia consideră că Deutsche Bank are dreptul la imunitate la amenda care i-ar fi fost aplicată în caz contrar pentru implicarea sa în încălcarea care face obiectul prezentei decizii.

3. CONCLUZIE

(30)

Amenzile aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 sunt următoarele:

(a)	Deutsche Bank AG, DB Group Services (UK) Limited și Deutsche Securities Inc, răspund în solidar pentru suma de: 0 EUR;

(b)	Bank of America Corporation și Merrill Lynch International răspund în solidar pentru suma de: 12 642 000 EUR;

(c)	Crédit Agricole SA și Crédit Agricole Corporate and Investment Bank răspund în solidar pentru suma de: 3 993 000 EUR;

(d)	Credit Suisse Group AG și Credit Suisse Securities (Europe) Limited răspund în solidar pentru suma de: 11 859 000 EUR.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, JO L 1, 4.1.2003, p. 1, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 411/2004 al Consiliului, JO L 68, 6.3.2004, p. 1.

(2) Orientări privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, JO C 210, 1.9.2006, p. 2.

15.10.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/24

Avizul Comisiei privind aplicarea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene sau a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între părțile contractante la această convenție

(2021/C 418/12)

În scopul aplicării unui cumul diagonal de origine între părțile contractante (1) la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (2) (denumită în continuare „convenția”), părțile în cauză își notifică reciproc, prin intermediul Comisiei Europene, regulile de origine în vigoare aplicate celorlalte părți.

Trebuie amintit că aplicarea cumulului diagonal este posibilă doar dacă părțile pe teritoriul cărora are loc producția finală și părțile de destinație finală au încheiat acorduri de liber schimb, care să conțină reguli de origine identice, cu toate părțile care participă la procesul de obținere a caracterului originar, mai exact cu toate părțile din care sunt originare materialele utilizate. Materialele originare de pe teritoriul unei părți care nu a semnat un acord cu părțile pe teritoriul cărora are loc producția finală și/sau cu părțile de destinație finală trebuie tratate ca neoriginare. Notele explicative privind protocoalele pan-euro-mediteraneene privind regulile de origine conțin exemple concrete (3).

Pe baza notificărilor adresate de părți Comisiei Europene, tabelele anexate cuprind:

Tabelul 1 – o perspectivă simplificată asupra posibilităților de cumul la 1 august 2021.

Tabelele 2 și 3 – data de la care devine aplicabil cumulul diagonal.

În tabelul 1, un „X” marchează existența, între 2 parteneri, a unui acord de liber schimb care conține reguli de origine ce permit cumulul pe baza modelului pan-euro-mediteraneean de reguli de origine. Utilizarea cumulului diagonal care implică un al treilea partener necesită câte un „X” în toate căsuțele din tabel care marchează intersectarea celor trei parteneri. Totuși, există unele excepții în ceea ce privește cumulul diagonal. În astfel de cazuri, (1), (2) sau un (*) lângă „X” va indica excepțiile care trebuie avute în vedere.

În tabelul 2, datele menționate se referă la:

—	Data aplicării cumulului diagonal în temeiul articolului 3 din apendicele I la convenție, în cazul în care acordul de liber schimb vizat se referă la convenție. În acest caz, data este precedată de „(C)”.

—	Data aplicării protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal, atașate acordului de liber schimb vizat, în alte cazuri.

Datele menționate în tabelul 3 se referă la data de aplicare a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal anexate la acordurile de liber schimb între UE, Turcia și țările participante la procesul de stabilizare și de asociere al UE. De fiecare dată când se face referire la convenție într-un acord de liber schimb între părțile menționate în acest tabel, s-a adăugat în tabelul 2 o dată precedată de mențiunea „(C)”.

De asemenea, trebuie amintit că materialele originare din Turcia care intră în sfera de aplicare a Uniunii vamale UE-Turcia pot fi considerate materiale originare în scopul cumulului diagonal între Uniunea Europeană și țările care participă la procesul de stabilizare și de asociere și cu care este în vigoare un protocol privind originea.

Codurile pentru părțile contractante care figurează în tabele sunt următoarele:

—	Uniunea Europeană

—	Statele AELS:

—

Islanda

—	Elveția (inclusiv Liechtenstein) (4)

CH (+ LI)

—

Norvegia

—	Insulele Feroe

—	Participanții la Procesul de la Barcelona:

—

Algeria

—

Egipt

—

Israel

—

Iordania

—

Liban

—

Maroc

—	Cisiordania și Fâșia Gaza

—

Siria

—

Tunisia

—

Turcia

—	Participanții la procesul de stabilizare și de asociere al UE:

—

Albania

—	Bosnia și Herțegovina

—	Macedonia de Nord

—	Muntenegru

—

Serbia

—	Kosovo (*)

—	Republica Moldova

—

Georgia

—

Ucraina

Prezentul aviz înlocuiește avizul 2020/C 322/03 (JO C 322, 30.9.2020, p. 3).

Tabelul 1

Perspectivă simplificată asupra posibilităților de cumul diagonal în spațiul pan-euro-mediteraneean la 1 august 2021

Statele AELS

Participanții la Procesul de la Barcelona

Participanții la procesul de stabilizare și de asociere al UE

CH (+LI)

X (5)

CH(+LI)

X (5)

X (*1)

(*1)

X (*1)

X (6)

X (*1)

(*1)

X (*1)

X (6)

Tabelul 2

Data aplicării regulilor de origine care prevăd cumulul diagonal în spațiul pan-euro-mediteraneean

Statele AELS

Participanții la Procesul de la Barcelona

Participanții la procesul de stabilizare și de asociere al UE

CH(+LI)

1.1.2006

1.12.2005

1.11.2007

1.3.2006

1.1.2006

1.7.2006

1.12.2005

1.7.2009

1.8.2006

(7)

(+LI)

1.1.2006

1.8.2005

1.1.2006

1.8.2007

1.7.2005

17.7.2007

1.1.2007

1.3.2005

1.5.2016

1.6.2005

1.9.2007

1.2.2016

1.6.2012

1.1.2006

1.8.2005

1.11.2005

1.8.2007

1.7.2005

17.7.2007

1.1.2007

1.3.2005

1.5.2016

1.3.2006

1.9.2007

1.5.2015

1.6.2012

1.1.2006

1.8.2005

1.12.2005

1.8.2007

1.7.2005

17.7.2007

1.1.2007

1.3.2005

1.5.2016

1.8.2005

1.9.2007

1.5.2015

1.6.2012

1.12.2005

1.1.2006

1.11.2005

1.12.2005

1.11.2007

1.3.2006

1.8.2007

6.7.2006

1.3.2007

1.1.2006

1.7.2005

9.2.2006

1.3.2006

1.7.2006

17.7.2007

6.7.2006

9.2.2006

6.7.2006

1.1.2007

1.12.2005

1.3.2005

6.7.2006

1.1.2006

1.7.2009

1.5.2016

(C)) 26.3.2021

1.1.2007

1.8.2006

1.6.2005

1.3.2006

1.8.2005

6.7.2006

1.7.2005

(7)

1.9.2007

1.3.2007

1.3.2006

1.1.2006

(C)) 26.3.2021

1.1.2007

1.7.2005

1.9.2019

1.2.2016

1.5.2015

1.6.2012

Tabelul 3

Data aplicării protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între Uniunea Europeană, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Turcia

	UE	AL	BA	KO	MK	ME	RS	TR
UE		1.1.2007	1.7.2008	1.4.2016	1.1.2007	1.1.2008	8.12.2009	(8)
AL	1.1.2007		22.11.2007	1.4.2014	26.7.2007	26.7.2007	24.10.2007	1.8.2011
BA	1.7.2008	22.11.2007		1.4.2014	22.11.2007	22.11.2007	22.11.2007	14.12.2011
KO	1.4.2016	1.4.2014	1.4.2014		1.4.2014	1.4.2014	1.4.2014	1.9.2019
MK	1.1.2007	26.7.2007	22.11.2007	1.4.2014		26.7.2007	24.10.2007	1.7.2009
ME	1.1.2008	26.7.2007	22.11.2007	1.4.2014	26.7.2007		24.10.2007	1.3.2010
RS	8.12.2009	24.10.2007	22.11.2007	1.4.2014	24.10.2007	24.10.2007		1.9.2010
TR	(8)	1.8.2011	14.12.2011	1.9.2019	1.7.2009	1.3.2010	1.9.2010

(1) Părțile contractante sunt Uniunea Europeană, Albania, Algeria, Bosnia și Herțegovina, Egipt, Georgia, Insulele Feroe, Islanda, Israel, Iordania, Kosovo [în conformitate cu Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite], Liban, Macedonia de Nord, Muntenegru, Maroc, Norvegia, Republica Moldova, Serbia, Elveția (inclusiv Liechtenstein), Siria, Tunisia, Turcia, Ucraina și Cisiordania și Fâșia Gaza.

(2) JO L 54, 26.2.2013, p. 4.

(3) JO C 83, 17.4.2007, p. 1.

(4) Elveția și Principatul Liechtenstein formează o uniune vamală.

(*) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă RCSONU 1244 și Avizului CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

(*1) Este posibil cumulul diagonal între Turcia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Cu toate acestea, a se vedea tabelul 3 pentru posibilitatea de cumul diagonal între Uniunea Europeană, Turcia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia.

(5) Pentru mărfurile care intră sub incidența Uniunii vamale UE-Turcia, data de aplicare este 27 iulie 2006.

Pentru produsele agricole, data de aplicare este 1 ianuarie 2007 (cumulul nu se aplică cu MD și GE).

Produsele din cărbune și oțel, data de aplicare este 1 martie 2009 (cumulul nu se aplică cu MD și GE).

(6) Pentru produsele:

—	de la capitolele 1-24 din Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor și

—	aflate sub incidența anexei 1 la ALS dintre Republica Turcia și Georgia, cumulul de origine poate fi aplicat numai atunci când sunt originare din Republica Turcia și din Georgia.

(7) Pentru mărfurile care intră sub incidența Uniunii vamale UE-Turcia, data de aplicare este 27 iulie 2006.

Pentru produsele agricole, data de aplicare este 1 ianuarie 2007.

Pentru produsele din cărbune și oțel, data de aplicare este 1 martie 2009.

(8) Pentru mărfurile care intră sub incidența Uniunii vamale UE-Turcia, data de aplicare este 27 iulie 2006. Nu se aplică în cazul produselor agricole și în cazul produselor din cărbune și oțel.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

15.10.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/35

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei.

(2021/C 418/14)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE MODIFICĂ DOCUMENTUL UNIC

„Huşi”

PDO-RO-A1583-AM02

Data comunicării: 13 iulie 2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Indicarea unor condiții specifice pentru etichetare

Se completează caietul de sarcini și cu alte nume de plaiuri viticole ca, COLINA MĂNĂSTIRII, LA SCHIT, DEALUL LUI MOȚOC, care pot să fie utilizate în etichetarea vinurilor DOP dacă aceste vinuri sunt provenite/obținute din acele localizări.

Se modifică Cap. III din caietul de sarcini și pct. 9 din Documentul unic.

2. Introducerea unor noi soiuri de vinificație în producție

Se adaugă în caietul de sarcini soiuri noi de struguri de vinificație pentru obținerea vinurilor albe/roze/roșii, respectiv Grasă de Cotnari, Riesling de Rhin, Muscadelle și Semillion pentru vinuri albe, dar și Syrah, Zweigelt, Sangiovese, Nebbiolo, Barbera pentru vinuri roșii, aceste soiuri fiind preferate pentru vinuri roze dar și pentru că fiind soiuri aromate vor putea avea acumulări aromatice (fructate în special) cât și de zaharuri, dar și pentru că vinurile roșii pot prezenta acumulări de tanini de culoare concomitent cu o concentrare a caracterului aromatic.

Se modifică Cap. IV din caietul de sarcini și pct. 7 din Documentul unic.

3. Modificarea producțiilor vitivinicole

Modificările datorate factorului oenologic, generate pe de o parte noilor echipamente de vinificație iar pe de alta parte aportului pe care l-a adus utilizarea celor mai noi soluții tehnice in materia materialelor oenologice, acestea aducând o importanta contribuție la creșterea cantitativa si calitativa a vinurilor Huși.

Ca urmare a efectuării unor ample proiecte de reconversie si respectiv de restructurare a plantațiilor din areal, au survenit modificări semnificative in ceea ce privește densitatea si puritatea plantațiilor, înregistrându-se creșteri ale densităților fata de densitatea medie a plantațiilor anterioare. Adaptarea selecției clonale si utilizarea unei structuri adecvate de portaltoiuri au contribuit la o creștere semnificativa a producției viticole si vinicole din areal.

Plantații înființate prin măsura de reconversie/restructurare cu predilecție pentru plantarea cu soiurile autohtone ca Tămâioasa românească, Busuioacă de Bohotin, Fetească regală, Fetească albă si Feteasca neagră, cât si internaționale ca Traminer roz, Riesling de Rhin, Chardonnay, Sauvignon ori Cabernet Sauvignon, au utilizat selecții clonale care conduc la obținerea unei producții cantitative în zona viticolă mult mai favorabilă în care este încadrat arealul geografic DOP Huși, unde climatul este favorabil (radiație solară optimă pe perioada de vegetație pentru bună maturare a strugurilor, climat moderat pe dealurile înalte, frecvența și durata perioadelor reci de ger/ingheț moderată, etc) iar aceste soiuri sunt capabile să evolueze cu un potențial de producție semnificativ crescut.

Dintr-o evidențiere a modificărilor climaterice care au afectat plantațiile de viță de vie cultivate în arealul delimitat in intervalul 1961-1990 si 1991- 2018 precum și de scenariile climatice pentru România pentru 2001-2030 se observa o creștere constantă a temperaturii în intervalul iunie – octombrie de minim 1.40C/ interval analizat, cu o perioadă cu alternanțe de precipitații și perioade cu temperaturi foarte ridicate.

Se aduce și completarea pentru condițiile referitoare din anii climatici favorabili în care este influențat nivelul producțiilor, pentru ca să poată fi depășiri admise ale randamentelor viticole, fiind de maxim 20%.

Se modifică Cap. V, VI din caietul de sarcini și pct. 5 din Documentul unic.

4. Eliminarea unor dispoziții privind practicile de cultură

O serie de practici de cultură ale plantațiilor vizând fertilizarea sunt eliminate din caietul de sarcini întrucât nu mai este necesară aplicarea acestora în DOP Huși.

Se modifică Cap. VIII din caietul de sarcini dar nu afectează Documentul unic

5. Adăugare condiție pentru producția obținută la recoltare

Se adaugă în caietul de sarcini condiția ca pentru acei ani climatici nefavorabili, conținutul de zahăr la recoltare să poată fi admis la nivelul de 160 g/l, valoare la care poate fi obținută calitatea de DOP Huși prin conservarea caracteristicilor calitative specifice categoriei în vinurile obținute.

Se modifică Cap. VII din caietul de sarcini, nu s emodifică Documentul unic.

6. Completare condiții de obținere vinuri roze

Se completează caietul de sarcini cu posibilitatea de obținere a unor vinuri albe și roze din soiurile permise în cultură Pinot Gris, și Traminer Roz ca o cerință a consumatorilor pentru aceste vinuri, cerință care răspunde nevoii de diversificare a vinurilor obținute în această de numire protejată.

Se modifică Cap. IX din caietul de sarcini și pct. 5 din Documentul unic.

7. Derogare privind titrul alcoolic total al vinurilor

Se completează caietul de sarcini cu derogarea privind titrul alcoolic total al vinurilor care au fost obținute fără nicio îmbogățire pentru stabilirea la valoarea de 15 % vol. în cazul vinurilor cu denumirea protejată DOP Huși.

Se modifică Cap. IX din caietul de sarcini și pct. 5 din Documentul unic.

8. Completare privind tehnologiile de obținere

Se completează caietul de sarcini cu indicarea dispozițiilor prin care faze tehnologice de obținere/ practici oenologice utilizate în practica internațională si în vinificație să poată fi admise și pentru DOP Huși, aplicarea acestora să se realizeze însă întotdeauna cu păstrarea calității specifice DOP.

Se modifică Cap. IX din caietul de sarcini, documentul unic nu se modifică.

9. Reformularea unor condiții de etichetare/comercializare

Etichetarea vinurilor se poate face in orice modalitate sub condiția menționării in același câmp vizual a informațiilor obligatorii. Nu este obligatorie existenta etichetei si a contra etichetei, etichetarea poate fi realizata din una sau mai multe componente, având orice forma si putând fi executate din orice material si cu orice tehnica.

În etichetare se poate utiliza și mențiunea tradițională prevăzută de legislația în vigoare pentru vinuri care indică o maturitate calitativă a recoltei dată de conținutul în zaharuri la recoltare (cules la înobilarea boabelor).

Se modifică Cap. XII și XIII din caietul de sarcini si pct. 9 din Documentul unic .

10. Reformularea condițiilor privind producția de vin realizată în caz de neconformitate

Pentru cazurile în care la o evaluare a producției efectuată de către producător în orice fază a procesului de producție, sub aspectul obținerii calităților/caracteristicilor, acesta constată că este necesară încadrarea produselor viti-vinicole la alte categorii, este necesară indicarea în caietul de sarcini a condițiilor în care producția poate fi încadrată la alte categorii așa cum sunt stabilite prin legislația în vigoare.

Se modifică Cap.XIV din caietul de sarcini, nu este afectat Documentul unic .

DOCUMENT UNIC

1. Denumire/denumiri

Huşi

2. Tip de indicație geografică:

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului/vinurilor

1. Caracteristici organoleptice

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

1.	Muscat Ottonel: galben-pai/galben intens,aroma tipică, armonios, cu rotunjime .

2.	Sauvignon: galben - verzui, aroma intensă de floare de viţă de vie, soc, citrice verzi, fructuos, prin învechire nuante de pepene galben.

3.	Pinot Gris: galben-limoniu, verzui, miros de mere de vară sau fân cosit, uşor amărui.

4.	Fetească regală: galben-limoniu, auriu, aromă de flori de câmp, la învechire fân cosit, miere, fructuozitate.

5.	Fetească albă: galben-pai/verzui, miros tipic de viţă de vie înflorită, cu fineţe naturală tipică.

6.	Riesling italian: galben-pai, aromă fină de strugure în pârgă, gust uşor acidulat, vioi, fructuos, rotund, cu post-gust plăcut.

7.	Zghihară de Huşi: galben-verzui, fructuos, cu aromă de mere verzi, citrice, gust acid.

8.	Chardonnay: galben-auriu, aromă de flori de salcâm, caché de unt proaspăt, floral, aciditate echilibrată.

9.	Tămâioasă românească: galben-verzui/pai, aromă distinctă de tămâie şi busuioc

10.	Aligoté: galben-pai, uşor amărui în postgust.

11.	Pinot noir: roşu-rubiniu, aromă de cireşe, căpşuni, vişine, catifelat.

12.	Fetească neagră: roşu-granat, aromă cu note de prune uscate, corpolent.

13.	Cabernet Sauvignon: roşu-violaceu, aromă de coacăze roşii, merişor, mure, puternic ierbos.

14.	Merlot: roşu-aprins/roşu-închis, aromă de fructe de pădure coapte, catifelat.

15.	Băbească neagră: roşu-aprins, buchet floral, taninos.

16.	Busuioacă de Bohotin: culoarea cojii de ceapă, miros de petale de trandafiri şi busuioc, lung.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum):	15
Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum):	10,5
Aciditate totală minimă:	4,5 în grame pe litru, exprimată în acid tartric
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru):	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	250

2. Caracteristici organoleptice

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Caracteristici organoleptice generale ale vinurilor obținute din soiurile albe Grasă de Cotnari, Muscadelle, Semillon, Riesling de Rhin:

soiurile aromate și semiaromate înregistrează valențe aromatice peste media recunoscută, motiv pentru care vor putea avea acumulări atât din punct de vedere aromatic cât și de zaharuri, ceea ce va conduce la realizarea unor diferențieri clare între produsele oferite consumatorilor.

Caracteristici organoleptice generale ale vinurilor obținute din soiurile roșii Syrah, Zweigelt, Sangiovese, Nebbiolo, Barbera:

vinurile prezintă o intensificarea acumulării de tanini de culoare și în egală măsură se va realiza și o concentrare a caracterului aromatic, cu foarte mare probabilitate datorită modificărilor climatice din areal din ultimii ani

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum):	15
Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum):	10,5
Aciditate totală minimă:	4,5 în grame pe litru, exprimată în acid tartric
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru):	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):	250

5. Practici enologice

5.1. Practici oenologice specifice

1. Practici de cultivare

Practică de cultivare

—	minim 3 000 butuci/ha (sau minim 75% plante faţă de plantaţia proiectată)

—	irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

—	recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

2. Productia vinurilor

Restricție relevantă privind producerea vinurilor

În anumite condiții climatice care influențează pozitiv nivelul de producție obținută, datorită potențialului unor anumite soiuri, pentru strugurii recoltați din plantațiile situate în arealul delimitat, se poate realiza procesarea vinurilor care vor purta denumirea de origine controlată Huși și în afara ariei delimitate a denumirii, în arealul învecinat acolo unde există capacități optime în centrele de vinificație.

Arealul învecinat desemnat în acest scop (pentru vinificare rapidă, fermentare la temperatură controlată, conservare a potențialului aromatic al unor soiuri precum Fetească regală, Sauvignon, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin) este reprezentat de următoarele localități situațe în județul Vrancea:

—	Panciu, Movilița ;

—	Odobești, Unirea, Jariștea, Bolotești ;

—	Obrejița, Tâmboiești, Popești, Budești, Cârligele, Vârteșcoiu, Câmpineanca.

3. Obținerea de vinuri albe sau roze

Practică enologică specifică

Din soiurile Pinot Gris și Traminer Roz se pot obține în funcție de alegerea producătorului și vinuri albe sau vinuri roze, aplicând tehnologii care să conserve calitatea DOP a strugurilor dar și avinurilor produse din aceste soiuri.

5.2. Producții maxime

1.	Soiurile Aligote, Fetească Regală, Zghihară de Huși, Crâmpoșie Selecționată, Francușă, Plăvaie, Donaris, Grasă de Cotnari 16 000 kilograme de struguri pe hectar

2.	Soiurile Riesling Italian, Semillon, Băbească Gri, Codană, Portugais Bleu 16 000 kilograme de struguri pe hectar

3.	Soiurile Riesling de Rhin, Muscadelle, Fetească Albă, Chardonnay, Aromat de Iași, Syrah, Sangiovese, Nebbiolo, Barbera 15 000 kilograme de struguri pe hectar

4.	Soiurile Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot Gris, Tămâioasă Românească, Șarba, Traminer roz,Busuioacă de Bohotin,Merlot,Zweigelt 13 500 kilograme de struguri pe hectar

5.	Soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Negru Aromat, Băbească Neagră 12 600 kilograme de struguri pe hectar

6.	Vinuri albe și roze, soiurile Aligote, Fetească Regală, Zghihară de Huși, Crâmpoșie Selecționată, Francușă, Plăvaie 123 hectolitri pe hectar

7.	Vinuri albe și roze, soiurile Grasă de Cotnari, Donaris, Riesling Italian, Semillon, Băbească Gri, Codană, Portugais Bleu 123 hectolitri pe hectar

8.	Vinuri rosii, soiurile Codană, Portugais bleu 119 hectolitri pe hectar

9.	Vinuri albe si roze, soiurile Riesling de Rhin, Muscadelle, Fetească Albă, Chardonnay, Aromat de Iași 115 hectolitri pe hectar

10.	Vinuri rosii, soiurile Syrah, Sangiovese, Nebbiolo, Barbera. 111 hectolitri pe hectar

11.	Vinuri albe si roze, soiurile Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot Gris, Tămâioasă românească, Șarba, Traminer roz 104 hectolitri pe hectar

12.	Vinuri roșii, soiurile Busuioacă de Bohotin, , Merlot, Zweigelt 100 hectolitri pe hectar

13.	Vinuri roze, soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Negru Aromat, Băbească Neagră 97 hectolitri pe hectar

14.	Vinuri rosii, soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Negru Aromat, Băbească Neagră

93 hectolitri pe hectar

6. Aria geografică delimitată

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată „HUŞI” se întinde pe teritoriul judeţului Vaslui astfel:

1.1.

Denumirea HUŞI

—	Municipiul Huşi;

—	Comuna Duda-Epureni, satele Epureni, Duda;

—	Comuna Pădureni, satele Pădureni, Văleni, Leoşti, Ivăneşti, Rusca;

—	Comuna Tătărăni, satele Tătărăni, Crăsnăşeni, Bălţaţi, Manţu;

—	Comuna Stănileşti, satele Stănileşti, Pogăneşti;

—	Comuna Buneşti-Avereşti, satele Buneşti, Avereşti, Armăşeni, Tăbălăeşti, Plopi;

—	Comuna Arsura, satele Arsura, Fundătura, Pâhneşti

—	Comuna Drânceni, satele Drânceni, Ghermăneşti, Râşeşti;

—	Comuna Boţeşti, satele Boţeşti, Gugeşti;

—	Comuna Banca, satele Banca, Stoişeşti, Sârbi, Ţifu;

—	Comuna Fălciu, satele Fălciu, Bozia, Copăceana, Rânzeşti;

—	Comuna Blăgeşti, satele Blăgeşti, Igeşti .

1.2.

Subdenumirea VUTCANI:

—	Comuna Vutcani, satele Vutcani, Mălăieşti;

—	Comuna Roşieşti, satele Roşieşti, Gara Roşieşti, Valea lui Darie;

—	Comuna Şuletea, satele Şuletea, Râşcani, Fedeşti

—	Comuna Epureni, satul Horga

—	Comuna Berezeni, satele Berezeni, Rânceni, Muşata.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

Aligoté B - Plant de trois, Plant gris, Vert blanc, Troyen blanc

Aromat de Iași B

Barbera N

Busuioacă de Bohotin Rs - Schwarzer Muscat, Muscat fioletovâi, Muscat violet cyperus, Tămâioasă violetă

Băbească gri G

Băbească neagră N - Grossmuttertraube, Hexentraube, Crăcana, Rară neagră, Căldăruşă, Serecsia

Cabernet Sauvignon N - Petit Vidure, Bourdeos tinto

Chardonnay B - Gentil blanc, Pinot blanc Chardonnay

Codană N

Crâmpoşie selecţionată B

Donaris B

Fetească albă B - Păsărească albă, Poama fetei, Madchentraube, Leanyka, Leanka

Fetească neagră N - Schwarze Madchentraube, Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii

Fetească regală B - Konigliche Madchentraube, Konigsast, Ktralyleanka, Dănăşană, Galbenă de Ardeal

Frâncuşă B - Vinoasă, Mildweisser, Mustoasă de Moldova, Poamă creaţă

Grasă de Cotnari B - Dicktraube,Grasă, Köver szölö

Merlot N - Bigney rouge

Muscadelle B - Moscatello bianco, Mouscadet doux

Muscat Ottonel B - Muscat Ottonel blanc

Nebbiolo N

Negru Aromat N

Pinot Gris G - Affumé,Grau Burgunder,Grauburgunder,Grauer Mönch,Pinot cendré,Pinot Grigio,Ruländer

Pinot Noir N - Blauer Spätburgunder, Burgund mic, Burgunder roter, Klävner Morillon Noir

Pinot noir N - Spätburgunder, Pinot nero

Plăvaie B - Bălană, Plăvană, Poamă bălaie

Portugais Bleu N - Blauer Portugieser, Oporto, Portugieser,

Riesling de Rhin B - Weisser Riesling, White Riesling

Riesling italian B - Olasz Riesling, Olaszriesling, Welschriesling

Sangiovese N - Brunello di Montalcino, Morellino

Sauvignon B - Sauvignon verde

Syrah N - Shiraz, Petit Syrah

Sémillon B - Semillon blanc

Traminer Roz Rs - Rosetraminer, Savagnin roz, Gewürztraminer

Tămâioasă românească B - Busuioacă de Moldova,Muscat blanc à petit grains

Tămâioasă românească B - Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka

Zghihară de Huși B - Zghihară, Zghihară galbenă, Zghihară verde bătută

Zweigelt N - Blauerzweigelt,Negru de Zweigelt,Zweigelt blau

Şarba B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Legătura cu aria delimitată

Substratul litologic formează un înveliş destul de variat tipologic. În distribuţia lor se poate urmări o zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei şi silvostepei la argiluvisolurile etajului forestier. Cernoziomurile levigate şi solurile cenuşii - cele mai răspândite în Depresiunea Huşiului sunt şi cele mai valoroase pentru plantaţiile viticole, textura lor nisipo-lutoasă care îmbunătăţeşte proprietatăţile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază: intensa activitate biologică, conţinut apreciabil de humus, capacitate mărită de schimb cationic, reacţie neutrală slab-acidă, grad ridicat de saturaţie în baze şi elemente nutritive.

Relieful este format dintr-o succesiune de coline larg rotunjite, orientate NV-SE. Dealurile au orientări, caracteristici morfologice şi pante diferite. În aceast areal viticol se pun în contact subunităţi distincte: una deluroasă în jur de 300 m alt. abs. şi una colinară depresionară cu o medie altitudinală de 150 m. Dealurile au orientări, caracteristici morfologice şi pante diferite ca fundal pentru unele dintre plaiurile podgoriei.

Depresiunea Huşiului, limitată de rama înaltă a dealurilor din S, V şi N, respectiv de valea Prutului la E, adăposteşte peste 70% din plantaţiile viticole ale arealului. Văile de separaţie ale colinelor din această regiune cu versanţi uşor asimetrici îşi împing obârşiile în planul costier al coronamentului deluros, modelând înlănţuirea de golfuri depresionare (Voloseni, Huşi, Epureni, Novaci, Diuca, Fundătura, Arsura, Ghermăneşti), care împreună cu colinele mai înalte ale depresiunii deţin cele mai valoroase suprafeţe viticole.

Climatul este tip temperat continental cu nuanţă moderat continentală la nivelul dealurilor înalte şi excesiv-continentală la nivelul depresiunii Huşi.

Radiaţia solară globală este în jur de 120kcal/cmp/an, durata medie de strălucire a soarelui este sub 2 000 de ore pe dealurile înalte şi peste 2 100 de ore în Depresiunea Huşiului şi în Valea Prutului. Urmărind regimul mediu anual al valorilor radiative şi heliotermice constatăm că ele se menţin ridicate pe toată perioada de vegetaţie, benefice pentru dezvoltarea vegetativă şi maturarea strugurilor.

Vânturile predominante sunt cele din V, NV şi N, care însumează anual peste 60% din frecvenţă şi care la coborârea pe versanţii dealurilor spre depresiune manifestă caractere foehnice. Vânturile din NE, în special crivaţul, accentuează fenomenul de îngheţ iar cele din E şi SE sunt fierbinţi şi uscate în sezonul cald, accentuând fenomenul de secetă – ambele fiind intens resimţite atât în Depresiunea Huşiului cât şi în lunca Prutului.

Reţeaua hidrografică, ce drenează teritoriul oraşului este constituită din două artere mai importante: Drăslăvăţul, în sud şi Răieşti, format din Turbata şi Şara, în nord. Aceste artere se unesc la est de oraş formând râul Huşi. Regimul hidrografic al pâraielor Drăslăvăţ şi Răieşti are un caracter torenţial. Primăvara, când topirea zăpezilor se face în ritm rapid, în urma creşterii bruşte a temperaturii, sau vara, în urma ploilor torenţiale, pâraiele acestea transportă mari cantităţi de apă, ieşind uneori din matcă.

Vinurile produse în acest areal sunt de la seci până la dulci sau licoroase, albe, roze sau roşii. În general sunt vinuri lejere, nu prea extractive, cu conţinut alcoolic moderat, uşor acide în nordul arealului, cu un „vârf” de aciditate în zona Avereşti, unde aciditatea naturală exprimată în g/l acid tartric poate ajunge în unii ani la valori de 11-12g/l , ceea ce recomandă zona ca fiind excelentă pentru producerea de vinuri spumante.

Vinurile roşii sunt de la slab colorate în nordul arealului până la intens colorate în sud.

Primele documente scrise despre existenţa plantaţiilor viticole pe plaiurile podgoriei de azi au apărut înainte ca denumirea de Huşi să fie menţionată. Dintr-un act al lui Alexandru cel Bun din 1415 rezultă o delimitare a vechii podgorii. Pe firul istoriei un alt document din august 1436, demonstrează că existau plantaţii de vii cuprinse pe plaiurile Epureni - Pâhneşti - Huşi. Documentele vremii amintesc, că între anii 1600-1662 s-au plantat vii întinse pe plaiurile Saca şi Ochi, la Huşi fiind viile domneşti.

Despre calitatea excelentă a vinurilor de Huşi există consemnări vechi, aparţinând unor călători străini care au străbătut Moldova medievală, mai exact cele scrise de Marco Bandinus la 1646: „Huşul, străveche aşezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat şi foarte mult căutat ”. Marele cărturar Dimitrie Cantemir născut în satul Silişteni în apropiere de Huşi (azi comună ce-i poartă numele), menționa în „Descriptio Moldaviae” că „…. vinul cel mai bun se face la Cotnari, îndată după acesta vine vinul de Huşi …”.

9. Alte condițiile esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Indicare în etichetare

Cadru juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejata HUŞI poate fi completată în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele nume de plai viticol (vinuri provenite în exclusivitate din aceste exploatații): DUDA-EPURENI, PĂDURENI, DEALUL LOHAN, DEALUL DOBRINA, DEALUL ŞARA, DEALUL OCHI, DEALUL GALBENA, DEALUL OGRADA, DEALUL PODGORIA, CERDACUL LUI VODĂ, DEALUL MĂNĂSTIRII, AVEREŞTI, PÎHNEŞTI, ARSURA, DEALUL DRAGALINA, DEALUL ROŞIORI, PODINA, ARMĂŞENI, DEALUL PRIBEASCA, BUNEŞTI, MOVILA LUI ANDREI, DEALUL CÂLCEA, COLINA MĂNĂSTIRII, LA SCHIT, DEALUL LUI MOȚOC.

Condiții de comercializare

Cadru juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.onvpv.ro/sites/default/files/caiet_de_sarcini_doc_husi_modif_cf_cererii_1422_14.06.2019_no_track_changes_0.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

15.10.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 418/44

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 418/15)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) , în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté”

Nr. UE: PGI-FR-02432 — 17 august 2018

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea (denumirile)

„Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté”

2. Statul membru sau țara terță

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté” este un cârnat de ficat crud, în formă de „U” în membrană naturală, destinat a fi consumat gătit. Atunci când este feliat, se dezvăluie o umplutură din bucăți mari obținute dintr-o tocătură grosieră de carne, grăsime și ficat de porc.

Afumarea îi conferă o culoare specifică de chihlimbar până la brun, care nu este neapărat omogenă.

Culoarea la interior alternează între bucățile vișinii spre brune și bucățile albe.

Culoarea produselor cu un procent mai mare de ficat tinde spre negru.

Inițial, are un miros puternic, care îmbină arome de afumat și de piperat, urmat de un miros de carne uscată și de ficat.

La degustare, textura sa eterogenă se datorează fermității bucăților de carne și caracterului fondant al ficatului. Slănina din gușă de porc alternează între o consistență fondantă și una crocantă. Produsul se caracterizează printr-un echilibru întocmai potrivit între sare, carne uscată, ficat și grăsime, care completează o notă piperată foarte pronunțată, și prin prezența unui gust de afumat care persistă mult timp, fără a masca ansamblul aromelor.

Caracteristici fizico-chimice

—	Gradul de umiditate a produsului degresat (UPD) ≤ 75 %.

—	Conținutul de lipide (raportate la o UPD de 75 %) ≤ 45 %.

—	Raportul colagen/proteine ≤ 22 %.

—	Conținutul de zaharuri solubile totale (ZST) (raportate la o UPD de 75 %) ≤ 2 %.

Lungimea și greutatea produsului sunt descrise în tabelul de mai jos:

Membrană	Diametrul membranei	Dimensiunea produsului	Greutatea uscată
Intestin subțire	28-42 mm	între 15 și 30 cm	între 200 și 500 g
Intestin subțire	28-42 mm	> 30 cm	> 500 g

Se comercializează întreg sau feliat.

Întreg, produsul comercializat este un cârnat în formă de „U”, ale cărui 2 capete sunt atașate sau închise și legate cu o sfoară.

Feliile sunt comercializate ambalate în folie, în vid sau în atmosferă protectoare.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materiile prime utilizate la fabricarea „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté” provin de la porci de carne sau de la scroafe (maximum 50 % din greutatea materiilor prime) care îndeplinesc următoarele criterii:

—	animalele sunt indemne de alela Rn- și mai puțin de 3 % sunt sensibile la halotan;

—	rația de hrană distribuită în timpul fazelor de îngrășare a porcilor de carne și al fazelor de gestație sau de repaus ale scroafelor conține mai puțin de 1,9 % acid linoleic;

—	scroafele au un repaus de minimum 15 zile între înțărcarea purceilor și ziua sacrificării;

—	perioada de așteptare între descărcarea animalelor la abator și sacrificarea acestora este de cel puțin 2 ore;

—	greutatea la cald a carcasei de porc de carne este ≥ 75 kg;

—	greutatea la cald a carcasei de scroafă (fără cap și fără uger) este ≥ 120 kg;

—	pH-ul final este cuprins între 5,50 și 6,20;

—	carnea nu prezintă niciunul dintre următoarele defecte legate de aspect: cheaguri de sânge, abcese, materii fecale sau lubrifiant de la benzile rulante, defecte grave de culoare sau de consistență;

—	grăsimea este albă și fermă;

—	carnea este de culoare roz până la roșie.

Bucățile tranșate utilizate sunt gușa, pieptul, resturile rezultate din fasonare, ficatul și inima, depelate în mod corespunzător.

Prezența cărnii din gușă este obligatorie în proporție minimă de 25 % în amestec, deoarece conferă produsului consistența crocantă caracteristică.

De asemenea, ficatul este obligatoriu într-o proporție cuprinsă între 30 și 50 % în amestec.

Bucățile sunt primite în stare proaspătă sau congelată.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Fabricarea produsului „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté”, inclusiv toate etapele, de la tocare la uscare, trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Felierea produselor trebuie să fie urmată de o ambalare în folie, în vid sau în atmosferă protectoare (feliile nu mai au înveliș).

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică a indicației geografice protejate „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté” este formată din cele două departamente Corse-du-Sud și Haute-Corse.

5. Legătura cu aria geografică

Legătura dintre aria geografică și „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté” se bazează în principal pe priceperea tradițională și pe caracteristicile specifice.

Sintagma „Ile de Beauté” este utilizată în mod curent pentru a desemna Corsica, regiunea administrativă franceză și insula muntoasă din Marea Mediterană.

Clima insulei Corsica este mediteraneeană. Se caracterizează prin veri calde și uscate și ierni blânde și umede. Corsica este străbătută de 2 vânturi dominante, și anume „a tramuntana” noaptea, care face ca nopțile să fie răcoroase, și „u maestrale” ziua, datorită căruia zilele sunt uscate.

Condițiile solului și cele climatice sunt, în ansamblu, foarte favorabile dezvoltării pădurilor. Așadar, Corsica este o regiune forestieră, unde resursele de foioase și mai ales pădurile de castani, stejari și fagi sunt deosebit de bine reprezentate pe toată suprafața sa. Pentru întregul teritoriu al insulei Corsica, rata medie de împădurire este de 46 %, cu o suprafață împădurită de 401 817 ha, cu mult peste media națională (26,9 %). Stejarii sunt foioasele cel mai frecvent întâlnite, mai ales stejarul de stâncă, care acoperă 22 % din suprafața împădurită a insulei. Stejarul de plută se găsește în principal în centrul și în sudul insulei, formând aproximativ 15 % din suprafața forestieră. Tufărișurile de tip maquis, care acoperă o suprafață de peste 200 000 de hectare, constituie adesea un veritabil arboret care poate atinge până la 5 sau 6 metri înălțime. Fagul se întâlnește de la o altitudine de 1 000 m, iar castanul este o specie foarte bine adaptată la mediul natural al Corsicii, fiind prezent pe întreaga insulă, iar exemplare din această specie pot fi observate în apropierea malului mării, până la o altitudine de 1 200 de metri.

Datorită insularității teritoriului în care trăiesc, locuitorii din Corsica au dobândit o pricepere adaptată la aceste condiții climatice și la resursele forestiere ale insulei lor în ceea ce privește fabricarea produselor de mezelărie.

Clima uscată, cu vânturi puternice, din Corsica a favorizat dezvoltarea sărării uscate ca metodă de conservare a cărnii de porc, spre deosebire de practica fierberii produselor de mezelărie, care se regăsește în nordul Franței.

Fabricarea produsului „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté” este una dintre cele mai vechi metode de conservare a cărnii de porc practicate pe teritoriul Corsicii. Acesta este unul dintre produsele consumate la scurt timp după sacrificarea porcului. Așadar, sărarea uscată a fost dintotdeauna un element important al alimentației din Corsica și, implicit, al culturii corsicane.

Pentru fabricarea produsului „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté”, tocarea este grosieră, pentru a reproduce tocarea realizată în mod tradițional cu cuțitul.

Bucățile sunt apoi amestecate cu sare fină și pot fi asezonate cu vin sau cu plante aromatice.

Temperaturile ridicate în majoritatea lunilor au condus la evoluția metodei de sărare prin utilizarea piperului negru în concentrație mare (între 2 și 6 g/kg). Piperul negru, utilizat inițial ca repelent natural împotriva insectelor, a devenit, de-a lungul timpului, una dintre principalele trăsături distinctive ale produsului „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté”.

Afumarea se realizează utilizând lemn local de esență tare, spre deosebire de alte metode de fabricare care sunt orientate mai mult către lemnul de esență moale. Lemnul cel mai frecvent utilizat este lemnul cel mai apropiat și cel mai disponibil: stejarul, castanul, fagul, arborele de căpșuni și arbustul de iarbă-neagră. Este o tehnică tradițională care, în trecut, era legată, în general, de cultura castanelor, care a jucat un rol important în agricultura insulară. Lemnul de esență tare de pe insulă a fost utilizat dintotdeauna pentru afumarea mezelurilor, deoarece speciile respective se găsesc pe întreg teritoriul insulei și acest tip de lemn prezintă o rezistență mai mare la foc și produce o cantitate de reziduuri de ardere mult mai redusă decât lemnul de esență moale. Acest lucru îi conferă produsului gustul fin de afumat, împiedicând o saturare a gustului care poate fi cauzată de lemnul de esență moale: este vorba despre o afumare „ușoară”. Aceasta permite, de asemenea, conservarea produsului prin sărare și asigurarea protecției externe a bucăților împotriva insectelor. Afumarea este o caracteristică culturală întâlnită mai ales în regiunile în care au trăit popoare germanice numeroase. Prin urmare, această practică, dezvoltată pe întreg teritoriul insulei, este o trăsătură foarte rar întâlnită în bazinul mediteraneean.

În cele din urmă, etapa de uscare se realizează cu furnizarea de aer exterior. Această etapă permite afirmarea caracteristicilor organoleptice ale produsului.

„Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté” este un produs emblematic din Corsica, care rezultă dintr-o pricepere ce reflectă insula, cultura și obiceiurile acesteia. El se distinge prin metode de fabricare specifice, transmise din generație în generație. Această pricepere îi conferă produsului caracteristicile sale:

—	o culoare specifică de chihlimbar până la brun, neomogenă, produsul având o culoare care va tinde cu atât mai mult spre negru, cu cât procentul de ficat este mai mare;

—	inițial, un miros puternic, care îmbină arome de afumat și de piperat, urmat de un miros de carne uscată și de ficat;

—	o textură eterogenă, care se datorează fermității bucăților de carne și caracterului fondant al ficatului. Slănina din gușă de porc alternează între o consistență fondantă și una crocantă;

—	un echilibru întocmai potrivit între sare, carne uscată și grăsime;

—	o notă piperată pronunțată care continuă aroma puternică din momentul primei degustări, prelungind savorile astfel sporite;

—	o altă aromă dominantă este cea conferită de ficat;

—	un gust de afumat care persistă mult timp, fără a masca ansamblul aromelor.

Priceperea specifică în ceea ce privește fabricarea produsului „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté” s-a dezvoltat prin metode tradiționale precum tocarea grosieră și în strânsă legătură cu tipul de climă și resursele naturale ale insulei: utilizarea unei cantități mari de piper negru, afumarea cu lemn local de esență tare și uscarea prin furnizarea de aer exterior sunt mijloace deosebit de potrivite pentru clima uscată, cu vânturi puternice, a regiunii, pentru caracterul insular al acesteia și pentru acoperirea forestieră a insulei.

Tocarea grosieră a bucăților conferă o textură eterogenă. Datorită utilizării cărnii din gușă și a ficatului, produsul capătă o consistență crocantă și una fondantă, care îi sunt specifice. Prezența ficatului și a plantelor aromatice creează un buchet aromatic complex și puternic.

Utilizarea unei cantități mari de piper negru îi dă produsului o notă piperată pronunțată, caracteristică pentru „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté”.

Afumarea cu lemn local de esență tare (castan, stejar, fag etc.) generează o gamă foarte complexă de note aromatice (un gust de afumat care persistă mult timp), care reprezintă, de asemenea, o trăsătură specifică foarte importantă a „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté”. Astfel, produsul capătă, totodată, un miros puternic de afumat și o culoare tipică de chihlimbar.

Uscarea prin furnizarea de aer exterior în interiorul uscătorului permite stabilizarea și conservarea produsului și contribuie la dezvoltarea caracteristicilor sale organoleptice (creând un echilibru întocmai potrivit între sare, carne uscată și grăsime).

Insularitatea a favorizat transmiterea acestei priceperi din generație în generație și a făcut posibilă menținerea caracteristicilor produsului „Figatelli de l’Ile de Beauté”/„Figatellu de l’Ile de Beauté”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://extranet.inao.gouv.fr/fichier/CDC-FigatelliIdB-RepCOM2.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 418

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 15 octombrie 2021

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 418/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10462 – H&F/ZOOPLUS) ( 1 )	1
2021/C 418/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10427 – KKR/Telefónica/InfraCo) ( 1 )	2
2021/C 418/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10375 – ARCELORMITTAL/CONDESA TUBOS) ( 1 )	3
	Banca Centrală Europeană
2021/C 418/04	NOTIFICARE DE CĂTRE BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ A RETRAGERII NOTIFICĂRII CU PRIVIRE LA IMPUNEREA DE SANCȚIUNI PENTRU NEÎNDEPLINIREA OBLIGAȚIEI DE A MENȚINE REZERVE MINIME OBLIGATORII	4

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1602
JPY	yen japonez	131,65
DKK	coroana daneză	7,4406
GBP	lira sterlină	0,84618
SEK	coroana suedeză	10,0138
CHF	franc elvețian	1,0686
ISK	coroana islandeză	149,60
NOK	coroana norvegiană	9,7928
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,387
HUF	forint maghiar	359,00
PLN	zlot polonez	4,5693
RON	leu românesc nou	4,9500
TRY	lira turcească	10,6104
AUD	dolar australian	1,5644
CAD	dolar canadian	1,4361
HKD	dolar Hong Kong	9,0244
NZD	dolar neozeelandez	1,6506
SGD	dolar Singapore	1,5642
KRW	won sud-coreean	1 375,51
ZAR	rand sud-african	17,1620
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,4683
HRK	kuna croată	7,5127
IDR	rupia indoneziană	16 353,05
MYR	ringgit Malaiezia	4,8195
PHP	peso Filipine	58,778
RUB	rubla rusească	83,1225
THB	baht thailandez	38,524
BRL	real brazilian	6,3528
MXN	peso mexican	23,8458
INR	rupie indiană	87,3355

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2021/C 418/05	Rata de schimb a monedei euro — 14 octombrie 2021	5
2021/C 418/06	Avizul Comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante în cadrul reuniunii sale din 19 mai 2021 privind un proiect preliminar de decizie în cazul AT.40324 – Obligațiuni de stat europene ( 1 )	6
2021/C 418/07	Raportul final al consilierului-auditor – Cazul AT.40324 – Obligațiuni de stat europene ( 1 )	7
2021/C 418/08	Rezumatul Deciziei Comisiei din 20 mai 2021 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (Cazul AT.40324 – Obligațiuni de stat europene) [notificată cu numărul C(2021)3489] ( 1 )	11
2021/C 418/09	Aviz al Comitetului Consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante prezentat în cadrul reuniunii din 26 aprilie 2021 privind un proiect preliminar de decizie de interzicere în cazul AT.40346 – Obligațiuni SSA reuniune prin audioconferință – prin intermediul Skype for Business – Raportor: Estonia ( 1 )	15
2021/C 418/10	Raport final al consilierului-auditor Cazul AT.40346 – Obligațiuni SSA ( 1 )	16
2021/C 418/11	Rezumat al Deciziei Comisiei din 28 aprilie 2021 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (Cazul AT.40346 – obligațiuni SSA) [notificată cu numărul C(2021) 2871] ( 1 )	19
2021/C 418/12	Avizul Comisiei privind aplicarea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene sau a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între părțile contractante la această convenție	24

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2021/C 418/13	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10460 – DMK/Uelzena/Niesky/Milchtrocknung Südhannover) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	33
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2021/C 418/14	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei.	35
2021/C 418/15	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	44