COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

6.10.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 330/5

Actualizarea listei permiselor de ședere menționate la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (1)

(2020/C 330/04)

Publicarea listei permiselor de ședere menționate la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (2) are la bază informații comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 39 din Codul Frontierelor Schengen.

În afară de publicarea în Jurnalul Oficial, o actualizare periodică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne.

LISTA PERMISELOR DE ȘEDERE EMISE DE STATELE MEMBRE

CEHIA

Înlocuirea listei publicate în JO C 100, 16.3.2018.

1. Model uniform

A. Permis de ședere emis în conformitate cu modelul uniform (carte de identitate)

Permis de ședere eliberat sub forma unei cărți de identitate în conformitate cu modelul uniform cu titlul „Povolení k pobytu”. Permisul de ședere este eliberat resortisanților țărilor terțe și are o perioadă de valabilitate de cel mult 10 ani.

(i)

Permis de ședere eliberat în perioada 4 iulie 2011-26 iunie 2020 sub forma unei cărți de identitate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 380/2008 al Consiliului din 18 aprilie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe. În circulație până în iunie 2030.

(ii)

Permis de ședere eliberat începând cu 27 iunie 2020 sub forma unei cărți de identitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1954 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe.

B. Permis de ședere emis în conformitate cu modelul uniform (autocolant aplicat)

Permis de ședere emis sub formă de autocolant uniform aplicat pe un document de călătorie. Acest autocolant a fost emis până la 4 iulie 2011, cu o valabilitate maximă de 10 ani – în circulație până la data de 4 iulie 2021. Autocolantul este utilizat, de asemenea, ca permis de ședere eliberat diplomaților, funcționarilor consulari și altor angajați ai misiunilor diplomatice.

Tipul permisului de ședere – lista scopurilor

Numărul înscris la rubrica 6.4 – tipul de permis	Explicarea numerelor înscrise	Numărul înscris la rubrica 6.4 – tipul de permis	Explicarea numerelor înscrise
0	Scop medical	49	Protecție internațională acordată (azil)
2	Scop cultural	54	Protecție internațională acordată (protecție complementară)
4	Invitație	56	Rezident pe termen lung în alte state membre
5	Motive politice/invitație oficială	57	Membru al familiei unui rezident pe termen lung în alte state membre
6	În scop de afaceri (persoană care desfășoară activități independente)	58	Membru al familiei unui cercetător științific
7	Activități legate de sport	59	Membru de familie al unui titular al unei cărți albastre emise de alt stat membru
17-20	Motive familiale/personale	60	Reîntregirea familiei resortisanților țărilor terțe
23	Pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat (Directiva 2004/114/CE)	67	Permisul de ședere anterior a fost anulat
24	Alte scopuri care nu sunt incluse în Directiva 2004/114/SE	68	Rezident pe termen lung (CZ)
25	Pentru cercetare științifică (Directiva 2005/71/CE)	69	Rezident pe termen lung (UE)
27	În scop de afaceri (ocuparea unui loc de muncă)	78	În scop de afaceri (investiții)
28	Deținător al cărții albastre	79	Persoană transferată în cadrul aceleiași companii
36	În scop de afaceri (antreprenoriat)	80	Pentru mobilitate pe termen lung („mobile ICT”)
41	Șederea este permisă din motive umanitare	88	Alte scopuri
42	Șederea a fost acordată pentru motive care merită o atenție specială	91	Aprobare de ședere (Legea nr. 326/1999 Coll. privind șederea străinilor pe teritoriul Cehiei)
43	Interes național sau obligație internațională	95-98	Reîntregirea familiei
47	Ședere permanentă – fost solicitant de protecție internațională	99	Alte scopuri
48	Permisul de ședere al unui minor cu vârsta sub 18 ani (motive familiale)

Numai numerele menționate mai sus figurează pe modelul uniform de permis de ședere, iar acestea sunt destinate numai uzului național, în principal în scopuri statistice. Numărul apare pe permisul de ședere împreună cu mențiunile obligatorii prevăzute de directivele relevante (poziția numărului precede mențiunile). Cu toate acestea, numărul nu modifică sensul mențiunilor obligatorii.

Directiva	Mențiuni obligatorii în limba națională
Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate	În câmpul privind tipul permisului: „modrá karta EU“ În câmpul privind mențiunile: „bývalý držitel modré karty EU“
Directiva 2014/66/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii	În câmpul privind tipul permisului: „ICT” sau „mobile ICT”
Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung	În câmpul privind tipul permisului: „povolení k pobytu pro dlouhodobě pobývajícího rezidenta – ES“ În câmpul privind mențiunile: „Mezinárodní ochrana poskytnuta [SM] dne [data]“.

2. Toate celelalte documente eliberate pentru resortisanții țărilor terțe echivalente cu permisele de ședere

A. Průkaz o pobytu rodinného příslušníka občana Evropské unie/Permis de ședere de membru de familie pentru un cetățean al Uniunii

Carnet simplu de culoare albastru închis cu inscripția argintie pe pagina de gardă „Průkaz o pobytu rodinného příslušníka občana Evropské unie” (titlul documentului în limba cehă).

Acest document a fost eliberat membrilor de familie ai cetățenilor UE ca permis de ședere temporară de la 1 mai 2004 până la 31 decembrie 2012. Valabilitatea maximă a documentului este de 5 ani – în circulație până la 31 decembrie 2017.

Începând din 1 iulie 2013, se emite în schimb documentul prezentat la punctul B. Pobytová karta rodinného příslušníka občana Evropské unie

B. Pobytová karta rodinného příslušníka občana Evropské unie/Permis de ședere de membru de familie pentru un cetățean al Uniunii

Carnet simplu de culoare albastru închis cu inscripția argintie pe pagina de gardă „Pobytová karta rodinného příslušníka občana Evropské unie“ (titlul exact al documentului în limba cehă).

Acest document se eliberează membrilor de familie ai cetățenilor UE ca permis de ședere temporară (în locul documentului de la punctul A) începând din 1 ianuarie 2013.

C. Průkaz o povolení k trvalému pobytu/Carte de ședere permanentă

Carnet simplu de culoare verde închis cu inscripția argintie pe pagina de gardă „Průkaz o povolení k trvalému pobytu” (titlul exact al documentului în limba cehă).

Acest document a fost eliberat membrilor de familie ai cetățenilor UE ca permis de ședere permanentă până la 14 august 2017. Începând din 15 august 2017, acest document este eliberat, de asemenea, cetățenilor Suediei, Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului și membrilor de familie ai acestora, ca permis de ședere permanentă. Începând din 1 ianuarie 2018, acest document va fi eliberat șipentru cetățenii UE.

D. Potvrzení o přechodném pobytu na území (občané EU)/Certificat de ședere temporară (cetățeni ai UE)

Document în format îndoit de 4 pagini, din hârtie sintetică, tipărit cu negru pe pagina de gardă „Potvrzení o přechodném pobytu na území“. Acest document este eliberat ca permis de ședere temporară cetățenilor UE, Elveției, Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului, la cererea acestora.

E. Průkaz o povolení k trvalému pobytu občana Evropské unie/Carte de rezidență permanentă pentru cetățenii UE

Carnet simplu de culoare violet cu inscripția argintie pe pagina de gardă „Průkaz o povolení k trvalému pobytu občana Evropské unie” (titlul exact al documentului în limba cehă).

Acest document se eliberează cetățenilor UE, ca permis de ședere permanentă până la sfârșitul anului 2017, valabilitatea maximă fiind de 10 ani – în circulație până la 31 decembrie 2027. Începând din 1 ianuarie 2018, acest document va fi înlocuit cu „Průkaz o povolení k trvalému pobytu” (a se vedea documentul prezentat la punctul C).

F. Průkaz o povolení k pobytu pro cizince/Permis de ședere pentru străini

Carnet simplu de culoare verde deschis, cu inscripția roșie pe pagina de gardă „Průkaz o povolení k pobytu pro cizince“ (titlul exact al documentului în limba cehă).

Acest document a fost eliberat cetățenilor Elveției, Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului ca permis de ședere permanentă, precum și membrilor de familie ai acestora ca permis de ședere temporară până la 14 august 2017. Din 15 august 2017, acest document a fost eliberat numai membrilor de familie ai cetățenilor Elveției, Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului ca permis de ședere temporară.

G. Průkaz povolení k pobytu azylanta/Permis de ședere pentru persoanele cărora li s-a acordat azil

Carnet simplu de culoare gri cu inscripția neagră pe pagina de gardă „Průkaz povolení k pobytu azylanta“ (titlul exact al documentului în limba cehă). Acest document este eliberat persoanelor cărora li s-a acordat azil. Cu toate acestea, de la 4 iulie 2011 acest document este eliberat numai în situații specifice și, în cele mai multe cazuri, se eliberează în schimb cartea de identitate în format uniform.

H. Průkaz oprávnění k pobytu osoby požívající doplňkové ochrany/Permis de ședere pentru persoanele cărora li s-a acordat protecție subsidiară

Carnet simplu de culoare galbenă cu inscripția neagră pe pagina de gardă „Průkaz oprávnění k pobytu osoby požívající doplňkové ochrany“ (titlul exact al documentului în limba cehă). Acest document este eliberat persoanelor cărora li s-a acordat protecție subsidiară. Cu toate acestea, de la 4 iulie 2011 acest document este eliberat numai în situații specifice și, în cele mai multe cazuri, se eliberează în schimb cartea de identitate în format uniform.

I. Diplomatický identifikační průkaz/Carte de identitate diplomatică

Cartea de identitate diplomatică este emisă de Ministerul Afacerilor Externe, cu următoarele mențiuni:

MENȚIUNI	EXPLICAȚIE
D	Membrii misiunilor diplomatice – personal diplomatic
K	Membrii unui consulat – funcționari consulari
MO/D	Membrii organizațiilor internaționale care beneficiază de privilegii și imunități diplomatice
ATP	Membrii personalului administrativ și tehnic al misiunilor diplomatice
KZ	Membrii unui consulat – angajați consulari
МО/ATP	Membrii organizațiilor internaționale care beneficiază de aceleași privilegii și imunități ca și personalul administrativ și tehnic al misiunilor diplomatice
MO	Membrii organizațiilor internaționale care beneficiază de privilegii și imunități în conformitate cu un acord relevant
SP, resp. SP/K	Membri ai personalului de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice sau al consulatelor
SSO, resp. SSO/K	Personalul particular de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice sau al consulatelor

(iii)

Cartea de identitate diplomatică a fost emisă cu inscripția de culoare neagră pe pagina de gardă „Diplomatický identifikační průkaz/Carte de identitate diplomatică” până la 14 august 2017, cu o valabilitate maximă de 4 ani – în circulație până în august 2021.

(iv)	Începând din 15 august 2017, noua carte de identitate diplomatică este emisă cu inscripția de culoare neagră pe pagina de gardă „Identifikačníprůkaz o povolení k pobytu/Carte de identitate și permis de ședere pe termen lung”.

Acest document este un card pe suport de hârtie, laminat în folie de plastic (105 × 74 mm). Pe față figurează o fotografie a titularului și se menționează numele, naționalitatea, data nașterii, sexul, funcția și adresa acestuia, precum și data expirării cărții de identitate. Pe verso se menționează că respectivul card este un document oficial și o dovadă a identității, precum și dovada de ședere pe termen lung în Cehia.

AUSTRIA

Înlocuirea listei publicate în JO C 345, 27.9.2018.

Permise de ședere eliberate în temeiul articolului 2 alineatul (16) litera (a) din Codul frontierelor Schengen

Permise de ședere eliberate în conformitate cu modelul uniform instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului

—

Permis de ședere din categoria „dovadă de stabilire” („Niederlassungsnachweis”) sub formă de card ID1 în conformitate cu acțiunile comune întemeiate pe Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (eliberat în Austria între 1 ianuarie 2003 și 31 decembrie 2005).

—

Permis de ședere sub formă de autocolant în conformitate cu acțiunile comune întemeiate pe Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (eliberat în Austria între 1 ianuarie 2005 și 31 decembrie 2005).

—

Permise de ședere din categoriile „autorizație de stabilire” („Niederlassungsbewilligung”), „membru de familie” („Familienangehöriger”), „ședere permanentă – CE” („Daueraufenthalt-EG”), „ședere permanentă – membru de familie” („Daueraufenthalt-Familienangehöriger”) și „autorizație de ședere” („Aufenthaltsbewilligung”) sub formă de card ID1 în conformitate cu acțiunile comune întemeiate pe Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (eliberate în Austria începând din 1 ianuarie 2006).

În permisele de ședere din categoria „autorizație de ședere” (Aufenthaltsbewilligung) se menționează scopul precis pentru care au fost eliberate.

Permisele de ședere din categoria „autorizație de ședere” (Aufenthaltsbewilligung) se pot elibera pentru următoarele scopuri: transfer în cadrul aceleiași companii (ICT), lucrător detașat, persoană care desfășoară o activitate independentă, tipuri speciale de activitate remunerată, elev, prestator de servicii sociale și reîntregirea familiei. Permisele de ședere din categoria „autorizație de ședere” (Aufenthaltsbewilligung) acordate în scopul transferurilor în cadrul aceleiași companii („ICT” și „ICT mobil”) se eliberează din data de 1 octombrie 2017. Permisele de ședere din categoria „autorizație de ședere” (Aufenthaltsbewilligung) pentru scopurile „student” (Student), „voluntar” și „mobilitatea cercetătorilor” au fost emise după 1 septembrie 2018.

Permisele de ședere din categoria „autorizație de ședere” (Aufenthaltsbewilligung) pentru scopul „student” (Studierender) au fost eliberate până la 31 august 2018.

Permisele de ședere din categoria „autorizație de stabilire” (Niederlassungsbewilligung) se pot elibera fără alte mențiuni sau pentru următoarele scopuri: „activitate fără scop lucrativ” și „persoană aflată în întreținere”. Începând din 1 octombrie 2017, se pot elibera și permise din categoria „autorizație de stabilire” (Niederlassungsbewilligung) cu mențiunea „cercetător”, „artist” sau „tipuri speciale de activitate remunerată”.

Permisele de ședere din categoria „autorizație de stabilire” („Niederlassungsbewilligung”) cu mențiunile „lucrător care deține o funcție-cheie”, „durată nelimitată” și „durată limitată” au fost eliberate în Austria până la 30 iunie 2011.

Permisele de ședere din categoriile „ședere permanentă – UE” („Daueraufenthalt-EG”) și „ședere permanentă – membru de familie” („Daueraufenthalt-Familienangehöriger”) au fost eliberate în Austria până la 31 decembrie 2013.

Permisele de ședere din categoria „autorizație de ședere” („Aufenthaltsbewilligung”) pentru scopurile prevăzute la articolul 69a din Legea privind stabilirea și șederea” (NAG) au fost eliberate în Austria până la 31 decembrie 2013.

Permisele de ședere din categoria „autorizație de ședere” (Aufenthaltsbewilligung) au fost eliberate în Austria și pentru lucrători în sistemul de rotație a posturilor, artiști și cercetători, până la 30 septembrie 2017.

—

Permise de ședere „carte roșu-alb-roșu” (Rot-Weiß-Rot-Karte), „carte roșu-alb-roșu plus” (Rot-Weiß-Rot-Karte plus) și „carte albastră UE” (Blaue Karte EU) sub formă de card ID1 în conformitate cu acțiunile comune întemeiate pe Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (eliberate în Austria începând din 1 iulie 2011).

—

Permis de ședere din categoria „ședere permanentă – UE” („Daueraufenthalt-EU”) în conformitate cu acțiunile comune întemeiate pe Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (eliberat în Austria începând din 1 ianuarie 2014).

—

Permisul de ședere din categoria „drept de ședere plus” (Aufenthaltsberechtigung plus), eliberat în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) sau cu articolul 56 alineatul (1) din Legea privind azilul, cu modificările și completările publicate în Monitorul Oficial al Republicii Austria secțiunea I nr. 100/2005, corespunde dispozițiilor anterioare ale articolului 41a alineatul (9) și ale articolului 43 alineatul (3) din Legea privind stabilirea și șederea (NAG), cu modificările și completările publicate în Monitorul Oficial al Republicii Austria secțiunea I nr. 38/2011. Este eliberat în Austria începând cu 1 ianuarie 2014.

—

Permisul de ședere din categoria „drept de ședere” („Aufenthaltsberechtigung”), eliberat în conformitate cu articolul 55 alineatul (2) sau cu articolul 56 alineatul (2) din Legea privind azilul, cu modificările și completările publicate în Monitorul Oficial al Republicii Austria secțiunea I nr. 100/2005, corespunde fostei „autorizații de stabilire” („Niederlassungsbewilligung”), eliberată în conformitate cu articolul 43 alineatele (3) și (4) din Legea privind stabilirea și șederea, cu modificările și completările publicate în Monitorul Oficial al Republicii Austria secțiunea I nr. 38/2011. Este eliberat în Austria începând cu 1 ianuarie 2014.

—

Permisul de ședere din categoria „drept de ședere din motive de protecție specială” („Aufenthaltsberechtigung aus besonderem Schutz”), eliberat în conformitate cu articolul 57 din Legea privind azilul, cu modificările și completările publicate în Monitorul Oficial al Republicii Austria secțiunea I nr. 100/2005, constituie o continuare a transpunerii, în Austria, a dispozițiilor Directivei 2004/81/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale traficului de persoane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care cooperează cu autoritățile competente. Dispoziția anterioară era articolul 69a alineatul (1) din Legea privind stabilirea și șederea (NAG), cu modificările și completările publicate în Monitorul Oficial al Republicii Austria secțiunea I nr. 38/2011. Este eliberat în Austria începând cu 1 ianuarie 2014.

II.

Permise de ședere care, în concordanță cu Directiva 2004/38/CE, nu se eliberează în conformitate cu modelul uniform

—

Permisul de ședere prin care se acordă un drept de ședere în Uniune pe o perioadă mai mare de trei luni unor membri de familie ai unor cetățeni SEE în temeiul Directivei 2004/38/CE nu corespunde modelului standard din Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe.

—

Cartea de ședere permanentă eliberată pentru atestarea unui drept de ședere în Uniune pe o perioadă mai mare de trei luni pentru un membru de familie al unui cetățean SEE în temeiul Directivei 2004/38/CE nu corespunde modelului standard din Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe.

Alte documente care îi acordă titularului dreptul de ședere în Austria sau dreptul de a reintra în Austria [în conformitate cu articolul 2 punctul 16 litera (b) din Codul frontierelor Schengen]:

—	Document de identitate cu fotografie, sub formă de card, pentru beneficiarii de privilegii și imunități, de culoare roșie, galbenă, albastră, verde, maro, gri și portocalie, eliberat de Ministerul Federal pentru Europa, Integrare și Afaceri Externe.

—	Document de identitate cu fotografie, sub formă de card, pentru beneficiarii de privilegii și imunități, de culoare gri deschis, cu o trimitere la categoriile de card roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, maro și gri, eliberat de Ministerul Federal pentru Europa, Integrare și Afaceri Externe.

—

„Persoană care are dreptul la statut de azilant” în temeiul articolului 3 din Legea din 2005 privind azilul sau al dispozițiilor sale anterioare - atestat în mod normal printr-un document de călătorie conform Convenției (eliberat în Austria începând din 28 august 2006) sau un card pentru persoanele cărora li s-a acordat azil în temeiul articolului 51a din Legea privind azilul din 2005 (eliberat străinilor care au solicitat protecție internațională începând din 15 noiembrie 2015 și cărora le-a fost acordat acest statut începând din 1 iunie 2016).

—

„Statut conferit prin protecție subsidiară” în temeiul articolului 8 din Legea din 2005 privind azilul sau al dispozițiilor sale anterioare – atestat de obicei printr-un card pentru persoanele care au un statut conferit prin protecție subsidiară în temeiul articolului 52 din Legea privind azilul din 2005.

—	Lista persoanelor care participă la o excursie școlară pe teritoriul Uniunii Europene, în sensul Deciziei Consiliului din 30 noiembrie 1994 privind o acțiune comună în ceea ce privește facilitățile de călătorie pentru elevii resortisanți ai unor țări terțe care au reședința într-un stat membru.

—	„Confirmare de ședere legală în temeiul articolului 31 alineatul (1) punctul 5 din Legea privind poliția pentru străini (FPG)”/„Cerere de prelungire depusă în temeiul articolului 2 alineatul (4) punctul 17a din FPG”, împreună cu un document de călătorie valabil.

—

Autorizație de a angaja eliberată de Austria în temeiul articolului 32c din Legea privind angajarea cetățenilor străini (Ausländerbeschäftigungsgesetz), la care se adaugă o viză de tip D pentru lucrători sezonieri valabilă sau expirată, ori eliberată de Austria în temeiul articolului 22a din Legea privind poliția pentru străini (Fremdenpolizeigesetz – FPG).

—

Permis de ședere pe durată nedeterminată – acordat sub forma unei vize obișnuite în temeiul articolului 6 alineatul (1) punctul (1) teză din Legea privind străinii din 1992 (eliberat până la 31 decembrie 1992 de autoritățile naționale și de autoritățile austriece diplomatice sau consulare sub formă de ștampilă).

—	Permis de ședere sub forma unui autocolant verde până la nr. 790.000

—	Permis de ședere sub forma unui autocolant verde și alb de la nr. 790.001.

—	Permis de ședere sub formă de autocolant în conformitate cu Acțiunea comună 97/11/JAI a Consiliului din 16 decembrie 1996, JO L 7, 10.1.1997, privind un model uniform pentru permisele de ședere (eliberat în Austria între 1 ianuarie 1998 și 31 decembrie 2004).

—	„Confirmare a dreptului de intrare în Austria în temeiul articolului 24 din Legea privind stabilirea și șederea (NAG) sau al articolului 59 din Legea privind azilul, sub forma unui autocolant verde și albastru”.

LETONIA

Înlocuirea listei publicate în JO C 304, 9.9.2014.

1. Permise de ședere prevăzute la articolul 2 punctul 15 litera (a) din Regulamentul nr. 562/2006:

—	Uzturēšanās atļauja Permis de ședere sub forma unui autocolant eliberat până la 31 martie 2012.

—

Uzturēšanās atļauja

Permis de ședere sub forma unei cărți de identitate electronice, eliberat începând cu 1 aprilie 2012. Acest tip de permis se eliberează următoarelor categorii de persoane:

—	cetățenii unor țări terțe care au dreptul la acesta în temeiul Directivei 2004/38/CE, cu mențiunea „Permis de ședere de membru de familie pentru un cetățean al Uniunii” sau „Permis de ședere permanentă de membru de familie pentru un cetățean al Uniunii;

—	cetățenii unor țări terțe care nu au dreptul la acesta în temeiul Directivei 2004/38/CE.

—

Savienības pilsoņa ģimenes locekļa uzturēšanās atļauja

Permis de ședere pentru un membru de familie al unui cetățean al Uniunii. Acesta este un permis de ședere temporară pentru un membru de familie al unui resortisant UE/SEE/CH care este resortisant al unei țări terțe; este în format A5 cu elemente de securitate incorporate; eliberat până la 31 martie 2012.

—

Savienības pilsoņa ģimenes locekļa pastāvīgās uzturēšanās atļauja

Permis de ședere permanentă pentru un membru de familie al unui cetățean al Uniunii. Acesta este un permis de ședere permanentă pentru un membru de familie al unui resortisant UE/SEE/CH care este resortisant al unei țări terțe; este în format A5 cu elemente de securitate incorporate; eliberat până la 31 martie 2012.

2. Permise de ședere prevăzute la articolul 2 punctul 15 litera (b) din Regulamentul nr. 562/2006:

—

Latvijas Republikas nepilsoņa pase

Pașaport pentru străini emis de Letonia, de culoare violetă. Aceste pașapoarte sunt eliberate persoanelor care nu sunt cetățeni ai Letoniei și în conformitate cu legislația letonă autorizează șederea în Letonia și o nouă intrare în Letonia. Statutul de persoană care nu este cetățean este echivalent cu statutul de titular al unui permis de ședere permanentă în Letonia. Titularul unui pașaport pentru străini nu are nevoie de permis de ședere pentru a locui în Letonia și pentru a intra din nou în Letonia după o călătorie în străinătate.

—

Carte de identitate pentru străini emisă de Letonia, sub forma unei cărți de identitate electronice. Aceste cărți de identitate sunt eliberate persoanelor care nu sunt cetățeni ai Letoniei și în conformitate cu legislația letonă autorizează șederea în Letonia și o nouă intrare în Letonia. Statutul de persoană care nu este cetățean este echivalent cu statutul de titular al unui permis de ședere permanentă în Letonia. Titularul unei cărți de identitate pentru străini nu are nevoie de permis de ședere pentru a locui în Letonia și pentru a intra din nou în Letonia după o călătorie în străinătate.

—

Bezvalstnieka ceļošanas dokuments

Document de călătorie pentru apatrizi, de culoare maro. Aceste documente sunt eliberate persoanelor recunoscute ca apatride de către Letonia. În conformitate cu legislația letonă, acestea autorizează șederea în Letonia și o nouă intrare în Letonia. Titularul unui document de călătorie pentru apatrizi nu are nevoie de permis de ședere pentru a locui în Letonia și pentru a intra din nou în Letonia după o călătorie în străinătate.

—

Bēgļa ceļošanas dokuments

Document de călătorie pentru refugiați, de culoare albastră. Aceste documente sunt eliberate persoanelor recunoscute ca refugiați de către Letonia. În conformitate cu legislația letonă, acestea autorizează șederea în Letonia și o nouă intrare în Letonia. Titularul unui document de călătorie pentru refugiați nu are nevoie de permis de ședere pentru a locui în Letonia și pentru a intra din nou în Letonia după o călătorie în străinătate.

—

Ceļošanas dokuments (alternatīvais statuss)

Document de călătorie pentru o persoană căreia i s-a acordat statutul conferit prin protecție subsidiară, de culoare albastră. Aceste documente se eliberează persoanelor cărora Letonia le-a acordat statutul conferit prin protecție subsidiară și care nu pot obține un document de călătorie eliberat de țara lor de reședință anterioară. În conformitate cu legislația letonă, aceste documente autorizează șederea în Letonia și o nouă intrare în Letonia. Titularul unui document de călătorie pentru o persoană căreia i s-a acordat statutul conferit prin protecție subsidiară nu are nevoie de permis de ședere pentru a locui în Letonia și pentru a intra din nou în Letonia după o călătorie în străinătate.

—	Ceļotāju saraksts izglītības iestādes ekskursijām Eiropas Savienībā Lista călătorilor pentru excursii școlare în Uniunea Europeană

—

Nacionālo bruņoto spēku izsniegtā identifikācijas karte

Carte de identitate eliberată de Forțele Armate Naționale pentru personalul militar al forțelor armate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ale statelor membre ale Uniunii Europene, pentru personalul civil angajat în cadrul forțelor armate, pentru persoanele aflate în întreținerea membrilor personalului militar sau civil menționat mai sus și pentru alte persoane care au legătură cu forțele armate.

Cărți de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe (a se vedea anexa 20).

Lista publicărilor anterioare

JO C 247, 13.10.2006, p. 1.

JO C 153, 6.7.2007, p. 5.

JO C 192, 18.8.2007, p. 11.

JO C 271, 14.11.2007, p. 14.

JO C 57, 1.3.2008, p. 31.

JO C 134, 31.5.2008, p. 14.

JO C 207, 14.8.2008, p. 12.

JO C 331, 21.12.2008, p. 13.

JO C 3, 8.1.2009, p. 5.

JO C 64, 19.3.2009, p. 15.

JO C 198, 22.8.2009, p. 9.

JO C 239, 6.10.2009, p. 2.

JO C 298, 8.12.2009, p. 15.

JO C 308, 18.12.2009, p. 20.

JO C 35, 12.2.2010, p. 5.

JO C 82, 30.3.2010, p. 26.

JO C 103, 22.4.2010, p. 8.

JO C 108, 7.4.2011, p. 6.

JO C 157, 27.5.2011, p. 5.

JO C 201, 8.7.2011, p. 1.

JO C 216, 22.7.2011, p. 26.

JO C 283, 27.9.2011, p. 7.

JO C 199, 7.7.2012, p. 5.

JO C 214, 20.7.2012, p. 7.

JO C 298, 4.10.2012, p. 4.

JO C 51, 22.2.2013, p. 6.

JO C 75, 14.3.2013, p. 8.

JO C 77, 15.3.2014, p. 4.

JO C 118, 17.4.2014, p. 9.

JO C 200, 28.6.2014, p. 59.

JO C 304, 9.9.2014, p. 3.

JO C 390, 5.11.2014, p. 12.

JO C 210, 26.6.2015, p. 5.

JO C 286, 29.8.2015, p. 3.

JO C 151, 28.4.2016, p. 4.

JO C 16, 18.1.2017, p. 5.

JO C 69, 4.3.2017, p. 6.

JO C 94, 25.3.2017, p. 3.

JO C 297, 8.9.2017, p. 3.

JO C 343, 13.10.2017, p. 12.

JO C 100, 16.3.2018, p. 25.

JO C 144, 25.4.2018, p. 8.

JO C 173, 22.5.2018, p. 6.

JO C 222, 26.6.2018, p. 12.

JO C 248, 16.7.2018, p. 4.

JO C 269, 31.7.2018, p. 27.

JO C 345, 27.9.2018. p. 5.

JO C 27, 22.1.2019. p. 8.

JO C 34, 28.1.2019, p. 4.

JO C 46, 5.2.2019, p. 5.

(1) A se vedea lista publicărilor anterioare la sfârșitul prezentei actualizări.

(2) JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

6.10.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 330/17

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2020/C 330/07)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„EGER/EGRI”

PDO-HU-A1328-AM05

Data comunicării: 28.7.2020

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Modificarea datelor de comercializare a vinului classicus bikavér (sânge de taur): data de 1 septembrie a anului următor recoltei, pentru vinurile din categoriile superior și grand superior: data de 1 noiembrie a anului următor recoltei, iar pentru vinul superior csillag (stea): data de 15 martie a anului următor recoltei

(a)

Secțiunile vizate din caietul de sarcini al produsului:

—	VIII. Condiții suplimentare

(b)

Secțiunile vizate din documentul unic:

—	Condiții suplimentare – Cea mai timpurie dată a comercializării

(c)

Justificare: Eliminarea perioadelor aferente îmbutelierii și a duratelor de învechire standardizate necesită stabilirea unor date de comercializare mai timpurii, pentru a permite vinurilor Csillag (stea) și Bikavér (sânge de taur) care au note proaspete, fructate să ajungă la consumatori mai devreme.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Eger

Egri

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

Classicus bikavér (sânge de taur)

Amestec de vinuri roșii seci, având la bază soiul Kékfrankos (Blaufränkisch), a cărui culoare poate varia de la roșu-grena până la rubiniu intens, cu arome de condimente și cu o savoare de fructe, fără note de taninuri pronunțate. Acest vin se caracterizează atât prin arome de fructe coapte și proaspete, iar complexitatea sa este ilustrată și de faptul că niciun soi de struguri nu poate domina caracterul vinului.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	11,5
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Classicus muskotály (Muscat)

Vin alb proaspăt a cărui culoare poate varia de la alb cu reflexe verzi până la galben cu reflexe verzi și galben, cu o savoare și un buchet caracteristice soiului Muscat. Acest vin poate fi sec, demisec, demidulce sau dulce.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Classicus siller (siller)

Vin de culoare roșu deschis, pe bază de struguri negri, care conține mai multă substanță colorantă decât vinurile roze și care prezintă o tentă mai închisă din cauza soiurilor de viță-de-vie din care este obținut. Vin sec cu reflexe portocalii, cu o textură închisă și un gust mai aspru, cu arome și savoare de fructe și de condimente.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Classicus rozé (roze)

Vin proaspăt pe bază de struguri negri, a cărui culoare poate varia de la culoarea cojii de ceapă până la roz, cu arome și cu savoare de fructe (zmeură, piersică, vișină, coacăze roșii și negre, căpșună etc.), precum și cu parfum de flori, după caz, și cu o aciditate proaspătă și lejeră.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10,5
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Classicus fehér (alb)

Vin alb a cărui culoare poate varia de la alb-verde până la galben-verde sau până la galben, cu o savoare proaspătă și persistentă. Vinurile cu denumire de soi prezintă arome și savoare de fructe specifice soiului de viță-de-vie din care sunt elaborate. Acest vin alb poate fi sec, demisec, demidulce sau dulce.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10,5
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Classicus csillag (stea)

Vin alb sec a cărui culoare poate varia de la alb-verde până la galben-verde sau până la galben, cu o savoare proaspătă. Prezintă arome de fructe și/sau de flori și un gust fructat intens. Complexitatea sa este bine ilustrată de faptul că nici notele conferite de un anumit soi de struguri și nici cele datorate maturării în butoaie de lemn nu pot domina caracterul vinului.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Classicus vörös (roșu)

Vin roșu, a cărui culoare poate varia între grena și rubiniu intens. Vinurile cu denumire de soi prezintă nuanțe și tonuri de culori specifice soiului de viță-de-vie din care sunt obținute. În cazul vinurilor obținute prin asamblare, aroma, savoarea, aciditatea potrivită și conținutul de taninuri depind de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate. Aceste vinuri au un gust catifelat și o corpolență agreabilă, prezentând arome de fructe (cireașă, zmeură, nucă, coacăze roșii și negre etc.) și de condimente (scorțișoară, vanilie, ciocolată, tutun etc.) în diferitele categorii, care pot varia de la sec până la dulce.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Superior bikavér (sânge de taur)

Amestec de vinuri roșii seci, având la bază soiul Kékfrankos (Blaufränkisch), de calitate superioară, cu o culoare mai intensă decât cea a vinurilor roșii Eger clasificate în categoria Classicus, care poate varia între grena și rubiniu intens, cu arome de condimente și cu o savoare de fructe, dar care nu trebuie să prezinte note de taninuri pronunțate. Prezintă arome caracteristice de fructe coapte și proaspete, dar datorită învechirii îndelungate în butoaie și în sticle, vinul este corpolent și caracterizat de taninuri pronunțate. Complexitatea sa este de asemenea ilustrată de faptul că niciun soi de struguri nu poate domina caracterul vinului.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12,5
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Superior fehér (alb)

Vin matur și armonios, de calitate superioară, cu gust persistent, care prezintă o tărie alcoolică mai mare și a cărui culoare poate varia de la alb cu reflexe verzi până la galben cu reflexe verzi și galben. Vinurile cu denumire de soi prezintă arome și savoare de fructe specifice soiului de viță-de-vie din care sunt obținute. Vinurile obținute prin asamblare dezvoltă caracteristici diferite în funcție de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate pentru a elabora un vin matur, cu gust persistent și care prezintă o corpolență agreabilă. Aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Superior csillag (stea)

Vin alb sec complex, intens, mai matur și mai elaborat, a cărui culoare poate varia de la alb cu reflexe verzi până la galben cu reflexe verzi și galben, cu o savoare corpolentă și bogată și cu arome de fructe și/sau de flori. Niciun soi de viță-de-vie din compoziția sa nu trebuie să domine. Acest vin se poate caracteriza printr-o anumită mineralitate (specifică terroir-ului) sau prin alte arome specifice.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Superior vörös (roșu)

Vin roșu, cu o culoare mai intensă decât a vinurilor roșii Eger clasificate în categoria Classicus, care poate varia între grena și rubiniu intens. Vinurile cu denumire de soi prezintă nuanțe și tonuri de culori specifice soiului de viță-de-vie din care sunt obținute. În cazul vinurilor obținute prin asamblare, aroma, savoarea, aciditatea potrivită și conținutul de taninuri depind de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate. Aceste vinuri au un gust catifelat, sunt corpolente și prezintă arome de fructe (vișină, zmeură, nucă, coacăze roșii și negre etc.) și de condimente (scorțișoară, vanilie, ciocolată, tutun etc.) în toate categoriile, de la vin sec la vin dulce.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Superior késői szüretelésű (din struguri recoltați târziu)

Vin alb, a cărui culoare poate varia de la alb-verde până la galben-verde și galben, sau vin roșu, a cărui culoare poate varia între grena și rubiniu intens. În cazul utilizării unui singur soi de viță-de-vie, intensitatea și nuanțele culorilor, precum și aromele și savoarea vinului sunt cele care caracterizează soiul de viță-de-vie; în cazul în care se utilizează mai multe soiuri, caracteristicile sunt mai complexe. Predomină parfumurile și savoarea care evocă strugurii supramaturați (de exemplu, struguri stafidiți) și se pot percepe și arome specifice ciupercii Botrytis, datorate putregaiului nobil.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	33,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Grand superior bikavér (sânge de taur)

Vin roșu cu taninuri pronunțate, cu o savoare corpolentă și bogată, ale cărui tonuri și nuanțe de culoare variază de la roșu-grena la rubiniu închis. Amestecul special al acestui vin roșu sec, datorat utilizării obligatorii a soiului Kékfrankos (Blaufränkisch), diferă de cel obținut din alte vinuri roșii. De asemenea, acesta posedă arome și savoare bogate în note condimentate și fructate. Acest vin se caracterizează printr-un buchet persistent, fără note de taninuri pronunțate. Cel mai adesea, vinul destinat comercializării cu indicarea terroir-ului se deosebește, în primul rând, prin caracterul său tipic (de exemplu, mineralitatea). Învechirea îndelungată în butoaie și în sticle îi conferă, de asemenea, arome viguroase și mature. Complexitatea sa este bine ilustrată de faptul că niciun soi de struguri nu poate domina caracterul vinului.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Grand superior fehér (alb)

Vin alb armonios, cu taninuri pronunțate, cu o savoare corpolentă și bogată, care prezintă o culoare care poate varia de la alb cu reflexe verzi până la galben cu reflexe verzi și galben. De calitate superioară, acest vin prezintă o bună maturitate, un gust persistent și o tărie alcoolică relativ mare. Vinurile cu denumire de soi prezintă arome și savoare de fructe specifice soiului de viță-de-vie din care sunt obținute. Vinurile obținute prin asamblare dezvoltă caracteristici diferite în funcție de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate pentru a elabora un vin matur, cu gust persistent și care prezintă o corpolență agreabilă. Aceste vinuri pot fi seci, demiseci, demidulci sau dulci.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Grand superior csillag (stea)

Vin alb sec cu taninuri pronunțate, cu o savoare corpolentă și bogată. Culoarea sa poate varia de la alb-verde până la galben-verde și galben. Acest vin prezintă arome și savoare complet mature datorită utilizării de struguri recoltați după coacere și datorită duratei de învechire. Complexitatea este ilustrată de faptul că niciun soi de struguri nu poate domina caracterul vinului. În plus, vinul prezintă o savoare fructată bogată și poate, de asemenea, uneori, să prezinte o anumită mineralitate (specifică terroir-ului). Vinul se caracterizează prin corpolență și prin persistența gustului, precum și prin maturarea în butoi de lemn.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Grand superior vörös (roșu)

Vin roșu maturat, armonios, cu taninuri pronunțate, cu un gust corpolent și bogat. Culoarea sa poate varia între grena și rubiniu intens. Vinurile cu denumire de soi pot prezenta tonuri și nuanțe de culori specifice soiului de viță-de-vie din care sunt elaborate. Datorită perioadei lungi de învechire, aromele de maturare sunt caracteristice și sunt însoțite de parfumuri și de savoare matură, de taninuri coapte și de o aciditate potrivită. Pentru vinurile obținute prin asamblare, conținutul lor de taninuri, gustul lor catifelat cu o maturitate clară și corpolența lor depind de proporția soiurilor de viță-de-vie utilizate. Pot exista, de asemenea, arome și savori cu note fructate (vișină, zmeură, nucă, coacăze roșii și negre etc.) și condimentate (scorțișoară, lemn ars, vanilie, ciocolată, tutun etc.). Vinul poate fi comercializat în toate categoriile, de la sec la dulce.

* În ceea ce privește tăria alcoolică totală maximă și cantitatea totală maximă de dioxid de sulf, se aplică limitele prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,6 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

a. Practici oenologice specifice

Practici oenologice obligatorii (1)

Practică oenologică specifică

Classicus bikavér (sânge de taur)

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor, pentru o perioadă de cel puțin 8 zile.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Vinul trebuie să fie maturat în butoi de lemn pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, cu excepția vinurilor din soiurile Blauburger, Kadarka, Kékoportó și Turán.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea obligatorie a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Kékfrankos (Blaufränkisch) trebuie să se încadreze între 30 și 65 %, acest soi reprezentând cea mai mare proporție din amestec;

—	soiurile de viță-de-vie Turán și Bíborkadarka nu trebuie să depășească nici împreună, nici separat, proporția de 10 %.

Classicus muskotály (Muscat)

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Deburbarea mustului este obligatorie.

Classicus siller (siller)

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

Classicus rozé (roze) și Classicus fehér (alb)

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Deburbarea mustului este obligatorie.

Practici oenologice obligatorii (2)

Practică oenologică specifică

Classicus csillag (stea)

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Deburbarea mustului este obligatorie.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția pe care o reprezintă un anumit soi în amestec nu trebuie să depășească 50 %;

—

este obligatorie utilizarea a cel puțin unuia dintre următoarele soiuri, iar amestecul trebuie să conțină aceste soiuri în proporție de minimum 50 %: Cserszegi fűszeres, Ezerfürtű, Furmint, Gyöngyrizling, Hárslevelű, Irsai Olivér, Juhfark, Kabar, Királyleányka, Leányka, Mátrai muskotály, Mézes, Olaszrizling, Zefír, Zenit și Zengő;

—	în amestec, proporția următoarelor soiuri, luate în considerare individual și împreună, nu poate depăși 30 %: Cserszegi fűszeres, Gyöngyrizling, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály, Sárga muskotály și Zefír.

Classicus vörös (roșu)

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

Practici oenologice obligatorii (3)

Practică oenologică specifică

Superior bikavér (sânge de taur)

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor, pentru o perioadă de cel puțin 14 zile.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Vinul trebuie să fie maturat în butoi de lemn pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Kékfrankos (Blaufränkisch) trebuie să se încadreze între 30 și 65 %, acest soi reprezentând cea mai mare proporție din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Turán nu trebuie să depășească 10 %.

Superior fehér (alb)

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Deburbarea mustului este obligatorie.

Superior csillag (stea)

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Deburbarea mustului este obligatorie.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția pe care o reprezintă un anumit soi în amestec nu trebuie să depășească 50 %;

—

—	în amestec, proporția următoarelor soiuri, luate în considerare individual și împreună, nu poate depăși 30 %: Cserszegi fűszeres, Gyöngyrizling, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály, Sárga muskotály și Zefír.

Practici oenologice obligatorii (4)

Practică oenologică specifică

Superior vörös (roșu)

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

Superior késői szüretelésű (din struguri recoltați târziu)

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Deburbarea mustului este obligatorie.

Grand superior bikavér (sânge de taur)

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor, pentru o perioadă de cel puțin 14 zile.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue;

—	Vinul trebuie să fie maturat în butoi de lemn pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Kékfrankos (Blaufränkisch) trebuie să se încadreze între 30 și 65 %, acest soi reprezentând cea mai mare proporție din amestec;

—	proporția soiului de viță-de-vie Turán nu trebuie să depășească 10 %.

Grand superior fehér (alb)

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Deburbarea mustului este obligatorie.

—	Vinul trebuie să fie maturat timp de cel puțin 6 luni.

Grand superior vörös (roșu)

—	Macerarea mustului din struguri trebuie să se facă împreună cu pielița boabelor.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

Practici oenologice obligatorii (5)

Practică oenologică specifică

Grand superior csillag (stea)

—	Strugurii trebuie să fie prelucrați în ziua recoltării.

—	Presarea se poate efectua numai cu prese discontinue.

—	Deburbarea mustului este obligatorie.

—	Vinul trebuie să fie maturat timp de cel puțin 6 luni.

—

Reguli de asamblare:

—	utilizarea a cel puțin patru soiuri de viță-de-vie, fiecare reprezentând peste 5 % din amestec;

—	proporția pe care o reprezintă un anumit soi în amestec nu trebuie să depășească 50 %;

—

—	în amestec, proporția următoarelor soiuri, luate în considerare individual și împreună, nu poate depăși 30 %: Cserszegi fűszeres, Gyöngyrizling, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály, Sárga muskotály și Zefír.

Practici oenologice interzise (în afara dispozițiilor în vigoare)

Restricție aplicabilă procesului de vinificație

Îndulcirea vinului:

—	Classicus bikavér (sânge de taur)

—	Classicus csillag (stea)

—	toate vinurile Superior și Grand superior.

Superior késői szüretelésű (din struguri recoltați târziu) și Grand superior csillag (stea):

—	utilizarea așchiilor de lemn de stejar

—	osmoză inversă

—	dezalcoolizarea parțială a vinului.

Norme referitoare la viticultură (1)

Practica de cultivare

Norme privind tehnica de cultivare a viței-de-vie:

(a)

În ceea ce privește plantațiile existente la 1 august 2010 (vinuri Classicus, Superior și Grand superior): indiferent de tehnica de cultivare utilizată, se pot recolta struguri din care se pot elabora vinuri Classicus, Superior și Grand superior care poartă o denumire de origine protejată de pe teritoriul oricărei plantații, pe toată durata de exploatare a acesteia.

(b)

În ceea ce privește plantațiile de viță-de-vie înființate după 1 august 2010 (vinuri Classicus, Superior și Grand superior), conducere:

(i)

Guyot;

(ii)	cordon semiînalt;

(iii)

cordon jos;

(iv)	în umbrelă;

(v)	în evantai;

(vi)	în coroană;

(vii)

Gobelet.

Norme privind densitatea plantației.

(a)

În cazul plantațiilor de viță-de-vie existente la 1 august 2010: indiferent de densitate, se pot recolta struguri din care se pot elabora vinuri Classicus, Superior și Grand superior care poartă o denumire de origine protejată de pe teritoriul oricărei plantații, pe toată durata de exploatare a acesteia.

(b)

În cazul plantațiilor înființate după 1 august 2010 (vinuri Classicus):

(i)	densitatea butucilor este de cel puțin 3 700 de butuci/ha;

(ii)	distanța între butuci: cel puțin 0,8 m.

(c)

În cazul plantațiilor înființate după 1 august 2010 (vinuri Superior și Grand superior):

(i)	densitatea butucilor: cel puțin 4 000 de butuci/ha;

(ii)	distanța între butuci: cel puțin 0,8 m.

3.	Metoda de recoltare: mecanică sau manuală

4.	Stabilirea datei de recoltare: maturitatea strugurilor pentru diferitele soiuri de viță-de-vie este determinată de președintele consiliului comunității vitivinicole, care stabilește apoi, pe această bază, data de începere a recoltării soiurilor.

Calitatea strugurilor (conținutul minim de zaharuri exprimat ca tărie alcoolică potențială) (1)

Practica de cultivare

Classicus bikavér (sânge de taur)

—	10,60 % vol. (17 °MM): Bíborkadarka, Blauburger, Kadarka, Kékfrankos (Blaufränkisch), Kékoportó (Portugais bleu), Turán, Zweigelt

—	12,08 % vol. (19 °MM): Cabernet franc, Cabernet sauvignon, Menoire, Merlot, Pinot noir, Syrah

Classicus muskotály (Muscat)

—	9,83 % vol. (16 °MM): Chasselas, Csaba gyöngye, Cserszegi Fűszeres, Ezerfürtű, Hamburgi muskotály (Muscat de Hamburg), Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály (Muscat ottonel), Sárga muskotály (Muscat galben)

—

10,57 % vol. (17 °MM): Bouvier, Chardonnay, Furmint, Gyöngyrizling, Hárslevelű, Juhfark, Kabar, Kerner, Királyleányka, Leányka, Mézes, Olaszrizling (Riesling italian), Pinot blanc, Rajnai rizling (Riesling du Rhin), Rizlingszilváni (Riesling-Sylvaner), Sauvignon, Szürkebarát (Pinot gris), Tramini, Viognier, Zefír, Zenit, Zengő, Zöldszilváni (Sylvaner B), Zöld veltelíni (Grüner Veltliner)

Classicus siller (siller)

—	10,60 % vol. (17 °MM): Alibernet, Bíborkadarka, Blauburger, Cabernet dorsa, Cabernet franc, Cabernet sauvignon, Csókaszőlő, Kadarka, Kármin, Kékfrankos (Blaufränkisch), Kékoportó (Portugais bleu), Merlot, Pinot noir, Syrah, Turán, Zweigelt

Classicus rozé (roze)

—	10,60 % vol. (17 °MM): Alibernet, Bíborkadarka, Blauburger, Cabernet dorsa, Cabernet franc, Cabernet sauvignon, Csókaszőlő, Kadarka, Kármin, Kékfrankos (Blaufränkisch), Kékoportó (Portugais bleu), Menoire, Merlot, Pinot noir, Syrah, Turán, Zweigelt

Calitatea strugurilor (conținutul minim de zaharuri exprimat ca tărie alcoolică potențială) (2)

Practica de cultivare

Classicus fehér (alb)

—	9,83 % vol. (16 °MM): Chasselas, Cserszegi Fűszeres, Ezerfürtű, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály (Muscat ottonel), Sárga muskotály (Muscat galben), Kadarka

—

10,60 % vol. (17 °MM): Bouvier, Chardonnay, Furmint, Gyöngyrizling, Hárslevelű, Juhfark, Kabar, Kerner, Királyleányka, Leányka, Mézes, Olaszrizling (Riesling italian), Pinot blanc, Rajnai rizling (Riesling du Rhin), Rizlingszilváni (Riesling-Sylvaner), Sauvignon, Szürkebarát (Pinot gris), Tramini, Viognier, Zefír, Zenit, Zengő, Zöldszilváni (Sylvaner B), Zöld veltelíni (Grüner Veltliner)

Classicus csillag (stea)

—	9,83 % vol. (16 °MM): Chasselas, Cserszegi Fűszeres, Ezerfürtű, Chasselas, Irsai Olivér, Mátrai muskotály, Ottonel muskotály (Muscat ottonel), Sárga muskotály (Muscat galben)

—

Classicus vörös (roșu)

—	10,60 % vol. (17 °MM): Alibernet, Bíborkadarka, Blauburger, Csókaszőlő, Kadarka, Kármin, Kékfrankos (Blaufränkisch), Kékoportó (Portugais bleu), Turán, Zweigelt

—	12,08 % vol. (19 °MM): Cabernet franc, Cabernet sauvignon, Menoire, Merlot, Pinot noir, Syrah

Toate vinurile de calitate Superior și Grand superior:

—	12,83 % vol. (20 °MM) pentru toate soiurile de viță-de-vie

b. Randamente maxime

Vinuri Classicus

100 hl/ha

Vinuri Classicus – recoltă manuală

13 600 kg de struguri la hectar

Vinuri Classicus – recoltă mecanică

13 100 kg de struguri la hectar

Vinuri Superior

60 hl/ha

Vinuri Superior – recoltă manuală

8 100 kg de struguri la hectar

Vinuri Superior – recoltă mecanică

7 800 kg de struguri la hectar

Vinuri Grand superior

35 hl/ha

Vinuri Grand superior – recoltă manuală

6 000 kg de struguri la hectar

Vinuri Grand superior – recoltă mecanică

5 600 kg de struguri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

1. VINURI CLASSICUS:

În conformitate cu cadastrul viticol, localitățile Aldebrő, Andornaktálya, Demjén, Eger, Egerbakta, Egerszalók, Egerszólát, Feldebrő, Felsőtárkány, Kerecsend, Maklár, Nagytálya, Noszvaj, Novaj, Ostoros, Szomolya, Tarnaszentmária, Tófalu și Verpelét sunt perimetre care fac parte din clasele I și II.

2. VINURI SUPERIOR ȘI GRAND SUPERIOR

7. Principalele soiuri de viță-de-vie

alibernet

blauburger

bouvier

bíbor kadarka

cabernet franc – cabernet

cabernet franc – carbonet

cabernet franc – carmenet

cabernet franc – gros cabernet

cabernet franc – gros vidur

cabernet franc – kaberne fran

cabernet sauvignon

chardonnay – chardonnay blanc

chardonnay – kereklevelű

chardonnay – morillon blanc

chardonnay – ronci bilé

chasselas – chasselas blanc

chasselas – chasselas dorato

chasselas – chasselas doré

chasselas – chrupka belia

chasselas – fehér fábiánszőlő

chasselas – fehér gyöngyszőlő

chasselas – fendant blanc

chasselas – saszla belaja

chasselas – weisser gutedel

cserszegi fűszeres

csókaszőlő

ezerfürtű

furmint – furmint bianco

furmint – moslavac bijeli

furmint – mosler

furmint – posipel

furmint – som

furmint – szigeti

furmint – zapfner

gyöngyrizling

hamburgi muskotály – miszket hamburgszki

hamburgi muskotály – moscato d’Amburgo

hamburgi muskotály – muscat de Hambourg

hamburgi muskotály – muscat de Hamburg

hamburgi muskotály – muszkat gamburgszkij

hárslevelű – feuilles de tilleul

hárslevelű – garszleveljü

hárslevelű – lindeblättrige

hárslevelű – lipovina

irsai olivér – irsai

irsai olivér – muskat olivér

irsai olivér – zolotis

irsai olivér – zolotisztüj rannüj

juhfark – fehérboros

juhfark – lämmerschwantz

juhfark – mohácsi

juhfark – tarpai

kabar

kadarka – csetereska

kadarka – fekete budai

kadarka – gamza

kadarka – jenei fekete

kadarka – kadar

kadarka – kadarka negra

kadarka – negru moale

kadarka – szkadarka

kadarka – törökszőlő

kerner

királyleányka – dánosi leányka

királyleányka – erdei sárga

királyleányka – fetească regală

királyleányka – galbenă de Ardeal

királyleányka – königliche mädchentraube

királyleányka – königstochter

királyleányka – little princess

kármin

kékfrankos – blauer lemberger

kékfrankos – blauer limberger

kékfrankos – blaufränkisch

kékfrankos – limberger

kékfrankos – moravka

kékoportó – blauer portugieser

kékoportó – modry portugal

kékoportó – portugais bleu

kékoportó – portugalske modré

kékoportó – portugizer

leányka – dievcenske hrozno

leányka – feteasca alba

leányka – leányszőlő

leányka – mädchentraube

menoire

merlot

mátrai muskotály

mézes

olasz rizling – grasevina

olasz rizling – nemes rizling

olasz rizling – olaszrizling

olasz rizling – riesling italien

olasz rizling – risling vlassky

olasz rizling – taljanska grasevina

olasz rizling – welschriesling

ottonel muskotály – miszket otonel

ottonel muskotály – muscat ottonel

ottonel muskotály – muskat ottonel

pinot blanc – fehér burgundi

pinot blanc – pinot beluj

pinot blanc – pinot bianco

pinot blanc – weissburgunder

pinot noir – blauer burgunder

pinot noir – kisburgundi kék

pinot noir – kék burgundi

pinot noir – kék rulandi

pinot noir – pignula

pinot noir – pino csernüj

pinot noir – pinot cernii

pinot noir – pinot nero

pinot noir – pinot tinto

pinot noir – rulandski modre

pinot noir – savagnin noir

pinot noir – spätburgunder

rajnai rizling – johannisberger

rajnai rizling – rheinriesling

rajnai rizling – rhine riesling

rajnai rizling – riesling

rajnai rizling – riesling blanc

rajnai rizling – weisser riesling

rizlingszilváni – müller thurgau

rizlingszilváni – müller thurgau bijeli

rizlingszilváni – müller thurgau blanc

rizlingszilváni – rivaner

rizlingszilváni – rizvanac

sauvignon – sauvignon bianco

sauvignon – sauvignon bijeli

sauvignon – sauvignon blanc

sauvignon – sovinjon

syrah – blauer syrah

syrah – marsanne noir

syrah – serine noir

syrah – shiraz

syrah – sirac

szürkebarát – auvergans gris

szürkebarát – grauburgunder

szürkebarát – graumönch

szürkebarát – pinot grigio

szürkebarát – pinot gris

szürkebarát – ruländer

sárga muskotály – moscato bianco

sárga muskotály – muscat blanc

sárga muskotály – muscat bélüj

sárga muskotály – muscat de frontignan

sárga muskotály – muscat de lunel

sárga muskotály – muscat lunel

sárga muskotály – muscat sylvaner

sárga muskotály – muscat zlty

sárga muskotály – muskat weisser

sárga muskotály – weiler

sárga muskotály – weisser

tramini – gewürtztraminer

tramini – roter traminer

tramini – savagnin rose

tramini – tramin cervené

tramini – traminer

tramini – traminer rosso

viognier

zefír

zengő

zenit

zweigelt – blauer zweigeltrebe

zweigelt – rotburger

zweigelt – zweigeltrebe

zöld szagos – decsi szagos

zöld szagos – zöld muskotály

zöld szilváni – grüner sylvaner

zöld szilváni – silvanec zeleni

zöld szilváni – sylvánske zelené

zöld veltelíni – grüner muskateller

zöld veltelíni – grüner veltliner

zöld veltelíni – veltlinské zelené

zöld veltelíni – zöldveltelíni

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Vinuri (1)

1. Descrierea arealului geografic delimitat

Factori naturali

Orașul Eger este situat la o altitudine cuprinsă între 160 și 180 de metri deasupra nivelului mării și se întinde între munții Mátra și masivul Bükk, la punctul de intersectare a Masivului central-nordic cu Marea Câmpie a Ungariei. Valea Eger este delimitată la est și la vest de coline cu înălțimi de 200-300 de metri.

La nord-estul orașului se întinde colina impozantă Nagy-Eged, a cărei altitudine depășește 500 de metri. Dealul se întinde la est la vest, iar versantul pe care se află arealul de producție este cel orientat spre sud.

Tipurile de soluri din regiunea viticolă Eger

Cu excepția solului nisipos de pe malul râului care curge în vecinătatea localităților Verpelét, Feldebrő, Aldebrő și Tófalu, solul plantațiilor care aparțin denumirii geografice Eger face parte din categoria solurilor brune forestiere (ramman sau cernoziom, silicioase și erodate) formate pe un strat de tuf riolitic de origine vulcanică. Cu doar câteva excepții, podgoriile au fost plantate pe platouri și pe versanții înclinați cu o pantă lină spre sud, vest și est; deasupra acestora se înalță colina Nagy-Eged, cu soluri forestiere brune, formate pe sedimente calcaroase marine și colina Mész, al cărei sol este format din andezit.

Pe lângă faptul că solul este potrivit pentru plantarea podgoriilor, condițiile naturale din vecinătatea orașului și, în special, înclinarea terenului, sunt, de asemenea, favorabile. Podgoriile sunt plantate pe versanții sudici și sud-vestici ai colinelor, cunoscuți sub denumirea de „verő” (versanți însoriți). Datele meteorologice medii statistice colectate pe parcursul ultimilor 47 de ani sunt următoarele: temperatura medie anuală: 10,65 °C; cantitatea medie anuală de precipitații: 592,6 mm; numărul mediu anual de ore cu soare: 1 964 de ore. În conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, terenurile care sunt potrivite pentru plantarea viței-de-vie sunt înregistrate și clasificate în cadastrul viticol în categoria perimetrelor care fac parte din clasele I și II. Prin urmare, în regiunea viticolă Eger, zonele potrivite pentru plantarea viței-de-vie sunt repartizate pe 18 431 de hectare de teren viticol din clasa I și 3 914 hectare din clasa II. Suprafața totală este de 22 345 de hectare.

Factori umani

Apariția viței-de-vie în vecinătatea orașului Eger, viticultura în Evul Mediu

Pe versantul colinei Kis-Eged a fost găsit un reziduu al unei frunze de viță-de-vie petrificate, veche de 30 de milioane de ani (Vitis Hungarica), dar aceasta nu are nicio legătură cu viticultura actuală. Cercetările arheologice au arătat că împrejurimile orașului Eger constituiau o regiune locuită din secolul al X-lea și că, de la începutul secolului al XI-lea, orașul a devenit o localitate importantă în Ungaria. În conformitate cu un document publicat în 1261 de către regele Béla IV, primul rege al Ungariei, Ștefan cel Sfânt, a donat episcopiei din Eger o parte din producția de vin, care reprezenta o zecime din producția de vin din Valea Eger. După invazia mongolilor din 1241, depopularea țării și lipsa mâinii de lucru l-au determinat pe regele Béla IV să invite străini să se stabilească în țară. Probabil aceasta este perioada în care s-au stabilit aici valonii: coloniști sosiți din Valonia s-au instalat, în principal, pe Olasz utca (strada Olasz) și în satul Tállya, situat în împrejurimile orașului Eger, și au învățat populația autohtonă despre tehnicile franceze de viticultură și de conservare a vinului în butoaie.

Primele crame au fost săpate la cererea instituțiilor ecleziastice; cele mai vechi dintre acestea făceau parte din cramele pentru zeciuială.

Renumele viticulturii din regiunea Eger datează de mai multe secole. Gaspar Boutatts, desenator și gravor originar din Țările de Jos, a fost autorul a numeroase gravuri cu acid azotic, care reprezentau diferite peisaje din Ungaria, în special al unei vederi din Eger („Erlau”) care figurează într-un album intitulat „Descrierea exactă a Regatului Ungariei”, publicat în 1688 la Anvers. De asemenea, o altă gravură anterioară acestei date, publicată în 1617 de către G. Hoefnagel, intitulată „Agria vulgo Erla”, reprezenta orașul viticol care rezistase vitejește trupelor otomane. Pe cele două gravuri se pot observa cele două surse de mândrie legitimă a locuitorilor, și anume, fortăreața care se înalță peste oraș și colinele plantate cu viță-de-vie din împrejurimi.

Din sursele istorice reiese că viticultura a cunoscut o schimbare foarte mare în timpul secolului al XVII-lea: pe lângă soiurile de viță-de-vie din care se produce vin alb, care erau predominante până atunci în regiune, cele din care se produce vin roșu au câștigat teren progresiv.

Trebuie menționat faptul că, pentru a lucra solul compact și rigid al podgoriilor lor, locuitorii din Eger au inventat o sapă specială, „sapa din Eger”. Pentru a cântări vinul, aceștia utilizau un recipient numit „Eger akó” (a cărui capacitate era de patru ori mai mare decât cea a unui recipient obișnuit). Maturarea mai îndelungată a vinului în butoaie de lemn era necesară din cauza acidității, precum și pentru a obține o durată de conservare mai mare. Vinul producătorilor era învechit în butoaie din stejar aranjate de-a lungul cramelor sau în spații de învechire săpate sub oraș, în tuful riolitic, unde condițiile climatice ale unei crame (de învechire) naturale puteau fi asigurate în permanență.

Clasificarea podgoriilor în trecut

La Eger, viticultura a înflorit pentru prima dată în secolele al XV-lea și al XVI-lea și a beneficiat de o renaștere în secolul al XVIII-lea. Deținem cadastre create în perioada 1760-1789, care conțin informații despre calitățile speciale ale podgoriilor. În 1760, acestea au fost clasificate în trei categorii, în funcție de calitatea solului, de înclinarea terenului, de numărul de ore de expunere la soare etc. Aproape 50 % din podgorii erau clasificate în prima categorie.

În 1789, podgoriile au fost clasificate în șase categorii (existau opt categorii la nivel național, dar în împrejurimile orașului Eger nicio podgorie nu era clasificată în ultimele două). Principiile de clasificare erau similare cu cele utilizate în 1760, diferența constând în faptul că și podgoriile excelente adaptate elaborării vinurilor licoroase („aszúbor”) au fost clasificate în prima categorie.

Începând cu secolul al XVIII-lea, locuitorii din Eger au dispus de norme care reglementau viticultura, iar responsabilitatea pentru asigurarea respectării acestora aparținea președinților comunităților vitivinicole. Aceștia, la rândul lor, se aflau sub controlul magistraților municipalității.

Vinuri (2)

1. Descrierea arealului geografic delimitat (continuare)

Soiurile de viță-de-vie cultivate și vinurile elaborate din acestea

În această regiune, înainte de apariția soiului Kadarka, introdus în împrejurimile orașului Eger în secolul al XV-lea de către refugiați sârbi care au fost constrânși să își părăsească locuințele din cauza cuceririi otomane, localnicii nu au cultivat decât soiuri de struguri albi. Pe lângă introducerea soiurilor de struguri roșii, sârbii i-au învățat pe localnici și tehnici de vinificare a vinurilor roșii. La Școala națională de Oenologie din Buda existau cel puțin 56 de soiuri de viță-de-vie diferite care proveneau din județul Heves: acest număr nu este depășit decât în județele Pest și Baranya. Cu puțin timp înainte de epidemia de filoxeră, în majoritatea podgoriilor erau cultivate soiurile de viță-de-vie Lúdtalpú și Kereklevelű. Un articol publicat în 1859 în revista specializată intitulată „Szőlészeti Lapok” (Revista de viticultură) abordează nevoia de creare a unei game adecvate de „soiuri de viță-de-vie”, diferite de Kadarka, propunând în special soiurile Oporto și Fekete muskotály (Muscat negru) pentru substanțele colorante excelente pe care le conțin.

Vinul roșu închis la culoare denumit Bikavér este menționat pentru prima dată în 1851, într-o carte de proverbe, în următorii termeni: „Bikavér, aceasta este denumirea vinului roșu tare, în special a celui de Eger”. După ravagiile provocate de filoxeră, pentru a demonstra importanța viticulturii și a viniculturii în regiunea Eger, Institutul Regal de Ampelologie din Ungaria a decis, de comun acord cu Școala de Viticultură și Oenologie, să înființeze o filială la Eger. Aceasta, continuând să funcționeze ca institut de cercetare, a devenit unul dintre cele mai importante centre la nivel național, fiind specializată atât în selecția soiurilor rezistente, cât și în cercetarea referitoare la valoarea soiurilor, în evaluarea locurilor de producție (terroirs), precum și în cercetarea oenologică, în special în ceea ce privește tehnologiile de elaborare a vinului roșu.

Denumirea de origine protejată „Eger”

Importanța vinurilor Eger și a protecției comerțului din regiune sunt subliniate prin faptul că denumirile de origine EGER (ERLAU) și EGRI (ERLAUER) au fost înregistrate încă din 15 septembrie 1970 în categoria de mărfuri nr. 33 (VINURI), în temeiul Acordului de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine.

2. Descrierea vinurilor

Regiunea viticolă este potrivită atât pentru producția vinurilor albe lejere și cu gust persistent, cât și pentru producția de vinuri albe dense, rotunde și corpolente. Aceste vinuri se caracterizează prin bogăția aromelor și a mineralelor; de asemenea, ele sunt mai bogate în acizi naturali decât vinurile produse în zonele situate la sud de Eger.

De asemenea, în regiune sunt produse vinuri de tipul siller, bogate în savoare, cu o durată de conservare mai mare decât cea a vinurilor produse în Ungaria în general. Aceste vinuri dezvăluie în mod clar arome de fructe proaspete, dar și coapte.

Conținutul de taninuri al vinurilor roșii este, în general, scăzut, aciditatea lor relativă și gustul persistent fiind datorate învecinării cu granița de nord a arealelor în care se desfășoară activitățile de viticultură și producție de vin, precum și prezenței vânturilor specifice colinelor și văilor. Aceste vinuri, caracterizate de arome marcante de fructe și de condimente, pot fi maturate și de-a lungul unei perioade îndelungate.

Podgoriile au fost dintotdeauna caracterizate de un număr mare de soiuri de viță-de-vie și, de aceea, au devenit locul privilegiat pentru vinurile obținute prin asamblare, în special Bikavér (Sânge de taur).

3. Descrierea și demonstrarea unei legături cauzale

Condițiile climatice din regiunea viticolă sunt influențate, în principal, de vecinătatea munților Bükk. Aceștia oferă protecție împotriva gerului din timpul iernii, iar nopțile răcoroase aduse de „vântul de munte” după zilele calde de vară și de toamnă asigură menținerea unei acidități rafinate și elegante și a unor arome primare fructate ale strugurilor. Prin urmare, se poate spune, în general, că vinurile din regiunea Eger prezintă o aciditate vioaie și o savoare persistentă. Solurile din regiunea viticolă Eger prezintă un echilibru hidric bun și, datorită cantităților anuale medii de precipitații de 600 mm, strugurii se dezvoltă în mod echilibrat și fără a le fi grăbită coacerea. Datorită acestui echilibru, vinurile nu prezintă o aciditate excesivă, care ar putea fi provocată de un deficit de apă.

Din cauza varietății condițiilor climatice și a compoziției solurilor din regiunea viticolă Eger, pot exista diferențe considerabile de la un terroir la altul – mai ales în cazul anilor de recoltă „mai puțin buni” – în ceea ce privește tăria alcoolică, conținutul de acizi și chiar aroma vinurilor. Experimentele efectuate în cadrul Institutului de Științe ale Viței-de-vie și ale Vinului din Eger sunt destul de concludente: acestea par să confirme că situarea și expunerea terroir-urilor au un impact mai mare în special asupra tăriei alcoolice și asupra caracterului generos al vinurilor, în timp ce compoziția solului joacă un rol important în formarea aromelor. Prin urmare, diferitele terroir-uri permit elaborarea unor vinuri cu caracter specific. De exemplu, vinurile produse pe soluri de origine vulcanică, pe care stratul arabil este mai subțire, sunt mai bogate în minerale, vinurile produse pe soluri deosebit de argiloase, cu un strat arabil mai adânc, sunt mai corpolente, în timp ce vinurile produse pe solul nisipos din regiunea Debrő sunt mai generoase datorită încălzirii mai rapide a solului.

Drept urmare, tradițiile locale și această diversitate climatică sunt elementele care explică și justifică atât existența unui număr mare de soiuri de viță-de-vie în regiune, cât și producția unei game foarte variate de vinuri. Condițiile climatice și proprietățile fizice ale solului din arealul de producție delimitat din vecinătatea orașului Eger permit viticultorilor locali să beneficieze de o regiune care, spre deosebire de celelalte areale de producție viticolă de pe teritoriul țării, este adecvată pentru producția unei game foarte variate de vinuri de o calitate excelentă.

9. Condiții esențiale suplimentare (ambalare, etichetare, alte cerințe)

Norme generale referitoare la etichetare (1)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)	În locul mențiunii „denumire de origine protejată” se pot utiliza și mențiuni tradiționale, precum „vin «Classicus» de origine protejată”, „vin «Superior» de origine protejată” sau „vin «Grand superior» de origine protejată”.

(b)

Denumirile soiurilor, mențiunile tradiționale, alte mențiuni cu utilizare limitată sau mențiunile care se referă la culoarea vinului pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

(c)

În ceea ce privește vinurile Superior sau Grand superior, denumirea vinului trebuie să fie completată de mențiunea Superior sau Grand superior. Această mențiune trebuie să figureze după denumirea de origine și trebuie tipărită cu aceleași caractere. În cazul în care se indică denumirea terroir-ului, este obligatoriu să se indice și clasificarea pe etichetă, în același câmp vizual cu cel în care apare denumirea terroir-ului, precum și denumirea localității.

(d)

Mențiunea tradițională „Bikavér” (Sânge de taur) trebuie să figureze doar pe eticheta vinurilor elaborate din soiuri de viță-de-vie cultivate pe următoarele terenuri viticole: în conformitate cu cadastrul viticol, terenurile viticole care fac parte din clasele I și II din localitățile Andornaktálya, Demjén, Eger, Egerbakta, Egerszalók, Egerszólát, Felsőtárkány, Kerecsend, Maklár, Nagytálya, Noszvaj, Novaj, Ostoros și Szomolya, terenurile viticole Cinège, Közép-bérc, Ördöngös, Öreg-hegy, Padok și Szirák din Verpelét, precum și Dobi tető din Tarnaszentmária.

Norme generale referitoare la etichetare (2)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(e)	Mențiunea tradițională „Bikavér” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

(f)

Un desen sau o imagine care reprezintă sau evocă o figură de taur sau un cap de taur sau chiar traducerea cuvântului „bikavér” („sânge de taur”) într-o limbă străină sau orice expresie în maghiară sau într-o limbă străină care evocă sângele de taur nu poate figura decât pe eticheta și pe sticlele vinurilor Egri Bikavér, Egri Bikavér Superior și Egri Bikavér Grand superior. Cu toate acestea, o excepție de la această regulă este desenul evocând un cap de taur care figurează pe marca regiunii viticole Eger.

(g)

Un desen sau o imagine care reprezintă sau evocă o stea, indiferent de dimensiune sau de formă, sau chiar traducerea cuvântului „csillag” („stea”) într-o limbă străină sau orice expresie în maghiară sau în orice limbă străină care evocă o stea nu poate figura decât pe vinurile Egri Csillag, Egri Csillag Superior și Egri Csillag Grand superior.

(h)

În ceea ce privește vinurile obținute prin asamblare, un soi de viță-de-vie nu poate fi indicat decât dacă proporția acestuia în amestec este de minimum 5 %. În acest caz, denumirea soiului de viță-de-vie trebuie să fie indicată cu caractere a căror dimensiune nu poate depăși o cincime din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

(i)	Indicarea anului de recoltă este obligatorie.

(j)	Indicarea denumirii terroir-ului este obligatorie pentru vinurile Grand superior.

Denumirile unităților geografice mai mici și norme care reglementează delimitarea și menționarea acestora (1)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)

Localități:

(i)	pentru vinurile Classicus, Superior și Grand superior, pentru toate tipurile de vin;

(ii)	identitatea originii: cel puțin 85 %;

(iii)

denumirile localităților care pot fi indicate sunt următoarele: Aldebrő, Andornaktálya, Demjén, Eger, Egerbakta, Egerszalók, Egerszólát, Feldebrő, Felsőtárkány, Kerecsend, Maklár, Nagytálya, Noszvaj, Novaj, Ostoros, Szomolya, Tarnaszentmária, Tófalu, Verpelét.

(b)

Legătura dintre unitățile geografice mai mici și mărcile comerciale: în cazul vinurilor desemnate cu ajutorul mărcilor înregistrate sau cu ajutorul mărcilor stabilite prin utilizare înainte de 11 mai 2002 care sunt alcătuite parțial sau integral din denumirea unei unități geografice mai mici sau dintr-o referire la o zonă geografică a țării, nu se aplică normele privind indicarea originii strugurilor utilizați pentru elaborarea vinurilor.

(c)

Terroir-uri:

(i)	doar pentru vinurile Grand superior;

(ii)	identitatea originii: cel puțin 95 %;

(iii)

de asemenea, denumirea localității vizate din regiunea viticolă trebuie să figureze pe etichetă.

(iv)

Denumiri de terroir

—	Aldebrő: Káli-völgy, Poharas-dűlő, Sík-hegy, Szent Donát-dűlő, Uraké

—	Andornaktálya: Bánya-tető, Cserje, Cserjés-lápa, Dezerta, Felső-rétre járó, Felső-tábla, Gesztenyési-dűlő, Kerek-szilvás, Kétágú-dűlő, Kis-hegy, Málnás, Marinka, Mocsáry, Nagy-parlag, Nagy-völgy, Parti-dűlő, Pesti, Pünkösd-tető, Rózsa-hegy, Schwarcz, Szállás-völgy, Szél-hegy, Zúgó-part

—	Demjén: Bodzás-tető, Farkas-hegy, Hangács, Nyitra, Pünkösd-tető, Szőlőhegy, Varjasi-dűlő.

Denumirile unităților geografice mai mici și norme care reglementează delimitarea și menționarea acestora (2)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(iv)

Denumiri de terroir (continuare):

—

Eger Almagyar, Áfrika, Agárdi, Almár-völgy, Bajusz, Bajusz-völgy, Bánya-tető, Békési, Benke-lápa, Birka, Braun-völgy, Cigléd, Cinege, Déllés, Dobrányi, Donát, Érseki, Erzsébet-völgy, Fehér-hegy, Felső-galagonyás, Fertő, Gőzmalmos, Grőber, Grőber-völgy, Gyilkos, Hajdú-hegy, Hergyimó, Kerékkötő, Kis-Eged, Kis-galagonyás, Kis-Kocs, Kolompos, Kolompos-völgy, Kőlyuk-tető, Kőporos, Kutya-hegy, Losonci-völgy, Makjány, Marinka, Merengő, Mész-hegy, Mezey alsó, Mezey öreg, Nagy-galagonyás, Nagy-Eged-dűlő, Nagy-Eged-hegy, Nagy-Kocs, Nyerges, Nyúzó, Öreg-hegy, Pap-hegy, Pirittyó, Posta út, Rác-hegy, Rádé, Répás-tető, Rózsás, Sík-hegy, Steiner, Szarkás, Szépasszony-völgy, Szőlőcske, Szőlőske, Tiba, Tibrik, Tihamér, Tót-hegy, Új-fogás, Vécsey-völgy, Vidra, Vizes-hegy;

—	Egerbakta: Dobos-lápa, Ivánka, Ivánkafő, Magyalos, Muki-lápa, Ortás, Pap-tag, Szőlő-tető, Töviskes, Zsebe-lápa;

—	Egerszalók: Ádám-völgy, Buk-tető, Ferenc-hegy, Juhkosár, Káptalan-völgy, Kis-határ, Kovászó, Kővágó, Magyalos, Nagy Ádám-tető, Pap-tag, Vágás;

—	Egerszólát: Alsó-hegy, Birka-tető, Boldogságos, Csutaj-tető, Felső-hegy, Kamra-völgy, Kántor-tag, Szarvas, Tó-bérc;

—	Feldebrő: Alberki, Bogár-hát, Csepegő, Csonkás, Egri út, Szőlők háta;

—	Felsőtárkány: Homok-hegy, Homok-lápa, Nyavalyás, Öreg-hegy, Tiba alja.

Denumirile unităților geografice mai mici și norme care reglementează delimitarea și menționarea acestora (3)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(iv)

Denumiri de terroir (continuare):

—	Kerecsend: Nagy-aszó, Öreg-hegy, Tardi-dűlő;

—	Maklár: Nagy-aszó, Öreg-hegy;

—	Nagytálya: Kendervát, Nagy-aszó, Öreg-hegy, Pipis, Vitis-dűlő;

—	Noszvaj: Csókás, Dóc, Herceg, Hosszú-szél, Kőkötő, Nagyfai-dűlő, Nyilas-már, Perzselő, Pipis, Szeles-oldal, Szeles-tető, Tekenő-hát, Zsidó-szél;

—	Novaj: Halom, Hegyi-tábla, Hermány, Hodály-tető, Juhszalagos, Kis-gyepföld, Mezőkövesdi út tető, Nagy-gyepföld, Nagyút, Öreg-hegy, Pap-föld, Szeszfőzde-tető, Vitéz;

—	Ostoros: Bikus, Csárda-kert, Gólint, Hermány, Janó, Kutya-hegy, Pajados, Sóderbánya-tető, Szél-hegy, Szilvás-tető, Tag, Verem-part;

—	Szomolya: Csáj-lapos, Demecs, Galagonyás, Gyűr, Ispán-berki, Jató-tető, Kangyalló, Mácsalma, Nagy-völgy-tető, Pazsag, Proletár, Szilos-oldal, Vas-lápa, Vén-hegy;

—	Tarnaszentmária: Dobi-oldal, Dobi-tető, Szőlőhegy;

—	Tófalu: Bogár-hát, Petes alja;

—	Verpelét: Ácsok, Alberki, Cinege, Fekete-oldal, Hagyóka, Hosszúi-dűlő, Kecske-hát, Kerékkötő, Keresztfa, Királyi-dűlő, Kis-hegy, Kő-hegy, Közép-bérc, Majka, Ördöngős, Öreg-hegy, Padok, Pallagfő, Szent János-völgy, Szirák, Tilalmas, Tölgyes-szél, Túró-mező, Varjas, Veres.

Norme referitoare la indicarea tipului de vin (1)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Classicus bikavér (sânge de taur)

—	Mențiunea tradițională „Bikavér” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție), „ó” (învechit), „muzeális bor” (vin de muzeu)

Classicus muskotály (Muscat)

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „cuvée”, „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage”, „újbor” (vin nou), „primőr” (vin tânăr), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

—	Mențiunea „Muskotály” (Muscat) poate să figureze pe etichetă numai în cazul în care nu iese mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

Classicus siller și Classicus roze:

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „cuvée”, „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage”, „újbor” (vin nou), „primőr” (vin tânăr), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Classicus fehér (alb)

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—

Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage”, „újbor” (vin nou), „primőr” (vin tânăr), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție), „ó” (învechit), „muzeális bor” (vin de muzeu)

Norme referitoare la indicarea tipului de vin (2)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Classicus csillag (stea)

—	Mențiunea „csillag” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—

Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „első szüret” (prima recoltă), „virgin vintage”, „újbor” (vin nou), „primőr” (vin tânăr), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Classicus vörös (roșu)

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—

Superior bikavér (sânge de taur)

—	Mențiunea tradițională „Bikavér” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Superior fehér (alb)

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție), főbor (vin principal)

Norme referitoare la indicarea tipului de vin (3)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Superior csillag (stea)

—	Mențiunea „csillag” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Superior vörös (roșu)

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție), főbor (vin principal)

Superior késői szüretelésű (din struguri recoltați târziu)

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Grand superior bikavér (sânge de taur)

—	Mențiunea tradițională „Bikavér” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Norme referitoare la indicarea tipului de vin (4)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Grand superior fehér (alb)

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Grand superior csillag (stea)

—	Mențiunea „csillag” trebuie să figureze pe etichetă imediat după forma „Egri” a denumirii de origine „Eger”; aceasta trebuie tipărită pe același rând și cu aceleași caractere utilizate pentru denumirea în cauză.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Grand superior vörös (roșu)

—	Denumirile soiurilor de viță-de-vie pot fi indicate pe etichetă numai în cazul în care astfel de mențiuni nu ies mai mult în evidență decât denumirea de origine prin tipul, dimensiunea sau culoarea caracterelor.

—	Celelalte denumiri ale soiurilor de viță-de-vie trebuie să fie indicate cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru menționarea denumirii de origine.

—	Mențiuni tradiționale și alte mențiuni cu utilizare limitată care pot fi indicate: „barrique”, „cuvée”, „fahordós érlelésű bor” (vin maturat în butoi de lemn), „termőhelyen palackozva” (îmbuteliat în arealul de producție)

Norme referitoare la ambalarea produselor

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

(a)

Vinurile clasificate în categoriile Superior și Grand superior (toate tipurile de vin), precum și vinurile Bikavér și Csillag din categoria Classicus trebuie să fie comercializate doar în recipient de sticlă. Toate celelalte tipuri de vin trebuie să fie comercializate doar în recipient de sticlă sau în ambalaj de tip bag-in-box.

(b)

Îmbutelierea trebuie să se efectueze doar în atelierul de îmbuteliere autorizat de autoritatea vinicolă și înregistrat de Egri Borvidék Hegyközségi Tanácsa (denumit în continuare EBHT) (Consiliul comunităților vitivinicole din regiunea viticolă Eger). Obligația de îmbuteliere nu vizează vinurile produse de viticultor pe teritoriul arealului de producție pentru uzul propriu și consumate în propria cramă.

(c)

Îmbutelierea în afara arealul delimitat nu se poate efectua decât în cazul depunerii unei declarații cu cel puțin 48 de ore înainte de începerea prevăzută a operațiunii. Pentru a păstra calitatea organoleptică, îmbutelierea trebuie să se efectueze în termen de 90 de zile de la scoaterea vinului din locul în care a fost produs.

Data cea mai timpurie de introducere pe piață

Cadrul juridic:

Stabilit de către organizația care gestionează DOP/IGP, în cazul în care statele membre prevăd acest lucru

Tip de condiție suplimentară:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

(a)

Vinuri Classicus:

(i)	Bikavér (sânge de taur): la data de 1 septembrie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(ii)	csillag (stea): la data de 15 martie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(iii)

pentru toate celelalte tipuri de vinuri: nu a fost stabilită o dată.

(b)

Vinuri Superior:

(i)	Bikavér (sânge de taur): la data de 1 noiembrie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(ii)	csillag (stea): la data de 15 martie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(iii)

pentru toate celelalte tipuri de vinuri: nu a fost stabilită o dată.

(c)

Vinuri Grand superior:

(i)	Bikavér (sânge de taur): la data de 1 noiembrie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(ii)	csillag (stea): la data de 1 iulie din primul an care urmează după anul de recoltă;

(iii)

pentru toate celelalte tipuri de vinuri: nu a fost stabilită o dată.

Producția în afara arealului geografic delimitat

Cadrul juridic:

Stabilit de către organizația care gestionează DOP/IGP, în cazul în care statele membre prevăd acest lucru

Tip de condiție suplimentară:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Pe teritoriul localității Kompolt și, în cazul strugurilor cultivați pe terroir-ul Dóc, situat în localitatea Noszvaj, pe teritoriul localităților Bogács, Bükkzsérc și Cserépfalu

Norme tranzitorii

Cadrul juridic:

Stabilit de către organizația care gestionează DOP/IGP, în cazul în care statele membre prevăd acest lucru

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)

Toți producătorii care au introdus pe piață vin „Egri Bikavér” cu indicarea terroir-ului, produs din struguri cultivați înainte de 31 decembrie 2009 și care au respectat obligațiile vizate la articolul 20 din Decretul nr. 102 din 5 august 2009 al Ministerului agriculturii și dezvoltării rurale (FMV) trebuie să aplice pe parcursul anilor următori regulile de asamblare anterioare referitoare la vinul „Egri Bikavér” definite prin Decretul nr. 130 din 31 decembrie 2003 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (FMV) privind vinurile cu denumire de origine protejată din regiunea vinicolă Eger în cazul în care asamblează vin „Egri Bikavér” ce poartă indicația terroir-ului, obținut din aceeași plantație și din același terroir, pe toată durata de viață a plantației sau cel puțin atât timp cât nu schimbă compoziția soiurilor de pe plantație.

(b)

Producătorii care produc vinul „Classicus Egri Bikavér”, care corespunde unui produs ecologic obținut dintr-o cultură ecologică, și care demonstrează printr-o documentație adecvată că, în anul în cauză, nu au posibilitatea de a amesteca vinuri obținute din patru soiuri de viță-de-vie, în conformitate cu punctul III, pot amesteca vinuri obținute din trei soiuri de viță-de-vie pentru a produce vinul ecologic „Classicus Egri Bikavér”.

(c)	Normele tranzitorii încetează să se mai aplice începând cu campania viticolă 2021/2022.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://boraszat.kormany.hu/download/f/5d/82000/Eger_OEM_v4_boraszat_200215.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 330

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 63 6 octombrie 2020

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2020/C 330/01	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9933 — Apollo Capital Management/Chyronhego) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2020/C 330/02	Decizia Consiliului din 30 septembrie 2020 de numire a unui membru al Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice	2
	Comisia Europeană
2020/C 330/03	Rata de schimb a monedei euro — 5 octombrie 2020	4
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2020/C 330/04	Actualizarea listei permiselor de ședere menționate la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)	5

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2020/C 330/05	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9939 — Sampo/RMI/Hastings) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	13
2020/C 330/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9871 — Telefónica/Liberty Global/JV) ( 1 )	15
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2020/C 330/07	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	17

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1768
JPY	yen japonez	124,25
DKK	coroana daneză	7,4400
GBP	lira sterlină	0,90810
SEK	coroana suedeză	10,4645
CHF	franc elvețian	1,0781
ISK	coroana islandeză	162,40
NOK	coroana norvegiană	10,8855
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,096
HUF	forint maghiar	358,17
PLN	zlot polonez	4,4980
RON	leu românesc nou	4,8740
TRY	lira turcească	9,1614
AUD	dolar australian	1,6379
CAD	dolar canadian	1,5614
HKD	dolar Hong Kong	9,1203
NZD	dolar neozeelandez	1,7703
SGD	dolar Singapore	1,6007
KRW	won sud-coreean	1 363,72
ZAR	rand sud-african	19,3447
CNY	yuan renminbi chinezesc	8,0128
HRK	kuna croată	7,5680
IDR	rupia indoneziană	17 324,61
MYR	ringgit Malaiezia	4,8867
PHP	peso Filipine	56,961
RUB	rubla rusească	92,5353
THB	baht thailandez	36,846
BRL	real brazilian	6,6568
MXN	peso mexican	25,2551
INR	rupie indiană	86,0870


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.