ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 287
European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 63
31 august 2020

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2020/C 287/01

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

1

 

V   Anunţuri

 

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

 

Curtea de Justiție

2020/C 287/02

Cauza C-452/18: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de Primera Instancia e Instrucción no 3 de Teruel – Spania) – XZ/ Ibercaja Banco, SA [Trimitere preliminară – Protecția consumatorilor – Directiva 93/13/CEE – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Contract de credit ipotecar – Clauză de limitare a variabilității ratei dobânzii (clauză-prag) – Contract de novație – Renunțarea la acțiunile în justiție împotriva clauzelor unui contract – Lipsa caracterului obligatoriu]

2

2020/C 287/03

Cauza C-575/18 P: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 9 iulie 2020 – Republica Cehă/Comisia Europeană (Recurs – Resurse proprii ale Uniunii Europene – Răspunderea financiară a statelor membre – Cerere de scutire de la obligația de punere la dispoziție a resurselor proprii – Acțiune în anulare – Admisibilitate – Scrisoare a Comisiei Europene – Noțiunea de act atacabil – Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Protecție jurisdicțională efectivă – Acțiune întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză a Uniunii)

3

2020/C 287/04

Cauza C-673/18: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour d'appel de Paris – Franța) – Santen SAS/Directeur général de l’Institut national de la propriété industrielle [Trimitere preliminară – Medicament de uz uman – Certificat suplimentar de protecție pentru medicamente – Regulamentul (CE) nr. 469/2009 – Articolul 3 litera (d) – Condiții de acordare a unui certificat – Obținerea primei autorizații de introducere pe piață a produsului în calitate de medicament – Autorizație de introducere pe piață a unei noi puneri în aplicare terapeutice a unui principiu activ cunoscut]

3

2020/C 287/05

Cauzele conexate C-698/18 și C-699/18: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 9 iulie 2020 (cereri de decizie preliminară formulate de Tribunalul Specializat Mureș – România) – SC Raiffeisen Bank SA/JB (C-698/18), BRD Groupe Société Générale SA/KC (C-699/18) (Trimitere preliminară – Directiva 93/13/CEE – Contract de credit având ca obiect acordarea unui credit de nevoi personale – Contract executat integral – Constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale – Acțiune în restituirea sumelor plătite fără a fi datorate în temeiul unei clauze abuzive – Modalități judiciare – Acțiune judiciară de drept comun imprescriptibilă – Acțiune judiciară de drept comun personală, patrimonială și prescriptibilă – Momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție – Momentul obiectiv al cunoașterii de către consumator a existenței unei clauze abuzive)

4

2020/C 287/06

Cauza C-716/18: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Timişoara – România) – CT/Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Caraş-Severin – Serviciul Inspecţie Persoane Fizice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara – Serviciul Soluţionare Contestaţii 1 [Trimitere preliminară – Fiscalitate – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Articolul 288 primul paragraf punctul 4 – Regimul special pentru întreprinderile mici – Metoda de calcul al cifrei de afaceri anuale ce servește drept referință în scopul aplicării regimului special pentru întreprinderile mici – Noțiunea de operațiune imobiliară accesorie – Închirierea unui bun imobil de către o persoană fizică ce exercită mai multe profesii liberale]

5

2020/C 287/07

Cauza C-70/19 P: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 9 iulie 2020 – Comisia Europeană/HM (Recurs – Funcție publică – Funcționari – Recrutare – Anunțul de concurs EPSO/AST-SC/03/15 – Neadmitere pentru a participa la probele de evaluare – Cerere de reexaminare – E-mail din partea Oficiului European pentru Selecţia Personalului (EPSO) – Netransmitere de către EPSO a cererii de reexaminare comisiei de evaluare din cadrul concursului – Motiv de refuz – Tardivitate – Calificarea e-mailului din partea EPSO – Decizie de respingere a cererii de reexaminare – Competențe – Lipsa unui temei juridic – Anulare)

6

2020/C 287/08

Cauza C-76/19: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven administrativen sad – Bulgaria) – Direktor na Teritorialna direktsiya Yugozapadna Agentsiya Mitnitsi, venant aux droits de Mitnitsa Aerogara Sofia/Curtis Balkan EOOD [Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Codul vamal comunitar – Articolul 32 alineatul (1) litera (c) – Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 – Articolul 157 alineatul (2), articolul 158 alineatul (3) și articolul 160 – Stabilirea valorii în vamă – Ajustare – Redevențe referitoare la mărfurile care sunt evaluate – Redevențe care constituie o condiție a vânzării mărfurilor evaluate – Redevențe plătite de cumpărător societății sale mamă în schimbul furnizării know-how-ului necesar pentru fabricarea de produse finite – Mărfuri achiziționate de la terți și care constituie componente care trebuie încorporate în produsele sub licență]

6

2020/C 287/09

Cauza C-81/19: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Cluj – România) – NG, OH/SC Banca Transilvania SA [Trimitere preliminară – Protecția consumatorilor – Directiva 93/13/CEE – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Domeniu de aplicare – Articolul 1 alineatul (2) – Noțiunea de acte cu putere de lege sau norme administrative obligatorii – Dispoziții supletive – Contract de credit în monedă străină – Clauză referitoare la riscul de schimb valutar]

7

2020/C 287/10

Cauza C-86/19: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Mercantil no 9 de Barcelona – Spania) – SL/Vueling Airlines SA [Trimitere preliminară – Transport aerian – Convenția de la Montreal – Articolul 17 alineatul (2) – Răspunderea operatorilor de transport aerian în materie de bagaje înregistrate – Pierdere dovedită a unui bagaj înregistrat – Drept la despăgubire – Articolul 22 alineatul (2) – Limitele răspunderii în caz de distrugere, de pierdere, de deteriorare sau de întârziere a bagajelor – Lipsa de informații privind bagajul pierdut – Sarcina probei – Autonomia procedurală a statelor membre – Principiile echivalenței și efectivității]

8

2020/C 287/11

Cauza C-104/19: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden – Țările de Jos) – Donex Shipping and Forwarding BV/Staatssecretaris van Financiën [Trimitere preliminară – Politica comercială comună – Dumping – Taxă antidumping impusă asupra importurilor de elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză – Regulamentul (CE) nr. 91/2009 – Validitate – Regulamentul (CE) nr. 384/96 – Articolul 2 alineatele (10) și (11) – Dreptul la apărare]

8

2020/C 287/12

Cauza C-199/19: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy dla Łodzi-Śródmieścia w Łodzi – Polonia) – RL sp. z o.o./J.M. (Trimitere preliminară – Combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale – Directiva 2011/7/UE – Noțiunea de tranzacție comercială – Prestare de servicii – Articolul 2 punctul 1 – Contract de închiriere – Plăți periodice – Calendare de plată a ratelor – Articolul 5 – Domeniu de aplicare)

9

2020/C 287/13

Cauza C-241/19 P: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 9 iulie 2020 – George Haswani/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană (Recurs – Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive luate împotriva Siriei – Măsuri îndreptate împotriva unor oameni de afaceri importanți care acționează în Siria – Lista persoanelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice – Includerea numelui recurentului – Acțiune în anulare și în despăgubire)

10

2020/C 287/14

Cauza C-257/19: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 iulie 2020 – Comisia Europeană/Irlanda [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Principii care reglementează investigarea accidentelor din sectorul de transport maritim – Directiva 2009/18/CE – Articolul 8 alineatul (1) – Părți ale căror interese ar putea veni în conflict cu sarcina ce a fost încredințată organului de anchetă – Membri ai organului de anchetă care exercită, în paralel, alte funcții – Neinstituirea unui organ de anchetă independent]

10

2020/C 287/15

Cauza C-264/19: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof – Germania) – Constantin Film Verleih GmbH/YouTube LLC, Google Inc. [Trimitere preliminară – Drept de autor și drepturi conexe – Platformă video online – Încărcarea unui film fără acordul titularului – Acțiune referitoare la încălcarea unui drept de proprietate intelectuală – Directiva 2004/48/CE – Articolul 8 – Dreptul la informare al reclamantului – Articolul 8 alineatul (2) litera (a) – Noțiunea de adrese – Adresă de e-mail, adresă IP și număr de telefon – Excludere]

11

2020/C 287/16

Cauza C-272/19: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Wiesbaden – Germania) – VQ/Land Hessen [Trimitere preliminară – Articolul 267 TFUE – Noțiunea de instanță – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Regulamentul (UE) 2016/679 – Domeniu de aplicare – Articolul 2 alineatul (2) litera (a) – Noțiunea de activitate care nu intră sub incidența dreptului Uniunii – Articolul 4 punctul 7 – Noțiunea de operator – Comisia pentru petiții din cadrul parlamentului unui stat federat al unui stat membru – Articolul 15 – Dreptul de acces al persoanei vizate]

11

2020/C 287/17

Cauza C-297/19: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesverwaltungsgericht – Germania) – Naturschutzbund Deutschland – Landesverband Schleswig-Holstein e.V./Kreis Nordfriesland (Trimitere preliminară – Mediu – Răspundere pentru mediul înconjurător – Directiva 2004/35/CE – Anexa I al treilea paragraf a doua liniuță – Daună care poate să nu fie considerată drept daună semnificativă – Noțiunea de gestionare normală a siturilor, astfel cum a fost definită în registrele habitatului sau în documentele de stabilire a obiectivelor de conservare sau conformă practicii anterioare a proprietarilor sau operatorilor – Articolul 2 punctul 7 – Noțiunea de activitate profesională – Activitate desfășurată în interesul colectivității în temeiul unui transfer legal de atribuții – Includere sau neincludere)

12

2020/C 287/18

Cauza C-343/19: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesgericht Klagenfurt – Austria) – Verein für Konsumenteninformation/Volkswagen AG [Trimitere preliminară – Cooperare judiciară în materie civilă – Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 – Articolul 7 punctul 2 – Competență judiciară în materie delictuală sau cvasidelictuală – Locul unde s a produs fapta prejudiciabilă – Locul materializării prejudiciului – Manipularea datelor referitoare la emisiile de gaze de eșapament ale unor motoare produse de un constructor de automobile]

13

2020/C 287/19

Cauza C-374/19: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof – Germania) – HF/Finanzamt Bad Neuenahr-Ahrweiler [Trimitere preliminară – Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Regularizarea deducerilor – Modificarea dreptului de deducere – Bun de capital utilizat atât pentru operațiuni taxabile, cât și pentru operațiuni scutite – Încetare a activității care dă drept de deducere – Utilizare rămasă exclusiv pentru operațiuni scutite]

13

2020/C 287/20

Cauza C-391/19: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven administrativen sad – Bulgaria) – Unipack АD/Direktor na Teritorialna direktsiya Dunavska kam Agentsiya Mitnitsi, Prokuror ot Varhovna administrativna prokuratura na Republika Bulgaria [Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Codul vamal al Uniunii – Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 – Articolul 172 alineatul (2) – Autorizație de recurgere la regimul de destinație finală – Efect retroactiv – Noțiunea de circumstanțe excepționale – Modificarea clasificării tarifare – Încetarea validității unei decizii referitoare la informații tarifare obligatorii]

14

2020/C 287/21

Cauzele conexate C-608/18 P, C-609/18 P și C-767/18 P: Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 30 aprilie 2020 – Republica Cipru/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Papouis Dairies LTD, Pagkyprios organismos ageladotrofon (POA) Dimosia Ltd, M. J. Dairies EOOD (Recurs – Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Nulitatea mărcii invocată de persoana care a formulat opoziția – Recursuri rămase fără obiect – Nepronunțare asupra fondului)

15

2020/C 287/22

Cauza C-709/18: Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 28 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Špecializovaný trestný súd – Slovacia) – Procedură penală împotriva UL, VM [Trimitere preliminară – Articolul 53 alineatul (2) și articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Directiva (UE) 2016/343 – Articolele 3 și 4 – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolele 47 și 48 – Referiri publice la vinovăție – Instanță națională – Acceptare prin ordonanță a unui acord de recunoaștere a vinovăției de către unul dintre cei doi coinculpați pentru infracțiunile indicate în rechizitoriu – Examinarea vinovăției celui de al doilea coinculpat care nu și-a recunoscut vinovăția – Condamnare pronunțată de aceeași instanță care a acceptat acordul de recunoaștere a vinovăției]

15

2020/C 287/23

Cauza C-153/19: Ordonanța Curții (Camera a opta) din 28 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Köln – Germania) – FZ/DER Touristik GmbH (Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Transporturi aeriene – Regulamentul (CE) nr. 261/2004 – Articolul 12 – Circuit turistic – Întârziere prelungită a unui zbor – Compensare a pasagerilor – Compensație suplimentară – Dreptul pasagerului la reducerea prețului călătoriei)

16

2020/C 287/24

Cauza C-338/19: Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 11 martie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale Amministrativo Regionale per la Sardegna – Italia) – Telecom Italia SpA/Regione Sardegna [Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Ajutoare de stat – Articolul 108 TFUE – Regulamentul (CE) nr. 659/1999 – Recuperare a ajutorului de către statul membru din proprie inițiativă – Regulamentul (CE) nr. 794/2004 – Rata dobânzii aplicabilă]

17

2020/C 287/25

Cauza C-390/19 P: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 2 aprilie 2020 – Republica Italiană/Comisia Europeană, Republica Franceză, Ungaria [Recurs – Articolul 181 din Regulamentul de procedură al Curții – Fondul european de garantare agricolă (FEGA) – Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – Sectorul zahărului – Cheltuieli excluse de la finanțarea de către Uniunea Europeană – Cheltuieli efectuate de Republica Italiană – Recurs în parte vădit inadmisibil și în parte vădit nefondat]

17

2020/C 287/26

Cauza C-399/19: Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 29 aprilie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Autorità per le Garanzie nelle Comunicazioni/BT Italia SpA și alții (Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Rețele și servicii de comunicații electronice – Directiva 2002/20/CE – Articolul 12 – Taxe administrative impuse întreprinderilor care furnizează un serviciu sau o rețea de comunicații electronice – Costuri administrative ale autorității naționale de reglementare care pot fi acoperite de o taxă – Prezentare anuală a costurilor administrative și a valorii totale a taxelor percepute)

18

2020/C 287/27

Cauzele conexate C-415/19-C-417/19: Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 6 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Corte suprema di cassazione – Italia) – Blumar SpA (C-415/19), Roberto Abate SpA (C-416/19), Commerciale Gicap SpA (C-417/19/Agenzia delle Entrate (Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Ajutoare acordate de state – Decizie a Comisiei Europene prin care o schemă de ajutor este declarată compatibilă cu piața internă – Legislație națională care exclude posibilitatea acordării unui ajutor în temeiul schemei autorizate în cazul nerespectării unei condiții neprevăzute de decizia Comisiei)

19

2020/C 287/28

Cauza C-553/19 P: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 2 aprilie 2020 – International Tax Stamp Association Ltd (ITSA)/Comisia Europeană (Recurs – Articolul 181 din Regulamentul de procedură al Curții – Apropierea legislațiilor – Fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe – Instituirea și funcționarea unui sistem de trasabilitate a produselor din tutun – Regulament delegat și acte de punere în aplicare – Acțiune în anulare – Admisibilitate – Articolul 263 al patrulea paragraf TFUE – Lipsa afectării directe – Articolul 256 alineatul (1) al doilea paragraf TFUE – Articolul 58 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene – Articolul 168 alineatul (1) litera (d) și articolul 169 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții – Lipsa identificării cu precizie a aspectelor criticate ale motivării hotărârii atacate și a argumentelor juridice concrete în susținerea recursului – Argumentare prin care se urmărește efectuarea de către Curte a unei simple reexaminări a argumentelor prezentate în primă instanță – Recurs vădit inadmisibil)

19

2020/C 287/29

Cauza C-554/19: Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 4 iunie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Kehl – Germania) – Procedură penală împotriva FU [Trimitere preliminară – Spațiul de libertate, securitate și justiție – Regulamentul (UE) 2016/399 – Codul frontierelor Schengen – Articolele 22 și 23 – Eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen – Verificări în interiorul teritoriului unui stat membru – Măsuri care au un efect echivalent celui al verificărilor la frontiere – Controale privind identitatea efectuate în apropierea unei frontiere interne a spațiului Schengen – Posibilități de control, independent de comportamentul persoanei vizate sau de existența unor împrejurări speciale – Cadru național privind intensitatea, frecvența și selectivitatea controalelor]

20

2020/C 287/30

Cauza C-618/19: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 30 iunie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Ge.Fi.L. – Gestione Fiscalità Locale SpA/Regione Campania (Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Achiziții publice – Directiva 2014/24/UE – Articolul 12 alineatul (4) – Atribuire a contractului de achiziții publice în favoarea unei instituții publice neeconomice fără recurgerea la o procedură concurențială – Contract de achiziții publice de servicii privind gestionarea taxei pe autovehicule – Excludere referitoare la contractele care intră în sfera cooperării între instituții publice – Condiții)

21

2020/C 287/31

Cauza C-628/19 P: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 6 mai 2020 – Csanád Szegedi/Parlamentul European (Recurs – Parlamentul European – Reglementare privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European – Indemnizație pentru asistență parlamentară – Recuperare a sumelor plătite fără să fie datorate)

21

2020/C 287/32

Cauza C-643/19: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 25 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Central Administrativo Norte – Portugalia) – Resopre – Sociedade Revendedora de Aparelhos de Precisão SA/Município de Peso da Régua [Trimitere preliminară – Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții – Directiva 2014/24/UE – Achiziții publice – Directiva 2014/23/UE – Concesiuni de servicii – Lipsa unor elemente de fapt și de drept care să permită să se răspundă în mod util la întrebarea preliminară – Inadmisibilitate]

22

2020/C 287/33

Cauza C-692/19: Ordonanța Curții (Camera a opta) din 22 aprilie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Watford Employment Tribunal – Regatul Unit) – B/Yodel Delivery Network Ltd (Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Directiva 2003/88/CE – Organizarea timpului de lucru – Noțiunea de lucrător – Întreprindere de distribuire de colete – Calificarea curierilor angajați în temeiul unui contract de servicii – Posibilitatea curierului de a angaja subcontractanți și de a presta servicii similare în mod concomitent unor terți)

22

2020/C 287/34

Cauza C-723/19: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 30 iunie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Airbnb Ireland UC, Airbnb Payments UK Ltd/Agenzia delle Entrate [Trimitere preliminară – Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții – Închirierea unor bunuri imobile pe perioade mai scurte de 30 de zile – Portal telematic de intermediere imobiliară – Inadmisibilitate vădită]

23

2020/C 287/35

Cauza C-756/19: Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 29 aprilie 2020 [cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) – Portugalia] – Ramada Storax SA/Autoridade Tributária e Aduaneira [Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Fiscalitate – Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Articolele 90 și 273 – Bază de impozitare – Reducere – Neplată – Insolvența debitorului cu domiciliul în exteriorul țării – Decizie pronunțată de o instanță din alt stat membru care atestă caracterul nerecuperabil al creanțelor solicitate – Principiile neutralității fiscale și proporționalității]

24

2020/C 287/36

Cauza C-766/19: Ordonanța Curții (Camera a patra) din 10 martie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Judicial da Comarca dos Açores – Portugalia) – QE, RD/SATA Internacional – Serviços de Transportes Aéreos SA [Trimitere preliminară – Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții – Inadmisibilitate vădită – Transporturi aeriene – Regulamentul (CE) nr. 261/2004 – Articolul 5 alineatul (3) – Compensarea pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârziereii prelungite a zborurilor – Conținut – Exonerare de obligația de compensare – Noțiunea de împrejurări excepționare – Defectare generală a sistemului de alimentare cu combustibil al unui aeroport]

24

2020/C 287/37

Cauza C-853/19: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 2 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Okresný súd Poprad – Slovacia) – IM/Sting Reality s.r.o. (Trimitere preliminară – Articolul 53 alineatul (2) și articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Protecția consumatorilor – Directiva 2005/29/CE – Practici comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori – Articolele 8 și 9 – Practici comerciale agresive – Directiva 93/13/CEE – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Clauză care a făcut obiectul unei negocieri individuale – Competențele instanței naționale)

25

2020/C 287/38

Cauza C-17/20: Ordonanța Curții (Camera a noua) din 28 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale Amministrativo Regionale per la Puglia – Italia) – MC/Ufficio territoriale del governo (U.T.G.) – Prefettura di Foggia [Trimitere preliminară – Articolul 53 alineatul (2) și articolul 94 din Regulamentul de procedură al Curții – Inadmisibilitate vădită – Principiile generale de drept al Uniunii Europene – Dreptul la bună administrare – Dreptul la apărare – Dreptul de a fi ascultat – Act adoptat de prefectură privind interzicerea activității ca urmare a unei infiltrări prezumate a mafiei – Legislație care nu prevede o procedură administrativă contradictorie]

26

2020/C 287/39

Cauza C-575/19 P: Recurs introdus la 29 iulie 2019 de GMP-Orphan (GMPO) împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 16 mai 2019 în cauza T-733/17, GMPO/Comisia

26

2020/C 287/40

Cauza C-747/19 P: Recurs introdus la 10 octombrie 2019 de Jorge Minguel Rosellò împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a doua) din 9 septembrie 2019 în cauza T-524/19

27

2020/C 287/41

Cauza C-61/20 P: Recurs introdus la 4 februarie 2020 de Billa AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 4 decembrie 2019 în cauza T-524/18, Billa AG/EUIPO

27

2020/C 287/42

Cauza C-183/20 P: Recurs introdus la 28 aprilie 2020 de Fabryki Mebli Forte S.A. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 27 februarie 2020 în cauza T-159/19, Bog-Fran/ EUIPO – Fabryki Mebli Forte

27

2020/C 287/43

Cauza C-193/20 P: Recurs introdus la 6 mai 2020 de Dekoback GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a zecea) din 5 martie 2020 în cauza T-80/19, Dekoback GmbH/EUIPO

27

2020/C 287/44

Cauza C-271/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Berlin (Germania) la 19 iunie 2020 – Aurubis AG/Bundesrepublik Deutschland

28

2020/C 287/45

Cauza C-280/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sofiyski rayonen sad (Bulgaria) la 25 iunie 2020 – ZN/Generalno konsulstvo na Republika Bulgaria v grad Valensia, Kralstvo Ispania

28

2020/C 287/46

Cauza C-282/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 26 iunie 2020 – Procedură penală privind pe ZX

29

2020/C 287/47

Cauza C-286/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht Hamburg (Germania) la 29 iunie 2020 – GC, WG/ Société Air France SA

30

2020/C 287/48

Cauza C-291/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 30 iunie 2020 – XQ/Deutsche Lufthansa AG

30

2020/C 287/49

Cauza C-292/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 30 iunie 2020 – KS/Deutsche Lufthansa AG

30

 

Tribunalul

2020/C 287/50

Cauza T-133/19: Hotărârea Tribunalului din 25 iunie 2020 – Off-White/EUIPO (OFF-WHITE) [Marcă a Uniunii Europene – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative OFF-WHITE – Respingere parțială a cererii de înregistrare – Motive absolute de refuz – Caracter descriptiv – Lipsa caracterului distinctiv – Nume de culoare – Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001]

32

2020/C 287/51

Cauza T-553/19: Ordonanța Tribunalului din 11 iunie 2020 – Perfect Bar/EUIPO (PERFECT BAR) [Acțiune în anulare – Marcă a Uniunii Europene – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale PERFECT BAR – Motive absolute de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Caracter descriptiv – Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 – Decizie adoptată în urma anulării de către Tribunal a unei decizii anterioare – Articolul 72 alineatul (6) din Regulamentul 2017/1001 – Acțiune vădit nefondată]

32

2020/C 287/52

Cauza T-846/19: Ordonanța Tribunalului din 10 iunie 2020 – Golden Omega/Comisia (Acțiune în anulare – Uniune vamală – Tarif vamal comun – Nomenclatură tarifară – Clasificare în Nomenclatura combinată – Act normativ care presupune măsuri de executare – Lipsa afectării individuale – Inadmisibilitate)

33

2020/C 287/53

Cauza T-364/20: Acțiune introdusă la 2 iunie 2020 – Danemarca/Comisia

33

2020/C 287/54

Cauza T-420/20: Acțiune introdusă la 7 iulie 2020 – Sony Interactive Entertainment Europe /EUIPO – Huawei Technologies (GT8)

35

2020/C 287/55

Cauza T-421/20: Acțiune introdusă la 7 iulie 2020 – Sony Interactive Entertainment Europe/EUIPO – Huawei Technologies (GT3)

36

2020/C 287/56

Cauza T-422/20: Acțiune introdusă la 7 iulie 2020 – Sony Interactive Entertainment Europe/EUIPO – Huawei Technologies (GT5)

37

2020/C 287/57

Cauza T-423/20: Acțiune introdusă la 7 iulie 2020 – Sony Interactive Entertainment Europe/EUIPO – Huawei Technologies (GT9)

38

2020/C 287/58

Cauza T-434/20: Acțiune introdusă la 9 iulie 2020 – Włodarczyk/EUIPO – Ave Investment (dziandruk)

39

2020/C 287/59

Cauza T-451/20: Acțiune introdusă la 15 iulie 2020 – Facebook Ireland/Comisia

39

2020/C 287/60

Cauza T-452/20: Acțiune introdusă la 15 iulie 2020 – Facebook Ireland/Comisia

40

2020/C 287/61

Cauza T-453/20: Acțiune introdusă la 14 iulie 2020 – KZ/Comisia

41

2020/C 287/62

Cauza T-454/20: Acțiune introdusă la 16 iulie 2020 – Garment Manufacturers Association in Cambodia/Comisia

42

2020/C 287/63

Cauza T-456/20: Acțiune introdusă la 16 iulie 2020 – LA/Comisia

43

2020/C 287/64

Cauza T-458/20: Acțiune introdusă la 17 iulie 2020 – SBG/EUIPO – VF International (GEØGRAPHICAL NØRWAY)

44

2020/C 287/65

Cauza T-459/20: Acțiune introdusă la 17 iulie 2020 – SBG/EUIPO – VF International (GEOGRAPHICAL NORWAY EXPEDITION)

44

2020/C 287/66

Cauza T-460/20: Acțiune introdusă la 17 iulie 2020 – SBG/EUIPO – VF International (Geographical Norway)

45

2020/C 287/67

Cauza T-461/20: Acțiune introdusă la 17 iulie 2020 – SBG/EUIPO – VF International (GEOGRAPHICAL NORWAY)

46

2020/C 287/68

Cauza T-465/20: Acțiune introdusă la 22 iulie 2020 – Ryanair/Comisia

46

RO

 

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/1

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2020/C 287/01)

Ultima publicație

JO C 279, 24.8.2020

Publicații anterioare

JO C 271, 17.8.2020

JO C 262, 10.8.2020

JO C 255, 3.8.2020

JO C 247, 27.7.2020

JO C 240, 20.7.2020

JO C 230, 13.7.2020

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

V Anunţuri

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

Curtea de Justiție

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/2

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de Primera Instancia e Instrucción no 3 de Teruel – Spania) – XZ/ Ibercaja Banco, SA

(Cauza C-452/18) (1)

(Trimitere preliminară - Protecția consumatorilor - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii - Contract de credit ipotecar - Clauză de limitare a variabilității ratei dobânzii (clauză-„prag”) - Contract de novație - Renunțarea la acțiunile în justiție împotriva clauzelor unui contract - Lipsa caracterului obligatoriu)

(2020/C 287/02)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de Primera Instancia e Instrucción no 3 de Teruel

Părțile din procedura principală

Reclamantă: XZ

Pârâtă: Ibercaja Banco, SA

Dispozitivul

1)

Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o clauză dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator al cărei caracter abuziv poate fi constatat pe cale judecătorească să poată face obiectul unui contract de novație între acest profesionist și acest consumator, prin care consumatorul renunță la efectele pe care le ar presupune declararea caracterului abuziv al clauzei respective, cu condiția ca această renunțare să rezulte dintr-un consimțământ liber și clar al consumatorului, aspect a cărui verificare revine instanței naționale.

2)

Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că se poate considera că o clauză a unui contract încheiat între un profesionist și un consumator de modificare a unei clauze potențial abuzive a unui contract anterior încheiat între aceștia sau de remediere a consecințelor caracterului abuziv al acestei alte clauze nu a făcut ea însăși obiectul unei negocieri individuale și, dacă este cazul, poate să fie declarată abuzivă.

3)

Articolul 3 alineatul (1), articolul 4 alineatul (2) și articolul 5 din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că cerința transparenței care revine unui profesionist în temeiul acestor dispoziții implică faptul că, la momentul încheierii unui contract de credit ipotecar cu o rată a dobânzii variabilă, care stabilește o clauză-„prag”, consumatorul trebuie să fie în măsură să înțeleagă consecințele economice care decurg pentru el din mecanismul rezultat din această clauză-„prag”, în special datorită punerii la dispoziție a informațiilor referitoare la evoluția trecută a indicelui pe baza căruia a fost calculată rata dobânzii.

4)

Articolul 3 alineatul (1) coroborat cu punctul 1 litera (q) din anexă, precum și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că:

—

clauza prevăzută într-un contract încheiat între un profesionist și un consumator în vederea soluționării unui litigiu existent, prin care consumatorul renunță la valorificarea în fața instanței naționale a pretențiilor pe care le ar fi putut valorifica în lipsa acestei clauze, este susceptibilă să fie calificată drept „abuzivă”, în special dacă consumatorul menționat nu a putut dispune de informațiile relevante care să îi permită să înțeleagă consecințele juridice care decurgeau pentru el;

—

clauza prin care același consumator renunță, în ceea ce privește litigiile viitoare, la acțiunile în justiție întemeiate pe drepturile pe care le are în temeiul Directivei 93/13 nu îl obligă pe consumator.

(1)  JO C 381, 22.10.2018.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/3

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 9 iulie 2020 – Republica Cehă/Comisia Europeană

(Cauza C-575/18 P) (1)

(Recurs - Resurse proprii ale Uniunii Europene - Răspunderea financiară a statelor membre - Cerere de scutire de la obligația de punere la dispoziție a resurselor proprii - Acțiune în anulare - Admisibilitate - Scrisoare a Comisiei Europene - Noțiunea de „act atacabil” - Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Protecție jurisdicțională efectivă - Acțiune întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză a Uniunii)

(2020/C 287/03)

Limba de procedură: ceha

Părțile

Recurentă: Republica Cehă (reprezentanți: O. Serdula, J. Vláčil și M. Smolek, agenți)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial M. Owsiany-Hornung și Z. Malůšková, ulterior Z. Malůšková și J.-P. Keppenne, agenți)

Intervenient în susținerea reclamantei: Regatul Țărilor de Jos (reprezenți: M. K. Bulterman, C. S. Schillemans, M. L. Noort, M. H. S. Gijzen și J. Langer, agenți)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Republica Cehă suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

3)

Regatul Țărilor de Jos suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1)  JO C 408, 12.11.2018.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/3

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour d'appel de Paris – Franța) – Santen SAS/Directeur général de l’Institut national de la propriété industrielle

(Cauza C-673/18) (1)

(Trimitere preliminară - Medicament de uz uman - Certificat suplimentar de protecție pentru medicamente - Regulamentul (CE) nr. 469/2009 - Articolul 3 litera (d) - Condiții de acordare a unui certificat - Obținerea primei autorizații de introducere pe piață a produsului în calitate de medicament - Autorizație de introducere pe piață a unei noi puneri în aplicare terapeutice a unui principiu activ cunoscut)

(2020/C 287/04)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d'appel de Paris

Părțile din procedura principală

Apelantă: Santen SAS

Intimat: Directeur général de l’Institut national de la propriété industrielle

Dispozitivul

Articolul 3 litera d) din Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente trebuie interpretat în sensul că o autorizație de introducere pe piață nu poate fi considerată prima autorizație de introducere pe piață, în sensul acestei dispoziții, atunci când ea se referă la o nouă punere în aplicare terapeutică a unui principiu activ sau a unei combinații de principii active care a făcut deja obiectul unei autorizații de introducere pe piață pentru o altă punere în aplicare terapeutică.

(1)  JO C 25, 21.1.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/4

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 9 iulie 2020 (cereri de decizie preliminară formulate de Tribunalul Specializat Mureș – România) – SC Raiffeisen Bank SA/JB (C-698/18), BRD Groupe Société Générale SA/KC (C-699/18)

(Cauzele conexate C-698/18 și C-699/18) (1)

(Trimitere preliminară - Directiva 93/13/CEE - Contract de credit având ca obiect acordarea unui credit de nevoi personale - Contract executat integral - Constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale - Acțiune în restituirea sumelor plătite fără a fi datorate în temeiul unei clauze abuzive - Modalități judiciare - Acțiune judiciară de drept comun imprescriptibilă - Acțiune judiciară de drept comun personală, patrimonială și prescriptibilă - Momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție - Momentul obiectiv al cunoașterii de către consumator a existenței unei clauze abuzive)

(2020/C 287/05)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Tribunalul Specializat Mureş

Părțile din procedura principală

Reclamante: SC Raiffeisen Bank SA (C-698/18), BRD Groupe Société Générale SA (C-699/18)

Pârâți: JB (C-698/18), KC (C-699/18)

Dispozitivul

1)

Articolul 2 litera (b), articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale care, deși prevede caracterul imprescriptibil al acțiunii în constatarea nulității unei clauze abuzive utilizate într-un contract încheiat între un profesionist și un consumator, supune unui termen de prescripție acțiunea prin care se urmărește invocarea efectelor restitutorii ale acestei constatări, cu condiția ca acest termen să nu fie mai puțin favorabil decât cel aplicabil unor acțiuni similare de natură internă (principiul echivalenței) și să nu facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii, în special de Directiva 93/13 (principiul efectivității).

2)

Articolul 2 litera (b), articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13, precum și principiile echivalenței, efectivității și securității juridice trebuie interpretate în sensul că se opun unei interpretări jurisprudențiale a reglementării naționale potrivit căreia acțiunea judiciară în restituirea sumelor plătite fără a fi datorate în temeiul unei clauze abuzive utilizate într-un contract încheiat între un consumator și un profesionist este supusă unui termen de prescripție de trei ani care curge de la data executării integrale a acestui contract, atunci când se prezumă, fără necesitatea verificării, că, la acea dată, consumatorul trebuia să aibă cunoștință de caracterul abuziv al clauzei în discuție sau atunci când, pentru acțiuni similare, întemeiate pe anumite dispoziții ale dreptului intern, același termen nu începe să curgă decât de la constatarea judiciară a cauzei acestor acțiuni.

3)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competentă să răspundă la întrebările adresate de Tribunalul Specializat Mureș (România) prin decizia sa din 12 iunie 2018 în ceea ce privește cauza C-699/18.

(1)  JO C 54, 11.2.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/5

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Timişoara – România) – CT/Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Caraş-Severin – Serviciul Inspecţie Persoane Fizice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara – Serviciul Soluţionare Contestaţii 1

(Cauza C-716/18) (1)

(Trimitere preliminară - Fiscalitate - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 288 primul paragraf punctul 4 - Regimul special pentru întreprinderile mici - Metoda de calcul al cifrei de afaceri anuale ce servește drept referință în scopul aplicării regimului special pentru întreprinderile mici - Noțiunea de „operațiune imobiliară accesorie” - Închirierea unui bun imobil de către o persoană fizică ce exercită mai multe profesii liberale)

(2020/C 287/06)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Timişoara

Părțile din procedura principală

Reclamant: CT

Pârâte: Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Caraş-Severin – Serviciul Inspecţie Persoane Fizice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara – Serviciul Soluţionare Contestaţii 1

Dispozitivul

Articolul 288 primul paragraf punctul 4 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/162/UE a Consiliului din 22 decembrie 2009, trebuie interpretat în sensul că, în ceea ce privește o persoană impozabilă în calitate de persoană fizică a cărei activitate economică constă în exercitarea mai multor profesii liberale, precum și în închirierea unui bun imobil, o astfel de închiriere nu constituie o „operațiune accesorie”, în sensul dispoziției menționate, atunci când această operațiune este efectuată în cadrul unei activități profesionale obișnuite a persoanei impozabile.

(1)  JO C 65, 18.2.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/6

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 9 iulie 2020 – Comisia Europeană/HM

(Cauza C-70/19 P) (1)

(Recurs - Funcție publică - Funcționari - Recrutare - Anunțul de concurs EPSO/AST-SC/03/15 - Neadmitere pentru a participa la probele de evaluare - Cerere de reexaminare - E-mail din partea Oficiului European pentru Selecţia Personalului (EPSO) - Netransmitere de către EPSO a cererii de reexaminare comisiei de evaluare din cadrul concursului - Motiv de refuz - Tardivitate - Calificarea e-mailului din partea EPSO - Decizie de respingere a cererii de reexaminare - Competențe - Lipsa unui temei juridic - Anulare)

(2020/C 287/07)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. S. Bohr și G. Gattinara, agenți)

Cealaltă parte din procedură: HM (reprezentant: H. Tettenborn, avocat)

Dispozitivul

1)

Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 21 noiembrie 2018, HM/Comisia (T-587/16, EU:T:2018:818).

2)

Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Uniunii Europene.

3)

Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

(1)  JO C 164, 13.5.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/6

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven administrativen sad – Bulgaria) – Direktor na Teritorialna direktsiya Yugozapadna Agentsiya „Mitnitsi”, venant aux droits de Mitnitsa Aerogara Sofia/„Curtis Balkan” EOOD

(Cauza C-76/19) (1)

(Trimitere preliminară - Uniunea vamală - Codul vamal comunitar - Articolul 32 alineatul (1) litera (c) - Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 - Articolul 157 alineatul (2), articolul 158 alineatul (3) și articolul 160 - Stabilirea valorii în vamă - Ajustare - Redevențe referitoare la mărfurile care sunt evaluate - Redevențe care constituie o „condiție a vânzării” mărfurilor evaluate - Redevențe plătite de cumpărător societății sale mamă în schimbul furnizării know-how-ului necesar pentru fabricarea de produse finite - Mărfuri achiziționate de la terți și care constituie componente care trebuie încorporate în produsele sub licență)

(2020/C 287/08)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven administrativen sad

Părțile din procedura principală

Recurentă: Direktor na Teritorialna direktsiya Yugozapadna Agentsiya „Mitnitsi”, venant aux droits de Mitnitsa Aerogara Sofia

Intimată:„Curtis Balkan” EOOD

Dispozitivul

Articolul 32 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar coroborat cu articolul 157 alineatul (2), cu articolul 158 alineatul (3) și cu articolul 160 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului nr. 2913/92 trebuie interpretat în sensul că o parte proporțională din cuantumul redevențelor plătite de o societate societății sale mamă în schimbul furnizării know-how-ului în scopul fabricării de produse finite trebuie adăugată la prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate, în împrejurarea în care aceste mărfuri sunt destinate să intre, printre alte componente, în compoziția respectivelor produse finite și sunt achiziționate de cea dintâi societate de la vânzători distincți de societatea-mamă, în cazul în care

—

redevențele nu au fost incluse în prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile menționate;

—

acestea se referă la mărfurile importate, ceea ce presupune că există o legătură suficient de strânsă între redevențe și aceste mărfuri;

—

plata redevențelor constituie o condiție a vânzării mărfurilor menționate, astfel încât, în lipsa acestei plăți, încheierea contractului de vânzare privind mărfurile importate și, în consecință, livrarea acestora nu ar fi avut loc și

—

este posibil să se efectueze o defalcare corespunzătoare a redevențelor pe baza datelor obiective și cuantificabile,

aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere, ținând seama de toate elementele relevante, în special de raporturile de drept și de fapt dintre cumpărător, vânzătorii respectivi și licențiator.

(1)  JO C 155, 6.5.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/7

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Cluj – România) – NG, OH/SC Banca Transilvania SA

(Cauza C-81/19) (1)

(Trimitere preliminară - Protecția consumatorilor - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii - Domeniu de aplicare - Articolul 1 alineatul (2) - Noțiunea de „acte cu putere de lege sau norme administrative obligatorii” - Dispoziții supletive - Contract de credit în monedă străină - Clauză referitoare la riscul de schimb valutar)

(2020/C 287/09)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Cluj

Părțile din procedura principală

Reclamanți: NG, OH

Pârâtă: SC Banca Transilvania SA

Dispozitivul

Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o clauză contractuală care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, ci reflectă o normă care, potrivit legii naționale, se aplică între părțile contractante în lipsa unui acord diferit în această privință, nu intră în domeniul de aplicare al acestei directive.

(1)  JO C 187, 3.6.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/8

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Mercantil no 9 de Barcelona – Spania) – SL/Vueling Airlines SA

(Cauza C-86/19) (1)

(Trimitere preliminară - Transport aerian - Convenția de la Montreal - Articolul 17 alineatul (2) - Răspunderea operatorilor de transport aerian în materie de bagaje înregistrate - Pierdere dovedită a unui bagaj înregistrat - Drept la despăgubire - Articolul 22 alineatul (2) - Limitele răspunderii în caz de distrugere, de pierdere, de deteriorare sau de întârziere a bagajelor - Lipsa de informații privind bagajul pierdut - Sarcina probei - Autonomia procedurală a statelor membre - Principiile echivalenței și efectivității)

(2020/C 287/10)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Mercantil no 9 de Barcelona

Părțile din procedura principală

Reclamant: SL

Pârâtă: Vueling Airlines SA

Dispozitivul

1)

Articolul 17 alineatul (2) din Convenția de la Montreal pentru unificarea anumitor norme referitoare la transportul aerian internațional, încheiată la Montreal la 28 mai 1999, semnată de Comunitatea Europeană la 9 decembrie 1999 și aprobată în numele acesteia prin Decizia 2001/539/CE a Consiliului din 5 aprilie 2001, coroborat cu articolul 22 alineatul (2) din această convenție trebuie interpretat în sensul că suma care este prevăzută de această din urmă dispoziție cu titlu de limită a răspunderii operatorului de transport aerian în caz de distrugere, de pierdere, de deteriorare sau de întârziere a bagajelor înregistrate care nu au făcut obiectul unei declarații speciale privind interesul în livrarea la destinație constituie un plafon de despăgubire de care pasagerul în cauză nu beneficiază de drept și forfetar. În consecință, revine instanței naționale sarcina de a stabili, în această limită, cuantumul despăgubirii datorate acestuia în raport cu împrejurările speței.

2)

Articolul 17 alineatul (2) din Convenția de la Montreal coroborat cu articolul 22 alineatul (2) din aceasta trebuie interpretat în sensul că suma despăgubirii datorate unui pasager al cărui bagaj înregistrat nu a făcut obiectul unei declarații speciale privind interesul în livrarea la destinație a suferit o distrugere, o pierdere, o deteriorare sau o întârziere trebuie stabilită de instanța națională conform normelor de drept național aplicabile, în special în materie de probe. Aceste norme nu trebuie totuși să fie mai puțin favorabile decât cele privind acțiunile similare de drept intern, nici să fie reglementate astfel încât să facă imposibilă în practică sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de Convenția de la Montreal.

(1)  JO C 164, 13.5.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/8

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden – Țările de Jos) – Donex Shipping and Forwarding BV/Staatssecretaris van Financiën

(Cauza C-104/19) (1)

(Trimitere preliminară - Politica comercială comună - Dumping - Taxă antidumping impusă asupra importurilor de elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză - Regulamentul (CE) nr. 91/2009 - Validitate - Regulamentul (CE) nr. 384/96 - Articolul 2 alineatele (10) și (11) - Dreptul la apărare)

(2020/C 287/11)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Recurentă: Donex Shipping and Forwarding BV

Pârâtă: Staatssecretaris van Financiën

Dispozitivul

Examinarea întrebărilor preliminare nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea Regulamentului (CE) nr. 91/2009 al Consiliului din 26 ianuarie 2009 privind impunerea unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză.

(1)  JO C 155, 6.5.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/9

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy dla Łodzi-Śródmieścia w Łodzi – Polonia) – RL sp. z o.o./J.M.

(Cauza C-199/19) (1)

(Trimitere preliminară - Combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale - Directiva 2011/7/UE - Noțiunea de „tranzacție comercială” - Prestare de servicii - Articolul 2 punctul 1 - Contract de închiriere - Plăți periodice - Calendare de plată a ratelor - Articolul 5 - Domeniu de aplicare)

(2020/C 287/12)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Łodzi-Śródmieścia w Łodzi

Părțile din procedura principală

Reclamantă-pârâtă: RL sp. z o.o.

Pârât-reclamant: J.M.

Dispozitivul

1)

Articolul 2 punctul 1 din Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale trebuie interpretat în sensul că un contract a cărui prestație principală constă în predarea cu titlu oneros a unui bun imobil în scopul folosinței temporare, precum un contract de închiriere a unui spațiu profesional, constituie o tranzacție comercială care conduce la o prestare de servicii, în sensul dispoziției menționate, cu condiția ca această tranzacție să fie efectuată între întreprinderi sau între întreprinderi și autorități publice.

2)

Din moment ce un contract pe durată determinată sau nedeterminată, care prevede o plată periodică la intervale definite în avans, precum chiria lunară aferentă unui contract de închiriere a unui spațiu profesional, intră în domeniul de aplicare material al Directivei 2011/7, ca tranzacție comercială care conduce la o prestare de servicii contra cost, în sensul articolului 2 punctul 1 din directiva menționată, articolul 5 din aceasta trebuie interpretat în sensul că, pentru ca un astfel de contract să poată genera, în cazul unor rate neplătite la data convenită, drepturile la dobânzile și la compensația prevăzute la articolul 3 și la articolul 6 din directiva menționată, nu trebuie să se considere în mod necesar că acesta constituie un acord asupra unor calendare de plată a ratelor, în sensul acestui articol 5.

(1)  JO C 164, 13.5.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/10

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 9 iulie 2020 – George Haswani/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană

(Cauza C-241/19 P) (1)

(Recurs - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Siriei - Măsuri îndreptate împotriva unor oameni de afaceri importanți care acționează în Siria - Lista persoanelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Includerea numelui recurentului - Acțiune în anulare și în despăgubire)

(2020/C 287/13)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: George Haswani (reprezentant: G. Karouni, avocat)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: S. Kyriakopoulou și M. V. Piessevaux, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: inițial A. Bouquet, L. Baumgart și A. Tizzano, ulterior A. Bouquet și L. Baumgart, agenți)

Dispozitivul

1)

Respinge recursul.

2)

Îl obligă pe domnul George Haswani la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 187, 3.6.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/10

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 iulie 2020 – Comisia Europeană/Irlanda

(Cauza C-257/19) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Principii care reglementează investigarea accidentelor din sectorul de transport maritim - Directiva 2009/18/CE - Articolul 8 alineatul (1) - Părți ale căror interese ar putea veni în conflict cu sarcina ce a fost încredințată organului de anchetă - Membri ai organului de anchetă care exercită, în paralel, alte funcții - Neinstituirea unui organ de anchetă independent)

(2020/C 287/14)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: S. L. Kalėda și N. Yerrell, agenți)

Pârâtă: Irlanda (reprezentanți: M. Browne, G. Hodge și A. Joyce, agenți, asistați de N. J. Travers, SC și de B. Doherty, BL)

Dispozitivul

1)

Prin neinstituirea unui organ de anchetă independent din punct de vedere organizațional și al luării deciziilor față de orice parte ale cărei interese ar putea veni în conflict cu sarcina ce i a fost încredințată, Irlanda nu și a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2009/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de instituire a principiilor fundamentale care reglementează investigarea accidentelor din sectorul de transport maritim și de modificare a Directivei 1999/35/CE a Consiliului și a Directivei 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

2)

Obligă Irlanda la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 206, 17.6.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/11

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof – Germania) – Constantin Film Verleih GmbH/YouTube LLC, Google Inc.

(Cauza C-264/19) (1)

(Trimitere preliminară - Drept de autor și drepturi conexe - Platformă video online - Încărcarea unui film fără acordul titularului - Acțiune referitoare la încălcarea unui drept de proprietate intelectuală - Directiva 2004/48/CE - Articolul 8 - Dreptul la informare al reclamantului - Articolul 8 alineatul (2) litera (a) - Noțiunea de „adrese” - Adresă de e-mail, adresă IP și număr de telefon - Excludere)

(2020/C 287/15)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Constantin Film Verleih GmbH

Pârâte: YouTube LLC, Google Inc.

Dispozitivul

Articolul 8 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „adrese” care figurează în acest articol nu vizează, în ceea ce privește un utilizator care a încărcat fișiere care încalcă un drept de proprietate intelectuală, adresa sa de e-mail, numărul său de telefon și nici adresa IP utilizată pentru încărcarea acestor fișiere sau adresa IP utilizată la ultima sa accesare a contului de utilizator.

(1)  JO C 230, 8.7.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/11

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Wiesbaden – Germania) – VQ/Land Hessen

(Cauza C-272/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 267 TFUE - Noțiunea de „instanță” - Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal - Regulamentul (UE) 2016/679 - Domeniu de aplicare - Articolul 2 alineatul (2) litera (a) - Noțiunea de „activitate care nu intră sub incidența dreptului Uniunii” - Articolul 4 punctul 7 - Noțiunea de „operator” - Comisia pentru petiții din cadrul parlamentului unui stat federat al unui stat membru - Articolul 15 - Dreptul de acces al persoanei vizate)

(2020/C 287/16)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Wiesbaden

Părțile din procedura principală

Reclamant: VQ

Pârât: Land Hessen

Dispozitivul

Articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) trebuie interpretat în sensul că, în măsura în care o comisie pentru petiții a parlamentului unui stat federat al unui stat membru determină, singură sau împreună cu altele, scopurile și mijloacele de prelucrare, această comisie trebuie calificată drept „operator”, în sensul dispoziției respective, astfel încât prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de o asemenea comisie intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat, în special al articolului 15 din acesta.

(1)  JO C 187, 3.6.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/12

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesverwaltungsgericht – Germania) – Naturschutzbund Deutschland – Landesverband Schleswig-Holstein e.V./Kreis Nordfriesland

(Cauza C-297/19) (1)

(Trimitere preliminară - Mediu - Răspundere pentru mediul înconjurător - Directiva 2004/35/CE - Anexa I al treilea paragraf a doua liniuță - Daună care poate să nu fie considerată drept „daună semnificativă” - Noțiunea de „gestionare normală a siturilor, astfel cum a fost definită în registrele habitatului sau în documentele de stabilire a obiectivelor de conservare sau conformă practicii anterioare a proprietarilor sau operatorilor” - Articolul 2 punctul 7 - Noțiunea de „activitate profesională” - Activitate desfășurată în interesul colectivității în temeiul unui transfer legal de atribuții - Includere sau neincludere)

(2020/C 287/17)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamant: Naturschutzbund Deutschland – Landesverband Schleswig-Holstein e.V.

Pârât: Kreis Nordfriesland

în prezența: Deich- und Hauptsielverband Eiderstedt, Körperschaft des öffentlichen Rechts, Vertreter des Bundesinteresses beim Bundesverwaltungsgericht

Dispozitivul

1)

Noțiunea de „gestionare normală a siturilor, astfel cum a fost definită în registrele habitatului sau în documentele de stabilire a obiectivelor de conservare sau conformă practicii anterioare a proprietarilor sau operatorilor”, care figurează la al treilea paragraf a doua liniuță din anexa I la Directiva 2004/35 a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului trebuie interpretată în sensul că cuprinde, pe de o parte, orice măsură de administrare sau de organizare susceptibilă să aibă o incidență asupra speciilor și habitatelor naturale protejate care se află pe un sit, astfel cum rezultă din documentele de gestionare adoptate de statele membre pe baza Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și interpretate, dacă este necesar, cu referire la orice normă de drept intern care transpune aceste două directive din urmă sau, în lipsa acesteia, compatibilă cu spiritul și obiectivul acestor directive, și, pe de altă parte, orice măsură de administrare sau de organizare considerată uzuală, cunoscută în mod general, stabilită și practicată de o perioadă suficient de lungă de proprietari sau de operatori până la producerea unei daune cauzate prin efectul acestei măsuri speciilor și habitatelor naturale protejate, fiind necesar, în plus, ca ansamblul acestor măsuri să fie compatibil cu obiectivele care stau la baza Directivei 92/43 și a Directivei 2009/147, precum și, printre altele, cu practicile agricole admise în mod curent.

2)

Articolul 2 punctul 7 din Directiva 2004/35 trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „activitate profesională” care este definită în cadrul acesteia vizează de asemenea activitățile desfășurate în interesul colectivității, în temeiul unui transfer legal de atribuții.

(1)  JO C 230, 8.7.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/13

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesgericht Klagenfurt – Austria) – Verein für Konsumenteninformation/Volkswagen AG

(Cauza C-343/19) (1)

(Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie civilă - Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 - Articolul 7 punctul 2 - Competență judiciară în materie delictuală sau cvasidelictuală - Locul unde s a produs fapta prejudiciabilă - Locul materializării prejudiciului - Manipularea datelor referitoare la emisiile de gaze de eșapament ale unor motoare produse de un constructor de automobile)

(2020/C 287/18)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesgericht Klagenfurt

Părțile din procedura principală

Reclamant sau altă calitate: Verein für Konsumenteninformation

Pârâtă: Volkswagen AG

Dispozitivul

Articolul 7 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că, atunci când anumite vehicule au fost echipate ilegal într-un stat membru de către constructorul lor cu un program care manipulează datele referitoare la emisiile de gaze de eșapament înainte de a fi achiziționate de la un terț într-un alt stat membru, locul materializării prejudiciului se situează în acest ultim stat membru.

(1)  JO C 230, 8.7.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/13

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof – Germania) – HF/Finanzamt Bad Neuenahr-Ahrweiler

(Cauza C-374/19) (1)

(Trimitere preliminară - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Regularizarea deducerilor - Modificarea dreptului de deducere - Bun de capital utilizat atât pentru operațiuni taxabile, cât și pentru operațiuni scutite - Încetare a activității care dă drept de deducere - Utilizare rămasă exclusiv pentru operațiuni scutite)

(2020/C 287/19)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzhof

Părțile din procedura principală

Recurentă: HF

Intimată în recurs: Finanzamt Bad Neuenahr-Ahrweiler

Dispozitivul

Articolele 184, 185 și 187 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie să fie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale potrivit căreia o persoană impozabilă care a dobândit dreptul de deducere, în mod proporțional, a taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferente construirii unei cafenele anexate centrului pentru îngrijirea persoanelor în vârstă pe care îl exploatează în vederea unor operațiuni scutite de TVA și destinate să fie utilizată atât pentru operațiuni taxabile, cât și pentru operațiuni scutite este obligată să regularizeze deducerea inițială a TVA-ului atunci când persoana impozabilă menționată a încetat orice operațiune taxabilă în spațiile acestei cafenele, dacă a continuat să realizeze operațiuni scutite în spațiile respective, pe care le a reafectat, astfel, numai acestor operațiuni.

(1)  JO C 288, 26.8.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/14

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 9 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven administrativen sad – Bulgaria) – „Unipack” АD/Direktor na Teritorialna direktsiya „Dunavska” kam Agentsiya „Mitnitsi”, Prokuror ot Varhovna administrativna prokuratura na Republika Bulgaria

(Cauza C-391/19) (1)

(Trimitere preliminară - Uniunea vamală - Codul vamal al Uniunii - Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 - Articolul 172 alineatul (2) - Autorizație de recurgere la regimul de destinație finală - Efect retroactiv - Noțiunea de „circumstanțe excepționale” - Modificarea clasificării tarifare - Încetarea validității unei decizii referitoare la informații tarifare obligatorii)

(2020/C 287/20)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven administrativen sad

Părțile din procedura principală

Recurentă:„Unipack” АD

Intimați: Direktor na Teritorialna direktsiya „Dunavska” kam Agentsiya „Mitnitsi”, Prokuror ot Varhovna administrativna prokuratura na Republika Bulgaria

Dispozitivul

Articolul 172 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 25 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii trebuie interpretat în sensul că nu pot fi calificate drept „circumstanțe excepționale” în sensul acestei dispoziții, în vederea acordării, în temeiul articolului 254 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, a unei autorizații retroactive de recurgere la regimul de destinație finală, astfel cum este prevăzut de această din urmă dispoziție, elemente precum încetarea anticipată a validității unei decizii referitoare la informații tarifare obligatorii ca urmare a unei modificări a Nomenclaturii combinate, lipsa de reacție a autorităților vamale în prezența unor importuri care purtau un cod greșit sau faptul că mărfurile au fost utilizate într-un scop scutit de taxa antidumping.

(1)  JO C 280, 19.8.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/15

Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 30 aprilie 2020 – Republica Cipru/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Papouis Dairies LTD, Pagkyprios organismos ageladotrofon (POA) Dimosia Ltd, M. J. Dairies EOOD

(Cauzele conexate C-608/18 P, C-609/18 P și C-767/18 P) (1)

(Recurs - Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Nulitatea mărcii invocată de persoana care a formulat opoziția - Recursuri rămase fără obiect - Nepronunțare asupra fondului)

(2020/C 287/21)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Republica Cipru (reprezentanți: S. Malynicz, QC, S. Baran, Barrister, și V. Marsland, Solicitor)

Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: D. Gája, H. O’Neill și D. Botis, agenți), Papouis Dairies LTD (reprezentant: N. Korogiannakis, avocat), Pagkyprios organismos ageladotrofon (POA) Dimosia Ltd (reprezentant: N. Korogiannakis, avocat), M. J. Dairies EOOD (reprezentant: D. Dimitrova, avocat)

Dispozitivul

1)

Constată că nu este necesar să se pronunțe asupra recursurilor.

2)

Obligă Republica Cipru la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 93, 11.3.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/15

Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 28 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Špecializovaný trestný súd – Slovacia) – Procedură penală împotriva UL, VM

(Cauza C-709/18) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) și articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Directiva (UE) 2016/343 - Articolele 3 și 4 - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolele 47 și 48 - Referiri publice la vinovăție - Instanță națională - Acceptare prin ordonanță a unui acord de recunoaștere a vinovăției de către unul dintre cei doi coinculpați pentru infracțiunile indicate în rechizitoriu - Examinarea vinovăției celui de al doilea coinculpat care nu și-a recunoscut vinovăția - Condamnare pronunțată de aceeași instanță care a acceptat acordul de recunoaștere a vinovăției)

(2020/C 287/22)

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Špecializovaný trestný súd

Părțile din procedura penală principală

UL, VM

Cu participarea: Úrad špeciálnej prokuratúry Generálnej prokuratúry Slovenskej republiky

Dispozitivul

Articolul 3 și articolul 4 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, coroborate cu considerentul (16) al acestei directive, precum și cu articolul 47 al doilea paragraf și cu articolul 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că nu se opun ca, în cadrul unei proceduri penale inițiate împotriva a două persoane, o instanță națională să accepte mai întâi prin ordonanță acordul de recunoaștere a vinovăției de către prima persoană pentru infracțiuni menționate în rechizitoriu, pretins săvârșite împreună cu a doua persoană care nu și-a recunoscut vinovăția, și să se pronunțe, în continuare, după administrarea probelor care se raportează la faptele imputate celei de a doua persoane, asupra vinovăției acesteia, cu condiția, pe de o parte, ca menționarea celei de a doua persoane în calitate de coautor al infracțiunilor prezumate să fie necesară pentru calificarea răspunderii juridice a persoanei care și-a recunoscut vinovăția și, pe de altă parte, ca aceeași ordonanță și/sau rechizitoriul la care se referă să indice în mod clar că vinovăția acestei a doua persoane nu a fost stabilită în mod legal și va face obiectul unei administrări distincte a probelor și al unei hotărâri distincte.

(1)  JO C 44, 4.2.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/16

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 28 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Köln – Germania) – FZ/DER Touristik GmbH

(Cauza C-153/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Transporturi aeriene - Regulamentul (CE) nr. 261/2004 - Articolul 12 - Circuit turistic - Întârziere prelungită a unui zbor - Compensare a pasagerilor - Compensație suplimentară - Dreptul pasagerului la reducerea prețului călătoriei)

(2020/C 287/23)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht Köln (Tribunalul Districtual din Köln)

Părțile din procedura principală

Reclamant: FZ

Pârâtă: DER Touristik GmbH

Dispozitivul

Articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune ca un pasager, care a primit deja o compensație în temeiul articolului 7 din acest regulament, să poată primi o compensație în temeiul unui drept la reducerea prețului călătoriei de care dispune față de un operator de turism, prevăzut de dreptul statului membru în discuție, în măsura în care această din urmă compensație este acordată pentru un prejudiciu individualizat care este cauzat de una dintre situațiile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din regulamentul menționat, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

(1)  JO C 182, 27.5.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/17

Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 11 martie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale Amministrativo Regionale per la Sardegna – Italia) – Telecom Italia SpA/Regione Sardegna

(Cauza C-338/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Ajutoare de stat - Articolul 108 TFUE - Regulamentul (CE) nr. 659/1999 - Recuperare a ajutorului de către statul membru din proprie inițiativă - Regulamentul (CE) nr. 794/2004 - Rata dobânzii aplicabilă)

(2020/C 287/24)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per la Sardegna

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Telecom Italia SpA

Pârâtă: Regione Sardegna

Dispozitivul

Rata dobânzii prevăzută la articolul 9 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului [108 TFUE], astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei din 30 ianuarie 2008, nu este aplicabilă în cazul în care o autoritate națională recuperează din proprie inițiativă un ajutor de stat.

(1)  JO C 312, 16.9.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/17

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 2 aprilie 2020 – Republica Italiană/Comisia Europeană, Republica Franceză, Ungaria

(Cauza C-390/19 P) (1)

(Recurs - Articolul 181 din Regulamentul de procedură al Curții - Fondul european de garantare agricolă (FEGA) - Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) - Sectorul zahărului - Cheltuieli excluse de la finanțarea de către Uniunea Europeană - Cheltuieli efectuate de Republica Italiană - Recurs în parte vădit inadmisibil și în parte vădit nefondat)

(2020/C 287/25)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri, agent, asistată de C. Colelli și M. F. Severi, avvocati dello Stato)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, (reprezentanți: D. Bianchi și B. Hofstötter, agenți), Republica Franceză, Ungaria

Dispozitivul

1.

Respinge recursul ca fiind în parte vădit inadmisibil și în parte vădit nefondat.

2.

Obligă Republica Italiană la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 230, 8.7.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/18

Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 29 aprilie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Autorità per le Garanzie nelle Comunicazioni/BT Italia SpA și alții

(Cauza C-399/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Rețele și servicii de comunicații electronice - Directiva 2002/20/CE - Articolul 12 - Taxe administrative impuse întreprinderilor care furnizează un serviciu sau o rețea de comunicații electronice - Costuri administrative ale autorității naționale de reglementare care pot fi acoperite de o taxă - Prezentare anuală a costurilor administrative și a valorii totale a taxelor percepute)

(2020/C 287/26)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Apelantă: Autorità per le Garanzie nelle Comunicazioni

Intimate: BT Italia SpA, Basictel SpA, BT Enia Telecomunicazioni SpA, Telecom Italia SpA, Postepay SpA, fostă PosteMobile SpA, Vodafone Italia SpA

În prezența: Telecom Italia SpA, Fastweb SpA, Wind Tre SpA, Sky Italia SpA, Vodafone Omnitel BV, Vodafone Italia SpA

Dispozitivul

1)

Articolul 12 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, trebuie interpretat în sensul că costurile care pot fi acoperite de o taxă impusă în temeiul acestei dispoziții întreprinderilor care furnizează un serviciu sau o rețea de comunicații electronice sunt numai cele care se raportează la cele trei categorii de activități ale ANR menționate în această dispoziție, inclusiv funcțiile referitoare la reglementarea, supravegherea, soluționarea litigiilor și aplicarea de sancțiuni, fără a se limita la costurile ocazionate de activitatea de reglementare ex ante a pieței.

2)

Articolul 12 alineatul (2) din Directiva 2002/20, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140, trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări a unui stat membru în temeiul căreia, pe de o parte, prezentarea anuală prevăzută la această dispoziție este publicată după încheierea exercițiului financiar anual în cursul căruia au fost percepute taxele administrative și, pe de altă parte, ajustările necesare sunt efectuate în cursul unui exercițiu financiar care nu este imediat următor celui în cursul căruia au fost percepute aceste taxe.

(1)  JO C 312, 16.9.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/19

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 6 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Corte suprema di cassazione – Italia) – Blumar SpA (C-415/19), Roberto Abate SpA (C-416/19), Commerciale Gicap SpA (C-417/19/Agenzia delle Entrate

(Cauzele conexate C-415/19-C-417/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Ajutoare acordate de state - Decizie a Comisiei Europene prin care o schemă de ajutor este declarată compatibilă cu piața internă - Legislație națională care exclude posibilitatea acordării unui ajutor în temeiul schemei autorizate în cazul nerespectării unei condiții neprevăzute de decizia Comisiei)

(2020/C 287/27)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din procedura principală

Recurente: Blumar SpA (C-415/19), Roberto Abate SpA (C-416/19), Commerciale Gicap SpA (C-417/19)

Intimată: Agenzia delle Entrate

Dispozitivul

Articolul 108 alineatul (3) TFUE, Decizia C(2008) 380 a Comisiei din 25 ianuarie 2008„Ajutor de stat N 39/2007 – Italia – Credit fiscal pentru noile investiții în zonele defavorizate” și principiul proporționalității trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei legislați a unui stat membru potrivit căreia acordarea unui ajutor în temeiul acestei scheme de ajutor instituite de acest stat membru și autorizate prin această decizie este condiționată de o declarație a solicitantului potrivit căreia nu a beneficiat de ajutoare declarate de către Comisia Europeană ilegale și incompatibile, pe care ar fi omis să le ramburseze sau să le depună într-un cont blocat, chiar dacă nu face obiectul unei cereri de recuperare și în pofida faptului că decizia menționată nu prevede o asemenea cerință.

(1)  JO C 328, 30.9.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/19

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 2 aprilie 2020 – International Tax Stamp Association Ltd (ITSA)/Comisia Europeană

(Cauza C-553/19 P) (1)

(Recurs - Articolul 181 din Regulamentul de procedură al Curții - Apropierea legislațiilor - Fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe - Instituirea și funcționarea unui sistem de trasabilitate a produselor din tutun - Regulament delegat și acte de punere în aplicare - Acțiune în anulare - Admisibilitate - Articolul 263 al patrulea paragraf TFUE - Lipsa afectării directe - Articolul 256 alineatul (1) al doilea paragraf TFUE - Articolul 58 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene - Articolul 168 alineatul (1) litera (d) și articolul 169 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții - Lipsa identificării cu precizie a aspectelor criticate ale motivării hotărârii atacate și a argumentelor juridice concrete în susținerea recursului - Argumentare prin care se urmărește efectuarea de către Curte a unei simple reexaminări a argumentelor prezentate în primă instanță - Recurs vădit inadmisibil)

(2020/C 287/28)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: International Tax Stamp Association Ltd (ITSA) (reprezentant: F. Scanvic, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: I. Rubene și C. Valero, agenți)

Dispozitivul

1.

Respinge recursul ca vădit inadmisibil.

2.

Obligă International Tax Stamp Association Ltd (ITSA) la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 357, 21.10.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/20

Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 4 iunie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Kehl – Germania) – Procedură penală împotriva FU

(Cauza C-554/19) (1)

(Trimitere preliminară - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Regulamentul (UE) 2016/399 - Codul frontierelor Schengen - Articolele 22 și 23 - Eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen - Verificări în interiorul teritoriului unui stat membru - Măsuri care au un efect echivalent celui al verificărilor la frontiere - Controale privind identitatea efectuate în apropierea unei frontiere interne a spațiului Schengen - Posibilități de control, independent de comportamentul persoanei vizate sau de existența unor împrejurări speciale - Cadru național privind intensitatea, frecvența și selectivitatea controalelor)

(2020/C 287/29)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht Kehl

Partea din procedura penală principală

FU

Cu participarea: Staatsanwaltschaft Offenburg

Dispozitivul

Articolul 67 alineatul (2) TFUE, precum și articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale care conferă serviciilor de poliție ale statului membru în cauză competența de a controla identitatea oricărei persoane, într-o zonă de 30 de kilometri de la frontiera terestră a acestui stat membru cu alte state ale spațiului Schengen, în scopul de a preveni sau de a opri intrarea nelegală sau șederea nelegală pe teritoriul statului membru respectiv sau de a preveni anumite infracțiuni care aduc atingere securității frontierei, independent de comportamentul persoanei vizate și de existența unor împrejurări speciale, din moment ce această competență este încadrată de precizări și limitări suficient de detaliate în ceea ce privește intensitatea, frecvența și selectivitatea controalelor efectuate, care să garanteze astfel ca exercitarea practică a competenței respective să nu poată avea un efect echivalent celui al verificărilor la frontiere, aspect a cărui verificare revine însă instanței de trimitere.

(1)  JO C 357, 21.10.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/21

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 30 iunie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Ge.Fi.L. – Gestione Fiscalità Locale SpA/Regione Campania

(Cauza C-618/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Achiziții publice - Directiva 2014/24/UE - Articolul 12 alineatul (4) - Atribuire a contractului de achiziții publice în favoarea unei instituții publice neeconomice fără recurgerea la o procedură concurențială - Contract de achiziții publice de servicii privind gestionarea taxei pe autovehicule - Excludere referitoare la contractele care intră în sfera cooperării între instituții publice - Condiții)

(2020/C 287/30)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Ge.Fi.L. – Gestione Fiscalità Locale SpA

Pârâtă: Regione Campania

În prezența: ACI – Automobile Club d’Italia, ACI Informatica SpA, ACI di Napoli, ACI di Avellino, ACI di Benevento, ACI di Caserta, ACI di Salerno

Dispozitivul

Articolul 12 alineatul (4) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale care permite atribuirea directă, fără cerere de ofertă, a contractului de achiziții publice de servicii privind gestionarea taxei pe autovehicule în favoarea unei instituții publice neeconomice care are ca misiune gestionarea registrului public al vehiculelor.

(1)  JO C 413, 9.12.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/21

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 6 mai 2020 – Csanád Szegedi/Parlamentul European

(Cauza C-628/19 P) (1)

(Recurs - Parlamentul European - Reglementare privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European - Indemnizație pentru asistență parlamentară - Recuperare a sumelor plătite fără să fie datorate)

(2020/C 287/31)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Recurent: Csanád Szegedi (reprezentant: K. Bodó, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European (reprezentanți: S. Seyr și Z. Nagy, agenți)

Dispozitivul

1.

Respinge recursul ca fiind vădit nefondat.

2.

Îl obligă pe domnul Csanád Szegedi la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 372, 4.11.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/22

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 25 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Central Administrativo Norte – Portugalia) – Resopre – Sociedade Revendedora de Aparelhos de Precisão SA/Município de Peso da Régua

(Cauza C-643/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții - Directiva 2014/24/UE - Achiziții publice - Directiva 2014/23/UE - Concesiuni de servicii - Lipsa unor elemente de fapt și de drept care să permită să se răspundă în mod util la întrebarea preliminară - Inadmisibilitate)

(2020/C 287/32)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Central Administrativo Norte

Părțile din procedura principală

Recurentă: Resopre – Sociedade Revendedora de Aparelhos de Precisão SA

Intimată: Município de Peso da Régua

cu participarea: Datarede – Sistemas de Dados e Comunicações SA, Alexandre Barbosa Borges SA, Fernando L. Gaspar – Sinalização e Equipamentos Rodoviários SA

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară introdusă de Tribunal Central Administrativo Norte (Tribunalul Administrativ Central Nord, Portugalia), prin decizia din 26 iulie 2019, este vădit inadmisibilă.

(1)  JO C 399, 25.11.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/22

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 22 aprilie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Watford Employment Tribunal – Regatul Unit) – B/Yodel Delivery Network Ltd

(Cauza C-692/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Directiva 2003/88/CE - Organizarea timpului de lucru - Noțiunea de „lucrător” - Întreprindere de distribuire de colete - Calificarea curierilor angajați în temeiul unui contract de servicii - Posibilitatea curierului de a angaja subcontractanți și de a presta servicii similare în mod concomitent unor terți)

(2020/C 287/33)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Watford Employment Tribunal [Tribunalul pentru Litigii de Muncă din Watford]

Părțile din procedura principală

Reclamant: B

Pârâtă: Yodel Delivery Network Ltd

Dispozitivul

Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie să fie interpretată în sensul că se opune ca o persoană angajată de presupusul său angajator în temeiul unui contract de servicii care precizează că aceasta este antreprenor independent să fie calificată drept „lucrător”, în sensul acestei directive, atunci când ea are posibilitatea:

—

de a recurge la subcontractanți sau la înlocuitori pentru prestarea serviciului pe care s-a angajat să îl furnizeze;

—

de a accepta sau de a nu accepta diferitele sarcini oferite de presupusul său angajator sau de a stabili în mod unilateral un număr maxim al acestora;

—

de a-și presta serviciile oricărui terț, inclusiv unor concurenți direcți ai presupusului angajator și

—

de a-și stabili propriile ore de „lucru” în cadrul anumitor parametri, precum și de a-și organiza timpul pentru a se adapta propriilor sale interese mai degrabă decât doar intereselor presupusului angajator,

din moment ce, pe de o parte, independența acestei persoane nu pare fictivă și, pe de altă parte, nu este permisă stabilirea existenței unei legături de subordonare între persoana menționată și presupusul său angajator. Cu toate acestea, îi revine instanțe de trimitere sarcina de a face calificarea acesteia în lumina Directivei 2003/88, ținând seama de ansamblul elementelor pertinente referitoare la respectiva persoană, precum și de activitatea economică pe care ea o desfășoară.

(1)  JO C 423, 16.12.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/23

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 30 iunie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Airbnb Ireland UC, Airbnb Payments UK Ltd/Agenzia delle Entrate

(Cauza C-723/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții - Închirierea unor bunuri imobile pe perioade mai scurte de 30 de zile - Portal telematic de intermediere imobiliară - Inadmisibilitate vădită)

(2020/C 287/34)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Airbnb Ireland UC, Airbnb Payments UK Ltd

Pârâtă: Agenzia delle Entrate

în prezența: Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell’Economia e delle Finanze, Federazione delle Associazioni Italiane Alberghi e Turismo (Federalberghi), Renting Services Group s.r.l.s., Coordinamento delle Associazioni e dei Comitati di Tutela dell’Ambiente e dei Diritti degli Utenti e dei Consumatori (Codacons)

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato (Consiliul de Stat, Italia), prin decizia din 11 iulie 2019, este vădit inadmisibilă.

(1)  JO C 432, 23.12.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/24

Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 29 aprilie 2020 [cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD) – Portugalia] – Ramada Storax SA/Autoridade Tributária e Aduaneira

(Cauza C-756/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolele 90 și 273 - Bază de impozitare - Reducere - Neplată - Insolvența debitorului cu domiciliul în exteriorul țării - Decizie pronunțată de o instanță din alt stat membru care atestă caracterul nerecuperabil al creanțelor solicitate - Principiile neutralității fiscale și proporționalității)

(2020/C 287/35)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa – CAAD)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Ramada Storax SA

Pârâtă: Autoridade Tributária e Aduaneira

Dispozitivul

Articolele 90 și 273 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru în temeiul căreia dreptul la reducerea taxei pe valoarea adăugată achitată și aferentă unor creanțe considerate drept nerecuperabile la finalul unei proceduri de insolvență este refuzat persoanei impozabile atunci când caracterul nerecuperabil al creanțelor în cauză a fost constatat de o instanță din alt stat membru în temeiul dreptului în vigoare în acest din urmă stat.

(1)  JO C 19, 20.1.2020.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/24

Ordonanța Curții (Camera a patra) din 10 martie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Judicial da Comarca dos Açores – Portugalia) – QE, RD/SATA Internacional – Serviços de Transportes Aéreos SA

(Cauza C-766/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții - Inadmisibilitate vădită - Transporturi aeriene - Regulamentul (CE) nr. 261/2004 - Articolul 5 alineatul (3) - Compensarea pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârziereii prelungite a zborurilor - Conținut - Exonerare de obligația de compensare - Noțiunea de „împrejurări excepționare” - Defectare generală a sistemului de alimentare cu combustibil al unui aeroport)

(2020/C 287/36)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Judicial da Comarca dos Açores

Părțile din procedura principală

Reclamanți: QE, RD

Pârâtă: SATA Internacional – Serviços de Transportes Aéreos SA

în prezența: ANA – Aeroportos de Portugal SA

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară introdusă de Tribunal Judicial da Comarca dos Açores (Tribunalul de Arondisment din Azore, Portugalia) prin decizia din 8 iunie 2019 este vădit inadmisibilă.

(1)  JO C 19, 20.1.2020.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/25

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 2 iulie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Okresný súd Poprad – Slovacia) – IM/Sting Reality s.r.o.

(Cauza C-853/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) și articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Protecția consumatorilor - Directiva 2005/29/CE - Practici comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori - Articolele 8 și 9 - Practici comerciale agresive - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii - Clauză care a făcut obiectul unei negocieri individuale - Competențele instanței naționale)

(2020/C 287/37)

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Okresný súd Poprad

Părțile din procedura principală

Reclamant: IM

Pârâtă: Sting Reality s.r.o.

Dispozitivul

1)

Articolele 8 și 9 din Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului trebuie interpretate în sensul că calificarea unei practici comerciale ca fiind agresivă, în sensul acestor dispoziții, necesită efectuarea unei evaluări concrete și specifice, în lumina criteriilor enunțate de dispozițiile menționate, a tuturor circumstanțelor care caracterizează această practică. În cazul în care contractul a fost încheiat de o persoană în vârstă, care suferă de un handicap grav și care dispune de venituri limitate care nu îi permit să ramburseze datoriile pe care le-a acumulat, împrejurarea că contractul astfel încheiat a avut drept efect să permită eludarea unei prevederi naționale de protecție a consumatorilor este un indiciu că respectivul comerciant a înțeles să exploateze în cunoștință de cauză gravitatea deosebită a situației în care se afla persoana menționată pentru a influența decizia acesteia, aspect a cărui apreciere revine instanței de trimitere.

2)

Articolul 3 din Directiva 93/13/CE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că instanța națională sesizată cu o cerere de examinare a caracterului abuziv al clauzelor unui contract încheiat între un consumator și un comerciant este ținută, în cazul în care acesta din urmă refuză, în pofida unei cereri care i-a fost adresată în acest sens, să îi comunice contractele similare pe care le-a încheiat cu alți consumatori, să pună în aplicare normele procedurale naționale de care dispune pentru a aprecia dacă clauzele unui asemenea contract au făcut obiectul unei negocieri individuale.

3)

Cea de a treia întrebare adresată de Okresný súd Poprad (Tribunalul Districtual din Poprad, Slovacia) este vădit inadmisibilă.

(1)  JO C 36, 3.2.2020.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/26

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 28 mai 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale Amministrativo Regionale per la Puglia – Italia) – MC/Ufficio territoriale del governo (U.T.G.) – Prefettura di Foggia

(Cauza C-17/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) și articolul 94 din Regulamentul de procedură al Curții - Inadmisibilitate vădită - Principiile generale de drept al Uniunii Europene - Dreptul la bună administrare - Dreptul la apărare - Dreptul de a fi ascultat - Act adoptat de prefectură privind interzicerea activității ca urmare a unei infiltrări prezumate a mafiei - Legislație care nu prevede o procedură administrativă contradictorie)

(2020/C 287/38)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per la Puglia

Părțile din procedura principală

Reclamant: MC

Pârâtă: Ufficio territoriale del governo (U.T.G.) – Prefettura di Foggia

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară introdusă de Tribunale amministrativo regionale Puglia (Tribunalul Administrativ Regional din Apulia, Italia), prin decizia din 27 noiembrie 2019, este vădit inadmisibilă.

(1)  JO C 161, 11.5.2020.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/26

Recurs introdus la 29 iulie 2019 de GMP-Orphan (GMPO) împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 16 mai 2019 în cauza T-733/17, GMPO/Comisia

(Cauza C-575/19 P)

(2020/C 287/39)

Limba de procedură: engleză

Părțile

Recurentă: GMP-Orphan (GMPO) (reprezentanți: J. Mulryne, L. Tsang, Solicitors, C. Schoonderbeek, avocată)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Prin Ordonanța din 11 iunie 2020, Curtea (Camera a noua) a hotărât respingerea recursului ca vădit inadmisibil și a obligat GMP-Orphan SA la plata propriilor cheltuieli de judecată.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/27

Recurs introdus la 10 octombrie 2019 de Jorge Minguel Rosellò împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a doua) din 9 septembrie 2019 în cauza T-524/19

(Cauza C-747/19 P)

(2020/C 287/40)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Jorge Minguel Rosellò (reprezentanți: V. Falcucci, avocat, G. Bonavita, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Republica Italiană

Prin Ordonanța din 29 aprilie 2020, Curtea (Camera a șasea) a declarat recursul în parte vădit nefondat și în parte vădit inoperant.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/27

Recurs introdus la 4 februarie 2020 de Billa AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 4 decembrie 2019 în cauza T-524/18, Billa AG/EUIPO

(Cauza C-61/20 P)

(2020/C 287/41)

Limba de procedură: engleza

Prin Ordonanța din 28 mai 2020, Curtea (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a declarat că recursul nu se admite în principiu și a obligat Billa AG să suporte propriile cheltuieli de judecată.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/27

Recurs introdus la 28 aprilie 2020 de Fabryki Mebli „Forte” S.A. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 27 februarie 2020 în cauza T-159/19, Bog-Fran/ EUIPO – Fabryki Mebli „Forte”

(Cauza C-183/20 P)

(2020/C 287/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Fabryki Mebli „Forte” S.A. (reprezentant: H. Basiński, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Bog-Fran sp. z o.o. sp.k

Prin Ordonanța din 16 iulie 2020, Curtea de Justiție (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a decis că recursul nu este admis în principiu și a obligat Fabryki Mebli „Forte” S.A. la plata propriilor cheltuieli de judecată.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/27

Recurs introdus la 6 mai 2020 de Dekoback GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a zecea) din 5 martie 2020 în cauza T-80/19, Dekoback GmbH/EUIPO

(Cauza C-193/20 P)

(2020/C 287/43)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Dekoback GmbH (reprezentant: V. von Moers, Rechtsanwalt)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Prin Ordonanța din 9 iulie 2020, Curtea (Vicepreședinta) a respins recursul ca inadmisibil și a obligat Dekoback GmbH să suporte propriile cheltuieli de judecată.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/28

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Berlin (Germania) la 19 iunie 2020 – Aurubis AG/Bundesrepublik Deutschland

(Cauza C-271/20)

(2020/C 287/44)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Berlin

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Aurubis AG

Pârâtă: Bundesrepublik Deutschland, reprezentată de Umweltbundesamt (Oficiul Federal pentru Mediu)

Întrebările preliminare

1)

Sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3 litera (d) din Decizia 2011/278/UE (1) pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor de emisii pentru o subinstalație pe baza valorii de emisie a combustibilului atunci când într-o instalație pentru producerea de metale neferoase în sensul anexei I la Directiva 2003/87/CE, în cuptorul de topire în levitație, destinat producerii de cupru primar, se folosește un concentrat de cupru care conține sulf, iar căldura necesară, dar necuantificabilă, necesară pentru topirea minereului de cupru din concentrat, este generată, în mare parte, prin oxidarea sulfului din concentrat, astfel încât concentratul de cupru este folosit atât ca suport al materiei prime, cât și ca material combustibil pentru producerea de căldură?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

Drepturile la alocarea cu titlu gratuit de drepturi de emisii suplimentare pentru a treia perioadă de comercializare, după expirarea celei de a treia perioade de comercializare, pot fi realizate prin drepturi aferente celei de a patra perioade de comercializare, în cazul în care existența unui asemenea drept la alocare este stabilită pe cale judecătorească abia după sfârșitul celei de a treia perioade de comercializare sau drepturile la alocare nerealizate se sting odată cu expirarea celei de a treia perioade de comercializare?

(1)  Decizia Comisiei din 27 aprilie 2011 de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2011, L 130, p. 1).

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/28

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sofiyski rayonen sad (Bulgaria) la 25 iunie 2020 – ZN/Generalno konsulstvo na Republika Bulgaria v grad Valensia, Kralstvo Ispania

(Cauza C-280/20)

(2020/C 287/45)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Sofiyski rayonen sad

Părțile din procedura principală

Reclamantă: ZN

Pârât: Generalno konsulstvo na Republika Bulgaria v grad Valensia, Kralstvo Ispania

Întrebarea preliminară

Articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 (1) coroborat cu considerentul (3) al acestui regulament trebuie interpretat în sensul că regulamentul menționat este aplicabil în scopul stabilirii competenței internaționale a instanțelor unui stat membru de a soluționa un litigiu între un lucrător salariat resortisant al acestui stat membru și serviciul consular al acestui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru, sau aceste dispoziții trebuie interpretate în sensul că unui astfel de litigiu îi sunt aplicabile normele de competență naționale ale statului membru a cărui cetățenie comună o au părțile?

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2012, L 351, p. 1).

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/29

Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 26 iunie 2020 – Procedură penală privind pe ZX

(Cauza C-282/20)

(2020/C 287/46)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Spetsializiran nakazatelen sad

Partea din procedura principală

ZX

Întrebările preliminare

1)

O dispoziție națională, și anume articolul 248 alineatul (3) din Nakazatelno protsesualen kodeks (Codul de procedură penală) al Republicii Bulgaria, potrivit căreia, după încheierea primei ședințe de judecată într-o procedură penală (ședința preliminară), nu este prevăzută nicio măsură procedurală pentru remedierea neclarităților și lacunelor din conținutul rechizitoriului care încalcă dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la acuzațiile ce i se aduc este conformă cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2012/13/UE (1) și cu articolul 47 din cartă?

2)

În cazul unui răspuns negativ la această întrebare: Corespunde prevederilor susmenționate, precum și articolului 47 din cartă, o interpretare a dispoziției naționale privind modificarea acuzației care permite procurorului în cadrul ședinței să remedieze neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului într-un mod care să țină cont în mod efectiv și eficient de dreptul acuzatului de a cunoaște acuzațiile ce i se aduc, sau, în conformitate cu prevederile susmenționate, ar trebui lăsată neaplicată interdicția națională privind suspendarea procedurii judiciare și trimiterea cauzei la procuror pentru întocmirea unui nou rechizitoriu?

(1)  Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO L 142, 2012, p. 1)

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/30

Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht Hamburg (Germania) la 29 iunie 2020 – GC, WG/ Société Air France SA

(Cauza C-286/20)

(2020/C 287/47)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht Hamburg

Părțile din procedura principală

Reclamanți: GC, WG

Pârâtă: Société Air France SA

Prin Ordonanța președintelui Curții din 15 iulie 2020, această cauză a fost radiată din registrul Curții.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/30

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 30 iunie 2020 – XQ/Deutsche Lufthansa AG

(Cauza C-291/20)

(2020/C 287/48)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamant: XQ

Pârâtă: Deutsche Lufthansa AG

Întrebarea preliminară

O grevă a angajaților unui transportator aerian, declarată de un sindicat, constituie o împrejurare excepțională în sensul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 261/2004 (1)?

Prin Ordonanța Curții din 30 iulie 2020, cauza a fost radiată din registrul Curții.

(1)  Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, cap. 7/vol. 12, p. 218).

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/30

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 30 iunie 2020 – KS/Deutsche Lufthansa AG

(Cauza C-292/20)

(2020/C 287/49)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamant: KS

Pârâtă: Deutsche Lufthansa AG

Întrebarea preliminară

O grevă a angajaților unui transportator aerian, declarată de un sindicat, constituie o împrejurare excepțională în sensul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 261/2004 (1)?

Prin Ordonanța Curții din 30 iulie 2020, cauza a fost radiată din registrul Curții.

(1)  Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, cap. 7/vol. 12, p. 218).

Tribunalul

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/32

Hotărârea Tribunalului din 25 iunie 2020 – Off-White/EUIPO (OFF-WHITE)

(Cauza T-133/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative OFF-WHITE - Respingere parțială a cererii de înregistrare - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Lipsa caracterului distinctiv - Nume de culoare - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2020/C 287/50)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Off-White LLC (Springfield, Illinois, Statele Unite) (reprezentant: M. Decker, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Crawcour, J. Crespo Carrillo și H. O’Neill, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 14 decembrie 2018 (cauza R-580/2018-2) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ OFF-WHITE ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)

Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 14 decembrie 2018 (cauza R-580/2018-2) în măsura în care prin aceasta s-a refuzat înregistrarea ca marcă a Uniunii Europene a semnului figurativ OFF-WHITE pentru produsele din clasele 9 și 20, în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare, precum și pentru „ceasuri; ceasuri de perete; ceasornice şi instrumente pentru măsurarea timpului, curele de ceasuri, cutii de ceas; casete de prezentare pentru ceasuri; cutii de bijuterii” și „pietre preţioase, pietre semipreţioase” din clasa 14.

2)

EUIPO suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Off-White LLC, inclusiv cheltuielile necesare efectuate în legătură cu procedura căii de atac în fața camerei de recurs a EUIPO.

(1)  JO C 139, 15.4.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/32

Ordonanța Tribunalului din 11 iunie 2020 – Perfect Bar/EUIPO (PERFECT BAR)

(Cauza T-553/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale PERFECT BAR - Motive absolute de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Decizie adoptată în urma anulării de către Tribunal a unei decizii anterioare - Articolul 72 alineatul (6) din Regulamentul 2017/1001 - Acțiune vădit nefondată”)

(2020/C 287/51)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Perfect Bar LLC (San Diego, California, Statele Unite) (reprezentanți: F. Miazzetto, J. L. Gracia Albero, R. Seoane Lacayo și E. Cebollero González, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: M. Capostagno, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 22 mai 2019 (cauza R 371/2019-5) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal PERFEECT BAR ca marcă a Uniunii Europene.

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea ca fiind vădit nefondată.

2)

Obligă Perfect Bar LLC la plata cheltuielilor de judecată.

(1)  JO C 337, 7.10.2019.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/33

Ordonanța Tribunalului din 10 iunie 2020 – Golden Omega/Comisia

(Cauza T-846/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Uniune vamală - Tarif vamal comun - Nomenclatură tarifară - Clasificare în Nomenclatura combinată - Act normativ care presupune măsuri de executare - Lipsa afectării individuale - Inadmisibilitate”)

(2020/C 287/52)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamantă: Golden Omega, SA (Santiago, Chili) (reprezentant: S. Moolenaar, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: W. Roels și M. Salyková, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1661 al Comisiei din 24 septembrie 2019 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO 2019, L 251, p. 1)

Dispozitivul

1)

Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)

Obligă Golden Omega, SA, la plata cheltuitelor de judecată.

(1)  JO C 61, 24.2.2020.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/33

Acțiune introdusă la 2 iunie 2020 – Danemarca/Comisia

(Cauza T-364/20)

(2020/C 287/53)

Limba de procedură: daneza

Părțile

Reclamant: Regatul Danemarcei (reprezentanți: J. Nymann-Lindegren și M. Wolff, agenți, asistați de R. Holdgaard și J. Pinborg, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea articolului 2 din Decizia Comisiei Europene din 20 martie 2020 privind ajutorul de stat S.A.39078 – 2019/C (ex 2014/N) pus în aplicare de Danemarca în favoarea Femern A/S în măsura în care prevede că „măsurile constând în injecții de capital și într-o combinație de împrumuturi de stat și de garanții de stat în favoarea Femern A/S, puse în aplicare în parte ilegal de Danemarca, constituie ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că Comisia a constatat în mod eronat că finanțarea Femern A/S constituie un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE

Primul motiv se împarte în patru aspecte.

În primul rând, reclamantul susține că decizia atacată este afectată de o eroare de drept întrucât Comisia constată, în considerentele (190)-(194) ale acesteia, că activitățile Femern A/S nu intră în sfera exercitării autorității publice. În această privință, reclamantul susține:

—

că metoda adoptată de Comisie în considerentele (190)-(194) pentru a determina dacă activitățile Femern A/S intră în sfera exercitării autorității publice este contrară articolului 107 alineatul (1) TFUE;

—

că, în aprecierea aspectului dacă activitățile Femern A/S intră în sfera exercitării autorității publice, apreciere străină normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat și concurența, Comisia a săvârșit o eroare de drept, acordând importanță problemei existenței operatorilor privați, ale căror activități ar putea fi considerate drept alternative celor ale Femern A/S și care se consideră concurenți ai acesteia;

—

că, întrucât a constatat în mod concret că activitățile Femern A/S privind planificarea, construirea și exploatarea legăturii dintre cele două coaste nu intră în sfera exercitării autorității publice, Comisia a săvârșit o eroare de drept.

În al doilea rând, reclamantul afirmă că decizia atacată este afectată de o eroare de drept întrucât Comisia constată, în considerentul (193) al acesteia, că Femern A/S propune servicii de transport pe o piață, în concurență cu terți.

În al treilea rând, reclamantul susține că decizia atacată este afectată de o eroare de drept întrucât Comisia constată, în considerentele (192)-(194) și (196) ale acesteia, că Femern A/S este un „operator economic” supus unei „logici economice” care „exploatează comercial” legătura stabilită.

În al patrulea rând, reclamantul pretinde că decizia atacată este afectată de o eroare de drept întrucât Comisia constată, în considerentele (233)-(240) ale acesteia, că finanțarea Femern A/S este susceptibilă să denatureze concurența și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe eroarea de drept a Comisiei, întrucât a constatat că Femern A/S exercită o activitate economică în concurență cu terți înainte de introducerea în serviciu a legăturii stabilite.

În susținerea acestui motiv, reclamantul arată că decizia atacată este afectată de o eroare de drept întrucât Comisia constată, în considerentul (198) al acesteia, că finanțarea Femern A/S constituia un ajutor de stat care intra în sfera articolului 107 alineatul (1) TFUE deja de la începerea lucrărilor de construcție.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/35

Acțiune introdusă la 7 iulie 2020 – Sony Interactive Entertainment Europe /EUIPO – Huawei Technologies (GT8)

(Cauza T-420/20)

(2020/C 287/54)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sony Interactive Entertainment Europe Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: S. Malynicz, QC și M. Maier, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Huawei Technologies Co. Ltd (Shenzhen, China)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale GT8 – cererea de înregistrare nr. 14 738 281

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 aprilie 2020 în cauza R 1611/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a celeilalte părți să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, în măsura în care nu s-a identificat în mod specific publicul relevat;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, în măsura în care nu s-a ținut seama de elementele de probă referitoare la percepția probabilă a mărcii Uniunii Europene anterioare de către publicul relevant;

—

neluarea în considerare a celorlalte elemente ale contestațiilor întemeiate pe articolul 8 alineatul (1) litera (b) și a articolului 8 alineatul (5);

—

neaplicarea normelor naționale în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European [și al Consiliului] prin neluarea în considerare a celorlalte elemente referitoare la utilizarea abuzivă a unei denumiri.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/36

Acțiune introdusă la 7 iulie 2020 – Sony Interactive Entertainment Europe/EUIPO – Huawei Technologies (GT3)

(Cauza T-421/20)

(2020/C 287/55)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sony Interactive Entertainment Europe Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: S. Malynicz, QC și M. Maier, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Huawei Technologies Co. Ltd (Shenzhen, China)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale „GT3” – cererea de înregistrare nr. 14 738 264

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 aprilie 2020 în cauza R 1609/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a celeilalte părți la plata propriilor cheltuieli de judecată și a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, întrucât camera de recurs nu a identificat în mod specific publicul relevant;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, întrucât camera de recurs nu a ținut seama de elementele de probă referitoare la percepția probabilă a mărcii Uniunii Europene anterioare de către publicul relevant;

—

neluarea în considerare a celorlalte elemente ale contestațiilor întemeiate pe articolul 8 alineatul (1) litera (b) și pe articolul 8 alineatul (5) menționate mai sus;

—

neaplicarea normelor naționale în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, întrucât camera de recurs nu a luat în considerare celelalte elemente în temeiul dreptului referitor la utilizarea abuzivă a unei denumiri.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/37

Acțiune introdusă la 7 iulie 2020 – Sony Interactive Entertainment Europe/EUIPO – Huawei Technologies (GT5)

(Cauza T-422/20)

(2020/C 287/56)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sony Interactive Entertainment Europe Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: S. Malynicz, QC și M. Maier, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Huawei Technologies Co. Ltd (Shenzhen, China)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale GT5 – cererea de înregistrare nr. 14 738 272

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 aprilie 2020 în cauza R 1600/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a celeilalte părți la plata propriilor cheltuieli de judecată și a celor efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—

Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului prin faptul că nu s-a identificat în mod specific publicul relevant;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului prin faptul că nu s-au luat în considerare probele referitoare la percepția probabilă a publicului relevant în ceea ce privește marca Uniunii Europene anterioară;

—

neluarea în considerare a celorlalte aspecte ale criticilor întemeiate pe articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) menționate mai sus;

—

neaplicarea normelor naționale în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului prin neluarea în considerare a celorlalte aspecte ale reglementării referitoare la utilizarea abuzivă a unei denumiri.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/38

Acțiune introdusă la 7 iulie 2020 – Sony Interactive Entertainment Europe/EUIPO – Huawei Technologies (GT9)

(Cauza T-423/20)

(2020/C 287/57)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sony Interactive Entertainment Europe Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: S. Malynicz, QC și M. Maier, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Huawei Technologies Co. Ltd (Shenzhen, China)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale GT5 – cererea de înregistrare nr. 14 738 298

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 aprilie 2020 în cauza R 1610/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a celeilalte părți la plata propriilor cheltuieli de judecată și a celor efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—

Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului prin faptul că nu s-a identificat în mod specific publicul relevant;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului prin faptul că nu s-au luat în considerare probele referitoare la percepția probabilă a publicului relevant în ceea ce privește marca Uniunii Europene anterioară;

—

neluarea în considerare a celorlalte aspecte ale criticilor întemeiate pe articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) menționate mai sus;

—

neaplicarea normelor naționale în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului prin neluarea în considerare a celorlalte aspecte ale reglementării referitoare la utilizarea abuzivă a unei denumiri.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/39

Acțiune introdusă la 9 iulie 2020 – Włodarczyk/EUIPO – Ave Investment (dziandruk)

(Cauza T-434/20)

(2020/C 287/58)

Limba în care a fost formulată acțiunea: polona

Părțile

Reclamant: Piotr Włodarczyk (Pabianice, Polonia) (reprezentant: M. Bohaczewski, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Ave Investment sp. z o.o. (Pabianice, Polonia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă care cuprinde elementul verbal roșu-gri „dziandruk” – marca Uniunii Europene nr. 15 742 091

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 8 mai 2020 în cauza R 2192/2019-4

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant la Tribunal, precum și la divizia de anulare și la camera de recurs ale EUIPO;

—

cu titlu subsidiar, obligarea Ave Investment la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant la Tribunal, precum și la divizia de anulare și la camera de recurs ale EUIPO.

Motivul invocat

—

încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/39

Acțiune introdusă la 15 iulie 2020 – Facebook Ireland/Comisia

(Cauza T-451/20)

(2020/C 287/59)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Facebook Ireland Ltd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: D. Jowell, QC, D. Bailey, barrister, J. Aitken, D. Das, S. Malhi, R. Haria, M. Quayle, solicitors, și T. Oeyen, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei C(2020) 3013 final a Comisiei din 4 mai 2020, notificată reclamantei la 5 mai 2020, adoptată în aplicarea articolului 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului în cadrul unei investigații în cauza Cauza AT.40628 – Practici ale Facebook în materia datelor;

—

cu titlu subsidiar: (i) anularea în parte a articolului 1 din decizia atacată în materia datelor în măsura în care impune în mod nelegal prezentarea de documente lipsite de pertinență pentru investigație; și/sau (ii) anularea în parte a articolului 1 din decizia atacată în materia datelor pentru ca juriști independenți calificați din SEE să fie autorizați să procedeze la un control manual al documentelor vizate de decizia atacată pentru a exclude din documentele care trebuie prezentate pe cele care sunt vădit lipsite de pertinență pentru investigație și/sau care sunt documente personale; și/sau (iii) anularea în parte a articolului 1 din decizia atacată în materia datelor măsura în care impune în mod nelegal prezentarea de documente lipsite de pertinență care sunt de natură personală sau privată;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv, potrivit căruia decizia atacată nu indică obiectul investigației Comisiei în termeni suficient de clari și coerenți, contrar cerințelor articolului 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003, ale articolului 296 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la bună administrație ale Facebook.

2.

Al doilea motiv, potrivit căruia decizia atacată, în măsura în care impune prezentarea de documente din care majoritatea sunt în mod clar documente complet lipsite de pertinență și/sau documente personale, încalcă principiul necesității reflectat la articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003 și/sau încalcă dreptul de apărare al Facebook și/sau constituie un abuz de putere.

3.

Al treilea motiv, potrivit căruia decizia atacată, în măsura în care impune prezentarea atât de multor documente total lipsite de pertinență și personale (de exemplu: corespondență referitoare la chestiuni privind sănătatea lucrătorilor și a familiei lor; corespondență în perioade de doliu; corespondență referitoare la manifestări de voință personale, la tutelă, la educația copiilor și la investiții financiare personale; candidaturi pentru locuri de muncă și referințe; evaluări interne; documente de evaluare a riscurilor de securitate pentru membrii de familie ai personalului-cheie al Facebook), încalcă dreptul fundamental la viață privată, principiul proporționalității și dreptul fundamental la bună administrare. Prin consecință, decizia atacată încalcă dreptul fundamental la viață privată, astfel cum este consacrat la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale. Decizia atacată în materia datelor încalcă de asemenea principiul proporționalității în măsura în care domeniul său de aplicare este prea larg și nu preciză suficient obiectul investigației Comisiei.

4.

Al patrulea motiv, potrivit căruia decizia atacată nu explică în ce măsură termenii săi de căutare nu fac decât să desemneze documentele care sunt necesare și pertinente pentru investigația Comisiei, nici de ce nu se autorizează niciun control al pertinenței de către juriști externi calificați din SEE, și potrivit căruia această decizie nu explică și nu prevede o „data room” imperativă din punct de vedere juridic pentru documentele personale și/sau complet lipsite de pertinență, astfel încât este întemeiată pe un raționament insuficient, ceea ce încalcă articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003 și articolul 296 TFUE.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/40

Acțiune introdusă la 15 iulie 2020 – Facebook Ireland/Comisia

(Cauza T-452/20)

(2020/C 287/60)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Facebook Ireland Ltd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: D. Jowell, QC, D. Bailey, barrister, J. Aitken, D. Das, S. Malhi, R. Haria, M. Quayle, solicitors, și T. Oeyen, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea în parte a articolului 1 din decizia C(2020) 3013 final a Comisiei din 4 mai 2020 (Cauza AT.40684 – Facebook Marketplace), în măsura în care impune prezentarea documentelor interne enumerate în anexa I.B;

—

cu titlu subsidiar: (i) anularea în parte a articolului 1 din decizia atacată în măsura în care impune prezentarea de documente lipsite de pertinență; (ii) anularea în parte a articolului 1 din decizia atacată pentru ca juriști independenți ai UE să fie autorizați să examineze pertinența documentelor vizate de cererea de documente referitoare la contract pentru a exclude documentele care sunt vădit lipsite de pertinență pentru investigație și/sau care sunt documente personale; și/sau (iii) anularea în parte a articolului 1 din decizia atacată în măsura în care impune în mod nelegal prezentarea de documente lipsite de pertinență care sunt de natură personală sau privată;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv, potrivit căruia decizia atacată, în măsura în care impune prezentarea de documente din care majoritatea sunt în mod clar documente complet lipsite de pertinență și/sau documente personale, încalcă principiul necesității reflectat la articolul 18, alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003 și/sau încalcă dreptul de apărare al Facebook și/sau constituie un abuz de putere. În consecință, Comisia a săvârșit o eroare de drept și/sau de apreciere în aplicarea articolului 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003.

2.

Al doilea motiv, potrivit căruia decizia atacată, în măsura în care impune prezentarea atât de multor documente (de exemplu: corespondența lucrătorilor referitoare la chestiuni privind sănătatea; corespondența în perioade de doliu; corespondența referitoare la investiții personale; candidaturi pentru locuri de muncă; evaluări interne; și documente de evaluare a riscurilor de securitate pentru membrii de familie ai personalului-cheie al Facebook), încalcă dreptul fundamental la viață privată, principiul proporționalității și dreptul fundamental la bună administrare.

3.

Al treilea motiv, potrivit căruia decizia atacată nu explică în ce măsură termenii săi de căutare nu fac decât să desemneze documente care sunt necesare și pertinente pentru investigația Comisiei și nici de ce nu se autorizează niciun control al pertinenței de către juriști externi calificați din UE, și potrivit căruia această decizie nu explică și nu prevede o „data room” imperativă din punct de vedere juridic pentru documentele personale și/sau complet lipsite de pertinență, astfel încât decizia este întemeiată pe un raționament insuficient, ceea ce încalcă articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003 și articolul 296 TFUE.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/41

Acțiune introdusă la 14 iulie 2020 – KZ/Comisia

(Cauza T-453/20)

(2020/C 287/61)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: KZ (reprezentant: N. de Montigny, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea listei funcționarilor promovați adoptate prin Nota administrativă nr. 32-2019/14.11.2019 din 14 noiembrie 2019, în măsura în care aceasta nu include numele reclamantului;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă un motiv unic, întemeiat pe o excepție de nelegalitate îndreptată împotriva dispozițiilor generale de punere în aplicare (denumite în continuare „DGA”) a articolului 45 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”). Reclamantul contestă interpretarea Comisiei, care consideră că articolul 40 alineatul (3) din statut prevede că funcționarul aflat în concediu pentru interese personale la data la care este adoptată decizia de promovare de către Autoritatea împuternicită să facă numiri nu este eligibil în exercițiul de promovare astfel încheiat. În schimb, reclamantul susține o interpretare teleologică și sistematică a articolului 40 alineatul (3) din statut și apreciază că, prin interpretarea sa, Comisia încalcă dreptul la promovare în sensul articolului 45 din statut. În opinia lui, Comisia ar încălca de asemenea principiile securității juridice și coerenței dispozițiilor statutare în cadrul cărora se înscriu aceste DGA și principiul egalității de tratament în evoluția carierei, în temeiul articolului 5 alineatul (5) din statut. În sfârșit, el critică lipsa de logică și de proporționalitate a consecințelor pe care le generează punerea în aplicare a DGA.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/42

Acțiune introdusă la 16 iulie 2020 – Garment Manufacturers Association in Cambodia/Comisia

(Cauza T-454/20)

(2020/C 287/62)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Garment Manufacturers Association in Cambodia (Phnom Penh, Cambodgia) (reprezentanți: C. Ziegler și S. Monti, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea în parte a Regulamentului delegat (UE) 2020/550 al Comisiei din 12 februarie 2020 de modificare a anexelor II și IV la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește retragerea temporară a regimurilor menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012 pentru anumite produse originare din Regatul Cambodgia, și anume în măsura în care privește retragerea temporară a preferințelor SGP pentru toate codurile vamale care afectează membrii GMAC și anume codurile SA menționate în tabelul inclus la articolul 1 alineatul (1) și toate codurile vamale SA menționate în tabelul inclus la articolul 1 alineatul (2), cu excepția codului SA 1212 93;

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat încalcă principiul proporționalității și cerința de coerență între politicile și acțiunile Uniunii. Comisia nu ar fi apreciat în mod corect proporționalitatea retragerii temporare parțiale a preferințelor tarifare pentru sectoarele îmbrăcămintei, încălțămintei și articolelor de voiaj din Cambodgia.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a drepturilor procedurale ale reclamantei ca urmare a unei motivări insuficiente din partea Comisiei în privința articolului 296 alineatul (2) TFUE, ceea ce corespunde unei încălcări a dreptului la bună administrare.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/43

Acțiune introdusă la 16 iulie 2020 – LA/Comisia

(Cauza T-456/20)

(2020/C 287/63)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: LA (reprezentant: M. Velardo, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului anularea următoarelor decizii:

—

decizia din 20 iunie 2019, prin care reclamanta nu a fost inclusă pe lista candidaților admiși în etapa următoare, desfășurată la centrul de evaluare, a concursului EPSO/AD/371/19;

—

decizia din 24 septembrie 2019, prin care a fost respinsă cererea de reexaminare;

—

decizia din 6 aprile 2020, prin care a fost respinsă calea de atac administrativă formulată în temeiul articolului 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor.

Aceasta solicită de asemenea obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe săvârșirea unei erori vădite de apreciere.

—

Se invocă în această privință încălcarea anunțului de concurs [articolul 5 alineatul (1) din anexa III la statut], în măsura în care Comisia de evaluare nu a ținut seama de calitățile profesionale în contradicție flagrantă cu prevederile anunțului de concurs și cu funcțiile atribuite laureaților.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității.

—

Se arată în această privință că, în faza de „Talent Screener”, comisia de evaluare nu a respectat criteriile de evaluare prevăzute de anunț și, prin urmare, nu a fost asigurată egalitatea de tratament între candidați.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare și a principiului conex al egalității părților din proces (articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale).

—

Reclamanta invocă în această privință nemotivarea pe fond a deciziilor atacate, ceea ce a afectat dreptul său la apărare și egalitatea părților din proces.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe o excepție privind nelegalitatea anunțului de concurs în sensul articolului 277 TFUE.

—

Se arată în această privință că, în mod contrar articolului 1 litera (e) din anexa III la statut, care rezervă AIPN stabilirea naturii examenelor, a tipului de examene și a modului în care vor fi notate, în prezenta procedură stabilirea „weighting factors” a fost efectuată de comisia de evaluare, în condițiile în care era de competența AIPN, conform dispoziției menționate.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/44

Acțiune introdusă la 17 iulie 2020 – SBG/EUIPO – VF International (GEØGRAPHICAL NØRWAY)

(Cauza T-458/20)

(2020/C 287/64)

Limba în care a fost formulată acțiunea: franceza

Părțile

Reclamantă: Super Brand Licencing (SBG) (Villeurbanne, Franța) (reprezentanți: T. de Haan și A. Sion, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: VF International Sagl (Stabio, Elveția)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii verbale GEØGRAPHICAL NØRWAY – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 933 206

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 6 aprilie 2020 în cauza R 1178/2019-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate de reclamantă în cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul Camerei întâi de recurs a Oficiului.

Motivul invocat

—

Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului întemeiată pe aprecierea eronată a existenței relei credințe la depunerea cererii de înregistrare a mărcii.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/44

Acțiune introdusă la 17 iulie 2020 – SBG/EUIPO – VF International (GEOGRAPHICAL NORWAY EXPEDITION)

(Cauza T-459/20)

(2020/C 287/65)

Limba în care a fost formulată acțiunea: franceza

Părțile

Reclamantă: Super Brand Licencing (SBG) (Villeurbanne, Franța) (reprezentanți: T. de Haan și A. Sion, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: VF International Sagl (Stabio, Elveția)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă GEOGRAPHICAL NORWAY EXPEDITION în culorile negru, gri-maroniu, roșu și alb – marca Uniunii Europene nr. 9 860 834

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 6 aprilie 2020 în cauza R 664/2019-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate de reclamantă în cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul Camerei întâi de recurs a Oficiului.

Motivul invocat

—

Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului întemeiată pe aprecierea eronată a existenței relei-credințe la depunerea cererii de înregistrare a mărcii.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/45

Acțiune introdusă la 17 iulie 2020 – SBG/EUIPO – VF International (Geographical Norway)

(Cauza T-460/20)

(2020/C 287/66)

Limba în care a fost formulată acțiunea: franceza

Părțile

Reclamantă: Super Brand Licencing (SBG) (Villeurbanne, Franța) (reprezentanți: T. de Haan și A. Sion, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: VF International Sagl (Stabio, Elveția)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă Geographical Norway – marca Uniunii Europene nr. 10 015 352

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 6 aprilie 2020 în cauza R 662/2019-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate de reclamantă în cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul Camerei întâi de recurs a Oficiului.

Motivul invocat

—

Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului întemeiată pe aprecierea eronată a existenței relei credințe la depunerea cererii de înregistrare a mărcii.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/46

Acțiune introdusă la 17 iulie 2020 – SBG/EUIPO – VF International (GEOGRAPHICAL NORWAY)

(Cauza T-461/20)

(2020/C 287/67)

Limba în care a fost formulată acțiunea: franceza

Părțile

Reclamantă: Super Brand Licencing (SBG) (Villeurbanne, Franța) (reprezentanți: T. de Haan și A. Sion, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: VF International Sagl (Stabio, Elveția)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală GEOGRAPHICAL NORWAY – marca Uniunii Europene nr. 11 048 147

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 6 aprilie 2020 în cauza R 661/2019-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate de reclamantă în cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul Camerei întâi de recurs a Oficiului.

Motivul invocat

—

Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului întemeiată pe aprecierea eronată a existenței relei credințe la depunerea cererii de înregistrare a mărcii.

31.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 287/46

Acțiune introdusă la 22 iulie 2020 – Ryanair/Comisia

(Cauza T-465/20)

(2020/C 287/68)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair DAC (Swords, Irlanda) (reprezentanți: E. Vahida, F. Laprévote, S. Rating și I. Metaxas-Maranghidis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Comisiei Europene (UE) din 10 iunie 2020 privind ajutorul de stat SA.57369 (2020/N) COVID-19 – Portugal – Aid to TAP (1) și

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta a solicitat de asemenea judecarea acțiunii sale în cadrul procedurii accelerate prevăzute la articolul 23a din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată nu a stabilit că ajutorul face parte din domeniul de aplicare material al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (2).

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o aplicare eronată de către Comisie a articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia încalcă principiile nediscriminării, liberei prestări a serviciilor și libertății de stabilire.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe omisiunea Comisiei de a iniția o procedură oficială de investigare.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe o încălcare de către Comisie a obligației sale de motivare.

(1)  Decizia Comisiei Europene (UE) din 10 iunie 2020 privind ajutorul de stat SA.57369 (2020/N) COVID-19 – Portugal – Aid to TAP (JO 2020 C 228, p. 1)

(2)  Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (JO 2014, C 249, p.1)