ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 169

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 63
15 mai 2020


Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2020/C 169/01

Comunicarea Comisiei Ghidul UE pentru reluarea progresivă a serviciilor de turism și pentru protocoalele sanitare din structurile de primire turistice – COVID-19

1

2020/C 169/02

Comunicarea Comisiei Orientări privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității – COVID-19

17

2020/C 169/03

Comunicarea Comisiei Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne – COVID-19

30


RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

15.5.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/1


COMUNICAREA COMISIEI

Ghidul UE pentru reluarea progresivă a serviciilor de turism și pentru protocoalele sanitare din structurile de primire turistice – COVID-19

(2020/C 169/01)

I.   Introducere

1.

La 15 aprilie 2020, în cooperare cu președintele Consiliului European, Comisia a prezentat o foaie de parcurs europeană comună (1) pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19. Foaia de parcurs stabilește criterii și recomandări pentru statele membre referitoare la condițiile de ridicare a măsurilor și de restabilire a liberei circulații a persoanelor. Abordarea ar trebui să fie etapizată, elementele cheie fiind distanțarea fizică de rigoare și măsurile de prevenire și control al infecțiilor.

2.

Dat fiind că situația sănătății publice începe să se îmbunătățească, statele membre au în vedere ridicarea „măsurilor restrictive împotriva răspândirii comunitare”. În acest mod se va pregăti totodată relaxarea în condiții de siguranță a măsurilor de prevenire și de protecție, îndeosebi a restricțiilor generale de călătorie.

3.

Odată cu ridicarea restricțiilor impuse activităților asociate călătoriilor, se preconizează că cetățenii își vor relua treptat călătoriile atât în țara lor, cât și în interiorul UE.

4.

Ridicarea prea rapidă a măsurilor poate provoca o creștere bruscă a numărului de infecții. Până când va fi disponibil un vaccin, este necesar să se cântărească nevoile și beneficiile în materie de călătorii și turism în raport cu riscurile ca numărul de cazuri să crească din nou, ceea ce ar impune reintroducerea măsurilor de izolare.

5.

Pe măsură ce impunerea măsurilor de limitare a mișcării persoanelor devine mai puțin stringentă, va fi necesar să se acorde o atenție deosebită menținerii măsurilor de distanțare fizică interpersonală, pentru ca activitățile turistice să se poată relua în condiții de siguranță, dat fiind că acestea atrag, prin definiție, persoane provenind din diferite zone geografice.

6.

Protejarea sănătății cetățenilor, inclusiv a angajaților din turism și a turiștilor, rămâne principala prioritate.

7.

Prezentul ghid stabilește un cadru obiectiv și nediscriminatoriu pentru cetățenii, autoritățile publice, societățile și părțile interesate care își desfășoară activitatea în sectorul turismului în vederea reluării treptate a serviciilor turistice.

8.

Ghidul oferă criterii și principii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea unor protocoale sanitare destinate structurilor de primire turistice.

9.

Prezentul ghid se fondează pe avizul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) (2). El a fost elaborat pe baza Foii de parcurs europene comune către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 și trebuie pus în aplicare împreună cu aceasta (3). Ghidul trebuie citit în coroborare cu ghidurile publicate de Comisie referitoare la restricțiile privind călătoriile neesențiale (4), la exercitarea liberei circulații a lucrătorilor (5), la măsurile de gestionare a frontierelor (6), la navigatorii, pasagerii și alte persoane aflate la bordul navelor (7) și la reluarea progresivă a serviciilor de transport (8), precum și cu comunicarea intitulată „Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne” (9). În fine, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (OSHA) a publicat o serie de măsuri generale de siguranță și sănătate la locul de muncă în ceea ce privește revenirea la locul de muncă (10).

II.   Principii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice

10.

Înainte de a decide asupra unei eventuale relaxări a măsurilor stricte împotriva răspândirii comunitare a COVID-19 (11) pentru a permite reluarea activităților turistice, statele membre ar trebui să cântărească atent următoarele criterii:

10.i.

Incidența bolii COVID-19 a ajuns la niveluri scăzute

Condiția prealabilă principală pentru relaxarea măsurilor restrictive împotriva răspândirii comunitare a COVID-19 și pentru reluarea activităților turistice este existența unor dovezi epidemiologice care să arate că răspândirea bolii a scăzut semnificativ, că s-a stabilizat pe o perioadă mai lungă și că are șanse să rămână stabilă odată cu creșterea numărului de turiști.

10.ii.

Sistemul de sănătate dispune de suficientă capacitate

Sistemul de sănătate trebuie să dispună de suficientă capacitate pentru localnici și pentru turiști, astfel încât, în cazul unei creșteri bruște a cazurilor, serviciile de asistență medicală primară, spitalele și serviciile de terapie intensivă să nu fie copleșite. Acest aspect este deosebit de important la nivel regional, în cazul regiunilor turistice care se pot aștepta la rate mai ridicate de vizitatori, cum ar fi stațiunile, zonele din apropierea plajelor, a atracțiilor turistice etc., și care ar putea să nu fie neapărat situate în apropierea infrastructurii de sănătate. Este posibil ca zonele turistice îndepărtate să dispună de servicii de sănătate limitate și, dacă se preconizează sosirea în plus a unui număr considerabil de vizitatori, ele pot necesita implementarea unor mecanisme de reacție suplimentare, precum zborurile de evacuare medicală etc. Este oportun să se aplice Orientările privind Asistența de urgență în cadrul Cooperării transfrontaliere în materie de asistență medicală acordată în contextul crizei determinate de COVID-19 (12). În plus, statele membre ai căror resortisanți sau rezidenți se infectează în timp ce se află în alte state membre ar trebui să faciliteze repatrierea respectivelor persoane.

10.iii.

Există sisteme solide de supraveghere și de monitorizare

Înainte de a relaxa măsurile, inclusiv înainte de reluarea turismului, statele membre trebuie să dispună de sisteme cu ajutorul cărora să poată monitoriza indicatorii de capacitate a serviciilor de sănătate și să poată reacționa în funcție de evoluția acestora.

Pentru a preveni introducerea virusului în regiunile turistice prin intermediul turiștilor, precum și transmiterea acestuia de la localnici la turiști, sunt necesare capacități sporite de supraveghere și de monitorizare la nivel local, în concordanță cu legislația UE privind protecția datelor, dacă se aplică.

10.iv.

Există capacități de testare

Un criteriu fundamental al Foii de parcurs europene comune către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 este asigurarea testării pe scară largă în vederea detectării cazurilor și a monitorizării răspândirii virusului, în combinație cu urmărirea contactelor și cu măsurile de izolare menite să încetinească transmiterea lui. Lipsa capacităților de testare a împiedicat inițial adoptarea unor abordări de screening pe populații mari. Testele și diagnosticările rapide sunt extrem de importante pentru identificarea din timp a cazurilor (13). Ar fi indicat să se asigure că și turiștii au acces egal la testare.

10.v.

Există un sistem de urmărire a contactelor

Urmărirea contactelor este o măsură de sănătate publică eficace și esențială pentru a ține sub control boala COVID-19. Scopul măsurii menționate este să identifice rapid și să gestioneze contactele apropiate ale cazurilor de COVID-19, pentru a reduce și mai mult transmiterea mai departe a acestei boli. O astfel de urmărire a contactelor trebuie să asigure schimbul de informații pertinente între țările în care se face turism internațional, inclusiv pregătirea pentru o eventuală repatriere a resortisanților. Colaborarea strânsă și coordonarea între statele membre în ceea ce privește urmărirea contactelor vor fi și mai importante după redeschiderea frontierelor. Colectarea și stocarea datelor cu caracter personal trebuie să respecte legislația UE relevantă, inclusiv Regulamentul general privind protecția datelor și Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice.

Elementele-cheie ale urmăririi contactelor sunt prezentate în detaliu în ghidul recent publicat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) (14) și, în ceea ce privește protecția datelor, în Orientările în domeniul protecției datelor privind aplicațiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID-19 (15) și în Orientările Comitetului european pentru protecția datelor (16). Comisia și statele membre vor publica un protocol privind principiile interoperabilității pentru a se asigura că aplicațiile voluntare aprobate de urmărire a contactelor pot funcționa la nivel transfrontalier și sunt fiabile, indiferent de locul în care se află utilizatorii lor în Europa.

10.vi.

Există mecanisme de coordonare și de comunicare

Este esențial să se instituie mecanisme pentru a se asigura coordonarea și comunicarea între autoritățile și operatorii din sectorul turismului, precum și între administrațiile locale și naționale/regionale din statele membre. În plus, coordonarea transfrontalieră, schimbul de informații și comunicarea prin canalele existente sunt extrem de importante atunci când se permite turismul transfrontalier. Înainte de a anunța public măsurile legate de reluarea fluxului de turism transfrontalier, este necesar ca statele membre să se informeze reciproc și să informeze Comisia în timp util, precum și să țină seama de opiniile acestora. Pe lângă mecanismele indicate în comunicarea care însoțește prezentul document, referitoare la restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne, ar trebui să se recurgă la Comitetul pentru securitate sanitară, la Comitetul consultativ pentru turism și la alte canale de coordonare existente în domeniul transporturilor și al călătoriilor, potrivit mandatelor fiecăruia dintre ele.

Este de asemenea vital să se comunice, inclusiv prin mijloace digitale, riscurile la adresa călătorilor și a turiștilor, asigurându-se informarea acestora cu privire la contextul local, la măsurile care trebuie luate dacă se suspectează existența unor cazuri de COVID-19, la modul în care se pot accesa serviciile de sănătate etc.

11.

Relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 ar trebui să se fondeze pe știință, să se axeze pe sănătatea publică și să fie aplicată într-un cadru coordonat instituit în fiecare stat membru în parte. Acest cadru coordonat constituie fundamentul reluării activităților și serviciilor asociate turismului. Întrucât se apropie sezonul estival, este crucial să se ofere o consiliere serioasă în materie de sănătate publică atât destinațiilor turistice, cât și întreprinderilor din sector.

12.

Este necesar să se examineze situația epidemiologică de la nivel local pentru a se evalua riscul general aferent reluării activităților turistice, astfel încât să se evite transmiterea virusului de la turiști la localnici și viceversa.

13.

Este necesară elaborarea unor planuri de pregătire care să includă criterii clare pentru repunerea în vigoare a măsurilor restrictive, dacă se va dovedi necesară.

14.

Recomandările din Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 includ principii deosebit de relevante pentru sectorul turismului; este necesar ca acestea să fie respectate în momentul reluării activităților de turism.

15.

Ridicarea măsurilor ar trebui să facă progresiv. Măsurile mai generale ar trebui înlocuite cu măsuri mai bine orientate, care să permită reluarea treptată a activității sociale și a activităților de turism, cu condiția implementării unor măsuri bine proporționate și eficiente de protejare a sănătății turiștilor și a lucrătorilor.

16.

Este necesar ca revenirea la locul de muncă să fie organizată în conformitate cu „Ghidul UE pentru întoarcerea la locul de muncă în condiții de siguranță” (17) și să se acorde prioritate categoriilor și sectoarelor care sunt expuse unui risc mai mic, respectându-se totodată normele de securitate și sănătate în muncă impuse de pandemie.

17.

Măsurile de restricționare a serviciilor de turism, dar și măsurile sanitare de protecție și de prevenire ar trebui să aibă o sferă și o durată de aplicare limitate la ceea ce este strict necesar pentru a proteja sănătatea publică. Pe lângă faptul că ar trebui să fie obiective și bine proporționate, toate măsurile ar trebui să fie deopotrivă motivate corespunzător, relevante și specifice serviciilor prestate, nediscriminatorii, precum și să mențină condiții de concurență echitabile pe piața unică.

18.

În cooperare cu statele membre și cu Centrul Comun de Cercetare, ECDC dezvoltă și va menține actualizată o hartă (18) a nivelului de transmitere a COVID-19 la nivel subnațional. Statele membre sunt invitate să furnizeze datele necesare pentru a se asigura că respectiva hartă este completă și actualizată. În acest mod, strategiile de ieșire din criza provocată de COVID-19 vor obține beneficii sub toate aspectele (deschiderea/închiderea anumitor sectoare economice, evaluarea diferitelor strategii de testare, evaluarea eficacității măsurilor de protecție individuală etc.). În plus, statele membre sunt invitate să furnizeze date actualizate referitoare la capacitatea disponibilă a spitalelor, testare, supraveghere și urmărirea contactelor și să publice criterii de ridicare și de impunere a restricțiilor. Harta nivelului de transmitere și măsurile de însoțire constituie un mijloc transparent de informare la nivelul UE, care poate fi utilizat de autorități, de operatorii de transport și de părțile interesate din sectorul turismului, dar și de cetățeni pentru a putea lua decizii responsabile atunci când își fac planuri de vacanță.

III.   Ghidul UE pentru protocoalele sanitare din structurile de primire turistice

19.

Prezenta secțiune a ghidului propune principii care să îndrume statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, precum și a protocoalelor pentru furnizorii servicii de primire turistice, cum ar fi hotelurile și alte structuri de primire turistice, pentru a asigura structuri turistice mai sigure și pentru a garanta sănătatea oaspeților și a angajaților.

20.

Ghidul pentru protocoalele sanitare nu are caracter obligatoriu. Scopul său este să asigure consecvența în elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor prin adoptarea unei abordări coordonate la nivelul regiunilor și al statelor membre.

21.

În plus față de următoarele recomandări și de considerentele de ordin operațional pentru managementul riscurilor asociate COVID-19 emise de autoritățile competente din domeniul sănătății, și anume de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) (19) și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) (anexă), statele membre sunt invitate să țină seama de prezentul ghid atunci când elaborează protocoalele relevante corespunzătoare particularităților naționale/regionale/locale.

22.

Măsurile de sănătate publică din sectorul turismului vor trebui să respecte măsurile generale aplicate de autoritățile competente și să țină seama de ghidul pentru întoarcerea la locul de muncă (20). Respectivele măsuri vor trebui, de asemenea, să respecte legislația UE privind protecția datelor (21).

23.

Statele membre sunt invitate să colaboreze îndeaproape cu părțile interesate în procesul de elaborare a măsurilor și protocoalelor de prevenire și control al infecțiilor și să se asigure că respectivele protocoale sunt adaptate și proporționale cu volumul și cu natura serviciilor furnizate de structurile de primire turistice. Statele membre ar trebui să aibă în vedere sprijinirea punerii în aplicare a măsurilor și protocoalelor menționate.

24.

Ar trebui acordată o atenție deosebită măsurilor și protocoalelor de prevenire și control al infecțiilor care vizează unitățile de cazare de vacanță pe termen scurt, și nu numai, din economia colaborativă. Prezentul ghid și principiile sale sunt aplicabile în întregime acestor tipuri de servicii de primire turistică, iar orice adaptare a ghidului și a principiilor sau orice alternativă la acestea trebuie să nu compromită sub nicio formă sănătatea vizitatorilor și să nu sporească riscul de transmitere a virusului.

25.

Măsurile de protejare a sănătății oaspeților și angajaților din structurile de primire turistice ar trebui reevaluate și adaptate în mod regulat, ținându-se seama de toate cunoștințele de specialitate și considerațiile relevante, astfel încât respectivele măsuri să continue să fie proporționale cu nivelul curent al nevoilor în materie de sănătate publică.

26.

Pe măsură ce apar soluții noi mai eficiente, acestea ar trebui implementate cu precădere, iar la măsurile mai puțin eficiente sau mai împovărătoare ar trebui să se renunțe. Este necesar să se respecte principiul rentabilității, ceea ce presupune că, atunci când există mai multe posibilități de a obține același efect în privința asigurării sănătății oaspeților și a angajaților, ar trebui alese cele mai puțin costisitoare, îndeosebi pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

27.

În scopul de a se preveni transmisia bolii COVID-19 și de a se asigura sănătatea publică, la elaborarea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, precum și a protocoalelor din structurile de primire turistice (denumite în continuare „unitățile”) trebuie avute în vedere următoarele principii directoare:

(a)

Situația epidemiologică

O condiție prealabilă pentru reluarea oricărei activități turistice o constituie scăderea incidenței COVID-19 la niveluri mici și cântărirea atentă a tuturor celorlalte criterii detaliate în secțiunea II a ghidului UE (Principii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice).

(b)

Sănătatea și siguranța oaspeților și a angajaților sunt prioritățile-cheie

Pentru reluarea serviciilor de primire turistică, este esențial ca oaspeții care utilizează unitatea de primire turistică și angajații care participă la furnizarea serviciului să respecte cât mai strict măsurile de prevenire a infectării cu virusul și a transmiterii acestuia. Este necesar ca măsurile respective să fie comunicate în mod clar, inclusiv prin mijloace digitale, vizibil și eficient, atât oaspeților, cât și angajaților.

(c)

Măsurile la nivel local

Ar trebui să existe o coordonare permanentă între autoritățile publice locale și/sau naționale din domeniul sănătății publice și furnizorii de servicii de primire turistică pentru a se asigura transmiterea, aplicarea și monitorizarea aplicării celor mai recente norme și reglementări într-o anumită zonă geografică.

(d)

Planul de acțiune în caz de infecție

Fiecare unitate ar trebui să dispună de un plan de pregătire care să includă acțiunile de întreprins în cazul unei infecții apărute în unitate și care să acopere perioadele dintre data deciziei de a redeschide unitatea respectivă și până la 14 zile după ce oaspeții au părăsit unitatea. Este necesar ca întregului personal să i se prezinte un plan de acțiune specific care să indice în detaliu rolul și responsabilitățile personalului și care să fie disponibil în orice moment.

(e)

Pregătirea

Este necesar ca toți membrii personalului care lucrează în unități de turism să cunoască simptomele COVID-19 și să primească un instructaj cu privire la măsurile de bază pentru prevenirea și controlul infecțiilor. Membrii personalului ar trebui să beneficieze de pregătire pe tema măsurilor de prevenire și control al infecțiilor și a acțiunilor de întreprins în cazul în care ei înșiși sau oaspeții prezintă simptome compatibile cu COVID-19.

(f)

Gestionarea personalului

Ar trebui avute în vedere măsuri care să asigure o prezență redusă a personalului în unitate, cum ar fi munca de la domiciliu pentru toți membrii personalului ale căror sarcini pot fi compatibile cu munca la distanță.

Ar trebui avute în vedere măsuri care să asigure reducerea duratei și a numărului contactelor fizice între persoanele din unitate, printre care organizarea lucrului în schimburi, decalarea pauzelor de masă, utilizarea telefoanelor și a mijloacelor electronice de comunicare.

(g)

Informarea oaspeților

Înainte de sosirea la structura de primire turistică și în timpul șederii lor, oaspeții ar trebui să primească toate informațiile necesare într-un mod ușor de accesat, inclusiv prin mijloace digitale, referitoare la toate instrucțiunile în vigoare emise de autoritățile publice locale din domeniul sănătății, precum și la măsurile specifice care sunt instituite și care vizează sosirea, șederea și plecarea lor.

Cu ajutorul unor afișe specifice (infografice, adaptate și pentru persoanele cu deficiențe de vedere), oaspeții ar trebui informați înainte de a intra în unitatea de primire turistică cu privire la semnele și simptomele de COVID-19 și la ce trebuie să facă în cazul în care dezvoltă simptome pe durata sejurului lor sau în termen de 14 zile de la plecare. Unitatea ar putea oferi, de asemenea, broșuri pe această temă.

Unitățile ar trebui să se asigure că datele de contact ale invitaților sunt disponibile în cazul în care sunt necesare pentru urmărirea contactelor. Măsurile de urmărire a contactelor ar trebui să fie strict limitate la scopul de a face față pandemiei de COVID-19 și să fie instituite în conformitate cu setul UE de instrumente comune al rețelei de e-sănătate privind aplicațiile mobile pentru sprijinirea urmăririi contactelor în lupta UE împotriva COVID-19 (22) și cu orientările Comisiei referitoare la aplicații (23), asigurându-se cel mai înalt nivel de protecție a vieții private și a datelor.

(h)

Distanțarea fizică și igiena

Unitatea ar trebui să instituie măsuri specifice pentru menținerea distanțării fizice în spațiile comune în care este probabil să se adune mai mulți oaspeți pe perioade mai lungi de timp (și anume, mai mult de 15 minute), stabilind de exemplu un număr maxim permis de oaspeți în fiecare spațiu comun (adică restaurante, cafenele, baruri, recepție). Ar trebui avută în vedere alocarea unor intervale orare sau oferirea posibilității de a rezerva (digital) un anumit interval pentru orele de masă sau pentru utilizarea piscinelor ori a sălilor de sport.

Atunci când distanțarea fizică nu poate fi respectată cu strictețe, ar trebui avute în vedere măsuri alternative pentru protecția oaspeților și a angajaților, precum instalarea unor paravane de protecție din sticlă sau din plastic în zonele de recepție, purtarea de măști etc.

În principiu, în spațiile comune ale întregii unități ar trebui să se respecte o distanță socială de 1,5-2 metri (fiind exceptate persoanele care călătoresc împreună și împart o cameră), iar, în cazul în care acest lucru nu este posibil, ar trebui să se aplice și alte măsuri (de exemplu, purtarea unei măști).

În ceea ce privește spațiile exterioare (plaje, piscine, cafenele, baruri, restaurante etc.) și terasele, ar trebui să se ia măsuri speciale pentru a se putea respecta distanțarea fizică și să se aplice măsuri speciale de igienă. Și în spațiile interioare, cum ar fi centrele balneare și piscinele, ar trebui să se respecte măsuri stricte de igienă. Fiecare unitate ar trebui să cumpănească bine dacă spațiile speciale (de exemplu, structurile de îngrijire a copilului) nu ar trebui să rămână închise. Ar trebui amânate evenimentele de mai mare anvergură, de exemplu concertele.

Este necesar să se implementeze măsuri speciale pentru serviciile de transport (de exemplu navete) oferite de unitate, pe baza orientărilor privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității (24).

(i)

Măsuri de prevenire și control al infecțiilor

Pe lângă distanțarea fizică, este necesar să se aibă în vedere măsuri de protecție individuală și protocoale de curățenie și dezinfectare, care să fie comunicate personalului și oaspeților și puse în aplicare.

Printre aceste măsuri se numără:

(i)

Regulile de igienă respiratorie

Este necesar să se comunice reguli stricte de igienă respiratorie (să se tușească sau să se strănute într-un șervețel sau în plica cotului) care să fie respectate de oaspeți și de membrii personalului. Unitățile ar trebui să asigure șervețele și coșuri de gunoi.

(ii)

Igiena mâinilor

Igiena mâinilor este o măsură esențială de control și ar trebui comunicată oaspeților și angajaților prin afișarea unor infografice în zonele sau spațiile-cheie (de exemplu, la intrare, în toalete, la casa de marcat etc.). Unitățile ar trebui să asigure accesul facil la instalații de spălare a mâinilor dotate cu săpun, prosoape de hârtie de unică folosință sau uscătoare automate de mâini, precum și la soluții de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool.

(iii)

Utilizarea măștilor de protecție

Utilizarea măștilor de protecție de către personal și oaspeți ar trebui considerată doar o măsură complementară, care nu înlocuiește măsurile preventive de bază. Este importantă utilizarea adecvată a măștilor de protecție și ea trebuie comunicată oaspeților și personalului.

(iv)

Aerisirea

Se recomandă creșterea numărului de împrospătări ale aerului pe oră și furnizarea unei cantități cât mai mari de aer proaspăt prin ventilație naturală sau mecanică, în funcție de posibilitățile unității. Se recomandă o aerisire mai intensă, timp de cel puțin o oră, a camerelor eliberate de oaspeți.

(v)

Curățenia și dezinfectarea

Este esențial să se curețe cât mai des posibil suprafețele atinse frecvent (cel puțin zilnic și, dacă este posibil, mai frecvent). Printre aceste suprafețe se numără clanțele și mânerele, scaunele și cotierele, blaturile de mese, întrerupătoarele de lumină, barele de mână, robinetele de apă, butoanele ascensoarelor, tejghele de bar etc. Personalul ar trebui să cunoască și să urmeze procedura de curățenie după eliberarea camerelor, precum și procedura de tratare a ustensilelor folosite la curățenie, de gestionare a deșeurilor, de spălare a rufăriei și de igienă personală în urma efectuării curățeniei.

(j)

Infecții potențiale în rândul oaspeților sau al personalului

În cazul unui caz suspectat de îmbolnăvire cu COVID-19 în rândul oaspeților sau al personalului în timpul orelor de serviciu, ar trebui pus în aplicare planul de acțiune descris la litera (d) pe baza îndrumărilor oferite de ECDC (anexă) și de autoritățile publice naționale și locale din domeniul sănătății, în ceea ce privește:

(i)

măsurile de izolare și de distanțare socială care trebuie aplicate în cazul persoanei potențial infectate;

(ii)

procedura, bazată pe legislația națională, de notificare a serviciilor medicale pentru obținerea de consultanță medicală, pentru testare sau pentru eventualul transfer la o unitate medicală;

(iii)

procedura, bazată pe legislația națională, de notificare a autorităților publice locale din domeniul sănătății și activitățile potențiale de urmărire a contactelor;

(iv)

procedurile necesare de curățenie și dezinfecție care trebuie urmate;

(v)

necesitatea de a coopera și de a furniza informații referitoare la alți oaspeți sau la membrii personalului care ar fi putut intra în contact, în cadrul unității, cu persoana suspectată începând cu 2 zile înainte de apariția simptomelor și terminând cu 14 zile de la momentul respectiv.

28.

Principiile directoare de mai sus trebuie luate în considerare împreună cu recomandările generale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor din anexă.

IV.   Concluzie

29.

Statele membre sunt încurajate să transmită prezentul ghid autorităților competente, inclusiv la nivel regional/local.

30.

Părțile interesate din domeniul turismului, precum asociațiile profesionale și platformele de turism online, sunt încurajate să difuzeze și să sensibilizeze opinia publică cu privire la prezentul ghid.

31.

Statele membre sunt invitate să coopereze în permanență cu ECDC pentru a se asigura că harta nivelului de transmitere menționată la punctul 18 este folosită drept mijloc transparent de informare la nivelul UE de către autorități, operatorii de transport și părțile interesate din sectorul turismului.

32.

Statele membre sunt încurajate să aibă în vedere sprijinirea structurilor de primire turistice și, în sens mai larg, a structurilor care furnizează servicii turistice în procesul de punere în aplicare a prezentului ghid și a măsurilor și protocoalelor relevante de prevenire și control al infecțiilor și sunt încurajate să monitorizeze respectarea acestora. În acest scop, statele membre pot utiliza fondurile naționale și UE disponibile.

33.

Pe baza prezentului ghid, Comisia va continua să se coordoneze cu statele membre în vederea adoptării unei abordări coerente a măsurilor și protocoalelor de prevenire și control al infecțiilor în structurile de primire turistice din UE.

34.

Prezentul ghid ar trebui să ajute statele membre și părțile interesate din sectorul turismului să elaboreze măsuri și protocoale mai specifice de prevenire și control al infecțiilor care să fie în conformitate cu ghidul, precum și să monitorizeze respectarea acestora, consolidând astfel condițiile necesare pentru ca întreprinderile să poată spori încrederea consumatorilor.

35.

Comisia va crea un site internet special pe care se va găsi o hartă interactivă cu informații agregate din statele membre și din sectorul turismului și al călătoriilor și care va include informații despre protocoalele naționale sau sectoriale și sistemele de asigurare a conformării.

36.

Pentru a sprijini statele membre, Comisia va facilita schimbul de bune practici, printre altele, prin intermediul Comitetului consultativ pentru turism.

37.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile publice ale statelor membre, cu părțile interesate din sectorul turismului și cu organizațiile internaționale pentru a înlesni punerea în aplicare a prezentului ghid.

(1)  Comisia Europeană (CE). Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2020.126.01.0001.01.ENG&toc=OJ%3AC%3A2020%3A126%3ATOC

(2)  Declarație de declinare a responsabilității: Prezentul ghid oferă o serie de considerente, văzute din perspectiva sănătății publice, în materie de prevenire și control al bolii COVID-19 în sectorul turismului. Ghidul include considerente de luat în calcul de către clienți înaintea, în timpul și ulterior șederii lor într-o anumită unitate de cazare și de către personalul respectivei unități, precum și atunci când frecventează restaurante, cafenele sau baruri în cadrul vizitelor turistice. Prezentul ghid nu vizează, printre altele, parcurile tematice sau de distracții, muzeele sau croazierele. Ghidul oferă o idee de abordare care se recomandă a fi adoptată de sectorul turismului, ținându-se seama, totodată, de particularitățile structurilor de turism din UE/SEE.

(3)  JO C 126, 17.4.2020, p. 1.

(4)  COM(2020) 115 final, COM(2020) 148 final, și C(2020) 2050 final (JO C 102I , 30.3.2020, p. 12).

(5)  Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pe perioada epidemiei de COVID-19” 2020/C 102 I/03.

(6)  C(2020) 1753 final (JO C 86I, 16.3.2020, p. 1).

(7)  C(2020) 3100 final (JO C 119I, 14.4.2020, p. 1).

(8)  C(2020) 3139.

(9)  C(2020) 3250.

(10)  COVID-19: ÎNAPOI LA LOCUL DE MUNCĂ – Adaptarea locurilor de muncă și protejarea lucrătorilor, https://osha.europa.eu/en/publications/covid-19-back-workplace-adapting-workplaces-and-protecting-workers/view

(11)  Potrivit descrierii din evaluarea rapidă a riscurilor din 23 aprilie 2020 efectuată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/rapid-risk-assessment-coronavirus-disease-2019-covid-19-pandemic-ninth-update

(12)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020XC0403(02)&from=RO

(13)  În prezent, nu a fost validat și recomandat spre utilizare în scopul diagnosticării niciun test rapid de detectare a SARS-CoV-2.

(14)  https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19-contact-tracing-public-health-management

(15)  C(2020) 2523 final din 16.4.2020.

(16)  https://edpb.europa.eu/our-work-tools/our-documents/guidelines/guidelines-042020-use-location-data-and-contact-tracing_ro

(17)  Coronavirus: Ghidul UE pentru întoarcerea la locul de muncă în condiții de siguranță https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_729

(18)  https://covid-statistics.jrc.ec.europa.eu/

(19)  http://www.euro.who.int/en/health-topics/health-emergencies/coronavirus-covid-19/publications/2020/operational-considerations-for-covid-19-management-in-the-accommodation-sector-interim-guidance,-31-march-2020

(20)  Coronavirus: Ghidul UE pentru întoarcerea la locul de muncă în condiții de siguranță

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_729

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă. COVID-19: Ghidul pentru locul de muncă (internet). (actualizat la 20 aprilie 2020; citat la 4 mai 2020). Disponibil la adresa: https://oshwiki.eu/wiki/COVID-19:_guidance_for_the_workplace#See

(21)  A se vedea și declarația Comitetului european pentru protecția datelor (CEPD), https://edpb.europa.eu/sites/edpb/files/files/file1/edpb_statement_2020_processingpersonaldataandcovid-19_en.pdf

(22)  https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/ehealth/docs/covid-19_apps_en.pdf

(23)  Comunicarea Comisiei „Orientări în domeniul protecției datelor privind aplicațiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID-19” (JO C 124I, 17.4.2020, p. 1).

(24)  C(2020) 3139.


ANEXĂ

Recomandări generale formulate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor la adresa sectorului turismului, în special a structurilor de primire turistice

Măsurile la nivel local

Măsurile de sănătate publică adoptate în sectorul turismului vor trebui să fie aliniate la măsurile generale aplicate de autoritățile locale și naționale și să țină cont de recomandările ghidului pentru locul de muncă (1). Astfel de măsuri aplicate în sectorul turismului trebuie să fie cel puțin la fel de stricte ca recomandările destinate publicului larg.

Este necesar să existe un dialog continuu între autoritățile locale și/sau naționale din domeniul sănătății publice și structurile de cazare, pentru a se asigura comunicarea și aplicarea celor mai recente norme și reglementări într-o anumită zonă geografică, inclusiv:

Măsuri specifice pentru ca oaspeții, inclusiv din alte țări, să aibă acces la consiliere și tratament medical, inclusiv la asistență medicală ambulatorie și spitalicească, în cazul în care prezintă simptome asociate cu COVID-19.

Necesitatea ca proprietarul unei unități de cazare să colecteze informații amănunțite cu privire la datele de contact, care vor fi utilizate în cadrul anchetelor epidemiologice în cazul apariției unui caz de infecție la respectiva unitate.

Comunicarea riscurilor și pregătire

Plan de acțiune

Se recomandă unităților să elaboreze un plan de pregătire care să includă măsuri ce urmează a fi puse în aplicare în următoarele perioade:

În momentul în care se va lua decizia redeschiderii unității și înainte de sosirea oaspeților. Această etapă va include informarea și pregătirea personalului, precum și implementarea măsurilor necesare de prevenire a infecțiilor în unitate și stabilirea tipului de informații care trebuie furnizate oaspeților înainte de sosire.

Pe parcursul șederii oaspeților în unități, începând din momentul rezervării, al preluării camerei și terminând cu eliberarea acesteia;

Până la 14 zile după ce oaspeții au părăsit unitatea.

Este necesar să i se prezinte personalului un plan de acțiune specific care expune în detaliu rolul și responsabilitățile care revin fiecăruia, plan ce trebuie să fie disponibil în orice moment.

Formarea și gestionarea personalului

Formare:

Este necesar ca toți membrii personalului care lucrează în unități turistice să cunoască simptomele asociate COVID-19 (de exemplu febră, tuse, dureri de gât etc.) și să fie informați cu privire la măsurile de bază de prevenire și control al infecției.

Dacă un membru al personalului sau un membru al familiei acestuia a fost diagnosticat cu COVID-19, respectivul lucrător nu trebuie să intre în contact cu mediul de lucru în timpul perioadei infecțioase, definită de autoritățile sanitare locale, de obicei timp de până la 8 zile de la debutul simptomelor pentru cazurile ușoare.

Lucrătorii care prezintă simptome compatibile cu COVID-19 nu trebuie să aibă contact cu mediul de lucru, trebuie să se autoizoleze, cu recomandarea de a urma instrucțiunile în materie de sănătate publică formulate la nivel local și să solicite asistență medicală dacă simptomele se agravează, conform acelorași instrucțiuni.

Ar trebui analizată posibilitatea unei formări specifice a personalului cu privire la măsurile de bază de prevenire și control al infecțiilor și măsurile care trebuie luate în cazul oaspeților care prezintă simptome compatibile cu COVID-19.

Gestionare:

Personalul în vârstă și personalul care suferă de boli cronice considerate factori predispozanți (de exemplu, afecțiuni cardiace, boli pulmonare, imunodeficiență, tratament recent împotriva cancerului) care pot determina un risc mai mare de dezvoltare a unor forme severe de COVID-19 ar trebui să desfășoare, în măsura posibilităților, activități în care contactul cu oaspeții este limitat.

Se recomandă să se analizeze adoptarea unor măsuri de reducere a numărului de angajați din unitate, cum ar fi lucrul de acasă pentru toți cei care îndeplinesc sarcini compatibile cu munca la distanță.

Ar trebui avute în vedere măsuri care să asigure reducerea duratei și a numărului contactelor fizice între persoanele din unitate, printre care organizarea lucrului în schimburi, decalarea pauzelor de masă, utilizarea telefoanelor și a mijloacelor electronice de comunicare.

Informarea oaspeților

Înainte de sosirea într-o unitate de cazare, oaspeții ar trebui informați cu privire la instrucțiunile în vigoare emise de autoritățile locale din domeniul sănătății publice și cu privire la măsurile specifice implementate în unitatea de cazare. Oaspeții ar trebui invitați să își amâne șederea dacă au simptome compatibile cu COVID-19 sau dacă au intrat în contact cu o persoană diagnosticată cu COVID-19 sau care prezintă simptome ce sugerează o îmbolnăvire cu COVID-19 în decursul a 14 zile înainte de șederea planificată.

Se recomandă ca, înainte de intrarea în unitatea de cazare, să fie afișate materiale de informare specifice (infografice) sau alte informații accesibile, inclusiv versiuni adaptate pentru persoanele cu deficiențe de vedere, pentru a informa oaspeții cu privire la semnele și simptomele COVID-19 și a le oferi instrucțiuni cu privire la măsurile care trebuie luate în cazul în care dezvoltă simptome ale bolii. Unitatea de cazare ar putea oferi, de asemenea, broșuri pe această temă.

În momentul plecării, oaspeților li se solicită în mod explicit să notifice imediat unității de cazare dacă dezvoltă simptome asociate cu COVID-19 sau dacă obțin un rezultat pozitiv la testul pentru COVID-19 în decurs de 14 zile de la plecare.

Trebuie să se asigure disponibilitatea datelor de contact ale oaspeților în cazul în care sunt necesare pentru urmărirea contactelor.

Distanțare fizică

Transmiterea virusului SARS-CoV-2 se face în principal prin picături de secreții ale aparatului respirator și prin contact direct cu persoane infectate, precum și prin contact indirect cu suprafețe sau obiecte contaminate (vectori neanimați) din imediata apropiere. Distanța pe care o parcurg picăturile de secreții ale aparatului respirator de dimensiuni mari este de aproximativ 1 metru atunci când persoana infectată respiră, de 1,5 metri atunci când vorbește și de 2 metri când tușește (2).

Este necesar ca unitatea să se asigure că se respectă distanțarea fizică, în conformitate cu cele mai recente instrucțiuni, în zonele comune în care oaspeții sunt susceptibili să se reunească pe perioade lungi de timp (de exemplu, peste 15 minute).

Nu este necesar să se solicite menținerea distanței fizice între oaspeții care călătoresc împreună și împart aceeași cameră.

Atunci când nu se poate garanta distanțarea fizică, ar trebui avute în vedere măsuri specifice de prevenire a răspândirii picăturilor respiratorii, cum ar fi utilizarea de paravane de protecție din sticlă sau din plastic în zonele de recepție.

Este necesar ca structurile turistice, inclusiv hotelurile și restaurantele, să stabilească un număr maxim de oaspeți autorizat în fiecare spațiu pentru a garanta distanțarea fizică necesară. Nu trebuie depășit numărul maxim de oaspeți.

Se recomandă amânarea sau anularea evenimentelor în scopuri de divertisment, cu excepția cazului în care poate fi garantată distanțarea fizică.

Este necesar să aibă în vedere măsuri speciale în legătură cu mijloacele de transport, pentru a asigura distanțarea fizică.

Măsuri de prevenire și control al infecțiilor

Întreprinderile din sectorul turismului oferă, în general, produse și servicii care presupun reunirea persoanelor în spații închise (hoteluri, restaurante, cafenele) sau deschise (campinguri, plaje, piscine) pentru perioade lungi de timp, crescând astfel posibilitatea de transmitere a virusului. Este necesar să se ia în vedere și să se implementeze măsuri de distanțare fizică și măsuri specifice de prevenire și control al infecțiilor (măsuri de protecție personală și protocoale de curățenie și de dezinfecție) în toate situațiile în care se pot aduna persoane (3). Printre aceste măsuri de prevenire și control al infecțiilor se numără:

Reguli de igienă respiratorie

Trebuie respectate cu strictețe regulile de igienă respiratorie: atunci când se strănută sau se tușește, nasul și gura trebuie acoperite cu un șervețel. Trebuie păstrate la îndemână suficiente șervețele curate.

Șervețelele trebuie aruncate imediat după utilizare, în mod ideal în coșuri de gunoi cu capac, iar mâinile trebuie spălate/curățate imediat urmând procedura corectă.

Dacă nu sunt disponibile șervețele, se recomandă să se tușească sau să se strănute în plica cotului.

Igiena mâinilor

Igiena mâinilor este o măsură esențială de control pentru reducerea răspândirii COVID-19.

Trebuie asigurat accesul ușor la instalații de spălare a mâinilor, dotate cu săpun, prosoape de unică folosință din hârtie sau uscătoare automate pentru mâini, precum și soluții de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool (cu un conținut de alcool de cel puțin 70 %).

Este necesar să se afișeze, în diferite zone ale fiecărei unități de turism (de exemplu la intrare, în toalete, la casa de marcat etc.), materiale informative (infografice) care promovează importanța igienei mâinilor și explică cum se realizează o igienă a mâinilor adecvată.

Igiena mâinilor trebuie practicată în mod frecvent.

Utilizarea măștilor de protecție

Utilizarea măștilor de protecție medicale sau nemedicale improvizate de către personal și de către oaspeți în cadrul structurilor turistice poate fi considerată drept mijloc de control al sursei de infectare (respectiv, pentru a preveni răspândirea picăturilor respiratorii provenite de la persoane infectate cu sau fără simptome) (4).

Se recomandă utilizarea măștilor de protecție doar ca măsură complementară, care nu înlocuiește măsurile de prevenire de bază.

Este important ca măștile de protecție să fie utilizate corect. Masca de protecție trebuie să acopere complet fața, de la puntea nasului până la bărbie.

Este necesar să fie disponibile informații cu privire la utilizarea adecvată a măștilor de protecție, care să evidențieze importanța spălării mâinilor cu apă și săpun sau dezinfectarea lor cu soluții pe bază de alcool înainte de purtarea măștii de protecție și după îndepărtarea acesteia.

Măștile de protecție medicale și nemedicale sunt acceptate în colectivitate, ținându-se seama de disponibilitate și de faptul că măștile medicale sunt rezervate cu prioritate utilizării în unitățile medicale.

Utilizarea măștilor faciale cu piese faciale filtrante (FFP) nu este recomandată în colectivitate, deoarece acestea trebuie utilizate cu prioritate în unitățile medicale.

Aerisire

Aerisirea necorespunzătoare a spațiilor interioare este legată de creșterea nivelului de transmitere a infecțiilor respiratorii (5). Se consideră că transmiterea bolii COVID-19 are loc în principal prin picături de secreții ale aparatului respirator. Rolul aerosolilor, care pot rămâne în aer o perioadă mai lungă, în transmiterea COVID-19 este în continuare neclar și, prin urmare, rolul relativ al aerisirii în prevenirea transmiterii COVID-19 nu este bine definit. Cu toate acestea, numeroase cazuri de transmitere a COVID-19 au fost legate de prezența în spații închise (6). Creșterea numărului de împrospătări ale aerului pe oră și furnizarea unei cantități cât mai mari de aer proaspăt sunt de natură să reducă riscul potențial de transmitere prin aerosoli, acest lucru putând fi realizat prin ventilație naturală sau mecanică, în funcție de posibilitățile unității (7).

Atunci când se utilizează sisteme de ventilație mecanică, este esențială întreținerea sistemelor de ventilație artificială, în special curățarea și schimbarea filtrelor, în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

Curățare și dezinfectare

Curățarea și dezinfectarea adecvate sunt importante în contextul pandemiei de COVID-19 (8).

Suprafețele atinse frecvent trebuie curățate cât mai des posibil (cel puțin zilnic și, dacă este posibil, mai frecvent). Printre aceste suprafețe se numără: clanțele și barele de deschidere a ușilor, scaunele și cotierele, blaturile de mese, întrerupătoarele de lumină, barele de mână, robinetele de apă, butoanele ascensoarelor etc.

Supraviețuirea virusului pe suprafețe depinde de materialul din care este fabricată suprafața, cel mai scurt timp de supraviețuire raportat fiind pe cupru (9).

Se recomandă curățarea minuțioasă cu detergenți obișnuiți și o aerisire temeinică a camerelor timp de cel puțin o oră după eliberarea lor.

Detergenții obișnuiți sunt suficienți pentru curățenia de rutină.

Ustensilele folosite la curățenie trebuie curățate temeinic după fiecare curățenie.

După curățenie trebuie spălate mâinile.

Pentru gestionarea deșeurilor, se urmează procedurile standard. Deșeurile produse în timpul curățeniei trebuie aruncate împreună cu gunoiul nesortat.

Pentru spălarea lenjeriei de pat, a prosoapelor și a lenjeriei de masă, se urmează procedurile standard.

Dacă o persoană este suspectată de a fi infectată cu COVID-19: testare, urmărirea contactelor, izolarea și carantina

Este necesar ca, în cazul în care există un caz suspect de COVID-19 în rândul oaspeților sau al membrilor personalului în timp ce se află la locul de muncă, unitatea să activeze planul de acțiune local (10).

Este necesar ca persoana suspectată de a fi bolnavă să fie instruită de îndată să poarte mască de protecție și să respecte regulile de igienă respiratorie și să practice igiena mâinilor. Cazul suspectat trebuie separat de alte persoane la o distanță de cel puțin 2 m și să i se pună la dispoziție o cameră proprie pentru izolare, dotată cu baie proprie dacă este posibil.

Este necesară notificarea cazului suspectat serviciilor medicale locale, respectându-se legislația UE privind protecția datelor, aceste servicii oferindu-i consiliere cu privire la testare și la demersurile ulterioare, precum și la mutarea persoanei în cauză într-o unitate de asistență medicală (de exemplu, într-un spital), dacă se consideră necesar, conform uzanțelor locale în materie de asistență medicală.

În cazul în care cazul suspectat este considerat un caz probabil sau confirmat, vor fi informate autoritățile locale din domeniul sănătății publice, care vor oferi consiliere în legătură cu oportunitatea desfășurării activităților de urmărire a contactelor. Urmărirea contactelor începe, în general, imediat după notificarea unui caz probabil sau confirmat și este de obicei responsabilitatea autorităților locale din domeniul sănătății publice. Structurilor de turism li se va solicita să coopereze și să furnizeze orice informații necesare referitoare la alți oaspeți sau membri ai personalului care ar fi putut intra în contact cu persoana suspectată în cadrul unității în perioada cuprinsă între 2 zile înainte și 14 zile după apariția simptomelor la persoana în cauză.

Membrii personalului care dezvoltă simptome trebuie să se izoleze acasă și să ceară ajutorul medicului.

Dacă într-un spațiu interior s-a aflat o persoană suspectată de a fi bolnavă sau cu diagnostic confirmat de COVID-19, acest spațiu trebuie mai întâi aerisit bine timp de cel puțin 1 oră, după care trebuie curățat atent cu un detergent neutru, iar suprafețele trebuie decontaminate cu ajutorul unui dezinfectant eficient împotriva virusurilor. Ca metodă alternativă, după curățarea cu un detergent neutru, poate fi utilizată pentru decontaminare o soluție de hipoclorit de sodiu de 0,05-0,1 % sau produse pe bază de etanol (cel puțin 70 %). Toate textilele potențial contaminate (de exemplu prosoapele, lenjeria de pat, perdelele, fețele de masă etc.) trebuie spălate cu apă fierbinte (90 °C) și cu detergent de rufe obișnuit. Dacă, din cauza caracteristicilor materialului, nu poate fi folosit ciclul de spălare cu apă fierbinte, la spălare trebuie adăugate produse de înălbire sau alte produse pentru decontaminarea textilelor.

Recomandări specifice pentru hoteluri

Se recomandă următoarele măsuri pentru reducerea la minimum a probabilității de transmitere a COVID-19:

1.

Administrație/Management

(a)

să se stabilească un plan de pregătire care să includă măsuri de prevenire și control al infecțiilor în ceea ce privește COVID-19, în consultare cu autoritățile locale din domeniul sănătății publice;

(b)

să se urmărească îndeaproape recomandările formulate de autoritățile din domeniul sănătății publice pentru a fi la curent cu situația curentă și a evalua riscul de infectare a personalului și a oaspeților;

(c)

să se asigure formarea personalului în ceea ce privește procedurile aplicabile în toate cazurile relevante ale prevenirii și controlului infecțiilor, inclusiv gestionarea cazurilor suspectate de COVID-19, precum și dezinfectarea, curățenia și utilizarea adecvată a măștilor de protecție;

(d)

să se stabilească o limită a numărului de oaspeți prezenți în orice moment în spațiile comune, pentru a garanta distanțarea fizică, în conformitate cu instrucțiunile privind distanțarea fizică și adunările de persoane; să se asigure că numărul autorizat de oaspeți este conform cu recomandările locale în materie de sănătate publică în ceea ce privește adunările de persoane;

(e)

să se asigure disponibilitatea materialelor informative destinate oaspeților privind simptomele COVID-19, privind instrucțiunile în caz de boală și procedurile locale, precum și disponibilitatea instrucțiunilor privind igiena mâinilor și utilizarea adecvată a măștilor de protecție;

(f)

să se folosească afișe (de exemplu, afișe pe pereți în spații publice și în camere) pentru a-i informa pe oaspeți cu privire la procedurile de reducere la minimum a contactului dintre personal și oaspeți;

(g)

să se aibă în vedere anularea activităților în spații închise în care distanțarea fizică nu poate fi garantată, în special atunci când astfel de activități pot fi organizate în aer liber.

2.

Recepție și servicii de concierge

(a)

să se asigure disponibilitatea produselor de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool;

(b)

să se aibă în vedere soluții precum înregistrarea online sau autoînregistrarea (self check-in), precum și executarea formalităților de plecare în regim de autoservire (self check-out) pentru a se reduce la minimum contactul dintre oaspeți și personal; în cazul în care se optează pentru autoînregistrare cu ajutorul unui ecran tactil sau al unei tastaturi, să se asigure curățarea regulată a acestor dispozitive pentru a se reduce la minimum riscurile de transmitere a virusului;

(c)

să se asigure distanțarea fizică dintre recepționist și ceilalți membri ai personalului și oaspeți, în mod ideal prin intermediul unui paravan de protecție din plastic sau din sticlă;

(d)

să se asigure distanțarea fizică între oaspeți, de exemplu prin utilizarea marcajelor pe podea.

3.

Restaurante, spații de mic dejun, săli de mese și baruri

(a)

să se asigure disponibilitatea produselor de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool și afișarea materialelor informative, la intrare, care să reamintească regulile de igienă a mâinilor;

(b)

în măsura în care este posibil, să se opteze pentru servirea la masă în loc de autoservire în regim de bufet; în cazul în care nu este posibilă servirea mâncării la masă, să fie îmbunătățite măsurile de igienă, iar oaspeților să li se reamintească să folosească un produs de dezinfectare a mâinilor la intrarea în restaurant, atunci când se servesc de la bufet și după ce s-au servit de la bufet;

(c)

dacă se optează pentru autoservire în regim de bufet, să se asigure respectarea distanțării fizice la bufet;

(d)

să se limiteze numărul de oaspeți prezenți în unitate în orice moment, pentru a se asigura distanțarea fizică;

(e)

să se evite cozile de așteptare sau, dacă acest lucru nu este posibil, să se asigure distanțarea fizică în astfel de situații, de exemplu prin utilizarea marcajelor pe podea;

(f)

să se asigure o distanță fizică de 2 metri între mese;

(g)

să se asigure o ventilație suficientă în conformitate cu orientările privind ventilarea restaurantelor, atât în ceea ce privește numărul de împrospătări ale aerului pe oră, cât și introducerea de aer din exterior pe oră;

(h)

să se asigure curățarea regulată a filtrelor instalațiilor de aer condiționat în conformitate cu instrucțiunile producătorului;

(i)

atunci când pentru ventilație se folosesc instalații de aer condiționat, să se reducă la minimum recircularea aerului;

(j)

să se asigure curățarea regulată cu detergent obișnuit a suprafețelor atinse frecvent.

4.

Sălile de sport

(a)

să se asigure disponibilitatea produselor de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool;

(b)

să se asigure curățarea echipamentelor, în special a suprafețelor atinse (cum ar fi mânerele) după fiecare utilizare, punându-se la dispoziție ustensile de curățare corespunzătoare;

(c)

să se asigure distanțarea fizică între oaspeți;

(d)

să se limiteze intrările pentru a se garanta distanțarea fizică;

(e)

se recomandă evitarea utilizării vestiarelor, iar oaspeții ar trebui încurajați să se schimbe în camerele lor.

5.

Centre balneare și piscine de interior

(a)

să se asigure disponibilitatea produselor de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool și accesul la instalații de spălare a mâinilor;

(b)

întrucât nu se poate evita contactul fizic în timpul tratamentelor balneare și nu se poate asigura distanțarea fizică între persoana care efectuează tratamentul și client, se recomandă utilizarea de măști de protecție de către persoana care efectuează tratamentul și de către client;

(c)

se recomandă utilizarea produselor de dezinfectare a mâinilor sau spălarea mâinilor înainte și după fiecare tratament.

(d)

este necesară întreținerea periodică și curățarea acestor instalații.

6.

Spații exterioare (piscine exterioare, plaje, terenuri de joacă)

(a)

să se asigure disponibilitatea produselor de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool și accesul la instalații de spălare a mâinilor;

(b)

să se asigure o distanță fizică de 2 metri între mese, între seturile de mobilier de plajă și între oaspeți în timpul diverselor activități, precum și în piscină;

(c)

oaspeții care împart aceeași cameră pot să stea la aceeași masă și pot utiliza același mobilier de plajă etc.;

(d)

să se asigure întreținerea periodică și curățarea acestor instalații.

7.

Spații interioare de recreere pentru copii (de exemplu, creșa hotelului)

(a)

Întrucât nu se poate evita contactul fizic și nu se poate aplica distanțarea fizică, trebuie analizată oportunitatea deschiderii acestor spații.

Dacă aceste spații rămân deschise, se recomandă:

(b)

să se aibă în vedere utilizarea măștilor de protecție de către personalul care are grijă de copii;

(c)

să se asigure disponibilitatea produselor de dezinfectare a mâinilor pe bază de alcool și accesul la instalații de spălare a mâinilor;

(d)

să se limiteze numărul de copii care vizitează aceste spații în orice moment;

(e)

să se asigure curățarea regulată cu detergent obișnuit a suprafețelor atinse frecvent, a jucăriilor și a echipamentelor.

8.

Sălile de conferințe și de reuniuni

(a)

organizatorii de conferințe și de reuniuni să urmeze orientările locale privind numărul de participanți autorizat;

(b)

să se asigure disponibilitatea produselor de dezinfectare a mâinilor și accesul la instalații de spălare a mâinilor;

(c)

să se asigure distanțarea fizică între participanți, în conformitate cu orientările ECDC.

9.

Toalete

(a)

să se asigure disponibilitatea permanentă a săpunului și a apei, precum și a prosoapelor de unică folosință din hârtie sau a uscătoarelor automate pentru mâini.

10.

Ascensoare

(a)

Se recomandă să se descurajeze cât mai mult cu putință utilizarea în comun a ascensoarelor de către persoane care nu împart aceeași cameră, pentru a se asigura distanțarea fizică. Utilizarea ascensoarelor trebuie rezervată cu prioritate persoanelor care suferă de handicapuri fizice și persoanelor care transportă bagaje.

(b)

Ar trebui încurajată utilizarea scărilor, dacă este posibil și practic (de exemplu, în clădirile cu mai puține etaje).

(c)

Se recomandă curățarea regulată a suprafețelor atinse frecvent (panourile de comandă ale ascensoarelor și barele de mână).

(d)

Se recomandă ventilarea corespunzătoare a ascensoarelor, în conformitate cu instrucțiunile producătorului și cu regulamentul de ordine interioară al clădirii.

11.

Oaspeții vulnerabili

(a)

Oaspeții vulnerabili ar trebui descurajați să participe la activități pentru care nu poate fi garantată în orice moment distanțarea fizică, în special când astfel de activități se desfășoară în spații închise. Se recomandă ca acești oaspeții să respecte cu strictețe regulile de distanțare fizică și de igienă a mâinilor. Ar trebui avută în vedere servirea mâncării în cameră drept opțiune de protejare sporită a oaspeților vulnerabili.

12.

Evenimentele de la fața locului

(a)

Să se ia în considerare posibilitatea anulării evenimentelor cu participarea unui număr mare de persoane (de exemplu, concerte) și să se urmeze îndeaproape recomandările naționale și locale în materie de sănătate publică cu privire la numărul de participanți autorizat.

Documente și informații suplimentare

1.

Infection prevention and control during health care when COVID-19 is suspected: interim guidance. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2020.

https://www.who.int/publications-detail/infection-prevention-and-control-during-health-care-when-novel-coronavirus-(ncov)-infection-is-suspected-20200125.

2.

Water, sanitation, hygiene and waste management for COVID-19: Interim guidance. https://www.who.int/publications-detail/water-sanitation-hygiene-and-waste-management-for-covid-19.

3.

Global surveillance for COVID-19 caused by human infection with COVID-19 virus: interim guidance. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2020 https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technical-guidance/surveillance-and-case-definitions

4.

Considerations for quarantine of individuals in the context of containment for coronavirus disease (COVID-19): interim guidance. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2020 https://www.who.int/publications-detail/considerations-for-quarantine-of-individuals-in-the-context-of-containment-for-coronavirus-disease-(covid-19)

(1)  Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă. COVID-19: Ghidul pentru locul de muncă (internet). (actualizat la 20 aprilie 2020; citat la 4 mai 2020). Disponibil la adresa: https://oshwiki.eu/wiki/COVID-19:_guidance_for_the_workplace#See

(2)  Bourouiba L. Turbulent Gas Clouds and Respiratory Pathogen Emissions: Potential Implications for Reducing Transmission of COVID-19. Jama. 26 martie 2020.

(3)  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Infection prevention and control in the household management of people with suspected or confirmed coronavirus disease (COVID-19) (internet). 31 martie 2020 (4 mai 2020). Disponibil la adresa: https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/Home-care-of-COVID-19-patients-2020-03-31.pdf

(4)  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Using face masks in the community. Reducing COVID-19 transmission from potentially asymptomatic or pre-symptomatic people through the use of face masks (internet). 8 aprilie 2020 (4 mai 2020). Disponibil la adresa: https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/COVID-19-use-face-masks-community.pdf.

(5)  Knibbs LD, Morawska L, Bell SC, Grzybowski P. Room ventilation and the risk of airborne infection transmission in 3 health care settings within a large teaching hospital. Am J Infect Control. Decembrie 2011; 39(10):866-72.

(6)  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Using face masks in the community. Reducing COVID-19 transmission from potentially asymptomatic or pre-symptomatic people through the use of face masks (internet). 8 aprilie 2020 (4 mai 2020). Disponibil la adresa: https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/COVID-19-use-face-masks-community.pdf.

Knibbs LD, Morawska L, Bell SC, Grzybowski P. Room ventilation and the risk of airborne infection transmission in 3 health care settings within a large teaching hospital. Am J Infect Control. Decembrie 2011; 39(10):866-72.

Lu J, Gu J, Li K, Xu C, Su W, Lai Z, et al. COVID-19 Outbreak Associated with Air Conditioning in Restaurant, Guangzhou, China, 2020. Emerg Infect Dis. 2 aprilie 2020; 26 (7).

(7)  Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Natural Ventilation for Infection Control in Health-Care Settings (internet). 2009 (actualizat la 4 mai 2020). Disponibil la adresa: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/44167/9789241547857_eng.pdf?sequence=1.

Federația Europeană a Asociațiilor de Încălzire, Ventilație și Aer Condiționat. How to operate and use building services in order to prevent the spread of the coronavirus disease (COVID-19) virus (SARS-CoV-2) in workplaces (internet). (actualizat la 17 martie 2020; citat la 4 mai 2020). Disponibil la adresa: https://www.rehva.eu/fileadmin/user_upload/REHVA_covid_guidance_document_2020-03-17_final.pdf

(8)  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Disinfection of environments in healthcare and nonhealthcare settings potentially contaminated with SARS-CoV-2. Stockholm: ECDC; 2020 (26 aprilie 2020). Disponibil la adresa: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/disinfection-environments-covid-19#no-link.

(9)  Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Natural Ventilation for Infection Control in Health-Care Settings (internet). 2009 (actualizat la 4 mai 2020). Disponibil la adresa: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/44167/9789241547857_eng.pdf?sequence=1

(10)  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Contact tracing: Public health management of persons, including healthcare workers, having had contact with COVID-19 cases in the European Union – second update Stockholm: ECDC; (27 aprilie 2020). Disponibil la adresa: https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19-contact-tracing-public-health-management


15.5.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/17


COMUNICAREA COMISIEI

Orientări privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității – COVID-19

(2020/C 169/02)

I.   Introducere

1.

Epidemia de COVID-19 are un impact major asupra transporturilor și conectivității din UE. Măsurile de limitare a epidemiei au dus la o scădere dramatică a activității de transport, în special a transportului de pasageri (1). Fluxurile de marfă au fost mai puțin afectate, în parte datorită eforturilor colective ale UE de a asigura faptul că mărfurile continuă să circule, deși s-a constatat o reducere determinată de declinul activității economice și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

2.

Comisia a emis orientări cu privire la restricțiile vizând călătoriile neesențiale (2) și a prezentat măsuri specifice pentru transport, inclusiv orientări privind măsurile de gestionare a frontierelor (3), privind punerea în aplicare a culoarelor verzi pentru transportul de mărfuri (4), privind facilitarea operațiunilor de transport aerian de mărfuri (5) și privind navigatorii, pasagerii și alte persoane aflate la bordul navelor (6). Comisia a oferit orientări cu privire la cele mai bune modalități de protejare a lucrătorilor din transporturi și a pasagerilor, menținând, în același timp, circulația mărfurilor.

3.

Atâta timp cât restricțiile privind circulația persoanelor rămân în vigoare, iar circulația mărfurilor rămâne susceptibilă la perturbări, prezentele măsuri și recomandări privind circulația mărfurilor, circulația lucrătorilor esențiali (7), tranzitul și repatrierea pasagerilor și a echipajelor ar trebui să continue să fie aplicate în mod consecvent și coordonat de toate statele membre. Statele membre ar trebui să utilizeze în continuare rețeaua de puncte de contact de transport naționale în cadrul răspunsului la COVID-19 coordonat de Comisie.

4.

Având în vedere că situația sănătății publice începe să se îmbunătățească, va fi important ca serviciile de transport și conectivitatea să fie restabilite progresiv în cadrul limitelor permise de condițiile epidemiologice, deoarece ele sunt vectori esențiali ai UE și ai economiei mondiale și reprezintă elemente fundamentale ale vieții de zi cu zi a cetățenilor UE.

5.

La 15 aprilie 2020, Comisia Europeană, în cooperare cu președintele Consiliului European, a prezentat o Foaie de parcurs europeană comună (8) care stabilește recomandări privind ridicarea restricțiilor în contextul COVID-19. În Foaia de parcurs europeană comună s-a precizat: „De asemenea, Comisia va prezenta orientări mai detaliate în vederea restabilirii progresive a serviciilor de transport, a conectivității și a liberei circulații cât mai rapid posibil, în funcție de situația sanitară, inclusiv în ceea ce privește planificarea vacanțelor de vară”.

6.

Sănătatea cetățenilor, inclusiv a lucrătorilor din transporturi și a pasagerilor, rămâne principala prioritate. O atenție deosebită ar trebui acordată grupurilor vulnerabile, precum persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni medicale subiacente, în condițiile respectării pe deplin a vieții lor private. Relaxarea restricțiilor de călătorie și a celor operaționale ar trebui, prin urmare, să fie progresivă, pentru a proteja sănătatea și pentru a asigura faptul că sistemele și serviciile de transport și alte sisteme conexe (de exemplu, controalele la frontierele externe) se pot adapta la volume mai mari de transport de marfă și de pasageri. Acest fapt ar trebui să fie însoțit de campanii de comunicare actualizate în mod constant, pentru a asigura faptul că persoanele care călătoresc își pot planifica deplasările și pot acționa pe baza unei conștientizări depline a situației și, prin urmare, a responsabilității lor individuale cu privire la respectarea recomandărilor în materie de sănătate atunci când călătoresc.

7.

Restabilirea treptată a serviciilor de transport și a conectivității va depinde în totalitate de abordarea restricțiilor de călătorie, de evaluările epidemiologice, precum și de avizul medical al experților privind măsurile necesare de protecție și de precauție vizând sănătatea și situația sanitară. Prin urmare, prezentele orientări ale UE privind restabilirea serviciilor de transport și a conectivității nu aduc atingere acestor politici și ar trebui să rămână pe deplin aliniate și în concordanță cu ele și să fie puse în aplicare în cadrul Foii de parcurs europene comune.

8.

Ele oferă un cadru comun pentru a sprijini autoritățile, părțile interesate, partenerii sociali și întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul transporturilor în timpul restabilirii treptate a conectivității. Orientările cuprind principii generale aplicabile tuturor serviciilor de transport și recomandări specifice menite să abordeze caracteristicile fiecărui mod de transport și să fie realiste și practice. Scopul lor este de a oferi orientări suplimentare cu privire la modul de restabilire progresivă a serviciilor de transport, a conectivității și a liberei circulații, atât de curând cât o permite situația sanitară, protejând, în același timp, sănătatea lucrătorilor din transporturi și a pasagerilor. Ele ar trebui să fie aplicate transportului din interiorul statelor membre și între acestea. Cu toate acestea, având în vedere caracterul transfrontalier al transportului, prezentele orientări ar trebui să fie aplicate în mod corespunzător serviciilor de transport între statele membre și țările terțe, de îndată ce situația epidemiologică o permite.

9.

Epidemia de COVID-19 a afectat întreaga UE, însă impactul ei diferă de la un stat membru la altul, de la o regiune la alta și de la o zonă la alta. Pentru a restabili conectivitatea în întreaga UE într-un mod care să fie sigur pentru toate persoanele implicate și pentru a restabili încrederea publicului în serviciile de transport, statele membre și instituțiile și agențiile UE ar trebui să coopereze îndeaproape. Un mediu complet fără riscuri pentru călătorii nu este fezabil, așa cum este cazul pentru orice altă activitate, dar riscurile ar trebui reduse cât mai mult posibil, pe toată durata epidemiei. Până la crearea și punerea la dispoziție pe scară largă a unui vaccin eficace, un al doilea val de infecții sau de focare de epidemie rămân posibile; Ca atare, ar trebui stabilite planuri adecvate pentru eventuala reintroducere a măsurilor, dacă va fi necesar.

10.

Având în vedere caracterul global al epidemiei de COVID-19 și caracterul internațional al serviciilor de transport, un cadru pentru acceptarea reciprocă a situației sănătății publice și a măsurilor în vigoare între țări, regiuni și zone, inclusiv între statele membre și între UE și țări terțe, este indispensabil pentru o restaurare treptată, oportună și sigură a sistemelor de transport la nivel european, dar și mondial. În acest context, autoritățile competente din UE ar trebui să coopereze în cea mai mare măsură posibilă cu țări terțe și cu organizațiile internaționale sectoriale (9). Prin urmare, va fi necesar, pe cât posibil, ca măsurile să fie aliniate la obiectivele și efectele lor și acceptate ca echivalente.

11.

Astfel cum se menționează în Foaia de parcurs europeană comună, prezentele orientări sunt de asemenea relevante pentru sezonul estival și pentru planificarea modalităților de călătorie conexe. Turismul este un sector important al economiei UE și este inerent dependent de transporturi și de călătorii, funcționarea lui fiind condiționată și facilitată în mod esențial de disponibilitatea serviciilor de transport de pasageri. Prin urmare, restabilirea în timp util a conectivității adecvate va fi esențială pentru a permite restaurarea treptată a turismului.

II.   Principii pentru restaurarea sigură și treptată a transportului de pasageri

(a)   Principii generale pentru restabilirea conectivității

12.

Toate modurile de servicii de transport ar trebui să fie reluate treptat cu prioritate, cu condiția aplicării efective a unor măsuri proporționale și eficace pentru a proteja sănătatea lucrătorilor din transporturi și a pasagerilor. Aceste măsuri ar trebui să fie în conformitate cu criteriile, principiile și recomandările generale prevăzute în Foaia de parcurs europeană comună, în special în ceea ce privește situația epidemiologică și politicile referitoare la controalele la frontieră și restricțiile privind circulația și călătoriile.

13.

În consecință, măsurile care ar putea restricționa operațiunile de transport, precum și măsurile de protecție și prevenire din domeniul sănătății, ar trebui să rămână limitate în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata la nivelul necesar pentru protejarea sănătății publice. Pe lângă faptul că ar trebui să fie proporționale, toate măsurile ar trebui, de asemenea, să fie fundamentate în mod corespunzător, transparente, relevante și specifice modurilor de transport, nediscriminatorii și să mențină condiții de concurență echitabile pe piața unică. Statele membre vor trebui să asigure conformitatea acestor măsuri cu normele privind ajutoarele de stat și cu toate celelalte elemente ale legislației UE.

14.

Măsurile ar trebui să fie monitorizate în permanență, astfel încât să existe posibilitatea, dacă este cazul, să fie reevaluate și ajustate, ținând seama de toate cunoștințele și considerațiile relevante, pentru a rămâne proporționale cu nivelul actual al necesităților în materie de sănătate publică. Pe măsură ce devin disponibile soluții noi și mai eficiente, implementarea acestora ar trebui să constituie o prioritate, astfel încât să se poată renunța la măsurile mai puțin eficiente sau mai împovărătoare. Ar trebui respectat principiul rentabilității. Aceasta implică faptul că, în cazul în care există mai multe opțiuni pentru a obține efecte comparabile în ceea ce privește asigurarea sănătății lucrătorilor din transporturi și a pasagerilor, ar trebui să fie preferată cea mai puțin costisitoare.

15.

Pentru a proteja și a restabili funcționarea deplină a pieței unice, prestarea transfrontalieră a serviciilor de transport, eficacitatea deplină a măsurilor sanitare și încrederea publicului, statele membre ar trebui să ia măsuri într-un mod coordonat și cooperant. Statele membre ar trebui să-și bazeze deciziile referitoare la ridicarea restricțiilor de călătorie cauzate de COVID-19 pe orientările Comisiei privind frontierele interne din 13 mai 2020 (10). Deciziile ar trebui notificate Comisiei și tuturor statelor membre. Comisia este pregătită să coordoneze ridicarea restricțiilor și restaurarea serviciilor de transport prin intermediul rețelei de puncte de contact naționale.

16.

Aceasta necesită, de asemenea, o abordare coordonată împreună cu țările din vecinătatea UE și cu alte țări. Canalele de coordonare au fost deja extinse, de exemplu în Balcanii de Vest, la autoritățile naționale respective care colaborează îndeaproape cu rețeaua UE de puncte de contact pentru transport la nivel național. Obiectivul comun este de a asigura disponibilitatea serviciilor de transport și a conectivității.

17.

În conformitate cu principiile menționate mai sus potrivit cărora măsurile ar trebui să fie proporționale și specifice fiecărui mod de transport, ar trebui identificate opțiuni de mobilitate sigură, în locul măsurilor prohibitive generale care duc la paralizarea serviciilor de transport în UE. Un exemplu ar putea fi curățarea și dezinfectarea minuțioasă și regulată, precum și ventilarea corespunzătoare a nodurilor și a vehiculelor de transport (11), în loc să se interzică în totalitate serviciile de transport relevante. Această abordare ar trebui să permită vizarea surselor de risc, permițând în același timp revenirea treptată a activităților economice și zilnice uzuale. Cooperarea strânsă dintre autoritățile din domeniul sănătății și cele din domeniul transporturilor, precum și cu principalele părți interesate, va fi esențială în acest sens.

18.

Transportul de mărfuri ar trebui să fie protejat în continuare, pentru a se asigura funcționalitatea lanțurilor de aprovizionare. Foaia de parcurs europeană comună a indicat: „În faza de tranziție, ar trebui făcute mai multe eforturi pentru a menține fluxul liber al mărfurilor și a asigura securitatea lanțurilor de aprovizionare”. Pornind de la actualele maxim 15 minute pentru trecerea frontierelor pe culoarele verzi, controalele efectuate ar trebui să fie treptat relaxate într-un mod coordonat, utilizând canale de coordonare stabilite, cum ar fi punctele de contact naționale pentru transport în contextul COVID-19 și Mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR), pentru a permite, în cele din urmă, trecerea frontierelor interne la fel ca înainte de introducerea restricțiilor în contextul COVID-19 pentru toate vehiculele de transport de marfă și pentru toate mărfurile. Pe măsură ce traficul va crește din nou, rolul nodurilor de transport multimodale, cum ar fi porturile sau terminalele de containere, în sprijinirea culoarelor verzi necesită o atenție deosebită. Pentru a asigura funcționarea lanțurilor de aprovizionare, toate modurile de transport, inclusiv căile navigabile interioare și transportul feroviar de marfă, ar trebui să fie utilizate într-un mod optim. Circulația liberă și neobstrucționată a lucrătorilor esențiali din transporturi trebuie să fie asigurată și, în acest scop, ar trebui luat în considerare accesul la căi rapide de circulație în nodurile de transport. În timpul tranziției treptate și în urma recomandărilor autorităților din domeniul sănătății publice, controalele sanitare ar trebui reduse treptat, carantinele sistematice ar trebui eliminate (adică cele aplicate indiferent de simptomele prezentate sau de orice rezultate ale testelor), ar trebui eliminate convoaiele, ar putea fi reintroduse interdicțiile de a conduce vehicule în cazul în care fluiditatea traficului permite, iar alte derogări de la normele privind timpul de conducere a vehiculelor și de repaus după sfârșitul lunii mai 2020 ar trebui să fie mai armonizate și mai limitate la ceea ce este strict necesar, pentru a reinstitui treptat norme europene uniforme și ușor aplicabile.

19.

De îndată ce situația sănătății publice o permite, restricțiile privind transportul individualizat (de exemplu, automobile, motociclete sau biciclete) ar trebui ridicate. Relaxarea restricțiilor permite o reluare rapidă a mobilității, în special la nivel local și regional (de exemplu, permițând cetățenilor să călătorească mai mult și mai repede la nivel local sau în interiorul unui stat membru). Eliminarea acestor restricții pentru a facilita transportul individualizat ar trebui să rămână în concordanță cu măsurile generale de distanțare și cu măsurile de prevenție necesare sau recomandate de fiecare stat membru.

20.

În același timp, ar trebui să crească disponibilitatea unor opțiuni de transport în comun sigur, în conformitate cu relaxarea treptată a măsurilor antiepidemice, pentru a oferi tuturor cetățenilor alternative de mobilitate. Această măsură ar trebui să fie aplicată și comunicată într-un mod care să contribuie la restabilirea încrederii pasagerilor în utilizarea sigură a transportului în comun.

21.

Ar trebui să se asigure faptul că operatorii de transport și prestatorii de servicii care prestează servicii echivalente pe aceeași rută fac obiectul unor măsuri echivalente. Obiectivul ar trebui să fie acela de a asigura același nivel de siguranță, de claritate și de previzibilitate pentru pasageri, pentru a evita discriminările și pentru a menține condiții de concurență echitabile.

22.

Pentru a se asigura că măsurile la plecare și la sosire, pentru orice mod de transport, sunt comparabile, evitându-se astfel ca deplasările să devină excesiv de greoaie sau chiar imposibile, este esențial să se asigure aplicarea unor măsuri echivalente care să fie bazate pe principii comune, care să atenueze într-un mod adecvat riscurile relevante pentru sănătate și care să fie acceptate reciproc la punctul de plecare și de sosire. Coordonarea dintre statele membre și cu țări terțe ar trebui să faciliteze această acceptare.

23.

Pentru a permite o planificare mai bine documentată a deplasărilor, operatorii de transport și prestatorii de servicii ar putea pune la dispoziție informații cu privire la gradul mediu de ocupare pentru anumite conexiuni sau intervale orare. Această măsură va fi deosebit de importantă pentru serviciile fără rezervări de locuri și pentru transportul public local. Astfel de informații ar putea fi puse la dispoziție online sau prin intermediul unor aplicații mobile dedicate.

24.

Mobilitatea urbană este deja regândită în mai multe state membre, regiuni și orașe, cum ar fi extinderea zonelor pietonale și a pistelor pentru biciclete, adaptarea orarelor și crearea unor tehnologii inovatoare pentru gestionarea fluxurilor de pasageri și evitarea aglomerărilor. Comisia încurajează și sprijină crearea și punerea în aplicare a unor noi soluții și măsuri de mobilitate urbană pentru a facilita mobilitatea activă, colectivă și partajată în condiții de siguranță și pentru a asigura încrederea în rândul cetățenilor.

25.

În cazul în care este necesar, ar trebui să se aplice norme clare privind drepturile și obligațiile operatorilor de transport și ale prestatorilor de servicii, de exemplu, în cazul în care operatorii sunt responsabili de asigurarea distanțării sau de refuzarea accesului la un nod de transport sau la un vehicul al persoanelor fără mască sau, în cazul în care sunt depășite anumite numere maxime de pasageri, cadrul juridic care le permite să instituie aceste măsuri ar trebui să fie clar definit.

(b)   Protejarea lucrătorilor din transporturi

26.

Lucrătorii din cadrul tuturor modurilor de transport au jucat un rol esențial în cursul crizei prin facilitarea transportului de marfă, sprijinirea funcționării lanțurilor de aprovizionare, repatrierea cetățenilor UE și transportul lucrătorilor esențiali la locurile lor de muncă, chiar și cu un risc sporit pentru sănătatea și buna lor stare. Nodurile de transport, prestatorii de servicii și operatorii ar trebui să aplice principiile continuității activităților pentru a asigura desfășurarea în condiții de siguranță a operațiunilor, în consultare cu partenerii sociali. Acest aspect înseamnă, de asemenea, faptul că lucrătorii din transporturi ar trebui să fie consultați, echipați, formați și instruiți în mod adecvat cu privire la modul în care își pot îndeplini sarcinile, reducând la minimum riscurile pentru propria lor sănătate, a familiilor lor și, de asemenea, pentru sănătatea colegilor și a pasagerilor. În acest sens ar trebui incluse, de exemplu, informații cu privire la modul în care să se utilizeze în mod adecvat echipamentele de protecție, să se mențină igiena, să se reducă la minimum contactele nenecesare cu alte persoane și, de asemenea, în măsura posibilului, cum să se identifice infecțiile potențiale.

27.

Lucrătorii din transporturi care, prin natura activității lor, au un nivel mare de interacțiune cu alte persoane (de exemplu, echipajul aeronavelor, personalul de inspecție a securității și siguranței din aeroporturi și porturi, controlorii de bilete, conducătorii de autobuze și de microbuze, echipajele navelor de pasageri, piloții maritimi, personalul care oferă asistență pasagerilor, inclusiv persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă), ar trebui să primească echipamentul individual de protecție adecvat de la angajator, astfel cum se precizează în continuare. Ar trebui să fie asigurată, în funcție de necesități, schimbarea periodică a acestor echipamente, precum și eliminarea lor în condiții de siguranță. Orientări generale pentru angajatori în ceea ce privește întoarcerea la locurile de muncă după COVID-19 au fost publicate de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă și includ informații utile privind sectoare specifice, inclusiv sectorul transporturilor (12).

(c)   Protejarea pasagerilor

28.

Pentru toate formele colective de transport de pasageri, ar trebui luate măsuri rezonabile pentru a limita contactul dintre lucrătorii din transporturi și pasageri, precum și între pasageri. Acolo unde este fezabil, ar trebui să se aplice practici de distanțare între pasageri atât timp cât situația sanitară o impune. Ar trebui aplicate și alte măsuri care reduc riscul de infecții, precum:

(a)

Purtarea de echipament individual de protecție (măști, mănuși etc.) de către lucrătorii din transporturi.

(b)

Reducerea, acolo unde este fezabil, a densității pasagerilor în mijloacele de transport în comun și în zonele de așteptare [funcționarea unor astfel de servicii la capacitate mai mică ar putea fi susținută în mod corespunzător pentru a menține viabilitatea, de exemplu prin obligații temporare de serviciu public în conformitate cu normele UE aplicabile (13)].

(c)

Menținerea sau adăugarea de bariere de protecție la nivelul nodurilor de transport și în vehicule (de exemplu, în jurul șoferilor, la standurile de bilete sau la punctele de control).

(d)

Crearea de benzi speciale sau separarea în alt mod a diverselor fluxuri de pasageri la nivelul nodurilor de transport (și anume, porturi, aeroporturi, gări, stații de autobuz, cheiuri pentru feriboturi, noduri de transport public urban etc.).

(e)

Nodurile de transport ar trebui să elimine dotările care favorizează aglomerarea (de exemplu, băncile, mesele) sau, cel puțin, să le reamplaseze pentru a asigura o distanțare adecvată.

(f)

Afișarea clară a informațiilor accesibile privind comportamentul recomandat (de exemplu, spălarea sau igienizarea frecventă a mâinilor, menținerea distanței adecvate) și privind măsurile specifice în vigoare în respectivul nod de transport sau mod de transport.

(g)

Măsuri adecvate la îmbarcare și la controalele de securitate (de exemplu, pasagerii nu intră sau nu ies din autobuze pe ușa din față, deschiderea ușilor fără atingere de comenzi, dezinfectarea tăvilor) și alte măsuri care contribuie la reducerea la minimum a contactului (de exemplu, pe rutele scurte de feribot, rămânerea în vehicul sau camion ar putea fi permise dacă siguranța generală poate fi asigurată în mod suficient).

(h)

Ar trebui să se acorde prioritate transportului persoanelor cu handicap, al persoanelor cu mobilitate redusă și al vârstnicilor. Lucrătorii din transporturi care, în conformitate cu normele UE privind drepturile pasagerilor, oferă asistență persoanelor cu handicap, celor cu mobilitate redusă și vârstnicilor, ar trebui să primească echipamentul individual de protecție necesar.

29.

Pasagerii ar trebui să poarte măști în nodurile de transport și în vehiculele utilizate pentru transportul în comun, în special în cazul în care măsurile de distanțare fizică nu pot fi pe deplin respectate în orice moment (14). Materiale de informare care să fie accesibile pasagerilor cu privire la comportamentul sigur (menținerea distanței, igienizarea mâinilor, etc.) ar trebui să fie afișate în mod vizibil. Ar trebui elaborate protocoale pentru gestionarea infecțiilor potențiale în aceste locuri, care să fie comunicate în mod clar lucrătorilor din transporturi și să fie ușor accesibile pasagerilor.

30.

În cazul în care distanțarea fizică este mai dificil de asigurat, ar trebui instituite garanții și măsuri suplimentare care să asigure niveluri de protecție echivalente. În plus, în cazul în care există diverse alternative pentru a ajunge la o destinație, ar trebui să se acorde prioritate acelor opțiuni în cazul cărora distanțarea fizică poate fi asigurată în mod corespunzător, în conformitate cu recomandările autorităților din domeniul sănătății publice.

31.

Reducerea riscului de infecții la nivelul nodurilor de transport și al vehiculelor din cadrul tuturor modurilor de transport ar trebui să constituie o prioritate. Ar trebui asigurată curățarea și dezinfectarea minuțioasă și regulată a nodurilor de transport și a vehiculelor, pentru toate modurile de transport. La nivelul nodurilor de transport și în vehicule ar trebui să se asigure disponibilitatea produselor care conțin gel igienizant/dezinfectant.

32.

Ar trebui puse la dispoziție dotări și ar trebui să se pună în aplicare protocoale la nivelul nodurilor de transport pentru a izola imediat persoanele suspectate de COVID-19, până la luarea unor măsuri suplimentare corespunzătoare. În acest scop, ar trebui să fie stabilite zone sigure desemnate și personal dedicat și specializat, care să dispună de echipament de protecție adecvat. Disponibilitatea dotărilor medicale existente și a personalului medical existent (de exemplu, în aeroporturi, porturi sau la bordul navelor) ar trebui amplificată pentru a face față creșterii volumelor traficului, pe măsură ce restricțiile sunt eliminate.

33.

Vânzarea electronică a biletelor de transport și rezervările în avans ale locurilor ar trebui să aibă prioritate pentru a reduce aglomerările de grupuri de călători în zone specifice (de exemplu, automatele pentru bilete și punctele de vânzare) și pentru a controla mai bine numărul permis de călători, asigurând în același timp accesibilitatea vânzărilor de bilete pentru persoanele care nu au acces la mijloace electronice sau care nu pot utiliza aceste mijloace electronice. Pe cât posibil, ar trebui favorizat un mediu fără contacte fizice.

34.

Vânzările de alte mărfuri, inclusiv de produse alimentare și de băuturi, pot fi limitate în vehicule. Pentru a reduce riscul de infecții, operatorii de unități integrate de vânzare cu amănuntul, cum ar fi magazinele scutite de taxe vamale, ar trebui să ia măsuri adecvate, inclusiv, de exemplu: gestionarea fluxurilor de pasageri pentru a asigura distanțarea (inclusiv utilizarea marcajelor de podea, optimizarea afișajelor, dacă este necesar, limitarea numărului de clienți); curățarea și dezinfectarea periodică a locurilor, a echipamentelor și a mărfurilor; amplasarea de paravane între clienți și personalul din sectorul comerțului cu amănuntul în dreptul casieriilor; punerea la dispoziție a unui număr suficient de stații de igienizare a mâinilor în întreaga unitate de vânzare cu amănuntul și instituirea obligativității utilizării lor, în special la punctele de intrare și ieșire; furnizarea de informații clar vizibile pentru clienți cu privire la comportamentul adecvat care conferă siguranță; și asigurarea faptului că personalul din unitățile de vânzare cu amănuntul este instruit și echipat în mod corespunzător pentru a se ocupa de clienți și de mărfuri în conformitate cu orientările furnizate de autoritățile sanitare cu privire la comportamentul care conferă siguranță în cursul epidemiei de COVID-19.

35.

Pe lângă alte măsuri menite să limiteze riscul de infecție, măsurile de depistare și avertizare a contacților, de exemplu prin utilizarea aplicațiilor mobile, ar putea fi aplicate în mod voluntar de pasageri, pentru a detecta și întrerupe lanțurile de infecții și pentru a reduce riscul răspândirii lor, atâta timp cât riscurile de transmitere persistă. Accesul la serviciile de transport nu ar trebui să fie condiționat de utilizarea aplicațiilor de depistare a contacților. Având în vedere caracterul transfrontalier al transportului, este important să se asigure interoperabilitatea și acceptarea reciprocă a acestor măsuri. În cazul în care sunt puse în aplicare, măsurile de depistare a contacților ar trebui să fie strict limitate la contracararea epidemiei de COVID-19 și ar trebui să fie instituite în conformitate cu setul comun de instrumente al UE aferent rețelei de e-sănătate pe aplicațiile mobile pentru a sprijini depistarea contacților în lupta UE împotriva COVID-19 (15), cu orientările Comisiei privind aplicațiile (16) și cu orientările Comitetului european pentru protecția datelor (17), asigurând cel mai înalt nivel posibil de confidențialitate a datelor.

36.

Operatorii de transport și prestatorii de servicii ar trebui să dispună de protocoale specifice în cazul în care pasagerii se îmbolnăvesc sau prezintă simptome de COVID-19 în timpul călătoriei sau imediat după o călătorie sau trecere printr-un nod de transport. Astfel de protocoale ar trebui să includă zone sigure clar identificate pentru pasagerii simptomatici, măsuri definite privind modul de reducere la minimum a expunerii lor la alți pasageri și lucrători din transporturi, modul de colectare și de analizare a tuturor informațiilor relevante privind contactele cu alți pasageri și lucrători din transporturi etc. În caz de rezervare de locuri, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a identifica și de a avertiza ceilalți pasageri aflați în apropiere.

(d)   Acțiuni viitoare

37.

Pentru a restabili niveluri regulate de servicii de transport și de conectivitate, în absența unui vaccin, va fi necesară o combinație flexibilă care să includă utilizarea crescută a echipamentelor individuale de protecție adecvate, ventilația adecvată și sigură, dacă este posibil folosind aer exterior și evitând simpla recirculație a aerului interior, creșterea capacităților de depistare voluntară a contacților și a capacităților de decontaminare.

38.

Pe termen mediu/lung, se recomandă ca toate măsurile extraordinare puse în aplicare în timpul epidemiei de COVID-19 să fie monitorizate, evaluate și reexaminate continuu și la momentele oportune, cu excepția cazului în care situația epidemiologică impune extinderea lor sau în cazul în care respectivele măsuri au îmbunătățit sistemele de transport și eficiența lor.

39.

Aplicarea continuă a măsurilor antiepidemice, precum și relaxarea lor și restabilirea treptată a serviciilor de transport și a conectivității nu ar trebui să ducă la o reducere, nici măcar temporară, a nivelurilor înalte ale standardelor UE în materie de siguranță și securitate în domeniul transporturilor, inclusiv în ceea ce privește sănătatea și siguranța lucrătorilor din transporturi. Este necesar să se evite adăugarea unor noi probleme de siguranță sau de securitate a transporturilor la problemele cu care deja ne confruntăm ca urmare a epidemiei de COVID-19.

III.   Orientări practice privind măsurile specifice de asigurare a transportului de pasageri în condiții de siguranță pentru toate modurile de transport în contextul epidemiei de COVID-19

(a)   Recomandări universale

40.

Principiile menționate anterior ar trebui să orienteze relansarea progresivă generală și creșterea transportului de pasageri în întreaga UE pentru toate modurile de transport în cursul fazei de eliminare a restricțiilor impuse în contextul epidemiei de COVID-19 și al redresării economice ulterioare. Aceste principii comune ar trebui să faciliteze acceptarea reciprocă a măsurilor puse în aplicare în cadrul UE, dar și în raport cu țările din afara UE, pentru a permite continuarea efectivă a serviciilor de transport. După cum s-a menționat în secțiunea anterioară, ar trebui să se aplice anumite principii și măsuri pentru nodurile de transport și vehicule în cazul tuturor modurilor de transport, cu ajustări specifice care să țină cont de circumstanțele, nevoile și fezabilitatea specifice fiecărui mod.

41.

Printre aceste măsuri universale se numără, în special:

(a)

Cel puțin în timpul relaxării inițiale a restricțiilor, este posibil să fie necesară reducerea numărului de pasageri din vehiculele care operează în anumite moduri de transport pentru a se asigura faptul că toate cerințele de distanțare fizică aplicabile sunt respectate în mod corespunzător.

(b)

Utilizarea voluntară a aplicațiilor de depistare a contacților ar trebui să fie considerată drept un mijloc suplimentar de atenuare a riscurilor.

(c)

Lucrătorii din transporturi ar trebui să fie echipați cu un echipament individual de protecție și, dacă este posibil, separați de pasageri prin bariere.

(d)

Curățarea și dezinfectarea frecventă a nodurilor de transport și a vehiculelor, precum și creșterea frecvenței colectării deșeurilor.

(e)

Instalarea sistematică a unor stații de dezinfectare a mâinilor și impunerea utilizării lor ori de câte ori este posibil.

(f)

Îmbunătățirea ventilației, a filtrării aerului și, dacă este cazul, utilizarea cu prioritate a aerului natural.

(g)

Purtarea măștilor de către pasageri, în special în cazul în care măsurile de distanțare nu pot fi respectate în totalitate în orice moment.

(h)

Biletele și informațiile ar trebui furnizate electronic și automat. Vânzarea electronică prealabilă a biletelor ar trebui să fie puternic promovată și favorizată, la fel și procedurile de înregistrare în avans, de rezervare și de înscriere.

(i)

Înregistrarea, încărcarea și descărcarea bagajelor ar trebui să fie organizate astfel încât să se evite aglomerarea pasagerilor.

(j)

Atunci când este posibil, comandarea în prealabil a serviciilor și a alimentelor sau băuturilor la bord ar trebui să fie facilitată la momentul rezervării, pentru a reduce contactul dintre personal și pasageri.

(k)

Informațiile privind procedurile puse în aplicare pentru a adopta un comportament care conferă siguranță, precum și echipamentul de protecție necesar pentru pasageri, ar trebui să fie accesibile și afișate în mod vizibil la nivelul nodurilor de transport și în vehicule, iar ele ar trebui să fie puse la dispoziție în avans pentru orice călătorie.

42.

Organizațiile părților interesate, operatorii și prestatorii de servicii care își desfășoară activitatea în cadrul diverselor moduri de transport ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare măsuri adecvate care să vizeze circumstanțele specifice fiecărui mod. Ele ar trebui să fie în conformitate cu principiile și recomandările generale și specifice modurilor, formulate în prezentele orientări. Respectivele măsuri ar trebui să fie revizuite în permanență și, dacă este necesar, să fie adaptate pentru a le asigura eficacitatea în ceea ce privește protejarea sănătății lucrătorilor din transporturi și a pasagerilor.

43.

În plus, ar trebui aplicate următoarele măsuri, ținând seama de caracteristicile și de necesitățile specifice fiecărui mod de transport:

(b)   Aviație

44.

În sectorul aviației există o experiență îndelungată în domeniul gestionării riscurilor în materie de siguranță și securitate, care este utilizată pentru a funcționa într-un mediu foarte controlat. Recâștigarea încrederii pasagerilor în faptul că aviația este un mod de călătorie sigur va fi esențială pentru ieșirea din criză. În acest sens, va fi esențial ca părțile interesate din domeniul aviației și al sănătății să comunice pe scară largă cu privire la măsurile în vigoare, precum și cu privire la modul în care aceste măsuri atenuează riscurile. Sectorul aviației ar trebui să asigure faptul că măsurile sunt foarte vizibile, coordonate și comunicate pasagerilor în orice moment.

45.

Atenuarea riscului de răspândire a COVID-19 ar trebui să urmeze aceleași principii cu cele utilizate pentru gestionarea riscurilor în materie de siguranță și securitate, inclusiv pentru monitorizarea conformității, revizuirea eficacității măsurilor la intervale regulate și adaptarea măsurilor la nevoile în continuă schimbare și la metodele și tehnologiile îmbunătățite – ținând seama, totuși, de faptul că aeroporturile și companiile aeriene nu sunt calificate să presteze servicii de sănătate, cum ar fi luarea de decizii de screening sanitar al pasagerilor, care ar trebui să fie puse în aplicare de către autoritățile competente.

46.

Pentru a asigura faptul că măsurile la plecare și la sosire sunt comparabile, evitându-se astfel ca deplasările să devină excesiv de greoaie sau chiar imposibile, este esențial să se asigure aplicarea unor măsuri echivalente care să se bazeze pe principii comune, care atenuează într-un mod adecvat riscurile relevante pentru sănătate și care să fie acceptate reciproc la punctul de plecare și de sosire. Pentru a le facilita, este util să se elaboreze criterii concrete care ar trebui să fie transpuse într-o abordare recunoscută la nivel internațional. Utilizarea unor standarde echivalente și aplicarea reciprocității în ceea ce privește măsurile și acceptarea acestora pot fi catalizatori fundamentali ai aviației în UE și în contextul global. Prin urmare, cooperarea strânsă cu țări terțe și cu partenerii internaționali, inclusiv cu Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), va fi esențială.

47.

În colaborare cu Comisia, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și autoritățile competente, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) vor prezenta în următoarele săptămâni orientări operaționale tehnice pentru a facilita o abordare coordonată și pentru a asista autoritățile aeronautice naționale, companiile aeriene, aeroporturile și alte părți interesate din domeniul aviației. Aceste orientări operaționale tehnice vor ține seama de principiile de management al siguranței elaborate pentru a asigura siguranța sistemului aviatic european și vor stabili un protocol de bază privind sănătatea în sectorul aviației, propus pentru aplicare în întreaga UE.

48.

Protocolul ar trebui să includă următoarele măsuri:

(a)

Îmbunătățirea ventilației, filtrarea aerului la nivelul asigurat în spitale și utilizarea unor fluxuri verticale de aer.

(b)

Limitarea riscurilor de contaminare de-a lungul parcursului călătoriei (de exemplu, evitarea concentrării pasagerilor, limitarea interacțiunilor la bord, explorarea celei mai potrivite alocări a locurilor pe baza constrângerilor tehnice și favorizarea utilizării documentelor și a mijloacelor de plată electronice).

(c)

Reducerea mișcărilor în cabină (de exemplu, mai puține bagaje, mai puține interacțiuni cu echipajul).

(d)

Gestionarea adecvată a fluxurilor de pasageri (de exemplu, consiliere privind sosirea mai devreme la aeroport; prioritizarea înregistrării electronice/a autoînregistrării; asigurarea distanțării și reducerea la minimum a contactelor la punctele de predarea a bagajelor, de control de securitate și de control la frontieră, de îmbarcare și de colectare a bagajelor); pasagerii ar trebui să primească înaintea deplasării informații accesibile cu privire la procedurile din aeroport care preced călătoriei.

49.

Viitoarele orientări tehnice operaționale ale AESA/ECDC vor specifica măsuri suplimentare de atenuare a riscurilor, în strânsă coordonare cu autoritățile naționale competente, cu scopul de a pune în aplicare măsuri pentru operarea zborurilor în mod coerent pe teritoriul UE.

(c)   Transportul rutier

50.

Ar trebui să se asigure niveluri înalte de igienă în toate zonele terminalelor, în zonele de odihnă (de exemplu, de-a lungul autostrăzilor), în locurile de parcare acoperite, în stațiile de alimentare cu combustibil și în stațiile de încărcare electrică, inclusiv curățarea și dezinfectarea periodică, pentru a limita riscul de contagiune pentru utilizatorii drumurilor. În stații ar trebui să fie pusă în aplicare gestionarea fluxului de pasageri. În cazul în care nu se pot asigura niveluri adecvate de sănătate publică, ar trebui să fie luată în considerare închiderea anumitor halte sau stații.

51.

Transportul cu autobuzul și autocarul: Pentru ca deplasările cu autobuze și autocare să se reia treptat, vor fi necesare măsuri adecvate care să țină cont de distincția dintre serviciile regionale și cele pe distanță lungă. În special în ceea ce privește serviciile internaționale de transport cu autobuzul/autocarul, pentru a fi eficace, metodele ar trebui să fie coordonate între statele membre și operatori. Ar trebui introduse practici de operare sigure, cum ar fi urcarea la bord prin ușile din spate și utilizarea pentru ventilare, cât mai mult posibil, a ferestrelor în locul aerului condiționat. În plus, așezarea pe scaune ar trebui să fie optimizată în măsura în care este fezabilă (de exemplu, familiile pot sta împreună, în timp ce persoanele care nu călătoresc împreună ar trebui să fie separate). În microbuze nu ar trebui să li se permită pasagerilor să stea lângă conducătorul auto, decât dacă este posibilă separarea fizică. Operatorii de servicii regulate de transport cu autobuzul vor trebui să fie în măsură să reconstituie progresiv rețeaua, în funcție de restricțiile naționale. Pentru a facilita acest deziderat, statele membre ar trebui să instituie proceduri simplificate și rapide pentru a permite operatorilor să își adapteze rapid serviciile, fără a compromite sănătatea și siguranța lucrătorilor din domeniul transporturilor. Dacă este posibil, contactele personalului cu bagajele pasagerilor ar trebui să fie limitate, iar pasagerii ar trebui să se ocupe de încărcarea și descărcarea propriilor bagaje.

52.

Transportul cu automobil/microbuz la cerere (taxi, vehicule private închiriate): Serviciile de taximetrie și de vehicule private închiriate au continuat, în mare parte, să funcționeze în condițiile unor măsuri de protecție specifice pentru conducătorii auto și ale unor limitări ale numărului de pasageri la unul singur sau la mai multe persoane care trăiesc sub același acoperiș. Aceste servicii ar trebui să continue să funcționeze cu măsuri specifice de igienă și de atenuare a riscurilor. Societățile ar trebui să pună la dispoziția șoferilor vehiculelor comerciale măști și dezinfectanți. Interioarele vehiculelor ar trebui dezinfectate cât mai frecvent posibil. Șoferii de taxi și de vehicule private închiriate ar trebui să evite contactul fizic cu pasagerii și ar trebui să se acorde întotdeauna prioritate plăților electronice. Întreprinderile ar trebui să pună la dispoziția conducătorilor auto separatoare fizice (de exemplu, perdele de plastic sau bariere) pentru a limita contactul cu pasagerii. Nu ar trebui să li se permită pasagerilor să stea lângă conducătorul auto decât dacă este posibilă separarea fizică. Societățile ar trebui să facă schimb de informații relevante cu pasagerii, înainte de călătorie.

(d)   Transportul feroviar

53.

Pentru reluarea transportului de pasageri, va fi important să se ofere asigurări pasagerilor că pot utiliza transportul în comun în condiții de siguranță. Măsurile trebuie să fie bine comunicate, vizibile și eficace. În special în ceea ce privește serviciile internaționale de transport feroviar, pentru a fi eficace, măsurile ar trebui să fie coordonate între statele membre și operatori. Asociațiile din sectorul feroviar și organizațiile lucrătorilor conlucrează pentru stabilirea unor norme comune.

54.

Având în vedere numărul mare de pasageri transportați zilnic și numărul de stații deservite, respectarea normelor generale pentru un comportament sigur în vederea protejării sănătății publice, în special a distanțării adecvate, depinde și de implicarea și simțul de răspundere al fiecărui pasager. Controalele aleatorii ar trebui să asigure un nivel bun de conformitate.

55.

Deoarece transportul pe căile ferate a continuat să funcționeze în cursul epidemiei de COVID-19, există deja o serie de măsuri care pot fi menținute și adaptate, dacă este cazul:

(a)

Obligațiile de distanțare ar trebui aplicate trenurilor atunci când este necesar, în special atâta timp cât numărul de pasageri este relativ mic. Pentru a permite distanțarea, frecvența și capacitatea trenurilor ar trebui mărite, dacă este necesar, pentru a reduce densitatea pasagerilor.

(b)

Operatorii feroviari ar trebui să pună în aplicare rezervări obligatorii de locuri pentru trenurile de lungă distanță și regionale, cu identificarea numelui/originii și a destinației pasagerilor. În mod alternativ și în special pentru trenurile de scurtă distanță, pasagerii ar trebui să fie obligați să lase scaune goale între ei, cu excepția pasagerilor care provin din aceeași gospodărie.

(c)

Operatorii feroviari ar trebui să utilizeze sistemele de numărare a pasagerilor de la bord care sunt disponibile în special pentru trenurile de navetă și suburbane (pe baza greutății, a treptelor de la uși, precum și a algoritmilor de numărare prin CCTV, care nu permit identificarea persoanelor) pentru a gestiona capacitatea. Calendarul și alocarea traseelor ar putea necesita ajustări flexibile, inclusiv optimizarea capacității în mod coordonat, pentru a reflecta cererea și necesitatea de a reduce densitatea călătorilor.

(d)

În stații ar trebui să fie pusă în aplicare gestionarea fluxului de pasageri. În cazul în care nu se pot asigura niveluri adecvate de sănătate publică, ar trebui să fie luată în considerare închiderea anumitor halte sau stații.

(e)

Călătoriile în afara orelor de vârf ar trebui să fie încurajate cu stimulente, cum ar fi prețuri ajustate sau orare de lucru flexibile în cazul trenurilor de navetiști, pentru a evita aglomerarea.

(f)

Pentru a evita ca pasagerii să fie nevoiți să atingă mânere de uși sau butoane, ușile ar trebui deschise la fiecare oprire, fie automat, fie de la distanță, de către mecanicul de locomotivă.

56.

Agenția Europeană a Căilor Ferate (ERA), care dispune de expertiză relevantă în ceea ce privește operațiunile feroviare și metodele comune de siguranță, precum și o vastă rețea de canale de comunicare (cu autorități, operatori și fabricanți), este pregătită să joace un rol esențial pentru a asigura schimbul de cele mai bune practici. Întreprinderea comună Shift2Rail explorează deja posibilitățile de a sprijini dezvoltarea unor aplicații, pe baza datelor anonimizate și agregate (18), pentru a înțelege aglomerările din stații, ceea ce ar putea aduce beneficii și transportului public.

(e)   Transportul naval

57.

Transportul naval de pasageri s-a redus în mod semnificativ. Vor fi necesare măsuri de asigurare a sănătății publice pentru a restabili încrederea, atât a pasagerilor, cât și a echipajelor. Măsurile ar trebui să fie adaptate la tipul de navă și la natura și durata călătoriei, care pot varia în mod semnificativ în transportul naval. Ar putea fi necesară creșterea numărului de nave și de curse, în special în cazul în care transportul cu feribotul este esențial din motive de conectare cu zonele îndepărtate și cu insulele.

58.

Măsurile pentru lucrătorii din transportul maritim sunt prezentate în detaliu în Orientările privind protecția sănătății persoanelor aflate la bordul navelor (19). Lucrătorii, inclusiv cei aflați la bordul navelor și în porturi, ar trebui să aibă acces în orice moment la echipament individual de protecție (20) și la asistență medicală adecvată. Interacțiunile directe dintre persoanele aflate la bord ar trebui reduse pe cât posibil pentru a evita riscul de transmitere.

59.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) este pregătită să faciliteze schimbul de cele mai bune practici și de informații care pot fi utile autorităților competente și părților interesate (de exemplu, date privind urmărirea navelor, rapoarte cu privire la starea sănătății etc.). În plus, având în vedere caracterul internațional al transportului maritim, cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, inclusiv cu Organizația Maritimă Internațională (OMI), va fi importantă pentru facilitarea cooperării la nivel mondial, precum și a echivalenței și a reciprocității dintre măsurile și practicile conexe COVID-19.

60.

Pe baza experienței existente și a măsurilor deja aplicate de statele membre, operatorii și toate celelalte entități implicate în transportul naval (porturi, terminale pentru feriboturi, autorități naționale relevante) ar trebui să aplice următoarele măsuri:

(a)

Asigurarea respectării pe nave a cerințelor de distanțare, inclusiv prin reducerea numărului de pasageri permiși.

(b)

Limitarea accesului la cheiurile de îmbarcare și debarcare la pasagerii cu bilete de transport; atribuirea de locuri pasagerilor.

(c)

Porturile ar trebui să aibă în vedere căi speciale pentru a separa intrarea și ieșirea pasagerilor.

(d)

Atunci când condițiile o permit, amplasarea cât mai multor pasageri în spațiile deschise ale navei.

(e)

În cazul în care pasagerilor li se recomandă sau li se impune să rămână în vehiculele lor la bordul feriboturilor în timpul călătoriilor scurte (de exemplu, mai puțin de o oră), o astfel de măsură ar trebui să se aplice exclusiv punților deschise, cu excepția cazului în care se iau măsuri de precauție suplimentare în conformitate cu normele aplicabile ale UE. Acolo unde este necesar, capacitatea platformelor ar trebui să fie adaptată pentru a asigura securitatea, iar personalul instruit în stingerea incendiilor ar trebui să fie prezent.

(f)

Curățarea și dezinfectarea navelor și a instalațiilor de la țărm ar trebui să urmeze procedurile sugerate (21) în Acțiunea comună „Porți sănătoase ale UE.

(g)

Navele de croazieră și, după caz, feriboturile, ar trebui să elaboreze protocoale specifice de curățare și igienă care să vizeze reducerea la minimum a riscului de contaminare în lanț a cabinelor pasagerilor.

(h)

Ar trebui elaborate protocoale între operatorii de nave și instalațiile de la țărm pentru persoanele cu infecție COVID-19 presupusă sau confirmată, care să includă măsuri înainte, în timpul călătoriei și după aceasta. În acest scop, ar trebui să fie disponibile proceduri de screening medical, încăperi pentru carantină și să fie organizată o interacțiune adecvată cu persoana aflată în carantină.

(i)

Navele de croazieră ar trebui să dispună la bord de o capacitate de testare adecvată pentru depistarea COVID-19, care să fie utilizată în cazul în care se suspectează că un pasager sau un membru al echipajului este infectat.

61.

Epidemiile anterioare de COVID-19 de la bordul navelor de croazieră au evidențiat vulnerabilitatea deosebită a mediilor închise în timpul călătoriilor lungi. Înainte de reluarea operațiunilor de către navele de croazieră, operatorii navelor ar trebui să instituie proceduri stricte pentru a reduce riscul de transmitere la bord și să asigure îngrijiri medicale adecvate în caz de infecții. Restabilirea treptată a serviciilor de croazieră ar trebui să fie coordonată la nivelul UE și la nivel internațional, ținând seama de situația sănătății publice din țările în cauză. Înainte de începerea călătoriilor, operatorii de nave de croazieră ar trebui să asigure faptul că, la nevoie, în porturile situate de-a lungul rutei, vor putea asigura pasagerilor și membrilor echipajului tratament medical, vor putea organiza repatrieri și vor putea înlocui membri ai echipajului. Pentru a asigura continuitatea și siguranța transportului maritim, Comisia va continua să ia măsuri pentru a facilita și a coordona eforturile statelor membre de a permite înlocuirea membrilor echipajului în porturile lor.

(f)   Mobilitatea urbană

62.

În multe orașe și regiuni, transportul public (autobuze, metrouri, tramvaie, trenuri urbane și suburbane etc.) a continuat să funcționeze pe parcursul epidemiei de COVID-19. Pentru a se asigura pregătirea pentru situația în care numărul pasagerilor va crește din nou, măsurile ar trebui să fie puse în aplicare în mod adecvat, pentru a asigura cel mai înalt nivel de siguranță pentru pasageri, cum ar fi:

(a)

Impunerea unei distanțări minime sigure, de exemplu, prin utilizarea autocolantelor sau a marcajelor pe podea în scopul orientării pasagerilor din vehicule pentru a păstra o distanță sigură.

(b)

Ar trebui reduse la minimum contactele dintre șoferi și pasageri (de exemplu, prin utilizarea barierelor, închiderea intrării pe ușile din față, promovarea utilizării biletelor și a metodelor de plată electronice).

(c)

Creșterea și adaptarea frecvenței operaționale, precum și reajustarea liniilor, pentru a permite o distanțare minimă sigură atunci când numărul de pasageri crește și pentru a deservi mai bine anumite destinații (de exemplu, în cazul în care cererea este deosebit de mare).

(d)

Pentru a evita ca pasagerii să fie nevoiți să atingă mânere de uși sau butoane, ușile ar trebui deschise la fiecare oprire, fie automat, fie de la distanță, de către mecanicul de locomotivă.

(e)

Optimizarea fluxurilor de pasageri în stații și nodurile de transport, pentru a evita aglomerarea și orele de vârf, precum și reducerea la minimum a contactelor, prin utilizarea tehnologiilor inovatoare și a aplicațiilor mobile (de exemplu, predicția densității și a numărului de pasageri, instalarea unor contoare de pasageri la uși care să aibă o limită maximă, organizarea unor intervale orare de transport prin rezervare etc.) și permiterea flexibilității orarelor de lucru.

63.

Este esențial să se comunice în mod clar toate măsurile luate, pentru a facilita punerea lor în aplicare fără probleme, pentru a înlătura neliniștile cetățenilor și pentru a menține încrederea lor în transportul public. Campaniile de comunicare (de exemplu, privind respectarea marcajelor de pe sol sau podea) s-au dovedit a fi, de asemenea, eficace. Multe dintre măsurile care ar putea fi necesare (de exemplu, gestionarea mulțimilor, a accesului la platforme și la vehicule, menținerea distanțării fizice etc.) au efecte care depășesc sfera transportului public și ar trebui elaborate în cooperare cu autoritățile sanitare și cu alte părți interesate, cu o definire clară a drepturilor și obligațiilor fiecărui actor. Costurile suplimentare rezultante ar putea fi incluse în contractele de servicii publice.

64.

Soluțiile de mobilitate partajată: Întreprinderile care oferă soluții de mobilitate partajată ar trebui să ia diverse măsuri pentru a proteja conducătorii auto și pasagerii împotriva infectării. Vehiculele de închiriat ar trebui dezinfectate minuțios după fiecare utilizare, iar vehiculele utilizate partajat ar trebui dezinfectate cel puțin o dată în pe zi în zilele în care sunt utilizate. Ar trebui să se intensifice dezinfectarea obiectelor în cadrul serviciilor bazate pe stații (de exemplu, bicicletele partajate). Companiile de închiriere a bicicletelor și a scuterelor electrice ar trebui să le dezinfecteze cel puțin la fiecare schimbare a bateriei.

65.

Mobilitate activă: Multe orașe europene iau măsuri pentru a face ca mobilitatea activă (mersul pe jos și cu bicicleta) să devină o opțiune de mobilitate sigură și mai atractivă în timpul epidemiei de COVID-19. Zonele urbane ar putea lua în considerare extinderea temporară a zonelor pietonale și o zonă mărită pe carosabil pentru opțiunile de mobilitate activă, pentru a facilita necesitatea populației de a se deplasa într-un mod sigur și eficient, reducând, în același timp, limitele de viteză ale vehiculelor în zonele cu mobilitate activă sporită.

66.

Schimbul de cele mai bune practici, de idei și de inovații pentru o mobilitate sigură în zonele urbane și suburbane în cursul epidemiei de COVID-19 a început prin platforme și rețele dedicate și este esențial să se dezvolte în continuare o astfel de cooperare și de partajare a cunoștințelor. Comisia va reuni, de asemenea, statele membre, autoritățile locale și părțile interesate active în domeniul mobilității urbane, pentru a analiza impactul acestei epidemii, pentru a extrage învățăminte și pentru a colecta experiențele acumulate până în prezent, precum și pentru a identifica oportunitățile de viitor pentru o mobilitate mai sustenabilă în UE, în conformitate cu Pactul verde european.

IV.   Concluzie

67.

Comisia va continua să colaboreze cu alte instituții, agenții și organisme ale UE, cu statele membre, cu părțile interesate din domeniul transporturilor și cu partenerii internaționali în vederea coordonării acțiunilor și a facilitării punerii în aplicare a acestor orientări, într-un mod transparent și obiectiv. Comisia va veghea ca măsurile antiepidemice și eliminarea lor progresivă să nu submineze piața unică sau să creeze efecte discriminatorii, contrare tratatelor, între operatorii de transport din UE și prestatorii de servicii și ca ele să nu genereze discriminări între cetățenii sau lucrătorii din UE pe motive de naționalitate.

68.

Situația rămâne dinamică, iar Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile competente, cu organizațiile părților interesate, cu operatorii de transport și cu prestatorii de servicii în vederea adaptării și actualizării abordărilor și măsurilor noastre, ținând seama de cele mai recente evoluții epidemiologice, de rezultatele evaluărilor eficacității măsurilor existente, precum și de nevoile cetățenilor UE și ale economiei noastre. Atât timp cât epidemia de COVID-19 continuă, autoritățile publice, părțile interesate și cetățenii trebuie să rămână vigilenți și să păstreze un nivel înalt de pregătire pentru o eventuală creștere a numărului de infecții. În acest context, Comisia va monitoriza în permanență aplicarea acestor orientări și le va actualiza, dacă este necesar, pentru a le asigura eficacitatea în contextul unor circumstanțe în continuă modificare.

69.

Deși restabilirea serviciilor de transport și a conectivității reprezintă o preocupare centrală, este necesar să se aibă în vedere redresarea sustenabilă și inteligentă a sectorului transporturilor din UE, astfel încât acesta să-și poată redobândi soliditatea dinainte de criză, să rămână competitiv la nivel mondial și să continue să fie o parte fundamentală a economiei și a vieții cetățenilor din UE. Lecțiile învățate de pe urma crizei determinate de COVID-19 vor fi reflectate în viitoarea Strategie pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă din 2020.

(1)  De exemplu, reducerile se situează la aproximativ 90 % pentru traficul aerian în comparație cu un an în urmă (Sursa: Eurocontrol), 85 % pentru serviciile de transport feroviar de pasageri pe distanțe lungi, 80 % pentru serviciile regionale de transport feroviar de pasageri (inclusiv suburban), aproape 100 % pentru serviciile internaționale de transport feroviar de pasageri (Sursa: CER); peste 90 % pentru nave de croazieră și de pasageri la mijlocul lunii aprilie în comparație cu un an în urmă (sursa: EMSA).

(2)  COM(2020) 115 final, COM(2020) 148 final și C(2020) 2050 final (JO C 102I , 30.3.2020, p. 12).

(3)  C(2020) 1753 final (JO C 86I, 16.3.2020, p. 1).

(4)  C(2020) 1897 final (JO C 96I, 24.3.2020, p. 1).

(5)  C(2020) 2010 final (JO C 100I, 27.3.2020, p. 1).

(6)  C(2020) 3100 final (JO C 119, 14.4.2020, p. 1).

(7)  C(2020) 2051 final (JO C 102I, 30.3.2020, p. 12).

(8)  Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 (JO C 126, 17.4.2020, p. 1).

(9)  Cum ar fi Organizația Maritimă Internațională, Organizația Internațională a Muncii, Organizația Aviației Civile Internaționale, Secretariatul permanent al Comunității transporturilor etc.

(10)  Comunicarea Comisiei – Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne – COVID-19 din 13 mai 2020.

(11)  În prezenta comunicare, termenul „vehicul” se referă, după cum este relevant în contextul dat, la toate tipurile de vehicule, incluzând, printre altele, autoturismele, camioanele, autobuzele, autocarele, trenurile, aeronavele, navele, ambarcațiunile, feriboturile etc.

(12)  „COVID-19: Orientări pentru locul de muncă” și „COVID-19: Reîntoarcerea la locul de muncă – Adaptarea locurilor de muncă și protejarea lucrătorilor”, https://oshwiki.eu/wiki/COVID-19:_guidance_for_the_workplace#See.

(13)  Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1); Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European Și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (JO L 293, 31.10.2008, p. 3); Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim) (JO L 364, 12.12.1992, p. 7).

(14)  „Măști faciale” este un termen generic care cuprinde atât măștile medicale, cât și măștile nemedicale. ECDC indică faptul că „Utilizarea măștilor nemedicale fabricate din diverse materiale textile ar putea fi luată în considerare, în special în cazul în care – din cauza problemelor de aprovizionare – măștile faciale medicale trebuie să fie destinate cu prioritate utilizării ca echipament individual de protecție de către personalul medical” (https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/COVID-19-use-face-masks-community.pdf). Va fi de competența autorităților naționale de sănătate/siguranță să facă precizări suplimentare în discuțiile cu părțile interesate per mod de transport, pe baza riscurilor epidemiologice din țara respectivă, pe baza disponibilității și a altor considerente. Anumiți lucrători din transporturi și, respectiv, pasagerii, pot fi expuși la niveluri diferite de risc.

(15)  https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/ehealth/docs/covid-19_apps_en.pdf

(16)  Comunicare a Comisiei Orientări în domeniul protecției datelor privind aplicațiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID-19 (JO C 124I, 17.4.2020, p. 1).

(17)  https://edpb.europa.eu/our-work-tools/our-documents/guidelines/guidelines-042020-use-location-data-and-contact-tracing_ro

(18)  Recomandarea (UE) 2020/518 a Comisiei din 8 aprilie 2020 privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special în ceea ce privește aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate privind mobilitatea (JO L 114, 14.4.2020, p. 7).

(19)  Comunicare a Comisiei – Orientări privind protecția sănătății, repatrierea și formalitățile de călătorie pentru navigatori, pasageri și alte persoane aflate la bordul navelor (JO C 119, 14.4.2020, p. 1).

(20)  Acțiunea comună „Porți sănătoase ale UE” (EU Healthy Gateways), Privire de ansamblu asupra echipamentului individual de protecție (EIP) recomandat personalului de la punctele de intrare și echipajului de la bordul mijloacelor de transport în contextul COVID-19.

(21)  Proceduri sugerate de curățare și dezinfectare a navelor în timpul pandemiei sau în situați în care un caz de COVID-19 a fost identificat la bord; https://www.healthygateways.eu/Portals/0/plcdocs/EU_HEALTHY_GATEWAYS_COVID-19_Cleaning_Disinfection_ships_09_4_2020_F.pdf?ver=2020-04-09-124859-237


15.5.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/30


COMUNICAREA COMISIEI

Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne – COVID-19

(2020/C 169/03)

I.   INTRODUCERE

Pandemia de COVID-19 a cauzat o situație de urgență sanitară fără precedent în toate țările europene. Lipsa unui tratament eficace sau a unui vaccin, combinată cu o creștere exponențială a infecțiilor în Europa începând din februarie 2020 a determinat numeroase state membre ale UE și țări asociate spațiului Schengen (1) (denumite în continuare „statele membre”) să pună în aplicare măsuri comunitare de anvergură, printre care se numără izolarea și distanțarea fizică. Pentru aproape toate statele membre, aceste măsuri au inclus impunerea de restricții privind libera circulație, cu obiectivul de a proteja sănătatea publică, precum și controale temporare la frontierele interne (2). În plus, la frontierele externe ale Uniunii s-au aplicat restricții ale călătoriilor neesențiale după recomandările Comisiei din 16 martie (3), 8 aprilie (4) și 8 mai (5), însoțite de liniile directoare din 30 martie (6).

În ultimele săptămâni, Comisia și statele membre și-au consolidat coordonarea, acțiunile comune și schimbul de informații. Acest lucru a contribuit la atenuarea impactului acestor restricții, permițând restabilirea unor aspecte ale funcționării pieței unice, inclusiv furnizarea de mărfuri și servicii esențiale în întreaga Europă și libera circulație pentru călătoriile transfrontaliere esențiale. Aceste prime măsuri au urmărit să asigure un echilibru între, pe de o parte, obiectivul de a întârzia răspândirea epidemiei și de a reduce riscul unei presiuni excesive asupra sistemelor de sănătate și, pe de altă parte, necesitatea de a limita efectele negative asupra liberei circulații a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor.

Pe măsură ce situația în domeniul sănătății se îmbunătățește treptat, acest echilibru ar trebui să se schimbe în direcția revenirii la libera circulație fără restricții a persoanelor și a restabilirii integrității spațiului Schengen, una dintre realizările majore ale integrării europene. Ridicarea restricțiilor este esențială pentru redresarea economică. Restricționarea liberei circulații și reintroducerea frontierelor interne afectează piața unică și buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare. Mai mult decât atât, aceste măsuri afectează modul nostru de viață european într-o Uniune în care cetățenii pot călători liber în afara granițelor, ca lucrători, studenți, membri de familie sau turiști. Trebuie să ne străduim să restabilim această realizare esențială a integrării europene.

Prin prezenta comunicare, statele membre sunt invitate să se angajeze într-un proces de redeschidere a circulației transfrontaliere fără restricții în cadrul Uniunii. Restabilirea liberei circulații a persoanelor și ridicarea controalelor la frontierele interne trebuie să fie un proces în etape, care să țină seama de faptul că viața și sănătatea cetățenilor au o importanță primordială. Prin urmare, condiția principală pentru restabilirea libertății de călătorie va fi situația epidemiologică, completată de introducerea de măsuri precum cerințe de securitate sanitară privind diferitele moduri de transport și de cazare, cu scopul de a atenua riscurile pentru sănătate. Redeschiderea circulației transfrontaliere este una dintre condițiile prealabile pentru restabilirea turismului și a transporturilor.

Împreună cu prezenta comunicare, Comisia prezintă un pachet de măsuri menite să asigure revenirea la normal a ecosistemului turistic, având în vedere că acesta este unul dintre factorii economici, sociali și culturali de dezvoltare a Europei. Prezenta comunicare stabilește modul în care ridicarea progresivă a restricțiilor naționale și transfrontaliere în conformitate cu principiul nediscriminării ar trebui să fie însoțită de restabilirea treptată a liberei circulații a cetățenilor europeni și de eliminarea controalelor la frontierele interne.

II.   FOAIE DE PARCURS EUROPEANĂ COMUNĂ

La 15 aprilie 2020, președinta Comisiei Europene împreună cu președintele Consiliului European au emis o Foaie de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 (denumită în continuare „foaia de parcurs comună”). Aceasta conține un set de recomandări adresate statelor membre în vederea retragerii treptate a măsurilor adoptate și solicită o abordare etapizată pentru restabilirea liberei circulații fără restricții și ridicarea controalelor temporare la frontierele interne aplicate de majoritatea statelor membre. Foaia de parcurs comună prevede, de asemenea, ca într-o a doua etapă să se elimine restricțiile privind deplasările neesențiale către UE prin frontiera externă, măsură care face obiectul unei evaluări continue de către Comisie.

În foaia de parcurs comună i se solicită Comisiei să continue: 1. să analizeze proporționalitatea măsurilor luate de statele membre din cauza pandemiei de COVID-19 pe măsură ce situația evoluează; și 2. să solicite ridicarea măsurilor considerate disproporționate, în special atunci când acestea au impact asupra pieței unice. În foaia de parcurs se subliniază, de asemenea, faptul că ieșirea în mod coordonat din criza provocată de COVID-19 reprezintă o chestiune de interes european comun. Dincolo de urgența combaterii pandemiei de COVID-19 și a consecințelor imediate ale acesteia, societățile și economiile europene trebuie să revină la o stare normală de funcționare. Ridicarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontierele interne ar trebui să fie analizate în paralel cu procesul de ridicare a restricțiilor pe teritoriul statelor membre. Toate măsurile trebuie să fie luate cu conștientizarea deplină a riscurilor de declanșare a unui al doilea val de transmitere comunitară, ceea ce ar necesita reintroducerea unor măsuri mai riguroase de limitare a răspândirii. Foaia de parcurs comună indică, de asemenea, că trebuie să se acorde atenție situației țărilor din vecinătatea UE. În conformitate cu comunicarea sa intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post-pandemică” (7), Comisia este pregătită să asocieze strâns această regiune la punerea în aplicare a foii sale de parcurs comune.

Foaia de parcurs comună menționează că, atunci când se evaluează dacă este momentul să se ridice treptat restricțiile de călătorie și să se elimine controalele la frontierele interne, trebuie luate în considerare trei aspecte: 1. criteriile epidemiologice; 2. capacitatea sistemului de sănătate; și 3. capacitatea de monitorizare adecvată. În acest context, se clarifică faptul că controalele la frontierele interne și restricțiile de călătorie aferente care se aplică în prezent ar trebui să fie ridicate odată ce situația epidemiologică devine suficient de omogenă, iar regulile de distanțare fizică sunt aplicate la scară largă și în mod responsabil (8). În foaia de parcurs comună s-a reiterat faptul că în cadrul ridicării treptate a restricțiilor și al redeschiderii frontierelor, ar trebui să se acorde prioritate lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, evitându-se orice discriminare împotriva lucrătorilor mobili din UE (9).

III.   RIDICAREA MĂSURILOR DE LIMITARE A RĂSPÂNDIRII COVID-19 LA FRONTIERELE INTERNE: CRITERII ȘI ETAPE

Procesul de ridicare a restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontierele interne va necesita cântărirea unor criterii diverse și asigurarea echilibrului între acestea, ținând seama de situațiile epidemiologice specifice din fiecare stat membru, care pot varia, la rândul lor, de la o zonă sau regiune la alta. Această bază obiectivă este esențială pentru a se asigura ridicarea restricțiilor în mod nediscriminatoriu. Etapele propuse în prezenta comunicare ar trebui puse în aplicare în mod coordonat. Implementarea acestor etape ar trebui, în același timp, să fie flexibilă, incluzând posibilitatea de a reintroduce anumite măsuri dacă situația epidemiologică o impune sau chiar de a permite o ridicare mai accelerată a măsurilor în cazul în care situația respectivă permite acest lucru. Calendarul procesului va fi influențat și de respectarea de către cetățeni a măsurilor de distanțare fizică. Toate etapele ar trebui să se bazeze pe evaluarea evoluției situației și pe monitorizarea constantă a îndeplinirii criteriilor. În acest scop, mecanismul de coordonare prevăzut în secțiunea IV va avea un rol esențial pentru asigurarea încrederii reciproce și a coerenței operaționale.

III.1.   Criterii

Ridicarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontierele interne trebuie să se bazeze pe o analiză atentă a situației epidemiologice de la nivelul întregii Europe și din fiecare stat membru. Măsurile care trebuie luate la nivel național pentru a ridica treptat restricțiile de călătorie ar trebui să ia în considerare: (a) evaluarea apropierii situațiilor epidemiologice în statele membre; combinată cu (b) necesitatea de a aplica măsuri de limitare a răspândirii, inclusiv distanțarea fizică, dar și de a construi totodată și a menține încrederea în societăți și (c) proporționalitatea, și anume compararea beneficiilor menținerii restricțiilor globale cu considerentele sociale și economice, inclusiv impactul asupra mobilității transfrontaliere a forței de muncă și a comerțului transfrontalier în UE (10). Aceste criterii vor permite o abordare etapizată, flexibilă și coordonată a ridicării controalelor și a restricțiilor de călătorie.

Pe baza consultărilor cu „Grupul de informare privind COVID-19 – Afaceri interne” și luând în considerare avizele științifice furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Comisia le recomandă statelor membre ca atunci când evaluează oportunitatea ridicării restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontierele interne să țină cont de elementele și considerentele de politică prezentate mai jos.

(a)   Situația epidemiologică

În cadrul UE, restricțiile de călătorie ar trebui să fie ridicate mai întâi în zonele cu o situație epidemiologică comparabilă, pe baza orientărilor emise de ECDC, și în care există capacități suficiente în ceea ce privește spitalele, testarea, supravegherea și urmărirea contactelor. Acest lucru este necesar pentru a preveni introducerea de măsuri discriminatorii și pentru a asigura faptul că se întreprind acțiuni în mod coordonat în întreaga UE. În plus, ECDC, în cooperare cu statele membre, elaborează și va actualiza în permanență o hartă (11) a nivelului de transmitere a COVID-19, inclusiv la nivel subnațional (nivelul NUTS3). Această hartă este menită să furnizeze informații la nivelul UE care să fie utilizate de către autorități, operatorii de transport și prestatorii de servicii. Este esențial ca statele membre să furnizeze ECDC informațiile necesare privind supravegherea pentru ca harta să fie actualizată în permanență și utilizată ca sursă fiabilă de referință și de către cetățeni. Statele membre ar trebui să raporteze datele necesare către ECDC sau prin intermediul Comitetului pentru securitate sanitară pentru a asigura o monitorizare regională cât mai precisă, comparabilă și eficientă a nivelurilor de transmitere, inclusiv a ratelor de transmitere și de infectare, a ratelor de admitere în secțiile de terapie intensivă și a ratelor de testare.

Situația la zi din fiecare stat membru și regiune sau zonă subnațională în parte trebuie să facă obiectul unor campanii de comunicare intensive și actualizate în permanență. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că persoanele care traversează frontierele își pot planifica deplasările și acțiunile pe baza unor informații transparente și a unei cunoașteri depline a situației, permițându-le să își asume responsabilitatea individuală cu privire la aplicarea recomandărilor în materie de sănătate atunci când călătoresc. Comisia va sprijini acest efort de comunicare prin continuarea afișării publice pe site-ul său web, printre altele, a listei controalelor la frontierele interne existente în fiecare moment (12).

(b)   Măsurile de limitare a răspândirii, inclusiv distanțarea fizică

O condiție prealabilă pentru ridicarea restricțiilor de călătorie, inclusiv la nivel transfrontalier, este capacitatea de a se asigura faptul că măsurile de limitare a răspândirii, cum ar fi distanțarea fizică, pot fi respectate pe parcursul întregii călătorii, de la origine până la destinație, inclusiv la trecerea frontierei. Atunci când distanțarea fizică este mai dificil de asigurat, ar trebui instituite garanții și măsuri suplimentare care să conducă la niveluri de protecție echivalente, în conformitate cu recomandările emise pentru sectorul transporturilor și sectorul ospitalității (13). În acest context, aplicațiile de urmărire a contactelor sunt utile. În conformitate cu orientările recente ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) (14) și cu Orientările în domeniul protecției datelor privind aplicațiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID-19 (15), Comisia și statele membre au publicat un protocol privind principiile de interoperabilitate menite să asigure că aplicațiile aprobate voluntar de urmărire a contactelor pot funcționa la nivel transfrontalier și sunt fiabile, indiferent de locul în care se află utilizatorii lor în Europa (16).

Deși se preconizează relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii ca parte a unei strategii globale de reducere a severității măsurilor impuse ca urmare a crizei provocate de COVID-19, va persista necesitatea unor astfel de măsuri, inclusiv a măsurilor individuale de distanțare fizică și a celor organizaționale de distanțare.

Toate statele membre ar trebui să mențină în vigoare măsuri specifice menite să reducă riscul de transmitere a virusului (17). Extrem de importante sunt testarea și creșterea capacității de testare, urmărirea contactelor și utilizarea izolării și a carantinei în cazul în care se detectează cazuri suspectate de COVID-19. Statele membre pot lua în considerare, de asemenea, posibilitatea de a utiliza testarea – sistematică, aleatorie sau bazată pe riscuri – a călătorilor la întoarcerea lor acasă, ca mijloc de monitorizare a riscurilor de reîncepere a răspândirii virusului.

ECDC, sprijinit de Comisie și de statele membre, va continua să colecteze informații relevante de la statele membre pentru a obține o imagine de ansamblu a măsurilor de limitare a răspândirii, inclusiv a măsurilor de distanțare fizică în vigoare în statele membre.

Cetățenilor trebuie să li se ofere mijloacele de a se proteja pe ei înșiși și pe ceilalți printr-un comportament responsabil. Acest lucru necesită o abordare coordonată a măsurilor de distanțare fizică între statele membre care au început să ridice restricțiile de călătorie. Trebuie să se evite cât mai mult posibil situațiile în care informațiile contradictorii determină confuzie și nerespectarea distanțării fizice. În acest scop, statele membre ar putea, de exemplu, să creeze un site web unic, accesibil pentru consultare prealabilă de către călători și să se asigure că, la intrarea pe teritoriul lor, cetățenii vor primi un SMS automat cu informații despre punctul de informare de la nivel național sau regional referitor la măsurile speciale și restricțiile aplicate în timpul pandemiei de COVID-19, precum și informații cu privire la cine trebuie contactat în cazul în care persoana în cauză începe să prezinte simptome de COVID-19.

(c)   Considerente economice și sociale

Piața unică este un spațiu comun. Lanțurile de aprovizionare și prestatorii de servicii nu își desfășoară activitatea de-a lungul unor ziduri invizibile, mai ales în regiunile de frontieră. Măsurile puse în aplicare pentru a proteja sănătatea publică sunt în mod clar necesare, dar au un cost economic și social ridicat și ar trebui, așadar, să țină seama într-o mare măsură de impactul asupra pieței unice. În special în contextul efortului european comun fără precedent de relansare a economiei, restricțiile trebuie să fie eficace și proporționale și nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru a limita răspândirea pandemiei și a proteja sănătatea publică.

În general, restricțiile instituite pentru a proteja sănătatea publică și a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 au avut efecte economice și sociale grave, inclusiv prăbușirea cererii de anumite produse și servicii care a condus la o stagnare efectivă a anumitor sectoare, cum ar fi ecosistemul turistic mai larg, precum și perturbările lanțurilor de aprovizionare și ale liberei circulații a lucrătorilor și a serviciilor la nivel transfrontalier.

Pe măsură ce statele membre reușesc să reducă circulația virusului, restricțiile globale ale liberei circulații înspre și dinspre alte regiuni sau zone din statele membre cu un profil de risc general similar ar trebui înlocuite cu măsuri mai bine direcționate, care să completeze măsurile de distanțare fizică și urmărirea și testarea efectivă a tuturor cazurilor suspectate. Reducerea restricțiilor rămase în ceea ce privește circulația transfrontalieră în domenii-cheie ale activităților medicale, sociale și economice ar trebui să constituie în continuare o prioritate, până la restabilirea deplină a liberei circulații.

Acest lucru este important nu numai pentru a readuce economia pe calea redresării depline, ci și din considerente sociale și familiale. Multe familii au îndurat perioade lungi de separare pentru a contribui la oprirea răspândirii virusului. Adesea, cetățenii nu s-au întors acasă la familiile lor pentru a contribui la soluționarea crizei, fie în spitale, în centre de îngrijire, în sectorul agricol sau în sectorul serviciilor. Imediat ce situația epidemiologică o va permite, cetățenii trebuie să poată călători în siguranță pentru a se reuni cu familiile lor.

Aceste aspecte au fost discutate cu reprezentanții statelor membre, iar următoarea diagramă rezumă criteriile și principiile unei abordări coordonate.

Image 1

III.2.   O abordare etapizată

În evaluarea riscurilor efectuată de ECDC, acesta concluzionează că ridicarea prea rapidă sau în mod necoordonat a măsurilor, fără a dispune de capacități adecvate ale sistemului de sănătate și de monitorizare, poate provoca o recrudescență bruscă a unei transmiteri comunitare susținute (18). Acesta este motivul pentru care – la fel cum restricțiile naționale fac obiectul unei relaxări treptate – ar trebui avută în vedere o abordare treptată pentru ridicarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontieră. Procesul poate fi structurat în trei etape, ținând seama de criteriile menționate în secțiunea III.1. Trecerea de la etapa 0, care este situația actuală, la etapele următoare ar trebui să aibă loc într-un mod flexibil, făcând un pas înapoi dacă este necesar, în cazul în care situația epidemiologică se înrăutățește. În acest sens, ar trebui elaborate planuri de pregătire adecvate, care să permită reintroducerea rapidă a măsurilor sau ridicarea acestora mai devreme decât se preconiza, în funcție de situația epidemiologică.

În cazul ridicării treptate a restricțiilor de călătorie, s-ar putea avea în vedere luarea în considerare a progreselor concrete în ceea ce privește asigurarea distanțării fizice sau a unor măsuri echivalente de limitare a răspândirii în domeniile cele mai relevante pentru călătorii, în special în diferitele moduri de transport și tipuri de cazare. Orientările privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității, precum și cele referitoare la protocoalele sanitare din structurile de primire turistice, adoptate de Comisie în paralel cu prezenta comunicare (19), oferă elemente concrete pe baza cărora autoritățile competente sau organismele profesionale să specifice mai în detaliu măsurile care permit niveluri de protecție echivalente, în special în sectoarele transporturilor și turismului, măsuri care trebuie aplicate apoi de operatorii economici. În procesul decizional care vizează ridicarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontierele interne ar trebui să fie luată în considerare punerea în aplicare practică a acestor orientări și principii.

În cazul specific al turismului și transporturilor, ridicarea treptată a restricțiilor de călătorie și a controalelor ar trebui, de asemenea, să țină seama de impactul economic și social al pandemiei și de măsurile preventive conexe. Noi orientări (20), protocoale și standarde legate de COVID-19 pot asigura faptul că sunt instituite măsuri fezabile, accesibile și proporționale pentru reducerea riscurilor legate de călătorii: pentru diversele moduri de transport de pasageri, închirierea de mașini, navigația de agrement, diverse tipuri de cazare, sectorul ospitalității, atracții, expoziții etc. Odată ce aceste protocoale vor fi aplicate efectiv, restricțiile de călătorie ar putea fi ridicate pentru modurile de transport respective și pentru anumite tipuri de activități turistice, în vederea planificării călătoriilor de vacanță, astfel cum se menționează în foaia de parcurs comună.

—    Etapa 0 – Situația actuală

Pandemia de COVID-19 a determinat multe state membre să pună în aplicare măsuri comunitare de anvergură, inclusiv măsuri de limitare a răspândirii și distanțarea fizică, cu implicații extrem de importante atât pentru circulația națională, cât și pentru circulația transfrontalieră. Aproape toate statele membre au introdus controale temporare la frontierele interne, cu obiectivul de a proteja sănătatea publică. În plus, la frontierele externe ale Uniunii s-au aplicat restricții ale călătoriilor neesențiale în urma liniilor directoare ale Comisiei din 30 martie.

Pentru a aborda problemele grave cauzate de reintroducerea controalelor la frontierele interne și a restricțiilor de călătorie și pentru a limita impactul acestora asupra funcționării pieței interne, Comisia a mobilizat toate resursele necesare și a asigurat coordonarea la nivelul UE. De asemenea, Comisia a prezentat orientări practice pentru a asigura fluxul continuu al bunurilor esențiale în întreaga UE prin intermediul culoarelor verzi, pentru a facilita transportul aerian de mărfuri și pentru a garanta exercitarea liberei circulații a lucrătorilor (21).

În multe părți ale UE, profesiile critice sunt exercitate de către persoane care locuiesc într-un stat membru, dar lucrează în altul. Restricțiile introduse de statele membre în ceea ce privește trecerea frontierelor generează astfel dificultăți suplimentare și pot să împiedice eforturile de combatere a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Deși după adoptarea Orientărilor privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor situația de pe teren s-a îmbunătățit, persistă încă probleme semnificative în ceea ce privește trecerea anumitor frontiere interne. Prin urmare, statele membre ar trebui să le permită lucrătorilor, în special lucrătorilor din domeniul transporturilor, lucrătorilor frontalieri, lucrătorilor detașați, lucrătorilor sezonieri și prestatorilor de servicii, să traverseze frontierele și să aibă acces neîngrădit la locul lor de muncă (22). Acest lucru ar trebui să se aplice și în cazul în care astfel de lucrători și prestatori de servicii doar tranzitează un stat membru. Statele membre ar trebui, de asemenea, să le comunice angajatorilor necesitatea de a asigura o protecție adecvată a securității și a sănătății.

Comisia colaborează strâns cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea finalizării, cât mai curând posibil, a revizuirii în curs a normelor de coordonare a sistemelor de securitate sociale [Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009], care trebuie încheiată rapid pentru a se asigura că lucrătorii mobili afectați de criză și, în special, de închiderile frontierelor se pot baza pe un sistem de coordonare a securității sociale funcțional, cu norme modernizate care le vor garanta în continuare drepturile.

Orientările Comisiei menționate mai sus au permis o atenuare importantă a impactului restricțiilor asupra pieței unice și a liberei circulații și ar trebui aplicate până la ridicarea controalelor la frontierele interne și a restricțiilor mai generale de călătorie.

—    Etapa 1 – Către restabilirea liberei circulații prin ridicarea parțială a restricțiilor și a controalelor la frontierele interne

Restricțiile de călătorie și controalele la frontiere ar trebui ridicate treptat în întreaga UE în cazul în care evoluțiile epidemiologice de la nivelul întregii Europe își continuă tendința pozitivă actuală, mai precis atunci când se atinge o rată de transmitere suficient de redusă. Dacă acest lucru nu este posibil imediat, restricțiile de călătorie și controalele la frontiere ar trebui să fie ridicate pentru regiunile, zonele și statele membre care au o situație epidemiologică cu o evoluție pozitivă și suficient de similară. În cazul în care situația epidemiologică nu este atât de similară, ar putea fi aplicate garanții și măsuri suplimentare și s-ar putea recurge la monitorizare.

Primul pas pentru a face posibil acest lucru ar fi ca situația epidemiologică de la nivel național să permită relaxarea restricțiilor naționale privind libera circulație. În ceea ce privește transportul transfrontalier, pentru a trece la etapa 1 ar trebui să se respecte, de asemenea, instrucțiunile privind cerințele de siguranță pentru diferitele moduri de transport, astfel cum sunt prevăzute în Orientările privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității, iar în cazul în care situația epidemiologică nu este atât de similară, se poate asigura monitorizarea. În cazul în care un stat membru decide să permită călătoriile înspre teritoriul său sau înspre anumite regiuni și zone de pe teritoriul său, ar trebui să facă acest lucru într-un mod nediscriminatoriu, și anume să permită călătoriile dinspre toate regiunile sau țările din UE cu situații epidemiologice similare.

Dacă nu se decide încă ridicarea completă a controalelor la frontierele interne, s-ar putea lua alte măsuri pentru demararea procesului de eliminare a restricțiilor, cum ar fi înlocuirea controalelor sistematice la frontiere cu controale la frontieră efectuate pe baza unei evaluări a riscurilor sau cu măsuri polițienești locale.

Ridicarea restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontiere va necesita, printre altele, o coordonare strânsă între statele membre. Toate statele membre trebuie să fie informate înainte de aplicarea unei măsuri noi și trebuie să fie întotdeauna clar că orice decizie selectivă de restricționare a călătoriilor înspre sau dinspre anumite regiuni ale unui stat membru trebuie să fie luată pe o bază complet obiectivă: eventualele restricții rămase avute în vedere ar trebui să se bazeze doar pe considerente de sănătate publică și ar trebui să fie proporționale și nediscriminatorii. În special, în cazul în care un stat membru decide să ridice restricțiile de circulație înspre și dinspre un alt stat membru sau cu privire la regiuni sau zone ale sale sau ale statului membru respectiv, această decizie trebuie să se aplice fără discriminare tuturor cetățenilor UE și tuturor rezidenților statului membru respectiv, indiferent de cetățenia acestora, precum și tuturor părților Uniunii în care există o situație epidemiologică similară. Ridicarea controalelor nu ar trebui să se limiteze la proximitatea geografică a statelor membre învecinate, ci să se bazeze pe situații epidemiologice comparabile și pe punerea în aplicare a orientărilor sanitare în diversele regiuni, indiferent de proximitatea acestora. Ar trebui să se faciliteze tranzitarea cu ușurință a unui alt stat membru, atât din motive profesionale, cât și din motive personale.

Ar trebui să se poată călători fără probleme și în condiții de siguranță atât pentru motive profesionale, cât și, la fel de important, pentru motive personale, cum ar fi vizitarea familiilor. Criza a impus perioade lungi de separare între membri ai familiilor din diferite state membre, mulți dintre aceștia aducându-și o contribuție importantă la combaterea virusului. Pentru a onora aceste contribuții, va fi important să se permită reunirea în condiții de siguranță a membrilor de familie care își au reședința în state membre diferite cu o situație epidemiologică similară.

—   Etapa 2Ridicarea generală a restricțiilor și a controalelor la frontierele interne

Această ultimă etapă, care va începe atunci când situația epidemiologică de la nivelul întregii UE va fi suficient de pozitivă și de convergentă, va consta în ridicarea tuturor restricțiilor și a controalelor la frontierele interne legate de COVID-19, cu menținerea în același timp a măsurilor sanitare necesare (igienă personală, distanțare fizică etc.) pe teritoriul statelor membre (sau în anumite părți ale acestora), precum și a unor ample campanii de informare. Rămâne valabil faptul că, pentru ca libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor să fie restabilită pe deplin, trebuie să fie respectate orientările care prevăd cerințele de siguranță pentru diferitele moduri de transport și de cazare.

IV.   MECANISMUL DE COORDONARE

Deși Comisia poate juca un rol de sprijin și de coordonare în pregătirea deciziilor de ridicare a restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontierele interne, statele membre sunt cele care evaluează situația din țara lor pe baza criteriilor indicate mai sus și iau decizia de ridicare a restricțiilor. Ca și în cazul deciziilor privind reintroducerea controalelor temporare la frontierele interne, deciziile privind ridicarea controalelor ar trebui luate în consultare cu celelalte state membre, în special cu cele direct afectate.

De la începutul pandemiei, Comisia și statele membre au făcut periodic schimb de informații și de bune practici în diverse forumuri, inclusiv la nivel tehnic, prin intermediul „Grupului de informare privind COVID-19 – Afaceri interne”, și la nivel politic, în cadrul reuniunilor regulate prin videoconferință convocate de Comisie. Menținerea unei coordonări strânse între statele membre, bazată pe încredere reciprocă și acționând în direcția atingerii unor obiective comune, este de cea mai mare importanță și ar trebui să continue să facă parte din abordarea graduală. Prin urmare, Comisia va continua să pună la dispoziție aceste forumuri pentru astfel de schimburi, cu scopul de a facilita și de a pregăti luarea deciziilor referitoare la ridicarea coordonată și progresivă a restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontierele interne.

În cadrul unei strategii de reducere a severității măsurilor impuse ca urmare a crizei provocate de COVID-19 și pe baza activității Grupului de informare privind COVID-19, ar trebui intensificate schimbul de informații și coordonarea pentru a asigura aplicarea unei abordări direcționate și consecvente în ceea ce privește ridicarea restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontierele interne, în conformitate cu normele și principiile UE, asigurându-se, în același timp, flexibilitatea necesară pentru țările implicate.

Pentru a se evita crearea unui nou mecanism sau a unei noi platforme de coordonare, Comisia sugerează ca pregătirea recomandărilor concrete să se efectueze în cadrele existente, care funcționează bine. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, în cadrul mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR), care în prezent este pe deplin activat. Consiliul ar putea intensifica coordonarea informală dintre statele membre și Comisie, inclusiv pentru pregătirea recomandărilor specifice. Comisia va continua, desigur, să își îndeplinească rolul instituțional, inclusiv prin facilitarea schimbului de informații și de bune practici la nivel tehnic.

V.   CONCLUZIE

Prezenta comunicare oferă calea de urmat pentru sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a ridica restricțiile privind libera circulație și controalele la frontierele interne. Având în vedere situația dinamică și în continuă evoluție a crizei provocate de pandemia de COVID-19, schimbul de informații dintre Comisie și statele membre va continua la nivel tehnic și va fi urmat, atunci când va fi util, la nivel politic. După cum s-a subliniat în foaia de parcurs comună, se va aplica o abordare atent calibrată, coordonată și graduală. De asemenea, Comisia va continua să analizeze proporționalitatea măsurilor luate de statele membre pentru a face față pandemiei de COVID-19 în ceea ce privește frontierele interne și externe și restricțiile de călătorie și va interveni pentru a solicita ridicarea măsurilor considerate disproporționate.

Deși este clar că decizia de a restabili libera circulație prin ridicarea controalelor la frontiere și a restricțiilor de călătorie este una foarte sensibilă, aceasta este o componentă esențială a ridicării treptate a restricțiilor cu care se confruntă în prezent cetățenii și întreprinderile. Întârzierea acestui proces mai mult decât este necesar din motive de sănătate publică ar îngreuna substanțial nu numai funcționarea pieței unice, ci și viața a milioane de cetățeni ai UE privați de beneficiile libertății de circulație, care constituie o realizare esențială a Uniunii Europene. Restabilirea bunei funcționări a pieței unice este o cerință esențială pentru redresarea economiilor UE și, în special, a ecosistemului turistic important și a transporturilor.

Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre în cadrul Grupului de informare privind COVID-19 – Afaceri interne și al mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize, cu scopul de a pregăti terenul pentru a avansa în direcția etapelor 1 și 2 de îndată ce condițiile vor permite acest lucru, obiectivul general fiind restabilirea integrității spațiului Schengen și revenirea la libera circulație fără restricții și fără frontiere a persoanelor, a lucrătorilor, a mărfurilor și a serviciilor în cadrul UE.


(1)  Țările asociate spațiului Schengen sunt Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

(2)  Astfel cum se menționează la punctul 18 din Orientările C(2020) 1753 ale Comisiei din 16 martie 2020, statele membre pot reintroduce controale temporare la frontierele interne, dacă acest lucru este justificat din motive de politică publică sau de securitate internă. Într-o situație extrem de critică, un stat membru poate identifica necesitatea de a reintroduce controalele la frontiere ca reacție la riscul prezentat de o boală contagioasă. Statele membre trebuie să notifice reintroducerea controalelor la frontiere în conformitate cu Codul frontierelor Schengen.

(3)  COM(2020) 115 final.

(4)  COM(2020) 148 final.

(5)  COM(2020) 222.

(6)  Linii directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, facilitarea modalităților de tranzit pentru repatrierea cetățenilor UE și efectele asupra politicii în domeniul vizelor, C(2020) 2050, 30 martie 2020.

(7)  COM(2020) 315 final.

(8)  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) va stabili în cooperare cu statele membre o hartă cu datele epidemiologice de la nivel regional, care vor fi actualizate periodic.

(9)  Orientările privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor, adoptate de Comisie la 30 martie 2020: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020XC0330%2803%29

(10)  De exemplu lucrătorii frontalieri și sezonieri.

(11)  https://qap.ecdc.europa.eu/public/extensions/COVID-19/COVID-19.html

(12)  A se vedea https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/schengen/reintroduction-border-control_en

(13)  C(2020) 3139 și C(2020) 3251.

(14)  https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19-contact-tracing-public-health-management

(15)  C(2020) 2523 final din 16 aprilie 2020.

(16)  Protocolul privind principiile de interoperabilitate pentru aplicațiile voluntare de urmărire a contactelor, 13 mai 2020.

(17)  Acestea ar trebui să includă: informarea permanentă și în mod repetat a publicului, iar pentru persoanele care prezintă simptome, sfaturi legate de izolare și contactul cu serviciile de sănătate; igiena mâinilor; regulile de conduită legate de respirație; distanța fizică dintre persoane; purtarea de măști, măsură care poate fi avută în vedere ca mijloc de control al sursei (și anume ca mijloc de prevenire a răspândirii picăturilor de secreție de la persoane infectate, care au sau nu simptome).

(18)  Evaluarea riscurilor efectuată de ECDC.

(19)  C(2020) 3139 și C(2020) 3251.

(20)  C(2020) 3139.

(21)  Pentru o prezentare generală a tuturor orientărilor, a se vedea https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/travel-and-transportation-during-coronavirus-pandemic_ro

(22)  Pentru o listă neexhaustivă a tipurilor de ocupații critice, a se vedea considerentul 2 din „Orientările privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor”, adoptate de Comisie la 30 martie 2020: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020XC0330%2803%29