Rezoluția Consiliului privind educația și formarea în cadrul semestrului european: asigurarea unor dezbateri în cunoștință de cauză cu privire la reforme și investiții

(2020/C 64/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

reamintind contextul politic al acestei chestiuni, astfel cum este prezentat în anexă,

EVIDENȚIIND FAPTUL CĂ:

—

semestrul european este un proces de guvernanță care ajută în primul rând statele membre să își coordoneze politicile economice, fiscale și de ocupare a forței de muncă; prin urmare, în conformitate cu Strategia Europa 2020, acesta abordează și reformele structurale din alte domenii de politică, cum ar fi educația și formarea, care pot stimula crearea de locuri de muncă, creșterea economică și competitivitatea și pot avea un efect de propagare pozitiv;

—

la scurt timp după instituirea cadrului semestrului european, miniștrii educației au subliniat disponibilitatea lor de a contribui la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a semestrului european. În ultimul deceniu, acest lucru a îmbrăcat diverse forme și a fost exprimat în diferite moduri;

—

la sfârșitul perioadei strategice 2020 și privind către viitor, este important să se consolideze contribuția sectorului educației și al formării la discuțiile din cadrul semestrului european, pentru a asigura dezbateri pe baza unor informații concrete cu privire la reformele și investițiile în educație și formare, fără a face procesul prea complex sau mai solicitant din punct de vedere administrativ;

—	cooperarea europeană în domeniul educației și formării vizează provocările comune legate de educație și formare, respectând în același timp principiul subsidiarității și competențele statelor membre, aspect care trebuie să se reflecte, în mod similar, în procesul semestrului european.

ȘI DIN PERSPECTIVA:

—	noii strategii pentru creștere economică – Pactul ecologic european – care integrează durabilitatea în toate politicile Uniunii, inclusiv în educație și formare;

—

strategiei anuale pentru 2020 privind creșterea durabilă, care reorientează semestrul european către dezvoltarea durabilă, și a atenției pe care aceasta o atrage asupra: — ameliorării caracterului incluziv și a calității sistemelor de educație și formare pentru a promova incluziunea tuturor persoanelor în societățile de mâine; — abordării lacunelor în materie de competențe digitale; — reformelor în domeniul educației și al formării inițiale pentru a se inversa tendința de creștere a ponderii elevilor cu rezultate slabe la citire, matematică și științe; — elaborării unor strategii cuprinzătoare în materie de competențe, axate pe nevoile individuale de perfecționare și de recalificare profesională; — sprijinirii lucrătorilor adulți în a-și dezvolta seturi de competențe mai largi la un nivel mai înalt; — reducerii ratei de părăsire timpurie a școlii și creșterii calității și atractivității educației și a formării profesionale; — investițiilor în dezvoltarea competențelor și în educație și formare de calitate, pentru a obține o mai mare productivitate și inovare, precum și asupra importanței acestora pentru promovarea echității, favorizarea incluziunii și asigurarea coeziunii în Uniune; — îmbunătățirii calității finanțelor publice, în special în zonele care favorizează creșterea pe termen lung, inclusiv educația.

—

primei dezbateri de orientare comune desfășurate vreodată între miniștrii finanțelor și miniștrii educației la Bruxelles, la 8 noiembrie 2019, pe tema: „O bază economică solidă pentru Europa: urmărirea eficacității, a eficienței și a calității în educație și formare”, în cadrul căreia miniștrii: — au subliniat măsura în care capitalul uman constituie un factor esențial pentru stimularea creșterii economice, a competitivității, a capacității de inserție profesională, a coeziunii și incluziunii sociale, precum și a rezilienței societăților; — au pus accentul pe necesitatea de a intensifica investițiile eficace și eficiente în educație și formare, aptitudini și competențe, în ceea ce privește calitatea, cantitatea, incluziunea și echitatea; — au subliniat efectul mai larg de propagare a investițiilor în educație și formare, care are un impact pozitiv asupra cheltuielilor actuale și viitoare în domenii precum ocuparea forței de muncă, asistența medicală și serviciile sociale, conducând la echitate și prosperitate socială.

RECUNOAȘTE CĂ:

1.

În ceea ce privește progresele înregistrate în direcția îndeplinirii criteriilor de referință pentru educație și formare profesională (ET) pentru 2020 (1), criteriile care se referă la învățământul terțiar și la educația și îngrijirea timpurie au fost deja îndeplinite la nivelul mediei Uniunii. În plus, criteriile de referință privind angajarea absolvenților recenți și reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii sunt aproape îndeplinite. Cu toate acestea, îndeplinirea criteriilor de referință privind rezultatele slabe ale elevilor de 15 ani la testul PISA, precum și privind învățarea în rândul adulților continuă să reprezinte o provocare (2).

2.

Progresele înregistrate de Uniune în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de referință din cadrul ET 2020 reprezintă o contribuție valoroasă la realizarea primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale (3), precum și la obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 4 al Organizației Națiunilor Unite (4).

CONSTATĂ CĂ:

3.

În ultimul deceniu, conținutul politicii semestrului european a acordat o atenție sporită provocărilor și obiectivelor legate de educație și formare, atenție care s-a reflectat într-un număr mai mare de recomandări specifice fiecărei țări legate de aceste aspecte (5). Numărul statelor membre care primesc astfel de recomandări specifice a crescut, de asemenea, treptat și a inclus toate cele 28 de state membre în ciclul semestrului european din 2019.

4.

În cadrul ciclului semestrului european din 2019, în rapoartele de țară a fost introdusă o nouă anexă, care prezintă opiniile preliminare ale serviciilor Comisiei cu privire la domeniile de investiții prioritare pentru semestrul european și la finanțarea politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, reflectând, printre altele, necesitatea de a acorda prioritate investițiilor în educație și formare.

5.	Anumite tendințe în materie de educație și formare, legate de Pilonul european al drepturilor sociale, sunt monitorizate prin intermediul tabloului de bord social.

CONSIDERĂ CĂ:

6.

Educația și formarea sunt esențiale pentru o viitoare creștere durabilă, competitivitate și ocupare a forței de muncă și că dezvoltarea competențelor-cheie (6), precum și promovarea mobilității și a învățării pe tot parcursul vieții sunt importante în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman. În plus, pe lângă faptul că răspund nevoilor pieței forței de muncă, educația și formarea de calitate și favorabile incluziunii permit împlinirea pe plan personal, coeziunea socială și existența unor societăți favorabile incluziunii.

7.

Este important să se adopte o abordare holistică și să fie dezvoltate și urmărite strategii și politici cuprinzătoare privind învățarea pe tot parcursul vieții, ținând seama de învățare în toate contextele și structurile – fie ele formale, non-formale sau informale – și la toate nivelurile: de la educația timpurie și educația școlară generală până la învățământul superior, educația și formarea profesională și învățarea în rândul adulților.

8.	Investițiile în educație și formare sunt cele mai puternice investiții care pot fi făcute în oameni și în viitor, iar rentabilitatea socială și economică a investițiilor eficace și eficiente în educație și formare, pentru indivizi, angajatori și societate în general, este de netăgăduit.

9.

Cadrul strategic pentru cooperare ET 2020 oferă oportunități pentru schimburi inter pares la nivel de experți și de analiză între statele membre. Acesta sprijină totodată punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 prin dezbateri politice în cunoștință de cauză privind provocările și prioritățile legate de educație și formare, inclusiv cele identificate în cadrul semestrului european.

10.

Educația și formarea au avut un rol important în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, cu doi indicatori ET 2020 reprezentând obiective principale ale Strategiei Europa 2020 în materie de educație (reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și creșterea ratei de absolvire a învățământului terțiar). În plus, procesul ET 2020 contribuie la semestrul european prin intermediul furnizării unui set cuprinzător de date tematice și specifice fiecărei țări, puse anual la dispoziție prin intermediul Monitorului educației și formării (ET Monitor).

11.

Criteriile de referință ET 2020 pot fi considerate vectori valoroși ai politicilor și, alături de schimbul de bune practici între statele membre, pot servi ca sursă de inspirație și pot oferi un impuls pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a reformelor în materie de educație și formare, care să ducă la schimbări de politică. Activitățile de învățare inter pares, evaluările inter pares și consilierea inter pares din cadrul ET 2020, prin faptul că reprezintă oportunități valoroase de învățare și de analiză a politicilor, pot fi utile pentru a oferi sprijin specific fiecărei țări sau sprijin unor grupuri de state membre ca răspuns la problemele identificate și în contextul semestrului european.

12.

Misiunile de informare ale Comisiei pot oferi oportunități suplimentare de sprijinire a Comisiei în înțelegerea sa factuală și analitică a priorităților, particularităților și evoluțiilor politicilor în materie de educație și formare din statele membre, pentru a reflecta cu mai multă precizie realitatea.

SUBLINIAZĂ CĂ:

13.

S-au înregistrat progrese promițătoare, dar inegale, în ceea ce privește îndeplinirea la nivelul Uniunii a criteriilor de referință ale ET 2020, iar statele membre avansează în ritmuri diferite și în măsuri diferite. Pentru a consolida progresele și a aduce noi îmbunătățiri, vor fi necesare eforturi suplimentare și reînnoite, în funcție de circumstanțele naționale. Este esențial ca statele membre să continue eforturile de îmbunătățire a calității, echității, a caracterului incluziv și a relevanței educației și formării.

14.

Este necesar un interval de timp suficient pentru a realiza cu succes reforme în materie de educație și formare și pentru ca rezultatele să devină tangibile, interval de multe ori mai îndelungat decât ciclul anual de monitorizare din cadrul semestrului european. În pregătirea recomandărilor specifice fiecărei țări, este esențial să se recunoască responsabilitatea statelor membre și să li se ofere flexibilitate în elaborarea reformelor lor, precum și suficient timp și posibilități de a le pune în aplicare și a le evalua.

15.

La nivelul discuțiilor privind reformele în materie de educație și formare din cadrul semestrului european, este important să se asigure o punere adecvată în context, precum și o înțelegere a provocărilor de la nivel național și a măsurilor de reformă deja întreprinse. Cu toate acestea, în analiza sistemelor naționale de educație și formare și a răspunsurilor de politică respective în cadrul misiunilor de informare, domeniul de aplicare al raportării bilaterale și al raportării ulterioare ar trebui să fie concentrat și să nu fie extins în mod exagerat, pentru a se evita crearea unor sarcini administrative suplimentare.

16.

Sunt necesare investiții suficiente și eficace în educație și formare pentru a menține avantajul competitiv al economiei Uniunii și pentru a asigura bunăstarea cetățenilor săi și a le permite acestora să își valorifice potențialul. Este necesară o mai mare disponibilitate și comparabilitate a datelor, precum și eforturi suplimentare pentru elaborarea unor criterii comune și a unor metodologii robuste de măsurare a eficienței investițiilor, pentru a susține cauza economică și socială a investițiilor în educație și formare.

17.

Fondurile Uniunii ar trebui să reprezinte în continuare un instrument important de sprijinire a modernizării sistemelor de educație și formare și să răspundă provocărilor naționale și regionale identificate în procesul semestrului european, precum și altor provocări și nevoi identificate ca atare de statele membre.

ESTE DE ACORD CĂ:

18.

Președinția prin rotație a Consiliului UE ar trebui să asigure activitatea continuă a sectorului educației și formării în ceea ce privește aspectele legate de semestrul european, prin pregătirea în timp util a contribuțiilor, în măsura în care acestea se referă la educație și formare și, dacă este cazul, inclusiv prin: — facilitarea dialogului atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, inclusiv posibile reuniuni ministeriale comune cu dezbateri de orientare care să abordeze chestiuni transversale legate de educație și formare, cum ar fi cele legate de cercetare, ocuparea forței de muncă sau investițiile în capitalul uman și în infrastructura educațională; — analizarea posibilității de a utiliza reuniunile Grupului la nivel înalt pentru educație și formare ca forum de discuții informale pe teme legate de semestrul european. Unele discuții cu privire la progresele înregistrate în a răspunde la recomandările specifice fiecărei țări ar putea avea loc, de asemenea, în cadrul Comitetului pentru educație, cu accent pe aspecte transversale comune mai multor state membre și cu acordul statelor membre în cauză; — invitarea Comisiei, periodic și în timp util, să furnizeze informații cu privire la chestiuni legate de educație și formare, în ceea ce privește anumite obiective de etapă ale semestrului european, astfel cum sunt reflectate în strategia anuală de creștere durabilă și în rapoartele de țară.

19.

În cadrul de guvernanță existent al semestrului european, ar trebui consolidată colaborarea dintre, pe de o parte, educație și formare și, de cealaltă parte, alte sectoare vizate de chestiuni de politică ce se suprapun parțial cu acestea, pentru a permite discuții mai de substanță și mai bine informate cu privire la reformele și investițiile în domeniul educației și formării. Acest lucru poate fi sprijinit prin promovarea unui dialog mai bun între Comitetul pentru educație și Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și, dacă este cazul și în funcție de aspectele de politică care se suprapun parțial, alte comitete cu rol central în cadrul semestrului european. În acest sens, președinția prin rotație a Consiliului UE ar trebui să facă în continuare eforturi și să examineze în profunzime posibilitățile în materie de: — asigurare a cooperării Comitetului pentru educație cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă, ori de câte ori este relevant, cu privire la evaluările multilaterale ale recomandărilor specifice fiecărei țări legate de educație și formare, precum și cu privire la subiecte de interes reciproc relevante pentru procesul semestrului european; — creare de oportunități, astfel încât Comitetul pentru educație să ofere sprijin Comitetului pentru ocuparea forței de muncă în examinarea proiectelor de recomandări specifice fiecărei țări, ținând seama de valoarea adăugată pe care o aduce înțelegerea mai aprofundată a politicilor statelor membre în materie de educație și formare; — pregătire, dacă este necesar și adecvat, a unor contribuții scrise ale Comitetului pentru educație la lucrările Comitetului pentru ocuparea forței de muncă cu privire la orientările privind ocuparea forței de muncă, în ceea ce privește aspectele legate de educație și formare; — asigurare a schimbului de informații în timp util și a unei planificări comune privind prioritățile și acțiunile prevăzute de comitete, precum și privind rezultatele obținute de acestea, în special între președintele Comitetului pentru educație și cel al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, ținând seama de calendarul procesului semestrului european; — încurajare a participării președinților principalelor comitete implicate în semestrul european, în special a președintelui Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, la reuniunile Comitetului pentru educație, atunci când este cazul, de exemplu la începutul și la sfârșitul ciclului semestrului european, pentru a obține informații cu privire la situația actuală și la evoluțiile importante pentru educație și formare.

ȘI SE ANGAJEAZĂ:

20.

Să continue eforturile de îmbunătățire a calității, a echității, a incluziunii și a relevanței pe piața muncii a educației și formării, inclusiv prin elaborarea de strategii cuprinzătoare în materie de competențe și învățare pe tot parcursul vieții, după caz și în conformitate cu circumstanțele naționale.

21.

În vederea creșterii vizibilității educației și formării și a recunoașterii în continuare a rolului pe care acestea îl dețin împreună ca politică structurală generică, să contribuie în continuare la semestrul european și la punerea în aplicare a noii strategii de creștere economică, și anume Pactul ecologic european, în ceea ce privește aspectele legate de educație și formare.

22.	Să monitorizeze în continuare progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite de comun acord la nivelul Uniunii în domeniul educației și formării, rezultatele acestei monitorizări putând, dacă este cazul, să fie luate în calcul în procesul semestrului european.

INVITĂ COMISIA CA, ÎN CONFORMITATE CU COMPETENȚELE SALE ȘI ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

23.	Să informeze Comitetul pentru educație cu privire la calendarul procesului semestrului european, inclusiv cu privire la diversele sale obiective de etapă.

24.

Să continue promovarea Monitorului educației și formării, inclusiv a contribuției acestuia la consolidarea datelor concrete referitoare la educație și formare în cadrul procesului semestrului european, asigurându-se, în același timp, că Monitorul educației și formării se întemeiază pe constatări bazate pe informații concrete și pe metodologii solide, în strânsă cooperare cu statele membre.

25.	La pregătirea ediției anuale a Monitorului educației și formării, să asigure cooperarea la timp cu statele membre, precum și faptul că Monitorul educației și formării reflectă în mod corect reformele realizate și particularitățile sistemelor naționale de educație și formare.

26.

Să examineze posibilitatea de a adopta o comunicare a Comisiei care să însoțească Monitorul educației și formării, atunci când este cazul, pentru ca aceasta să servească drept bază pentru pregătirea mesajelor politice ale Consiliului referitoare la cele mai importante chestiuni, astfel cum au fost identificate în Monitorul educației și formării.

27.

Să urmărească potențialele sinergii și complementaritatea dintre diferitele exerciții analitice legate de domeniul educației și formării, în special prin asigurarea unei mai bune implicări a Grupului permanent pentru indicatori și criterii de referință în activitatea legată de indicatorii utilizați în semestrul european.

28.

Să își prezinte comunicarea privind Spațiul european al educației, inclusiv cadrul strategic pentru perioada de după 2020 pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării, care să cuprindă toate nivelurile și sectoarele de educație și formare, din perspectiva învățării de-a lungul vieții. Ar trebui să fie incluse criterii de referință și indicatori care să reflecte prioritățile identificate de statele membre, ținând seama de disponibilitatea și comparabilitatea datelor între statele membre și de rezultatele consultărilor anterioare.

29.	Să actualizeze Planul de acțiune pentru educația digitală și Agenda pentru competențe în Europa, pentru a reacționa la provocările actuale presante în materie de competențe, precum și, având în vedere mutațiile tehnologice și societale, pentru a răspunde nevoilor viitorului.

30.

Să exploreze modalități de a ajunge la o măsurare în termeni mai ușor comparabili a randamentului economic și social diferit al investițiilor, prin dezvoltarea unor metodologii de măsurare și a unor indicatori pentru cheltuielile publice în domeniul educației și formării, în strânsă cooperare cu statele membre.

31.	Să coopereze îndeaproape cu OCDE și UNESCO pentru a consolida calitatea analizelor bazate pe date concrete și pentru a îmbunătăți procesul de monitorizare și raportare în ansamblul său, acolo unde este posibil și dacă este necesar.

32.	Să continue să stimuleze un dialog deschis între Comisie și statele membre cu privire la recomandările specifice fiecărei țări referitoare la educație și formare, ținând seama de particularitățile sistemelor naționale de educație și formare.

---

(1)  Conform celor mai recente date din Monitorul ET 2019, procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au absolvit o formă de învățământ terțiar sau echivalent, cu un obiectiv de 40 %, a atins 40,7 %. În ceea ce privește proporția copiilor cu vârste cuprinse între patru ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu care participă la educația timpurie, cu un obiectiv de 95 %, s-a atins o rată de 95,4 %. Rata părăsirii timpurii a școlii, cu un obiectiv de sub 10 %, este în prezent de 10,6 %. În ceea ce privește absolvenții recenți angajați, cu un obiectiv de 82 %, proporția se ridică în prezent la 81,6 %. În ceea ce privește ponderea participării adulților la activități de învățare, aceasta a crescut doar la 11,1 %, situându-se sub obiectivul de 15 %.

(2)  Conform celui mai recent studiu PISA 2018, există în continuare o pondere ridicată a elevilor cu rezultate slabe la citire (21,7 %), matematică (22,4 %) și științe (21,6 %), ceea ce indică faptul că, pentru una din cinci persoane din UE cu vârsta de 15 ani, rezultatele sunt încă departe de obiectivul UE în cauză.

(3)  „Orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă.” [primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale (2017)].

(4)  „Asigurarea unei educații de calitate, incluzive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”. (Obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 4 al ONU)

(5)  Conform documentului Evaluarea Strategiei Europa 2020 – raportul comun al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și al Comitetului pentru protecție socială (CPS) (2019), în comparație cu numărul total de recomandări specifice fiecărei țări, numărul de recomandări specifice fiecărei țări din domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale a crescut în mod constant. În 2018, mai mult de jumătate din recomandările specifice fiecărei țări au inclus chestiuni sociale sau legate de ocuparea forței de muncă. În întreaga perioadă 2011-2018, recomandările specifice fiecărei țări care au inclus elemente sociale și legate de ocuparea forței de muncă au făcut referire în principal la competențe, educație și formare (20 %).

(6)  Astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9707 — Aperam Alloys Imphy/Tekna Plasma Europe/ImphyTek Powders)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 64/02)

La 20 februarie 2020, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro) cu numărul de document 32020M9707. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale

(2020/C 64/03)

REAMINTIND:

—	Concluziile Consiliului din 25 mai 2016 privind o strategie externă pentru impozitare și măsuri împotriva abuzurilor în ceea ce privește tratatele fiscale,

—	Concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind criteriile pentru întocmirea listei UE de jurisdicții necooperante în scopuri fiscale și procesul de întocmire a acestei liste,

—	Concluziile Consiliului din 5 decembrie 2017 privind lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale,

—	Concluziile Consiliului din 12 martie 2019 privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale,

—	Concluziile Consiliului din 5 decembrie 2019 privind progresele înregistrate de Grupul de lucru pentru codul de conduită (impozitarea întreprinderilor) în cursul președinției finlandeze,

Consiliul,

1.	SALUTĂ buna cooperare în domeniul fiscal instaurată între Grupul de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor („Grupul de lucru pentru codul de conduită”) al UE și cea mai mare parte a jurisdicțiilor din întreaga lume;

2.

SALUTĂ faptul că majoritatea jurisdicțiilor relevante au luat măsuri active în vederea soluționării, până la termenul convenit, a deficiențele identificate de Grupul de lucru pentru codul de conduită în domeniile transparenței fiscale și impozitării echitabile și CONSIDERĂ că jurisdicțiile respective și-au dus la îndeplinire angajamentele;

3.	REGRETĂ, cu toate acestea, faptul că o serie de jurisdicții nu au luat măsuri suficiente pentru a-și pune în aplicare angajamentele până la termenul convenit și nici nu s-au implicat într-un dialog semnificativ care ar putea duce la astfel de angajamente;

4.	APROBĂ, în consecință, lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale („lista UE”), astfel cum figurează în anexa I;

5.	APROBĂ situația actuală în ceea ce privește angajamentele asumate de jurisdicțiile cooperante în vederea punerii în aplicare a principiilor bunei guvernanțe fiscale, astfel cum figurează în anexa II;

6.	REAMINTEȘTE acordul obținut de Grupul de lucru pentru codul de conduită referitor la măsuri de protecție coordonate;

7.	REAMINTEȘTE că actualizările anexelor I și II se vor limita de acum la cel mult două pe an și PRECONIZEAZĂ în acest sens că va actualiza cele două anexe în octombrie 2020;

8.

INVITĂ Grupul de lucru pentru codul de conduită, cu sprijinul Secretariatului General al Consiliului și cu asistență tehnică din partea serviciilor Comisiei, să continue: — să monitorizeze punerea în aplicare a angajamentelor asumate de jurisdicții privind punerea în aplicare a principiilor bunei guvernanțe fiscale și să treacă în revistă rezultatele activității forurilor relevante ale OCDE, — să solicite în continuare angajamente din partea jurisdicțiilor care nu s-au angajat încă să remedieze deficiențele identificate, — să se implice într-un dialog deschis și constructiv cu toate jurisdicțiile în cauză;

9.

CONSIDERĂ că constrângerile menționate de anumite jurisdicții pentru neaplicarea deplină a tuturor măsurilor la care s-au angajat, în ciuda unor eforturi concrete din partea guvernelor lor, ar putea în anumite cazuri să fie considerate justificate și CONVINE asupra prelungirii termenului pentru îndeplinirea angajamentelor lor, astfel cum figurează în anexa II;

10.

CONSIDERĂ că: a) întrucât Turcia dispune de legislația internă care permite schimbul automat de informații și a notificat toate statele membre ale UE, cu excepția Ciprului, în cadrul OCDE, acestei jurisdicții ar trebui să i se acorde mai mult timp pentru a soluționa toate chestiunile deschise, astfel încât să schimbul automat de informații cu toate statele membre să fie pus în aplicare în mod efectiv. În cazul în care nu instituie mecanisme pentru punerea în aplicare efectivă a schimbului automat de informații cu toate statele membre ale UE, Turcia ar trebui inclusă în anexa I cu ocazia viitoarei actualizări; b) astfel cum s-a convenit la Consiliul ECOFIN din 5 decembrie 2019, țările în curs de dezvoltare care nu dețin centre financiare și care au fost clasificate la un rating inferior de către Forumul mondial în ceea ce privește standardul de schimb de informații la cerere (EOIR) (criteriul 1.2) și s-au angajat la un nivel politic înalt să solicite Forumului mondial o nouă revizuire în termen de 18 luni ar trebui menținute în anexa II până la primirea noului rating; c) țărilor în curs de dezvoltare care nu dețin centre financiare și care au înregistrat progrese semnificative în îndeplinirea angajamentelor lor ar trebui să li se acorde, de asemenea, mai mult timp pentru a intra în conformitate cu criteriul 1.3, astfel cum figurează în anexa II. În cazul în care aceste jurisdicții nu au semnat Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă, astfel cum a fost modificată, (denumită în continuare „CAR”) până la termenul indicat în anexa II, acestea vor fi incluse în anexa I la următoarea actualizare. Mai mult, odată cu semnarea, aceste jurisdicții ar trebui să ofere, de la un nivel politic înalt, un calendar pentru ratificarea CAR, care să fie aprobat de către Grupul de lucru pentru codul de conduită. În cazul în care jurisdicțiile nu ratifică CAR până , cel târziu, la termenul indicat în anexa II, acestea vor fi incluse în anexa I la următoarea actualizare; d) la monitorizarea punerii în aplicare a angajamentelor asumate de jurisdicții de a-și modifica sau anula regimurile fiscale dăunătoare (criteriul 2.1), ar trebui să se țină seama de întârzierile de natură procedurală survenite la nivelul Forumului privind practicile fiscale dăunătoare (FHTP) al OCDE;

11.

REAFIRMĂ că jurisdicțiile vizate de criteriul 2.2 sunt încurajate să notifice Grupului de lucru pentru codul de conduită modificările pe care preconizează să le aducă cadrului lor legislativ sau orientările aferente, înainte de adoptarea acestora și REAMINTEȘTE că, dacă astfel de modificări prezintă preocupări, atunci cadrul legislativ sau orientările aferente ar trebui modificate și aduse în conformitate în termen de trei luni de la adoptare;

12.

CONSIDERĂ că Grupul de lucru pentru codul de conduită ar trebui să urmărească o convergență a calendarelor sale pentru evaluări și pentru păstrarea drepturilor obținute, în cadrul criteriului 2.1, cu practica actuală a FHTP și să țină seama de posibilele întârzieri din cadrul procesului FHTP, de până la maximum un an suplimentar, sau să le aibă în vedere de la caz la caz, în măsura în care acest lucru nu duce la prelungiri prea extinse;

13.

INVITĂ Grupul de lucru pentru codul de conduită să continue: — examinarea jurisdicțiilor care au instituit regimuri de scutire de impozit pe venituri din surse străine, în conformitate cu abordarea convenită de Consiliul ECOFIN la 10 octombrie și 5 decembrie 2019, — monitorizarea punerii în aplicare a standardului minim anti-BEPS în urma raportării pentru fiecare țară în parte (CbCR) (criteriul 3.2), — examinarea celor trei jurisdicții adăugate domeniului de aplicare geografic al exercițiului de includere pe listă al UE în 2019, în vederea luării unei decizii cu ocazia următoarei actualizări a anexelor I și II;

14.

INVITĂ Grupul de lucru pentru codul de conduită să revizuiască în 2020 abordarea utilizată pentru introducerea jurisdicțiilor în domeniul de aplicare geografic al exercițiului de includere pe listă al UE, cu scopul de a pune accentul pe jurisdicțiile cele mai relevante, ținând seama de lucrările convenite privind domeniul de aplicare geografic extins, astfel cum au fost stabilite în 2018;

15.

SOLICITĂ Grupului de lucru pentru codul de conduită să depună eforturi în vederea consolidării principiilor bunei guvernanțe fiscale ale UE prin actualizarea acestora după caz, inclusiv prin desfășurarea de lucrări privind un viitor criteriu 1.4 (schimbul de informații privind beneficiarii reali) și prin luarea în considerare a evoluțiilor de la nivel internațional;

16.

INVITĂ instituțiile și statele membre ale UE, după caz, să continue să țină seama de lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperate în scopuri fiscale, astfel cum figurează în anexa I, în cadrul politicii externe, al relațiilor economice și al cooperării pentru dezvoltare cu țările terțe relevante, fără a aduce atingere sferelor de competență ale statelor membre și, respectiv, ale Uniunii, astfel cum decurg din tratate.

Rata de schimb a monedei euro (1)

26 februarie 2020

(2020/C 64/04)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0875
JPY	yen japonez	120,13
DKK	coroana daneză	7,4710
GBP	lira sterlină	0,84150
SEK	coroana suedeză	10,5813
CHF	franc elvețian	1,0606
ISK	coroana islandeză	139,30
NOK	coroana norvegiană	10,2113
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,344
HUF	forint maghiar	339,28
PLN	zlot polonez	4,3094
RON	leu românesc nou	4,8050
TRY	lira turcească	6,6981
AUD	dolar australian	1,6565
CAD	dolar canadian	1,4469
HKD	dolar Hong Kong	8,4742
NZD	dolar neozeelandez	1,7273
SGD	dolar Singapore	1,5204
KRW	won sud-coreean	1 322,29
ZAR	rand sud-african	16,4555
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,6329
HRK	kuna croată	7,4605
IDR	rupia indoneziană	15 221,86
MYR	ringgit Malaiezia	4,5952
PHP	peso Filipine	55,538
RUB	rubla rusească	71,2368
THB	baht thailandez	34,664
BRL	real brazilian	4,7741
MXN	peso mexican	20,8060
INR	rupie indiană	77,9195

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont aplicabile de la 1 martie 2020

[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 (JO L 140, 30.4.2004, p. 1)]

(2020/C 64/05)

Ratele de bază calculate în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6). În funcție de utilizarea ratei de referință, marjele corespunzătoare trebuie adăugate conform comunicării. Aceasta înseamnă că pentru rata de scont trebuie să se adauge marja de 100 puncte de bază. Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei din 30 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004 prevede că, sub rezerva unei decizii specifice, rata de recuperare se va calcula, de asemenea, prin adăugarea a 100 de puncte de bază la rata de bază.

Ratele modificate sunt evidențiate cu caractere aldine.

Tabelul anterior a fost publicat în JO C 8, 13.1.2020, p. 4.

De la	La	AT	BE	BG	CY	CZ	DE	DK	EE	EL	ES	FI	FR	HR	HU	IE	IT	LT	LU	LV	MT	NL	PL	PT	RO	SE	SI	SK	UK
1.3.2020	...	-0,31	-0,31	0,00	-0,31	2,25	-0,31	-0,05	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	0,26	0,30	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	1,84	-0,31	3,21	0,26	-0,31	-0,31	0,94
1.2.2020	29.2.2020	-0,31	-0,31	0,00	-0,31	2,25	-0,31	-0,07	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	0,26	0,30	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	1,84	-0,31	3,21	0,18	-0,31	-0,31	0,94
1.1.2020	31.1.2020	-0,31	-0,31	0,00	-0,31	2,25	-0,31	-0,12	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	0,26	0,30	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	-0,31	1,84	-0,31	3,21	0,11	-0,31	-0,31	0,94

Actualizarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (1)

(2020/C 64/06)

Publicarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (2) are la bază informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 39 din Codul frontierelor Schengen.

În afară de publicarea în Jurnalul Oficial, o actualizare periodică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne.

FRANȚA

Înlocuirea informațiilor publicate în JO C 411, 2.12.2017, p. 10.

LISTA PUNCTELOR DE TRECERE A FRONTIEREI

Frontiere aeriene

(1)	Ajaccio‐Napoléon-Bonaparte

(2)	Albert-Bray

(3)	Angers-Marcé

(4)	Angoulême-Brie-Champniers

(5)	Annecy-Methet

(6)	Auxerre-Branches

(7)	Avignon-Caumont

(8)	Bâle-Mulhouse

(9)	Bastia-Poretta

(10)	Beauvais-Tillé

(11)	Bergerac‐Dordogne-Périgord

(12)	Béziers-Vias

(13)	Biarritz‐Pays Basque

(14)	Bordeaux-Mérignac

(15)	Brest‐Bretagne

(16)	Brive-Souillac

(17)	Caen-Carpiquet

(18)	Calais-Dunkerque

(19)	Calvi-Sainte-Catherine

(20)	Cannes-Mandelieu

(21)	Carcassonne-Salvaza

(22)	Châlons-Vatry

(23)	Chambéry-Aix-les-Bains

(24)	Châteauroux-Déols

(25)	Cherbourg-Mauperthus

(26)	Clermont-Ferrand-Auvergne

(27)	Colmar-Houssen

(28)	Deauville‐Normandie

(29)	Dijon-Longvic

(30)	Dinard-Pleurtuit‐Saint-Malo

(31)	Dôle-Tavaux

(32)	Épinal-Mirecourt

(33)	Figari-Sud Corse

(34)	Grenoble‐Alpes-Isère

(35)	Hyères-le Palivestre

(36)	Paris-Issy-les-Moulineaux

(37)	La Môle – Saint-Tropez (punct deschis de la 15 iunie până la 30 septembrie)

(38)	La Rochelle-Île de Ré

(39)	La Roche-sur-Yon

(40)	Laval-Entrammes

(41)	Le Castellet (între 9 iunie și 30 iunie 2019)

(42)	Le Havre-Octeville

(43)	Le Mans-Arnage

(44)	Le Touquet‐Côte ďOpale

(45)	Lille-Lesquin

(46)	Limoges-Bellegarde

(47)	Lorient-Lann-Bihoué

(48)

Lyon-Bron

(49)	Lyon-Saint-Exupéry

(50)	Marseille-Provence

(51)	Metz-Nancy-Lorraine

(52)	Monaco-Héliport

(53)	Montpellier‐Méditérranée

(54)	Nantes-Atlantique

(55)	Nice-Côte d’Azur

(56)	Nîmes-Garons

(57)	Orléans-Bricy

(58)	Orléans-Saint-Denis-de-l’Hôtel

(59)	Paris-Charles de Gaulle

(60)	Paris-le Bourget

(61)	Paris-Orly

(62)	Pau-Pyrénées

(63)	Perpignan-Rivesaltes

(64)	Poitiers-Biard

(65)	Quimper‐Pluguffan (punct deschis de la începutul lunii mai până la începutul lunii septembrie)

(66)	Rennes Saint-Jacques

(67)	Rodez‐Aveyron

(68)	Rouen-Vallée de Seine

(69)	Saint-Brieuc-Armor

(70)	Saint-Étienne Loire

(71)	Saint-Nazaire-Montoir

(72)	Strasbourg-Entzheim

(73)	Tarbes-Lourdes‐Pyrénées

(74)	Toulouse-Blagnac

(75)	Toulouse-Francazal

(76)	Tours‐Val de Loire

(77)	Troyes-Barberey

Frontiere maritime

(1)

Ajaccio

(2)

Bastia

(3)

Bayonne

(4)

Bordeaux

(5)

Boulogne

(6)

Brest

(7)	Caen-Ouistreham

(8)

Calais

(9)	Cannes-Vieux Port

(10)

Carteret

(11)

Cherbourg

(12)

Dieppe

(13)

Douvres

(14)

Dunkerque

(15)

Granville

(16)

Honfleur

(17)	La Rochelle-La Pallice

(18)

Le Havre

(19)	Les Sables-d’Olonne-Port

(20)

Lorient

(21)

Marseille

(22)	Monaco-Port de la Condamine

(23)	Nantes-Saint-Nazaire

(24)

Nice

(25)	Port-de-Bouc-Fos/Port-Saint-Louis

(26)	Port-la-Nouvelle

(27)	Port-Vendres

(28)

Roscoff

(29)

Rouen

(30)	Saint-Brieuc

(31)	Saint-Malo

(32)

Sète

(33)

Toulon

Frontiere terestre

(1)	Gara Bourg-Saint-Maurice (deschisă de la începutul lunii decembrie până la mijlocul lunii aprilie)

(2)	Gara Moutiers (deschisă de la începutul lunii decembrie până la mijlocul lunii aprilie)

(3)	Gara Ashford International

(4)	Gara Avignon-Centre

(5)	Cheriton/Coquelles

(6)	Gara Chessy-Marne-la-Vallée

(7)	Gara Fréthun

(8)	Gara Lille-Europe

(9)	Gara Paris-Nord

(10)	Gara Saint-Pancras

(11)	Gara Ebsfleet

(12)	Pas de la Case-Porta

Lista publicărilor anterioare

JO C 316, 28.12.2007, p. 1

JO C 134, 31.5.2008, p. 16

JO C 177, 12.7.2008, p. 9

JO C 200, 6.8.2008, p. 10

JO C 331, 31.12.2008, p. 13

JO C 3, 8.1.2009, p. 10

JO C 37, 14.2.2009, p. 10

JO C 64, 19.3.2009, p. 20

JO C 99, 30.4.2009, p. 7

JO C 229, 23.9.2009, p. 28

JO C 263, 5.11.2009, p. 22

JO C 298, 8.12.2009, p. 17

JO C 74, 24.3.2010, p. 13

JO C 326, 3.12.2010, p. 17

JO C 355, 29.12.2010, p. 34

JO C 22, 22.1.2011, p. 22

JO C 37, 5.2.2011, p. 12

JO C 149, 20.5.2011, p. 8

JO C 190, 30.6.2011, p. 17

JO C 203, 9.7.2011, p. 14

JO C 210, 16.7.2011, p. 30

JO C 271, 14.9.2011, p. 18

JO C 356, 6.12.2011, p. 12

JO C 111, 18.4.2012, p. 3

JO C 183, 23.6.2012, p. 7

JO C 313, 17.10.2012, p. 11

JO C 394, 20.12.2012, p. 22

JO C 51, 22.2.2013, p. 9

JO C 167, 13.6.2013, p. 9

JO C 242, 23.8.2013, p. 2

JO C 275, 24.9.2013, p. 7

JO C 314, 29.10.2013, p. 5

JO C 324, 9.11.2013, p. 6

JO C 57, 28.2.2014, p. 4

JO C 167, 4.6.2014, p. 9

JO C 244, 26.7.2014, p. 22

JO C 332, 24.9.2014, p. 12

JO C 420, 22.11.2014, p. 9

JO C 72, 28.2.2015, p. 17

JO C 126, 18.4.2015, p. 10

JO C 229, 14.7.2015, p. 5

JO C 341, 16.10.2015, p. 19

JO C 84, 4.3.2016, p. 2

JO C 236, 30.6.2016, p. 6

JO C 278, 30.7.2016, p. 47

JO C 331, 9.9.2016, p. 2

JO C 401, 29.10.2016, p. 4

JO C 484, 24.12.2016, p. 30

JO C 32, 1.2.2017, p. 4

JO C 74, 10.3.2017, p. 9

JO C 120, 13.4.2017, p. 17

JO C 152, 16.5.2017, p. 5

JO C 411, 2.12.2017, p. 10

JO C 31, 27.1.2018, p. 12

JO C 261, 25.7.2018, p. 6

JO C 264, 26.7.2018, p. 8

JO C 368, 11.10.2018, p. 4

JO C 459, 20.12.2018, p. 40

JO C 43, 4.2.2019, p. 2

---

(1)  A se vedea lista publicărilor anterioare la sfârșitul prezentei actualizări.

(2)  JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antisubvenție aplicabile importurilor de anumiți păstrăvi-curcubeu originari din Republica Turcia

(2020/C 64/07)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (1) a măsurilor antisubvenție în vigoare aplicate importurilor de anumiți păstrăvi-curcubeu originari din Republica Turcia (denumită în continuare „țara în cauză”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

1.   Cererea de reexaminare

Cererea a fost depusă la data de 25 noiembrie 2019 de către Organizația daneză de acvacultură (denumită în continuare „solicitantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 40 % din producția totală a Uniunii de păstrăvi-curcubeu.

În dosarul destinat consultării de către părțile interesate sunt disponibile o versiune a cererii accesibilă publicului, cuprinzând informațiile furnizate de solicitant și luate în considerare de către Comisie, și analiza gradului de susținere a cererii de către producătorii din Uniune. Punctul 5.6 din prezentul aviz oferă informații despre accesul la dosar pentru părțile interesate.

2.   Produsul care face obiectul reexaminării

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este păstrăvul-curcubeu (Oncorhynchus mykiss):

—	viu, cântărind cel mult 1,2 kg fiecare; sau

—	proaspăt, refrigerat, congelat și/sau afumat:

—	sub formă de pește întreg (cu cap), cu sau fără branhii, eviscerat sau nu, cântărind cel mult 1,2 kg fiecare; sau

—	fără cap, cu sau fără branhii, eviscerat sau nu, cântărind cel mult 1 kg fiecare; sau

—	sub formă de fileuri cântărind cel mult 400 g fiecare,

originar din Republica Turcia (denumită în continuare „țara în cauză”) și care se încadrează în prezent la codurile NC ex 0301 91 90, ex 0302 11 80, ex 0303 14 90, ex 0304 42 90, ex 0304 82 90 și ex 0305 43 00 (coduri TARIC 0301919011, 0302118011, 0303149011, 0304429010, 0304829010 și 0305430011) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

3.   Măsurile existente

Măsurile aflate în prezent în vigoare constau într-o taxă compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/309 al Comisiei (3).

4.   Motivele reexaminării

Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea subvenționării și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

4.1.    Afirmația privind probabilitatea continuării subvenționării

Solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă potrivit cărora producătorii produsului care face obiectul reexaminării din țara în cauză au beneficiat și sunt susceptibili de a beneficia în continuare de o serie de subvenții acordate de guvernul țării în cauză.

Presupusele practici de subvenționare constau, printre altele, în transferul direct (potențial) de fonduri, precum subvențiile directe pentru producția produsului care face obiectul reexaminării, în împrumuturi preferențiale și în asigurări preferențiale acordate producătorilor produsului care face obiectul reexaminării.

Solicitantul susține că măsurile descrise constituie subvenții deoarece implică o contribuție financiară din partea guvernului țării în cauză și conferă un avantaj producătorilor produsului care face obiectul reexaminării. Solicitantul afirmă că subvențiile respective sunt specifice unei industrii sau că sunt condiționate de rezultatele obținute la export și, prin urmare, pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

Având în vedere articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a pregătit un memorandum privind suficiența elementelor de probă, care conține analiza Comisiei privind toate elementele de probă de care dispune și pe baza cărora Comisia demarează prezenta anchetă. Memorandumul respectiv este disponibil în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

Comisia își rezervă dreptul de a investiga și alte practici de subvenționare relevante care pot fi descoperite în cursul anchetei.

4.2.    Afirmația privind probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului

Solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă care arată probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului.

Solicitantul a furnizat elemente de probă din care reiese că importurile de produs care face obiectul reexaminării din țara în cauză către Uniune s-au menținut la un nivel semnificativ, atât ca valoare absolută, cât și în ceea ce privește cota de piață.

Solicitantul a furnizat, de asemenea, elemente de probă conform cărora, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca nivelul actual al importurilor în Uniune de produs care face obiectul reexaminării provenind din țara în cauză să crească, ca urmare a subcotării continue a prețurilor de vânzare din UE de către importurile din Turcia, a deprecierii lirei turcești și a atractivității pieței Uniunii. Solicitantul afirmă, în cele din urmă, că orice creștere substanțială a importurilor la prețuri subvenționate provenind din țara în cauză ar cauza, probabil, un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

5.   Procedura

întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 25 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă privind probabilitatea de apariție a subvenționării și a prejudiciului care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia deschide, prin prezentul aviz, o reexaminare în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

Reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor va stabili dacă expirarea măsurilor ar putea conduce la continuarea sau la reapariția subvenționării în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării originar din țara în cauză, precum și la continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

Guvernul țării în cauză a fost invitat să participe la consultări, în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază.

Comisia reamintește, de asemenea, că Regulamentul (UE) 2018/825 al Parlamentului European și al Consiliului (4), care a intrat în vigoare la 8 iunie 2018 (pachetul de modernizare a instrumentelor de apărare comercială), a introdus o serie de modificări ale calendarului și ale termenelor aplicabile anterior în cadrul procedurilor antisubvenție. Termenele-limită în care părțile interesate sunt invitate să se prezinte, în special la începutul anchetelor, sunt scurtate.

5.1.    Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

Ancheta privind continuarea sau reapariția subvenționării va acoperi perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului va acoperi perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

5.2.    Observații privind cererea și deschiderea anchetei

Toate părțile interesate care doresc să prezinte observații cu privire la cerere (inclusiv privind aspectele referitoare la prejudiciu și la legătura de cauzalitate) sau la orice aspecte referitoare la deschiderea anchetei (inclusiv gradul de susținere a cererii) trebuie să le prezinte în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz.

Orice cerere de audiere în legătură cu deschiderea anchetei trebuie să fie depusă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz.

5.3.    Procedura de stabilire a probabilității continuării sau reapariției subvenționării

În cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia examinează exporturile realizate către Uniune în perioada anchetei de reexaminare și, indiferent de exporturile către Uniune, analizează dacă, în cazul expirării măsurilor, situația societăților care produc și vând produsul care face obiectul reexaminării în țara în cauză este de așa natură încât ar fi probabilă continuarea sau reapariția exporturilor la prețuri subvenționate către Uniune.

Prin urmare, toți producătorii (5) produsului care face obiectul reexaminării, indiferent dacă au exportat (6) sau nu produsul respectiv către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare, sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.

5.3.1.   Anchetarea producătorilor din țara în cauză

Având în vedere numărul potențial mare de producători din țara în cauză implicați în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia poate limita în mod rezonabil numărul de producători care vor fi anchetați, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit, de asemenea, „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii sau reprezentanții care acționează în numele acestora – inclusiv cei care nu au cooperat la ancheta ce a condus la instituirea măsurilor care fac obiectul prezentei reexaminări – sunt invitați, prin prezentul aviz, să transmită Comisiei informațiile cu privire la societățile lor, în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Aceste informații trebuie furnizate prin intermediul TRON.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi/form/769e6287-131e-a09f-10ea-8bb251e33089. Informațiile privind accesul la Tron pot fi găsite la punctele 5.6 și 5.9 de mai jos.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru selectarea eșantionului de producători, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din țara în cauză și poate contacta orice asociație de producători cunoscută din țara în cauză.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, producătorii vor fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări sau de exporturi care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție. Comisia va informa toți producătorii cunoscuți, autoritățile țării în cauză și asociațiile de producători, prin intermediul autorităților din țara în cauză, dacă este cazul, cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru ancheta sa referitoare la producătorii din țara în cauză, Comisia va pune chestionarele la dispoziția producătorilor selectați pentru a fi incluși în eșantion, oricăror asociații de producători cunoscute, precum și autorităților din țara în cauză.

De îndată ce Comisia va primi informațiile necesare pentru a constitui un eșantion de producători, ea va informa părțile interesate cu privire la decizia sa de a le include sau nu în eșantion. Producătorii incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Comisia va adăuga o notă la dosarul destinat consultării de către părțile interesate, care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

O copie a chestionarului destinat producătorilor din țara în cauză este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț (7).

Fără a aduce atingere posibilei aplicări a articolului 28 din regulamentul de bază, societățile care au fost de acord cu eventuala lor includere în eșantion, dar care nu sunt selectate pentru a face parte din acesta, vor fi considerate a fi cooperante (și vor fi denumite în continuare „producători cooperanți neincluși în eșantion”).

5.3.2.   Anchetarea importatorilor neafiliați (8) (9)

Importatorii neafiliați ai produsului care face obiectul reexaminării din țara în cauză în Uniune, inclusiv cei care nu au cooperat la ancheta care a condus la instituirea măsurilor în vigoare, sunt invitați să participe la prezenta anchetă.

Având în vedere numărul potențial mare de importatori neafiliați implicați în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia poate limita la un număr rezonabil importatorii neafiliați care urmează să fie anchetați, prin constituirea unui eșantion (acest proces este denumit, de asemenea, „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să constituie un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele acestora, inclusiv cei care nu au cooperat la ancheta care a condus la instituirea măsurilor care fac obiectul prezentei reexaminări, sunt invitați, prin prezentul aviz, să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să facă acest lucru în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz, furnizând Comisiei informațiile solicitate în anexa la prezentul aviz, referitoare la societatea (societățile) lor.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea constituirii eșantionului de importatori neafiliați, Comisia poate contacta, de asemenea, orice asociații de importatori cunoscute.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, importatorii pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării provenit din țara în cauză ce poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție. Comisia va informa toți importatorii neafiliați cunoscuți și toate asociațiile de importatori cunoscute cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

Comisia va adăuga, de asemenea, o notă la dosarul destinat consultării de către părțile interesate care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va pune chestionare la dispoziția importatorilor neafiliați incluși în eșantion. Părțile respective trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

O copie a chestionarului destinat importatorilor neafiliați este disponibilă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și pe site-ul DG Comerț (10).

5.4.    Procedura de stabilire a probabilității continuării sau reapariției prejudiciului

Pentru a stabili dacă există posibilitatea unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului pentru industria din Uniune, producătorii din Uniune ai produsului care face obiectul reexaminării sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.

Având în vedere numărul mare de producători din Uniune implicați în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii din Uniune care urmează să fie anchetați, prin constituirea unui eșantion (acest proces este denumit, de asemenea, „eșantionare”). Eșantionarea se efectuează în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

Comisia a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Detaliile sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. Părțile interesate sunt invitate prin prezentul aviz să formuleze observații cu privire la eșantionul provizoriu. În plus, alți producători din Uniune sau reprezentanți ai acestora care consideră că au motive să fie incluși în eșantion trebuie să contacteze Comisia în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Toate observațiile referitoare la eșantionul provizoriu trebuie să fie primite în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Comisia va informa toți producătorii cunoscuți din Uniune și/sau toate asociațiile de producători cunoscute din Uniune cu privire la societățile selectate în final pentru a fi incluse în eșantion.

Producătorii din Uniune incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

O copie a chestionarului destinat producătorilor din Uniune este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț (11).

5.5.    Procedura de evaluare a interesului Uniunii

În cazul în care se confirmă probabilitatea continuării sau reapariției subvenționării și a prejudiciului, se va decide, în temeiul articolului 31 din regulamentul de bază, dacă menținerea măsurilor compensatorii nu ar fi contrară interesului Uniunii.

Producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele, precum și organizațiile reprezentative ale consumatorilor sunt invitate să furnizeze Comisiei informații privind interesul Uniunii. Pentru a participa la anchetă, organizațiile reprezentative ale consumatorilor trebuie să dovedească că există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul reexaminării.

Informațiile referitoare la evaluarea interesului Uniunii trebuie transmise în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Aceste informații pot fi furnizate fie într-un format la alegere, fie prin completarea chestionarului pregătit de Comisie. O copie a chestionarelor, inclusiv a chestionarului destinat utilizatorilor produsului care face obiectul reexaminării, este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț (12). În orice caz, informațiile transmise în temeiul articolului 31 vor fi luate în considerare numai dacă sunt susținute, la momentul transmiterii, de elemente de probă factuale.

5.6.    Părțile interesate

Pentru a participa la anchetă, părțile interesate, precum producătorii din țara în cauză, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele, precum și organizațiile reprezentative ale consumatorilor trebuie să demonstreze mai întâi că există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul reexaminării.

Producătorii din țara în cauză, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile reprezentative care au oferit informații în conformitate cu procedurile descrise la punctele 5.3, 5.4 și 5.5 vor fi considerați părți interesate în cazul în care există o legătură obiectivă între activitățile pe care le desfășoară și produsul care face obiectul reexaminării.

Alte părți vor putea să participe la anchetă în calitate de părți interesate din momentul în care se fac cunoscute, cu condiția să existe o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul reexaminării. Faptul de a fi considerat parte interesată nu aduce atingere aplicării articolului 28 din regulamentul de bază.

Accesul la dosarul destinat consultării de către părțile interesate se face prin intermediul TRON.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI. Vă rugăm să urmați instrucțiunile de pe pagina respectivă pentru a obține acces.

5.7.    Alte informații prezentate în scris

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă în sprijinul acestora, în condițiile stabilite în prezentul aviz. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz.

5.8.    Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice cerere de audiere trebuie să fie formulată în scris și să precizeze motivele pe care se bazează, precum și un rezumat al aspectelor pe care partea interesată dorește să le discute în timpul audierii. Audierea va fi limitată la aspectele pe care părțile interesate le-au semnalat în scris în prealabil.

În principiu, audierile nu vor fi utilizate pentru a prezenta informații factuale neincluse încă în dosar. Cu toate acestea, în interesul unei bune administrări și pentru a permite serviciilor Comisiei să progreseze în cadrul anchetei, părților interesate li se poate solicita să ofere informații factuale noi în urma unei audieri.

5.9.    Instrucțiuni pentru transmiterea de informații în scris și pentru trimiterea chestionarelor completate și a corespondenței

Informațiile transmise Comisiei în scopul anchetelor în materie de apărare comercială trebuie să nu facă obiectul unor drepturi de autor. Înainte de prezentarea către Comisie a unor informații și/sau a unor date care sunt protejate de drepturi de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite o autorizare specifică din partea deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta anchetă, într-o formă care să le permită să-și exercite dreptul la apărare.

Toate informațiile prezentate în scris, inclusiv cele solicitate prin prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența furnizate de părțile interesate cu titlu confidențial trebuie să poarte mențiunea „Sensitive” (cu caracter sensibil) (13). Părțile care transmit informații pe parcursul prezentei anchete sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea tratamentului confidențial.

Părțile interesate care transmit informații cu mențiunea „Sensitive” trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în temeiul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Aceste rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial. Dacă o parte care furnizează informații confidențiale nu prezintă motive întemeiate pentru solicitarea unui tratament confidențial sau nu furnizează un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare respectivele informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin intermediul TRON.tdi (https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI), inclusiv împuternicirile și fișele certificatelor scanate. Prin utilizarea TRON.tdi sau a e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu privire la normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică, conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul Direcției Generale Comerț: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf. Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională care este verificată zilnic. După furnizarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate numai prin TRON.tdi sau prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau a cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru mai multe reguli și informații privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile aplicabile transmiterii prin TRON.tdi și prin e-mail, părțile interesate sunt invitate să consulte instrucțiunile sus-menționate privind comunicarea cu părțile interesate.

Adresa de corespondență a Comisiei este următoarea:

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: CHAR 04/039

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

TRON.tdi: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi

Adrese de e-mail: TRADE-R720-TROUT-SUBSIDY@ec.europa.eu

TRADE-R720-TROUT-INJURY@ec.europa.eu

6.   Calendarul anchetei

Ancheta se încheie, în mod normal, în termen de 12 luni și, în orice caz, nu mai târziu de 15 luni de la data publicării prezentului aviz, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din regulamentul de bază.

7.   Transmiterea informațiilor

Ca regulă generală, părțile interesate pot să transmită informații doar în termenele specificate la punctul 5 din prezentul aviz.

Pentru a încheia ancheta în termenele obligatorii, Comisia nu va accepta informații din partea părților interesate după expirarea termenului de formulare a observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale sau, dacă este cazul, după expirarea termenului de formulare a observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale suplimentare.

8.   Posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți

Pentru a se garanta drepturile la apărare, părțile interesate trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate. Atunci când prezintă astfel de informații, părțile interesate se pot referi numai la aspectele semnalate în contribuțiile celorlalte părți interesate și nu pot semnala probleme noi.

Observațiile cu privire la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la comunicarea constatărilor definitive trebuie prezentate în termen de 5 zile de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind constatările definitive, cu excepția cazului în care se prevede altfel. În cazul în care există o comunicare a constatărilor finale suplimentare, observațiile prezentate de alte părți interesate ca răspuns la această nouă comunicare trebuie să aibă loc în termen de o zi de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind această nouă comunicare, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Calendarul stabilit nu aduce atingere dreptului Comisiei de a solicita informații suplimentare de la părțile interesate în cazuri justificate în mod corespunzător.

9.   Prelungirea termenelor specificate în prezentul aviz

La cererea părților interesate care prezintă un motiv întemeiat în acest sens, se pot acorda prelungiri ale termenelor prevăzute în prezentul aviz,.

Orice prelungire a termenelor prevăzute în prezentul aviz trebuie să fie solicitată numai în circumstanțe excepționale și va fi acordată doar dacă este justificată corespunzător. În orice caz, orice prelungire a termenului de răspuns la chestionare va fi limitată, în mod normal, la 3 zile și, ca regulă generală, nu va depăși 7 zile. În ceea ce privește termenele pentru transmiterea altor informații specificate în avizul de deschidere, prelungirile se vor limita la 3 zile, cu excepția cazului în care se demonstrează existența unor circumstanțe excepționale.

10.   Lipsa cooperării

În cazul în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

Dacă se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și pot fi utilizate datele disponibile.

Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se bazează pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, rezultatul anchetei ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu este considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată trebuie să contacteze imediat Comisia în acest sens.

11.   Consilierul-auditor

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și orice alte cereri privind drepturile la apărare ale părților interesate și ale terților care ar putea să apară în cursul procedurii.

Consilierul-auditor poate organiza audieri și poate acționa ca mediator între partea sau părțile interesate și serviciile Comisiei, pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate. Cererile de audiere adresate consilierului-auditor trebuie să fie formulate în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. Consilierul-auditor va examina motivele care stau la baza cererilor. Aceste audieri trebuie să aibă loc doar dacă problemele nu au fost soluționate cu serviciile Comisiei în timp util.

Orice cerere trebuie să fie transmisă în timp util și cu promptitudine, pentru a nu se periclita buna desfășurare a procedurii. În acest sens, părțile interesate trebuie să solicite intervenția consilierului-auditor în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului care justifică o astfel de intervenție. În cazul în care cererile de audiere sunt prezentate în afara termenelor prevăzute, consilierul-auditor va examina, de asemenea, motivele întârzierii, natura problemelor semnalate și impactul pe care îl au aceste probleme asupra drepturilor la apărare, având în vedere interesele de a se asigura buna administrare și finalizarea la timp a anchetei.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer.

12.   Posibilitatea de a solicita o reexaminare în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază

întrucât prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor este deschisă în conformitate cu dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază, constatările sale nu vor conduce la modificarea măsurilor existente, ci la abrogarea sau menținerea acestora în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Dacă oricare dintre părțile interesate consideră că este necesară o reexaminare a măsurilor pentru a permite o eventuală modificare a acestora, partea respectivă poate solicita o reexaminare în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază.

Părțile care doresc să solicite o astfel de reexaminare, care ar urma să se desfășoare independent de reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor menționată în prezentul aviz, pot contacta Comisia la adresa indicată mai sus.

13.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (14).

Pe site-ul DG Comerț este disponibil un aviz privind protecția datelor care informează toate persoanele cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților de apărare comercială ale Comisiei: http://ec.europa.eu/trade/policy/accessing-markets/trade-defence.

---

(1)  JO C 209, 20.6.2019, p. 34.

(2)  JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/309 al Comisiei din 26 februarie 2015 de instituire a unei taxe compensatorii definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de anumiți păstrăvi-curcubeu originari din Turcia (JO L 56, 27.2.2015, p. 12).

(4)  Regulamentul (UE) 2018/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 143, 7.6.2018, p. 1).

(5)  Un producător este orice societate din țara în cauză care produce produsul care face obiectul reexaminării, inclusiv orice societate afiliată implicată în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul reexaminării.

(6)  Un producător-exportator este orice societate din țara în cauză care produce și exportă produsul care face obiectul reexaminării pe piața Uniunii, fie direct, fie prin intermediul unei părți terțe, inclusiv orice societate afiliată implicată în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul reexaminării.

(7)  https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2450

(8)  În eșantion pot fi incluși doar importatori care nu sunt afiliați producătorilor-exportatori. Importatorii care nu sunt afiliați producătorilor-exportatori trebuie să completeze anexa I la chestionarul destinat producătorilor-exportatori respectivi. În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau din consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate prin una dintre următoarele relații: (i) soț și soție; (ii) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul I; (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini); (iv) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul II; (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată; (vi) socri și ginere sau noră; (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(9)  Datele furnizate de importatorii neafiliați pot fi utilizate și în legătură cu alte aspecte ale prezentei anchete decât stabilirea interesului Uniunii.

(10)  https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2450

(11)  https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2450

(12)  https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2450

(13)  Prezentul document este destinat exclusiv uzului intern. El este protejat în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). Este un document confidențial în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/1037 și cu articolul 12.4 din Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii (acordul SCM).

(14)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE, JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9689 — Apollo Management/Tech Data Corporation)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 64/08)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9717 — Bergé/Mitsubishi Corporation/Bergé Auto/JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 64/09)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9316 — Peab AB/YIT Oyj’s paving and mineral aggregates business)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 64/10)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9758 — Toyota Financial Services Corporation/Mitsui & Co/Kinto Brasil)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 64/11)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9745 — Sunsuper/Macquarie/PGGM/MAGL)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 64/12)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2020/C 64/13)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„BRIE DE MEAUX”

Nr. UE: PDO-FR-00110-AM01 – 26 septembrie 2018

DOP (X) IGP ( )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Denumire: Union interprofessionnelle de défense, de gestion et de contrôle du Brie de Meaux et du Brie de Melun (Uniunea interprofesională pentru protecția, gestiunea și controlul denumirilor „Brie de Meaux” și „Brie de Melun”)

Adresa: 13 rue des Fossés – 77000 Melun, FRANCE

Tel. +33 164371392/Fax +33 164870427

E-mail: odgbriemeauxmelun@gmail.com

Componență: Grupul este format din producători de lapte, producători fermieri, prelucrători și unități de maturare a brânzei „Brie de Meaux”. Prin urmare, grupul este îndreptățit să prezinte cererea de modificare.

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☒	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metoda de producție

☒

Legătura

☒	Etichetarea

☒	Altele: datele de contact ale structurii de control și ale grupului, cerințele naționale.

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

5.1.    „Descrierea produsului”

Propoziția

se înlocuiește cu propoziția:

Fraza:

se înlocuiește cu fraza:

Aspectul produsului este descris mai în detaliu, indicându-se că „Brie de Meaux” are o crustă „cu cultură de mucegai”, legată de dezvoltarea Penicillium candidum, înlocuindu-se sintagma „mucegaiuri superficiale”, deoarece acestea pot fi observate pe alte tipuri de brânzeturi.

Această frază este adăugată, de asemenea, în documentul unic, înlocuindu-se fraza „Brânză fabricată din lapte de vacă crud, cu pastă moale, cu crustă acoperită de un strat fin de puf alb[…]” din rezumat.

Propoziția

se înlocuiește cu propoziția:

Verificarea dimensiunii brânzeturilor poate fi inexactă din cauza deformării brânzeturilor în timpul maturării. Prin urmare, se adaugă că dimensiunea este cea a diametrului interior al formelor, iar în locul celor două valori disociate este definit un interval de valori: „între 36 și 37 de cm”. Se elimină mențiunea referitoare la grosimea brânzeturilor (2,5 cm) deoarece înălțimea derivă din raportul dintre diametru și greutatea brânzeturilor; prin urmare, această precizare nu este necesară.

Această dispoziție este adăugată, de asemenea, în documentul unic, înlocuindu-se sintagma „cilindru plat” din rezumat.

Se elimină noțiunea de „nuanță crem uniformă”, deoarece culoarea pastei variază între mijloc și margine, deci nu este uniformă. În plus, culoarea nu este constantă, aceasta poate varia după anotimp și în funcție de alimentația vacilor.

Se adaugă următorul paragraf:

Aspectul pastei este descris în funcție de stadiul de maturare a brânzei.

—	Consistența trece de la casantă (brânza după 4 săptămâni) la moale (brânza după 6-8 săptămâni)

—

În ceea ce privește criteriile organoleptice, la sfârșitul perioadei minime de maturare (4 săptămâni), „Brie de Meaux” are un gust lactat și poate fi ușor sărată, cu o notă de gust amar. Între 4 și 6 săptămâni, aroma sa se dezvoltă treptat. După 6-8 săptămâni, aceasta are o aromă discretă de smântână, unt și alune.

Acest paragraf se adaugă, de asemenea, în documentul unic.

Propoziția

se înlocuiește cu fraza:

Conținutul de substanță grasă este exprimat prin raportare la extractul sec, în grame la 100 de grame de brânză, în loc de procent. În mod similar, conținutul de substanță uscată este exprimat în grame de substanță uscată la 100 g de brânză, în loc de procent. Se precizează, de asemenea, că aceste proporții reprezintă standarde minime care trebuie respectate în etapa de comercializare, pentru a clarifica condițiile de efectuare a controlului.

Această propoziție este adăugată, de asemenea, în documentul unic.

Propoziția

se înlocuiește cu propoziția:

Acest interval ia în considerare comercializarea brânzei „Brie de Meaux” în diferite etape de maturare. Cu cât brânza este mai maturată, cu atât cantitatea de apă conținută este mai mică, așadar greutatea sa scade. Sub 2,5 kg, aceasta este prea uscată și nu mai prezintă caracteristicile DOP. Nu se mai precizează faptul că greutatea se referă la brânzeturile „după 4 săptămâni”, deoarece acest parametru este implicit, în măsura în care perioada minimă de maturare a brânzei „Brie de Meaux” este de 4 săptămâni.

Această propoziție este adăugată, de asemenea, în documentul unic, înlocuindu-se sintagma „greutatea medie de 2,6 kg”.

Se adaugă următoarea propoziție:

„Brie de Meaux” este rareori vândută în întregime către consumatorul final, deoarece este o brânză de dimensiuni mari. Se adaugă regulile de porționare pentru ca fiecare bucată să prezinte o margine de crustă (pe suprafața laterală), reamintind astfel forma rotunjită a brânzei și dimensiunile acesteia; este vorba despre o uzanță în materie de tăiere a brânzei. De asemenea, se precizează că porționarea se poate efectua numai la sfârșitul perioadei minime de maturare de patru săptămâni.

Această propoziție este adăugată, de asemenea, în documentul unic.

5.2.    „Aria geografică”

Pentru a facilita controlul, se adaugă lista comunelor din aria geografică. Această listă cuprinde toate comunele din aria geografică în care pot fi desfășurate toate etapele de producție a laptelui, fabricarea și maturarea brânzei, pe baza Codului geografic oficial francez din anul 2017.

5.3.    „Dovada originii”

Se adaugă obligațiile referitoare la declarare ale operatorilor. Aceste modificări sunt legate de evoluțiile legislației și ale reglementărilor naționale. Se prevede, în special:

—	identificarea operatorilor în vederea autorizării acestora, recunoscându-li-se astfel capacitatea de a îndeplini cerințele din caietul de sarcini;

—	un paragraf privind ținerea registrelor și a documentelor privind trasabilitatea;

—	declarațiile necesare pentru cunoașterea și monitorizarea producției;

—	un paragraf privind controlul caracteristicilor produselor destinate comercializării cu denumire de origine.

5.4.    „Descrierea metodei de producție”

Condițiile de producție a laptelui

Se adaugă în caietul de sarcini paragrafe referitoare la efectivele de animale, adăpostirea acestora, furajele grosiere, concentratele și autonomia alimentară (alimentarea și întreținerea suprafețelor furajere) pentru a consemna practicile tradiționale.

Efectivele de animale

Se adaugă definiția efectivului de vaci de lapte: ansamblul vacilor de lapte din exploatație, inclusiv junincile înțărcate și vacile în repaus mamar. Această definiție este menită să clarifice care sunt animalele la care se face trimitere prin utilizarea termenului „efectiv de vaci de lapte” în restul caietului de sarcini, pentru a se evita confuziile și a se facilita controalele.

Se adaugă componența efectivului de vaci de lapte: cel puțin 80 % din animale sunt născute în exploatație sau provin de la efective de vaci de lapte din aria geografică, pentru ca vacile să fie cât mai bine adaptate la condițiile locale de creștere a animalelor (creștere pe paie, tipul rației) și la prelucrarea laptelui crud. Această adaptare bună este susținută, de asemenea, de obligația ca junincile, după înțărcare și înainte de prima lactație, să aibă o perioadă de pășunat de cel puțin 5 luni în aria geografică.

Adăpostirea animalelor

Se adaugă precizarea că utilizarea paielor pentru așternutul vacilor de lapte este obligatorie, întrucât adăpostirea vacilor de lapte pe paie reprezintă, de altfel, o practică tradițională în aria geografică. Această metodă de adăpostire permite menținerea unui ecosistem microbian care influențează flora naturală a laptelui crud, care contribuie la specificitatea brânzei „Brie de Meaux”. Se adaugă cantitățile minime pentru furnizarea de paie pentru a se garanta calitatea așternutului (0,5 kg pe vacă pe zi în sistemul format din cușete, 5 kg în stabulație liberă). Paiele sunt depozitate în spații acoperite, pentru a le păstra calitatea.

Alimentația vacilor de lapte

Se adaugă definiția rației totale: „ansamblul furajelor grosiere (rația de bază) și al concentratelor distribuite”, pentru a permite o mai bună înțelegere a dispozițiilor caietului de sarcini în timpul controalelor.

Se adaugă că 85 % din substanța uscată a rației totale a efectivului de animale provine din aria geografică și 60 % din exploatația în cauză, exploatațiile din Brie valorificând în mod tradițional propriile produse derivate ale culturilor principale (cereale, sfeclă) și pe cele din aria geografică.

Această dispoziție se adaugă la punctul 3.3 din documentul unic.

Într-adevăr, exploatațiile sunt de tip cultură mixtă - creșterea animalelor, dispunând astfel de o diversitate de culturi care pot fi utilizate pentru hrana efectivelor de animale. Cu toate acestea, hrana concentrată care reprezintă o sursă de azot este adesea insuficientă pentru a acoperi nevoile vacilor de lapte în lactație. Prin urmare, crescătorii de animale folosesc alimente care nu provin din aria respectivă într-o proporție de maximum 15 % din substanța uscată a rației totale.

Sistemul local de alimentație a vacilor se bazează pe o rație de bază diversificată, care valorizează produsele derivate exploatației și ale ariei geografice. Prin urmare, se adaugă:

—

lista furajelor autorizate (iarbă păscută, distribuită proaspătă sau conservată sub formă însilozată, fân, baloți sau uscată; cereale și leguminoase nematurate, distribuite proaspete sau conservate sub formă de furaje însilozate; porumb și sorg distribuite proaspete, conservate sub formă de furaje însilozate sau uscate; borhot de cereale; sfeclă furajeră și alte rădăcini și tuberculi, precum și pulpa acestora proaspătă, suprapresată sau uscată; paie de cereale, de leguminoase și oleaginoase)

—

obligația ca rația de bază să fie formată din cel puțin trei componente, din care două componente obligatorii: iarba proaspătă sau conservată (4 kg de substanță uscată pe vacă de lapte în producție pe zi, din care 2 kg provin de la o plantă furajeră leguminoasă) și pulpa de sfeclă sau sfeclă furajeră (minimum 2 kg de substanță uscată).

Această dispoziție se adaugă la punctul 3.3 din documentul unic.

Se adaugă faptul că alimentul principal nu poate depăși 60 % din rația de bază în substanță uscată, cu excepția ierbii, astfel încât să se asigure o rație de bază diversificată.

Această dispoziție se adaugă la punctul 3.3 din documentul unic.

Atunci când condițiile permit acest lucru, rația de bază poate fi înlocuită cu pășunatul timp de cel puțin 150 de zile pe an, cu o suprafață de cel puțin 20 de ari disponibilă pentru fiecare vacă de lapte în producție. În afara perioadei de pășunat, rația de bază trebuie să cuprindă cel puțin 3 kg de substanță uscată pe bază de iarbă, iar alimentul principal nu trebuie să depășească 70 % din rația de bază, în substanță uscată, cu excepția ierbii.

Această dispoziție se adaugă la punctul 3.3 din documentul unic.

Se adaugă faptul că aportul de hrană concentrată este limitat la 2 000 kg în substanță uscată pe vacă de lapte pe an pentru a confirma locul furajelor în alimentația vacilor de lapte și, astfel, pentru a consolida legătura cu aria geografică.

Această dispoziție se adaugă la punctul 3.3 din documentul unic.

Se adaugă o listă a concentratelor autorizate și a modalităților de repartizare a acestora:

—	Boabe de cereale și produse derivate

—	Boabe de leguminoase și produse derivate

—	Semințe sau fructe oleaginoase și produse derivate

—	Melasă de sfeclă sau de trestie de zahăr

—	Zer (numai pentru producătorii fermieri)

—	Aditivi nutriționali, cu excepția metioninei protejate, a ureei și a derivaților săi

—	Aditivi zootehnici.

Întreținerea suprafețelor furajere

Se adaugă faptul că este interzisă înființarea de culturi modificate genetic pe suprafețele unei exploatații care produce lapte destinat prelucrării într-un produs cu denumire de origine „Brie de Meaux” (această interdicție se aplică tuturor speciilor de plante care ar putea fi folosite drept hrană pentru animalele din exploatație, precum și tuturor culturilor care le-ar putea contamina). Aceasta permite menținerea legăturii cu aria geografică și consolidarea caracterului tradițional al hranei animalelor (60 % din substanța uscată a rației totale a efectivului de animale provine din exploatație).

Se adaugă condițiile de împrăștiere a îngrășămintelor organice (perioadă minimă de 30 de zile între fertilizarea organică și cositul sau pășunatul unei pajiști, 21 de zile în cazul compostului, monitorizarea calității îngrășămintelor de origine neagricolă, condițiile de împrăștiere a îngrășămintelor organice de origine neagricolă). Acest lucru este necesar pentru a se evita orice risc de contaminare, întrucât brânza „Brie de Meaux” este fabricată din lapte crud.

Condiții de producție

Se adaugă în caietul de sarcini paragrafe privind laptele utilizat, prelucrarea (adăugarea cheagului, punerea în forme, scurgerea, sărarea, uscarea), transportul înaintea maturării, maturarea și expedierea.

Această parte este completată, de asemenea, pentru a caracteriza mai bine traseul tehnologic al „Brie de Meaux”. Scopul acestei părți este de a preciza practicile care reflectă priceperea operatorilor, reglementând în același timp valorile-țintă pentru a garanta caracteristicile specifice ale produsului.

Laptele utilizat

Se adaugă un termen maxim pentru colectarea laptelui și un termen maxim pentru utilizarea laptelui: o colectare la cel mult 48 de ore, cel mult 36 de ore între colectarea laptelui și însămânțare, întrucât este vorba despre o brânză fabricată exclusiv din lapte crud și este necesară limitarea alterării calității laptelui.

Se adaugă că:

—	laptele de vacă crud utilizat este standardizat în ceea ce privește grăsimea prin degresarea parțială a laptelui la maximum 40 °C;

—

laptele este maturat, sub forma unei prematurări și/sau a unei maturări. Durata prematurării este de mai puțin de 48 de ore la o temperatură maximă de 22 °C, cu o limită maximă de însămânțare de 3 % din volumul de lapte utilizat în procesul de fabricație; etapa de maturare este de mai puțin de 2 ore la o temperatură maximă de 37 °C;

—	se enumeră ingredientele autorizate în procesul de fabricație, în afara materiilor prime lactate: cheag, culturi bacteriene, drojdii, mucegaiuri al căror nivel de siguranță este demonstrat, clorură de calciu și sare;

—	este interzisă utilizarea următoarelor tipuri de lapte:

—	lapte recombinat, reconstituit, diluat, adăugarea de lapte praf este în special interzisă, cu excepția fermenților lactici;

—	concentratele, integral sau parțial, indiferent de procedeul folosit (ultrafiltrare, microfiltrare sau alte metode). Prin urmare, adăugarea de proteine este interzisă, laptele utilizat nu poate fi decât lapte crud standardizat în ceea ce privește substanța grasă prin degresare.

Prepararea fermenților lactici pe bază de lapte praf este autorizată, însă proporția de încorporare nu trebuie să depășească 3 % din volumul de lapte utilizat în procesul de fabricație.

Însămânțarea cu o cultură termofilă este interzisă, deoarece acest lucru ar afecta caracteristicile organoleptice ale brânzei „Brie de Meaux”.

Aceste modificări reflectă priceperea și practicile actuale ale producătorilor de brânză „Brie de Meaux”.

Prelucrarea

Se adaugă că:

—	pentru a garanta caracteristicile produsului „Brie de Meaux”, metodele de depozitare la o temperatură negativă sau în atmosferă modificată a materiilor prime și a produselor în curs de fabricare sunt interzise;

—	materialele tradiționale (lemn, paie, stuf) sunt autorizate pentru etapele de prelucrare și de maturare (aceasta se referă în special la pânzele folosite pentru scurgerea brânzeturilor și întoarcerea lor în timpul maturării).

—	Se adaugă referința pentru calculul perioadelor de producție și de maturare: aceasta este ziua adăugării cheagului.

Adăugarea cheagului

Propoziția

se înlocuiește cu propoziția:

În practică, laptele este încălzit prima dată pentru a fi degresat și apoi este încălzit din nou pentru adăugarea cheagului. Prin urmare, dispoziția conform căreia laptele nu poate fi încălzit decât o singură dată, destinată în principal să mențină caracteristicile laptelui crud, se elimină. Temperatura de încălzire rămâne mai mică sau egală cu 40 °C pentru a garanta utilizarea unui lapte crud.

Se adaugă valorile-țintă în ceea ce privește introducerea cheagului (pH mai mic de 6,5 sau aciditate mai mare de 19°D, temperatura laptelui mai mică sau egală cu 37 °C, timp de coagulare mai mic de 2 ore), deoarece acestea permit descrierea traseului tehnologic caracteristic al brânzei „Brie de Meaux”.

De asemenea, se adaugă natura cheagului. Acesta este de origine bovină, interzicându-se astfel cheagurile de origine vegetală sau microbiană. Dozele utilizate sunt adăugate, de asemenea: doza maximă este de 28 mg la 100 l de lapte, iar capacitatea maximă de închegare este cea corespunzătoare cantității de 750 mg de chimozină pe litru.

Așezarea în forme

Se adaugă precizarea că coagulul se obține în bazine și că acesta nu poate face obiectul niciunei acțiuni externe, cu excepția felierii verticale sau despicării verticale și a așezării în forme cu ajutorul paletei pentru brie, care corespunde unei felieri orizontale. În cazul în care acesta face obiectul unei despicări, indicația „cu ajutorul unei singure lame” se elimină deoarece este inutilă pentru că, prin definiție, despicarea constă în tăierea cu o singură lamă sau un singur cuțit.

Valoarea-țintă asociată acestei etape este explicată pentru o mai bună caracterizare a acesteia: distanța dintre două linii de tăiere verticală trebuie să fie de cel puțin un centimetru. Interdicția de pompare se elimină; această precizare nu este utilă, având în vedere descrierea etapei de așezare în forme.

Se adaugă o perioadă de timp de 15 minute între feliere și începutul așezării în forme, înlocuindu-se expresia calitativă „înainte de ridicarea zerului la suprafață”, pentru ca verificarea să devină mai obiectivă.

Se adaugă, pe lângă intervalul de timp dintre feliere și așezarea în forme, că așezarea în forme a unui bazin de coagul nu poate fi întreruptă: scopul este de a limita scurgerea în bazin a coagulului, fapt care poate afecta caracteristicile brânzei, în special coeziunea acesteia. Tot în acest scop, în ceea ce privește așezarea în forme efectuată manual prin straturi fine succesive cu ajutorul paletei pentru brie, se adaugă că aceasta trebuie efectuată în cadrul unei singure operațiuni sau cu o singură reumplere, cu alte cuvinte, cu o umplere suplimentară, după ce brânza a început să se scurgă în formă.

Se adaugă descrierea paletei pentru brie în scopul de a descrie acest instrument tradițional, un tip de spumieră rotundă cu un diametru cuprins între 28 și 32 cm, perforată pentru a permite scurgerea zerului. Aceasta se caracterizează prin mânerul său, situat deasupra părții rotunde a instrumentului, mâner orientat către centrul paletei.

Scurgerea

Se adaugă condițiile în care se efectuează scurgerea: formele sunt depuse pe un platou acoperit cu o pânză, la o temperatură mai mică sau egală cu 30 °C. Brânzeturile sunt întoarse de cel puțin două ori pentru a favoriza scurgerea, care este spontană.

Sărarea

Se adaugă valoarea pH-ului brânzeturilor la 24 de ore de la scoaterea din forme. Această valoare nu poate fi mai mare de 4,9, ceea ce permite asigurarea caracterului mixt al coagulării, predominant enzimatic, în ceea ce privește produsul „Brie de Meaux”.

Transportul înainte de maturare

Se adaugă faptul că brânzeturile produse de mai puțin de 7 zile pot fi expediate către unități de maturare a brânzei. Se adaugă condițiile de transport pentru a se asigura că acest lucru nu conduce la o întrerupere prea mare a evoluției brânzeturilor: la o temperatură pozitivă de până la 12 °C, într-un interval de maximum 24 de ore de transport. Orice durată de transport care depășește 24 de ore trebuie adăugată la cele minimum 4 săptămâni de maturare.

Maturarea

Se adaugă faptul că perioada de maturare de cel puțin 4 săptămâni se calculează din ziua adăugării cheagului și nu de la data fabricării, ceea ce este mai precis, pentru a face verificările mai obiective.

Se adaugă condițiile de maturare în conformitate cu practicile actuale:

—	maturarea se împarte în două etape, prematurare și maturare;

—

fiecare etapă este descrisă printr-un interval de temperatură (între 8 °C și 16 °C pentru prematurare, între 4 °C și 14 °C pentru maturare), umiditatea specifică (umiditate reglabilă pentru perioada de prematurare, între 80 % și 98 % pentru maturare) și durata acesteia (mai puțin de 21 de zile pentru prematurare, cel puțin până la perioada minimă de maturare pentru etapa de maturare);

—	brânzeturile sunt întoarse cel puțin o dată pe săptămână, pentru a se asigura o dezvoltare uniformă a mucegaiului acestora;

—	brânzeturile sunt maturate „descoperite” (se interzice maturarea în ladă sau în cutie) cel puțin până la perioada minimă de maturare, pentru a crea condițiile propice dezvoltării mucegaiului și pentru a putea monitoriza evoluția brânzeturilor;

—	în pivniță, tratamentele aplicate brânzei se efectuează manual, pentru a manipula cu grijă aceste brânzeturi care sunt fragile, din cauza formei lor plate.

Expedierea

Se adaugă precizarea că ambalarea are loc doar după încheierea perioadei minime de maturare și cu cel mult 10 zile înainte de momentul expedierii din unitatea de maturare, pentru a garanta condițiile optime de maturare pentru dezvoltarea aromelor specifice „Brie de Meaux”, această brânză fiind maturată în mod tradițional, și anume fără niciun ambalaj, într-o pivniță de maturare, spre deosebire de alte produse brie fabricate industrial, care sunt ambalate de îndată ce crusta lor este acoperită de mucegai și își continuă apoi evoluția în camere frigorifice. Se adaugă că brânza „Brie de Meaux” este ambalată în ambalaj de hârtie sau în folie de plastic, pe un suport din paie facultativ și că aceasta este livrată în carton sau într-o cutie din lemn sau o lădiță de transport. Ambalajele utilizate trebuie să permită manipularea brânzei fără ruperea acesteia.

Aceste norme se adaugă la punctul 3.5 din documentul unic „Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea”.

5.5.    „Legătura”

Legătura este rescrisă în totalitate pentru a reflecta într-un mod mai clar demonstrația legăturii dintre produsul „Brie de Meaux” și aria sa geografică, fără ca, în fond, legătura să se fi schimbat. Această demonstrație evidențiază, în special, condițiile de producție a laptelui care permit utilizarea unui lapte crud adecvat pentru fabricarea brânzei, pentru care este nevoie de o pricepere specifică, precum și condițiile de maturare. Rubrica „Specificitatea ariei geografice” reia factorii naturali ai ariei geografice, precum și factorii umani, sintetizând aspectul istoric și subliniind priceperea specifică. Rubrica „Specificitatea produsului” subliniază anumite elemente introduse în descrierea produsului. În cele din urmă, rubrica „Legătura de cauzalitate” explică interacțiunile dintre factorii naturali și umani și produs.

Această modificare este realizată, de asemenea, în documentul unic.

5.6.    „Etichetarea”

Se elimină trimiterea la logoul INAO.

Se adaugă următoarea dispoziție „Pe eticheta «Brie de Meaux» figurează:

—

denumirea

—	simbolul «DOP» al Uniunii Europene.”.

Această modificare este realizată, de asemenea, în documentul unic.

Se adaugă faptul că denumirea trebuie să fie scrisă cu caractere de dimensiuni cel puțin egale cu două treimi din dimensiunea celor mai mari caractere de pe etichetă, pentru ca numele mărcii să nu fie evidențiat în mod exagerat în detrimentul denumirii.

Se adaugă că, în cazul în care marca comercială nu este cea a producătorului sau a unității de maturare, numele producătorului sau al unității de maturare trebuie să figureze pe etichetă, pentru a permite monitorizarea produsului și informarea consumatorului.

Se adaugă că este interzisă utilizarea oricăror calificative sau mențiuni împreună cu denumirea de origine, cu excepția mărcilor comerciale, pentru a împiedica afirmațiile fanteziste care pot induce în eroare consumatorul cu privire la caracteristicile produsului „Brie de Meaux”.

5.7.    „Altele”

A fost actualizată adresa serviciului competent al statului membru.

Au fost actualizate denumirea și datele de contact ale grupului.

În ceea ce privește rubrica „Referințe privind structurile de control”, au fost actualizate denumirea și datele de contact ale structurilor oficiale. Această rubrică menționează datele de contact ale autorităților competente în materie de control din Franța: Institutul Național pentru Origine și Calitate (Institut national de l’origine et de la qualité - INAO) și Direcția Generală Concurență, Consum și Combaterea Fraudei (Direction générale de la concurrence, de la consommation et de la répression des fraudes - DGCCRF). Se adaugă faptul că denumirea și datele de contact ale organismului de certificare pot fi consultate pe site-ul INAO și în baza de date a Comisiei Europene.

În ceea ce privește rubrica referitoare la cerințele naționale, se adaugă un tabel care prezintă principalele puncte care trebuie verificate și metoda de evaluare a acestora.

DOCUMENT UNIC

„BRIE DE MEAUX”

Nr. UE: PDO-FR-00110-AM01 – 26 septembrie 2018

DOP (X) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile)

„Brie de Meaux”

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul produsului

Clasa 1.3 Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Brie de Meaux” este o brânză fabricată din lapte de vacă crud, cu pastă moale.

Perioada de maturare este de cel puțin patru săptămâni de la data adăugării cheagului.

Brânza se prezintă sub formă de cilindru plat. Aceasta este pusă în forme cilindrice cu un diametru interior cuprins între 36 și 37 de centimetri. Brânza „Brie de Meaux” prezintă o crustă cu cultură de mucegai, fină, albă, cu striații sau pete roșii, iar pasta sa este omogenă.

După 4 săptămâni de maturare, „Brie de Meaux” este o brânză pe un sfert maturată (și anume, minimum 25 % din înălțimea sa). Aceasta are un gust lactat și poate fi ușor sărată, cu o notă de gust amar. Între 4 și 6 săptămâni, aceasta se maturează lent, de la crustă spre centru, trecând de la o consistență casantă la una moale. Aroma sa se dezvoltă treptat. După 6-8 săptămâni, brânza „Brie de Meaux” este maturată până în centru, iar consistența sa este moale; aceasta are o aromă discretă de smântână, unt și alune.

Aceasta conține cel puțin 45 de grame de substanță grasă la 100 de grame, raportat la extractul sec total și cel puțin 44 de grame de substanță uscată la 100 de grame de brânză destinată comercializării.

Greutatea unei roți de brânză este cuprinsă între 2,6 și 3,3 kilograme.

Porționarea brânzei „Brie de Meaux” poate fi efectuată numai în jumătate sau în porții (cu vârf, de la centru spre marginea laterală), după cel puțin patru săptămâni de maturare.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Cel puțin 85 % din substanța uscată a rației totale a efectivului de vaci de lapte provine din aria geografică, iar cel puțin 60 % din aceasta provine de la exploatația în cauză.

Într-adevăr, exploatațiile sunt de tip cultură mixtă - creșterea animalelor, dispunând astfel de o diversitate de culturi care pot fi utilizate pentru hrana efectivelor de animale. Cu toate acestea, hrana concentrată care reprezintă o sursă de azot este adesea insuficientă pentru a acoperi nevoile vacilor de lapte în lactație. Prin urmare, crescătorii de animale folosesc alimente care nu provin din aria respectivă într-o proporție de maximum 15 % din substanța uscată a rației totale.

Rația de bază a vacilor de lapte în producție cuprinde cel puțin 3 componente. Aceasta este alcătuită din cel puțin 2 kilograme de substanță uscată provenită din pulpă de sfeclă sau sfeclă furajeră și din cel puțin 4 kilograme de substanță uscată provenită din iarbă, din care cel puțin 2 kilograme provin de la o plantă furajeră leguminoasă.

Alimentul principal nu poate depăși 60 % din rația de bază în substanță uscată, cu excepția ierbii.

Pentru vacile de lapte aflate în producție care au fost duse la pășunat, această regulă a celor 3 componente nu se aplică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

—	Perioada de pășunat: vacile de lapte aflate în producție sunt duse la pășunat timp de cel puțin 150 de zile pe an. Suprafața de pășune pe vacă de lapte este de cel puțin 20 de ari.

—	În afara perioadei de pășunat: rația de bază trebuie să cuprindă minimum 3 kilograme de substanță uscată pe bază de iarbă. Alimentul principal nu poate depăși 70 % din rația de bază, în substanță uscată, cu excepția ierbii.

Aportul anual de hrană concentrată este limitat la 2 000 kilograme de substanță uscată în medie pe vacă de lapte aflată în producție.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Obținerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor au loc în aria geografică.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Înainte de expediere, ambalarea poate avea loc numai după minimum patru săptămâni de la data adăugării cheagului. Brânzeturile trebuie expediate de la unitatea de maturare în termen de 10 zile de la ambalare (ambalarea, etichetarea și prezentarea brânzei destinate vânzării).

„Brie de Meaux” se ambalează în ambalaje de hârtie sau folie de plastic, pe un suport din paie facultativ. Aceasta este livrată în carton sau în cutie sau într-o cutie de lemn sau o lădiță de transport.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Denumirea de origine este scrisă cu caractere de dimensiune egală cu cel puțin două treimi din dimensiunea celor mai mari caractere care figurează pe etichetă.

În cazul în care marca comercială nu este cea a producătorului sau a unității de maturare, sunt înscrise numele producătorului și al locului de fabricație sau numele unității de maturare și locul de maturare.

Este interzisă utilizarea pe etichetă, în publicitate, în facturi sau în documentele comerciale a oricăror calificative sau mențiuni împreună cu denumirea de origine, cu excepția mărcilor comerciale speciale.

4.   Descriere concisă a delimitării ariei geografice

Departamentul Aisne (02): Chezy-sur-Marne;

Departamentul Aube (10):

arondismentul Nogent-sur-Seine: toate comunele;

Allibaudieres, Arcis-Sur-Aube, Arrembecourt, Aubeterre, Aulnay, Avant-Les-Ramerupt, Bailly-Le-Franc, Balignicourt, Betignicourt, Blignicourt, Braux, Brillecourt, Chalette-Sur-Voire, Champigny-Sur-Aube, Charmont-Sous-Barbuise, Chaudrey, Chavanges, Coclois, Courcelles-Sur-Voire, Dampierre, Dommartin-Le-Coq, Donnement, Dosnon, Feuges, Grandville, Herbisse, Isle-Aubigny, Jasseines, Joncreuil, Lassicourt, Le Chene, Lentilles, Lesmont, Lhuitre, Longsols, Magnicourt, Mailly-Le-Camp, Mesnil-La-Comtesse, Mesnil-Lettre, Molins-Sur-Aube, Montmorency-Beaufort, Montsuzain, Morembert, Nogent-Sur-Aube, Nozay, Ormes, Ortillon, Pars-Les-Chavanges, Planty, Poivres, Pouan-Les-Vallees, Pougy, Ramerupt, Rances, Rosnay-L’hopital, Saint-Christophe-Dodinicourt, Saint-Etienne-Sous-Barbuise, Saint-Leger-Sous-Margerie, Saint-Nabord-Sur-Aube, Saint-Remy-Sous-Barbuise, Semoine, Soulaines-Dhuys, Torcy-Le-Grand, Torcy-Le-Petit, Trouans, Vaucogne, Vaupoisson, Verricourt, Villeret, Villette-Sur-Aube, Villiers-Herbisse, Vinets, Voue, Yevres-Le-Petit;

O parte din următoarea comună: Aix-Villemaur-Palis;

Departamentul Loiret (45):

Bazoches-Sur-Le-Betz, Chantecoq, Chateau-Renard, Chevannes, Chevry-Sous-Le-Bignon, Chuelles, Corbeilles, Courtemaux, Courtempierre, Courtenay, Dordives, Douchy-Montcorbon, Ervauville, Ferrieres-En-Gatinais, Fontenay-Sur-Loing, Foucherolles, Girolles, Gondreville, Griselles, Gy-Les-Nonains, La Chapelle-Saint-Sepulcre, La Selle-En-Hermoy, La Selle-Sur-Le-Bied, Le Bignon-Mirabeau, Louzouer, Melleroy, Merinville, Migneres, Mignerette, Nargis, Pers-En-Gatinais, Prefontaines, Rozoy-Le-Vieil, Saint-Firmin-Des-Bois, Saint-Germain-Des-Pres, Saint-Hilaire-Les-Andresis, Saint-Loup-De-Gonois, Sceaux-Du-Gatinais, Thorailles, Treilles-En-Gatinais, Trigueres;

Departamentul Marne (51):

Allemanche-Launay-Et-Soyer, Ambrieres, Anglure, Anthenay, Arrigny, Arzillieres-Neuville, Bagneux, Bannay, Baslieux-Sous-Chatillon, Baudement, Baye, Beaunay, Belval-Sous-Chatillon, Binson-Et-Orquigny, Blaise-Sous-Arzillieres, Boursault, Brandonvillers, Breban, Chaltrait, Champaubert, Champlat-Et-Boujacourt, Champvoisy, Chapelaine, Chatelraould-Saint-Louvent, Chatillon-Sur-Broue, Chatillon-Sur-Marne, Clesles, Coizard-Joches, Conflans-Sur-Seine, Congy, Corbeil, Corribert, Courjeonnet, Courtagnon, Courthiezy, Cuchery, Cuisles, Dormans, Drosnay, Ecollemont, Esclavolles-Lurey, Etoges, Ferebrianges, Festigny, Giffaumont-Champaubert, Gigny-Bussy, Granges-Sur-Aube, Hauteville, Humbauville, Igny-Comblizy, Jonquery, La Caure, La Celle-Sous-Chantemerle, La Chapelle-Lasson, La Chapelle-Sous-Orbais, La Neuville-Aux-Larris, La Ville-Sous-Orbais, Landricourt, Le Baizil, Le Breuil, Les Rivieres-Henruel, Leuvrigny, Lignon, Marcilly-Sur-Seine, Mareuil-En-Brie, Mareuil-Le-Port, Margerie-Hancourt, Margny, Marsangis, Montmort-Lucy, Nanteuil-La-Foret, Nesle-Le-Repons, Oeuilly, Olizy, Orbais-L’abbaye, Outines, Passy-Grigny, Pleurs, Potangis, Pourcy, Reuil, Saint-Cheron, Sainte-Gemme, Sainte-Marie-Du-Lac-Nuisement, Saint-Just-Sauvage, Saint-Martin-D’ablois, Saint-Ouen-Domprot, Saint-Quentin-Le-Verger, Saint-Remy-En-Bouzemont-Saint-Genest-Et-Isson, Saint-Saturnin, Saint-Utin, Saron-Sur-Aube, Sompuis, Somsois, Suizy-Le-Franc, Talus-Saint-Prix, Troissy, Vandieres, Verneuil, Villers-Sous-Chatillon, Villevenard, Villiers-Aux-Corneilles, Vincelles, Vouarces;

Cantonul Sezanne-Brie et Champagne: toate comunele;

Departamentul Haute-Marne (52):

cantoanele Saint-Dizier-1, Saint-Dizier-3, Wassy: toate comunele;

Aingoulaincourt, Annonville, Bayard-Sur-Marne, Chamouilley, Chevillon, Cirfontaines-En-Ornois, Domblain, Echenay, Effincourt, Eurville-Bienville, Fays, Fontaines-Sur-Marne, Germay, Germisay, Gillaume, Lezeville, Magneux, Maizieres, Mertrud, Montreuil-Sur-Thonnance, Narcy, Noncourt-Sur-Le-Rongeant, Nully, Osne-Le-Val, Pansey, Paroy-Sur-Saulx, Poissons, Rachecourt-Sur-Marne, Roches-Sur-Marne, Sailly, Saint-Dizier, Saudron, Sommancourt, Thonnance-Les-Moulins, Tremilly, Troisfontaines-La-Ville, Valleret;

O parte din următoarea comună: Epizon

Departamentul Meuse (55):

arondismentul Bar-le-Duc: toate comunele;

Ancemont, Aubreville, Baudremont, Belrain, Bonnet, Bouquemont, Bovee-Sur-Barboure, Boviolles, Brabant-En-Argonne, Brocourt-En-Argonne, Broussey-En-Blois, Chauvoncourt, Chonville-Malaumont, Clermont-En-Argonne, Courcelles-En-Barrois, Courouvre, Cousances-Les-Triconville, Dagonville, Dombasle-En-Argonne, Dompcevrin, Dugny-Sur-Meuse, Erneville-Aux-Bois, Fresnes-Au-Mont, Froidos, Futeau, Gimecourt, Grimaucourt-Pres-Sampigny, Heippes, Jouy-En-Argonne, Julvecourt, Koeur-La-Grande, Koeur-La-Petite, Lahaymeix, Landrecourt-Lempire, Laneuville-Au-Rupt, Lavallee, Le Claon, Le Neufour, Lemmes, Lerouville, Les Islettes, Les Paroches, Les Souhesmes-Rampont, Levoncourt, Lignieres-Sur-Aire, Longchamps-Sur-Aire, Marson-Sur-Barboure, Meligny-Le-Grand, Meligny-Le-Petit, Menil-Aux-Bois, Menil-La-Horgne, Naives-En-Blois, Nancois-Le-Grand, Neuville-En-Verdunois, Neuvilly-En-Argonne, Nicey-Sur-Aire, Nixeville-Blercourt, Osches, Pierrefitte-Sur-Aire, Rambluzin-Et-Benoite-Vaux, Rarecourt, Recicourt, Recourt-Le-Creux, Reffroy, Rupt-Devant-Saint-Mihiel, Saint-Andre-En-Barrois, Saint-Aubin-Sur-Aire, Saint-Joire, Sampigny, Saulvaux, Sauvoy, Senoncourt-Les-Maujouy, Sivry-La-Perche, Souilly, Thillombois, Treveray, Vadelaincourt, Vadonville, Ville-Devant-Belrain, Villeroy-Sur-Meholle, Ville-Sur-Cousances, Villotte-Sur-Aire, Void-Vacon, Woimbey;

O parte din următoarele comune: Bannoncourt, Belleray, Bislee, Boncourt-Sur-Meuse, Commercy, Dieue-Sur-Meuse, Euville, Han-Sur-Meuse, Maizey, Mecrin, Les Monthairons, Ourches-Sur-Meuse, Pagny-Sur-Meuse, Pont-Sur-Meuse, Saint-Mihiel, Sorcy-Saint-Martin, Tilly-Sur-Meuse, Troussey, Troyon, Verdun, Vignot, Villers-Sur-Meuse;

Departamentele Seine-et-Marne (77), Hauts-de-Seine (92), Seine-Saint-Denis (93), Val-de-Marne (94) și orașul Paris (75): toate comunele;

Departamentul Yonne (89):

Brannay, Champigny, Chaumont, Cheroy, Courtoin, Cuy, Dollot, Domats, Evry, Foucheres, Gisy-Les-Nobles, Jouy, La Belliole, Lixy, Michery, Montacher-Villegardin, Nailly, Piffonds, Pont-Sur-Yonne, Saint-Agnan, Saint-Martin-Du-Tertre, Saint-Serotin, Saint-Valerien, Savigny-Sur-Clairis, Vallery, Vernoy, Villeblevin, Villebougis, Villemanoche, Villenavotte, Villeneuve-La-Dondagre, Villeneuve-La-Guyard, Villeperrot, Villeroy, Villethierry, Vinneuf.

5.   Legătura cu aria geografică

Regiunea naturală Brie, leagănul brânzei „Brie de Meaux”, care se întinde parțial pe teritoriul regiunii Île-de-France și al regiunii Champagne, între valea râului Marne și cea a fluviului Sena, se caracterizează prin adecvarea acesteia pentru producția de cereale și prin poziția sa, care înglobează o parte din aglomerarea urbană pariziană.

Deși aria de producție a „Brie de Meaux” s-a extins ulterior dincolo de regiunea naturală Brie, aceasta și-a menținut totuși o coerență geografică. Astfel, aria geografică a DOP „Brie de Meaux” este centrată pe partea de amonte și pe partea centrală a bazinului Senei, cuprinzând albiile majorității afluenților principali ai acestui fluviu (Loing, Yonne, Aube, Marne și afluenții acestora). Peisajul ariei geografice este format din platouri mari. Datorită impermeabilității subsolului, apele nu se infiltrează, iar peisajul este sculptat de mai multe văi.

Platourile acoperite de loess sunt fertile și favorabile culturii mari. Versanții văilor mici, acoperiți cu argilă, sunt mai puțin potriviți pentru cultivarea cerealelor și au pajiști adecvate pentru pășunat, astfel cum se întâmplă pe fundul văilor.

De-a lungul timpului, platourile au fost destinate culturilor de cereale, iar creșterea animalelor s-a dezvoltat în văi și pe coaste, acolo unde se află și orașul Meaux.

În secolul al XVIII-lea, agronomii au recomandat înlocuirea, în cadrul sistemului de rotație (practica asolamentului trienal), a scoaterii temporare din circuitul agricol a terenurilor cu cultivarea de leguminoase sub forma unei pajiști temporare. Pe lângă efectele benefice asupra producției de cereale, această practică permitea obținerea unor cantități importante de furaje utilizate pentru hrana animalelor.

Din acel moment, unele exploatații cerealiere din Brie s-au reorientat spre cultura mixtă și creșterea animalelor. Brie nu a devenit însă o zonă specializată în creșterea animalelor, trăsătura specifică a acestui sistem fiind integrarea creșterii animalelor în cadrul unei rotații orientate, la bază, către producția de cereale. Paiele obținute în urma acestei importante producții de cereale erau utilizate pentru așternutul vacilor.

Odată cu dezvoltarea industriei alcoolului și a zahărului, producția de sfeclă de zahăr a devenit, de asemenea, o componentă esențială a culturii mixte din Brie. Produsele derivate erau consumate de animale, fapt considerat ca fiind cel mai bun mod de a utiliza pe deplin tot ceea ce produceau fermele și nu putea fi comercializat.

Prin urmare, se regăseau în alimentația efectivelor de animale un număr mare de subproduse din cereale (paie, paie mici și tărâțe), dar și turte și sfeclă.

Destinația evidentă a surplusului de lapte a fost prelucrarea sub formă de brânză, Brie având deja un renume important în acest domeniu și beneficiind de o piață de desfacere datorită apropierii sale de Paris.

Brânza Brie era fabricată în ferme, dimensiunea formelor corespundea cantității de lapte disponibilă în exploatație. La sfârșitul secolului al XIX-lea, utilizarea cheagului, până atunci aleatorie într-o oarecare măsură, a fost mai bine controlată, iar tehnologia s-a specializat: pentru brânza „Brie de Meaux” de mari dimensiuni s-a utilizat o tehnologie de tip coagul pe bază de cheag, iar pentru brânzeturile de dimensiuni mai mici s-a utilizat o tehnologie de tip lactic.

De asemenea, producătorii au beneficiat de activitatea desfășurată de Emile Duclaux și Georges Roger care au izolat, pentru prima dată în 1897, Penicillium candidum dintr-o brânză brie și au dezvoltat metoda Roger de însămânțare a brânzeturilor cu fermenții identificați.

Beneficiind de apropierea de Paris și de îmbunătățirea condițiilor de transport, o parte din producția de lapte din Brie a fost orientată către vânzarea de lapte de consum și de produse proaspete. De asemenea, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, unitățile de maturare au beneficiat de îmbunătățirea rețelei rutiere și de apariția căii ferate pentru a-și livra produsele, dar și pentru a achiziționa brânzeturi „frais de sel”, nematurate, produse în partea de est a bazinului parizian pentru a compensa scăderea producției în Seine-et-Marne. Acestea le maturau și le comercializau ulterior cu denumirea „Brie de Meaux”.

De fapt, tehnologia de tip cheag permite obținerea unui coagul omogen care suportă bine transportul, în timp ce un coagul de tip lactic este mai friabil și mai fragil în etapa „frais de sel”. Producția de brânzeturi s-a dezvoltat în Marne, Haute-Marne și Meuse.

În prezent, aceste cunoștințe specifice diferite sunt aplicate în continuare: laptele produs în aria geografică, relativ sărac în grăsimi și bogat în proteine, este foarte adecvat pentru producția de brânză.

Tehnica de fabricație nu s-a modificat foarte mult: se adaugă o doză mare de cheag pentru formarea cât mai rapidă a coagulului (coagul de tip cheag). Coagulul este feliat și așezat în forme manual, rapid, cu ajutorul paletei pentru brie.

„Brie de Meaux” este o brânză fabricată din lapte de vacă crud, cu pastă moale și cu o crustă cu cultură de mucegai.

Fabricată în forme cilindrice cu un diametru cuprins între 36 și 37 de centimetri, aceasta are forma unei turte.

După patru săptămâni de maturare, „Brie de Meaux” are un gust lactat și poate fi ușor sărată, cu o notă de gust amar. Între 4 și 6 săptămâni, aceasta se maturează lent, de la crustă spre centru, trecând de la o consistență casantă la una moale. Aroma sa se dezvoltă treptat. După 6-8 săptămâni brânza este maturată până în centru, iar consistența sa este moale; „Brie de Meaux” are o aromă discretă de smântână, unt și alune.

În această regiune propice culturii de cereale, exploatațiile agricole în sistem cultură mixtă - creșterea animalelor folosesc leguminoase, sfeclă și o mare varietate de produse derivate din sfeclă și cereale disponibile pe plan local pentru hrănirea efectivelor lor de animale. Aceste rații pe bază de produse derivate conduc la obținerea unui lapte relativ sărac în grăsimi, dar bogat în proteine și, prin urmare, adecvat pentru prelucrarea acestuia sub formă de brânză. În plus, adăpostirea vacilor pe paie permite menținerea unui ecosistem microbian care influențează flora naturală a laptelui crud. Pe lângă condițiile de hrănire a vacilor, „Brie de Meaux” își dobândește caracterul specific prin utilizarea exclusivă a laptelui crud, fapt care necesită o pricepere specifică, pe care producătorii din aria geografică respectivă au dezvoltat-o și au menținut-o.

Dezvoltată inițial în ferme unde se foloseau metode de producție care necesitau echipamente simple și perioade scurte de timp, această pricepere este ilustrată, în special, în controlarea procesului de adăugare a cheagului, care permite obținerea unui coagul ferm, adecvat pentru producția de brânză în forme cu un diametru mare, în adaptarea felierii la caracteristicile coagulului și în utilizarea paletei pentru brie pentru umplerea formelor. Întrucât scurgerea acestui tip de coagul se face în mod natural, fără a fi necesar ca acesta să fie tăiat fin, coagulul este despicat grosier sau feliat, apoi așezat în forme manual, în straturi fine, cu ajutorul paletei pentru brie.

În sfârșit, tratamentele aplicate începând cu sărarea uscată și pe tot parcursul maturării permit brânzei „Brie de Meaux” să își exprime aromele specifice.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://extranet.inao.gouv.fr/fichier/CDCBrieMeaux190320.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Anunț privind aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE

Suspendarea termenului de adoptare a unor acte de punere în aplicare

(2020/C 64/14)

La 6 iunie 2019, Comisia a primit o cerere formulată în conformitate cu articolul 35 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1). Prima zi lucrătoare după primirea cererii a fost 7 iunie 2019, iar perioada inițială de care a dispus Comisia pentru a lua o decizie în privința acestei cereri a fost de 105 zile lucrătoare.

Această cerere, formulată de Elta Courier S.A., se referă la serviciile de curierat din Grecia. Anunțul relevant a fost publicat la pagina 8 a JO C 53 din 17 februarie 2020.

În temeiul punctului 2 din anexa IV la Directiva 2014/25/UE, Comisia poate cere statului membru sau entității contractante în cauză ori autorității naționale independente competente sau oricărei alte autorități naționale competente să furnizeze toate informațiile necesare sau să completeze ori să clarifice într-un termen adecvat informațiile transmise. La 26 august 2019, Comisia a solicitat autorităților naționale să furnizeze informații suplimentare până cel târziu la data de 9 septembrie 2019. La 6 septembrie 2019, Comisia a solicitat societății Elta Courier să furnizeze informații suplimentare până cel târziu la data de 13 septembrie 2019.

În cazul unor răspunsuri târzii sau incomplete, termenul inițial se suspendă pe durata perioadei dintre expirarea termenului stabilit în cererea de informații și primirea informațiilor complete și corecte.

Prin urmare, termenul oficial va expira după 40 de zile lucrătoare de la primirea informațiilor complete și corecte.

---

(1)  Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

Anunț privind o cerere formulată în temeiul articolului 35 din Directiva 2014/25/UE

Cerere formulată de un stat membru

(2020/C 64/15)

La 19 decembrie 2019, Comisia a primit o cerere formulată în conformitate cu articolul 35 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1). Prima zi lucrătoare după primirea cererii este 20 decembrie 2019.

Această cerere, formulată de Regatul Danemarcei, se referă la serviciile de coletărie de la întreprinderi la consumatori din Danemarca. Articolul 34 din Directiva 2014/25/UE prevede că „Contractele destinate să permită desfășurarea unei activități menționate la articolele 8-14 nu fac obiectul prezentei directive în cazul în care statul membru sau entitățile contractante care au introdus cererea în temeiul articolului 35 pot demonstra că, în statul membru în care este desfășurată, activitatea este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat; de asemenea, concursurile de proiecte care sunt organizate pentru desfășurarea unei astfel de activități în zona geografică respectivă nu fac obiectul prezentei directive”. Evaluarea expunerii directe la concurență, care se poate efectua în contextul Directivei 2014/25/UE, nu aduce atingere aplicării integrale a dreptului concurenței.

Comisia dispune de un termen de 90 zile lucrătoare începând cu ziua lucrătoare menționată mai sus pentru a lua o decizie privind această cerere. Prin urmare, perioada expiră la 11 mai 2020.

În conformitate cu articolul 35 alineatul (5) din Directiva 2014/25/UE, cererile ulterioare privind același sector sau aceeași activitate în Danemarca, prezentate înainte de expirarea termenului prevăzut pentru prezenta cerere, nu se consideră proceduri noi și se tratează în contextul prezentei cereri.

---

(1)  Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).