		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 54

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 63 17 februarie 2020

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2020/C 54/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunțuri
	PROCEDURI JURISDICȚIONALE
	Curtea de Justiție
2020/C 54/02	Cauza C-332/18 P: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 11 decembrie 2019 – Mytilinaios Anonymos Etairia – Omilos Epicheiriseon, fostă Alouminion tis Ellados VEAE/Comisia Europeană, Dimosia Epicheirisi Ilektrismou AE (DEI) (Recurs – Ajutoare de stat – Producția de aluminiu – Tarif preferențial la furnizarea energiei electrice acordat printr-un contract – Decizie prin care ajutorul este declarat compatibil cu piața internă – Rezilierea contractului – Suspendare prin hotărâre judecătorească, pe calea procedurii privind măsurile provizorii, a efectelor rezilierii – Decizie prin care ajutorul este declarat nelegal)	2
2020/C 54/03	Cauza C-376/18: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Najvyšší súd Slovenskej republiky – Slovacia) – Slovenské elektrárne a.s./Úrad pre vybrané hospodárske subjekty, fostă Daňový úrad pre vybrané daňové subjekty (Trimitere preliminară – Admisibilitate – Norme comune pentru piața internă a energiei electrice – Directiva 2009/72/CE – Domeniu de aplicare – Articolul 3 – Obiective – Principiul nediscriminării – Prelevare specială care grevează veniturile entităților titulare ale unei autorizații de exercitare a unei activități în sectoarele reglementate – Sectorul energiei electrice)	3
2020/C 54/04	Cauza C-380/18: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Raad van State – Țările de Jos) – Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid/E. P. (Trimitere preliminară – Controale la frontiere, azil și imigrare – Regulamentul (UE) 2016/399 – Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) – Articolul 6 – Condiții de intrare pentru resortisanții țărilor terțe – Noțiunea de amenințare pentru ordinea publică – Decizie de returnare împotriva unui resortisant al unei țări terțe aflat în situație de ședere ilegală)	3
2020/C 54/05	Cauzele conexate C-381/18 și 382/18: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Raad van State - Țările de Jos) – G. S. (C-381/18), V. G. (C-382/18)/Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid (Trimitere preliminară – Controale la frontiere, azil și imigrare – Politica privind imigrarea – Directiva 2003/86/CE – Dreptul la reîntregirea familiei – Condiții necesare pentru exercitarea dreptului la reîntregirea familiei – Noțiunea de motive de ordine publică – Respingerea unei cereri de intrare și de ședere a unui membru al familiei – Retragerea sau refuzul reînnoirii unui permis de ședere al unui membru al familiei)	4
2020/C 54/06	Cauza C-433/18: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Korkein oikeus – Finlanda) – ML/Aktiva Finants OÜ (Trimitere preliminară – Regulamentul (CE) nr. 44/2001 – Competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Cerința unei proceduri în contradictoriu și a unei căi de atac efective – Hotărâre a unei instanțe naționale prin care se declară executorie o hotărâre pronunțată de o instanță dintr-un alt stat membru – Procedură națională de încuviințare a formulării unui apel)	5
2020/C 54/07	Cauza C-435/18: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof – Austria) – Otis GmbH, Schindler Liegenschaftsverwaltung GmbH, Schindler Aufzüge und Fahrtreppen GmbH, Kone AG,Thyssenkrupp Aufzüge GmbH/Land Oberösterreich și alții (Trimitere preliminară – Articolul 101 TFUE – Repararea prejudiciilor cauzate de o înțelegere – Dreptul la despăgubiri al persoanelor care nu sunt furnizori sau cumpărători pe piața afectată de înțelegere – Prejudicii suferite de un organism public care a acordat împrumuturi în condiții avantajoase pentru achiziționarea de bunuri care fac obiectul înțelegerii)	6
2020/C 54/08	Cauza C-450/18: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Social no 3 de Gerona – Spania) – WA/Instituto Nacional de la Seguridad Social (Trimitere preliminară – Politica socială – Directiva 79/7/CEE – Egalitate de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale – Articolul 4 alineatele (1) și (2) – Articolul 7 alineatul (1) – Calculul prestațiilor – Directiva 2006/54/CE – Egalitate de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă – Legislație națională care prevede dreptul la un supliment la pensie pentru femeile care au avut cel puțin doi copii biologici sau adoptați și care primesc o pensie pentru incapacitate permanentă de tip contributiv – Neatribuirea acestui drept bărbaților aflați într-o situație identică – Situație comparabilă – Discriminare directă pe criterii de sex – Derogări – Lipsă)	7
2020/C 54/09	Cauza C-519/18: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság – Ungaria) – TB/Bevándorlási és Menekültügyi Hivatal (Trimitere preliminară – Politica privind imigrarea – Dreptul la reîntregirea familiei – Directiva 2003/86/CE – Articolul 10 alineatul (2) – Dispoziție facultativă – Condiții necesare pentru exercitarea dreptului la reîntregirea familiei – Membrul familiei unui refugiat care nu este menționat la articolul 4 – Noțiunea de persoană aflată în întreținere)	7
2020/C 54/10	Cauza C-708/18: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 11 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul București - România) – TK/Asociația de Proprietari bloc M5A-ScaraA (Trimitere preliminară – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolele 7 și 8 – Directiva 95/46/CE – Articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) – Legitimarea prelucrării datelor cu caracter personal – Reglementare națională care autorizează supravegherea video pentru asigurarea siguranței și a protecției persoanelor, a bunurilor și a valorilor și pentru realizarea unor interese legitime, fără consimțământul persoanei vizate – Instalarea unui sistem de supraveghere video în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință)	8
2020/C 54/11	Cauza C-783/18 P: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 12 decembrie 2019 – Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală/Wajos GmbH (Recurs – Marcă a Uniunii Europene – Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) – Motiv absolut de refuz – Mărci lipsite de caracter distinctiv – Mărci tridimensionale constituite din forma unui produs – Criterii de apreciere a caracterului distinctiv – Obligația de motivare – Forma unui recipient – Amforă)	9
2020/C 54/12	Cauza C-87/19: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 11 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas - Lituania) – TV Play Baltic AS/Lietuvos radijo ir televizijos komisija (Trimitere preliminară – Rețele și servicii de comunicații electronice – Directiva 2002/21/CE (Directiva cadru) – Articolul 2 litera (m) – Furnizarea unei rețele de comunicații electronice – Noțiune – Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal) – Articolul 31 alineatul (1) – Obligația de a transmite anumite canale de radio sau de televiziune – Operator care propune un pachet de canale prin satelit – Obligații rezonabile de difuzare – Condiții – Articolul 56 TFUE – Proporționalitate)	10
2020/C 54/13	Cauza C-143/19 P: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 decembrie 2019 – Der Grüne Punkt - Duales System Deutschland GmbH/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (Recurs – Marcă a Uniunii Europene – Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Articolele 15 și 66 – Utilizare serioasă a unei mărci colective a Uniunii Europene – Marcă referitoare la un sistem de colectare și de valorificare a deșeurilor de ambalaje – Aplicare pe ambalajul produselor pentru care este înregistrată marca)	11
2020/C 54/14	Cauzele conexate C-566/19 PPU și C-626/19 PPU: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cereri de decizie preliminară formulate de Cour d'appel, Rechtbank Amsterdam – Luxemburg, Țările de Jos) – Executarea unor mandate europene de arestare emise împotriva lui JR (C-566/19 PPU), a lui YC (C-626/19 PPU) (Trimitere preliminară – Procedură preliminară de urgență – Cooperare polițienească și judiciară în materie penală – Mandat european de arestare – Decizia-cadru 2002/584/JAI – Articolul 6 alineatul (1) – Noțiunea de autoritate judiciară emitentă – Criterii – Mandat european de arestare emis de parchetul unui stat membru pentru efectuarea urmăririi penale)	11
2020/C 54/15	Cauza C-625/19 PPU: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Amsterdam - Țările de Jos) – Executarea mandatului european de arestare emis împotriva lui XD (Trimitere preliminară – Procedură preliminară de urgență – Cooperare polițienească și judiciară în materie penală – Mandat european de arestare – Decizia-cadru 2002/584/JAI – Articolul 6 alineatul (1) – Noțiunea de autoritate judiciară emitentă – Criterii – Mandat european de arestare emis de parchetul unui stat membru pentru efectuarea urmăririi penale)	12
2020/C 54/16	Cauza C-627/19 PPU: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Amsterdam – Țările de Jos) – Executarea unui mandat european de arestare emis împotriva lui ZB (Trimitere preliminară – Procedură preliminară de urgență – Cooperare polițienească și judiciară în materie penală – Mandat european de arestare – Decizia-cadru 2002/584/JAI – Articolul 6 alineatul (1) – Noțiunea de autoritate judiciară emitentă – Criterii – Mandat european de arestare emis de parchetul unui stat membru în vederea executării unei pedepse)	13
2020/C 54/17	Cauza C-725/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Judecătoria Sector 2 București (România) la data de 1 octombrie 2019 – IO/Impuls Leasing România IFN SA	14
2020/C 54/18	Cauza C-734/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunalul București (România) la data de 4 octombrie 2019 – ITH Comercial Timișoara SRL/Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice	14
2020/C 54/19	Cauza C-748/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa w Mińsku Mazowieckim/WB	17
2020/C 54/20	Cauza C-749/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa-Żoliborz w Warszawie/XA, XZ	18
2020/C 54/21	Cauza C-750/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie/DT	19
2020/C 54/22	Cauza C-751/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa w Pruszkowie/ZY	20
2020/C 54/23	Cauza C-752/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa - Ursynów w Warszawie/AX	22
2020/C 54/24	Cauza C-753/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie/BV	23
2020/C 54/25	Cauza C-754/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie/CU	24
2020/C 54/26	Cauza C-763/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Apelacyjny w Krakowie (Polonia) la 18 octombrie 2019 – D. S./S. P., A. P., D. K., Sz. w K.	25
2020/C 54/27	Cauza C-764/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Apelacyjny w Krakowie (Polonia) la 18 octombrie 2019 – C. S.A./Syndyk masy upadłości I.T. w upadłości likwidacyjnej	26
2020/C 54/28	Cauza C-765/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Apelacyjny w Krakowie (Polonia) la 18 octombrie 2019 – M. Ś., I. Ś./R. B. P. Spółka Akcyjna	27
2020/C 54/29	Cauza C-790/19: Cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Brașov (România) la data de 24 octombrie 2019 – procedură penală împotriva LG, MH	28
2020/C 54/30	Cauza C-811/19: Cerere de decizie preliminară formulată de către Înalta Curte de Casație și Justiție (România) la data de 4 noiembrie 2019 – procedură penală împotriva FQ, GP, HO, IN, JM	28
2020/C 54/31	Cauza C-822/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Curtea de Apel Alba Iulia (România) la data de 5 noiembrie 2019 – Flavourstream SRL/Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Vămilor - Direcția Regională Vamală Brașov - Biroul Vamal de Interior Sibiu	29
2020/C 54/32	Cauza C-834/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale di Vicenza (Italia) la 15 noiembrie 2019 – AV/Ministero della Giustizia, Repubblica italiana	30
2020/C 54/33	Cauza C-837/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa - CAAD) (Portugalia) la 19 noiembrie 2019 – Super Bock Bebidas S. A./Autoridade Tributária e Aduaneira	31
2020/C 54/34	Cauza C-843/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de Cataluña (Spania) la 20 noiembrie 2019 – Instituto Nacional de la Seguridad Social (INSS)/BT	32
2020/C 54/35	Cauza C-846/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de tribunal d'arrondissement (Luxemburg) la 21 noiembrie 2019 – EQ/Administration de l'Enregistrement, des Domaines et de la TVA	32
2020/C 54/36	Cauza C-861/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Social no 26 de Barcelona (Spania) la 26 noiembrie 2019 – LJ/INSS (Instituto Nacional de la Seguridad Social)	33
2020/C 54/37	Cauza C-865/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal d'instance de Rennes (Franța) la 27 noiembrie 2019 – Caisse de Crédit Mutuel Le Mans Pontlieue/OG	34
2020/C 54/38	Cauza C-870/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte suprema di cassazione (Italia) la 26 noiembrie 2019 – Prefettura Ufficio territoriale del governo di Firenze/MI	35
2020/C 54/39	Cauza C-871/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte suprema di cassazione (Italia) la 26 noiembrie 2019 – Prefettura Ufficio territoriale del governo di Firenze/TB	35
2020/C 54/40	Cauza C-876/19 P: Recurs introdus la 29 noiembrie 2019 de PlasticsEurope împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 20 septembrie 2019 în cauza T-636/17, PlasticsEurope/ECHA	36
2020/C 54/41	Cauza C-879/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 2 decembrie 2019 – FORMAT Urządzenia i Montaże Przemysłowe/Zakładowi Ubezpieczeń Społecznych I Oddziałowi w Warszawie	37
2020/C 54/42	Cauza C-884/19 P: Recurs introdus la 3 Decembrie 2019 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 24 septembrie 2019 în cauza T-586/14 RENV, Xinyi PV Products (Anhui) Holdings/Comisia	38
2020/C 54/43	Cauza C-890/19 P: Recurs introdus la 4 decembrie 2019 de Fortischem a.s. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 24 septembrie 2019 în cauza T-121/15, Fortischem/Comisia	39
2020/C 54/44	Cauza C-895/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Wojewódzki Sąd Administracyjny w Gliwicach (Polonia) la 4 decembrie 2019 – A./Dyrektor Krajowej Informacji Skarbowej	40
2020/C 54/45	Cauza C-898/19 P: Recurs introdus la 4 decembrie 2019 de Irlanda împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea extinsă) din 24 septembrie 2019 în cauzele conexate T-755/15 și T-759/15, Luxembourg și Fiat Chrysler Finance Europe/Comisia	41
2020/C 54/46	Cauza C-899/19 P: Recurs introdus la 4 decembrie 2019 de către România împotriva hotărârii Tribunalului (camera a doua) pronunțate la 24 septembrie 2019 în cauza T-391/17, România/Comisia	42
2020/C 54/47	Cauza C-900/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d’État (Franța) la 6 decembrie 2019 – One Voice, Ligue pour la protection des oiseaux/Ministre de la Transition écologique et solidaire	43
2020/C 54/48	Cauza C-904/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie (Polonia) la 10 decembrie 2019 – E. Sp. z o.o/K. S.	43
2020/C 54/49	Cauza C-913/19: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy w Białymstoku (Polonia) la 13 decembrie 2019 – CNP spółka z o.o./Gefion Insurance A/S	45
	Tribunalul
2020/C 54/50	Cauza T-21/18: Hotărârea Tribunalului din 17 decembrie 2019 – Polonia/Comisia (FEGA și FEADR – Cheltuieli excluse de la finanțare – Sectorul fructelor și legumelor – Ajutoare pentru grupuri de producători – Cheltuieli efectuate de Polonia – Lacune în cadrul controalelor-cheie și secundare – Verificare a planurilor de recunoaștere și a criteriilor de recunoaștere – Controale privind cererile de ajutor – Admisibilitate a grupurilor de producători – Coerență economică – Necesitate și admisibilitate a investițiilor – Caracterul rezonabil al cheltuielilor – Deficiențe sistemice – Risc pentru FEGA – Măsuri corective – Corecții forfetare de 25 %)	46
2020/C 54/51	Cauza T-22/18: Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – Bulgaria/Comisia (FEGA și FEADR – Cheltuieli excluse de la finanțare – Cheltuieli efectuate de Bulgaria – Dezvoltare rurală – Calitatea controalelor la fața locului – Control al criteriilor de admisibilitate și de selecție – Corecții financiare – Controale ex post – Metodă aplicată pentru calculul corecțiilor financiare – Recurență – Măsuri corective – Procedură de verificare a conformității – Securitate juridică – Principiul bunei gestiuni financiare – Proporționalitate)	47
2020/C 54/52	Cauza T-100/18: Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – Wehrheim/BCE (Funcție publică – Personalul BCE – Remunerație – Indemnizație de expatriere – Suspendare – Răspundere – Prejudiciu material și moral – Greșeală de serviciu)	47
2020/C 54/53	Cauza T-295/18: Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – Grecia/Comisia (FEGA și FEADR – Cheltuieli excluse de la finanțare – Cheltuieli efectuate de Grecia – Dezvoltare rurală – Ajutoare directe decuplate – Controale-cheie – Corecții financiare forfetare)	48
2020/C 54/54	Cauza T-383/18: Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – Sta*Ware EDV Beratung/EUIPO – Accelerate IT Consulting (businessNavi) (Marcă a Uniunii Europene – Procedură de decădere – Marca Uniunii Europene figurativă businessNavi – Utilizare serioasă a mărcii – Decădere parțială – Articolul 51 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 58 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001])	49
2020/C 54/55	Cauza T-504/18: Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – XG/Comisia (Personal al unei societăți private care prestează servicii informatice în cadrul instituției – Refuzul de a acorda acces în incintele Comisiei – Competența instituției care a emis actul)	50
2020/C 54/56	Cauza T-317/19 R: Ordonanța președintelui Tribunalului din 7 noiembrie 2019 – AMVAC Netherlands/Comisia (Măsuri provizorii – Produse fitosanitare – Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 – Substanța activă etoprofos – Condiții de aprobare pentru introducerea pe piață a substanței – Cerere de suspendare a executării – Lipsa urgenței)	50
2020/C 54/57	Cauza T-715/19: Acțiune introdusă la 21 octombrie 2019 – Wagenknecht/Consilliul European	51
2020/C 54/58	Cauza T-804/19: Acțiune introdusă la 20 noiembrie 2019 – HC/Comisia	52
2020/C 54/59	Cauza T-823/19: Acțiune introdusă la 4 decembrie 2019 – JMS Sports/EUIPO – Inter-Vion (Elastice spiralate pentru păr)	53
2020/C 54/60	Cauza T-829/19: Acțiune introdusă la 4 decembrie 2019 – Palírna U Zeleného stromu/EUIPO - Bacardi (BLEND 42 VODKA)	54
2020/C 54/61	Cauza T-830/19: Acțiune introdusă la 4 decembrie 2019 – Palírna U Zeleného stromu/EUIPO - Bacardi (BLEND 42 VODKA)	55
2020/C 54/62	Cauza T-831/19: Acțiune introdusă la 4 decembrie 2019 – Palírna U Zeleného stromu/EUIPO - Bacardi (BLEND 42 FIRST CZECH BLENDED VODKA)	56
2020/C 54/63	Cauza T-849/19: Acțiune introdusă la 16 decembrie 2019 – Leonardo/Frontex	57
2020/C 54/64	Cauza T-853/19: Acțiune introdusă la 17 decembrie 2019 – Tehrani/EUIPO – Blue Genes (Earnest Sewn)	59
2020/C 54/65	Cauza T-854/19: Acțiune introdusă la 17 decembrie 2019 – Franz Schröder/EUIPO – RDS Design (MONTANA)	60
2020/C 54/66	Cauza T-855/19: Acțiune introdusă la 17 decembrie 2019 – Franz Schröder/EUIPO – RDS Design (MONTANA)	61
2020/C 54/67	Cauza T-856/19: Acțiune introdusă la 17 decembrie 2019 – Franz Schröder/EUIPO – RDS Design (MONTANA)	62
2020/C 54/68	Cauza T859/19: Acțiune introdusă la 9 decembrie 2019 – Alkemie Group/EUIPO – Mann & Schröder (ALKEMIE)	63
2020/C 54/69	Cauza T-860/19: Acțiune introdusă la 9 decembrie 2019 – Alkemie Group/EUIPO - Mann & Schröder (ALKEMIE)	63

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/1

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2020/C 54/01)

Ultima publicație

JO C 45, 10.2.2020

Publicații anterioare

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/2

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 11 decembrie 2019 – Mytilinaios Anonymos Etairia – Omilos Epicheiriseon, fostă Alouminion tis Ellados VEAE/Comisia Europeană, Dimosia Epicheirisi Ilektrismou AE (DEI)

(Cauza C-332/18 P) (1)

(Recurs - Ajutoare de stat - Producția de aluminiu - Tarif preferențial la furnizarea energiei electrice acordat printr-un contract - Decizie prin care ajutorul este declarat compatibil cu piața internă - Rezilierea contractului - Suspendare prin hotărâre judecătorească, pe calea procedurii privind măsurile provizorii, a efectelor rezilierii - Decizie prin care ajutorul este declarat nelegal)

(2020/C 54/02)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurentă: Mytilinaios Anonymos Etairia – Omilos Epicheiriseon, fostă Alouminion tis Ellados VEAE (reprezentanți: N. Korogiannakis, N. Keramidas, E. Chrysafis, D. Diakopoulos și A. Komninos, dikigoroi, și K. Struckmann, Rechtsanwalt)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană (A. Bouchagiar și E. Gippini Fournier, agenți), Dimosia Epicheirisi Ilektrismou AE (DEI) (reprezentanți: E. Bourtzalas și D. Waelbroeck, avocats, și C. Synodinos, H. Tagaras, E. Salaka, dikigoroi)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Mytilinaios Anonymos Etairia – Omilos Epicheiriseon la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 285, 13.8.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/3

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Najvyšší súd Slovenskej republiky – Slovacia) – Slovenské elektrárne a.s./Úrad pre vybrané hospodárske subjekty, fostă Daňový úrad pre vybrané daňové subjekty

(Cauza C-376/18) (1)

(Trimitere preliminară - Admisibilitate - Norme comune pentru piața internă a energiei electrice - Directiva 2009/72/CE - Domeniu de aplicare - Articolul 3 - Obiective - Principiul nediscriminării - Prelevare specială care grevează veniturile entităților titulare ale unei autorizații de exercitare a unei activități în sectoarele reglementate - Sectorul energiei electrice)

(2020/C 54/03)

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Najvyšší súd Slovenskej republiky

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Slovenské elektrárne a.s.

Pârâtă: Úrad pre vybrané hospodárske subjekty, fostă Daňový úrad pre vybrané daňové subjekty

Dispozitivul

Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE, în special articolul 3 alineatele (1)-(3) și (10) din aceasta, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale care instituie o prelevare specială asupra veniturilor din activități desfășurate atât la nivel național, cât și în străinătate de întreprinderi care își desfășoară activitatea în temeiul unei autorizații acordate de o autoritate publică, în diverse sectoare de activitate reglementată, inclusiv de întreprinderi care sunt titulare ale unei autorizații de furnizare a energiei electrice acordate de autoritatea națională de reglementare competentă.

(1) JO C 285, 13.8.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/3

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Raad van State – Țările de Jos) – Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid/E. P.

(Cauza C-380/18) (1)

(Trimitere preliminară - Controale la frontiere, azil și imigrare - Regulamentul (UE) 2016/399 - Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) - Articolul 6 - Condiții de intrare pentru resortisanții țărilor terțe - Noțiunea de „amenințare pentru ordinea publică” - Decizie de returnare împotriva unui resortisant al unei țări terțe aflat în situație de ședere ilegală)

(2020/C 54/04)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Reclamant: Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid

Pârât: E. P.

Dispozitivul

Articolul 6 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei practici naționale în temeiul căreia autoritățile naționale competente pot adopta o decizie de returnare împotriva unui resortisant al unei țări terțe care nu este supus obligației de a deține o viză, prezent pe teritoriul statelor membre pentru o ședere de scurtă durată, ca urmare a faptului că acesta este considerat o amenințare pentru ordinea publică, deoarece este suspectat de săvârșirea unei infracțiuni, în măsura în care practica menționată nu se aplică decât dacă, pe de o parte, această infracțiune prezintă o gravitate suficientă, având în vedere natura sa și pedeapsa aplicabilă, pentru a justifica încetarea imediată a șederii resortisantului în cauză pe teritoriul statelor membre și, pe de altă parte, autoritățile în cauză dispun de elemente concordante, obiective și precise pentru susținerea suspiciunilor lor, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

(1) JO C 294, 20.8.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/4

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Raad van State - Țările de Jos) – G. S. (C-381/18), V. G. (C-382/18)/Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid

(Cauzele conexate C-381/18 și 382/18) (1)

(Trimitere preliminară - Controale la frontiere, azil și imigrare - Politica privind imigrarea - Directiva 2003/86/CE - Dreptul la reîntregirea familiei - Condiții necesare pentru exercitarea dreptului la reîntregirea familiei - Noțiunea de „motive de ordine publică” - Respingerea unei cereri de intrare și de ședere a unui membru al familiei - Retragerea sau refuzul reînnoirii unui permis de ședere al unui membru al familiei)

(2020/C 54/05)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Reclamanți: G. S. (C-381/18), V. G. (C-382/18)

Pârât: Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid

Dispozitivul

Curtea este competentă, în temeiul articolului 267 TFUE, să interpreteze articolul 6 din Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei într o situație în care o instanță este chemată să se pronunțe cu privire la o cerere de intrare și de ședere formulată de un resortisant al unei țări terțe, membru al familiei unui cetățean al Uniunii care nu și a exercitat dreptul de liberă circulație, atunci când această dispoziție a devenit aplicabilă într o astfel de situație, în mod direct și necondiționat, în temeiul dreptului național.

Articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva 2003/86 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei practici naționale în temeiul căreia autoritățile competente pot, din motive de ordine publică, pe de o parte, să respingă o cerere de intrare și de ședere întemeiată pe această directivă pe baza unei condamnări penale intervenite în timpul unei șederi anterioare pe teritoriul statului membru în cauză și, pe de altă parte, să retragă un permis de ședere întemeiat pe directiva menționată sau să refuze reînnoirea acestuia atunci când împotriva solicitantului a fost pronunțată o pedeapsă suficient de severă în raport cu durata șederii, cu condiția ca această practică să se aplice numai dacă infracțiunea care a justificat condamnarea penală în cauză prezintă o gravitate suficientă pentru a se stabili că este necesar să se excludă șederea acestui solicitant și ca autoritățile respective să realizeze o apreciere individuală prevăzută la articolul 17 din aceeași directivă, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

(1) JO C 294, 20.8.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/5

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Korkein oikeus – Finlanda) – ML/Aktiva Finants OÜ

(Cauza C-433/18) (1)

(Trimitere preliminară - Regulamentul (CE) nr. 44/2001 - Competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială - Cerința unei proceduri în contradictoriu și a unei căi de atac efective - Hotărâre a unei instanțe naționale prin care se declară executorie o hotărâre pronunțată de o instanță dintr-un alt stat membru - Procedură națională de încuviințare a formulării unui apel)

(2020/C 54/06)

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Korkein oikeus

Părțile din procedura principală

Reclamant: ML

Pârâtă: Aktiva Finants OÜ

Dispozitivul

Articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei proceduri în constatarea admisibilității unei căi de atac în vederea unei examinări suplimentare în care, pe de o parte, o instanță de apel se pronunță cu privire la admiterea căii de atac menționate pe baza hotărârii pronunțate în primă instanță, a căii de atac cu care este sesizată, a unor eventuale observații formulate de intimat și, dacă se dovedește necesar, pe baza altor elemente din dosar, precum și, pe de altă parte, admisibilitatea căii de atac trebuie constatată, printre altele, în cazul în care există îndoieli cu privire la corectitudinea hotărârii în discuție, în cazul în care este imposibil să se aprecieze corectitudinea acestei hotărâri fără a se constata admisibilitatea căii de atac în vederea unei examinări suplimentare sau în cazul în care există un alt motiv serios pentru constatarea admisibilității căii de atac în vederea unei examinări suplimentare.

Articolul 43 alineatul (3) din Regulamentul nr. 44/2001 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei proceduri de examinare a unei căi de atac împotriva unei hotărâri referitoare la cererea de încuviințare a executării care nu impune ca intimatul să fie ascultat în prealabil atunci când este pronunțată o hotărâre favorabilă acestuia din urmă.

(1) JO C 352, 1.10.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/6

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof – Austria) – Otis GmbH, Schindler Liegenschaftsverwaltung GmbH, Schindler Aufzüge und Fahrtreppen GmbH, Kone AG,Thyssenkrupp Aufzüge GmbH/Land Oberösterreich și alții

(Cauza C-435/18) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 101 TFUE - Repararea prejudiciilor cauzate de o înțelegere - Dreptul la despăgubiri al persoanelor care nu sunt furnizori sau cumpărători pe piața afectată de înțelegere - Prejudicii suferite de un organism public care a acordat împrumuturi în condiții avantajoase pentru achiziționarea de bunuri care fac obiectul înțelegerii)

(2020/C 54/07)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamante: Otis GmbH, Schindler Liegenschaftsverwaltung GmbH, Schindler Aufzüge und Fahrtreppen GmbH, Kone AG, Thyssenkrupp Aufzüge GmbH

Pârâte: Land Oberösterreich, Gemeinnützige Wohnungsgenossenschaft „Lebensräume” eingetragene GmbH, EBS Wohnungsgesellschaft mbH, WAG Wohnungsanlagen GmbH, WSG Gemeinnützige Wohn- und Siedlergemeinschaft reg.GmbH, Neue Heimat Oberösterreich Gemeinnützige Wohnungs- und SiedlungsgesmbH, BRW Gemeinnützige Wohnungs- und Siedlungsgenossenschaft „Baureform Wohnstätte” eingetragene Gen.m.b.H., Gemeinnützige Wohnungs- und Siedlungsgenossenschaft „Familie” eingetragene Gen.m.b.H., VLW Vereinigte Linzer Wohnungsgenossenschaften Gemeinnützige GmbH, Gemeinnützige Steyrer Wohn- und Siedlungs Genossenschaft „Styria” reg.Gen.m.b.H., Innviertler Gemeinnützige Wohnungs- und Siedlungsgenossenschaft reg.Gen.m.b.H., Gemeinnützige Wohnungsgesellschaft der Stadt Steyr GmbH, Gemeinnützige Industrie-Wohnungsaktiengesellschaft, Gemeinnützige Siedlungsgesellschaft m.b.H. für den Bezirk Vöcklabruck, GEWOG Neues Heim Gemeinnützige Wohnungsgesellschaft m.b.H.

Dispozitivul

Articolul 101 TFUE trebuie interpretat în sensul că persoanele care nu acționează în calitate de furnizori sau de cumpărători pe piața afectată de o înțelegere, dar care au acordat subvenții sub forma unor împrumuturi preferențiale cumpărătorilor produselor oferite pe această piață, pot solicita despăgubiri întreprinderilor participante la această înțelegere pentru prejudiciul suferit din cauza faptului că, valoarea acestor subvenții fiind mai mare decât ar fi fost în lipsa respectivei înțelegeri, aceste persoane nu au putut utiliza această diferență în alte scopuri mai profitabile.

(1) JO C 352, 1.10.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/7

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Social no 3 de Gerona – Spania) – WA/Instituto Nacional de la Seguridad Social

(Cauza C-450/18) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 79/7/CEE - Egalitate de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale - Articolul 4 alineatele (1) și (2) - Articolul 7 alineatul (1) - Calculul prestațiilor - Directiva 2006/54/CE - Egalitate de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă - Legislație națională care prevede dreptul la un supliment la pensie pentru femeile care au avut cel puțin doi copii biologici sau adoptați și care primesc o pensie pentru incapacitate permanentă de tip contributiv - Neatribuirea acestui drept bărbaților aflați într-o situație identică - Situație comparabilă - Discriminare directă pe criterii de sex - Derogări - Lipsă)

(2020/C 54/08)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Social no 3 de Gerona

Părțile din procedura principală

Reclamant: WA

Pârât: Instituto Nacional de la Seguridad Social

Dispozitivul

Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede dreptul la un supliment la pensie pentru femeile care au avut cel puțin doi copii biologici sau adoptați și care beneficiază de pensii pentru incapacitate permanentă de tip contributiv în cadrul unui regim al sistemului de securitate socială național, în timp ce bărbații aflați într-o situație identică nu dispun de dreptul la un astfel de supliment la pensie.

(1) JO C 399, 5.11.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/7

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság – Ungaria) – TB/Bevándorlási és Menekültügyi Hivatal

(Cauza C-519/18) (1)

(Trimitere preliminară - Politica privind imigrarea - Dreptul la reîntregirea familiei - Directiva 2003/86/CE - Articolul 10 alineatul (2) - Dispoziție facultativă - Condiții necesare pentru exercitarea dreptului la reîntregirea familiei - Membrul familiei unui refugiat care nu este menționat la articolul 4 - Noțiunea de „persoană aflată în întreținere”)

(2020/C 54/09)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság

Părțile din procedura principală

Reclamant: TB

Pârât: Bevándorlási és Menekültügyi Hivatal

Dispozitivul

Articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru să nu autorizeze reîntregirea familiei surorii unui refugiat decât dacă aceasta este, ca urmare a stării sale de sănătate, în incapacitatea de a se întreține singură, cu condiția ca:

—	pe de o parte, respectiva incapacitate să fie apreciată ținând seama de situația specială în care se află refugiații și la finalul unei examinări individualizate care ia în considerare toate elementele pertinente și,

—

pe de altă parte, să se poată stabili, ținând seama și de situația specială în care se află refugiații și la finalul unei examinări individualizate care ia în considerare toate elementele pertinente, că susținerea materială a persoanei în cauză este efectiv asigurată de refugiat sau că refugiatul apare ca fiind membrul de familie cel mai în măsură să asigure sprijinul material necesar.

(1) JO C 436, 3.12.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/8

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 11 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul București - România) – TK/Asociația de Proprietari bloc M5A-ScaraA

(Cauza C-708/18) (1)

(Trimitere preliminară - Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolele 7 și 8 - Directiva 95/46/CE - Articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) - Legitimarea prelucrării datelor cu caracter personal - Reglementare națională care autorizează supravegherea video pentru asigurarea siguranței și a protecției persoanelor, a bunurilor și a valorilor și pentru realizarea unor interese legitime, fără consimțământul persoanei vizate - Instalarea unui sistem de supraveghere video în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință)

(2020/C 54/10)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Tribunalul București

Părțile din procedura principală

Reclamant: TK

Pârâtă: Asociația de Proprietari bloc M5A-ScaraA

Dispozitivul

Articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, citite în lumina articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unor dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate, dacă prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată prin intermediul sistemului de supraveghere video în cauză îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 7 litera (f) menționat, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

(1) JO C 65, 18.2.2019.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/9

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 12 decembrie 2019 – Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală/Wajos GmbH

(Cauza C-783/18 P) (1)

(Recurs - Marcă a Uniunii Europene - Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) - Motiv absolut de refuz - Mărci lipsite de caracter distinctiv - Mărci tridimensionale constituite din forma unui produs - Criterii de apreciere a caracterului distinctiv - Obligația de motivare - Forma unui recipient - Amforă)

(2020/C 54/11)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurent: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Hanf, agent)

Cealaltă parte din procedură: Wajos GmbH (reprezentanți: J. Schneiders, R. Krillke și B. Schneiders, Rechtsanwälte)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și cheltuielile de judecată efectuate de Wajos GmbH.

(1) JO C 112, 25.3.2019.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/10

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 11 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas - Lituania) – TV Play Baltic AS/Lietuvos radijo ir televizijos komisija

(Cauza C-87/19) (1)

(Trimitere preliminară - Rețele și servicii de comunicații electronice - Directiva 2002/21/CE (Directiva cadru) - Articolul 2 litera (m) - Furnizarea unei rețele de comunicații electronice - Noțiune - Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal) - Articolul 31 alineatul (1) - Obligația de a transmite anumite canale de radio sau de televiziune - Operator care propune un pachet de canale prin satelit - Obligații rezonabile de difuzare - Condiții - Articolul 56 TFUE - Proporționalitate)

(2020/C 54/12)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas

Părțile din procedura principală

Reclamantă: TV Play Baltic AS

Pârâtă: Lietuvos radijo ir televizijos komisija

Dispozitivul

Articolul 2 litera (m) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (Directiva cadru) trebuie interpretat în sensul că o activitate de retransmisie a unor programe de televiziune prin intermediul unor rețele prin satelit care aparțin unor terți nu intră sub incidența noțiunii „furnizarea unei rețele de comunicații electronice”, în sensul acestei dispoziții.

Articolul 31 alineatul (1) din Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (Directiva privind serviciul universal) trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca statele membre să impună o obligație de difuzare a unui program de televiziune unor întreprinderi care retransmit, prin intermediul unor rețele prin satelit care aparțin unor terți, programe de televiziune protejate printr un sistem de acces condiționat și oferă clienților lor pachete de programe de televiziune.

Articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca statele membre să impună o obligație de difuzare în mod gratuit a unui canal de televiziune unor întreprinderi care retransmit, prin intermediul unor rețele prin satelit care aparțin unor terți, programe de televiziune protejate printr un sistem de acces condiționat și oferă clienților lor pachete de programe de televiziune, sub rezerva, pe de o parte, ca această obligație de difuzare să permită unui număr sau unui procent semnificativ de utilizatori finali ai ansamblului mijloacelor de difuzare a programelor de televiziune să aibă acces la canalul care beneficiază de obligația menționată și, pe de altă parte, de a se ține seama de repartizarea geografică a utilizatorilor finali ai serviciilor furnizate de operatorul căruia îi este impusă aceeași obligație de difuzare, de împrejurarea că acesta retransmite acest canal fără criptare și de cea că respectivul canal este accesibil în mod gratuit pe internet, precum și prin rețeaua de televiziune terestră, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

(1) JO C 155, 6.5.2019.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/11

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 decembrie 2019 – Der Grüne Punkt - Duales System Deutschland GmbH/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

(Cauza C-143/19 P) (1)

(Recurs - Marcă a Uniunii Europene - Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolele 15 și 66 - Utilizare serioasă a unei mărci colective a Uniunii Europene - Marcă referitoare la un sistem de colectare și de valorificare a deșeurilor de ambalaje - Aplicare pe ambalajul produselor pentru care este înregistrată marca)

(2020/C 54/13)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Der Grüne Punkt - Duales System Deutschland GmbH (reprezentant: P. Goldenbaum, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Hanf, agent)

Dispozitivul

1)	Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 12 septembrie 2018, Der Grüne Punkt/EUIPO – Halston Properties (Reprezentarea unui cerc cu două săgeți) (T-253/17, EU:T:2018:909).

2)	Anulează Decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 20 februarie 2017 (cauza R 1357/2015-5).

3)	Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Der Grüne Punkt – Duales System Deutschland GmbH atât în cadrul prezentului recurs, cât și în procedura în primă instanță.

(1) JO C 220, 1.7.2019.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/11

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cereri de decizie preliminară formulate de Cour d'appel, Rechtbank Amsterdam – Luxemburg, Țările de Jos) – Executarea unor mandate europene de arestare emise împotriva lui JR (C-566/19 PPU), a lui YC (C-626/19 PPU)

(Cauzele conexate C-566/19 PPU și C-626/19 PPU) (1)

(Trimitere preliminară - Procedură preliminară de urgență - Cooperare polițienească și judiciară în materie penală - Mandat european de arestare - Decizia-cadru 2002/584/JAI - Articolul 6 alineatul (1) - Noțiunea de „autoritate judiciară emitentă” - Criterii - Mandat european de arestare emis de parchetul unui stat membru pentru efectuarea urmăririi penale)

(2020/C 54/14)

Limba de procedură: franceza și neerlandeza

Instanța de trimitere

Cour d'appel, Rechtbank Amsterdam

Părțile din procedura principală

JR (C-566/19 PPU), YC (C-626/19 PPU)

Dispozitivul

Articolul 6 alineatul (1) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009, trebuie interpretat în sensul că intră în sfera noțiunii de „autoritate judiciară emitentă”, în sensul acestei dispoziții, magistrații din cadrul parchetului unui stat membru, care exercită acțiunea penală și se află sub îndrumarea și controlul superiorilor lor ierarhici, din moment ce statutul lor le conferă o garanție de independență, în special în raport cu puterea executivă, la emiterea mandatului european de arestare.

Decizia-cadru 2002/584, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299, trebuie interpretată în sensul că cerințele inerente unei protecții jurisdicționale efective de care trebuie să beneficieze o persoană pe numele căreia a fost emis un mandat european de arestare pentru efectuarea urmăririi penale sunt îndeplinite din moment ce, în conformitate cu legislația statului membru emitent, condițiile de emitere a acestui mandat și în special caracterul său proporțional fac obiectul unui control jurisdicțional în acest stat membru.

(1) JO C 337, 7.10.2019

JO C 383, 11.11.2019.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/12

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Amsterdam - Țările de Jos) – Executarea mandatului european de arestare emis împotriva lui XD

(Cauza C-625/19 PPU) (1)

(2020/C 54/15)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Amsterdam

Părțile din procedura principală

Dispozitivul

Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009, trebuie interpretată în sensul că cerințele inerente unei protecții jurisdicționale efective de care trebuie să beneficieze o persoană pe numele căreia a fost emis un mandat european de arestare pentru efectuarea urmăririi penale sunt îndeplinite din moment ce, potrivit legislației statului membru emitent, condițiile de eliberare a acestui mandat și în special caracterul său proporțional fac obiectul unui control jurisdicțional în acest stat membru.

(1) JO C 382, 11.11.2019.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/13

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 decembrie 2019 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Amsterdam – Țările de Jos) – Executarea unui mandat european de arestare emis împotriva lui ZB

(Cauza C-627/19 PPU) (1)

(2020/C 54/16)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Amsterdam

Părțile din procedura principală

Dispozitivul

Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009, trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei legislații a unui stat membru care, în condițiile în care atribuie competența de a emite un mandat european de arestare în scopul executării unei pedepse unei autorități care, deși participă la administrarea justiției acestui stat membru, nu este ea însăși o instanță judecătorească, nu prevede existența unei căi de atac jurisdicționale distincte împotriva deciziei acestei autorități de a emite un astfel de mandat european de arestare.

(1) JO C 383, 11.11.2019.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Judecătoria Sector 2 București (România) la data de 1 octombrie 2019 – IO/Impuls Leasing România IFN SA

(Cauza C-725/19)

(2020/C 54/17)

Limba de procedură: română

Instanța de trimitere

Judecătoria Sector 2 București

Părțile din acțiunea principală

Contestator: IO

Intimată: Impuls Leasing România IFN SA

Întrebarea preliminară

Directiva 93/13/CEE (1) trebuie să fie interpretată, luând în considerare principiul efectivității, în sensul că se opune unei legislații naționale, precum reglementarea română în vigoare privind condițiile de admisibilitate a contestației la executare – articolul 713 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 –, care nu conferă, în cadrul unei contestații la executare, posibilitatea de a examina, la cererea consumatorului sau de către instanță, din oficiu, dacă clauzele dintr-un contract de leasing ce constituie titlu executoriu au caracter abuziv, pentru motivul că există o acțiune de drept comun în cadrul căreia contractele încheiate între un „consumator” și un „vânzător sau furnizor” („profesionist”) ar putea fi verificate sub aspectul existenței unor clauze abuzive în sensul acestei directive?

(1) Directiva 93/13/CEE a Consiliului, din 5 aprilie 1993, privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO 1993 L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunalul București (România) la data de 4 octombrie 2019 – ITH Comercial Timișoara SRL/Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice

(Cauza C-734/19)

(2020/C 54/18)

Limba de procedură: română

Instanța de trimitere

Tribunalul București

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: ITH Comercial Timișoara SRL

Pârâte: Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice

Întrebările preliminare

1.1.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), și în special articolul 167 și articolul 168, principiul securității juridice și protecției așteptărilor legitime, principiul nediscriminării și principiul neutralității fiscale permit sau se opun ca dreptul de deducere a TVA-ului aferent unor cheltuieli de investiție, făcute de către persoana impozabilă cu intenția de a le aloca realizării unei operațiuni taxabile, să fie pierdut de către aceasta în cazul abandonului ulterior al investiției preconizate?

1.2.	Dacă aceleași prevederi și principii permit sau se opun ca dreptul de deducere, în cazul abandonului investiției, să fie pus în discuție și în alte împrejurări decât cele în care persoana impozabilă a săvârșit un abuz sau o fraudă?

1.3.

Dacă aceleași prevederi și principii permit sau se opun unei interpretări în sensul că împrejurările în care dreptul de deducere poate fi pus în discuție în cazul abandonului investiției ar include:

1.3.1.

materializarea ulterioară a unui risc de nerealizare a investiției cunoscut de către persoana impozabilă la momentul realizării cheltuielilor de investiție, cum ar fi faptul că o autoritate publică nu a aprobat un plan urbanistic necesar pentru realizarea investiției respective?

1.3.2.

schimbarea în timp a împrejurărilor economice astfel încât investiția preconizată își pierde profitabilitatea pe care o avea la data inițierii sale?

1.4.

1.4.1.

abuzul sau frauda care justifică punerea în discuție a dreptului de deducere se prezumă ori trebuie dovedite de organele fiscale?

1.4.2.

dovada abuzului sau fraudei poate fi făcută prin prezumții simple sau necesită mijloace de probă obiective?

1.5.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și principiile generale de drept european permit sau exclud ca, în cazul abandonului investiției, abuzul sau frauda care justifică punerea în discuție a dreptului de deducere să fie reținute atunci când persoana impozabilă nu se poate folosi de bunurile și serviciile pentru care și-a dedus TVA-ul în niciun scop, deci nici în scopuri pur private?

1.6.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și principiile generale de drept european trebuie interpretate în sensul că, în cazul abandonului investiției, circumstanțe ulterioare realizării cheltuielilor de investiție de către persoana impozabilă, cum ar fi (i.) intervenția unei crize economice sau (ii.) materializarea unui risc de nerealizare a investiției existent la data efectuării cheltuielilor de investiție (de exemplu, faptul că o autoritate publică nu a aprobat un plan urbanistic necesar pentru realizarea investiției respective) sau (iii.) modificarea estimărilor privind profitabilitatea investiției, reprezintă împrejurări exterioare voinței persoanei impozabile ce pot fi avute în vedere pentru stabilirea bunei sale credințe?

1.7.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și în special articolul 184 și articolul 185, principiul securității juridice și protecției așteptărilor legitime, principiul nediscriminării și principiul neutralității fiscale trebuie interpretate în sensul că abandonul investiției constituie un caz de regularizare a TVA-ului?

Cu alte cuvinte, dacă repunerea în discuție a dreptului de deducere a TVA-ului aferent unor cheltuieli de investiție făcute de către persoana impozabilă cu intenția de a le aloca realizării unei operațiuni taxabile, în cazul în care investiția este abandonată ulterior, se realizează prin mecanismul regularizării TVA-ului?

1.8.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată permit sau se opun unei reglementări naționale care prevede, cu titlu limitativ, menținerea dreptului de deducere a TVA-ului aferent investițiilor abandonate exclusiv în două ipoteze, identificate prin trimiterea sumară la două decizii ale CJUE: (i.) atunci când, din circumstanțe care nu depind de voința sa, persoana impozabilă nu utilizează niciodată aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economică, astfel cum a fost pronunțată Hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza C-37/95 Statul Belgian împotriva Ghent Coal Terminal NV, precum și (ii.) în alte cazuri în care achizițiile de bunuri/servicii pentru care dreptul de deducere a fost exercitat nu sunt utilizate pentru activitatea economică a persoanei impozabile, din motive obiective, care nu depind de voința sa, astfel cum a fost pronunțată Hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza C-110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (1NZO) împotriva Statului Belgian?

1.9.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, principiul securității juridice și protecției așteptărilor legitime permit sau se opun ca organele fiscale să revină asupra unor recunoașteri, cuprinse în rapoarte de inspecție fiscală anterioare sau în decizii anterioare de soluționare a unor contestații administrative:

1.9.1.

în sensul că particularul a achiziționat bunuri și servicii cu intenția de a le aloca realizării unei operațiuni taxabile?

1.9.2.

în sensul că suspendarea sau abandonul unui proiect de investiții a fost determinată de o anumită împrejurare exterioară voinței persoanei impozabile?

2.1.	Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și în special articolul 28 permit sau se opun ca mecanismul structurii de comisionar să se aplice și în afara unui contract de mandat fără reprezentare?

2.2.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și în special articolul 28 trebuie interpretate în sensul că structura de comisionar este aplicabilă atunci când o persoană impozabilă realizează o construcție conform cerințelor și exigenței activității unei alte persoane juridice, cu scopul de a menține construcția în proprietate proprie și doar de a o închiria, la finalizarea sa, către această altă persoană juridică?

2.3.

Dacă aceleași prevederi trebuie interpretate în sensul că, în situația descrisă anterior, constructorul trebuie să refactureze cheltuielile de investiție aferente realizării construcției către persoana juridică spre care ar urma să închirieze construcția la finalizare și să colecteze TVA-ul aferent de la aceasta din urmă?

2.4.

Dacă aceleași prevederi trebuie interpretate în sensul că, în situația descrisă anterior, constructorul are obligația de refacturare a cheltuielilor de investiție și de colectare a TVA-ului aferent atunci când stopează definitiv lucrările de construire din cauza restrângerii drastice a activității economice a persoanei către care construcția urma să fie închiriată, restrângere cauzată de iminenta insolvență a celei din urmă?

2.5.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și principiile generale de drept european trebuie interpretate în sensul că organele fiscale pot recalifica operațiunile derulate de persoanele impozabile, prin ignorarea clauzelor contractelor încheiate de către acestea, chiar dacă respectivele contracte nu sunt simulate?

2.6.

Dacă prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și în special principiul securității juridice și protecției așteptărilor legitime permit sau se opun ca organele fiscale să revină asupra unor recunoașteri [ale] dreptului persoanei impozabile de a-și deduce TVA-ul, cuprinse în rapoarte de inspecție fiscală anterioare sau în decizii anterioare de soluționare a unor contestații administrative?

(1) Directiva 2006/112 a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006 L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa w Mińsku Mazowieckim/WB

(Cauza C-748/19)

(2020/C 54/19)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Prokuratura Rejonowa w Mińsku Mazowieckim

Pârât: WB

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf coroborat cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu principiul statului de drept enunțat de acesta și articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/343 (1) a Parlamentului European și a Consiliului coroborat cu considerentul (22) al acestei directive trebuie interpretate în sensul că cerințele privind protecția jurisdicțională efectivă, inclusiv cele privind independența sistemului judiciar, precum și cerințele care decurg din prezumția de nevinovăție sunt încălcate în situația în care o procedură judiciară precum procedura penală împotriva unei persoane acuzate de săvârșirea unei infracțiuni prevăzute la articolul 200 alineatul 1 din Codul penal și la alte articole este organizată astfel încât:

—

din completul de judecată face parte un judecător (HO, judecător la sąd rejonowy [tribunal districtual, Polonia]) delegat, pe baza unei decizii individuale a ministrului justiției, de la o instanță aflată la un nivel ierarhic imediat inferior, fără a se cunoaște criteriile avute în vedere de ministrul justiției la delegarea acestui judecător, iar dreptul național nu prevede un control jurisdicțional al unei asemenea decizii și permite ministrului justiției să revoce delegarea judecătorului în orice moment?

Cerințele menționate la prima întrebare sunt încălcate în situația în care împotriva unei hotărâri pronunțate într-o procedură judiciară precum cea descrisă la prima întrebare părțile au dreptul de a introduce o cale de atac extraordinară la o instanță precum Sąd Najwyższy [Curtea Supremă], ale cărei hotărâri nu sunt supuse niciunei căi de atac potrivit dreptului intern, iar dreptul național impune președintelui structurii acestei instanțe (camerei) competente pentru judecarea căii de atac obligația de a atribui cauzele pe baza listei alfabetice a judecătorilor din camera respectivă, interzicând în mod expres omiterea oricărui judecător, la atribuirea cauzelor fiind inclusă și o persoană desemnată la cererea unui organ colegial precum Krajowa Rada Sądownictwa [Consiliul Național al Magistraturii], a cărui componență este stabilită astfel încât membrii acestuia sunt judecători:

aleși de o cameră a Parlamentului, care votează în bloc o listă de candidați stabilită anterior de o comisie parlamentară dintre candidații prezentați de un grup parlamentar sau de un organ al acestei camere, pe baza propunerilor depuse de grupuri de judecători sau cetățeni – sistem din care rezultă că, în cursul procedurii de alegere, candidații sunt susținuți în trei rânduri de politicieni;

b)	care constituie o majoritate a membrilor acestei autorități suficientă pentru adoptarea unor decizii privind propunerile de desemnare pe posturi de judecători, precum și a altor decizii obligatorii prevăzute de dreptul național?

Ce efect au, din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene, inclusiv al dispozițiilor și cerințelor menționate la prima întrebare, o hotărâre pronunțată într-o procedură judiciară desfășurată în modul descris la prima întrebare și o hotărâre pronunțată într-o procedură în fața Sąd Najwyższy [Curtea Supremă], dacă la pronunțarea acesteia participă persoana menționată la cea de a doua întrebare?

4)	Dreptul Uniunii Europene, inclusiv dispozițiile invocate la prima întrebare, condiționează efectele hotărârilor menționate la cea de a treia întrebare de aspectul dacă instanța respectivă s-a pronunțat în favoarea sau în defavoarea persoanei acuzate?

(1) Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO L 65, 2016, p. 1).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/18

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa-Żoliborz w Warszawie/XA, XZ

(Cauza C-749/19)

(2020/C 54/20)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Prokuratura Rejonowa Warszawa-Żoliborz w Warszawie

Pârâți: XA, XZ

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf coroborat cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu principiul statului de drept enunțat de acesta și articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/343 (1) a Parlamentului European și a Consiliului coroborat cu considerentul (22) al acestei directive trebuie interpretate în sensul că cerințele privind protecția jurisdicțională efectivă, inclusiv cele privind independența sistemului judiciar, precum și cerințele care decurg din prezumția de nevinovăție sunt încălcate în situația în care o procedură judiciară precum procedura penală împotriva unor persoane acuzate de săvârșirea unor infracțiuni prevăzute la articolul 280 alineatul 1 din Codul penal și la alte articole este organizată astfel încât:

—

din completul de judecată face parte un judecător delegat, pe baza unei decizii individuale a ministrului justiției, de la o instanță aflată la un nivel ierarhic imediat inferior, fără a se cunoaște criteriile avute în vedere de ministrul justiției la delegarea acestui judecător, iar dreptul național nu prevede un control jurisdicțional al unei asemenea decizii și permite ministrului justiției să revoce delegarea judecătorului în orice moment?

aleși de o cameră a parlamentului, care votează în bloc o listă de candidați stabilită anterior de o comisie parlamentară dintre candidații prezentați de un grup parlamentar sau de un organ al acestei camere, pe baza propunerilor depuse de grupuri de judecători sau cetățeni – sistem din care rezultă că, în cursul procedurii de alegere, candidații sunt susținuți în trei rânduri de politicieni;

b)	care constituie o majoritate a membrilor acestui organ suficientă pentru adoptarea unor decizii privind propunerile de desemnare pe posturi de judecători, precum și a altor decizii obligatorii prevăzute de dreptul național?

4)	Dreptul Uniunii Europene, inclusiv dispozițiile invocate la prima întrebare, condiționează efectele hotărârilor menționate la cea de a treia întrebare de aspectul dacă instanța respectivă s-a pronunțat în favoarea sau în defavoarea persoanei acuzate?

(1) – Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO L 65, 2016, p. 1).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/19

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie/DT

(Cauza C-750/19)

(2020/C 54/21)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie

Pârât: DT

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf coroborat cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu principiul statului de drept enunțat de acesta și articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/343 (1) a Parlamentului European și a Consiliului coroborat cu considerentul (22) al acestei directive trebuie interpretate în sensul că cerințele privind protecția jurisdicțională efectivă, inclusiv cele privind independența sistemului judiciar, precum și cerințele care decurg din prezumția de nevinovăție sunt încălcate în situația în care o procedură judiciară precum procedura penală împotriva unei persoane acuzate de săvârșirea unor infracțiuni prevăzute la articolul 62 alineatul 2 din Codul penal și la alte articole este organizată astfel încât:

—

din completul de judecată face parte un judecător (JM, judecător la sąd rejonowy [tribunal districtual, Polonia]) delegat, pe baza unei decizii individuale a ministrului justiției, de la o instanță aflată la un nivel ierarhic imediat inferior, fără a se cunoaște criteriile avute în vedere de ministrul justiției la delegarea acestui judecător, iar dreptul național nu prevede un control jurisdicțional al unei asemenea decizii și permite ministrului justiției să revoce delegarea judecătorului în orice moment?

b)	care constituie o majoritate a membrilor acestui organ suficientă pentru adoptarea unor decizii privind propunerile de desemnare pe posturi de judecători, precum și a altor decizii obligatorii prevăzute de dreptul național?

4)	Dreptul Uniunii Europene, inclusiv dispozițiile invocate la prima întrebare, condiționează efectele hotărârilor menționate la cea de a treia întrebare de aspectul dacă instanța respectivă s-a pronunțat în favoarea sau în defavoarea persoanei acuzate?

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa w Pruszkowie/ZY

(Cauza C-751/19)

(2020/C 54/22)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Prokuratura Rejonowa w Pruszkowie

Pârât: ZY

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf coroborat cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu principiul statului de drept enunțat de acesta și articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/343 (1) a Parlamentului European și a Consiliului coroborat cu considerentul (22) al acestei directive trebuie interpretate în sensul că cerințele privind protecția jurisdicțională efectivă, inclusiv cele privind independența sistemului judiciar, precum și cerințele care decurg din prezumția de nevinovăție sunt încălcate în situația în care o procedură judiciară precum procedura penală împotriva unei persoane condamnate ca urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri de aplicare a unei pedepse rezultante este organizată astfel încât:

—

din completul de judecată face parte un judecător (KL, judecător la sąd rejonowy [tribunal districtual, Polonia]) delegat, pe baza unei decizii individuale a ministrului justiției, de la o instanță aflată la un nivel ierarhic imediat inferior, fără a se cunoaște criteriile avute în vedere de ministrul justiției la delegarea acestui judecător, iar dreptul național nu prevede un control jurisdicțional al unei asemenea decizii și permite ministrului justiției să revoce delegarea judecătorului în orice moment?

b)	care constituie o majoritate a membrilor acestui organ suficientă pentru adoptarea unor decizii privind propunerile de desemnare pe posturi de judecători, precum și a altor decizii obligatorii prevăzute de dreptul național?

4)	Dreptul Uniunii Europene, inclusiv dispozițiile invocate la prima întrebare, condiționează efectele hotărârilor menționate la cea de a treia întrebare de aspectul dacă instanța respectivă s-a pronunțat în favoarea sau în defavoarea persoanei acuzate?

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/22

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa - Ursynów w Warszawie/AX

(Cauza C-752/19)

(2020/C 54/23)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Prokuratura Rejonowa Warszawa - Ursynów w Warszawie

Pârât: AX

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf coroborat cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu principiul statului de drept enunțat de acesta și articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/343 (1) a Parlamentului European și a Consiliului coroborat cu considerentul (22) al acestei directive trebuie interpretate în sensul că cerințele privind protecția jurisdicțională efectivă, inclusiv cele privind independența sistemului judiciar, precum și cerințele care decurg din prezumția de nevinovăție sunt încălcate în situația în care o procedură judiciară precum procedura penală împotriva unei persoane acuzate de săvârșirea infracțiunii prevăzute la articolul 177 alineatul 1 din Codul penal și la alte articole este organizată astfel încât:

—

din completul de judecată face parte un judecător (LK, judecător la sąd rejonowy [tribunal districtual, Polonia]) delegat, pe baza unei decizii individuale a ministrului justiției, de la o instanță aflată la un nivel ierarhic imediat inferior, fără a se cunoaște criteriile avute în vedere de ministrul justiției la delegarea acestui judecător, iar dreptul național nu prevede un control jurisdicțional al unei asemenea decizii și permite ministrului justiției să revoce delegarea judecătorului în orice moment?

b)	care constituie o majoritate a membrilor acestui organ suficientă pentru adoptarea unor decizii privind propunerile de desemnare pe posturi de judecători, precum și a altor decizii obligatorii prevăzute de dreptul național?

Ce efect au, din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene, inclusiv al dispozițiilor și cerințelor menționate la prima întrebare, o hotărâre pronunțată într-o procedură judiciară desfășurată în modul descris la prima întrebare și o hotărâre pronunțată într-o procedură în fața Sad Najwyższy [Curtea Supremă], dacă la pronunțarea acesteia participă persoana menționată la cea de a doua întrebare?

4)	Dreptul Uniunii Europene, inclusiv dispozițiile invocate prima întrebare, condiționează efectele hotărârilor menționate la cea de a treia întrebare de aspectul dacă instanța respectivă s-a pronunțat în favoarea sau în defavoarea persoanei acuzate?

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie/BV

(Cauza C-753/19)

(2020/C 54/24)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie

Pârât: BV

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf coroborat cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu principiul statului de drept enunțat de acesta și articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/343 (1) a Parlamentului European și a Consiliului coroborat cu considerentul (22) al acestei directive trebuie interpretate în sensul că cerințele privind protecția jurisdicțională efectivă, inclusiv cele privind independența sistemului judiciar, precum și cerințele care decurg din prezumția de nevinovăție sunt încălcate în situația în care o procedură judiciară precum procedura penală împotriva unei persoane condamnate ca urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri de aplicare a unei pedepse rezultante este organizată astfel încât:

—

din completul de judecată face parte un judecător (MJ, judecător la sąd rejonowy [tribunal districtual, Polonia]) delegat, pe baza unei decizii individuale a ministrului justiției, de la o instanță aflată la un nivel ierarhic imediat inferior, fără a se cunoaște criteriile avute în vedere de ministrul justiției la delegarea acestui judecător, iar dreptul național nu prevede un control jurisdicțional al unei asemenea decizii și permite ministrului justiției să revoce delegarea judecătorului în orice moment?

b)	care constituie o majoritate a membrilor acestui organ suficientă pentru adoptarea unor decizii privind propunerile de desemnare pe posturi de judecători, precum și a altor decizii obligatorii prevăzute de dreptul național?

Ce efect au, din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene, inclusiv al dispozițiilor și cerințelor menționate la prima întrebare, o hotărâre pronunțată într-o procedură judiciară desfășurată în modul descris la prima întrebare și o hotărâre pronunțată într-o procedură în fața Sad Najwyższy [Curtea Supremă], dacă la pronunțarea acesteia participă persoana menționată la cea de a doua întrebare?

4)	Dreptul Uniunii Europene, inclusiv dispozițiile invocate la prima întrebare, condiționează efectele hotărârilor menționate la cea de a treia întrebare de aspectul dacă instanța respectivă s-a pronunțat în favoarea sau în defavoarea persoanei acuzate?”

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/24

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 15 octombrie 2019 – Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie/CU

(Cauza C-754/19)

(2020/C 54/25)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Prokuratura Rejonowa Warszawa - Wola w Warszawie

Pârât: CU

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf coroborat cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu principiul statului de drept enunțat de acesta și articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/343 (1) a Parlamentului European și a Consiliului coroborat cu considerentul (22) al acestei directive trebuie interpretate în sensul că cerințele privind protecția jurisdicțională efectivă, inclusiv cele privind independența sistemului judiciar, precum și cerințele care decurg din prezumția de nevinovăție sunt încălcate în situația în care o procedură judiciară precum procedura penală împotriva unei persoane acuzate de săvârșirea unei infracțiuni prevăzute la articolul 296 alineatul 2 din Codul penal și la alte articole este organizată astfel încât:

—

din completul de judecată face parte un judecător (NI, judecător la sąd rejonowy [tribunal districtual, Polonia]) delegat, pe baza unei decizii individuale a ministrului justiției, de la o instanță aflată la un nivel ierarhic imediat inferior, fără a se cunoaște criteriile avute în vedere de ministrul justiției la delegarea acestui judecător, iar dreptul național nu prevede un control jurisdicțional al unei asemenea decizii și permite ministrului justiției să revoce delegarea judecătorului în orice moment?

b)	care constituie o majoritate a membrilor acestui organ suficientă pentru adoptarea unor decizii privind propunerile de desemnare pe posturi de judecători, precum și a altor decizii obligatorii prevăzute de dreptul național?

4)	Dreptul Uniunii Europene, inclusiv dispozițiile invocate la prima întrebare, condiționează efectele hotărârilor menționate la cea de a treia întrebare de aspectul dacă instanța respectivă s-a pronunțat în favoarea sau în defavoarea persoanei acuzate?

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/25

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Apelacyjny w Krakowie (Polonia) la 18 octombrie 2019 – D. S./S. P., A. P., D. K., Sz. w K.

(Cauza C-763/19)

(2020/C 54/26)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Apelacyjny w Krakowie

Părțile din procedura principală

Reclamant: D. S.

Pârât: S. P., A. P., D. K., Sz. w K.

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 6 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că nu este un judecător independent în sensul dreptului Uniunii persoana numită în funcția de judecător cu încălcarea vădită a dispozițiilor legale din statul membru referitoare la numirea în funcție a judecătorilor, în special atunci când numirea respectivei persoane în funcția de magistrat se face ca urmare a unei propuneri a unei autorități care nu garantează independența față de autoritățile executive și legislative și nici imparțialitatea, cu excluderea sistematică a controlului judiciar al legalității procedurii de numire, precum și atunci când numirea respectivei persoane în funcția de judecător se face în pofida contestării prealabile în fața instanței naționale competente [Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă, Polonia)] a deciziei organului național [Krajowa Rada Sądownictwa, Consiliul Național al Magistraturii, Polonia)] privind propunerea de numire în funcția de judecător a acestei persoane, în pofida faptului că s-a dispus suspendarea executării acestei decizii în conformitate cu dreptul național, precum și a faptului că procedura desfășurată în fața instanței naționale competente [Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă)] nu se încheiase anterior notificării decretului de numire în funcție?

—	prin urmare, nu este o instanță independentă, imparțială și instituită în prealabil prin lege, în sensul dreptului Uniunii, instanța în componența căreia intră persoane numite în condițiile menționate anterior?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare - articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 6 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că o decizie pronunțată de un judecător și de o instanță de ultim grad, adoptată în modul descris la punctul 1, nu este o decizie din punct de vedere juridic, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii și că aprecierea în această privință poate fi efectuată de instanța ordinară care îndeplinește condițiile impuse în sarcina instanței potrivit dreptului Uniunii?

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/26

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Apelacyjny w Krakowie (Polonia) la 18 octombrie 2019 – C. S.A./Syndyk masy upadłości I.T. w upadłości likwidacyjnej

(Cauza C-764/19)

(2020/C 54/27)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Apelacyjny w Krakowie 9

Părțile din procedura principală

Reclamantă: C. S.A.

Pârât: Syndyk masy upadłości I.T. w upadłości likwidacyjnej

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 6 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, coroborate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că nu este un judecător independent în sensul dreptului Uniunii persoana numită în funcția de judecător cu încălcarea vădită a dispozițiilor legale din statul membru referitoare la numirea în funcție a judecătorilor, în special atunci când numirea respectivei persoane în funcția de magistrat se face ca urmare a unei propuneri a unei autorități care nu garantează independența față de autoritățile executive și legislative și nici imparțialitatea, cu excluderea sistematică a controlului judiciar al legalității procedurii de numire, precum și atunci când numirea respectivei persoane în funcția de judecător se face în pofida contestării prealabile în fața instanței naționale competente [Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă, Polonia)] a deciziei organului național [Krajowa Rada Sądownictwa (Consiliul Național al Magistraturii, Polonia)] privind propunerea de numire în funcția de judecător a acestei persoane, în pofida faptului că s-a dispus suspendarea executării acestei decizii în conformitate cu dreptul național, precum și a faptului că procedura desfășurată în fața instanței naționale competente [Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă)] nu se încheiase anterior notificării decretului de numire în funcție

—	prin urmare, nu este o instanță independentă, imparțială și instituită în prealabil prin lege, în sensul dreptului Uniunii, instanța în componența căreia intră persoane numite în condițiile menționate anterior?

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/27

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Apelacyjny w Krakowie (Polonia) la 18 octombrie 2019 – M. Ś., I. Ś./R. B. P. Spółka Akcyjna

(Cauza C-765/19)

(2020/C 54/28)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Apelacyjny w Krakowie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: M. Ś., I. Ś.

Pârâtă: R. B. P. Spółka Akcyjna

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 6 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că nu este un judecător independent în sensul dreptului Uniunii persoana numită în funcția de judecător cu încălcarea vădită „a dispozițiilor legale din statul membru referitoare la numirea în funcție a judecătorilor, în special atunci când numirea respectivei persoane în funcția de magistrat se face ca urmare a unei propuneri a unei autorități care nu garantează independența față de autoritățile executive și legislative și nici imparțialitatea, cu excluderea sistematică a controlului judiciar al legalității procedurii de numire, precum și atunci când numirea respectivei persoane în funcția de judecător se face în pofida contestării prealabile în fața instanței naționale competente [Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă, Polonia)] a deciziei organului național [Krajowa Rada Sądownictwa, (Consiliul Național al Magistraturii, Polonia)] privind propunerea de numire în funcția de judecător a acestei persoane, în pofida faptului că s-a dispus suspendarea executării acestei decizii în conformitate cu dreptul național, precum și a faptului că procedura desfășurată în fața instanței naționale competente [Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă)] nu se încheiase anterior notificării decretului de numire în funcție?

—	prin urmare, nu este o instanță independentă, imparțială și instituită în prealabil prin lege, în sensul dreptului Uniunii, instanța în componența căreia intră persoane numite în condițiile menționate anterior?

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/28

Cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Brașov (România) la data de 24 octombrie 2019 – procedură penală împotriva LG, MH

(Cauza C-790/19)

(2020/C 54/29)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Brașov

Părțile din acțiunea principală

LG, MH

Întrebarea preliminară

Articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (1) trebuie interpretat în sensul că persoana care comite activitatea materială care se circumscrie infracțiunii de spălare a banilor este întotdeauna o altă persoană decât cea care comite infracțiunea predicat (infracțiunea premisă din care provin banii supuși acțiunii de spălare)?

(1) JO 2015, L 141, p. 73.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/28

Cerere de decizie preliminară formulată de către Înalta Curte de Casație și Justiție (România) la data de 4 noiembrie 2019 – procedură penală împotriva FQ, GP, HO, IN, JM

(Cauza C-811/19)

(2020/C 54/30)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Înalta Curte de Casație și Justiție

Părțile din acțiunea principală

FQ, GP, HO, IN, JM

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20.05.2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (1), articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5.07.2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (2), elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26.06.1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care să soluționeze o excepție procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (neprevăzut de Constituția României) și să oblige o instanță de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeași instanță?

Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secții a instanței supreme (completuri compuse din judecători în funcție, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiția specializării solicitată pentru a promova la secția penală a instanței supreme)?

Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, care interpretează o normă inferioară Constituției, de organizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, normă interpretată în mod constant, în același sens, de o instanță de judecată timp de 16 ani?

4)	Conform articolul[ui] 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiție include specializarea judecătorilor și înființarea unor completuri specializate la o instanță supremă?

(1) JO 2015 L 141, p.73.

(2) JO 2017 L 198, p.29.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/29

Cerere de decizie preliminară introdusă de Curtea de Apel Alba Iulia (România) la data de 5 noiembrie 2019 – Flavourstream SRL/Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Vămilor - Direcția Regională Vamală Brașov - Biroul Vamal de Interior Sibiu

(Cauza C-822/19)

(2020/C 54/31)

Limba de procedură: română

Instanța de trimitere

Curtea de Apel Alba Iulia

Părțile din acțiunea principală

Recurente pârâte: Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Vămilor - Direcția Regională Vamală Brașov - Biroul Vamal de Interior Sibiu

Intimată reclamantă: Flavourstream SRL

Întrebarea preliminară

Dacă nomenclatura care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare nr. 2016/1821 (1), trebuie interpretată în sensul că produsul „AURIC GMO FREE”, în discuție în prezentul litigiu, se clasifică la subpoziția tarifară 17 029 095 sau la subpoziția 29 124 900 din această nomenclatură?

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 2016 L 294, p. 1).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/30

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale di Vicenza (Italia) la 15 noiembrie 2019 – AV/Ministero della Giustizia, Repubblica italiana

(Cauza C-834/19)

(2020/C 54/32)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Vicenza

Părțile din procedura principală

Reclamant: AV

Pârâte: Ministero della Giustizia, Repubblica italiana

Întrebarea preliminară

Se opune realizării efectului util al Directivelor 97/81/CE (1) și 1999/70/CE (2) orientarea națională care exclude din noțiunea de „lucrător pe fracțiune de normă” menționată în clauza 2 din Acordul-cadru anexat la Directiva 97/81/CE și din noțiunea de „lucrător pe durată determinată” menționată în clauza 2 din Acordul-cadru anexat la Directiva 1999/70/CE judecătorul onorific (Giudice Onorario di Tribunale – GOT) care își desfășoară activitatea profesională în modalitățile descrise mai sus, care caracterizează prestația efectuată de AV?

(1) Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES – Anexă: Acordul-cadru privind munca pe fracțiune de normă (JO 1998, L 14, p. 9, Ediție specială 05/vol. 5, p. 35).

(2) Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP (JO 1999, L 175, p. 43, Ediție specială 05/vol. 5, p. 129).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/31

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa - CAAD) (Portugalia) la 19 noiembrie 2019 – Super Bock Bebidas S. A./Autoridade Tributária e Aduaneira

(Cauza C-837/19)

(2020/C 54/33)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Arbitral Tributário (Centro de Arbitragem Administrativa - CAAD)

Partea (părțile) din procedura principală

Reclamantă: Super Bock Bebidas S. A.

Pîrîtă: Autoridade Tributária e Aduaneira

Întrebările preliminare

Articolul 17 alineatul (6) al doilea paragraf din A șasea directivă a Consiliului din 17 mai 1977 (1) (care menționează că statele membre „pot menține toate excluderile prevăzute de legislația lor națională la momentul intrării în vigoare a prezentei Directive”) permitea ca un nou stat membru, la data aderării sale, să introducă în legislația sa internă excluderi de la dreptul de deducere a TVA-ului?

Articolul 17 alineatul (6) al doilea paragraf din A șasea directivă are un domeniu de aplicare identic cu cel al articolului 176 al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 (2) (prin faptul că prevede că statele membre care au aderat la Comunitate de la 1 ianuarie 1979 pot menține toate excluderile prevăzute de legislația lor națională la data aderării), în ceea ce privește data relevantă pentru a se stabili care sunt „excluderile prevăzute de legislația sa națională” care poate fi menținute?

Presupunând că, în lumina celei de-A șasea directive, Portugalia poate menține toate excluderile prevăzute în legislația sa națională la 1 ianuarie 1989, data intrării în vigoare a celei de-A șasea directive în Portugalia, a fost modificată această posibilitate prin Directiva 2006/112/CE, care indică data aderării (1 ianuarie 1986) ca dată relevantă?

Articolul 176 al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006, interzice ca, la data aderării Portugaliei la Comunitățile Europene, să intre în vigoare norme (cum ar fi cele prevăzute la articolul 21 alineatul (1) din Codul taxei pe valoarea adăugată [„Codul TVA”]) care stabilesc excluderea de la dreptul de deducere a impozitului în legătură cu anumite cheltuieli (inclusiv cheltuieli de cazare, hrană, băuturi, închirieri de vehicule, combustibil și taxe rutiere), în cazul în care aceste norme au fost deja publicate și planificate inițial să intre în vigoare, înainte de aderare, dar intrarea lor în vigoare a fost amânată până la data la care s-a produs aderarea?

Trebuie interpretate articolul 168 litera (a) din Directiva 2006/112 și principiul neutralității în sensul că se opun menținerii în legislația internă a unui stat membru a normelor de excludere de la dreptul de deducere (cum ar fi cele cuprinse în articolul 21 alineatul 1 din Codul TVA, aferente cheltuielilor de cazare, hrană, băuturi, închirieri de vehicule, combustibil și taxe rutiere), aplicabile chiar și atunci când se dovedește că bunurile și serviciile achiziționate au fost utilizate în scopul operațiunilor impozabile ale contribuabilului?

Articolul 176 din Directiva 2006/112 și principiul proporționalității se opun ca excluderile de la dreptul de deducere care nu sunt prevăzute în aceasta, dar pe care statele membre le pot menține în temeiul celui de-al doilea paragraf al articolului respectiv, să fie aplicabile atunci când se dovedește că cheltuielile în cauză au un caracter strict profesional, iar bunurile și serviciile au fost utilizate în scopul operațiunilor impozabile ale contribuabilului?

(1) – Cea de-a șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO 1977, L 145, p. 1).

(2) – Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3 p. 7).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/32

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Superior de Justicia de Cataluña (Spania) la 20 noiembrie 2019 – Instituto Nacional de la Seguridad Social (INSS)/BT

(Cauza C-843/19)

(2020/C 54/34)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Superior de Justicia de Cataluña

Părțile din procedura principală

Recurent: Instituto Nacional de la Seguridad Social (INSS)

Intimată: BT

Întrebările preliminare

Este contrară dreptului comunitar o dispoziție națională precum articolul 208 [alineatul 1] litera c) din Ley General de la Seguridad Social [Legea generală privind securitatea socială] din 2015, care impune tuturor persoanelor afiliate la regimul general, pentru a se putea pensiona anticipat în mod voluntar, condiția ca valoarea pensiei pe care urmează să o încaseze, calculată conform sistemului obișnuit, fără suplimentele pentru pensiile inferioare pensiei minime, să fie cel puțin egală cu cea a pensiei minime, ca urmare a faptului că discriminează în mod indirect femeile afiliate la regimul general, întrucât se aplică unui număr mult mai mare de femei decât de bărbați?

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/32

Cerere de decizie preliminară introdusă de tribunal d'arrondissement (Luxemburg) la 21 noiembrie 2019 – EQ/Administration de l'Enregistrement, des Domaines et de la TVA

(Cauza C-846/19)

(2020/C 54/35)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal d'arrondissement

Părțile din procedura principală

Reclamant: EQ

Pârâtă: Administration de l'Enregistrement, des Domaines et de la TVA

Întrebările preliminare

Noțiunea de activitate economică în sensul articolului 9 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE (1) trebuie interpretată în sensul că include sau că exclude prestările de servicii furnizate în cadrul unei relații triangulare în care prestatorului de servicii îi sunt încredințate acestea din urmă de o entitate care nu este identică cu beneficiarul prestărilor de servicii?

2)	Răspunsul la prima întrebare se schimbă după cum prestările de servicii sunt furnizate în cadrul unei misiuni încredințate de o autoritate judiciară independentă?

3)	Răspunsul la prima întrebare se schimbă după cum remunerația prestatorului de servicii este pusă în sarcina beneficiarului prestărilor sau după cum este suportată de statul din care provine entitatea care a încredințat prestatorului de servicii furnizarea acestora?

Noțiunea de activitate economică în sensul articolului 9 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE trebuie interpretată în sensul că include sau că exclude prestările de servicii atunci când remunerația prestatorului de servicii nu este obligatorie în temeiul legii și al cărui cuantum, atunci când aceasta este atribuită, a) ține de o apreciere efectuată de la caz la caz, și b) se face în funcție de situația financiară a beneficiarului prestărilor, și c) se face prin referire fie la o sumă forfetară, fie la o cotă-parte din veniturile beneficiarului prestărilor, fie la prestările efectuate.

Noțiunea de „prestarea de servicii și livrarea de bunuri direct legate de ajutorul social și de securitatea socială”, prevăzută la articolul 132 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretată în sensul că include sau că exclude prestările efectuate în cadrul unui sistem de protecție a majorilor instituit de lege și supus controlului unei autorități judiciare independente?

Noțiunea de „organisme recunoscute de statul membru în cauză ca având un caracter social”, prevăzută la articolul 132 alineatul (1) litera (g) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretată, în vederea recunoașterii caracterului social al organismului, în sensul că impune anumite cerințe în ceea ce privește forma de exploatare a prestatorului de servicii sau în ceea ce privește scopul altruist sau lucrativ al activității prestatorului de servicii, sau la un nivel mai general, în sensul că restrânge, prin alte criterii și/sau condiții, domeniul de aplicare al scutirii prevăzute la articolul 132 alineatul (1) litera (g) sau simpla executare a prestărilor „legate de ajutorul social și de securitatea socială” este suficientă pentru a conferi organismului în cauză un caracter social?

Principiul încrederii legitime, astfel cum a fost interpretat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, permite administrației responsabile cu recuperarea TVA-ului să solicite unei persoane impozabile în scopuri de TVA plata TVA-ului aferent unor operațiuni economice care se raportează la o perioadă împlinită la momentul deciziei de impozitare a administrației după ce această administrație a acceptat o durată prelungită, înainte de această perioadă, ca declarațiile de TVA ale persoanei impozabile respective să nu includă operațiunile economice de aceeași natură în cadrul operațiunilor impozabile? Această posibilitate în beneficiul administrației responsabile cu recuperarea TVA-ului este încadrată de anumite condiții?

(1) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/33

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Social no 26 de Barcelona (Spania) la 26 noiembrie 2019 – LJ/INSS (Instituto Nacional de la Seguridad Social)

(Cauza C-861/19)

(2020/C 54/36)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Social no 26 de Barcelona

Părțile din procedura principală

Reclamant: LJ

Pârât: INSS (Instituto Nacional de la Seguridad Social)

Întrebările preliminare

Suplimentul de maternitate reglementat la articolul 60 din Ley General de la Seguridad Social [Legea generală privind securitatea socială], al cărei text codificat a fost aprobat prin Decretul regal legislativ nr. 8/2015, poate fi considerat drept o măsură sau o acțiune pozitivă prin care se urmărește asigurarea egalității materiale între bărbați și femei în conformitate cu articolul 157 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene?

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, principiul proporționalității, care trebuie respectat de orice acțiune pozitivă, se opune limitării temporale a acestuia la pensiile al căror fapt generator este ulterior datei de 1 ianuarie 2016, prevăzută de dispoziția finală unică din Decretul regal legislativ nr. 8/2015??

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/34

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal d'instance de Rennes (Franța) la 27 noiembrie 2019 – Caisse de Crédit Mutuel Le Mans Pontlieue/OG

(Cauza C-865/19)

(2020/C 54/37)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal d'instance de Rennes

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Caisse de Crédit Mutuel Le Mans Pontlieue

Pârât: OG

Întrebarea preliminară

Dacă dobânda anuală efectivă globală aferentă unui credit de consum este de 5,364511 %, regula rezultată din Directiva 98/7/CE din 16 februarie 1998 (1), din Directiva 2008/48/CE din 23 aprilie 2008 (2) și din Directiva 2014/17/UE din 4 februarie 2014 (3), potrivit căreia, în versiunea în limba franceză, „Le résultat du calcul est exprimé avec une exactitude d'au moins une décimale. Si le chiffre de la décimale suivante est supérieur ou égal à 5, le chiffre de la première décimale sera augmenté de 1” [„Rezultatul calculului trebuie exprimat cu o precizie de cel puțin o zecimală. Dacă a doua zecimală este mai mare sau egală cu 5, la zecimala precedentă se adăugă unu.”], permite să se considere corectă o dobândă anuală efectivă globală indicată de 5,363 %?

(1) Directiva 98/7/CE a Parlamentului European Și a Consiliului din 16 februarie 1998 de modificare a Directivei 87/102/CEE de apropiere a actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre privind creditul de consum (JO 1998, L 101, p. 17, Ediție specială, 15/vol. 4, p. 210).

(2) Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO 2008, L 133, p. 66).

(3) Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 60, p. 34).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/35

Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte suprema di cassazione (Italia) la 26 noiembrie 2019 – Prefettura Ufficio territoriale del governo di Firenze/MI

(Cauza C-870/19)

(2020/C 54/38)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din procedura principală

Recurentă: Prefettura Ufficio territoriale del governo di Firenze

Intimat: MI

Întrebarea preliminară

Articolul 15 [alineatul (7) din Regulamentul nr. 3821/85 (1)] poate fi interpretat, în ipoteza specifică a conducătorului unui autovehicul, în sensul că prevede o singură conduită în ansamblu a cărei nerespectare ar antrena săvârșirea unei singure încălcări și aplicarea unei singure sancțiuni, sau poate determina, prin aplicarea cumulului material, un număr de încălcări și de sancțiuni egal cu numărul de zile pentru care nu au fost prezentate foile de înregistrare utilizate în tahograf în perioada prevăzută („ziua în curs și […] o perioadă precedentă de 28 de zile”)?

(1) Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (JO 1985, L 370, p. 8, Ediție specială, 07/vol. 1, p. 234).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/35

Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte suprema di cassazione (Italia) la 26 noiembrie 2019 – Prefettura Ufficio territoriale del governo di Firenze/TB

(Cauza C-871/19)

(2020/C 54/39)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din procedura principală

Recurentă: Prefettura Ufficio territoriale del governo di Firenze

Intimat: TB

Întrebarea preliminară

(1) Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (JO 1985, L 370, p. 8, Ediție specială, 07/vol. 1, p. 234).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/36

Recurs introdus la 29 noiembrie 2019 de PlasticsEurope împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 20 septembrie 2019 în cauza T-636/17, PlasticsEurope/ECHA

(Cauza C-876/19 P)

(2020/C 54/40)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: PlasticsEurope (reprezentanți: R. Cana, E. Mullier, F. Mattioli, avocați)

Celelalte părți din procedură: Agenția Europeană pentru Produse Chimice, Republica Franceză, ClientEarth

Concluziile

Recurenta solicită Tribunalului:

—	anularea Hotărârii Tribunalului din cauza T-636/17;

—	anularea deciziei ED/30/2017 a directorului executiv al ECHA din 6 iulie 2017;

—	cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei la Tribunal spre rejudecarea acțiunii în anulare formulate de recurentă;

—	obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii desfășurate în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă următoarele motive:

A.	Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin interpretarea incorectă a Regulamentului REACH (1) și prin reținerea faptului că Agenția nu este obligată să demonstreze existența dovezilor științifice ale unor probabile efecte grave, în temeiul articolului 57 litera (f) din Regulamentul REACH.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în aprecierea elementelor de probă aflate la dispoziția sa și în aprecierea faptelor astfel cum reies din respectivele elemente de probă. Mai precis, Tribunalul a săvârșit o eroare atunci când a concluzionat că ECHA a stabilit existența unor „probabile” efecte grave; a omis să aprecieze dacă ECHA a analizat efectiv informațiile privind nivelul de îngrijorare echivalent și s-a întemeiat în schimb în mod eronat pe afirmația ECHA că s-a îndeplinit acest criteriu; a respins în mod eronat motivul recurentei referitor la relevanța concluziilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în speță; a concluzionat în mod eronat că concluziile EFSA susțin și sunt coerente cu decizia ECHA; a denaturat probele prezentate de părți.

C.	Tribunalul a încălcat principiul egalității de tratament prin faptul că a tratat-o pe recurentă mai puțin favorabil decât pe ECHA.

D.	Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin interpretarea incorectă a articolului 2 alineatul (8) litera (b) din Regulamentul REACH și și-a încălcat obligația de motivare prin faptul că nu a răspuns la argumentele suplimentare privind intermediarii formulate de recurentă.

(1) – Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p. 1).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/37

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 2 decembrie 2019 – FORMAT Urządzenia i Montaże Przemysłowe/Zakładowi Ubezpieczeń Społecznych I Oddziałowi w Warszawie

(Cauza C-879/19)

(2020/C 54/41)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Recurentă: FORMAT Urządzenia i Montaże Przemysłowe

Intimată: Zakładowi Ubezpieczeń Społecznych I Oddziałowi w Warszawie

Întrebările preliminare

Noțiunea de persoană care desfășoară în mod obișnuit o activitate salariată pe teritoriul a două sau mai multe state membre, utilizată la articolul 14 punctul 2 prima teză din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, astfel cum a fost modificat și actualizat prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996 (1) și modificat ulterior prin Regulamentul (CE) nr. 1992/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 (2), trebuie interpretată în sensul că include o persoană care, în cadrul unuia și aceluiași contract de muncă încheiat cu unul și același angajator, pe durata acestui contract, lucrează pe teritoriul fiecăruia dintre cel puțin două state membre, dar nu simultan ori în paralel, ci pe perioade consecutive de câteva luni?

(1) JO 1997, L 28, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 4, p. 35.

(2) JO 2006, L 392, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 288.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/38

Recurs introdus la 3 Decembrie 2019 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 24 septembrie 2019 în cauza T-586/14 RENV, Xinyi PV Products (Anhui) Holdings/Comisia

(Cauza C-884/19 P)

(2020/C 54/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, A. Demeneix, T. Maxian Rusche, agenți)

Celelalte părți din procedură: Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd, GMB Glasmanufaktur Brandenburg GmbH

Concluziile recurentei

—	anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 24 septembrie 2019 în cauza T-586/14 RENV Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd Holdings/Comisia;

—	respingerea primului motiv al acțiunii în primă instanță ca nefondat;

—	trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal pentru a se pronunța cu privire la al doilea-al patrulea motiv al cererii introductive în primă instanță;

—	soluționarea odată cu fondul a cererilor privind cheltuielile de judecată aferente prezentei proceduri și procedurilor anterioare referitoare la aceeași cauză, și anume procedurile care conduc la hotărârea inițială, la hotărârea pronunțată în recurs și la hotărârea atacată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, Comisia invocă trei motive.

În primul rând, aceasta arată că punctele 55-61 din hotărârea atacată sunt afectate de o eroare de drept. La aceste puncte, Tribunalul a efectuat o interpretare eronată a articolului 2 alineatul (7) litera (b) și a articolului 2 alineatul (7) litera (c) a treia liniuță din regulamentul de bază (1). Tribunalul a interpretat aceste dispoziții în sensul că ele implică faptul că SEP (2) poate fi refuzat numai în cazul în care Comisia consideră că aplicarea articolului 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază în cazul societății care solicită acordarea SEP ar conduce la rezultate artificiale. În alte cuvinte, aprecierea trebuie să demonstreze efectul precis al denaturării evidențiate în registrele contabile ale societății. Cu toate acestea, potrivit Comisiei, respectiva obligație de a demonstra impactul denaturării asupra prețurilor, costurilor și intrărilor există numai în privința articolului 2 alineatul (7) litera (c) prima liniuță prima teză din regulamentul de bază, care prevede în mod expres cerința menționată. În Hotărârea din 19 iulie 2012, Consiliul/Zhejiang Xinan Chemical Industrial Group (C-337/09 P, EU:C:2012:471), Curtea a întemeiat această cerință pe modul de redactare a dispoziției respective. Raționamentul menționat nu poate fi extins prin analogie pentru a include toate cele cinci criterii de acordare a SEP prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

În al doilea rând, Comisia arată că punctele 62-73 din hotărârea atacată sunt afectate de mai multe erori de drept. Primo, precum costul forței de muncă, costul capitalului constituie un factor de producție. Prin urmare, cele două regimuri de subvenții prezintă o legătură directă cu costul de producție. Secundo, Comisia consideră că Tribunalul omite să ia în considerare analizarea de către Comisie a impactului celor două regimuri de subvenții asupra reclamantei în primă instanță, atât în ceea ce privește identificarea perioadei relevante, cât și privitor la suma totală percepută. În schimb, Tribunalul înlocuiește analiza economică a Comisiei cu propria sa analiză.

În al treilea rând, Comisia susține că hotărârea atacată este afectată de neregularități procedurale. Reclamanta în primă instanță nu a contestat modul în care Comisia a interpretat articolul 2 alineatul (7) litera (c) a treia liniuță din regulamentul de bază, ci numai modul în care Comisia a aplicat dispoziția menționată cu privire la fapte. Prin urmare, Tribunalul a statuat ultra vires. În plus, Tribunalul nu a acordat nicio posibilitate Comisiei să își prezinte punctul de vedere în ceea ce privește interpretarea inedită a articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază reținută în hotărârea atacată, încălcând astfel dreptul de a fi ascultat în mod echitabil de care beneficiază Comisia.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO 2009, L 343, p. 51, rectificare în JO 2016, L. 44, p. 20).

(2) Statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/39

Recurs introdus la 4 decembrie 2019 de Fortischem a.s. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 24 septembrie 2019 în cauza T-121/15, Fortischem/Comisia

(Cauza C-890/19 P)

(2020/C 54/43)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Fortischem a.s. (reprezentanți: C. Arhold, Rechtsanwalt, P. Hodál, M. Staroň, avocați)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, AlzChem AG, fostă AlzChem Trostberg GmbH, fostă AlzChem Hart GmbH

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea hotărârii atacate;

—	anularea articolelor 1 și 5 din decizia atacată (1);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept care constă în interpretarea și în aplicarea eronată a articolului 107 alineatul (1) și a articolului 108 alineatul (2) TFUE, precum și a articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 (2), întrucât a statuat că, într-o cauză precum cea de față, decizia de recuperare poate fi extinsă la recurentă, chiar dacă aceasta a plătit prețul pieței pentru activele beneficiarului ajutorului.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât a statuat că Comisia nu avea sarcina probei în ceea ce privește aspectul dacă ajutorul a fost transferat recurentei prin vânzarea activelor sub prețul pieței.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept sau a denaturant faptele prin neluarea în considerare a unor indicii (aproape irefutabile) care demonstrau că pentru active fusese plătit prețul pieței.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin interpretarea eronată a noțiunii de criteriu „obiect al tranzacției” și „logică economică a tranzacției” pentru instituirea unei continuități economice.

Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât a acceptat ca Comisia să ajungă la concluzia că a existat o continuitate economică pe baza doar a două dintre criteriile stabilite, toate celelalte criterii militând împotriva unei asemenea continuități.

Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept care constă în interpretarea și în aplicarea greșită a prevederilor normative relevante care interzic concedierile colective, precum și în calificarea juridică greșită a faptelor prin aceea că a concluzionat că interzicerea concedierilor colective reprezenta un avantaj pentru NCHZ, iar nu un dezavantaj real sub forma unor costuri mai mari și prin nereducerea cuantumului pretinsului ajutor de stat cu o sumă corespunzătoare creșterii costurilor.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin înlocuirea cu propria motivare a motivării din decizia contestată, având în vedere că Comisia nu a prezentat niciun argument și nicio explicație cu privire la modul în care interzicerea concedierilor colective a reprezentat un avantaj pentru NCHZ.

(1) – Decizia (UE) 2015/1826 a Comisiei din 15 octombrie 2014 privind ajutorul de stat SA.33797 – (2013/C) (ex 2013/NN) (ex 2011/CP) pus în aplicare de Slovacia în favoarea întreprinderii NCHZ [notificată cu numărul C(2014) 7359] (JO 2015, L 269, p. 71).

(2) – Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO 1999, L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 41).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/40

Cerere de decizie preliminară introdusă de Wojewódzki Sąd Administracyjny w Gliwicach (Polonia) la 4 decembrie 2019 – A./Dyrektor Krajowej Informacji Skarbowej

(Cauza C-895/19)

(2020/C 54/44)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Wojewódzki Sąd Administracyjny w Gliwicach

Părțile din procedura principală

Reclamant: A.

Pârât: Dyrektor Krajowej Informacji Skarbowej

Întrebarea preliminară

Articolul 167 coroborat cu articolul 178 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1) trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care condiționează exercitarea dreptului de deducere a taxei achitate în amonte în cursul aceleiași perioade fiscale, în care este calculat impozitul datorat pentru operațiunile care constituie achiziție comunitară de bunuri, de înscrierea impozitului datorat pentru astfel de operațiuni în declarația fiscală corespunzătoare, depusă în termenul de decădere (în Polonia, 3 luni) de la expirarea unui termen de o lună, în care a luat naștere obligația fiscală privitoare la bunurile și serviciile achiziționate?

(1) – JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/41

Recurs introdus la 4 decembrie 2019 de Irlanda împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea extinsă) din 24 septembrie 2019 în cauzele conexate T-755/15 și T-759/15, Luxembourg și Fiat Chrysler Finance Europe/Comisia

(Cauza C-898/19 P)

(2020/C 54/45)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Irlanda (reprezentanți: M. Browne, A. Joyce, J. Quaney și P. Gallagher SC, agenți, S. Kingston și B. Doherty, BL)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Fiat Chrysler Finance Europe, Marele Ducat al Luxemburgului

Concluziile

Recurenta solicită Tribunalului:

—	anularea Hotărârii Tribunalului din 24 septembrie 2019 în cauzele conexate T-755/15 și T-759/15, Luxembourg și Fiat Chrysler Finance Europe/Comisia;

—	anularea Deciziei Comisiei din 21 octombrie 2015 (1) și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și a aplicat în mod eronat articolul 107 alineatul (1) TFUE în abordarea sa a așa-numitului „principiu al concurenței depline”.

Al doilea motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și a aplicat în mod eronat articolul 107 alineatul (1) TFUE în cadrul analizei sale privind selectivitatea.

Al treilea motiv: Tribunalul și-a încălcat obligația de motivare a hotărârii pronunțate.

Al patrulea motiv: Tribunalul a încălcat principiul securității juridice atunci când a admis că este posibilă revizuirea de către Comisie a deciziilor administrațiilor fiscale naționale prin raportare la o versiune a Comisiei a principiului concurenței depline care era imprevizibilă și al cărei conținut nu era cunoscut.

Al cincilea motiv: Tribunalul a încălcat articolele 4 și 5 TUE și a utilizat în mod nepermis normele privind ajutoarele de stat pentru a armoniza normele statelor membre privind impozitarea directă.

(1) Decizia (UE) 2016/2326 a Comisiei din 21 octombrie 2015 privind ajutorul de stat SA.38375 (2014/C ex 2014/NN) pus în aplicare de Luxemburg în favoarea Fiat [notificată cu numărul C(2015) 7152] (JO 2016, L 351, p. 1).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/42

Recurs introdus la 4 decembrie 2019 de către România împotriva hotărârii Tribunalului (camera a doua) pronunțate la 24 septembrie 2019 în cauza T-391/17, România/Comisia

(Cauza C-899/19 P)

(2020/C 54/46)

Limba de procedură: romana

Părțile

Recurentă: România (reprezentanți: E. Gane, L. Lițu, M. Chicu, agenți)

Celelalte părți în proces: Comisia Europeană, Ungaria

Concluziile recurentei

—	să admită recursul, să anuleze integral Hotărârea Tribunalului în cauza T-391/17, să judece cauza T-391/17, admițând acțiunea în anularea Deciziei (UE) 2017/652

—	să admită recursul, să anuleze integral Hotărârea Tribunalului în cauza T-391/17 și să trimită cauza T-391/17 spre judecare Tribunalului UE, iar, în rejudecare, acesta să admită acțiunea în anulare și să anuleze Decizia (UE) 2017/652;

—	să oblige Comisia la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Încălcarea dispozițiilor Tratatelor UE referitoare la competențele Uniunii

Tribunalul săvârșește o eroare de drept atunci când, cu încălcarea principiului atribuirii de competențe consacrat de art. 5 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, asimilează valorile enumerate la articolul 2 TUE unei acțiuni specifice/obiectiv în domeniul de competență UE și invită Comisia să prezinte acte specifice având ca obiectiv principal respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și lingvistice și a bogăției diversității culturale și lingvistice.

Încălcarea articolului 296 al doilea paragraf TFUE

Tribunalul a interpretat eronat articolul 296 al doilea paragraf TFUE în ceea ce privește obligația de motivare care îi revenea Comisiei, apreciind în mod greșit că respectiva obligație a fost respectată, raportat la împrejurările cauzei, în contextul în care Comisia nu a redat considerațiile juridice care au prezentat o importanță esențială în economia Deciziei (UE) 2017/652, și, mai mult, și-a modificat fundamental poziția anterior exprimată, fără a preciza care sunt acele evoluții intervenite de natură să justifice modificarea poziției.

Neregularități de procedură de natură să aducă atingere intereselor recurentului

Prin faptul că, în cadrul fazei orale a procedurii în cauza T-391/17, discuțiile s-au concentrat, la solicitarea Tribunalului, numai pe aspecte de admisibilitate a acțiunii în anulare, în vreme ce, în cadrul hotărârii pronunțate, această instanță a abordat exclusiv aspecte privind fondul, regularitatea procedurii a fost afectată.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/43

Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d’État (Franța) la 6 decembrie 2019 – One Voice, Ligue pour la protection des oiseaux/Ministre de la Transition écologique et solidaire

(Cauza C-900/19)

(2020/C 54/47)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d’État

Părțile din procedura principală

Reclamantă: One Voice, Ligue pour la protection des oiseaux

Pârât: Ministre de la Transition écologique et solidaire

Intervenientă: Fédération nationale des Chasseur

Întrebările preliminare

Dispozițiile articolului 9 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 (1) trebuie interpretate în sensul că se opun ca statele membre să permită recurgerea la mijloace, la instalații, la metode de capturare sau de ucidere care pot conduce, chiar și în mod minim și strict temporar, la capturi accidentale? Dacă este cazul, ce criterii, referitoare în special la proporția sau la amploarea limitată a capturilor accidentale menționate, la caracterul în principiu neletal al metodei de vânătoare autorizate și la obligația de a elibera fără prejudicii grave exemplarele capturate în mod accidental, pot fi reținute pentru a considera îndeplinit criteriul selectivității prevăzut în dispozițiile menționate?

Directiva din 30 noiembrie 2009 trebuie interpretată în sensul că obiectivul de a menține recurgerea la modalități și la mijloace de vânătoare de păsări consacrate de uzanțele tradiționale, în scopuri recreative, și în măsura în care toate celelalte condiții impuse în cazul unei astfel de derogări la litera (c) a aceluiași alineat ar fi îndeplinite, poate justifica inexistența unei alte soluții satisfăcătoare în sensul alineatului (1) al articolului 9 din directivă, care să permită astfel să se deroge de la principiul interzicerii modalităților și a mijloacelor de vânătoare prevăzute la articolul 8 din aceasta?

(1) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO 2010, L 20, p. 7).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/43

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie (Polonia) la 10 decembrie 2019 – E. Sp. z o.o/K. S.

(Cauza C-904/19)

(2020/C 54/48)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: E. Sp. z o.o

Pârât: K. S.

Întrebările preliminare

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (1), […] precum și considerentele (20) și (24) din aceasta, potrivit cărora] convențiile trebuie redactate într-un limbaj clar și inteligibil, iar consumatorul trebuie să aibă efectiv posibilitatea de a lua cunoștință de toate clauzele și orice îndoială trebuie să fie interpretată în favoarea sa [și] instanțele și organele administrative din statele membre trebuie să aibă la dispoziție mijloace adecvate și eficace pentru a preveni utilizarea în continuare a clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, coroborate cu articolul 10 alineatele (1) și (2) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (2) […] și considerentul (31) al acesteia trebuie interpretate în sensul că se opun dispozițiilor articolului 339 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, interpretate în sensul că dispoziția prevăzută la articolul 339 alineatul (2) din Codul de procedură civilă permite pronunțarea unei hotărâri în lipsă într-o cauză […] în legătură cu plata unui credit de consum […] de asemenea în cazul în care nu a fost prezentat de reclamant […] contractul de credit de consum […], și, în consecință, acest contract nu a fost examinat în raport cu eventualele clauze abuzive cuprinse în contractul încheiat, nu s-a verificat dacă contractul cuprinde toate elementele necesare în drept, și în același timp, impune ca, la pronunțarea unei hotărâri în lipsă, instanța să se întemeieze numai pe afirmațiile reclamantului privind situația de fapt, fără a analiza elementele de probă prin prisma „îndoielilor justificate”, în sensul acestei dispoziții? În lumina Hotărârii Curții din 1 octombrie 2015, ERSTE Bank Hungary (C-32/14, EU:C:2015:637, punctul 62), a Hotărârii Curții din 10 septembrie 2014, Kušionova (C-34/13, EU:C:2014:2189, punctul 56) și a Hotărârii Curții din 6 octombrie 2009, Asturcom Telecomunicaciones (C-40/08, EU:C:2009:615, punctul 47), este de asemenea posibilă o interpretare a articolului 339 alineatul (2) KPC în sensul că poate fi pronunțată o hotărâre în lipsă într-o cauză [privind plata unui credit de consum] […] în care reclamantul nu a anexat contractul la cererea introductivă și, în consecință, nu a fost examinat contractul din perspectiva unor potențiale clauze abuzive în contractele încheiate și nici nu s-a verificat aspectul dacă contractul cuprinde elementele cerute de lege, instanța întemeindu-se numai pe susținerile acestui reclamant cu privire la faptele din cauză?

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, […] precum și considerentele (20) și (24), potrivit cărora] convențiile trebuie redactate într-un limbaj clar și inteligibil, iar consumatorul trebuie să aibă efectiv posibilitatea de a lua cunoștință de toate clauzele și că orice îndoială trebuie să fie interpretată în favoarea sa [și] instanțele și organele administrative din statele membre trebuie să aibă la dispoziție mijloace adecvate și eficace pentru a preveni utilizarea în continuare a clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, coroborate cu articolul 10 alineatele (1) și (2) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului […] și considerentul (31) al acesteia trebuie interpretate în sensul că se opun dispozițiilor articolului 339 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, interpretate în sensul că dispoziția prevăzută la articolul 339 alineatul (2) din Codul de procedură civilă permite pronunțarea unei hotărâri în lipsă în cauză […] în legătură cu plata unui credit de consum […] și în cazul în care nu a fost prezentat de reclamant […] contractul de credit de consum […], și, în consecință, acest contract nu a fost examinat în raport cu eventualele clauze abuzive cuprinse în contractul încheiat, nu a fost verificat dacă contractul cuprinde toate elementele necesare în drept, și în același timp, impune ca, la pronunțarea unei hotărâri în lipsă, să se întemeieze numai pe afirmațiile reclamantului privind situația de fapt, fără a analiza elemente de probă prin prisma „îndoielilor justificate”, în sensul acestei dispoziții? În lumina Hotărârii Curții din 1 octombrie 2015, ERSTE Bank Hungary (C-32/14, EU:C:2015:637, punctul 62), a Hotărârii Curții din 10 septembrie 2014, Kušionova (C-34/13, EU:C:2014:2189, punctul 56) și a Hotărârii Curții din 6 octombrie 2009, Asturcom Telecomunicaciones (C-40/08, EU:C:2009:615, punctul 47), este de asemenea posibilă o interpretare a articolului 339 alineatul (2) KPC în sensul că poate fi pronunțată o hotărâre în lipsă într-o cauză [privind plata unui credit de consum] […] în care nu s-a examinat contractul prezentat de reclamant și anexat la cererea introductivă din perspectiva unor potențiale clauze abuzive în contractele încheiate și nici nu s-a verificat aspectul dacă contractul cuprinde elementele cerute de lege, instanța întemeindu-se numai pe susținerile acestui reclamant cu privire la faptele din cauză?

(1) – JO 1993 L 095, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.

(2) – JO 2008, L 133, p. 66.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/45

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy w Białymstoku (Polonia) la 13 decembrie 2019 – CNP spółka z o.o./Gefion Insurance A/S

(Cauza C-913/19)

(2020/C 54/49)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy w Białymstoku

Părțile din procedura principală

Reclamantă: CNP spółka z o.o.

Pârâtă: Gefion Insurance A/S

Întrebările preliminare

Articolul 13 alineatul (2) coroborat cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (1) trebuie interpretat în sensul că, într-un litigiu între un profesionist, care a dobândit de la partea vătămată o creanță împotriva întreprinderii de asigurare în temeiul asigurării de răspundere civilă, și întreprinderea de asigurare menționată nu este exclusă stabilirea competenței instanței în temeiul articolului 7 punctul 2 sau al articolului 7 punctul 5 din regulament?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 7 punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că o societate comercială care își desfășoară activitatea într-un stat membru și se ocupă cu soluționarea cererilor de despăgubire pentru daunele materiale în cadrul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto, acționând în temeiul unui contract încheiat cu o societate de asigurări cu sediul într-un alt stat membru, este considerată o sucursală, o agenție sau o altă unitate a acesteia?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 7 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că acesta reprezintă un temei autonom pentru competența instanței din statul membru în care s-a produs fapta generatoare de prejudiciu și în fața căreia creditorul, care a dobândit creanța părții vătămate în temeiul asigurării obligatorii de răspundere civilă, introduce o acțiune împotriva întreprinderii de asigurare cu sediul într-un alt stat membru?

(1) JO 2012, L 351, p. 1.

Tribunalul

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/46

Hotărârea Tribunalului din 17 decembrie 2019 – Polonia/Comisia

(Cauza T-21/18) (1)

(„FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Sectorul fructelor și legumelor - Ajutoare pentru grupuri de producători - Cheltuieli efectuate de Polonia - Lacune în cadrul controalelor-cheie și secundare - Verificare a planurilor de recunoaștere și a criteriilor de recunoaștere - Controale privind cererile de ajutor - Admisibilitate a grupurilor de producători - Coerență economică - Necesitate și admisibilitate a investițiilor - Caracterul rezonabil al cheltuielilor - Deficiențe sistemice - Risc pentru FEGA - Măsuri corective - Corecții forfetare de 25 %”)

(2020/C 54/50)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Republica Polonă (reprezentanți: B. Majczyna, M. Pawlicka și D. Krawczyk, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Lewis și A. Stobiecka-Kuik, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea parțială a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/2014 a Comisiei din 8 noiembrie 2017 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2017, L 292, p. 61).

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Republica Polonă să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

(1) JO C 104, 19.3.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/47

Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – Bulgaria/Comisia

(Cauza T-22/18) (1)

(„FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Cheltuieli efectuate de Bulgaria - Dezvoltare rurală - Calitatea controalelor la fața locului - Control al criteriilor de admisibilitate și de selecție - Corecții financiare - Controale ex post - Metodă aplicată pentru calculul corecțiilor financiare - Recurență - Măsuri corective - Procedură de verificare a conformității - Securitate juridică - Principiul bunei gestiuni financiare - Proporționalitate”)

(2020/C 54/51)

Limba de procedură: bulgara

Părțile

Reclamantă: Bulgaria (reprezentanți: E. Petranova și L. Zaharieva, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Aquilina, G. Koleva și V. Bottka, agenți)

Obiectul

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Republica Bulgaria la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 104, 19.3.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/47

Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – Wehrheim/BCE

(Cauza T-100/18) (1)

(„Funcție publică - Personalul BCE - Remunerație - Indemnizație de expatriere - Suspendare - Răspundere - Prejudiciu material și moral - Greșeală de serviciu”)

(2020/C 54/52)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Christine Wehrheim (Offenbach, Germania) (reprezentant: N. de Montigny, avocat)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană (reprezentanți: F. von Lindeiner și A. Andrzejewska, agenți, asistați de B. Wägenbaur, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și pe articolul 50a din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care se urmărește obținerea reparării prejudiciului material și moral pe care reclamanta pretinde că l-a suferit ca urmare a erorii săvârșite de BCE în stabilirea drepturilor sale pecuniare la momentul angajării acesteia, care a determinat acordarea unei indemnizații de expatriere ce a fost ulterior suspendată

Dispozitivul

Obligă Banca centrală Europeană (BCE) la plata sumei de 1 000 de euro către doamna Christine Wehrheim cu titlu de prejudiciu moral, majorată cu dobânzi, începând de la pronunțarea prezentei hotărâri, la rata stabilită de BCE pentru operațiunile principale de refinanțare majorată cu 3,5 puncte procentuale, până la data plății de către BCE a sumei de 1 000 de euro.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Doamna Wehrheim și BCE suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 152, 30.4.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/48

Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – Grecia/Comisia

(Cauza T-295/18) (1)

(„FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Cheltuieli efectuate de Grecia - Dezvoltare rurală - Ajutoare directe decuplate - Controale-cheie - Corecții financiare forfetare”)

(2020/C 54/53)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Republica Elenă (reprezentanți: G. Kanellopoulos, I. Pachi, A. Vasilopoulou și E. Chroni, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Triantafyllou și J. Aquilina, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea parțială a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/304 a Comisiei din 27 februarie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2018, L 59, p. 3)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 249, 16.7.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/49

Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – Sta*Ware EDV Beratung/EUIPO – Accelerate IT Consulting (businessNavi)

(Cauza T-383/18) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marca Uniunii Europene figurativă businessNavi - Utilizare serioasă a mărcii - Decădere parțială - Articolul 51 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 58 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2020/C 54/54)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Sta*Ware EDV Beratung GmbH (Starnberg, Germania) (reprezentanți: M. Bölling și M. Graf, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Hanne, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Accelerate IT Consulting GmbH (Ahlen, Germania) (reprezentant: H. Hofmann, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 2 mai 2018 (cauza R 434/2017-5) privind o procedură de decădere între Sta*Ware EDV Beratung și Accelerate IT Consulting.

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Sta*Ware EDV Beratung GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 294, 20.8.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/50

Hotărârea Tribunalului din 19 decembrie 2019 – XG/Comisia

(Cauza T-504/18) (1)

(Personal al unei societăți private care prestează servicii informatice în cadrul instituției - Refuzul de a acorda acces în incintele Comisiei - Competența instituției care a emis actul)

(2020/C 54/55)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: XG (reprezentanți: S. Kaisergruber și A. Burghelle-Vernet, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Ehrbar și T. Bohr, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea deciziei Comisiei din 3 iulie 2018 de menținere a refuzului accesului reclamantului în incintele sale

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Comisiei din 3 iulie 2018 de menținere a refuzului accesului lui XG în incintele sale.

2)	Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 373, 15.10.2018.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/50

Ordonanța președintelui Tribunalului din 7 noiembrie 2019 – AMVAC Netherlands/Comisia

(Cauza T-317/19 R)

(Măsuri provizorii - Produse fitosanitare - Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 - Substanța activă „etoprofos” - Condiții de aprobare pentru introducerea pe piață a substanței - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței)

(2020/C 54/56)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: AMVAC Netherlands (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentanți: C. Mereu, M. Grunchard și S. Englebert, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți): F. Castilla-Contreras și I. Naglis, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE prin care se solicită suspendarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/344 al Comisiei din 28 februarie 2019 privind nereînnoirea aprobării substanței active etoprofos, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (JO 2019, L 62, p. 7)

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/51

Acțiune introdusă la 21 octombrie 2019 – Wagenknecht/Consilliul European

(Cauza T-715/19)

(2020/C 54/57)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Lukáš Wagenknecht (Pardubice, Republica Cehă) (reprezentant: A. Dolejská, avocat)

Pârât: Consilliul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	constatarea faptului că în mod nelegal Consiliul European Council s-a abținut să acționeze împotriva conflictului de interese în care se află domnul Andrej Babiš, prim-ministrul ceh, în raport cu bugetul Uniunii Europene.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șase motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că, prin scrisoarea din 5 iunie 2019, reclamantul a invitat Consiliul European să acționeze și i-a adresat Consiliului European, la 10 iunie 2019, o invitație de a acționa în temeiul articolului 265 TFUE, prin care i-a solicitat să nu îl invite pe domnul Andrej Babiš, aflat în presupusul conflict de interese, la reuniunea Consiliului European din 20 iunie 2019, în cadrul căreia, potrivit punctului 4 de pe ordinea de zi, a fost discutat bugetul Uniunii Europene.

—	Cu toate acestea, reclamantul observă că, la 20 iunie 2019, prim-ministrul ceh, domnul Babiš, aflat în presupusul conflict de interese, a fost prezent la reuniunea Consiliului European în cadrul căreia, potrivit punctului 4 de pe ordinea de zi, a fost discutat bugetul Uniunii Europene.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că răspunsul Consiliului European la invitația de a acționa adresată de reclamant era neconcludent, contradictoriu și nu definea poziția acestuia.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că reclamantul este afectat în mod direct de neexcluderea de către Consiliul European a domnului Babiš de la deliberările privind viitorul buget al Uniunii Europene în cadrul reuniunilor Consiliului European, întrucât:

i.	nu este necesar niciun alt act intermediar pentru a exclude de la sesiunea Consiliului European persoane aflate în conflict de interese; și

ii.

situația juridică a reclamantului este afectată ca urmare a faptului că acesta este: (a) un reprezentant ales al Senatului ceh, însărcinat cu investigarea presupusului conflict de interese în care s-ar afla prim-ministrul ceh în calitate de membru al unei comisii speciale din cadrul Senatului, înființate în acest scop, și (b) un viitor concurent al candidaților partidului ANO 2011, aflat sub controlul prim-ministrului ceh.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că afectarea individuală a reclamantului în ceea ce privește presupusa omisiune a Consiliului European de a acționa împotriva presupusului conflict de interese în care s-ar afla prim-ministrul ceh, domnul Babiš, decurge:

i.	dintr-o obligație constituțională de a controla adoptarea corectă a actelor juridice ale Uniunii Europene, inclusiv bugetul Uniunii (Cadrul Financiar Multianual 2021-2027);

ii.

dintr-o obligație constituțională care implică dreptul de a controla prim-ministrul ceh atunci când acesta acționează în cadrul Consiliului European, inclusiv obligația de exercita în mod responsabil funcția de membru al comisiei speciale a Senatului, însărcinată cu investigarea susținerilor privind presupusul conflict de interese în care s-ar afla prim-ministrul ceh, domnul Babiš;

iii.

din alegerea reclamantului în Senatul ceh în anul 2018, în concurență cu candidații ANO 2011 aflați sub controlul prim-ministrului ceh.

Reclamantul susține că refuzul Tribunalului de a admite prezentul argument ar echivala cu o denegare de dreptate, conducând la o imposibilitate efectivă a membrilor parlamentelor naționale de a controla membrii guvernelor acestora în raport cu actele îndeplinite în Consiliul European sau în Consiliu.

Al cincilea motiv, întemeiat pe existența unei obligații a Consiliului European de a acționa împotriva conflictelor de interese în temeiul articolului 325 alineatul (1) TFUE și al articolului 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar (1).

—	Reclamantul susține că au fost îndeplinite toate condițiile care atrag obligația Consiliului European de a acționa, și anume, de a preveni sau de a neutraliza presupusul conflict de interese în care s-ar afla prim-ministrul ceh, domnul Babiš.

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Consiliul European a obligației de a acționa în temeiul articolului 325 alineatul (1) TFUE și al articolului 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar menționat.

(1) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018 L 193, p. 1).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/52

Acțiune introdusă la 20 noiembrie 2019 – HC/Comisia

(Cauza T-804/19)

(2020/C 54/58)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: HC (reprezentanți: G. Pandey și V. Villante, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) din 20 august 2019 prin care se respinge reclamația reclamantului formulată în temeiul articolului 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene la 17 aprilie 2019, care include respingerea cererii de despăgubire în valoare de 50 000 de euro;

—	anularea deciziei comitetului de selecție din cadrul EPSO din 21 martie 2019 prin care se respinge cererea reclamantului de reexaminare a deciziei comitetului de selecție de a nu îl admite în următoarea fază a concursului;

—	anularea deciziei EPSO din 28 ianuarie 2019 de pe contul internet EPSO de a nu include numele reclamantului în proiectul de listă a funcționarilor selecționați să participe la concursul EPSO/AD/363/18;

—	anularea anunțului de concurs EPSO/AD/363/18 publicat la 11 octombrie 2018 (1) și, în totalitate, a proiectului de listă a funcționarilor selecționați să participe la concursul menționat și/sau declararea acestuia ca nelegal și inaplicabil reclamantului în temeiul articolului 277 TFUE;

—	obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 50 000 de euro cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin deciziile atacate menționate mai sus;

—	cu titlu introductiv, dacă este cazul, declararea nevalidității și a inaplicabilității articolului 90 din Statutul funcționarilor în prezenta procedură, în temeiul articolului 277 TFUE.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere a experienței profesionale a reclamantului și, în acest context, pe neîndeplinirea obligației de motivare a deciziei și pe încălcarea articolului 25 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene și a articolului 296 TFUE.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a dreptului reclamantului de a fi ascultat și, în acest context, pe încălcarea obligației de motivare și a articolului 296 TFUE.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 1, 2, 3 și 4 din Regulamentul nr. 1 din 1958 (2) și, în acest context, pe încălcarea articolului 1 litera (d) și a articolului 28 din Statutul funcționarilor, precum și a articolului 1 alineatul (1) litera (f) din anexa III la Statutul funcționarilor și a principiilor egalității de tratament și nediscriminării.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe nelegalitatea evaluării talentului din perspectiva articolului 1 litera (d), a articolului 4, a articolului 7 și a articolului 29 din Statutul funcționarilor.

(1) JO 2018 C 368A, p. 1.

(2) Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385, Ediție specială, 01/vol. 1, p. 3).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/53

Acțiune introdusă la 4 decembrie 2019 – JMS Sports/EUIPO – Inter-Vion (Elastice spiralate pentru păr)

(Cauza T-823/19)

(2020/C 54/59)

Limba în care a fost formulată acțiunea: polona

Părțile

Reclamantă: JMS Sports sp. z o.o. (Łódź, Polonia) (reprezentanți: D. Piróg și J. Słupski, adwokaci)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Inter-Vion S.A. (Varșovia, Polonia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul desenului sau modelului industrial în litigiu: reclamanta din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar nr. 1723 677-0001

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 13/09/2019 în cauza R 1573/2018-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată suportate de reclamant în procedura în fața Camerei de recurs a EUIPO.

—	în cazul participării intervenientei la procedură, obligarea acesteia la suportarea propriilor cheltuieli de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 5 alineatul (1) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului;

—	încălcarea principiului atribuirii sarcinii probei;

—	încălcarea principiului egalității părților din proces.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/54

Acțiune introdusă la 4 decembrie 2019 – Palírna U Zeleného stromu/EUIPO - Bacardi (BLEND 42 VODKA)

(Cauza T-829/19)

(2020/C 54/60)

Limba în care a fost formulată acțiunea: ceha

Părțile

Reclamantă: Palírna U Zeleného stromu a.s. (Ústí nad Labem, Republica Cehă) (reprezentant: T. Chleboun, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Bacardi & Co. Ltd (Meyrin, Švýcarsko)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă „BLEND 42 VODKA” – cererea de înregistrare nr. 12 945 879

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 5 septembrie 2019 în cauza R 2531/2018-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	conexarea acțiunilor îndreptate împotriva Deciziei pârâtei din 5 septembrie 2019 în cauzele R 2531/2018-2, R 2532/2018-2 și R 2533/2018-2.

—	anularea deciziei atacate.

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/55

Acțiune introdusă la 4 decembrie 2019 – Palírna U Zeleného stromu/EUIPO - Bacardi (BLEND 42 VODKA)

(Cauza T-830/19)

(2020/C 54/61)

Limba în care a fost formulată acțiunea: ceha

Părțile

Reclamantă: Palírna U Zeleného stromu a.s. (Ústí nad Labem, Republica Cehă) (reprezentant: T. Chleboun, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Bacardi & Co. Ltd (Meyrin, Švýcarsko)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta în fața Tribunalului

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă „BLEND 42 VODKA” în culorile albastru deschis și albastru închis – cererea de înregistrare nr. 12 946 034

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 5 septembrie 2019 în cauza R 2532/2018-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	conexarea acțiunilor îndreptate împotriva Deciziei pârâtei din 5 septembrie 2019 în cauzele R 2531/2018-2, R 2532/2018-2 și R 2533/2018-2;

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/56

Acțiune introdusă la 4 decembrie 2019 – Palírna U Zeleného stromu/EUIPO - Bacardi (BLEND 42 FIRST CZECH BLENDED VODKA)

(Cauza T-831/19)

(2020/C 54/62)

Limba în care a fost formulată acțiunea: ceha

Părțile

Reclamantă: Palírna U Zeleného stromu a.s. (Ústí nad Labem, Republica Cehă) (reprezentant: T. Chleboun, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Bacardi & Co. Ltd (Meyrin, Elveția)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă „BLEND 42 FIRST CZECH BLENDED VODKA” în culorile alb strălucitor, roșu, gri, albastru deschis, albastru închis și portocaliu – cererea de înregistrare nr. 12 946 182

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 5 septembrie 2019 în cauza R 2533/2018-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	conexarea acțiunilor îndreptate împotriva Deciziei pârâtei din 5 septembrie 2019 în cauzele R 2531/2018-2, R 2532/2018-2 și R 2533/2018-2.

—	anularea deciziei atacate.

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/57

Acțiune introdusă la 16 decembrie 2019 – Leonardo/Frontex

(Cauza T-849/19)

(2020/C 54/63)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Leonardo SpA (Roma, Italia) (reprezentanți: M. Esposito, F. Caccioppoli și G. Calamo, avvocati)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului, pe fond, anularea actelor indicate mai jos, obligarea pârâtei la repararea tuturor prejudiciilor suferite și viitoare care decurg, indiferent de titlu, din caracterul nelegal al procedurii de cerere de ofertă atacate. Ca măsură de instrucție, reclamanta solicită dispunerea efectuării unei expertize în temeiul articolului 91 litera (e) și al articolului 96 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, pentru a se stabili că: a) clauzele din cererea de ofertă atacată nu sunt nici rezonabile, nici necesare și nu sunt conforme cu reglementarea în materie; b) clauzele atacate împiedică Leonardo să formuleze o ofertă; c) divizarea contractului în două sau mai multe loturi este justificată din rațiuni de costuri și de fezabilitate tehnică. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acțiune este formulată împotriva anunțului de participare privind achiziții publice de servicii FRONTEX/OP/888/2019/JL/CG intitulat „Remotely Piloted Aircraft Systems (RPAS) for Medium Altitude Long Endurance Maritime Aerial Surveillance” publicat la 18 octombrie 2019 în suplimentul Jurnalului Oficial al Uniunii (tenders electronic daily) sub referința 2019/S 202-490010 și a actelor anexate, în special următoarele:

—	Invitation to Tender, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61915;

—	Financial Proposal, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61916;

—	Declaration, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61917;

—	Anexa I – Tender Specifications, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61918;

—	Tender Submission Form, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61919;

—	Draft Contract, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61921;

—	Agreement of non-disclosure, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61922;

—	Appendix 1, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61924;

—	Appendix 2, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61925;

—	Appendix 3, disponibil pe site-ul internet https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-document.html?docId= 61926;

—	documentul Rectificare-Aviz de informații complementare sau aviz rectificativ publicat în suplimentul Jurnalului Oficial al Uniunii Europene TED (tenders electronic daily) cu referința 2019/S 226-553006,

—	documentul cu întrebări și răspunsuri publicat de FRONTEX cu privire la lex specialis (publicat pe site-ul https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-questions.html?cftId= 5444);

—	procesul-verbal al reuniunii de informare organizat în incinta FRONTEX la 28 octombrie 2019, precum și orice alt act prealabil, conex și consecutiv actelor enumerate mai sus.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive:

Reclamanta solicită anularea actelor atacate în măsura în care sunt viciate de încălcarea principiilor transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării, ca urmare a conținutului lor general și irațional, și anume faptul că impun candidaților, în ceea ce o privește pe reclamantă, cerințe tehnice specifice perfect inutile, disproporționate, excesive și nefuncționale în scopul serviciului sau în așa fel încât fac ca participarea reclamantei să fie imposibilă ori subordonată unor sarcini economice excesive până la punctul de a prejudicia competitivitatea ofertei. În consecință, aceste acte sunt viciate de o încălcare a considerentelor 96 și 108 ale Regulamentului financiar 2018/1046 (1) și a articolelor 160, 161 și 166 din acesta, a punctelor 17.1, 17.3 et 17.8 din anexa I la regulamentul menționat, precum și a Directivelor 2014/23 (2) et 2014/24 (3). Acestea sunt, în plus, viciate de un exces de putere sub forma unei încălcări a principiului proporționalității, a caracterului ilogic și eronat și a unei denaturări a ipotezelor de bază, de o inegalitate de tratament, de injustiție, precum și de un abuz de putere.

Reclamanta solicită în plus anularea actelor atacate din cauza nedivizării în loturi a contractului. În special, aceasta denunță încălcarea articolului 160 alineatele (1) și (2) din Regulamentul financiar 2018/1046 și a punctului 33.1 din anexa I la acesta, precum și neaplicarea punctului 18.2 al treilea paragraf din anexa I la regulamentul menționat.

3.	Reclamanta reproșează, de asemenea, încălcarea articolelor 176 sau 179 din regulamentul financiar 2018/1046, pentru motivul că dispozițiile din cererea de ofertă autorizează participarea unor persoane din țările terțe.

4.	În sfârșit, având în vedere nelegalitatea actelor atacate, reclamanta solicită despăgubiri pentru ansamblul prejudiciilor suferite și viitoare, directe și indirecte, care decurg, indiferent de titlu, din caracterul nelegal al procedurii de cerere de ofertă atacate.

(2) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO 2014, L 94, p. 1).

(3) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94, p. 65).

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/59

Acțiune introdusă la 17 decembrie 2019 – Tehrani/EUIPO – Blue Genes (Earnest Sewn)

(Cauza T-853/19)

(2020/C 54/64)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Reza Hossein Khan Tehrani (Nordhorn, Germania) (reprezentant: D. Wiedemann, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Blue Genes, Inc. (Gardena, California, Statele Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamantul

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală Earnest Sewn – marca Uniunii Europene nr. 12 302 071

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 4 octombrie 2019 în cauza R 531/2018-5

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	anularea deciziei diviziei de anulare din 30 ianuarie 2019 în cauza nr. 12618 C privind cererea de declarare a nulității mărcii Uniunii Europene nr. 12 302 071„Earnest Sewn”;

—	dispunerea ca marca Uniunii Europene nr. 12 302 071„Earnest Sewn” să rămână înregistrată;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 60 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/60

Acțiune introdusă la 17 decembrie 2019 – Franz Schröder/EUIPO – RDS Design (MONTANA)

(Cauza T-854/19)

(2020/C 54/65)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Franz Schröder GmbH & Co. KG (Delbrück-Nordhagen, Germania) (reprezentanți: L. Pechan și N. Fangmann, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: RDS Design ApS (Allerød, Danemarca)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală MONTANA – marca Uniunii Europene nr. 10 708 881

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 14 octombrie 2019 în cauza R 2393/2018-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	admiterea cererii de declarare a nulității și anularea mărcii Uniunii Europene nr. 10 708 881 pentru produsele și serviciile contestate;

—	obligarea EUIPO și, după caz, a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în procedura căii de atac.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 95 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/61

Acțiune introdusă la 17 decembrie 2019 – Franz Schröder/EUIPO – RDS Design (MONTANA)

(Cauza T-855/19)

(2020/C 54/66)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Franz Schröder GmbH & Co. KG (Delbrück-Nordhagen, Germania) (reprezentanți: L. Pechan și N. Fangmann, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: RDS Design ApS (Allerød, Danemarca)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii verbale MONTANA – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 211 278

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 14 octombrie 2019 în cauza R 1006/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	admiterea cererii de declarare a nulității și anularea, în Uniunea Europeană, a înregistrării internaționale a mărcii nr. 1 211 278 pentru produsele contestate;

—	obligarea EUIPO și, după caz, a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în procedura căii de atac.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 95 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/62

Acțiune introdusă la 17 decembrie 2019 – Franz Schröder/EUIPO – RDS Design (MONTANA)

(Cauza T-856/19)

(2020/C 54/67)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Franz Schröder GmbH & Co. KG (Delbrück-Nordhagen, Germania) (reprezentanți: L. Pechan și N. Fangmann, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: RDS Design ApS (Allerød, Danemarca)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii verbale MONTANA – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 869 610

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 14 octombrie 2019 în cauza R 2394/2018-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	admiterea cererii de declarare a nulității și anularea, în Uniunea Europeană, a înregistrării internaționale a mărcii nr. 869 610 pentru produsele și serviciile contestate;

—	obligarea EUIPO și, după caz, a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în procedura căii de atac.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 95 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/63

Acțiune introdusă la 9 decembrie 2019 – Alkemie Group/EUIPO – Mann & Schröder (ALKEMIE)

(Cauza T859/19)

(2020/C 54/68)

Limba în care a fost formulată acțiunea: polona

Părțile

Reclamantă: Alkemie Group sp. z o.o. (Gdynia, Polonia) (reprezentant: A. Korbela, radca prawny)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Mann & Schröder GmbH (Siegelsbach, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul: reclamanta din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale „ALKEMIE” – cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene nr. 16 417 644

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 16/09/2019 în cauza R 2230/2018-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a Mann & Schröder GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

17.2.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/63

Acțiune introdusă la 9 decembrie 2019 – Alkemie Group/EUIPO - Mann & Schröder (ALKEMIE)

(Cauza T-860/19)

(2020/C 54/69)

Limba în care a fost formulată acțiunea: polona

Părțile

Reclamantă: Alkemie Group sp. z o.o. (Gdynia, Polonia) (reprezentant: A. Korbela, radca prawny)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Mann & Schröder GmbH (Siegelsbach, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul: reclamanta din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative „ALKEMIE” - cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene nr. 16 417 669

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 16/09/2019 în cauza R 2231/2018-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a Mann & Schröder GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.