ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 192

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 62
7 iunie 2019


Cuprins

Pagina

 

I   Rezoluții, recomandări și avize

 

REZOLUȚII

 

Consiliu

2019/C 192/01

Rezoluția reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA și coordonarea pozițiilor statelor membre înaintea reuniunilor WADA

1


 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2019/C 192/02

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9375 – Clearlake/Insight/Appriss) ( 1 )

5

2019/C 192/03

Comunicarea Comisiei de modificare a Comunicării 2012/C 72/07 – Orientări privind deducerea cotelor în conformitate cu articolul 105 alineatele (1), (2) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

5


 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Consiliu

2019/C 192/04

Concluziile Consiliului privind o abordare strategică a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale și un cadru de acțiune

6

2019/C 192/05

Concluziile Consiliului privind îmbunătățirea circulației transfrontaliere a operelor audiovizuale europene, cu accent pe coproducții

11

2019/C 192/06

Concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale reprezentanților statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind accesul la sport al persoanelor cu dizabilități

18

2019/C 192/07

Aviz în atenția anumitor persoane și entități care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

23

 

Comisia Europeană

2019/C 192/08

Rata de schimb a monedei euro

24

2019/C 192/09

Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene

25

2019/C 192/10

O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației

26

2019/C 192/11

O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației

27

2019/C 192/12

O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației

28

 

Curtea de Conturi

2019/C 192/13

Raportul special nr. 7/2019 – Acțiunile UE în domeniul asistenței medicale transfrontaliere: ambiții importante, dar este nevoie de o ameliorare a gestionării

29

2019/C 192/14

Raportul special nr. 8/2019 – Energia eoliană și solară pentru producerea de energie electrică: sunt necesare acțiuni semnificative pentru atingerea obiectivelor asumate de UE

29


 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE

 

Comisia Europeană

2019/C 192/15

Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt

30

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2019/C 192/16

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9362 – Suez Organique/Avril PA/Terrial) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

40

2019/C 192/17

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9357 – FIS/Worldpay) ( 1 )

42

2019/C 192/18

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9377 – MIRA/BCI/iGH) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

43


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 


I Rezoluții, recomandări și avize

REZOLUȚII

Consiliu

7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/1


Rezoluția reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA și coordonarea pozițiilor statelor membre înaintea reuniunilor WADA

(2019/C 192/01)

REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE,

REAMINTIND:

1.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 4 decembrie 2000 privind combaterea dopajului (1).

2.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 18 noiembrie 2010 privind rolul UE în combaterea dopajului la nivel internațional (2).

3.

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 20 decembrie 2011 privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA și coordonarea pozițiilor UE și ale statelor membre înaintea reuniunilor WADA (3).

4.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 15 decembrie 2015 de revizuire a Rezoluției din 2011 privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA și coordonarea pozițiilor UE și ale statelor sale membre înaintea reuniunilor WADA, care prevede că, până la 31 decembrie 2018, urmează să se examineze încă o dată experiența acumulată în urma aplicării în continuare a acestei rezoluții (4).

RECUNOSC CĂ:

1.

Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să își poată exercita competențele și să își joace rolul pe parcursul pregătirii, negocierii și adoptării, printre altele, de norme, standarde și orientări de către Agenția Mondială Antidoping (WADA).

2.

Trei locuri în cadrul Consiliului fondator al WADA sunt alocate reprezentanților statelor membre ale UE.

3.

Este necesar să se prevadă modalități practice privind participarea reprezentanților statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA, precum și coordonarea pozițiilor UE și ale statelor sale membre înaintea reuniunilor CAHAMA (5) și WADA. Aceste modalități practice ar trebui să reflecte obligația de cooperare loială și să urmărească să promoveze unitatea în reprezentarea externă a UE, evitând totodată suprapunerea activităților în cadrul CAHAMA.

4.

Coordonarea pozițiilor continentului european înaintea reuniunilor WADA ar trebui să aibă loc în cadrul CAHAMA și ar trebui să se asigure faptul că deciziile luate în cadrul acestui organism respectă pe deplin legislația UE aplicabilă.

5.

Este mare nevoie de continuitate și angajament în ceea ce privește reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA, care să fie susținută de un mandat politic și de o expertiză adecvată.

PRIN URMARE, CONVIN CĂ:

1.

Reprezentanții statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA vor fi la nivel ministerial, iar locurile vor fi alocate după cum urmează:

un loc va fi alocat unei persoane responsabile de sport la nivel ministerial din partea unuia dintre statele membre care formează trioul de președinții în exercițiu;

un loc va fi alocat unei persoane responsabile de sport la nivel ministerial din partea unuia dintre statele membre care formează viitorul trio de președinții;

un loc va fi alocat în comun de către statele membre reunite în cadrul Consiliului unei persoane responsabile de sport la nivel ministerial (denumită în continuare „expert la nivel guvernamental”).

2.

Modalitățile privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA, astfel cum sunt descrise în anexa I, vor intra în vigoare începând cu 30 iunie 2019, fără a aduce atingere mandatelor aprobate înaintea acestei date.

3.

Reprezentantul trioului de președinții în exercițiu în cadrul Consiliului fondator al WADA va raporta cu privire la rezultatele reuniunii Consiliului fondator al WADA în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului UE Educație, Tineret, Cultură și Sport (EYCS) și va prezenta un raport scris cu privire la rezultatele acesteia Grupului de lucru pentru sport (WPS) al Consiliului.

4.

Evitând suprapunerea cu CAHAMA, delegații statelor membre reuniți în cadrul WPS pot coordona o poziție comună privind chestiuni care țin de competența statelor membre, cu condiția să existe o valoare adăugată clară a unei astfel de poziții comune. Poziția comună face obiectul aprobării de către reprezentanții statelor membre reuniți în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper), cu excepția cazului în care statele membre convin altfel.

5.

Orice poziție comună convenită de statele membre ale UE trebuie să fie în concordanță cu orice poziție convenită a UE și va fi prezentată în cadrul reuniunilor CAHAMA de către președinție. Statele membre ale UE ar trebui să urmărească includerea acestei poziții comune în poziția continentului european pregătită de CAHAMA.

6.

Reprezentanții statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA vor lua cuvântul și vor vota asupra chestiunilor în conformitate cu poziția continentului european convenită de CAHAMA, cu condiția ca această poziție să fie în concordanță cu acquis-ul UE.

7.

Până la 31 decembrie 2021, reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, vor evalua experiența acumulată din aplicarea prezentei rezoluții și vor lua în considerare necesitatea unor eventuale adaptări ale modalităților stabilite în prezenta rezoluție.

8.

Prezenta rezoluție, inclusiv modalitățile anexate privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA, și modalitățile practice privind pregătirile pentru reuniunile WADA în ceea ce privește chestiuni care țin de competența Uniunii, adoptate de Consiliu la 23 mai 2019, înlocuiesc Rezoluția 2011/C/372/02 a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA și coordonarea pozițiilor UE și ale statelor membre înaintea reuniunilor WADA (6).

(1)  JO C 356, 12.12.2000, p. 1.

(2)  JO C 324, 1.12.2010, p. 18.

(3)  JO C 372, 20.12.2011, p. 7.

(4)  JO C 417, 15.12.2015, p. 45.

(5)  Comitetul european ad-hoc pentru Agenția Mondială Antidoping (CAHAMA) este un comitet de experți însărcinat cu coordonarea pozițiilor statelor părți la Convenția culturală europeană acționând în numele Agenției Mondiale Antidoping (WADA).

(6)  JO C 372, 20.12.2011, p. 7.


ANEXA I

Modalități privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA

Statele membre ale UE convin asupra următorului sistem de reprezentare:

REPREZENTANȚII STATELOR MEMBRE CARE FORMEAZĂ TRIOUL DE PREȘEDINȚII ÎN EXERCIȚIU ȘI VIITORUL TRIO DE PREȘEDINȚII:

Statele membre care formează trioul de președinții în exercițiu vor alege, după o consultare internă, pe unul dintre ele ca reprezentant al statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA. Urmând procedurile sale interne, statul membru ales va desemna un reprezentant în acest sens. Respectivul reprezentant va fi persoana responsabilă de sport la nivel ministerial în cadrul statului membru. Statul membru ales pentru a oferi un reprezentant și numele reprezentantului vor fi notificate Secretariatului General al Consiliului (SGC) UE.

În cazul în care reprezentantul își încetează exercitarea funcțiilor la nivel ministerial, statul membru va desemna un înlocuitor responsabil de sport la nivel ministerial.

Normele sus-menționate se vor aplica și statelor membre care formează viitorul trio de președinții.

Mandatul reprezentanților sus-menționați este de trei ani.

Reprezentantul statelor membre care formează viitorul trio de președinții va rămâne în funcție și după ce respectivul trio devine trioul de președinții în exercițiu, pentru a asigura continuitatea și menținerea mandatului de trei ani.

EXPERTUL LA NIVEL GUVERNAMENTAL DESEMNAT ÎN COMUN DE CĂTRE STATELE MEMBRE REUNITE ÎN CADRUL CONSILIULUI:

Propunerile privind un reprezentant expert vor fi înaintate de statele membre cel târziu cu o lună înaintea reuniunii Consiliului UE în timpul căreia urmează să aibă loc desemnarea. Propunerile nu vor include miniștri din statele membre care formează trioul de președinții în exercițiu sau viitorul trio de președinții. Propunerile privind un reprezentant expert sunt trimise SGC.

În cazul în care există mai mult de o candidatură pentru reprezentantul expert, președinția va urmări să obțină consensul statelor membre în vederea organizării unui vot indicativ în cadrul WPS pentru a desemna reprezentantul expert. Procedura de vot va fi propusă de președinție și aprobată de asemenea prin consens între statele membre.

Mandatul reprezentantului expert va fi de trei ani, cu excepția cazului în care acesta își încetează exercitarea funcțiilor la nivel ministerial în statul său membru. În acest caz, va fi inițiată o nouă procedură de desemnare. Actualul reprezentant expert va rămâne în funcție până la încheierea noii proceduri de desemnare. Mandatul va fi conform cu normele WADA și se vor putea exercita, în orice caz, cel mult trei mandate.

NORME TRANZITORII:

Normele existente privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA, astfel cum figurează în rezoluția din 2011 sus-menționată, se vor aplica până la 30 iunie 2019.

PROCESUL DE APROBARE DE CĂTRE STATELE MEMBRE REUNITE ÎN CADRUL CONSILIULUI:

Aprobarea expertului la nivel guvernamental și a statelor membre alese de trioul de președinții în exercițiu și de viitorul trio de președinții pentru a desemna reprezentanții în cadrul Consiliului fondator al WADA se va face de către statele membre reunite în cadrul Consiliului cu suficient timp înainte.

Numele tuturor membrilor Consiliului fondator al WADA care sunt reprezentanți ai statelor membre ale UE vor fi notificate WADA prin intermediul SGC.


ANEXA II

Modalități practice privind pregătirile pentru reuniunile WADA în ceea ce privește chestiuni care țin de competența Uniunii

Fără a aduce atingere Regulamentului de procedură al Consiliului și dispozițiilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la procesul decizional al UE, Consiliul convine asupra următoarelor modalități practice în vederea asigurării previzibilității și transparenței în procesul de pregătire pentru reuniunile de coordonare a continentului european în cadrul Consiliului Europei (CAHAMA) și pentru reuniunile WADA:

1.

Înaintea fiecărei reuniuni a WADA, Comisia este invitată să pregătească și să prezinte Consiliului o propunere de poziție a UE privind chestiuni ce țin de competența Uniunii, cu accent pe acquis-ul UE, cu suficient timp înaintea reuniunilor CAHAMA și ale WADA.

2.

Acest proiect de poziție a UE va fi examinat de către WPS.

3.

Odată ce WPS convine asupra unui proiect de poziție a UE privind chestiuni ce țin de competența Uniunii, un astfel de proiect de poziție a UE va fi prezentat Coreperului spre aprobare. Coreperul poate sesiza Consiliul în vederea adoptării, dacă este necesar sau oportun.

4.

În cazuri de urgență, atunci când pozițiile trebuie adoptate într-un interval scurt, președinția poate urmări obținerea unui acord prin procedură scrisă sau tacită.

5.

În cazul în care CAHAMA trebuie să adopte un act cu efecte juridice, Comisia este invitată să prezinte o propunere de decizie a Consiliului în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE în ceea ce privește actul respectiv.

6.

În cadrul reuniunilor CAHAMA, Comisia este invitată să prezinte poziția UE, în măsura permisă de normele CAHAMA. Altfel, poziția va fi prezentată de reprezentantul președinției.

7.

În orice moment și atunci când este necesar, președinția poate convoca și prezida reuniuni de coordonare ale UE la fața locului între statele membre și Comisie.

8.

Prezentele modalități practice și Rezoluția reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA și coordonarea pozițiilor statelor membre înaintea reuniunilor WADA, adoptate la 23 mai 2019, înlocuiesc Rezoluția 2011/C/372/02 a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind reprezentarea statelor membre ale UE în cadrul Consiliului fondator al WADA și coordonarea pozițiilor UE și ale statelor membre înaintea reuniunilor WADA (1).


(1)  JO C 372, 20.12.2011, p. 7.


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/5


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9375 – Clearlake/Insight/Appriss)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 192/02)

La 23 mai 2019, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32019M9375. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/5


Comunicarea Comisiei de modificare a Comunicării 2012/C 72/07 – Orientări privind deducerea cotelor în conformitate cu articolul 105 alineatele (1), (2) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

(2019/C 192/03)

După intrarea în vigoare completă a obligației de debarcare stabilite la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), Comunicarea Comisiei – Orientări privind deducerea cotelor în conformitate cu articolul 105 alineatul (1), alineatele (2) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 (2) se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 3 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

în cazul în care stocul în cauză este capturat în cadrul unei activități de pescuit mixte și o pierdere semnificativă de cotă ar împiedica exploatarea speciilor asociate în cadrul capturii mixte de pește respective; sau”.

2.

Punctul 5 se elimină.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(2)  JO C 72, 10.3.2012, p. 27.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Consiliu

7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/6


Concluziile Consiliului privind o abordare strategică a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale și un cadru de acțiune

(2019/C 192/04)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

PE BAZA:

1.

Convenției UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale (1);

2.

Concluziilor Consiliului din 23 mai 2017 privind o abordare strategică a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale (2);

3.

noului Consens european privind dezvoltarea: „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru” din 7 iunie 2017 (3);

4.

Concluziilor Consiliului din 23 mai 2018 privind necesitatea de a scoate în evidență patrimoniul cultural în toate politicile din UE (4);

5.

Concluziilor Consiliului din 27 noiembrie 2018 cu privire la Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022 (5);

SALUTÂND:

6.

Comunicarea comună din 2016 a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”;

7.

Comunicarea Comisiei din 2018 „O nouă agendă europeană pentru cultură”;

LUÂND ACT DE:

8.

raportul din iulie 2018 privind situația actuală a parteneriatului dintre clusterele institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană (EUNIC) și delegațiile UE și de recomandările acestuia (6);

9.

lansarea proiectului „Casele de cultură europene”, al cărui obiectiv este testarea și punerea în aplicare a unor modele inovatoare de colaborare între actorii europeni și părțile interesate locale din țările din afara UE (7);

RECUNOSCÂND CĂ:

10.

politica externă a Uniunii Europene este întemeiată pe dezvoltarea solidarității politice reciproce a statelor membre, pe identificarea problemelor de interes general și pe realizarea unui grad din ce în ce mai mare de convergență a acțiunilor statelor membre;

11.

acțiunea Uniunii în domeniul culturii se bazează pe competența UE de a desfășura acțiuni de sprijinire, de coordonare sau de completare a acțiunilor statelor membre;

12.

diversitatea culturală și dialogul intercultural fac parte integrantă din valorile Uniunii Europene și joacă un rol important în promovarea drepturilor omului, a libertății artistice, a respectului și a toleranței față de ceilalți, a înțelegerii reciproce, a prevenirii conflictelor, a reconcilierii și a combaterii extremismului și contribuie la democratizare, la o bună guvernanță și la societăți mai pașnice;

13.

reprezentând, în primul rând, o valoare de sine stătătoare, cultura are efecte socioeconomice pozitive, îmbunătățește calitatea vieții, iar rolul său pozitiv în relațiile externe capătă tot mai multă recunoaștere;

CU SCOPUL:

14.

de a consolida eficacitatea și impactul politicii externe a UE prin integrarea relațiilor culturale internaționale în gama de instrumente de politică externă ale sale, avându-se în vedere, în special, o perspectivă pe termen lung;

15.

de a îmbunătăți coerența pozițiilor și a acțiunilor UE la nivel multilateral pentru a spori eficacitatea UE ca forță de coeziune în relațiile internaționale, inclusiv prin înlăturarea obstacolelor astfel încât toate părțile interesate relevante să își desfășoare activitatea în mod eficace;

16.

de a promova învățarea reciprocă, înțelegerea interculturală și un climat de încredere între UE și partenerii săi în cadrul relațiilor externe, conferind în același timp autonomie sectoarelor culturale locale astfel încât să acționeze ca motoare ale dezvoltării durabile și favorabile incluziunii, precum și ale progresului social și cultural și promovând diversitatea culturală, inovarea și reziliența economică;

17.

de a contribui la consolidarea reciprocă a dimensiunilor externe ale politicilor, programelor și proiectelor culturale, precum și a dimensiunii culturale și creative a relațiilor internaționale ale UE și ale statelor sale membre prin intensificarea cooperării intersectoriale atât în interiorul instituțiilor Uniunii și al statelor membre, cât și între acestea;

18.

de a obține sinergii și complementaritate între activitățile întreprinse de UE și statele sale membre în țările terțe, inclusiv reprezentanțele diplomatice și consulare ale acestora și rețeaua EUNIC;

ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE:

19.

sfera de competență a statelor membre, cea a Comisiei și, respectiv, cea a SEAE, precum și de principiul subsidiarității și al complementarității;

RESPECTÂND:

20.

diversitatea culturală, libertatea artistică și independența sectorului cultural;

RECUNOSCÂND CĂ ESTE NEVOIE DE:

21.

o abordare transversală a culturii, care să includă industriile culturale și creative, artele, știința, educația, turismul și patrimoniul cultural etc.;

22.

continuarea luptei împotriva traficului ilicit de bunuri culturale;

23.

incluziune: ar trebui încurajată și facilitată implicarea statelor membre în țările terțe, inclusiv în cele în care nu au reprezentanțe diplomatice sau consulare;

24.

un nou spirit de dialog și de înțelegere și învățare reciprocă, ceea ce presupune cooperarea cu părțile interesate locale și cu societatea civilă la toate nivelurile (planificare, proiectare, punere în aplicare) și în condiții de egalitate, în scopul unei abordări ascendente și interpersonale, al autonomizării, participării și co-creării la nivel local;

25.

o abordare descentralizată, care necesită politici și proiecte adaptate la contextul, nevoile și aspirațiile locale;

26.

explicații și sensibilizare, inclusiv în ceea ce privește rolurile respective și așteptările reciproce ale instituțiilor UE și ale statelor membre, precum și ale reprezentanțelor diplomatice și consulare ale acestora, ale institutelor și ale rețelelor culturale ca de exemplu EUNIC, precum și ale altor părți interesate;

27.

flexibilitate în proiectarea instrumentelor de finanțare și administrative, pentru a sprijini, de asemenea, proiectele mici și mijlocii și pentru a se adapta la capacitățile locale;

STABILEȘTE, PRIN URMARE, URMĂTORUL CADRU DE ACȚIUNE INVITÂND STATELE MEMBRE:

28.

să intensifice, dacă este cazul, colaborarea între ministerele relevante, în special ministerele culturii și cele ale afacerilor externe;

29.

dacă este cazul, să dezvolte în continuare rețelele existente pentru dezvoltarea cunoștințelor și competențelor și să încurajeze dialogul dintre mediul academic și practicienii din domeniul relațiilor culturale internaționale;

30.

să profite, atunci când dețin președinția Consiliului UE, de reuniunile informale ale înalților funcționari din cadrul ministerelor culturii și ale înalților funcționari responsabili cu cultura în cadrul ministerelor afacerilor externe, pentru a analiza și a sprijini punerea în aplicare a acestei abordări strategice, în plus față de reuniunile Consiliului și ale grupurilor sale de pregătire relevante la nivel geografic și tematic, care rămân autoritatea principală în materie de orientare politică, elaborare a deciziilor și luare a deciziilor;

31.

să își intensifice participarea la pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiilor și proiectelor culturale comune la nivel local din țările terțe. EUNIC și cooperarea dintre reprezentanțele diplomatice și consulare ar putea contribui la îndeplinirea acestui obiectiv;

ÎNDEMNÂND COMISIA ȘI ÎNALTUL REPREZENTANT AL UNIUNII PENTRU AFACERI EXTERNE ȘI POLITICA DE SECURITATE:

32.

să integreze principiile și obiectivele acestei abordări strategice și să consolideze colaborarea cu organismele relevante ale Consiliului în vederea proiectării și punerii în aplicare a cadrelor tematice și geografice existente și viitoare, de exemplu în contextul extinderii, al dezvoltării și al țărilor vizate de PEV sau al partenerilor strategici;

33.

să pună la dispoziție cunoștințele de specialitate adecvate în domeniul relațiilor culturale;

34.

să desemneze „puncte de contact cultural” și să asigure capacități adecvate pentru cultură în cadrul delegațiilor UE;

35.

să instituie un punct de contact web unic care să permită accesul la informații privind politicile, programele și acțiunile UE întreprinse de Comisie și de SEAE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale;

36.

să includă aspectul relațiilor culturale internaționale, după caz, în rapoartele periodice privind acțiunile și programele de politică externă, inclusiv în contextul Strategiei globale;

ÎNDEMNÂND STATELE MEMBRE, COMISIA ȘI ÎNALTUL REPREZENTANT AL UNIUNII PENTRU AFACERI EXTERNE ȘI POLITICA DE SECURITATE CA, ÎN CADRUL DOMENIILOR LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE ȘI ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI AL COMPLEMENTARITĂȚII:

37.

să consolideze coordonarea, sinergiile și orientările strategice în ceea ce privește cel mai bun mod de promovare a relațiilor culturale internaționale, în special prin implicarea regulată a Consiliului și a grupurilor sale de pregătire relevante, precum și a grupurilor de experți specializate;

38.

să consolideze în continuare rolul culturii în politicile și programele din cadrul relațiilor externe, inclusiv în cadrul PESC;

39.

să promoveze cooperarea, în concordanță cu obiectivele acestei abordări strategice, cu țările terțe și cu organizațiile internaționale relevante, în special UNESCO și Consiliul Europei;

40.

să intensifice eforturile pentru a ajunge la poziții comune ale UE în cadrul forurilor și rețelelor multilaterale și, dacă este cazul, să transmită un mesaj unitar în ceea ce privește chestiunile cu impact asupra relațiilor culturale internaționale;

41.

să sprijine eforturile de consolidare a rolului culturii ca factor orizontal de promovare a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

42.

să faciliteze, prin intermediul cadrelor instituționale și juridice adecvate și al unor măsuri de sprijin corespunzătoare, mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural între UE și țările terțe;

43.

să dezvolte parteneriate cu organizații și instituții internaționale care promovează rolul culturii și al patrimoniului cultural în restabilirea păcii în zonele de conflict și post-conflict;

44.

să depună eforturi deosebite pentru punerea în aplicare a unor proiecte și acțiuni comune în țările terțe, pe baza unei viziuni strategice comune elaborate la nivel local de către statele membre, reprezentanțele diplomatice și consulare ale acestora, institutele lor culturale, EUNIC, delegațiile UE și părțile interesate locale; în acest scop ar trebui dezvoltate cadre și instrumente adecvate;

45.

să utilizeze mai bine forurile, mecanismele, rețelele și bazele de date existente pentru partajarea informațiilor și schimbul de bune practici, inclusiv platforma pentru diplomația culturală.

(1)  https://en.unesco.org/creativity/convention

(2)  JO C 189, 15.6.2017, p. 38.

(3)  JO C 210, 30.6.2017, p. 1.

(4)  JO C 196, 8.6.2018, p. 20.

(5)  JO C 460, 21.12.2018, p. 12.

(6)  https://www.eunicglobal.eu/news/report-on-the-current-state-of-the-partnership-between-eunic-clusters-and-eu-delegations

(7)  https://www.eunicglobal.eu/european-houses-of-culture


ANEXĂ

Principalele referințe politice

Convenția de la Haga pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, 1954

Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, 1970

Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, 1972

Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, 2003

Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, 2005

Agenda 2030 a Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, 2015

Convențiile Consiliului Europei privind cultura, patrimoniul arhitectural, patrimoniul arheologic, valoarea patrimoniului cultural pentru societate și peisaj

Concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2008 privind promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural în relațiile externe ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre

Concluziile Consiliului din 24 noiembrie 2015 privind cultura în relațiile externe ale UE, cu accent pe cultură în cooperarea pentru dezvoltare

Concluziile Consiliului din 17 octombrie 2016 privind Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/11


Concluziile Consiliului privind îmbunătățirea circulației transfrontaliere a operelor audiovizuale europene, cu accent pe coproducții

(2019/C 192/05)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND:

contextul politic, descris în anexa I (1) la prezentele concluzii, în special Planul de lucru în domeniul culturii 2019-2022, adoptat la 27 noiembrie 2018,

RECUNOAȘTE CĂ:

1.

Diversitatea culturală și lingvistică a Europei reprezintă un atu important pentru sectorul audiovizual european. Printr-o valorificare deplină a tehnologiilor digitale online, conținutul audiovizual poate depăși granițele geografice și lingvistice, promovând diversitatea culturală și valorile europene comune și dezvoltând astfel un sentiment de apartenență la un spațiu cultural comun, precum și competitivitatea sectorului audiovizual european.

2.

Operele audiovizuale, în special filmele, seriile și serialele, destinate atât prezentării în cinematografe, cât și serviciilor mass-media audiovizuale, reflectă bogăția și diversitatea culturilor europene și constituie un patrimoniu care trebuie promovat și menținut pentru și de către generațiile viitoare.

3.

Dezvoltarea digitală a făcut posibilă coexistența sălilor de cinema și a serviciilor mass-media audiovizuale tradiționale și la cerere, ceea ce a influențat obiceiurile și preferințele publicului (2). Cinematografele rămân totuși principala platformă de difuzare a lungmetrajelor (3).

4.

La nivel european au fost luate măsuri importante pentru combaterea pirateriei online în domeniul audiovizualului, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida economia creativă în era digitală, pentru a-i proteja diversitatea culturală și pentru a asigura disponibilitatea mai multor opere în întreaga Europă și în afara acesteia.

5.

În general, circulația operelor audiovizuale este stimulată prin măsuri de finanțare la nivel național și internațional care vizează promovarea și comercializarea, inclusiv în etapa de dezvoltare, prin diferite mijloace digitale, precum și prin intermediul proiecțiilor la festivaluri etc. Cadrul juridic european în domeniul audiovizualului, în special Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, reprezintă un pilon important pentru asigurarea vizibilității producțiilor audiovizuale europene în țările din UE.

6.

Studiile (4) realizate de Observatorul European al Audiovizualului arată că o pondere mare a filmelor produse în UE este reprezentată de coproducții europene și subliniază avantajele filmelor în coproducție, mai ales posibilitatea de a atrage un public mai numeros și de a accesa piețe mai mari în raport cu filmele naționale (5), precum și de a beneficia de un număr mai mare de surse de finanțare, inclusiv prin fonduri publice (6). Mai mult, coproducțiile sunt rezultatul unei cooperări creative, financiare și practice, bazate pe schimburi de experiență, și creează legături între diferite zone și contexte geografice și lingvistice, având efecte pozitive nu numai asupra partenerilor de coproducție, atât majoritari, cât și minoritari, ci și asupra sectorului audiovizual în ansamblul său.

7.

Pentru o mai bună circulație transfrontalieră a operelor audiovizuale prin intermediul diferitelor platforme și cataloage, este necesară o abordare coerentă în privința politicilor din acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii precum inteligența artificială.

8.

Este nevoie de un cadru de reglementare adecvat scopului urmărit și de complementaritate între diferitele surse de finanțare pentru a încuraja creația și producția de înaltă calitate în sectorul audiovizual, ținând seama de particularitățile piețelor audiovizuale și de capacitățile acestora, de politicile de sprijin existente și de măsurile la nivel național, precum și de particularitățile mecanismelor de finanțare și de licențiere pentru anumite opere audiovizuale, deseori bazate pe licențe teritoriale exclusive. De cele mai multe ori, resursele esențiale pentru proiectele din sectorul audiovizual sunt obținute prin intermediul fondurilor cinematografice naționale, care beneficiază de diferite sisteme de sprijin și diferite tipuri de granturi, împrumuturi, stimulente fiscale și mecanisme de finanțare europene pentru proiecte multilaterale, cum ar fi subprogramul MEDIA sau Eurimages. În prezent sunt în curs de testare și dezvoltare noi instrumente de finanțare, însă în același timp prevânzările către și investițiile realizate de organisme de radiodifuziune publice și private și distribuitori din diferite țări continuă să reprezinte modalități esențiale de finanțare a filmelor europene (7). De la nivel regional la nivel european, fondurile publice au amplificat oportunitățile financiare, inclusiv stimulentele pentru producție și schemele de coproducție minoritară.

9.

Sectorul audiovizual european are anumite particularități geografice și/sau lingvistice care pot cauza o fragmentare a pieței. În vederea depășirii acestei situații, coproducțiile pot consolida circulația internațională a operelor audiovizuale și pot contribui la sporirea capacităților naționale de producție și distribuție și a competitivității și vizibilității producțiilor audiovizuale naționale.

10.

Prezența coproducțiilor la festivalurile de film poate asigura vizibilitatea unor opere de calitate și îmbunătăți circulația lor. De asemenea, festivalurile de film joacă un rol important în promovarea cooperării (de exemplu, partajarea resurselor și a know-how-ului) între diferiții actori din lanțul valoric.

SUBLINIIND ÎN ACEST CONTEXT CĂ:

11.

În cadrul Planului de lucru în domeniul culturii 2015-2018 a fost înființat un grup de experți prin metoda deschisă de coordonare (MDC) privind circulația filmelor europene. Acest grup a recomandat acordarea de stimulente coproducțiilor în cadrele juridice naționale și în sistemele de sprijin în domeniul audiovizualului pentru a încuraja mai multe investiții în coproducții, inclusiv prin sprijinirea fondurilor de coproducție sau de codezvoltare bilaterale. De asemenea, a recomandat încurajarea coproducțiilor între diverși parteneri dintr-un număr mare de state membre.

12.

În contextul Planului de lucru în domeniul culturii 2019-2022, un nou grup de experți MDC se va concentra asupra coproducțiilor din sectorul audiovizual. Grupul ar trebui să se bazeze pe activitatea grupului de experți MDC privind circulația filmelor europene și este de așteptat să analizeze mai precis chestiunea coproducțiilor, inclusiv cu țări din afara UE, și să prezinte Consiliului un raport care să conțină recomandări concrete.

13.

Având în vedere evoluțiile sus-menționate, este necesar să se pună accentul, în limita resurselor existente, pe două linii de acțiune:

A.   MĂSURI DIRECTE DE ÎNCURAJARE A COPRODUCȚIILOR

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

SUBLINIAZĂ CĂ:

14.

Partenerii de coproducție, atât cei majoritari cât și cei minoritari, beneficiază de oportunitățile oferite de cooperare, în ceea ce privește finanțarea, facilitățile tehnice, expertiza și cunoștințele, valorile ridicate ale producției și circulația sporită care rezultă din coproducție.

15.

Fondurile, institutele și agențiile cinematografice naționale – deseori în contextul acordurilor de coproducție – contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea și comercializarea coproducțiilor în Europa prin faptul că le acordă sprijin în toate etapele (dezvoltare, producție și distribuție).

16.

Subprogramul MEDIA 2014-2020 cuprinde multe sisteme de finanțare diferite și acțiuni care încurajează și sprijină coproducțiile europene. Sprijinul direct al acestui subprogram pentru coproducții constă în operarea unor fonduri de coproducție internaționale, acțiuni specifice în cadrul dezvoltării (finanțarea unor proiecte individuale și finanțarea unor portofolii de proiecte) și în cadrul sistemului de programare TV, precum și sprijin pentru strategiile de distribuție care îmbunătățesc circulația operelor finanțate.

17.

În timp ce tratatele sau acordurile bilaterale privind coproducția facilitează accesul la sisteme naționale de finanțare și sprijin, Convenția Consiliului Europei asupra coproducțiilor cinematografice (din 1992, revizuită în 2017) oferă un cadru juridic cuprinzător și standarde pentru coproducțiile multilaterale și pentru coproducțiile bilaterale între părțile care nu au încheiat un tratat bilateral.

18.

Eurimages, fondul de sprijin cultural al Consiliului Europei, reprezintă un instrument foarte important pentru acordarea de finanțare coproducțiilor și este relevant pentru distribuirea și exploatarea lungmetrajelor, filmelor de animație și filmelor documentare.

19.

Coproducțiile între țări care sunt apropiate din punct de vedere geografic și/sau cultural au consolidat, în unele cazuri, practica cooperării structurate de-a lungul lanțului valoric.

20.

Coproducțiile europene și cele internaționale, de cele mai multe ori cu sprijinul fondurilor europene, naționale sau regionale menționate anterior, au demonstrat un potențial sporit de circulație și au fost foarte des recompensate cu cele mai prestigioase premii și distincții cinematografice mondiale.

21.

Noile oportunități oferite de mediul digital sunt valorificate din ce în ce mai mult de producători în structura și procesul coproducției internaționale.

22.

Diferitele cerințe administrative impuse de organismele de finanțare publică și diversele reglementări la nivel regional, național și european pot reprezenta uneori o provocare din punct de vedere tehnic, artistic și financiar pentru partenerii de coproducție.

23.

Sfera de aplicare a prezentelor concluzii se limitează la coproducțiile din țări europene, însă este important de subliniat că există un interes tot mai mare din partea sectorului audiovizual din Europa să participe la coproducții alături de țări importante din afara Europei. Pe lângă implicarea talentelor din întreaga lume, acest tip de coproducție are un potențial ridicat de a intensifica circulația internațională a operelor europene coproduse.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITA DOMENIILOR LOR DE COMPETENȚĂ:

24.

Să continue să încurajeze coproducțiile europene între țări cu diferite capacități audiovizuale și/sau între țări dintr-o zonă geografică sau lingvistică restrânsă, precum și circulația și vizibilitatea acestor opere.

25.

Să intensifice eforturile de partajare a bunelor practici și de identificare a unor soluții pentru simplificarea administrativă, pentru coerență și transparență a normelor diferitelor fonduri publice, inclusiv prin intermediul tehnologiilor digitale, pentru a facilita într-o mai mare măsură coproducțiile europene.

26.

Să aibă în vedere posibilitatea îmbunătățirii circulației, a promovării și a exploatării filmelor în etapa de elaborare a sistemelor de sprijin și să analizeze posibilitatea de a-și evalua sistemele de finanțare publică în funcție de obiective clare în ceea ce privește calitatea operelor cofinanțate și potențialul lor de a circula în interiorul UE.

27.

Să încurajeze toți actorii, inclusiv furnizorii de servicii online, să pună la dispoziție autorităților publice și titularilor de drepturi datele privind publicul și să folosească aceste date pentru a-și cunoaște și a-și înțelege mai bine publicul pentru a-și adapta sistemele de sprijin în consecință.

INVITĂ STATELE MEMBRE:

28.

Să ia în considerare punerea în aplicare a sistemelor de sprijin, inclusiv a sistemelor pentru coproducțiile minoritare, pentru a suplimenta finanțarea privată și instrumentele financiare europene, în vederea încurajării producției și a promovării operelor europene pe toate platformele.

29.

Să sprijine într-o mai mare măsură fondurile regionale și naționale în rolul lor cheie de facilitatori ai coproducțiilor, asigurând, acolo unde este posibil, complementaritatea cu măsurile de sprijin.

30.

Să utilizeze noile tehnologii în digitalizarea procedurilor contractuale și de finanțare pentru a simplifica accesul la finanțare, pentru a asigura o utilizare mai eficientă și mai transparentă a banilor publici și pentru a reduce numărul de probleme juridice apărute în legătură cu coproducția.

31.

Să sublinieze rolul producătorilor independenți în procesul de coproducție.

INVITĂ COMISIA:

32.

Să exploreze modalități de dezvoltare în continuare, de promovare și de simplificare a oportunităților de finanțare a coproducțiilor în cadrul subprogramului MEDIA.

33.

Să promoveze măsuri pentru o mai bună vizibilitate și circulație a operelor audiovizuale europene, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile care să țină seama de particularitățile geografice și lingvistice ale statelor membre în ceea ce privește capacitățile lor de producție, de distribuție și privind publicul.

34.

Să ia în considerare opțiuni pentru creșterea vizibilității tuturor partenerilor de coproducție – atât parteneri majoritari, cât și minoritari – în cazul operelor sprijinite de subprogramul MEDIA.

35.

Să prezinte, în cooperare cu Observatorul European al Audiovizualului, o evaluare a coproducțiilor din Europa, inclusiv un inventar al posibilităților de acces pe piață pentru coproducții, sugerând modalități de intensificare a cooperării lor.

36.

Să consolideze cooperarea, dialogul de politică structurat și schimbul de bune practici cu organisme regionale și naționale relevante, cu agenții de film europene, cu Asociația directorilor agențiilor europene de cinematografie (EFAD), precum și cu Consiliul Europei, în special Eurimages și Observatorul European al Audiovizualului, explorând posibilele sinergii și oportunități de colaborare și comunicând statelor membre rezultatele acestor schimburi.

37.

Să exploreze opțiunile de sprijinire a unor inițiative precum ateliere de creație sau ateliere de scriere, unde producătorii, scenariștii și regizorii pot lucra împreună la dezvoltarea de coproducții.

B.   SPRIJINIREA UNUI ECOSISTEM DURABIL PENTRU COPRODUCȚII

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

SUBLINIAZĂ CĂ:

38.

Potențialul coproducțiilor europene poate fi exploatat într-o mai mare măsură prin cultivarea unui ecosistem care să încurajeze și să promoveze operele coproduse de-a lungul lanțului valoric. Aceasta include măsuri de punere în aplicare pentru sprijinirea indirectă a coproducțiilor, dar și facilitarea colaborării în etapa scrierii scenariului și în etapa de dezvoltare, precum și distribuția operelor coproduse după lansarea lor și accesul la acestea.

39.

Potrivit recomandărilor grupului de experți MDC privind circulația filmelor europene în general, pentru a spori circulația filmelor, sunt necesare acțiuni în diferite planuri, cum ar fi promovarea, cinematografele, festivalurile, VOD, datele privind publicul, sistemele de sprijin, cooperarea în materie de politici, accesul la finanțare și monitorizarea rezultatelor finanțării publice.

40.

Ar trebui asigurată transparența sprijinului financiar oferit coproducțiilor. În special, organismele de finanțare publice ar trebui să aibă acces la informațiile privind finanțările publice directe și indirecte primite de proiectele de coproducție din diferite surse – la nivel (sub)național sau european.

41.

În cadrul subprogramului MEDIA, printre măsurile indirecte de încurajare a coproducțiilor se numără activități de formare, accesul la piețe și activități de colaborare în rețele internaționale, care încurajează și sporesc capacitatea de cooperare transfrontalieră.

42.

Distribuția și exploatarea sunt etape-cheie în atragerea publicului către operele coproduse. Rețeaua Europa Cinemas, finanțată prin subprogramul MEDIA, oferă un sprijin semnificativ proiecției de filme europene non-naționale. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura că operele coproduse sunt distribuite pe scară largă, exploatate și promovate la nivel internațional pe toate canalele și platformele de distribuție. În special, cooperarea pentru promovarea operelor coproduse este esențială pentru a asigura succesul lor internațional.

43.

Politicile în domeniul audiovizual sunt, în general, axate pe oferirea unui conținut de înaltă calitate și diversificat din punct de vedere cultural și lingvistic. Este esențial să se atragă un public cât mai numeros pentru opere audiovizuale europene de înaltă calitate, originale și inovatoare și să se sprijine vizibilitatea și accesul la acest tip de conținut. Potrivit Observatorului European al Audiovizualului, există un dezechilibru semnificativ între numărul de filme europene lansate și ponderea lor în numărul total de bilete de intrare și, prin urmare, este esențial să se consolideze legătura dintre filme și publicul lor țintă.

44.

În ceea ce privește distribuția operelor audiovizuale prin intermediul platformelor digitale, este important să se asigure un ecosistem echilibrat și respectarea drepturilor de autor, ca mijloace de sprijinire a creativității.

45.

Elementul fundamental al sectorului audiovizual european este talentul. Prin urmare, realizarea de investiții în beneficiul profesioniștilor europeni din domeniul audiovizualului – inclusiv în formarea acestora – rămâne o condiție prealabilă pentru un ecosistem competitiv.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITA DOMENIILOR LOR DE COMPETENȚĂ ȘI ÎN LIMITA RESURSELOR EXISTENTE:

46.

Să sprijine sectorul audiovizual și să ia în considerare utilizarea programelor sectoriale pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

47.

Să continue să promoveze măsuri care asigură sprijin indirect coproducțiilor, inclusiv colaborarea în rețele la nivel internațional, cursuri de formare pentru profesioniștii în domeniul cinematografiei, dezvoltarea talentelor, ateliere de coproducție, schimburi de bune practici și activități de cooperare, întrucât procesele creative în colaborare au potențialul de a da naștere unor proiecte de înaltă calitate și încununate de succes.

48.

Să evalueze dacă ar fi oportună stabilirea unor măsuri specifice pentru a-i încuraja pe tinerii profesioniști să dezvolte și să-și lanseze primele proiecte, contribuind astfel la dezvoltarea cinematografiei europene.

49.

Să faciliteze accesul publicului la opere audiovizuale și la conținut audiovizual prin măsuri care să încurajeze promovarea și distribuția transfrontalieră mai largă, inclusiv dezvoltarea de tehnologii digitale pentru dublaj și subtitrare în cât mai multe limbi europene cu putință. Aceasta include operele audiovizuale coproduse de țări sau regiuni în care se vorbesc limbi de circulație mai restrânsă, în vederea promovării diversității lingvistice, depășind, totodată, barierele lingvistice sau cele determinate de nevoi speciale.

50.

Să intensifice eforturile de sprijinire și promovare a operelor coproduse de-a lungul întregului lanț valoric, inclusiv la nivel transfrontalier, și de asigurare a faptului că acestea ajung la un public internațional cât mai larg cu putință.

51.

Să continue cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea unui repertoriu al filmelor europene, ceea ce va da mai multă vizibilitate și transparență operelor europene coproduse disponibile online.

52.

Să încurajeze dialogul structurat și cuprinzător cu grupuri cât mai largi de părți interesate din mediul privat, pentru a le menține angajamentul continuu de a contribui la ecosistemul coproducțiilor și pentru a asigura complementaritatea surselor de finanțare.

53.

Acordând atenția cuvenită subsidiarității, să încurajeze în continuare și să sprijine inițiativele vizând cultura cinematografică prin intermediul educației formale, informale și non-formale, înzestrându-i pe tinerii europeni cu competențe în domeniul creativ și stimulându-le potențialul de inovare. Cultura cinematografică are un rol fundamental în implicarea tinerelor generații, permițându-le acestora să descopere și să aprecieze patrimoniul cinematografic european și diversitatea culturală europeană.

(1)  În anexa I sunt enumerate documente relevante referitoare la chestiunile abordate (acte legislative, concluzii ale Consiliului, comunicări ale Comisiei Europene etc.).

(2)  În 2017, potrivit Observatorului European al Audiovizualului, ponderea medie a filmelor din UE în 37 de cataloage naționale de servicii video la cerere pe bază de abonament (SVOD) a fost de 20 %.

În medie, 22 % din filmele produse anual în UE erau coproducții, variind între 24 % în catalogul Flimmit și 53 % în cataloagele Horizon/UPC Prime. În cele 27 de cataloage Netflix, în medie 36 % din filme erau coproducții.

În ceea ce privește filmele produse și prezentate în cinematografele din UE între 2005 și 2014, 64 % proveneau din UE, 16 % din SUA, 15 % erau producții internaționale, iar 4 % proveneau din alte țări europene. Majoritatea filmelor non-naționale din UE din cataloage erau reprezentate de coproducții non-naționale din UE.

(3)  Doar 47 % din filmele europene prezentate în cinematografe în aceeași perioadă figurau în cel puțin un serviciu video la cerere (VOD), în timp ce filmele europene reprezentau aproximativ 25 % din totalul filmelor de pe platformele VOD.

A se vedea studiile 1 și 4 ale Observatorului European al Audiovizualului menționate în anexa II.

(4)  A se vedea studiile 1-3 menționate în anexa II.

(5)  Coproducțiile au reprezentat 24 % din producția totală din Europa între 2005 și 2014, însă la nivel mondial numărul de bilete de intrare la coproducții a echivalat cu 50,3 % din numărul total de bilete de intrare la filme europene (56,9 % pentru filmele din UE), depășind ușor numărul de bilete de intrare la producții exclusiv naționale. În medie, numărul de bilete de intrare la coproducțiile europene este de trei ori mai mare decât numărul de bilete de intrare la filme strict naționale.

(6)  A se vedea studiul 4 menționat în anexa II.

(7)  Prevânzările către organisme de radiodifuziune și distribuitori din diferite teritorii au reprezentat în total 41 % din volumul de finanțare cumulat într-un eșantion de 445 de lungmetraje europene. A se vedea studiul 5 menționat în anexa II.


ANEXA I

Acte legislative

1.

Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

2.

Regulamentul (UE) 2017/1128 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online în cadrul pieței interne (JO L 168, 30.6.2017, p. 1).

3.

Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (JO L 303, 28.11.2018, p. 69).

Concluzii ale Consiliului

4.

Concluziile Consiliului privind patrimoniul cinematografic european, inclusiv provocările erei digitale (JO C 324, 1.12.2010, p. 1).

5.

Concluziile Consiliului privind consolidarea conținutului european în economia digitală (JO C 457, 19.12.2018, p. 2).

6.

Concluziile Consiliului privind planul de lucru pentru cultură 2019-2022 (JO C 460, 21.12.2018, p. 12).

7.

Concluziile reuniunii Consiliului European din 14 decembrie 2017, EUCO 19/1/17.

Recomandări ale Consiliului

8.

Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (JO C 189, 4.6.2018, p. 1).

Comunicări ale Comisiei

9.

Comunicarea Comisiei privind oportunitățile și provocările pentru cinematograful european în era digitală, 24 septembrie 2010, COM (2010) 487 final.

10.

Comunicarea Comisiei „O nouă agendă europeană pentru cultură”, 22 mai 2018, COM(2018) 267 final.

Convenții internaționale

11.

Convenția UNESCO din 20 octombrie 2005 asupra protejării și promovării diversității expresiilor culturale.

12.

Convenția Consiliului Europei asupra coproducțiilor cinematografice (revizuită), 30 ianuarie 2017.

ANEXA II

Studii ale Observatorului European al Audiovizualului

13.

How do films circulate on VOD services and in cinemas in the European Union? A comparative analysis, Christian Grece, 2016.

14.

Film production in Europe. Production volume, co-production and worldwide circulation, Julio Talavera Milla, 2017.

15.

YearBook 2017/2018. Key trends. Television, cinema, video-on-demand audiovisual services – the pan-European picture, Francisco Cabrera, Gilles Fontaine, Christian Grece, Marta Jimenez Pumares, Martin Kanzler, Ismail Rabie, Agnes Schneeberger, Patrizia Simone, Julio Talavera, Sophie Valais, 2018.

16.

The legal framework for international co-productions, Francisco Javier Cabrera Blázquez, Maja Cappello, Enric Enrich, Julio Talavera Milla, Sophie Valais, 2018, IRIS Plus.

17.

Fiction film financing in Europe: A sample analysis of films released in 2016, Martin Kanzler, 2018.

7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/18


Concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale reprezentanților statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind accesul la sport al persoanelor cu dizabilități

(2019/C 192/06)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

ÎNTRUCÂT

1.

Se preconizează că, până în 2020, în UE vor fi 120 de milioane de persoane cu dizabilități. UE promovează egalitatea de șanse și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități. O parte fundamentală a strategiei sale implică depunerea de eforturi pentru realizarea unei Europe fără bariere (1).

2.

Principiile generale prevăzute la articolul 3, definiția designului universal prevăzută la articolul 2 și dispozițiile specifice privind participarea la viața culturală, la activități recreative, de agrement și sportive prevăzute la articolul 30 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD) (2) sunt deosebit de relevante pentru participarea la activități sportive a persoanelor cu dizabilități în condiții de egalitate cu celelalte persoane.

3.

În UE, dizabilitatea și boala sunt deseori menționate ca motive ale neparticipării la activități sportive și fizice (3).

4.

Sportul poate fi conceput în mod specific pentru persoanele cu dizabilități sau poate fi adaptat pentru a permite accesul persoanelor cu dizabilități, indiferent de tipul deficienței: fizică, intelectuală sau senzorială. În anumite condiții, sportul destinat persoanelor cu dizabilități poate fi practicat alături de persoanele fără dizabilități, fapt ce demonstrează caracterul favorabil incluziunii al sportului.

5.

Valorile sportului în raport cu incluziunea socială și, în special, rolul sportului în promovarea și realizarea integrării grupurilor minoritare și marginalizate se bucură de o recunoaștere largă.

6.

Evenimentele sportive majore pentru persoanele cu dizabilități au crescut în popularitate, după cum arată cele mai recente Jocuri Paralimpice de vară și de iarnă, care s-au bucurat de o audiență largă, formată din telespectatori din întreaga lume, și practica recurentă de a se organiza evenimente internaționale majore pentru persoanele cu dizabilități;

SUBLINIAZĂ CĂ

7.

Există o probabilitate mai mare ca persoanele cu dizabilități să se confrunte cu dezavantaje socioeconomice precum sărăcia și ratele scăzute ale veniturilor, izolarea socială, discriminarea, accesul limitat la piața forței de muncă, accesul limitat la transport, oportunitățile de educație reduse și problemele legate de sănătate. Aceste aspecte au un impact negativ asupra posibilităților unei persoane cu dizabilități de a participa la sport.

8.

Direct legat de un context sportiv, persoanele cu dizabilități pot fi nevoite să facă față unor provocări precum următoarele:

(a)

gravitatea unei deficiențe poate restrânge mobilitatea și poate chiar să provoace durere fizică în anumite situații de antrenament sau de practicare a unui sport. Acest lucru, combinat cu diferite bariere, poate fi agravat de o percepție negativă sau limitativă asupra propriei dizabilități, în special de o lipsă de încredere în propria capacitate de a practica un sport;

(b)

nevoia de competențe și cunoștințe de specialitate în ceea ce privește persoanele cu dizabilități în rândul celor care lucrează cu astfel de persoane într-un cadru de activitate fizică de tip sportiv, în special în rândul profesorilor de educație fizică, al antrenorilor sportivi și al altor tipuri de personal sportiv;

(c)

existența unei infrastructuri pentru sport accesibile, și anume a unor facilități sportive de antrenament sau de participare în calitate de spectatori, a unor facilități sportive de practicare a sporturilor pentru persoanele cu dizabilități sau a unor evenimente sportive la care pot participa persoane cu dizabilități;

(d)

costurile financiare adiționale legate de achiziționarea de echipamente sportive sau de servicii de asistență specializate, fără de care antrenamentul sau practicarea unui sport nu ar fi posibilă.

9.

Participarea la sport ar trebui să fie văzută din perspectiva practicării sportului ca formă de activitate fizică și din perspectiva participării la activități sociale, de exemplu participarea la evenimente sportive sau participarea activă la o comunitate sportivă ca voluntar sau ca membru al unui club sportiv ori al unui club de suporteri.

10.

Participarea la sport poate contribui la îmbunătățirea bunăstării persoanelor cu dizabilități, precum și a sănătății lor fizice și mintale, sporind în același timp mobilitatea și autonomia personală și promovând incluziunea socială.

11.

Practicarea sportului de la o vârstă fragedă aduce beneficii suplimentare pentru persoanele cu dizabilități, datorită efectului pozitiv asupra dezvoltării aptitudinilor motrice, fapt care este esențial pentru îmbunătățirea calității generale a vieții unei persoane.

12.

O atenție sporită din partea mass-mediei acordată evenimentelor sportive la nivel de elită pentru persoanele cu dizabilități sau sportivilor cu dizabilități poate fi pentru persoanele cu și fără dizabilități o sursă de inspirație pentru a începe practicarea unui sport. Pentru a spori atractivitatea sportului pentru persoanele cu dizabilități, ar trebui să se depună eforturi pentru a se asigura faptul că sportul practicat la nivel de bază primește o atenție adecvată din partea mass-mediei, fără a se aduce atingere libertății mass-mediei.

13.

Tehnologiile de asistare pot fi importante pentru a ajuta persoanele cu dizabilități să participe la activități sportive, atât la nivel de bază, cât și la nivel de elită. Cu toate acestea, disponibilitatea și accesibilitatea lor pe scară largă pot constitui o problemă.

14.

Punerea în aplicare și respectarea normelor antidoping și a normelor menite să combată aranjarea meciurilor, precum și asigurarea unei evaluări corecte a dizabilității și utilizarea echitabilă a tehnologiilor de asistare sunt esențiale pentru promovarea dezvoltării durabile a sportului pentru persoanele cu dizabilități.

15.

Munca voluntară este esențială pentru susținerea sectorului sportiv, inclusiv a sportului pentru persoanele cu dizabilități.

16.

Este important să se includă o perspectivă de gen în strategiile și politicile care vizează sporirea participării la sport a persoanelor cu dizabilități.

17.

Sportul poate oferi un spațiu pentru interacțiunile sociale dintre persoanele cu și fără dizabilități, ceea ce face ca sportul să fie un instrument valoros pentru promovarea incluziunii și a înțelegerii reciproce;

INVITĂ STATELE MEMBRE, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:

18.

să sprijine campaniile de sensibilizare socială și educative destinate membrilor de familie, reprezentanților legali, asistenților personali, profesorilor de educație fizică, antrenorilor, personalului sportiv și altor actori relevanți din comunitatea sportivă, cu sau fără dizabilități, în vederea promovării unei abordări deschise și primitoare pentru persoanele cu dizabilități, precum și a unei înțelegeri adecvate a oportunităților și beneficiilor participării la activități sportive pentru toți, inclusiv pentru copiii și adulții cu dizabilități; dacă este cazul, să ofere asistență membrilor de familie și reprezentanților legali ai persoanelor cu dizabilități, în vederea stimulării participării acestora din urmă la sport;

19.

să sprijine educarea și formarea în continuare a profesorilor de educație fizică, a antrenorilor, a altor membri ai personalului sportiv și a voluntarilor în general, cu sau fără dizabilități, oferindu-le cunoștințele necesare, aptitudinile specifice și recunoașterea adecvată a competenței, pentru a le permite să includă persoanele cu dizabilități în diferite forme de educație fizică sau sport. Aceste programe de formare ar trebui să țină seama de diferențele dintre nevoile persoanelor orientate spre participare și cele ale persoanelor orientate spre performanță;

20.

să ia măsuri pentru a asigura accesul persoanelor cu și fără dizabilități la infrastructura pentru sport, inclusiv participarea în calitate de spectatori la evenimente sportive, antrenamentele sau participarea la sport. Măsurile pot include dezvoltarea sau îmbunătățirea standardelor de accesibilitate în cadrul facilităților sportive, furnizarea de asistență umană personalizată, punerea la dispoziție de fonduri, sporirea gradului de conștientizare în rândul organizațiilor sportive la nivel național, regional și local cu privire la oportunitățile de finanțare existente ale UE sau facilitarea, după caz, a participării reprezentanților sportivilor cu dizabilități la organismele relevante ale organizațiilor sportive;

21.

acolo unde este cazul în cadrul sistemelor școlare naționale, să promoveze programe de educație fizică și sport favorabile incluziunii, cu scopul de a răspunde nevoilor copiilor cu dizabilități, pentru a le oferi șanse egale tuturor copiilor prin stimularea participării lor la activitățile fizice legate de sport, și de a încuraja interesul lor pentru sport;

22.

să utilizeze canalele de cooperare existente dintre statele membre pentru a promova schimbul de cunoștințe de specialitate și de bune practici în vederea îmbunătățirii accesului la sport al persoanelor cu dizabilități;

23.

să abordeze problema sportivilor de înalt nivel și de înaltă performanță în contextul egalității de șanse și al nediscriminării persoanelor cu dizabilități și să promoveze cooperarea și schimbul de bune practici în acest sens între organismele responsabile de sport din statele membre;

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ CA, ÎN DOMENIILE LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE:

24.

să ia în considerare acordarea de sprijin financiar organizațiilor dedicate în mod special promovării sportului pentru persoanele cu dizabilități și organizațiilor sportive convenționale care concep activități sportive pentru persoanele cu dizabilități, printre altele cu scopul de a apropia cele două comunități sportive;

25.

să promoveze și să sprijine acțiuni, acolo unde este cazul la nivelul UE, legate de colectarea periodică de statistici și elaborarea de indicatori privind sportul și dizabilitatea, cum ar fi ratele de participare la activități sportive, barierele din calea participării, numărul de persoane cu dizabilități înscrise în cluburi sportive sau nivelul de interes pentru sport (4);

26.

să ia în calcul abordarea, în cadrul lucrărilor grupurilor de experți relevante, a participării depline și efective a persoanelor cu dizabilități la sport, inclusiv a competențelor și formării specifice necesare în ceea ce privește antrenamentul pentru persoanele cu dizabilități (5);

27.

să utilizeze partea de finanțare legată de sport a programului Erasmus+ pentru promovarea sportului în rândul persoanelor cu dizabilități și schimbul de bune practici și de politici între statele membre și părțile interesate, Fondurile sociale europene pentru formarea profesională a personalului sportiv sau pentru incluziune prin activități sportive și Fondurile europene de dezvoltare regională pentru abordarea accesibilității infrastructurilor sportive și să utilizeze rezultatele cercetării din cadrul proiectelor finanțate prin intermediul programului Orizont Europa, după caz, pentru a promova soluții inovatoare cu scopul de a determina persoanele cu dizabilități să se implice în sport;

28.

acolo unde este cazul, să promoveze aceste oportunități de finanțare și rezultatele proiectelor finanțate în rândul persoanelor cu dizabilități, al organizațiilor sportive și al altor actori neguvernamentali relevanți;

29.

să sensibilizeze publicul cu privire la rezultatele pozitive ale activității desfășurate în domeniul sportului pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv cu privire la impactul pozitiv pe care îl are sportul în ceea ce privește incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități;

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ

30.

să continue includerea sportului în viitoarele acțiuni-cheie care vor sprijini politicile viitoare privind persoanele cu dizabilități, bazându-se pe experiența acumulată până în prezent în punerea în aplicare a actualei Strategii europene pentru persoanele cu dizabilități;

31.

atunci când, în cadrul proceselor de dialog social la nivelul UE, se discută cu partenerii sociali subiecte legate de sport, să includă politicile și măsurile UE care abordează nevoile persoanelor cu dizabilități și stimulează participarea persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor lor reprezentative (6);

32.

să profite de oportunitatea oferită de premiul „European Access City Award” pentru a oferi vizibilitate orașelor care facilitează accesul persoanelor cu dizabilități la facilitățile sportive și să evalueze modul în care experiența cardului european pentru dizabilitate poate contribui la sporirea nivelului de prezență în calitate de spectatori la evenimente sportive și în rândul persoanelor cu dizabilități;

33.

să integreze sportul pentru persoanele cu dizabilități în diferitele subiecte legate de sport abordate la nivelul UE, cum ar fi carierele duble ale sportivilor sau activitatea fizică benefică pentru sănătate (HEPA) (7);

INVITĂ MIȘCAREA SPORTIVĂ

34.

să promoveze, în strânsă cooperare cu persoanele cu dizabilități și cu organizațiile lor reprezentative, participarea persoanelor cu dizabilități la activitățile sportive populare la toate nivelurile (8), pentru a contribui la îndeplinirea cu succes a funcției sociale și educative a sportului;

35.

să utilizeze mecanismele de solidaritate existente, în special la nivelul sportului profesionist, astfel încât sportul pentru persoanele cu dizabilități să poată fi finanțat în mod adecvat;

36.

să adopte o abordare favorabilă incluziunii atunci când se concep sisteme de competiție sportivă sau se promovează participarea la sport în general, încurajând măsuri precum organizarea de concursuri și de ceremonii de premiere pentru sportivi cu și fără dizabilități în același timp și în același loc de desfășurare; în același spirit, să faciliteze, acolo unde este cazul, includerea persoanelor cu dizabilități în antrenamentele persoanelor fără dizabilități sau în echipele de persoane fără dizabilități;

37.

să se asigure că facilitățile de antrenament, de practicare a sporturilor și de cazare sunt accesibile (9) și că se realizează adaptări rezonabile (10), pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități;

38.

să sporească gradul de conștientizare în rândul persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește posibilitățile existente de practicare a sportului și de antrenament care răspund nevoilor lor;

39.

să construiască parteneriate cu actorii instituționali relevanți care provin din sectorul privat sau public și care sunt activi în sectorul persoanelor cu dizabilități, pentru a înțelege mai bine nevoile și interesele persoanelor cu dizabilități și pentru a încuraja o participare sporită la programele sportive (11).

(1)  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1141#navItem-3

(2)  https://www.un.org/development/desa/disabilities/convention-on-the-rights-of-persons-with-disabilities.html

(3)  TNS Opinion & Social (2018); Sportul și activitatea fizică, Eurobarometrul special 472; anchetă solicitată de Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură, și coordonată de Direcția Generală Comunicare; anchetă pe teren, decembrie 2017.

(4)  În conformitate cu articolul 31 din UNCRPD.

(5)  În conformitate cu articolul 30 din UNCRPD.

(6)  În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din UNCRPD.

(7)  http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/hepa-europe

(8)  În conformitate cu articolul 30 alineatul (5) din UNCRPD.

(9)  În conformitate cu articolul 9 din UNCRPD.

(10)  În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din UNCRPD.

(11)  În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din UNCRPD.


ANEXĂ

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI, REAMINTESC

1.

articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (1), care subliniază funcția socială și educativă a sportului;

2.

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2), la care UE este parte, și care recunoaște, de exemplu, dreptul persoanelor cu dizabilități de a participa în mod egal cu ceilalți la viața culturală, la activități recreative, de agrement și sportive;

3.

Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere”, care, în ceea ce privește sportul, subliniază necesitatea îmbunătățirii accesibilității la sport, a promovării participării la evenimentele sportive și a încurajării organizării unor evenimente specifice pentru persoanele cu dizabilități (3);

4.

Concluziile Consiliului privind Sprijinul pentru punerea în aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap (4);

5.

Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (5);

6.

Rezoluția Consiliului privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport (2017-2020) (6), care pune un accent deosebit pe incluziunea socială;

7.

Concluziile Consiliului privind rolul sportului ca sursă și forță motrice a incluziunii sociale active (7);

8.

Concluziile Consiliului privind contribuția sportului la economia UE și, în special, la abordarea șomajului în rândul tinerilor și la incluziunea socială (8);

9.

Concluziile Consiliului privind sportul drept platformă pentru incluziune socială prin voluntariat (9);

10.

Concluziile Consiliului privind rolul antrenorilor în societate (10).

(1)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A12008E165

(2)  https://www.un.org/development/desa/disabilities/convention-on-the-rights-of-persons-with-disabilities.html

(3)  Doc. 16489/10 – COM(2010) 636 final.

(4)  JO C 300, 11.10.2011, p. 1.

(5)  JO L 347, 20.12.2013, p. 50.

(6)  JO C 189, 15.6.2017, p. 5.

(7)  JO C 326, 3.12.2010, p. 5.

(8)  JO C 32, 4.2.2014, p. 2.

(9)  JO C 189, 15.6.2017, p. 40.

(10)  JO C 423, 9.12.2017, p. 6.


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/23


Aviz în atenția anumitor persoane și entități care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

(2019/C 192/07)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința dlui Alexander Mihailovich NOSATOV (nr. 27), dlui Sergey Gennadevich TSYPLAKOV (nr. 47), dlui Igor Sergeievich SHEVCHENKO (nr. 61), dlui Igor PLOTNITSKY (nr. 70), dlui Vladimir Petrovich KONONOV (nr. 97), dlui Andrey Yurevich PINCHUK (nr. 100), dlui Oleg Vladimirovich BEREZA (nr. 101), dlui Ihor Vladymyrovych KOSTENOK (nr. 130), dlui Vladyslav Mykolayovych DEYNEGO (nr. 132), dlui Eduard Aleksandrovich BASURIN (nr. 137), dlui Alexandr Vasilievich SHUBIN (nr. 138), dlui Sergey Yurevich IGNATOV (nr. 140), dlui Aleksandr Yurievich TIMOFEEV (nr. 142), dnei Olga Igorevna BESEDINA (nr. 145), dlui Aleksandr Yurevich PETUKHOV (nr. 164), dnei Olga Valerievna POZDNYAKOVA (nr. 167) și dlui Vladimir Yurievich VYSOTSKIY (nr. 173), precum și întreprinderii unitare de stat a „Republicii Crimeea”„Uniunea de producție-agrară «Massandra»” (nr. 18), Batalionului Sparta (nr. 30), Batalionului Oplot (nr. 34) și Batalionului Kalmius (nr. 35), persoane și entități care figurează în anexa la Decizia 2014/145/PESC a Consiliului (1) și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului (2) privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Consiliul intenționează să mențină măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților sus-menționate, furnizând noi expuneri de motive. Prin urmare, persoanele și entitățile respective sunt informate că pot transmite Consiliului o cerere pentru a obține expunerile de motive prevăzute în vederea desemnării lor înainte de 14 iunie 2019, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu


(1)  JO L 78, 17.3.2014, p. 16.

(2)  JO L 78, 17.3.2014, p. 6.


Comisia Europeană

7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/24


Rata de schimb a monedei euro (1)

6 iunie 2019

(2019/C 192/08)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,1266

JPY

yen japonez

121,82

DKK

coroana daneză

7,4687

GBP

lira sterlină

0,88558

SEK

coroana suedeză

10,6175

CHF

franc elvețian

1,1174

ISK

coroana islandeză

139,30

NOK

coroana norvegiană

9,8083

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

25,663

HUF

forint maghiar

321,30

PLN

zlot polonez

4,2788

RON

leu românesc nou

4,7221

TRY

lira turcească

6,5014

AUD

dolar australian

1,6132

CAD

dolar canadian

1,5096

HKD

dolar Hong Kong

8,8333

NZD

dolar neozeelandez

1,6983

SGD

dolar Singapore

1,5363

KRW

won sud-coreean

1 328,90

ZAR

rand sud-african

16,7523

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,7880

HRK

kuna croată

7,4215

IDR

rupia indoneziană

15 990,96

MYR

ringgit Malaiezia

4,6872

PHP

peso Filipine

58,249

RUB

rubla rusească

73,4704

THB

baht thailandez

35,285

BRL

real brazilian

4,3659

MXN

peso mexican

22,2767

INR

rupie indiană

78,0180


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/25


Note explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene

(2019/C 192/09)

În temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), Notele explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene (2) se modifică după cum urmează:

La pagina 41, în nota explicativă la subpoziția „NC 0408 99 80 Altele”, ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Această subpoziție include ouăle de păsări lichide pasteurizate care au proprietăți organoleptice identice cu cele ale unui ou de pasăre proaspăt, cu sau fără adaos de cantități mici de apă și produse chimice de conservare [de exemplu, acid citric (E 330)].”


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(2)  JO C 119, 29.3.2019, p. 1.


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/26


O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației

(2019/C 192/10)

Image 1

Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Estonia

Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care utilizează monede, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro sunt autorizate să emită monede euro comemorative destinate circulației, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, în special aceea de a nu se utiliza decât moneda de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca și celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională au un model comemorativ, cu o puternică semnificație la nivel național sau european.

Țara emitentă : Estonia

Obiectul comemorării : Aniversarea a 150 ani de desfășurare a Festivalului cântecului

Descrierea modelului : Modelul este inspirat de procesiunea Sărbătorii cântecului, care se deplasează ca valurile mării, cu urale de mândrie și bucurie, precum și cu o panoplie de porturi naționale. Modelul reunește muzica, porturile naționale și diferitele situri ale exuberantei și intensei Sărbători a cântecului, desfășurate în țara maritimă. Modelul conține, de asemenea, primele note din imnul național al Estoniei și, în partea de jos, cuvintele „Laulupidu 150” (Sărbătoarea cântecului 150). În partea de sus este înscris anul emisiunii, „2019”, iar dedesubt, numele țării emitente, „EESTI”.

Inelul exterior al monedei prezintă cele 12 stele ale drapelului european.

Numărul estimat de monede care urmează să fie emise :

1 000 000

Data emisiunii : Iunie 2019


(1)  A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1 pentru fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.

(2)  A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/27


O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației

(2019/C 192/11)

Image 2

Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinată circulației și emisă de Republica San Marino

Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților interesate care manipulează monedele, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emisiunea de monede euro sunt autorizate să emită monede euro comemorative de circulație cu anumite condiții, în special aceea de a nu folosi decât valoarea de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională prezintă un model comemorativ cu o puternică semnificație la nivel național sau european.

Țara emitentă : Republica San Marino

Obiectul comemorării : Comemorarea a 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci

Descrierea modelului : Moneda prezintă în centrul său un înger pictat de Leonardo da Vinci, detaliu din opera „Botezul lui Hristos”; de-a lungul cercului interior, în partea stângă este inscripția „SAN MARINO”, iar în partea dreaptă inscripția „1519 Leonardo 2019”; la stânga se află inițialele autoarei Uliana Pernazza, „UP”, și, în dreapta jos, litera „R” simbolul monetăriei din Roma.

Inelul exterior al monedei reprezintă cele 12 stele ale drapelului european.

Numărul estimat de monede care urmează să fie emise : 60 500 de monede

Data emisiunii : Aprilie 2019


(1)  A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1, cu privire la fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.

(2)  A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/28


O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației

(2019/C 192/12)

Image 3

Fața națională a noii monede comemorative de 2 euro destinate circulației și emise de Statul Cetății Vaticanului

Monedele euro destinate circulației au curs legal în toată zona euro. În vederea informării publicului și a tuturor părților care utilizează monede, Comisia publică o descriere a modelelor tuturor noilor monede (1). În conformitate cu concluziile Consiliului din 10 februarie 2009 (2), statele membre din zona euro și țările care au încheiat cu Uniunea Europeană un acord monetar privind emiterea de monede euro sunt autorizate să emită monede euro comemorative destinate circulației, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, în special aceea de a nu se utiliza decât moneda de 2 euro. Aceste monede au aceleași caracteristici tehnice ca și celelalte monede de 2 euro, însă fața lor națională au un model comemorativ, cu o puternică semnificație la nivel național sau european.

Țara emitentă : Statul Cetății Vaticanului

Obiectul comemorării : A 90-a aniversare a înființării Statului Cetății Vaticanului

Descrierea modelului : Modelul prezintă un portret al Papei Pius XI (suveran al statului în 1929) și ansamblul Lateran din Roma. În partea de sus, de la stânga la dreapta, în semicerc, apare denumirea țării eminente „STATO DELLA CITTÀ DEL VATICANO”. În partea de jos sunt indicați anii „1929” și „2019”, iar dedesubt numele artistului „FUSCO”.

Inelul exterior al monedei prezintă cele 12 stele ale drapelului european.

Numărul de monede care urmează să fie emise :

91 000

Data emisiunii :

4 martie 2019

(1)  A se vedea JO C 373, 28.12.2001, p. 1 pentru fețele naționale ale tuturor monedelor emise în 2002.

(2)  A se vedea concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 10 februarie 2009 și Recomandarea Comisiei din 19 decembrie 2008 privind orientările comune pentru fețele naționale ale monedelor euro și emiterea de monede euro destinate circulației (JO L 9, 14.1.2009, p. 52).


Curtea de Conturi

7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/29


Raportul special nr. 7/2019

Acțiunile UE în domeniul asistenței medicale transfrontaliere: ambiții importante, dar este nevoie de o ameliorare a gestionării

(2019/C 192/13)

Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 07/2019, intitulat „Acțiunile UE în domeniul asistenței medicale transfrontaliere: ambiții importante, dar este nevoie de o ameliorare a gestionării”.

Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://eca.europa.eu


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/29


Raportul special nr. 8/2019

Energia eoliană și solară pentru producerea de energie electrică: sunt necesare acțiuni semnificative pentru atingerea obiectivelor asumate de UE

(2019/C 192/14)

Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 08/2019, intitulat „Energia eoliană și solară pentru producerea de energie electrică: sunt necesare acțiuni semnificative pentru atingerea obiectivelor asumate de UE”.

Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://eca.europa.eu


V Anunțuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE

Comisia Europeană

7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/30


Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt

(2019/C 192/15)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o plângere în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în care se pretinde că importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt fac obiectul unor subvenții și cauzează, astfel, un prejudiciu (2) industriei Uniunii.

1.   Plângerea

Plângerea a fost depusă la data de 24 aprilie 2019 de Asociația europeană a producătorilor de fibre din sticlă (European Glass Fibre Producers Association – „APFE”) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de produse din fibră de sticlă cu filament continuu a Uniunii.

O versiune a plângerii accesibilă publicului și analiza gradului de susținere a plângerii de către producătorii din Uniune sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. Punctul 5.6 din prezentul aviz oferă informații despre accesul la dosar pentru părțile interesate.

2.   Produsul care face obiectul anchetei

Produsele care fac obiectul prezentei anchete sunt fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm („fire tăiate”); semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de peste 3 % (determinată conform standardului ISO 1887) („semitorturi”) și covoare din filamente din fibră de sticlă, cu excepția covoarelor din vată de sticlă („covoare”) („produsul care face obiectul anchetei”).

Toate părțile interesate care doresc să furnizeze informații privind sfera de cuprindere a definiției produsului trebuie să le comunice în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz (3).

3.   Prezumția de subvenționare

Produsul despre care se afirmă că face obiectul unei subvenții este produsul care face obiectul anchetei, originar din Egipt („țara în cauză”), încadrat în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00, 7019 31 00 (codurile TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026 și 7019120039). Codurile NC și TARIC sunt menționate numai cu titlu informativ.

Comisia consideră că plângerea conține elemente de probă suficiente care arată că producătorii produsului care face obiectul anchetei din Egipt au beneficiat de o serie de subvenții imputabile guvernului egiptean.

Presupusele practici de subvenționare constau, printre altele, în (i) transferul direct de fonduri, (ii) venituri publice nepercepute sau necolectate și (iii) furnizarea de bunuri sau servicii de către autoritățile publice contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată. Plângerea conține elemente de probă care arată, de exemplu, existența următoarelor: împrumuturi în condiții preferențiale și avantaje fiscale în temeiul legislației egiptene, scutiri de taxe la import pentru importul de materii prime și echipamente de producție.

Pe lângă subvențiile acordate direct de guvernul egiptean, reclamantul afirmă, de asemenea, că producătorii produsului care face obiectul anchetei din Egipt au beneficiat inclusiv de subvenții acordate direct de guvernul egiptean sau prin intermediul unor entități egiptene în contextul cooperării dintre Egipt și Republica Populară Chineză, în vederea stimulării investițiilor într-o zonă economică specială (Zona de cooperare economică și comercială China-Egipt din Suez). Plângerea conține elemente de probă ale acordurilor de cooperare dintre guvernul chinez și cel egiptean, precum și ale împrumuturilor de la entități deținute sau controlate de statul chinez către bănci de stat egiptene. Având în vedere obiectivele acestor acorduri și împrumuturi, reclamantul susține că aceste împrumuturi îl avantajează pe producătorul-exportator cu capital chinezesc din Egipt.

Reclamantul afirmă, de asemenea, că măsurile sus-menționate constituie subvenții deoarece ele implică o contribuție financiară din partea guvernului egiptean (inclusiv a organismelor publice) și conferă un avantaj producătorilor-exportatori ai produsului care face obiectul anchetei. Reclamantul afirmă că aceste subvenții sunt limitate la anumite întreprinderi sau industrii sau la un grup de întreprinderi și/sau că sunt condiționate de rezultatele obținute la export și, prin urmare, sunt specifice și fac obiectul unor măsuri compensatorii. În virtutea acestui fapt, valorile subvențiilor prezumate pentru Egipt par să fie considerabile.

Având în vedere articolul 10 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a pregătit un memorandum privind suficiența elementelor de probă, care conține analiza Comisiei privind toate elementele de probă de care dispune Comisia cu privire la Egipt și pe baza căreia Comisia deschide ancheta. Memorandumul respectiv este disponibil în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

Comisia își rezervă dreptul de a investiga și alte subvenții relevante care pot fi descoperite în cursul anchetei.

4.   Afirmația privind prejudiciul și legătura de cauzalitate

Reclamantul a prezentat elemente de probă care atestă faptul că importurile de produs care face obiectul anchetei din țara în cauză au crescut în general ca valoare absolută, dar și în ceea ce privește cota de piață.

Elementele de probă furnizate de reclamant arată că volumul și prețurile produsului importat care face obiectul anchetei au avut, pe lângă alte consecințe, un impact negativ asupra cantităților vândute de industria Uniunii, generând efecte adverse semnificative asupra situației financiare, a situației ocupării forței de muncă și a performanței generale a industriei Uniunii.

5.   Procedura

întrucât a stabilit, după informarea statelor membre, că plângerea a fost depusă de către industria Uniunii sau în numele acesteia și că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei proceduri, Comisia deschide, prin prezentul aviz, o anchetă în temeiul articolului 10 din regulamentul de bază.

Ancheta va stabili dacă produsul care face obiectul anchetei, originar din țara în cauză, este subvenționat și dacă aceste importuri care fac obiectul unor subvenții au cauzat sau amenință să cauzeze un prejudiciu important industriei Uniunii.

În cazul în care concluziile sunt afirmative, ancheta va examina dacă instituirea unor măsuri nu ar fi contrară interesului Uniunii.

Guvernul egiptean a fost invitat la consultări.

Regulamentul (UE) 2018/825 al Parlamentului European și al Consiliului (4), care a intrat în vigoare la 8 iunie 2018 (pachetul de modernizare a instrumentelor de apărare comercială), a introdus o serie de modificări ale calendarului și ale termenelor aplicabile anterior în cadrul procedurilor antisubvenție. Mai exact, Comisia trebuie să furnizeze informații privind impunerea planificată a unor taxe provizorii cu 3 săptămâni înainte de instituirea măsurilor provizorii. Datele-limită până la care părțile interesate sunt invitate să se facă cunoscute, în special în fazele incipiente ale anchetei, sunt scurtate. Prin urmare, Comisia invită părțile interesate să respecte etapele procedurale și termenele prevăzute în prezentul aviz, precum și comunicările suplimentare ale Comisiei.

5.1.    Perioada de anchetă și perioada examinată

Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul va acoperi perioada cuprinsă între 1 aprilie 2018 și 31 martie 2019 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului va acoperi perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

5.2.    Observații privind plângerea și deschiderea anchetei

Toate părțile interesate care doresc să prezinte observații cu privire la plângere (inclusiv privind aspectele referitoare la prejudiciu și la legătura de cauzalitate) sau la orice aspecte referitoare la deschiderea anchetei (inclusiv gradul de susținere a plângerii) trebuie să le prezinte în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz.

Orice cerere de audiere în legătură cu deschiderea anchetei trebuie să fie depusă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz.

5.3.    Procedura de stabilire a subvenționării

Producătorii-exportatori (5) ai produsului care face obiectul anchetei din țara în cauză sunt invitați să participe la ancheta Comisiei. Sunt invitate să coopereze în cea mai mare măsură posibilă cu Comisia și alte părți de la care Comisia va solicita informații relevante pentru a determina existența și valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii acordate pentru produsul care face obiectul anchetei.

5.3.1.   Anchetarea producătorilor-exportatori

Comisia invită toți producătorii-exportatori și toate asociațiile de producători-exportatori din Egipt să o contacteze, de preferință prin e-mail, imediat, dar nu mai târziu de maximum 7 zile de la publicarea prezentului aviz, pentru a se face cunoscuți și pentru a solicita un chestionar.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa cu privire la producătorii-exportatori, Comisia va trimite chestionare producătorilor-exportatori, oricăror asociații de producători-exportatori cunoscute, precum și autorităților din Egipt.

Producătorii-exportatori din Egipt trebuie să completeze un chestionar în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz. De asemenea, chestionarul va fi pus la dispoziția oricărei asociații de producători-exportatori cunoscute și a autorităților din Egipt.

O copie a chestionarului sus-menționat pentru producătorii-exportatori este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț http://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2404

5.3.2.   Anchetarea importatorilor neafiliați (6) (7)

Importatorii neafiliați care importă din țara în cauză în Uniune produsul care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la această anchetă.

Având în vedere numărul potențial de importatori neafiliați implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele legale, Comisia poate limita la un număr rezonabil importatorii neafiliați care urmează să fie anchetați, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați, prin prezentul aviz, să transmită Comisiei informațiile cu privire la societățile lor care sunt solicitate în anexa la prezentul aviz, în termen de 7 zile de la data publicării acestuia.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea constituirii eșantionului de importatori neafiliați, Comisia poate contacta, de asemenea, orice asociații de importatori cunoscute.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, importatorii pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări în Uniune ale produsului care face obiectul anchetei care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție.

De îndată ce va primi informațiile necesare pentru a selecta un eșantion, Comisia va informa părțile interesate cu privire la decizia sa referitoare la eșantionul de importatori. Comisia va adăuga la dosarul destinat consultării de către părțile interesate o notă care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va pune chestionarele la dispoziția importatorilor neafiliați incluși în eșantion. Părțile respective trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei referitoare la eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

O copie a chestionarului pentru importatori este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț http://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2404

5.4.    Procedura de determinare a prejudiciului și de anchetare a producătorilor din Uniune

Constatarea unui prejudiciu se bazează pe elemente de probă pozitive și implică o examinare obiectivă a volumului importurilor care fac obiectul unor subvenții, a efectului acestora asupra prețurilor de pe piața Uniunii și a impactului ulterior al respectivelor importuri asupra industriei Uniunii. Pentru a se stabili dacă se aduce un prejudiciu industriei Uniunii, producătorii din Uniune ai produsului care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.

Având în vedere numărul de producători din Uniune vizați și pentru a finaliza ancheta în termenele legale, Comisia a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii din Uniune care urmează să fie anchetați, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se efectuează în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

Comisia a constituit în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Detaliile sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. Părțile interesate sunt invitate să formuleze observații cu privire la eșantionul provizoriu. În plus, alți producători din Uniune sau reprezentanți ai acestora care consideră că au motive să fie incluși în eșantion trebuie să contacteze Comisia în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Toate observațiile referitoare la eșantionul provizoriu trebuie să fie primite în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Comisia va informa toți producătorii cunoscuți din Uniune și/sau toate asociațiile de producători cunoscute din Uniune cu privire la societățile selectate în final pentru a fi incluse în eșantion.

Producătorii din Uniune incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

O copie a chestionarului pentru producătorii din Uniune este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț http://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2404

5.5.    Procedura de evaluare a interesului Uniunii

În cazul în care se stabilește existența subvenționării și a prejudiciului aferent, se va decide, în temeiul articolului 31 din regulamentul de bază, dacă adoptarea unor măsuri antisubvenție nu ar fi contrară interesului Uniunii. Producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, organizațiile de consumatori reprezentative și sindicatele sunt invitate să furnizeze Comisiei informații privind interesul Uniunii.

Informațiile referitoare la evaluarea interesului Uniunii trebuie furnizate în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Aceste informații pot fi furnizate fie într-un format la alegere, fie prin completarea chestionarului pregătit de Comisie. O copie a chestionarelor, inclusiv a chestionarului pentru utilizatorii produsului care face obiectul anchetei, este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț http://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2404 În orice caz, informațiile transmise vor fi luate în considerare numai dacă sunt susținute, la momentul transmiterii lor, de elemente de probă concrete.

5.6.    Părțile interesate

Pentru a participa la anchetă, părțile interesate, precum producătorii-exportatori, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, organizațiile sindicale și organizațiile reprezentative ale consumatorilor trebuie să demonstreze mai întâi că există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul anchetei.

Producătorii-exportatori, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile reprezentative care au furnizat informații în conformitate cu procedurile descrise la punctele 5.3, 5.4 și 5.5 de mai sus vor fi considerați părți interesate dacă există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul anchetei.

Alte părți vor putea să participe la anchetă în calitate de părți interesate numai din momentul în care se fac cunoscute, cu condiția să existe o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul anchetei. Faptul de a fi considerat parte interesată nu aduce atingere aplicării articolului 28 din regulamentul de bază.

Accesul la dosarul destinat consultării de către părțile interesate se face prin intermediul TRON.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI Vă rugăm să urmați instrucțiunile de pe pagina respectivă pentru a obține acces.

5.7.    Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile de anchetă ale Comisiei.

Orice solicitare de audiere trebuie să fie formulată în scris și să precizeze motivele pe care se bazează cererea, precum și un rezumat al aspectelor pe care partea interesată dorește să le discute în timpul audierii. Audierea va fi limitată la aspectele pe care părțile interesate le-au semnalat în scris în prealabil.

Calendarul audierilor este următorul:

pentru orice audieri care trebuie să aibă loc înainte de impunerea măsurilor provizorii, cererea trebuie formulată în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz, iar audierea va avea loc, în mod normal, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului aviz;

după etapa provizorie, cererea trebuie formulată în termen de 5 zile de la data comunicării constatărilor provizorii sau a documentului informativ, iar audierea va avea loc, în mod normal, în termen de 15 zile de la data comunicării constatărilor provizorii sau de la data documentului informativ;

în etapa definitivă, cererea trebuie formulată în termen de 3 zile de la data comunicării constatărilor finale, iar audierea va avea loc, în mod normal, în perioada acordată pentru prezentarea de observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Dacă există o comunicare a constatărilor finale suplimentare, cererea trebuie formulată imediat după primirea acestei comunicări a constatărilor finale suplimentare, iar audierea va avea loc, în mod normal, până la termenul prevăzut pentru prezentarea de observații cu privire la această comunicare.

Calendarul prezentat nu aduce atingere dreptului serviciilor Comisiei de a accepta audieri în afara calendarului în cazuri justificate în mod corespunzător și dreptului Comisiei de a refuza audieri în cazuri justificate în mod corespunzător. Dacă serviciile Comisiei refuză o cerere de audiere, partea în cauză va fi informată cu privire la motivele respectivului refuz.

În principiu, audierile nu vor fi utilizate pentru a prezenta informații concrete care nu sunt incluse încă în dosar. Cu toate acestea, în interesul unei bune administrări și pentru a permite serviciilor Comisiei să progreseze în cadrul anchetei, părților interesate li se poate solicita să ofere noi informații concrete în urma unei audieri.

5.8.    Instrucțiuni de transmitere a informațiilor scrise și de trimitere a chestionarelor completate și a corespondenței

Informațiile transmise Comisiei în scopul desfășurării anchetelor de apărare comercială trebuie să nu fie protejate de drepturi de autor. Înainte de transmiterea către Comisie a unor informații și/sau a unor date care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite o autorizare specifică din partea deținătorului drepturilor de autor, care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială; și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta anchetă sub o formă care să le permită să își exercite dreptul la apărare.

Toate informațiile prezentate în scris, inclusiv cele solicitate prin prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența furnizate de părțile interesate, pentru care se solicită un tratament confidențial, trebuie să poarte mențiunea „Limited” („acces limitat”) (8). Părțile care transmit informații pe parcursul prezentei anchete sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea unui tratament confidențial.

Părțile care transmit informații cu mențiunea „Limited” („acces limitat”) trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în temeiul articolului 29 alineatul (2) din regulamentul de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Respectivele rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial.

Dacă o parte care furnizează informații confidențiale nu prezintă motive întemeiate pentru solicitarea unui tratament confidențial sau nu pune la dispoziție un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare respectivele informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod satisfăcător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin intermediul TRON.tdi (https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI), inclusiv împuternicirile și fișele certificatelor scanate. Prin utilizarea TRON.tdi sau a e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu privire la normele aplicabile transmiterii pe cale electronică a informațiilor conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul Direcției Generale Comerț: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf Părțile interesate trebuie să indice numele lor, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să asigure faptul că adresa de e-mail comunicată este o adresă de e-mail oficială funcțională care este verificată zilnic. După furnizarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin TRON.tdi sau prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau a cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru mai multe reguli și informații privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile aplicabile transmiterii prin TRON.tdi și prin e-mail, părțile interesate sunt invitate să consulte instrucțiunile sus-menționate privind comunicarea cu părțile interesate.

Adresa Comisiei pentru corespondență este următoarea:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția H

Birou: CHAR 04/039

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

TRON.tdi: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI

E-mail

:

TRADE-AS657-GFR-SUBSIDY-EGYPT@ec.europa.eu

TRADE-AS657-GFR-INJURY@ec.europa.eu

6.   Calendarul anchetei

În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, ancheta se va încheia în mod normal în 12 luni, dar nu mai mult de 13 luni de la data publicării prezentului aviz. În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, pot fi instituite măsuri provizorii, în mod normal nu mai târziu de 9 luni de la data publicării prezentului aviz.

În conformitate cu articolul 29a din regulamentul de bază, Comisia va furniza informații privind impunerea planificată a unor taxe provizorii cu 3 săptămâni înainte de impunerea măsurilor provizorii. Părțile interesate pot solicita aceste informații în scris în termen de 4 luni de la data publicării prezentului aviz. Părțile interesate vor avea la dispoziție 3 zile lucrătoare pentru a-și prezenta observațiile în scris cu privire la exactitatea calculelor.

În cazurile în care Comisia intenționează să nu impună taxe provizorii, ci să continue ancheta, părțile interesate vor fi informate în scris cu privire la neimpunerea taxelor cu 3 săptămâni înainte de expirarea termenului prevăzut la articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază.

În principiu, părțile interesate vor avea la dispoziție 15 zile pentru a prezenta observații în scris cu privire la constatările provizorii sau la documentul informativ și 10 zile pentru a prezenta observații în scris cu privire la constatările definitive, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Dacă este cazul, comunicările constatărilor finale suplimentare vor preciza termenul până la care părțile interesate pot prezenta observații în scris.

7.   Transmiterea informațiilor

Ca regulă generală, părțile interesate pot transmite informații doar în termenele specificate la punctele 5 și 6 din prezentul aviz. Transmiterea oricăror alte informații care nu sunt incluse la punctele respective trebuie să respecte următorul calendar:

orice informații pentru etapa constatărilor provizorii trebuie transmise în termen de 70 de zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel;

cu excepția cazului în care se prevede altfel, părțile interesate nu trebuie să prezinte informații concrete noi după expirarea termenului-limită pentru prezentarea de observații cu privire la comunicarea constatărilor provizorii sau la documentul informativ în etapa provizorie. După termenul respectiv, părțile interesate pot prezenta informații concrete noi doar dacă pot demonstra că respectivele informații concrete noi sunt necesare pentru a respinge afirmațiile concrete formulate de alte părți interesate și cu condiția ca aceste informații concrete noi să poată fi verificate în intervalul de timp disponibil pentru a permite finalizarea la timp a anchetei;

pentru a încheia ancheta în termenele obligatorii, Comisia nu va accepta informații de la părțile interesate după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale sau, dacă este cazul, după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale suplimentare.

8.   Posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți

Pentru a se garanta drepturile la apărare, părțile interesate trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate. Atunci când prezintă astfel de observații, părțile interesate se pot referi numai la aspectele semnalate în informațiile transmise de celelalte părți interesate și nu pot semnala aspecte noi.

Aceste observații trebuie prezentate în conformitate cu următorul calendar:

orice observație cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate înainte de instituirea măsurilor provizorii trebuie prezentată cel târziu în termen de 75 de zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel;

observațiile cu privire la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la comunicarea constatărilor provizorii sau a documentului informativ trebuie prezentate în termen de 7 zile de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind constatările provizorii sau documentul informativ, cu excepția cazului în care se prevede altfel;

observațiile cu privire la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la comunicarea constatărilor finale trebuie prezentate în termen de 3 zile de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind constatările definitive, cu excepția cazului în care se prevede altfel. În cazul în care există o comunicare a constatărilor finale suplimentare, observațiile referitoare la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la această comunicare suplimentară trebuie prezentate în termen de 1 zi de la termenul pentru prezentarea observațiilor referitoare la această comunicare suplimentară, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Calendarul stabilit nu aduce atingere dreptului Comisiei de a solicita informații suplimentare de la părțile interesate în cazuri justificate în mod corespunzător.

9.   Prelungirea termenelor specificate în prezentul aviz

Orice prelungire a termenelor prevăzute în prezentul aviz poate fi solicitată doar în circumstanțe excepționale și va fi acordată doar dacă este justificată în mod corespunzător.

Pot fi acordate amânări ale termenului de răspuns la chestionare, dacă sunt justificate în mod corespunzător, și vor fi limitate, în mod normal, la 3 zile suplimentare. Ca regulă generală, astfel de amânări nu vor depăși 7 zile. În ceea ce privește termenele de transmitere a altor informații specificate în prezentul aviz, amânările se vor limita la 3 zile, cu excepția cazului în care se demonstrează existența unor circumstanțe excepționale.

10.   Lipsa de cooperare

În cazul în care orice parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări provizorii sau finale, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că orice parte interesată a transmis informații false sau înșelătoare, informațiile pot să fie desconsiderate și se pot utiliza datele factuale disponibile.

Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se bazează pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, rezultatul ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu este considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată în cauză să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată trebuie să contacteze imediat Comisia în acest sens.

11.   Consilierul-auditor

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și orice alte cereri privind drepturile la apărare ale părților interesate și ale terților, care ar putea să apară în cursul procedurii.

Consilierul-auditor poate organiza audieri și poate acționa ca mediator între partea sau părțile interesate și serviciile Comisiei, pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate. Cererile de audiere adresate consilierului-auditor trebuie formulate în scris și trebuie să precizeze motivele pe care se bazează. Consilierul-auditor va examina motivele care stau la baza cererilor. Aceste audieri ar trebui să aibă loc doar dacă problemele nu au fost soluționate cu serviciile Comisiei în timp util.

Orice cerere trebuie să fie transmisă în timp util și cu promptitudine, pentru a nu se pune în pericol buna desfășurare a procedurii. În acest sens, părțile interesate trebuie să solicite intervenția consilierului-auditor în cel mai scurt timp posibil de la apariția evenimentului care justifică o astfel de intervenție. În principiu, calendarul stabilit la punctul 5.7 pentru a solicita audieri cu serviciile Comisiei se aplică mutatis mutandis cererilor de audiere adresate consilierului-auditor. În cazul în care cererile de audiere sunt transmise în afara termenelor prevăzute, consilierul-auditor va examina, de asemenea, motivele întârzierii, natura problemelor semnalate și impactul pe care îl au aceste probleme asupra drepturilor la apărare, având în vedere interesele de a se asigura buna administrare și finalizarea la timp a anchetei.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer

12.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

Orice date cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

Un aviz privind protecția datelor care informează toate persoanele cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților de apărare comercială ale Comisiei este disponibil pe site-ul DG Comerț: http://trade.ec.europa.eu/doclib/html/157639.htm


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(2)  Termenul general „prejudiciu” se referă la un prejudiciu important, precum și la amenințarea cu un prejudiciu important sau la o întârziere semnificativă în crearea unei industrii, așa cum se prevede la articolul 2 litera (d) din regulamentul de bază.

(3)  Trimiterile la publicarea prezentului aviz se interpretează ca trimiteri la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4)  Regulamentul (UE) 2018/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 143, 7.6.2018, p. 1).

(5)  Un producător-exportator este orice societate din țara în cauză care produce și exportă produsul care face obiectul anchetei pe piața Uniunii, fie direct, fie prin intermediul unei părți terțe, inclusiv orice societate afiliată implicată în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul anchetei.

(6)  Prezenta secțiune se referă numai la importatorii care nu sunt afiliați producătorilor-exportatori. Importatorii afiliați producătorilor-exportatori trebuie să completeze anexa la prezentul aviz, destinată producătorilor-exportatori respectivi. În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau din consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate printr-una dintre următoarele relații: (i) soț și soție, (ii) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul I, (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini), (iv) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul II, (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată, (vi) socri și ginere sau noră, (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(7)  Pe lângă stabilirea existenței subvenționării, datele furnizate de importatorii neafiliați pot fi utilizate și în legătură cu alte aspecte ale acestei anchete.

(8)  Un document cu mențiunea „Limited” („acces limitat”) este un document considerat confidențial în temeiul articolului 29 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antisubvenție). De asemenea, el este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(9)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).


ANEXĂ

Image 4

Textul imaginii

Image 5

Textul imaginii

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/40


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9362 – Suez Organique/Avril PA/Terrial)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 192/16)

1.   

La data de 28 mai 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

Suez Organique SAS („Suez Organique”, Franța);

Avril SCA („Avril”, Franța);

SAS Terrial („Terrial”, Franța), controlată exclusiv de Avril.

Suez Organique și Avril dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Terrial.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni și aport de active.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii Suez Organique: tratarea biologică a deșeurilor organice;

—   în cazul întreprinderii Avril: producția și vânzarea de produse pe bază de petrol și de furaje;

—   în cazul întreprinderii Terrial: colectarea deșeurilor organice, precum și producția și vânzarea de amelioratori de sol organici și de îngrășăminte organice pentru sol.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.9362 – Suez Organique/Avril PA/Terrial

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax +32 22964301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/42


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9357 – FIS/Worldpay)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 192/17)

1.   

La data de 28 mai 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:

Fidelity National Information Services, Inc. („FIS”, SUA);

Worldpay Inc. („Worldpay”, SUA).

FIS dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Worldpay.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

FIS furnizează, la nivel mondial, tehnologii în domeniul serviciilor financiare care se axează pe servicii bancare cu amănuntul și pe servicii bancare pentru instituții, pe plăți, pe gestionarea activelor și a patrimoniului, pe riscuri și pe conformitate, oferind, totodată, soluții de externalizare;

Worldpay este un furnizor mondial de servicii de afiliere a comercianților și servicii conexe legate de tehnologiile de plată.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.9357 – FIS/Worldpay

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax +32 22964301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).


7.6.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 192/43


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9377 – MIRA/BCI/iGH)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2019/C 192/18)

1.   

La data de 29 mai 2019, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:

Macquarie Infrastructure and Real Assets (Europe) Limited („MIRA”, Australia), aparținând Macquarie Group Limited (Australia);

British Columbia Investment Management Corporation („BCI”, Canada);

innogy Grid Holdings, a.s. („iGH”, Republica Cehă), controlată în prezent exclusiv de RWE Czech Gas Grid Holding B.V. (Republica Cehă).

MIRA și BCI dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întregii întreprinderi iGH.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

MIRA se axează pe gestionarea de infrastructuri și alte active reale, inclusiv bunuri imobiliare, active energetice și active agricole;

BCI investește în capital fix, credite ipotecare, capital public și privat, bunuri imobiliare, infrastructură și resurse regenerabile;

iGH este societatea holding pentru GasNet, s.r.o. (care operează sistemul de conducte pentru distribuția gazelor naturale al societății iGH) și GridServices, s.r.o. (care efectuează pentru GasNet lucrări de întreținere ale sistemului de distribuție și ale instalațiilor de gaz) în Cehia.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.9377 – MIRA/BCI/iGH

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax: +32 22964301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.