Rezoluția Comitetului European al Regiunilor – Politicile economice ale zonei euro și în perspectiva analizei anuale a creșterii pentru 2019

(2018/C 461/01)

Prezentată de grupurile politice PPE, PSE, ALDE, AE și CRE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei Europene privind analiza anuală a creșterii pentru 2018 (1) și semestrul european 2018,

—	având în vedere rezoluția sa din 11 octombrie 2017 privind semestrul european 2017, în perspectiva analizei anuale a creșterii 2018, și rezoluția sa din 1 februarie 2018 privind analiza anuală a creșterii pentru 2018 a Comisiei Europene,

—	având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 26 octombrie 2017 referitoare la politica economică a zonei euro (2),

1.

ia notă de ritmul general lent și inegal al reformelor structurale relevante la nivelul UE, măsurat în funcție de rata de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări (CSR) (3); subliniază că sunt necesare reforme în toate statele membre pentru a stimula competitivitatea și creșterea economică și pentru a spori coeziunea economică, socială și teritorială și convergența economică, precum și reziliența la șocurile externe, aspecte esențiale pentru stabilitatea zonei euro; subliniază că în special lipsa de asumare la nivel național, dar parțial și capacitatea administrativă și instituțională insuficientă sunt considerate, în general, drept principalele cauze care duc la un bilanț nesatisfăcător de implementare a recomandărilor specifice fiecărei țări (4);

2.

constată că există o creștere semnificativă a numărului de recomandări specifice fiecărei țări adresate direct autorităților locale și regionale (ALR) (36 % în 2018, față de 24 % în 2017) (5); observă și că, dacă se iau în considerare CSR care vizează ALR, chiar dacă în mod indirect, și cele care nu implică ALR, dar au un impact teritorial, recomandările privind nivelul local reprezintă 83 % din totalul CSR (comparativ cu 76 % în 2017);

3.

ia notă de faptul că 48 % din cele 124 recomandări specifice adresate în 2018 autorităților locale și regionale și/sau care ridică probleme legate de disparitățile teritoriale reiau sugestiile publicate în 2015; salută, prin urmare, evaluarea multianuală efectuată de Comisia Europeană cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, conform căreia implementarea a peste două treimi din recomandările emise de la începutul semestrului european, în 2011, a înregistrat cel puțin „unele progrese” (6); regretă, cu toate acestea, faptul că lipsește în continuare transparența în ceea ce privește criteriile pe care se bazează evaluarea;

4.

subliniază că semestrul european trebuie aliniat la o strategie a Uniunii pe termen lung, de punere în practică a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă la nivelul UE. Tranziția către un nou cadru strategic european care să-i succeadă Strategiei Europa 2020 ar oferi prilejul potrivit pentru reformarea guvernanței semestrului european;

5.

insistă cu fermitate asupra faptului că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să abordeze explicit problemele din teritoriu și rolul autorităților locale și regionale în identificarea și rezolvarea lor, în timp ce provocările legate de nivelul local și scenariile de viitor ar trebui să fie analizate și abordate explicit în cadrul analizei anuale a creșterii și în rapoartele de țară și să fie reflectate în programele naționale de reformă;

6.

subliniază că este necesar să se garanteze că semestrul european este pe deplin coerent cu obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale prevăzut în Tratatul privind Uniunea Europeană, și propune ca recomandările specifice fiecărei țări să abordeze provocările multianuale legate de coeziunea statelor membre;

7.

salută accentul pus în cadrul semestrului european pe pilonul european al drepturilor sociale și subliniază că 45 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru 2018 acordă un rol autorităților locale și regionale și/sau dau naștere la provocări legate de disparitățile teritoriale în domeniul drepturilor sociale (7);

8.

reafirmă că implicarea autorităților locale și regionale în calitate de parteneri în planificarea și punerea în aplicare a semestrului european, împreună cu adoptarea unor mecanisme de guvernanță pe mai multe niveluri și cu atribuirea unui rol structurat, permanent și recunoscut în mod explicit autorităților menționate, ar spori în mod substanțial nivelul de asumare a CSR la nivel național; subliniază că această implicare este cu atât mai importantă din perspectiva unor legături mai strânse între politica de coeziune și semestrul european în baza CFM 2021-2027 și a eventualei adoptări a Programului de sprijin pentru reforme, care ar urma și el să fie gestionat în cadrul semestrului european;

9.

prin urmare, subliniază nevoia presantă de a se asigura o mai bună coordonare și sinergii între procesul semestrului european și abordarea de tip gestiune partajată, pe de o parte, și caracterul descentralizat al fondurilor ESI, pe de altă parte; își reiterează propunerea ca UE să adopte un cod de conduită pentru implicarea ALR în semestrul european (8) și subliniază că o astfel de propunere este conformă cu principiul subsidiarității și cu repartizarea actuală a puterilor și competențelor între nivelurile de guvernare din statele membre; observă că codul de conduită ar trebui să ia în considerare experiența relevantă a codului european de conduită referitor la parteneriat în cadrul fondurilor ESI ale politicii de coeziune (9), precum și bunele practici existente în unele țări în ceea ce privește implicarea pe scară largă a ALR în cadrul semestrului european;

10.

salută recomandarea „fermă” a Grupului operativ al UE privind subsidiaritatea, ca statele membre să urmeze orientările Comisiei privind încurajarea creșterii gradului de participare și de asumare în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări, având în vedere că reformele economice pot avea implicații pentru toate nivelurile de guvernanță. Aceasta nu ar trebui să presupună doar implicarea administrațiilor naționale, ci și a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a societății civile în general (10);

11.

regretă faptul că Comisia Europeană nu a prezentat încă definiția „reformelor structurale” în contextul guvernanței economice a UE și a unui posibil sprijin acordat prin intermediul unor programe ale UE, cum ar fi proiectul de program de sprijin pentru reforme. Reafirmă în acest context că, potrivit principiului subsidiarității, sfera de acțiune a reformelor structurale eligibile pentru sprijinul UE ar trebui să se limiteze la domeniile strategice relevante pentru punerea în aplicare a obiectivelor tratatului și care au o legătură directă cu competențele UE. CoR respinge orice propunere de finanțare a unor reforme structurale nespecificate în statele membre, care nu au fost supuse unei evaluări prealabile a valorii adăugate europene și care nu se referă direct la competențele UE stabilite prin Tratat. În acest context, atrage atenția asupra rezoluției sale din 1 februarie 2018, prin care respinge propunerea de regulament a Comisiei din 6 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune (11);

12.

subliniază că situația finanțelor locale și regionale trebuie să se bucure din nou de atenție la nivel european și național și salută, prin urmare, faptul că Președinția austriacă a solicitat CoR să analizeze acest subiect; reamintește că bugetele ALR, inclusiv cheltuielile sociale și cele privind bunăstarea, în special, au fost printre primele afectate de criza economică și financiară și de consolidările bugetare și reducerile transferurilor de la administrația centrală care au urmat; ia notă de faptul că, deși criza s-a declanșat acum zece ani, numeroase autorități locale și regionale se confruntă încă cu constrângeri financiare;

13.

își reiterează preocuparea cu privire la persistența unui nivel scăzut de investiții publice în UE și, în special, la investițiile realizate de autoritățile locale și regionale, care, în 2017, erau în continuare cu peste 30 % mai mici decât cele din 2009, exprimate ca procent din PIB (12); constată, așadar, cu regret, că investițiile publice sunt adesea cele mai afectate de politicile de consolidare bugetară, în ciuda faptului că ele au un impact direct asupra economiilor locale și a vieții de zi cu zi a cetățenilor; este îngrijorat și de centralizarea în creștere a investițiilor: ponderea investițiilor publice efectuate de autoritățile locale și regionale – deși încă mai mare de 50 % în UE, în medie – a scăzut sensibil față de nivelul de 60 % înregistrat în anii ’90 (13);

14.

salută ambiția Comisiei de a valorifica într-o mai mare măsură experiența acumulată de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și de Planul de investiții pentru Europa în ceea ce privește propunerea sa de program InvestEU; constată că această propunere ar putea simplifica folosirea instrumentelor financiare, solicitare de mult formulată de CoR, întrucât complexitatea actuală este un obstacol în calea unei utilizări eficiente și pe scară largă a acestora;

15.

regretă tendința de creștere a protecționismului în cadrul comerțului internațional și avertizează cu privire la consecințele negative ale măsurilor ce pun în pericol cooperarea comercială multilaterală și sistemele de soluționare a litigiilor; își reiterează, cu toate acestea, opinia potrivit căreia noile inițiative de liber schimb ar trebui să fie precedate de evaluări ale impactului, care să faciliteze identificarea timpurie a eventualelor efecte asimetrice asupra regiunilor europene și să le cuantifice, pentru a permite o reacție rapidă prin politici publice;

16.

subliniază că politica comercială este o competență exclusivă a UE și că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este în prezent unul dintre instrumentele de atenuare a posibilelor efecte secundare negative ale opțiunilor de politică comercială; regretă că, în trecut, fondurile disponibile prin intermediul FEG nu au fost utilizate în totalitate și constată că unele state membre au optat în schimb pentru utilizarea FSE. CoR va analiza în detaliu, într-un aviz separat, dacă propunerea Comisiei Europene de a extinde domeniul de aplicare și misiunea FEG, precum și de a reduce pragurile acestuia, va putea sau nu să garanteze că FEG astfel reformat va furniza valoare adăugată și va evita suprapunerile și compensările cu FSE+, așa cum se întâmplă în prezent (14);

17.

își reiterează apelul la o strategie politică industrială puternică și completă a UE, care să permită industriei europene, în special IMM-urilor, să facă față provocărilor și oportunităților legate de digitizare și decarbonizare, acordând o atenție deosebită investițiilor în perfecționarea tehnologică a IMM-urilor și în specializare, prin formarea permanentă a lucrătorilor; evidențiază din nou rolul crucial al autorităților locale și regionale în crearea de ecosisteme și clustere regionale de inovare care sunt esențiale pentru o inovare de succes; subliniază că piața unică europeană se află în centrul integrării economice și politice a UE și că crearea pieței unice este un proiect în desfășurare care a rămas incomplet în ceea ce privește unele aspecte importante, care afectează în special consumatorii și IMM-urile; de asemenea, salută propunerea Comisiei privind un nou program pentru piața unică după 2020, care să ofere un cadru pentru sprijinirea măsurilor de creștere a competitivității IMM-urilor europene;

18.

observă că necesitatea de a îmbunătăți capacitatea administrativă și instituțională se află în centrul celor mai multe dintre reformele structurale identificate în cadrul semestrului european; subliniază că existența unor diferențe în materie de priorități politice este principalul motiv pentru punerea în aplicare nesatisfăcătoare a reformelor structurale în contextul semestrului european; în anumite state membre, la aceasta se adaugă o capacitate administrativă și instituțională insuficientă la diferite niveluri ale administrației publice care împiedică investițiile publice și private, reduce calitatea serviciilor publice furnizate cetățenilor și încetinește implementarea fondurilor ESI și a altor programe ale UE; subliniază că, în 2018, 63 % din toate recomandările adresate direct autorităților locale și regionale au fost legate de îmbunătățirea capacității administrative;

19.

constată că, deși cererile depuse în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) au provenit de la majoritatea statelor membre, problema legată de calitatea și capacitatea administrației publice este mai serioasă în multe țări din sudul și estul Europei (15); apreciază posibilitatea ca ALR să aibă acces la PSRS și invită Comisia să încurajeze statele membre să răspundă nevoilor de consolidare a capacităților guvernelor subnaționale; salută angajamentul Comisiei de a consolida coordonarea dintre diferitele instrumente de consolidare a capacităților finanțate de UE și reafirmă că Comisia ar trebui să facă acest lucru într-un mod transparent, prin publicarea unui document strategic unic (16);

20.

solicită Comisiei să efectueze o evaluare a modului în care normele UE privind achizițiile publice au fost transpuse în legislația națională și în care acestea sunt puse în aplicare, punând accentul atât pe modalitățile de implementare la nivel local și regional – având în vedere ponderea autorităților subnaționale în domeniul achizițiilor publice –, cât și pe măsura în care noile standarde au simplificat sau complicat reglementările din acest domeniu; constată că sunt necesare mai multe progrese în domeniul achizițiilor publice digitale și că statele membre ar trebui să depună eforturi în vederea unei transformări digitale rapide a procedurilor și a introducerii de procese electronice în toate etapele principale;

21.

încredințează președintelui mandatul de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Președinției austriece a Consiliului și președintelui Consiliului European.

---

(1)  COM(2017) 690 final.

(2)  http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P8-TA-2017-0418&language=RO&ring=A8-2017-0310

(3)  Comunicarea Comisiei pe tema „Semestrul european 2018 – Recomandări specifice fiecărei țări”, p. 3 (https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-specific-recommendation-commission-recommendation-communication-en.pdf); a se vedea, de asemenea, evaluarea de impact realizată de Comisia Europeană privind propunerea de instituire a Programului de sprijin pentru reforme (http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/10102/2018/EN/SWD-2018-310-F1-EN-MAIN-PART-1.PDF).

(4)  A se vedea pp. 23-26 din evaluarea impactului menționată în nota de subsol precedentă.

(5)  http://portal.cor.europa.eu/europe2020/Documents/publi-file/2018-Territorial-Analysis-of-CSRs/2018_CSRs_draft_final.pdf

(6)  Comunicarea Comisiei privind recomandările specifice fiecărei țări din 2018, p. 3.

(7)  http://portal.cor.europa.eu/europe2020/Documents/publi-file/2018-Territorial-Analysis-of-CSRs/2018_CSRs_draft_final.pdf

(8)  A se vedea Avizul CoR pe tema „Îmbunătățirea guvernanței semestrului european: un cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale”, adoptat la 11 mai 2017.

(9)  Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene.

(10)  https://ec.europa.eu/commission/files/report-task-force-subsidiarity-proportionality-and-doing-less-more-efficiently_en

(11)  COM(2017) 826 final.

(12)  Sursa: Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tec00022&language=en).

(13)  Comisia Europeană, al 7-lea raport privind coeziunea (p. 168).

(14)  https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR13_07/SR13_07_RO.pdf

(15)  Dovezile în acest sens sunt rezumate la pagina 27 a evaluării de impact a Comisiei Europene privind propunerea de instituire a Programului de sprijin pentru reforme: http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/10102/2018/EN/SWD-2018-310-F1-EN-MAIN-PART-1.PDF

(16)  https://memportal.cor.europa.eu/Handlers/ViewDoc.ashx?doc=COR-2018-00502-00-00-AC-TRA-RO.docx

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Reflecții asupra Europei: vocea autorităților locale și regionale în serviciul restabilirii încrederii în Uniunea Europeană”

(2018/C 461/02)

Coraportori: Karl-Heinz LAMBERTZ (BE-PSE), președintele Comitetului European al Regiunilor, deputat în Parlamentul comunității germanofone, membru al Senatului Markku MARKKULA (FI-PPE), prim-vicepreședintele Comitetului European al Regiunilor și membru al Consiliului Local Espoo Referință: Sesizarea transmisă de Donald TUSK, președintele Consiliului European, la 8 noiembrie 2016, prin care solicita Comitetului European al Regiunilor (CoR) să emită un aviz pe tema „Reflecții asupra Europei: vocea autorităților locale și regionale în serviciul restabilirii încrederii în Uniunea Europeană”

I. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Preambul: contextul contribuției reprezentanților locali și regionali la restabilirea încrederii

1.

având în vedere Declarația de misiune a Comitetului European al Regiunilor (CoR), adoptată la Bruxelles, la 21 aprilie 2009: „Noi suntem o adunare politică formată din aleși regionali și locali aflați în serviciul integrării europene. Prin legitimitatea noastră politică, asigurăm reprezentarea instituțională a tuturor teritoriilor, regiunilor, orașelor și localităților din Uniunea Europeană. Misiunea noastră este de a implica autoritățile regionale și locale în procesul decizional european și de a încuraja astfel o participare mai activă a cetățenilor. (…) Veghem la respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității, pentru ca deciziile europene să fie adoptate și aplicate cât mai aproape de cetățeni și la nivelul cel mai adecvat. (…) Avem un dialog direct cu concetățenii noștri referitor la realizările Europei și la provocările viitoare și ne aducem contribuția la explicarea și justificarea modului de aplicare și a impactului în teritoriu al politicilor comunitare”;

2.

având în vedere cele cinci priorități politice ale CoR pentru perioada 2015-2020 („Relansarea economiei europene”, „Dimensiunea teritorială a legislației UE”, „O Europă mai simplă și mai conectată”, „Stabilitate și cooperare în cadrul și în afara Uniunii Europene”, „Europa cetățenilor este Europa viitorului”);

3.

având în vedere sesizarea președintelui Consiliului European din 8 noiembrie 2016, prin care solicita CoR să emită un aviz în care să prezinte percepțiile și propunerile autorităților locale și regionale privind viitorul Europei, pentru a contribui la restabilirea încrederii în proiectul european (1);

4.

având în vedere Cartea albă a Comisiei Europene din 1 martie 2017 privind viitorul Europei și calea de urmat. Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025 și cele cinci documente de reflecție ulterioare;

5.

având în vedere Declarația de la Roma, semnată la 25 martie 2017, în care statele semnatare proclamă: „Ne angajăm să ascultăm și să răspundem îngrijorărilor exprimate de cetățenii noștri. […] Vom colabora la nivelul cel mai adecvat atingerii scopurilor noastre, acesta putând fi nivelul Uniunii Europene sau nivelul național, regional ori local, într-un spirit de încredere și de cooperare loială, atât între statele membre, cât și între acestea și instituțiile UE, respectând principiul subsidiarității. Vom asigura marja de manevră necesară la diferitele niveluri pentru a consolida potențialul de inovare și de creștere al Europei. Vrem ca Uniunea să se implice cât mai mult în chestiunile majore și cât mai puțin în cele neînsemnate. Vom promova un proces decizional democratic, eficace și transparent, precum și rezultate mai bune”;

6.

având în vedere Scrisoarea de intenție a președintelui Comisiei Europene (2), care urmărește să continue dezbaterea lansată în Cartea albă privind viitorul Europei până la alegerile din 2019 prin discuții, dialoguri cu cetățenii, interacțiuni cu parlamentele naționale și activități cu regiunile;

7.

având în vedere raportul „Comunicarea cu cetățenii UE – o șansă pe care nu o putem pierde” (3), care afirmă: „la rândul lor, regiunile joacă un rol tot mai mare în regândirea guvernanței în Uniune și în statele membre. Având o bază socioeconomică solidă și o identitate culturală comună, ele oferă cadrul potrivit pentru orientarea politicilor și obținerea de rezultate adecvate în multe domenii de politică, întrucât sunt actori și intermediari importanți în comunicarea cu cetățenii”; și „Raportul din 2017 privind cetățenia UE 2017” (4), unde se recunoaște că consolidarea sentimentului de apartenență și participarea cetățenilor la proiectul de integrare sunt factori esențiali;

8.

având în vedere cele trei rezoluții ale Parlamentului European referitoare la viitorul Uniunii Europene (5);

9.

având în vedere lansarea consultărilor cu cetățenii în statele membre, începând cu luna aprilie 2018;

Înțelegerea și raportarea percepțiilor și așteptărilor cetățenilor și ale reprezentanților locali și regionali cu privire la Uniunea Europeană așa cum și-o doresc

(a)   Reprezentanții locali și regionali vor să facă auzită vocea cetățenilor

10.

subliniază că, în cadrul inițiativei sale „Reflecții asupra Europei”, lansată în martie 2016, a întreprins acțiuni în vederea restabilirii încrederii dintre Uniunea Europeană și cetățenii săi prin dialoguri cu cetățenii și primăriile și prin reuniuni cu asociațiile și adunările politicienilor locali și regionali, cu o serie de mișcări civice (6) și cu asociațiile teritoriale naționale și europene, cu scopul de asculta și a raporta percepțiile, ideile și îngrijorările cetățenilor cu privire la proiectul european;

11.

observă că, până în prezent, peste 176 de reprezentanți politici ai Comitetului European al Regiunilor s-au angajat în acest proces prin inițierea și participarea la dialogurile cu cetățenii, ca parte a exercițiului „Reflecții asupra Europei”. Peste 40 000 de participanți au luat parte personal sau virtual la aceste evenimente în 110 regiuni din statele membre. Au participat peste 22 000 de cetățeni, printr-un sondaj online și printr-o aplicație mobilă, ca mecanism de feedback care le permite participanților la dialoguri și cetățenilor să contribuie la discuții chiar și de la distanță;

12.

subliniază că la aceste activități participă reprezentanți aleși din toate grupurile politice ale CoR și că, atunci când este posibil, aceștia partajează platforme cu reprezentanți ai Consiliului European, deputați din parlamentele naționale, deputați din Parlamentul European, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Comitetului Economic și Social European; subliniază că este nevoie de o și mai mare coordonare pentru a îmbunătăți vizibilitatea și impactul activităților de comunicare ale tuturor instituțiilor și statelor membre;

13.

subliniază rezultatele sondajului realizat la cererea CoR și efectuat în rândul autorităților locale și regionale, inclusiv în rândul membrilor și supleanților CoR, precum și în rândul asociațiilor acestora (7);

14.

observă că, în majoritatea dialogurilor, perspectiva oamenilor asupra subiectelor este formată prin filtrul situației din regiunea, orașul sau zona lor; în acest context, observă că politicienii UE din regiuni și orașe sunt primii care trebuie să răspundă îngrijorărilor și așteptărilor cetățenilor;

(b)   Ce ne-au spus cetățenii: își doresc un proiect UE întemeiat pe solidaritate, coeziune și proximitate

15.

subliniază că principalele îngrijorări exprimate în cadrul dialogurilor CoR cu cetățenii (8) sunt legate de punerea în aplicare lentă a soluțiilor, în special în domeniul ocupării forței de muncă și al migrației, și de situația socioeconomică generală;

16.

în acest context, atrage atenția că mulți cetățeni au afirmat că doresc o solidaritate mai strânsă în cadrul UE; este un apel puternic la acțiune pentru a reduce inegalitățile existente și, în multe cazuri, tot mai mari în diferite domenii, în principal prin consolidarea coeziunii și a solidarității dintre statele membre și regiuni și în interiorul acestora. Pentru a răspunde la această așteptare generală poate fi necesară reorientarea și reechilibrarea unui număr de politici ale Uniunii Europene;

17.

semnalează o frustrare generalizată în raport cu UE, întrucât Uniunea este adesea percepută ca fiind prea îndepărtată și nedemnă de încredere. În același timp, multe persoane încă consideră că nu știu ce este și ce face UE. Acest aspect duce la un decalaj semnificativ între așteptările oamenilor și capacitatea UE de a produce rezultate. Nu sunt percepute rezultate în soluționarea problemelor locale, printre altele din cauza comunicării deficitare, a discursului și limbajului inadecvate utilizate în comunicarea cu cetățenii, precum și a implicării reduse în procesul decizional;

18.

observă că sondajele Eurobarometru (9) arată că mai mult de două treimi din respondenți sunt convinși că țara lor a avut de câștigat ca membru al UE;

19.

în acest context, reamintește că statele membre au o responsabilitate comună în a găsi soluții la nivel european și a garanta că UE are capacitatea de a acționa pentru realizarea principalelor sale obiective, generând o valoare adăugată reală. În același timp, ele trebuie să pună în aplicare reformele necesare la nivel național, inclusiv o finanțare adecvată, pentru a asigura o bună funcționare a administrațiilor locale și regionale, astfel încât cetățenii să poată constata că problemele cu care se confruntă sunt luate în considerare;

20.

subliniază că, în numeroase dezbateri locale și potrivit și rezultatelor sondajului, persoanele mai tinere de 30 de ani formează generația care manifestă cel mai mare entuziasm cu privire la UE și acordă o mare importanță libertății de mișcare și oportunităților oferite de UE în materie de educație. Totodată, este conștient că, în multe țări, această generație a suferit cel mai mult din cauza efectelor de durată ale crizei economice și șomajului în rândul tinerilor, fiind foarte critică față de rolul Uniunii Europene în acest context; prin urmare, insistă asupra necesității orientării mai clare către viitor a politicilor UE și a includerii acestei orientări în procesul decizional al UE, cu acțiuni concrete și resurse alocate mai țintit, pentru a trata problemele cu care se confruntă tinerii;

21.

subliniază că îngrijorarea cetățenilor legată de faptul că nu sunt suficient luați în considerare în cadrul procesului decizional duce adesea la diferite forme de neîncredere în instituțiile democratice, inclusiv cele ale UE;

22.

subliniază că, în medie, încrederea în nivelurile de guvernanță locală și regională este mai mare decât încrederea în guvernul național și, în majoritatea statelor membre, este mai mare și decât încrederea în UE;

23.

Pentru restabilirea încrederii în UE, subliniază importanța de a clarifica, pentru cetățeni, care sunt factorii de decizie responsabili la nivelul UE și solicită, prin urmare, consolidarea legitimității democratice;

24.

reamintește că integrarea europeană este un proiect menit să dea expresie politică unui set de valori și drepturi universale, dar că mulți cetățeni sunt dezamăgiți de ceea ce ei percep ca incapacitatea UE de a-și respecta și apăra propriile valori; recunoaște că este de o importanță crucială să se reconfirme în mod constant valorile comune ale cetățenilor UE, indispensabile ca fundament de încredere reciprocă și compromis;

25.

consideră că există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea unei „identități civice europene” în rândul cetățenilor UE, cu drepturi și obligații importante, care să aibă un impact asupra vieții lor de fiecare zi. O astfel de identitate, bazată pe bogatul patrimoniu istoric și cultural al Europei, este importantă pentru a accentua în rândul cetățenilor sentimentul de apartenență la „proiectul european” și ar trebui să completeze și să îmbogățească identitatea națională, cea regională și cea locală, care alcătuiesc personalitatea unui individ; chiar dacă sentimentul identității nu poate fi și nici nu trebuie impus, el poate fi sprijinit și încurajat prin participare civică, prin activități culturale și educație și ar trebui, prin urmare, sprijinit prin măsuri și resurse adecvate;

26.

recunoaște că cetățenii care trăiesc în societăți centrate pe cunoaștere și viitor pot identifica mai bine nevoile comunităților lor locale și, prin urmare, sunt mai în măsură să experimenteze și să realizeze prototipuri de soluții inovatoare care să poată răspunde nevoilor locale;

27.

sprijină cererea formulată de cetățeni referitoare la mai multe canale de participare democratică și la o comunicare mai bună cu instituțiile europene prin canale permanente și structurate de dialog. În acest scop, îndeamnă la consolidarea strategiei de comunicare a Comisiei Europene prin intermediul rețelelor sale de informare, cu ajutorul coordonării pe care o pot exercita autoritățile regionale asupra centrelor de informare europeană din sfera lor teritorială, coordonare care ar multiplica efectele activității lor;

(c)   Apelul puternic al reprezentanților locali și regionali de a fi implicați pe deplin în definirea și punerea în aplicare a proiectului UE (10)

28.

este de acord cu reprezentanții de la nivelul local și regional că domeniile prioritare pe care ar trebui să se concentreze UE se referă în principal la politica de coeziune, urmată de politica socială (inclusiv educația și mobilitatea), politicile economice (ocuparea forței de muncă și creșterea), migrația și integrarea, aspectele de mediu (inclusiv schimbările climatice) și siguranța;

29.

subliniază că, atât din dialogurile cu cetățenii, cât și din sondajul realizat în rândul autorităților locale și regionale, reiese o îngrijorare profundă legată de tineri, de modul în care li se pot oferi oportunități și li se poate răspunde la așteptări;

30.

subliniază că, întocmai ca și pentru cetățeni, solidaritatea este un concept recurent pentru reprezentanții autorităților locale și regionale, ca una dintre valorile fundamentale care stau la baza Uniunii Europene;

31.

subliniază că majoritatea respondenților din rândul autorităților locale și regionale consideră că un nivel mai mare de descentralizare și o mai bună separare a puterilor sunt elementele esențiale ale unei bune guvernanțe, deoarece aceste aspecte sporesc transparența, responsabilitatea și calitatea elaborării politicilor, dat fiind că permit o implicare și un angajament direct cu cetățenii și, astfel, soluții bazate pe realitatea zonei; menționează că implicarea autorităților locale și regionale în procesul decizional la nivelul UE aduce valoare adăugată politicilor aplicate;

32.

observă că autoritățile locale și regionale sunt foarte conștiente de nevoia tot mai mare de cooperare dincolo de frontierele naționale pentru a răspunde provocărilor majore din zilele noastre, cum ar fi schimbările climatice și dezastrele naturale, globalizarea sub toate formele sale, digitalizarea și consecințele sale sociale, instabilitățile din întreaga lume, schimbările demografice, sărăcia și excluziunea socială etc. Ele joacă, de asemenea, un rol decisiv în punerea în aplicare a politicii de coeziune, inclusiv a inițiativelor de cooperare transfrontalieră, cum ar fi numeroasele proiecte la scară mică și proiecte interpersonale, care sunt deosebit de importante pentru că reprezintă exemple concrete și cotidiene de solidaritate;

33.

subliniază că autoritățile locale și regionale își doresc, la rândul lor, ca Uniunea Europeană să se concentreze mai mult pe drepturile pe care le implică cetățenia UE, cum ar fi dreptul de a trăi, a lucra și a studia liber. În acest sens, este importantă activitatea pe care o pot desfășura autoritățile regionale și locale, în colaborare cu instituțiile europene, pentru ca cetățenii să cunoască oportunitățile reale pe care le oferă libera circulație în ce privește posibilitatea de a studia sau a-și desfășura cariera profesională în alt stat membru;

Ancorarea politicilor UE la nivel local pentru a aduce schimbări în viața oamenilor

(a)   Abordarea provocărilor societale la nivel local

34.

subliniază că politicile UE trebuie să-i facă pe oameni capabili să abordeze problemele care sunt importante pentru viețile lor și la care toate nivelurile de guvernanță, de la cel european la cel local, trebuie să furnizeze răspunsuri;

35.

observă că provocările societale cu care ne confruntăm trebuie abordate la nivel global, însă acțiunile care se impun trebuie întreprinse la nivel local;

36.

reamintește că orașele și regiunile asigură legătura dintre obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) și cetățeni, prin faptul că răspund la apelul la acțiune al acestora prin instrumentele care le-au fost puse la dispoziție de UE; cele 17 ODD nu vor fi realizate fără colaborarea și coordonarea cu guvernele locale și regionale; în acest scop, ar trebui exploatate la maximum toate instrumentele menite să sprijine cooperarea descentralizată, coerența politicilor și abordarea teritorială, fiindcă acestea mobilizează potențialul autorităților locale și regionale și societatea civilă pentru a promova parteneriatele și sinergiile între toate nivelurile de guvernanță;

(b)   Promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale pentru cetățeni

37.

subliniază că eliminarea decalajelor economice, sociale și teritoriale persistente rămâne o provocare majoră pentru viitorul UE;

38.

reamintește că coeziunea socială, economică și teritorială sunt obiective ale Tratatului UE, iar realizarea acestora necesită o abordare atât a provocărilor structurale, cât și a celor noi, promovarea societăților și economiilor reziliente și un cadru pentru valorificarea globalizării;

39.

Evidențiază cel de al șaptelea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, „Regiunea mea, Europa mea, Viitorul nostru” care „arată importanța vitală a politicii de coeziune pentru Europa, cetățenii europeni, economia europeană și orașele și regiunile europene și că reconcilierea creșterii economice sustenabile cu progresul social, cu ajutorul politicii de coeziune, este mai importantă decât niciodată” (11);

40.

solicită o politică de coeziune puternică după 2020 pentru toate regiunile, bazată pe principiul parteneriatelor europene, pe gestionarea partajată și pe guvernanța pe mai multe niveluri, astfel cum s-a solicitat în Declarația #CohesionAlliance;

41.

regretă că doar o mică parte a cetățenilor este conștientă de efectele pozitive ale politicii de coeziune; solicită, prin urmare, eforturi concertate la toate nivelurile de guvernanță pentru a face mai bine cunoscute efectele diferitelor aspecte ale politicilor și fondurilor UE;

42.

subliniază că Agenda urbană a UE ajută la soluționarea unor probleme care variază de la mobilitatea urbană până la calitatea aerului, de la economia circulară la integrarea migranților și a refugiaților. Subliniază, de asemenea, importanța parteneriatelor urban-rural pentru a înfrunta aceste probleme într-o manieră mai eficace. În plus, agenda sprijină orașele și regiunile să dezvolte ecosisteme inovatoare la nivel local și să pună în aplicare strategii inteligente de specializare;

43.

subliniază că serviciile de interes general (SIG) și serviciile de interes economic general sunt o parte integrantă a modelului social european și a economiei sociale de piață, garantând că orice persoană are dreptul și posibilitatea de a avea acces la bunuri esențiale și la servicii publice de înaltă calitate; susține extinderea conceptului de servicii de interes economic general la noi servicii sociale, cum ar fi primirea și integrarea refugiaților și migranților, locuințele sociale, venitul minim sau infrastructura digitală;

44.

solicită mai multe parteneriate europene între comune, orașe și regiuni, inclusiv prin înfrățiri, pentru a funcționa ca deschizători de drumuri la nivel global, în vederea punerii în aplicare a celor mai bune practici pentru soluționarea provocărilor societale, precum și a celor mai recente cunoștințe științifice;

(c)   Reacția la migrație și asigurarea integrării

45.

subliniază că, în percepția cetățenilor Europei, provocarea reprezentată de migrație reprezintă una din pietrele de încercare pentru modul în care solidaritatea este pusă în practică, dar că încă nu există o înțelegere comună a ceea ce înseamnă solidaritate în acest context; subliniază rolul esențial pe care îl au autoritățile locale și regionale în facilitarea primirii și integrării migranților și în organizarea unei dezbateri deschise, raționale și umane cu privire la aceste chestiuni sensibile;

46.

insistă să fie sprijinit rolul orașelor și regiunilor în gestionarea crizelor și integrarea pe termen lung. UE trebuie să le ofere statelor membre un cadru de politică coerent pentru migrație, precum și un sprijin financiar și tehnic suficient de orientat, pentru a facilita integrarea migranților la nivel local;

47.

subliniază că politicile de integrare pentru migranți trebuie să fie elaborate în parteneriat cu toate nivelurile de guvernanță și sprijinite de instrumentele financiare adecvate de la nivelul UE, în cadrul unei politici cuprinzătoare a UE în domeniul migrației. Pentru a garanta șanse optime de integrare, atât în interesul migranților, cât și în cel al societății-gazdă, ar trebui luați în considerare o serie de factori precum competențele profesionale și lingvistice ale migranților, legăturile de familie existente, preferințele acestora și posibilele contacte cu o anumită țara-gazdă înainte de sosire;

48.

observă că o gestionare eficientă și umană a frontierelor externe ale UE și dezvoltarea unei politici cuprinzătoare pentru migrație și a unui sistem comun al UE pentru azil, cu standarde comune ridicate, sunt esențiale pentru toate localitățile, orașele și regiunile, în special pentru cele care găzduiesc refugiați și pentru cele care se află la frontiere și sunt mai puternic afectate de valurile de migranți; subliniază că o astfel de politică trebuie să includă o abordare coordonată a protecției umanitare, noi căi pentru migrația legală, inclusiv sisteme de migrație circulară și eforturi pentru combaterea cauzelor migrației și ale traficului de persoane sub orice formă, în special ale traficului de femei și copii în scopuri sexuale, ceea ce presupune noi angajamente politice, pe toate planurile, și mijloace adecvate;

(d)   Garantarea drepturilor sociale și a accesului la educație și promovarea patrimoniului cultural

49.

subliniază că cetățenii simt într-o mare măsură nevoia de dezvoltare a dimensiunii sociale a UE în cadrul tuturor politicilor și programelor UE, în completarea sistemelor de protecție socială și de egalitate de gen existente la nivel național și regional. Articolele 8 și 9 din TFUE prevăd o bază în acest sens și, prin urmare, ar trebui aplicate în mod corespunzător. CoR sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a pilonului social, în cadrul căruia autoritățile locale și regionale ar trebui să joace un rol fundamental, și solicită includerea în tratatele UE a unui Protocol privind progresul social; urmărește să asigure egalitatea între drepturile sociale și drepturile economice. Salută includerea Pilonului european al drepturilor sociale în semestrul european. CoR sprijină ideea unui tablou de bord social în cadrul semestrului european și, de asemenea, consideră că, în dreptul primar al UE, trebuie incluse obiective sociale obligatorii;

50.

subliniază insistent că investițiile sociale nu ar trebui considerate doar ca o povară pentru bugetul public. Finanțarea politicilor sociale și de protecție a drepturilor sociale, astfel cum s-a arătat la summit-ul de la Göteborg din noiembrie 2017, are o valoare adăugată europeană clară, fundamentală pentru restabilirea încrederii cetățenilor în procesul de integrare;

51.

subliniază că este esențial ca cetățenii să fie ajutați să aibă acces la piețe de muncă locale și echitabile pentru a eradica șomajul, prin măsuri specifice menite să sprijine grupurile cele mai afectate; își propune să elaboreze un plan pentru ca obiectivele sociale să fie incluse într-un program de acțiune privind politica socială orientat spre viitor, care să conțină măsuri specifice și o concretizare legislativă, menit să investească în oameni, competențe, cunoștințe, protecție socială și incluziune;

52.

solicită ca UE să își asume pe deplin angajamentul de a promova egalitatea între femei și bărbați și, în special, de a preveni și a eradica violența împotriva femeilor, o problemă universală, structurală și multidimensională care generează costuri personale, sociale și economice incalculabile;

53.

reafirmă că este esențial să se investească în tineri și solicită UE să sprijine autoritățile locale și regionale în abordarea necesităților în materie de competențe și educație; solicită o nouă „alianță pentru competențe și educație”, cu obiectivul de a încuraja investițiile publice în educație, de a promova mobilitatea (Erasmus +), de a stimula cooperarea interregională, în special în zonele transfrontaliere și de încuraja contactele interumane directe, nu doar în contextul profesional, ci și în sfera activităților culturale;

54.

în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, solicită participarea guvernelor regionale la gestionarea unor instrumente precum Fondul social european și fondurile de sprijin pentru punerea în aplicare a garanției pentru tineret, întrucât politicile active de ocupare a forței de muncă, inclusiv inovarea socială și politicile de egalitate, sunt implementate, deseori, la nivel regional;

55.

subliniază că, în sfera educațională, ar fi relevant să se integreze în parcursurile educaționale diferitele elemente comune pe care le împărtășesc europenii în diferite domenii precum istoria, cultura, patrimoniul sau chiar proiectul construcției europene. În plus, în orice caz, evidențiază importanța activității de diseminare a proiectului european în rândul elevilor, pe care, de regulă, o desfășoară autoritățile regionale și locale;

56.

reamintește că diversitatea formelor patrimoniului cultural este un bun prețios pentru Europa: este vorba de un instrument care poate deveni o pârghie esențială de ameliorare a durabilității și coeziunii în regiunile din UE, care poate contribui la consolidarea identității unei regiuni și a întregii Europe și care reflectă în mare măsură mottoul UE („Unită în diversitate”);

57.

subliniază că turismul și industriile creative pot transforma patrimoniul cultural al regiunilor într-o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică, inclusiv prin inovare și strategii de specializare inteligente;

58.

subliniază că Uniunea Europeană trebuie să impulsioneze și să valorifice diversitatea sa lingvistică și culturală, să stimuleze cunoașterea acesteia, să promoveze inovarea și cooperarea interregională în toate domeniile culturale, precum și noi modele de afaceri în sfera industriilor culturale și creative;

(e)   Încurajarea cercetării, inovării și a transformării digitale

59.

consideră că programele europene de finanțare bazate pe cercetare, inovare, schimburi, parteneriat și mobilitate, care sunt oferite în orașele inteligente, pot contribui la dezvoltarea de servicii mai bune pentru cetățeni, îmbunătățind astfel calitatea vieții acestora, și subliniază că coeziunea și politicile agricole comune pot fi dinamice și orientate spre viitor inclusiv prin intermediul cercetării și inovării;

60.

solicită creșterea gradului de inovare în sectorul public și în mediul de afaceri, inclusiv cu ajutorul unor inițiative precum „Știința se întâlnește cu regiunile”, care reunesc politicieni și oameni de știință pentru a discuta practici decizionale bazate pe dovezi, oferindu-le europenilor posibilitatea să își creeze împreună viitorul;

61.

subliniază că transformarea digitală și e-guvernanța sprijină administrațiile publice locale. Cetățenii și comunitățile de afaceri apreciază valoarea adăugată europeană a acestor investiții, care fac adesea parte din cooperarea transfrontalieră sau interregională (inclusiv banda largă pentru toți), deoarece consolidează reziliența economiei locale și contribuie la îmbunătățirea calității vieții la nivel local și regional;

62.

subliniază că orașele sunt locuri – atât în plan concret, cât și digital – unde oamenii se pot întâlni, pot găsi noi idei, explora noi posibilități, își pot proiecta viitorul într-un mod inovator, pot afla cum evoluează societatea și care sunt implicațiile pentru cetățeni. Prin urmare, orașele pot accelera procesul de conectare digitală a comunităților locale din întreaga Europă;

63.

reamintește, prin urmare, că transformarea digitală reprezintă un nou instrument pentru coeziune și un instrument eficace pentru abordarea provocărilor demografice: zonele îndepărtate și rurale și regiunile ultraperiferice trebuie să rămână conectate și să își transforme dezavantajele naturale în avantaje, în conformitate cu principiul coeziunii teritoriale. Centrele de inovare, laboratoarele vii, atelierele de fabricare digitală (fab labs), studiourile de design, bibliotecile, incubatoarele, taberele de inovare sprijinite de UE și de actorii locali stimulează economia locală și facilitează accesul părților interesate la tehnologiile digitale;

(f)   Sprijinirea dezvoltării zonelor rurale, securizarea politicii agricole comune și promovarea producției locale

64.

reamintește că zonele rurale și cele intermediare reprezintă 91 % din teritoriul UE și găzduiesc 60 % din populația acesteia, că există un decalaj de dezvoltare considerabil între zonele urbane și cele rurale, unde sentimentul de abandon se traduce printr-un euroscepticism în creștere; consideră, prin urmare, că atât politica agricolă comună, cât și politica de coeziune trebuie să acționeze în continuare ca instrumente întemeiate pe solidaritate pentru a promova reînnoirea agriculturii durabile și inovatoare și dezvoltarea rurală și subliniază că zonele rurale ar trebui luate în considerare în toate politicile UE;

65.

cooperarea interregională poate constitui un element-cheie pentru optimizarea strategiilor de specializare inteligentă, favorizând sinergiile și maximizând randamentul efortului global pentru inovare;

66.

subliniază că modul în care producem și consumăm alimente are un impact local și global uriaș, nu doar asupra bunăstării cetățenilor, asupra mediului, a biodiversității și a climei, ci și asupra sănătății și economiei noastre; solicită dezvoltarea și promovarea piețelor locale și a lanțurilor alimentare scurte ca sisteme alimentare cu o dimensiune locală specifică și insistă asupra promovării unei producții europene de calitate;

67.

consideră că reducerile bugetare în cazul celui de al doilea pilon al PAC sunt disproporționate și este îngrijorat că această măsură ar putea fi în detrimentul zonelor rurale, al obiectivului Comisiei Europene de a consolida protecția mediului și a naturii și al obiectivelor UE referitoare la protecția climatului și a resurselor;

(g)   Durabilitate, protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice

68.

subliniază că cetățenii așteaptă acțiuni globale și locale de combatere a schimbărilor climatice și promovare a eficienței energetice. Prin urmare, durabilitatea ar trebui integrată în toate politicile UE, cu un accent deosebit pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiența energetică, mobilitatea mai puțin poluantă, generarea de energie din surse regenerabile și prin absorbanți de CO2 și producție și consum durabile. CoR solicită UE să ofere un cadru politic și juridic solid, care să le permită regiunilor și orașelor să își dezvolte inițiativele de promovare a realizării obiectivelor de la Paris;

69.

reamintește că Convenția globală a primarilor pentru climă și energie și inițiativele ascendente de punere în aplicare joacă un rol esențial în realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și solicită UE să sprijine dezvoltarea contribuțiilor stabilite la nivel local pentru reducerea emisiilor de CO2; durabilitatea și protecția mediului ar trebui să fie, prin urmare, integrate în toate politicile UE, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu celelalte angajamente internaționale ale UE;

70.

subliniază necesitatea unor sinergii mai mari între rețelele, proiecte și acordurile care vizează abordarea schimbărilor climatice și cele care se ocupă de reziliența în fața dezastrelor, cum este Cadrul de la Sendai;

(h)   Cooperarea dincolo de UE pentru a sprijini stabilitatea și dezvoltarea

71.

reamintește că rolul jucat de autoritățile locale și regionale în cooperarea transfrontalieră și activitățile din cadrul diplomației orașelor dincolo de UE, în special în procesul de extindere și în vecinătatea UE, este esențial pentru promovarea democrației la nivel local, a dezvoltării sustenabile și a stabilității;

72.

reamintește că autoritățile locale au un rol decisiv în asigurarea securității cetățenilor prin prevenirea radicalizării violente și prin protejarea spațiilor publice; având în vedere natura transfrontalieră și transnațională a criminalității și a terorismului, cetățenii și autoritățile locale și regionale au nevoie de cooperare și vor beneficia de valoarea adăugată a acțiunii UE pentru proiectele comune;

73.

amintește poziția CoR potrivit căreia, pentru încheierea acordurilor de liberalizare a schimburilor comerciale, este necesară mai întâi o analiză a impactului la nivel teritorial. Repetă, de asemenea, că trebuie instituite mecanisme la nivel național și local pentru a asigura accesul la informațiile relevante privind politicile comerciale. În plus, negocierile comerciale ar trebui însoțite de un dialog formal și participativ între autoritățile naționale responsabile și autoritățile locale și regionale. Acest aspect este esențial, mai ales atunci când negocierile comerciale vizează zone de competență partajată cu statele membre, pentru că, în aceste cazuri, cel mai adesea sunt afectate nivelul local și cel regional;

Asigurarea spațiului de manevră necesar pentru orașe și regiuni: un buget european post-2020 pe măsura ambițiilor, care folosește mecanisme de flexibilitate pentru a acționa și investi

74.

subliniază că prioritățile și ambițiile UE de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în tratat și de a răspunde așteptărilor cetățenilor săi trebuie să se reflecte în cadrul financiar multianual (CFM); susține un CFM care să reprezinte 1,3 % din venitul național brut (VNB) al UE-27;

75.

subliniază că bugetul UE nu ar trebui să fie înțeles ca un compromis între contribuabili neți și beneficiari neți, ci ca un instrument comun de îndeplinire a obiectivelor noastre comune, oferind valoare adăugată în întreaga Europă. Sprijină, prin urmare, concluziile Comisiei, potrivit cărora suntem cu toții beneficiari ai CFM, dat fiind că efectele pozitive ale unei piețe comune, ale securității și coeziunii depășesc contribuția financiară individuală la UE;

76.

subliniază că viitorul UE depinde de un buget ambițios și eficient al UE, care să respecte principiul potrivit căruia sarcinile suplimentare acordate UE ar trebui să fie corelate cu resurse suplimentare și cu eliminarea treptată a reducerilor pentru contribuțiile naționale;

77.

subliniază că orice recentralizare a bugetului european, în special prin subminarea programelor de gestionare partajată și a abordărilor locale, ar putea pune în pericol coeziunea în cadrul Uniunii și trebuie evitată;

78.

reamintește că un factor determinant pentru a avea încredere în instituții este calitatea serviciilor publice, întrucât cetățenii evaluează autoritățile din perspectiva experienței lor cu serviciul furnizat și, având în vedere că mai mult de o treime din toate cheltuielile publice și mai mult de jumătate din investițiile publice sunt realizate la nivel subnațional, insistă că nivelul de investiții publice în UE rămâne prea scăzut pentru a putea furniza infrastructura și serviciile publice adecvate. Prin urmare, este esențial să se elimine decalajul în ceea ce privește investițiile publice;

79.

subliniază că, la zece ani de la criza financiară care a afectat grav investițiile publice ale autorităților locale și regionale, este nevoie să se consolideze capacitatea acestora de a investi, oferindu-le marja de manevră fiscală necesară pentru a sprijini investițiile publice și pentru a promova soluțiile locale prin consolidarea principiilor de gestionare partajată bazată pe parteneriat și pe guvernanță pe mai multe niveluri, precum și prin excluderea cofinanțării publice a programelor UE din calculul datoriilor, în contextul Pactului de stabilitate și de creștere;

Construirea uniunii noastre de la bază spre vârf: o revigorare democratică a UE este posibilă printr-un angajament local

(a)   Consolidarea acțiunii UE: trebuie întreprinse acțiunile adecvate la nivelul adecvat

80.

are convingerea că aplicarea adecvată a principiilor subsidiarității și proporționalității este esențială în procesul de apropiere a Uniunii Europene de cetățenii săi; reamintește că este important ca deciziile să fie luate cât mai aproape de cetățeni și subliniază nevoia unui sistem decizional pe deplin responsabil și transparent în UE, care să le permită cetățenilor să identifice clar cine este responsabil din punct de vedere politic și răspunzător pentru deciziile luate (12);

81.

subliniază că responsabilitatea partajată și legătura strânsă dintre principiul guvernanței pe mai multe niveluri și cel al subsidiarității sunt elementele esențiale ale unei Uniuni Europene cu adevărat democratice;

82.

evidențiază că aplicarea consecventă a principiului subsidiarității trebuie să fie garantată de UE în viitor. Aceasta înseamnă „mai multă Europă acolo unde este nevoie” și „mai puțină Europă acolo unde este nevoie mai puțin”, ceea ce va duce la o Uniune Europeană mai eficientă și mai performantă. Simpla logică a protejării intereselor statelor membre împotriva interferenței UE este contraproductivă în dezbaterea privind viitorul Europei; este conștient de propriul rol, fiind unul dintre „gardienii” principiului subsidiarității și consideră că principiul subsidiarității ar trebui considerat un concept dinamic din punct de vedere politic și juridic în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor, cu scopul de a garanta că măsurile corecte sunt aplicate la momentul potrivit, la nivelul adecvat și în interesul cetățenilor; aceste convingeri sunt confirmate de raportul final al Grupului operativ privind subsidiaritatea și proporționalitatea, care aduce în atenție o nouă interpretare a „subsidiarității active”; va încerca să pună în aplicare recomandările grupului operativ, în strânsă cooperare cu celelalte instituții ale UE, parlamentele naționale și autoritățile locale și regionale din întreaga Uniune;

83.

își reafirmă solicitarea de codificare și aplicare a principiilor guvernanței pe mai multe niveluri și de parteneriat într-un cod de conduită interinstituțional și ca acestea să se reflecte în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Dincolo de politica de coeziune, guvernanța pe mai multe niveluri trebuie să fie integrată în toate dispozițiile legislative și de reglementare ale politicilor care au un impact regional (13);

84.

consideră că este esențial să se contracareze orice tendință spre centralizare și să se sprijine elaborarea pe teren a unor soluții adecvate, locale și eficiente, în special în viitoarea politică de coeziune, care să servească drept model de guvernanță și în alte domenii de politică;

85.

recomandă dezvoltarea în continuare a evaluărilor impactului teritorial (EIT), pentru a crea sisteme de feedback eficiente care să ia în considerare diversitatea regiunilor UE și efectele foarte diferite ale politicilor UE asupra diferitelor autorități locale și regionale;

(b)   Implicarea regiunilor și orașelor: reînnoirea democrației europene prin asumare și eficiență

86.

subliniază că politicile europene trebuie să le ofere oamenilor un rol proactiv în abordarea problemelor importante pentru viața lor. Oamenii caută soluții la nivel local, un angajament sporit în definirea problemelor și ajutor în abordarea lor. Această abordare centrată pe oameni și orientată către cetățeni poate rezolva multe provocări locale și poate arăta cum se dovedește UE relevantă pentru cetățeni; ea presupune și o concentrare a politicii UE pe consolidarea rolului orașelor și regiunilor prin angajamentul cetățenilor și prin implicarea acestora în parteneriate public-privat;

87.

subliniază că autoritățile locale și regionale aduc valoare adăugată Uniunii, acționând ca laboratoare de dezvoltare și punere în aplicare de noi forme de inovare societală, solidaritate și politici favorabile incluziunii, pe care cetățenii le așteaptă de la Uniunea Europeană;

88.

în plus, aceasta înseamnă că nu toate problemele cetățenilor pot fi rezolvate printr-o legislație detaliată la nivelul UE. Principiul subsidiarității nu se referă doar la posibilitățile juridice ale UE de a legifera, ci și la relevanța soluțiilor pentru cetățeni. Dacă cetățenii constată că UE le oferă soluții care nu sunt adecvate în viața de zi cu zi, acest lucru le va spori opoziția față de UE;

89.

este convins că sistemul instituțional al UE va trebui să evolueze în continuare și să se adapteze la noile provocări, pentru asigurarea unui proces de luare a deciziilor incluziv, transparent, democratic și eficace; subliniază că rolul autorităților locale și regionale, astfel cum este reprezentat de CoR, trebuie să capete o recunoaștere deplină, atât în ceea ce privește desfășurarea lucrărilor de zi cu zi ale UE, cât și procesul de adaptare în viitor a tratatelor UE, în cadrul căruia CoR ar trebui să fie reprezentat cu drepturi depline în orice viitoare convenție;

90.

are convingerea că dimensiunea locală și regională trebuie să fie recunoscută în semestrul european și că, prin urmare, autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate de la începutul pregătirii analizei anuale a creșterii în elaborarea rapoartelor specifice țărilor și în programele de reformă națională; își exprimă convingerea că, în acest scop, tabloul de bord al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) ar trebui completat cu indicatori regionali care vor contribui la promovarea și susținerea dimensiunii regionale a procesului semestrului european;

91.

consideră că legitimitatea democratică a UE și, în special, a uniunii economice și monetare (UEM) trebuie să fie consolidată prin plasarea principiilor progresului social și egalității de șanse în centrul procesului decizional al UE, astfel încât ocuparea forței de muncă și standardele sociale să nu fie tratate ca elemente periferice ale procesului de ajustare macroeconomică;

92.

consideră că o implicare mai mare a regiunilor și a parlamentelor regionale în procesul decizional al UE ar putea îmbunătăți controlul democratic și responsabilitatea;

(c)   Facilitarea participării cetățenilor la politicile UE și asigurarea în comun a unui dialog permanent cu oamenii după 2019

93.

reamintește, de asemenea, că UE va câștiga încredere și credibilitate numai dacă și atunci când va obține rezultate, și cu condiția ca cetățenii să primească explicații mai clare privind valoarea adăugată europeană și motivațiile și compromisurile necesare care stau la baza deciziilor UE. În acest sens, CoR solicită eforturi mult mai mari pentru sprijinirea formatelor media și de informare europene multilingve, inclusiv discursuri ușor de înțeles, dezvoltarea și aplicarea modulelor de educație civică europene pentru diferite niveluri de educație, precum și creșterea considerabilă a sprijinului pentru organizarea de întâlniri ale cetățenilor la nivel transfrontalier (sisteme de schimburi în domeniul educației și formării profesionale, programe de înfrățire etc.);

94.

subliniază că instrumentele participative, cum ar fi Inițiativa cetățenească europeană (14), ar trebui să fie consolidate; ca instrument complementar la structurile existente ale democrației reprezentative la nivelul UE și la elementele inovatoare suplimentare ale procesului decizional participativ și dialogului permanent, inițiativele cetățenești europene pot ajuta la mobilizarea cetățenilor în jurul unei cauze comune, la sublinierea dimensiunii europene a problemelor politice cheie și la stimularea organizării de dezbateri paneuropene și a formării unei opinii corespunzătoare a cetățenilor;

95.

solicită membrilor CoR să continue să colaboreze cu cetățenii prin evenimente locale, reuniuni publice și dialoguri cu cetățenii, pentru a ajunge la opinia publică din fiecare regiune din UE-27 și solicită celorlalte instituții să își unească forțele; subliniază, în acest context, obiectivul de a organiza dialoguri cetățenești în toate regiunile UE până la alegerile europene din 2019 și își încurajează membrii să organizeze sesiuni speciale ale reuniunilor locale sau regionale împreună cu cetățenii și asociațiile locale, pentru a colecta răspunsuri la întrebările privind viitorul Europei menționate în chestionarul CoR și în cel al Comisiei Europene; subliniază importanța crucială a comunicării descentralizate privind politicile UE și alegerile politice care stau la baza acestora, precum și necesitatea ca instituțiile UE să sprijine eforturile și inițiativele locale și regionale orientate în această direcție;

96.

subliniază că, prin consultări cu cetățenii, ar trebui să se ajungă și la acei cetățeni care sunt adesea ignorați sau nu sunt interesați de procesele consultative; este important să se asigure o dezbatere cu adevărat incluzivă și reprezentativă cu cetățenii, pentru a evita ca dezbaterea să fie monopolizată de cei mobilizați deja în favoarea sau împotriva UE sau în susținerea unei cauze politice specifice;

97.

subliniază că dialogul permanent și comunicarea cu cetățenii sunt fundamentale în orice sistem politic și sunt, prin urmare, esențiale pentru creșterea legitimității democratice a UE și pentru a aduce Europa mai aproape de oameni;

98.

reamintește, în acest context, că implicarea cetățenilor nu trebuie să se limiteze la perioadele premergătoare alegerilor europene;

99.

se angajează să propună, în vederea alegerilor europene din 2019, o metodologie pentru un sistem permanent și structurat de dialog între cetățeni și politicienii și instituțiile UE, care să implice autoritățile locale și regionale prin intermediul CoR, bazată pe un proces transparent de obținere de contribuții din partea cetățenilor, furnizându-le spațiul și informațiile necesare pentru identificarea și dezbaterea chestiunilor care pentru ei sunt de maximă importanță și integrând rezultatele în procesul UE de elaborare a politicilor, furnizând totodată un feedback adecvat cu privire la impactul contribuțiilor cetățenilor;

100.

își exprimă convingerea că, oferind feedback cetățenilor, activitatea politică a membrilor CoR poate consolida legăturile cu nivelurile locale și poate spori încrederea oamenilor în „politica UE”.

---

(1)  Scrisoarea președintelui Consiliului European către președintele Comitetului Regiunilor, 8 noiembrie 2016, http://www.cor.europa.eu/en/events/Documents/Letter%20Tusk%20Markkula_Reflecting%20on%20the%20EU_081116.pdf.

(2)  Scrisoarea de intenție adresată președintelui Antonio Tajani și prim-ministrului Jüri Rata la 13 septembrie 2017, https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/letter-of-intent-2017_ro.pdf

(3)  Luc Van den Brande – consilierul special al președintelui Juncker, Comunicarea cu cetățenii UE – o șansă pe care nu o putem pierde, octombrie 2017.

(4)  Avizul CoR pe tema „Raportul privind cetățenia UE – 2017”, COR-2017-01319 (raportor: Guillermo Martínez Suárez).

(5)  Parlamentul European: (2017) Îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona, P8_TA (2017) 0049; (2017) Posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene, P8_TA (2017) 0048; (2017) Capacitatea bugetară pentru zona euro, P8_TA(2017) 0050.

(6)  Printre exemple se numără De ce Europa?, Pulsul Europei, Susținem Europa, Comitetul pentru apărarea democrației, Inițiativa generației 1989.

(7)  London School of Economics, Reflecting on the future of the European Union (Reflecții asupra viitorului Uniunii Europene), martie 2018, https://cor.europa.eu/en/engage/studies/Documents/Future-EU.pdf.

(8)  CoR, Reflecting on Europe: how Europe is perceived by people in regions and cities (Reflecții asupra Europei: cum este percepută Europa de către oamenii din regiuni și orașe), aprilie 2018, https://cor.europa.eu/en/events/Documents/COR-17-070_report_EN-web.pdf

(9)  Eurobarometru – Public opinion in the European Union (Opinia publică în Uniunea europeană), anexa nr. 88, noiembrie 2017 http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/81142 Eurobarometru – Future of Europe (Viitorul Europei), n. 467, septembrie – octombrie 2017 http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/special/surveyky/2179; Sondaj Eurobarometru întocmit la cererea Parlamentului European, Democracy on the move one year ahead of European election (Democrația în mișcare cu un an înainte de alegerile europene), nr. 89.2, mai 2018, http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2018/oneyearbefore2019/eb89_one_year_before_2019_eurobarometer_en_opt.pdf

(10)  London School of Economics, Reflecting on the future of the European Union (Reflecții asupra viitorului Uniunii Europene), martie 2018.

(11)  Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Cel de al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: Regiunea mea, Europa mea, Viitorul nostru, septembrie 2017.

(12)  Rezoluția CoR privind Cartea albă a Comisiei Europene privind viitorul Europei – Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025 (2017/C 306/01).

(13)  Avizul CoR pe tema „Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE”, COR-2017-03718, raportor Marek Woźniak.

(14)  Avizul CoR pe tema „Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană”, COR-2017-04989, raportor Luc Van den Brande.

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Instituirea unei Autorități Europene a Muncii

(2018/C 461/03)

Raportor general: Doris KAMPUS (AT-PSE), Ministru pentru afaceri sociale, muncă și integrare, Guvernul landului Stiria Document de referință: Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei Autorități Europene a Muncii (Text cu relevanță pentru SEE și Elveția) COM(2018) 131 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Propunere de decizie

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendament

(5) Ar trebui instituită o Autoritate Europeană a Muncii (denumită în continuare „Autoritatea”), pentru a contribui la întărirea echității și a încrederii în piața unică. În acest sens, Autoritatea ar trebui să sprijine statele membre și Comisia în îmbunătățirea accesului persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații în situațiile de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă, precum și a accesului la serviciile relevante, să sprijine respectarea normelor și cooperarea între statele membre pentru a asigura aplicarea eficace a legislației Uniunii în aceste domenii, precum și să medieze și să faciliteze soluționarea litigiilor transfrontaliere sau a perturbărilor transfrontaliere ale pieței forței de muncă.

(5) Ar trebui instituită o Autoritate Europeană a Muncii (denumită în continuare „Autoritatea”), pentru a contribui la întărirea echității și a încrederii în piața unică. În acest sens, Autoritatea ar trebui să sprijine statele membre și Comisia în îmbunătățirea accesului persoanelor fizice și al angajatorilor la informații privind propriile drepturi și obligații în situațiile de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă, precum și a accesului la serviciile relevante, să sprijine respectarea normelor și cooperarea între statele membre pentru a asigura aplicarea eficace a legislației Uniunii în aceste domenii, precum și să medieze și să faciliteze soluționarea litigiilor transfrontaliere sau a perturbărilor transfrontaliere ale pieței forței de muncă. Aceasta include și o grilă de aplicare coerentă și eficientă.

Expunere de motive

Pentru implementarea clară, echitabilă și eficientă a legislației Uniunii privind mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă și coordonarea sistemelor de securitate socială, autoritățile naționale și regionale au nevoie de mecanisme de punere în aplicare adecvate, care să aibă și un efect preventiv de descurajare.

Amendamentul 2

Propunere de decizie

Considerentul 14a (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
	(14a) Pentru consolidarea securității juridice și aplicarea uniformă a legii (și în cazul instanțelor cu competență locală) este esențial să existe reglementări privind utilizarea legală a informațiilor (de exemplu, posibilitatea de a fi acceptate ca probă) colectate pe parcursul inspecțiilor. Ar trebui să se asigure faptul că rezultatele inspecțiilor comune pot fi utilizate în mod uniform.

Expunere de motive

Inspectorii de muncă principali (SLIC) recomandă de mulți ani să se clarifice statutul acțiunilor comune la nivelul UE.

Amendamentul 3

Propunere de decizie

Articolul 5 litera (c)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
(c) coordonează și sprijină inspecțiile comune și concertate, în conformitate cu articolele 9 și 10;	(c) consolidează, coordonează și sprijină inspecțiile comune și concertate, în conformitate cu articolele 9 și 10;

Expunere de motive

Caracterul concertat și comun al inspecțiilor efectuate de autoritățile naționale competente ar trebui consolidat în mod considerabil, pentru a îmbunătăți aplicabilitatea rezultatelor..

Amendamentul 4

Propunere de decizie

Articolul 5 litera (h) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
	(h) facilitează continuarea activității structurilor existente care funcționează fără probleme, inclusiv a parteneriatelor EURES transfrontaliere, care încurajează cooperarea în regiunile transfrontaliere cu scopul de a sprijini o mobilitate transfrontalieră echitabilă.

Expunere de motive

Sinergiile promise de Comisie și integrarea structurilor existente funcționale (de exemplu, parteneriatele transfrontaliere EURES care sunt importante pentru regiuni) trebuie garantate și în ce privește bugetul.

Amendamentul 5

Propunere de decizie

Articolul 6 litera (c)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
(c) furnizează angajatorilor informații relevante privind normele în domeniul muncii și privind condițiile de trai și de muncă aplicabile lucrătorilor în situații de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă, inclusiv lucrătorilor detașați;	(c) furnizează angajatorilor și lucrătorilor informații relevante privind normele în domeniul muncii și privind condițiile de trai și de muncă aplicabile lucrătorilor în situații de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă, inclusiv lucrătorilor detașați;

Expunere de motive

Informațiile adaptate trebuie puse la dispoziția întregului spectru de parteneri sociali.

Amendamentul 6

Propunere de decizie

Articolul 6 litera (g) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
	(g) promovează fluxul de informații între regiunile, orașele și comunele afectate de mobilitate, în vederea schimbului și transmiterii structurate de cunoștințe și de experiență.

Expunere de motive

Informațiile cu privire la condițiile și experiențele locale contribuie la îmbunătățirea cooperării, la consolidarea capacităților și folosirea și consolidarea cunoștințelor existente.

Amendamentul 7

Propunere de decizie

Articolul 7 alineatul (1) litera (e) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
	(e) promovează schimbul de bune practici între regiunile, orașele și comunele afectate de mobilitate și diseminează experiența dobândită.

Expunere de motive

Și în domeniul serviciilor ar trebui să se asigure un schimb de experiențe.

Amendamentul 8

Propunere de decizie

Articolul 8 alineatul (1) litera (d)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
(d) facilitează procedurile transfrontaliere de asigurarea a colectării sancțiunilor și amenzilor;	(d) facilitează procedurile transfrontaliere de asigurare a colectării sancțiunilor și amenzilor naționale și formulează propuneri pentru a promova transparența și coerența în ce privește punerea în aplicare a unor astfel de sancțiuni naționale într-un context transfrontalier ;

Expunere de motive

Reglementarea deficitară a asumării răspunderii în cazul aplicării de sancțiuni și amenzi naționale într-un context transfrontalier pune în pericol aplicarea eficientă a legislației Uniunii în cooperarea transfrontalieră dintre autoritățile regionale.

Amendamentul 9

Propunere de decizie

Articolul 9 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendament

(1)   La cererea unuia sau a mai multor state membre, Autoritatea coordonează inspecții concertate sau comune în domeniile care intră în sfera sa de competență. Cererea poate fi prezentată de unul sau mai multe state membre. Autoritatea poate, de asemenea, să propună autorităților statelor membre în cauză ca acestea să efectueze o inspecție concertată sau comună.

(1)   La cererea unuia sau a mai multor state membre, Autoritatea coordonează inspecții concertate sau comune în domeniile care intră în sfera sa de competență. Cererea poate fi prezentată de unul sau mai multe state membre în conformitate cu practicile naționale referitoare la piața muncii din statul respectiv . Autoritatea poate, de asemenea, să propună autorităților statelor membre în cauză ca acestea să efectueze o inspecție concertată sau comună.

Expunere de motive

Diversitatea tradițiilor naționale privind monitorizarea conformării cu legislația (inclusiv a instituțiilor care cooperează cu autoritățile naționale) trebuie respectate.

Amendamentul 10

Propunere de decizie

Articolul 9 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
Atunci când autoritatea unui stat membru decide să nu participe sau să nu efectueze inspecția concertată sau comună menționată la alineatul (1), aceasta informează Autoritatea în scris, cu suficient timp înainte, în legătură cu motivele deciziei sale. În astfel de cazuri, Autoritatea informează celelalte autorități naționale în cauză.	Atunci când autoritatea unui stat membru decide să nu participe sau să nu efectueze inspecția concertată sau comună menționată la alineatul (1), aceasta informează Autoritatea în scris, cu suficient timp înainte, în legătură cu motivele deciziei sale. În astfel de cazuri, Autoritatea informează celelalte autorități naționale în cauză.

Amendamentul 11

Propunere de decizie

Articolul 10 alineatul (5a) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
	(5a)     Rezultatele inspecțiilor comune pot fi folosite în statele membre participante de către autoritățile competente ca probe, cu aceeași valoare juridică ca documentele colectate în jurisdicția lor.

Expunere de motive

Inspectorii de muncă principali (SLIC) recomandă de mulți ani să se clarifice caracterul obligatoriu din punct de vedere juridic al acțiunilor comune la nivelul UE.

Consolidarea cooperării ar trebui să includă și faptul ca exploatarea legală a rezultatelor inspecțiilor comune să fie reglementată și asigurată la toate nivelurile de autorități.

Amendamentul 12

Propunere de decizie

Articolul 11 alineatul (2) litera (d) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
	(d) pentru ca aceste cunoștințe să fie actuale, se organizează schimburi periodice cu regiunile, orașele și comunele cele mai afectate – atât din țările beneficiare, cât și din țările de origine.

Expunere de motive

Și în domeniul analizării și evaluării riscurilor ar trebui să aibă loc un schimb de experiență periodic și contribuții din partea regiunilor cele mai afectate.

Amendamentul 13

Propunere de decizie

Articolul 18 (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
1.   Consiliul de administrație este alcătuit din câte un reprezentant de rang înalt al fiecărui stat membru și din doi reprezentanți ai Comisiei, având cu toții drept de vot.	1.   Consiliul de administrație este alcătuit din câte un reprezentant de rang înalt al fiecărui stat membru, din doi reprezentanți ai Comisiei și un reprezentant al autorităților regionale ale statelor membre , având cu toții drept de vot.
2.   Fiecare membru al consiliului de administrație are un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește.	2.   Fiecare membru al consiliului de administrație are un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește.
3.   Membrii consiliului de administrație care își reprezintă statul membru și supleanții acestora sunt numiți de propriul stat membru în funcție de cunoștințele lor în domeniile menționate la articolul 1 alineatul (2), ținând cont de competențele lor manageriale, administrative și bugetare relevante.	3.   Membrii consiliului de administrație care își reprezintă statul membru și supleanții acestora sunt numiți de propriul stat membru în funcție de cunoștințele lor în domeniile menționate la articolul 1 alineatul (2), ținând cont de competențele lor manageriale, administrative și bugetare relevante.
Comisia desemnează membrii care urmează să o reprezinte.	Comisia desemnează membrii care urmează să o reprezinte.
	Reprezentantul autorităților regionale din statele membre este numit de Comitetul Regiunilor dintre membrii ce provin din statele Uniunii Europene unde competența de reglementare în domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă este partajată cu regiunile.
Statele membre și Comisia depun eforturi pentru a limita rotația reprezentanților lor în cadrul consiliului de administrație, asigurând astfel continuitatea activității acestuia. Toate părțile urmăresc să asigure o reprezentare echilibrată între bărbați și femei în cadrul consiliului de administrație.	Statele membre, Comisia și Comitetul Regiunilor depun eforturi pentru a limita rotația reprezentanților lor în cadrul consiliului de administrație, asigurând astfel continuitatea activității acestuia. Toate părțile urmăresc să asigure o reprezentare echilibrată între bărbați și femei în cadrul consiliului de administrație.
4.   Mandatul membrilor și al supleanților acestora este de patru ani. Mandatul respectiv poate fi prelungit.	4.   Mandatul membrilor și al supleanților acestora este de patru ani. Mandatul respectiv poate fi prelungit.
5.   Reprezentanții țărilor terțe care aplică legislația Uniunii în domeniile reglementate de prezentul regulament pot participa la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori.	5.   Reprezentanții țărilor terțe care aplică legislația Uniunii în domeniile reglementate de prezentul regulament pot participa la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori.

Expunere de motive

În unele state membre, competențele în domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă sunt împărțite între stat și regiuni: este oportun să se prevadă un reprezentant al autorităților regionale în cadrul consiliului de administrație al Autorității, pentru a asigura o reprezentare echilibrată a intereselor.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Considerații generale și evaluarea generală a propunerii

1.

salută obiectivul propunerii de a consolida echitatea pe piața internă și încrederea în aceasta, prin aplicarea mai eficientă a legislației Uniunii în domeniul mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și al coordonării sistemelor de securitate socială;

2.

sprijină abordarea de a crea o Autoritate Europeană a Muncii pentru a sprijini statele membre în lupta împotriva neregulilor în domeniul liberei circulații a lucrătorilor, a libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii, și, astfel, pentru a îmbunătăți calitatea mobilității;

3.

subliniază că utilizarea abuzivă a acestor libertăți slăbește nu numai coeziunea în UE, ci are și dezavantaje sociale, economice și bugetare considerabile pentru regiuni, orașe și comune și pentru cetățenii acestora;

4.

reamintește, în acest sens, că se reduc veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări sociale și se înregistrează un impact negativ asupra ocupării forței de muncă, condițiilor de muncă, concurenței, dezvoltării locale și regionale, bunăstării și securității sociale;

5.

sprijină, prin urmare, îmbunătățirea coerenței și facilitarea cooperării dintre autoritățile naționale care, în prezent, se confruntă cu limite jurisdicționale teritoriale în punerea efectivă în aplicare a normelor existente pentru situații transfrontaliere;

6.

subliniază că o mai bună coordonare la nivelul UE a sancțiunilor pentru încălcarea legislației privind mobilitatea forței de muncă ar putea constitui un factor de descurajare a nerespectării legislației și ar putea contribui în mod semnificativ la eficientizarea sistemului de asigurare a respectării legislației, inclusiv în spiritul articolelor 81 și 82 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, acest lucru ar consolida încrederea și echitatea în piața internă, asigurând, printre altele, un mediu de afaceri clar și condiții de concurență echitabile. Pentru realizarea efectivă a unei astfel de coordonări este nevoie să se utilizeze toate mijloacele necesare (cum ar fi legăturile dintre platformele IT sau sistemele telematice sau alte mijloace de comunicare);

7.

sprijină rolul operațional al Autorității, care urmează să preia sarcinile tehnice din structurile existente și să le integreze și să le dezvolte, pentru a elimina lacunele identificate în sistem și pentru a crea sinergii;

8.

subliniază că sarcinile și responsabilitățile ar trebui să fie clar definite, astfel încât, la toate nivelurile administrației publice să fie stabilite cooperări în mod orientat și eficace și să se excludă dublarea structurilor existente;

9.

atrage atenția asupra faptului că în domeniul de activitate al Autorității există o gamă largă de practici și situații legale naționale, regionale și locale, și subliniază că mandatul Autorității ar trebui să fie compatibil cu această diversitate și să țină seama de cunoștințele dobândite;

Evaluare critică a obiectivelor și sarcinilor din punctul de vedere al regiunilor

10.

subliniază că îndeosebi lucrătorii care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier reprezintă un grup vulnerabil în Europa, întrucât drepturile lor pot fi ușor lezate din cauza mobilității lor între regiunile de origine și regiunile-gazdă;

11.

reiterează faptul că nivelul regional și local sunt afectate în mod direct de nereguli în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă, că acest nivel este cel mai apropiat de cetățeni și, prin urmare, de persoanele în căutarea unui loc de muncă și de angajatori, și că mobilitatea pe piața forței de muncă are un puternic caracter regional și poate fi modelată la nivel regional (1);

12.

reiterează că, având în vedere acest rol-cheie, este esențială reprezentarea corespunzătoare a autorităților locale și regionale în consiliul de administrație al Autorității (2);

13.

reamintește că Autoritatea Europeană a Muncii ar trebui să acopere toate sectoarele economice, iar pentru a ține suficient seama de diversele probleme, trebuie asigurată implicarea îndeaproape a partenerilor sociali la nivel sectorial și regional în grupul părților interesate;

14.

subliniază cât de important este pentru îndeplinirea obiectivului ca activitatea Autorității să se bazeze pe o abordare cu caracter obligatoriu și pe asumarea răspunderii, garantând în același timp autonomia sistemelor naționale;

Principiul subsidiarității și proporționalității

15.

subliniază că trebuie respectat pe deplin principiul subsidiarității în toate etapele de dezvoltare a Autorității și trebuie respectate toate competențele naționale în domeniul muncii și al afacerilor sociale;

16.

subliniază că trebuie respectat pe deplin principiul proporționalității, pentru a evita sarcini financiare și administrative suplimentare;

17.

atrage atenția asupra faptului că crearea Autorității Europene a Muncii ar trebui să vizeze consolidarea libertăților fundamentale ale pieței interne și să sprijine autoritățile naționale în cazurile în care aplicarea efectivă a legislației Uniunii de către statele membre este îngreunată din cauza frontierelor naționale și/sau diferențelor regionale din perspectivă națională;

18.

subliniază că Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să țină seama de diversele modele și priorități ale piețelor forței de muncă din statele membre. Autoritatea nu trebuie, în niciun caz, să submineze autonomia partenerilor sociali și rolul lor central;

19.

constată că astfel se contribuie la îmbunătățirea calității mobilității în cadrul competențelor și al reglementărilor existente;

20.

subliniază că ar putea fi obținute efecte pozitive pentru regiunile de origine și regiunile-gazdă prin punerea în aplicare mai eficientă la nivel transfrontalier de către autoritățile naționale, prin creșterea veniturilor fiscale și de asigurări sociale și făcând simțit pe teren impactul securității juridice mai mari și al aplicării uniforme a legii asupra condițiilor de lucru și concurenței (3);

Propuneri suplimentare și alte nevoi în materie de reglementare

21.

recomandă ca, având în vedere natura dinamică a pieței europene a forței de muncă în contextul schimbărilor demografice și al provocărilor tehnologice, și cu respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității, să se prevadă oportunități de dezvoltare pentru Autoritatea Europeană a Muncii;

22.

consideră că este necesar ca la tratarea cazurilor transfrontaliere, să fie consolidat angajamentul tuturor actorilor implicați în sensul luării de măsuri subsecvente rapide, eficace și coerente, în vederea obținerii unui impact pozitiv la nivel regional și local;

23.

recomandă ca, în relațiile cu țări terțe, după caz, Autoritatea să se bazeze pe strategiile macroregionale ale Uniunii, care, printr-o cooperare consolidată, contribuie la abordarea provocărilor comune cu care se confruntă o zonă geografică definită care acoperă statele membre și țările terțe și care contribuie la realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale.

---

(1)  Avizul CoR pe tema „Mobilitatea forței de muncă și consolidarea EURES” (COR 2014-1315).

(2)  Avizul CoR „Pilonul european al drepturilor sociale” (CdR 2868/2016).

(3)  https://cor.europa.eu/en/our-work/Documents/Territorial-impact-assessment/TIA-ELA-Labour-Authority-20180704.pdf.

Proiect de aviz al Comitetului European al Regiunilor — Contribuția orașelor și regiunilor din UE la cea de a 14-a Conferință a părților la Convenția privind diversitatea biologică și la Strategia UE în domeniul biodiversității post-2020

(2018/C 461/04)

Raportor: Roby BIWER (LU-PSE), membru al Consiliului local din Bettembourg Document de referință: Scrisoarea domnului Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, aprilie 2018

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

A.   Situația actuală a realizării obiectivelor privind biodiversitatea în Europa și la nivel mondial

1.

își exprimă îngrijorarea față de gravitatea declinului biodiversității, care nu se limitează la scăderea numărului de specii de plante și de animale, ci afectează negativ și oportunitățile pentru viitor – din punct de vedere economic, al mediului și chiar social și cultural;

2.

subliniază că se apropie datele-țintă pentru două instrumente de politică importante pentru protejarea și utilizarea durabilă a biodiversității, și anume Planul strategic privind biodiversitatea pentru 2011-2020 al Convenției privind diversitatea biologică (Planul strategic al CBD) și Strategia corespunzătoare a UE în domeniul biodiversității pentru 2020;

3.

reiterează opinia că – deși există progrese remarcabile în ceea ce privește anumite aspecte – dovezile științifice arată că lumea, în general, și numeroase autorități locale și regionale (ALR), în special, nu sunt în măsură să îndeplinească toate obiectivele globale de la Aichi privind biodiversitatea și să pună în aplicare Strategia UE în domeniul biodiversității. Cu toate acestea, mai pot fi încă obținute multe rezultate până în 2020, iar etapa pregătitoare pentru cadrul global pentru biodiversitate post-2020 a început deja;

4.

subliniază că atât declinul biodiversității la nivel mondial, cât și pierderea și deteriorarea ecosistemelor reprezintă o amenințare majoră pentru viitorul planetei noastre; în contextul politic general al îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), abordarea și inversarea tendinței de declin al biodiversității și refacerea ecosistemelor sunt aspecte cruciale, strâns legate de combaterea schimbărilor climatice;

5.

recunoaște impactul determinant al acțiunilor individuale (sau al lipsei de acțiune) la nivel local, sub aspectul contribuției la criza globală a biodiversității, care scoate în evidență pericolul „perspectivei înguste” (manifestat prin tratarea în mod izolat a fiecărui caz legat de biodiversitate la nivel local – neglijând, așadar, impactul acestuia la nivel global, precum și alte efecte externe), și subliniază necesitatea unei perspective echilibrate la scară micro și macro;

6.

susține că există suficiente dovezi și probe științifice ale necesității de a adopta de urgență măsuri mai radicale, proactive și preventive la nivel mondial, regional și local pentru stoparea declinului biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate, chiar în acest moment, fără a mai aștepta (de exemplu, evaluarea oficială a progreselor, în 2020);

7.

subliniază neconcordanța obiectivelor de politică – pe orizontală și pe verticală –, cu abordările adesea contradictorii ale problemelor de mediu, inclusiv, de exemplu, în politicile agricole și energetice, ceea ce subminează progresele în atingerea obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea;

8.

realizează că politicile de urbanizare ale statelor membre ale UE determină în continuare fragmentarea peisajului și extinderea urbană, conducând la declinul ecosistemelor și al biodiversității;

9.

salută acordurile multilaterale de mediu (AMM) și funcționarea acestora, precum și dezvoltarea unei noi politici globale și a unor cadre de guvernanță care sprijină cooperarea transfrontalieră, și invită autoritățile naționale și regionale să înceapă să utilizeze aceste instrumente pentru intervenții coerente în materie de politică la nivel transfrontalier;

10.

atrage atenția asupra distrugerii unor situri Natura 2000 și a nivelului actual de ucideri și capturi ilegale de păsări și de alte specii și este convins că sunt necesare eforturi mai susținute, la toate nivelurile, în vederea îndeplinirii cerințelor de monitorizare și punere în aplicare a directivelor privind natura prin planuri de management adecvate;

11.

este deconcertat de persistența comerțului ilegal cu specii protejate, de creșterea numărului de specii exotice invadatoare și de utilizarea nedurabilă a pesticidelor, cum ar fi neonicotinoidele, care cauzează o scădere masivă a numărului polenizatorilor, inclusiv a populațiilor de albine;

12.

reamintește nevoia urgentă de a spori considerabil eforturile la nivel mondial și la nivelul UE, pentru a aborda în mod eficient criza mondială a biodiversității, și de a separa dezvoltarea economică de declinul biodiversității și de aspectele conexe, inclusiv de deteriorarea ulterioară a funcțiilor și a serviciilor ecosistemice;

13.

atrage atenția asupra mijloacelor și instrumentelor financiare insuficiente pentru integrarea acțiunilor privind biodiversitatea și a gestionării adecvate a biodiversității, precum și asupra riscurilor economice și financiare aferente lipsei de acțiune, care predomină la toate nivelurile;

14.

subliniază necesitatea concentrării asupra deficiențelor din structura de guvernanță globală și europeană, asupra provocărilor privind punerea în aplicare a Planului strategic al CBD și asupra îmbunătățirii cadrului global pentru biodiversitate post-2020, pentru a se ajunge la o punere eficientă în aplicare prin strategii concrete;

15.

remarcă cu îngrijorare lipsa și/sau caracterul inadecvat al mecanismelor de măsurare, raportare și verificare pentru contribuții (voluntare), pentru a evalua progresele înregistrate în privința punerii în aplicare a obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea, prin planuri strategice de acțiune naționale și regionale pentru biodiversitate;

16.

solicită implicarea timpurie a tuturor părților interesate relevante în pregătirile pentru următoarea fază de concepere a cadrelor globale pentru biodiversitate post-2020, la nivel mondial și la nivelul UE;

B.   Acțiuni și responsabilități până în 2020

17.

consideră că este oportun să se utilizeze cea de a 14-a Conferință a părților (COP 14) la Convenția privind diversitatea biologică (CBD) ca o oportunitate majoră de a identifica ce se poate încă îndeplini efectiv până în 2020, astfel încât să se poată formula angajamente clare și realizabile;

18.

subliniază rolul important al ALR în punerea în aplicare a obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea, în cei doi ani rămași;

19.

subliniază importanța unui cadru adecvat de guvernanță pe mai multe niveluri pentru o acțiune coordonată a ALR, a UE și a statelor membre ale UE privind punerea în aplicare în continuare a obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea și realizarea Strategiei europene în domeniul biodiversității până în 2020;

20.

sprijină decizia Uniunii Europene de a interzice pesticidele utilizate la scară largă, cum ar fi neonicotinoidele, din cauza pericolului grav pe care îl prezintă pentru insectele nevizate, cum sunt polenizatorii, care sunt cruciale pentru reproducerea plantelor în păduri, în spațiile verzi din orașe și pe terenurile cultivate și, prin urmare, esențiale pentru producția mondială de alimente. Comitetul subliniază rolul ALR în limitarea utilizării de pesticide, ținând seama în mod corespunzător de diferențele existente între statele membre în ceea ce privește distribuția responsabilităților, inclusiv prin inițiative precum „Orașe fără pesticide” și „Orașe prietene ale albinelor”;

21.

pledează pentru o creștere a resurselor (juridice, financiare și umane) pentru ca acele ALR care doresc acest lucru să-și dezvolte în mod adecvat competențele directe în materie de protecție, planificare, utilizare durabilă, gestionare, refacere și monitorizare a biodiversității și a ecosistemelor, inclusiv a siturilor care prezintă un interes mai mare de conservare;

22.

subliniază că este important ca ALR să beneficieze de instrumente și mecanisme pentru a accesa informații de înaltă calitate cu privire la starea și tendințele speciilor, ale habitatelor, ale ecosistemelor și ale serviciilor acestora;

23.

invită statele membre ale UE ca, acolo unde aceasta nu există încă, să instituie o abordare integrată a dezvoltării și a punerii în aplicare a unor strategii și planuri de acțiune în domeniul biodiversității la nivel național, subnațional și local, în conformitate cu orientările Strategiei și planului de acțiune în materie de biodiversitate ale secretariatului Convenției privind diversitatea biologică și ale ICLEI, și să îmbunătățească implicarea ALR în elaborarea, revizuirea și punerea în aplicare a unor planuri strategice de acțiune naționale pentru biodiversitate, pentru a sprijini realizarea eficace a acestora și integrarea lor în planificare – pe verticală și pe orizontală – și în sectoarele ale căror activități au efecte (pozitive sau negative) asupra biodiversității;

24.

subliniază necesitatea de a crește nivelul de finanțare pentru biodiversitate, în special al investițiilor în rețeaua Natura 2000, prin instrumentele de finanțare ale UE, inclusiv prin fondurile structurale și de coeziune, și salută, de asemenea, instrumentele de sprijin precum eConservation, care oferă o bază de date cu informații foarte utile referitoare la posibilitățile de finanțare a biodiversității de către donatori publici;

25.

propune furnizarea de bune practici privind eliminarea subvențiilor cu efecte negative din diferite domenii de politică sectorială, pentru creșterea coerenței acțiunilor UE pentru protecția biodiversității și efectuarea unor evaluări ale subvențiilor dăunătoare mediului, dirijând mai bine bugetul UE către dezvoltarea durabilă; la alocarea resurselor financiare trebuie să se acorde prioritate maximă dezvoltării durabile;

26.

salută eforturile depuse în cadrul programului Orizont 2020 al UE în vederea intensificării activităților de cercetare și inovare care analizează potențialul soluțiilor bazate pe natură și al infrastructurilor verzi și albastre de regenerare a zonelor urbane, considerând că aceste elemente sunt propice pentru îmbunătățirea implementării strategiei UE în materie de biodiversitate în zonele urbane și cu densitate mare a populației, inclusiv în perioada 2020-2030 și în legătură cu agenda urbană a UE; subliniază însă necesitatea promovării punerii în aplicare a directivelor UE privind natura și îndeamnă ca aceste programe referitoare la soluțiile bazate pe natură și pe infrastructura verde și albastră să nu fie considerate un înlocuitor al acțiunilor ferme în materie de biodiversitate și servicii ecosistemice, în zonele periurbane și rurale, ci o completare utilă a acestora;

27.

subliniază că fondurile provenite din diversele instrumente de finanțare existente ar trebui gestionate direct de organismele regionale și locale competente, cărora li s-a încredințat responsabilitatea conservării și refacerii biodiversității și a ecosistemelor, în conformitate cu obiectivele de la Aichi privind biodiversitatea;

28.

solicită consolidarea rolului ALR în prevenirea comerțului ilegal, prin stabilirea unor reguli privind achizițiile publice orientate către biodiversitate, precum și stoparea creșterii numărului de specii exotice invadatoare, în special prin asigurarea unor cadre pentru activități comune, desfășurate în colaborare, în situații transfrontaliere, în interesul gestionării integrate a migrării speciilor și a biodiversității; subliniază rolul rețelelor strategice existente, cum ar fi Rețeaua transeuropeană pentru infrastructuri ecologice (TEN-G), în asigurarea unor infrastructuri și coridoare transfrontaliere verzi printr-un management cooperativ și prin planuri de acțiune transfrontaliere;

Rolul central al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a Planului strategic al CBD și a Strategiei UE în domeniul biodiversității până în 2020

29.

confirmă și salută faptul că se acordă din ce în ce mai multă recunoaștere rolului autorităților locale și regionale la nivelul UE în realizarea Strategiei europene în domeniul biodiversității;

30.

consideră că ALR ar trebui să se implice în mod activ în crearea și în punerea în aplicare a unor politici de eliminare a subvențiilor contraproductive și de integrare a biodiversității în diferite domenii de politică sectorială, inclusiv în agricultură și în dezvoltarea urbană și regională (prin intermediul fondurilor UE relevante);

31.

încurajează ALR să accelereze acțiunile ce vizează integrarea considerentelor legate de biodiversitate în amenajarea teritoriului și urbanism, ca instrument eficace pentru furnizarea de contribuții la punerea în aplicare a obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea;

32.

reafirmă rolul ALR în funcționarea voluntară a programelor și a platformelor de sensibilizare al căror obiectiv este să evidențieze importanța protejării și a refacerii biodiversității și a ecosistemelor noastre și a serviciilor lor;

33.

încurajează ALR să se angajeze în procese internaționale, europene și naționale de standardizare și certificare pentru gestionarea biodiversității și a ecosistemelor, inclusiv în utilizarea de instrumente de referință, și să sprijine adoptarea unui cadru coerent de guvernanță și gestionare a biodiversității;

C.   Către un cadru global pentru biodiversitate post-2020 eficace și operațional

34.

salută Rezoluția Parlamentului referitoare la Planul de acțiune al UE pentru natură, cetățeni și economie, adoptată la sfârșitul anului 2017, prin care se solicită Comisiei să înceapă fără întârziere lucrările la următoarea strategie a UE în domeniul biodiversității, în conformitate cu procesul de formulare a cadrului global pentru biodiversitate post-2020;

35.

recunoaște necesitatea consolidării angajamentului politic la nivel mondial și la nivelul UE de a rezolva criza mondială a biodiversității și de a spori nivelul de ambiție în deceniul post-Aichi, 2020-2030;

36.

preconizează că COP 15 CBD va genera o atenție reînnoită la nivel global și angajamente pe măsură, nu numai pentru a stopa declinul biodiversității și al ecosistemelor, ci și pentru a le reface și pentru a stabili un cadru global pentru biodiversitate post-2020 ambițios și incluziv, valabil până în 2030, care să fie capabil să îndeplinească viziunea pentru 2050 a CBD și a altor acorduri relevante ale ONU;

37.

îndeamnă UE să își asume rolul de lider responsabil în procesul global de pregătire a unui cadru global pentru biodiversitate post-2020 și să instituie o „politică externă privind biodiversitatea” – sau să contribuie la o „politică internă globală privind biodiversitatea” –, stabilind responsabilitatea Uniunii ca lider mondial în materie de biodiversitate;

38.

invită UE și toate părțile la COP CBD să consolideze și să formalizeze dialogul și participarea ALR (și a altor părți terțe interesate) la elaborarea și punerea în aplicare a noului cadru de politici;

39.

încurajează UE să se angajeze într-o colaborare transregională cu Africa, America de Sud, Asia și, în special, cu China, în calitate de gazdă a COP CBD 2020, în vederea dezvoltării unor abordări colective și coerente pentru promovarea intereselor comune în privința îndeplinirii obiectivelor „reînnoite” de la Aichi, pentru refacerea, utilizarea durabilă și gestionarea biodiversității și a ecosistemelor, în deceniul 2020-2030;

40.

subliniază necesitatea traducerii viziunii pentru 2050 în termene și căi concrete, care să includă răspunsuri pragmatice, orientate spre soluții, care să fie discutate în cadrul COP 14 CBD;

41.

subliniază necesitatea dezvoltării cadrului global pentru biodiversitate post-2020 prin alinierea și integrarea tuturor acordurilor ONU relevante în materie de mediu, cum ar fi ODD ale ONU, Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Cadrul de acțiune de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre (RRD), cu obiectivele (reînnoite) de la Aichi privind biodiversitatea, pentru a preveni separarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice de obiectivele sociale și economice la baza cărora stau; acest lucru va permite integrarea valorilor biodiversității în alte sectoare și, prin urmare, în alte politici și procese de planificare, precum și în colaborarea transfrontalieră;

42.

îndeamnă la coerența politicilor printr-o mai bună integrare a biodiversității – în special cu ODD 11 „Orașe și comunități durabile”, ODD 14 „Viața marină” și ODD 15 „Viața pe uscat” – și prin formulări mai exacte și mai armonizate în diferitele instrumente, astfel încât să se evite confuziile, contradicțiile și duplicările;

43.

subliniază semnificația esențială a cooperării pe mai multe niveluri și a creării unei structuri de guvernanță eficace și operaționale pe mai multe niveluri în cadrul global pentru biodiversitate post-2020, care să includă ALR (la nivel mondial, precum și în UE), pentru desfășurarea de acțiuni coordonate în vederea îndeplinirii obiectivelor „reînnoite” de la Aichi privind biodiversitatea;

44.

solicită ca noul cadru global pentru biodiversitate post-2020 să menționeze în mod explicit rolul ALR în mecanismul de monitorizare, raportare și verificare la nivel național;

45.

încurajează o structură și un mecanism de guvernanță globală pentru biodiversitate post-2020 care să fie coerente și să aplice principiul integrării orizontale, al alinierii verticale și al managementului cooperativ și integrat în legătură cu obiective măsurabile și mecanisme de raportare de către și pentru toate nivelurile, inclusiv administrațiile subnaționale, aliniate la alte acorduri internaționale;

46.

recomandă să se analizeze posibilitatea promovării, la diverse niveluri, a unui sistem de contribuții voluntare proporționale cu condițiile naționale (similar cu modul în care CCONUSC introduce contribuții stabilite pe plan național, regional și local), dar care să fie cel puțin la fel de îndrăznețe și ambițioase;

47.

reiterează necesitatea de a acționa în continuare cu o abordare similară obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea și în spiritul acestora, care să introducă obiective noi, clare, cu termene precise și măsurabile, pentru stoparea declinului biodiversității, al naturii și al ecosistemelor și pentru refacerea acestora, pentru a eradica în mod eficace speciile exotice invadatoare și pentru a preveni introducerea acestora, precum și pentru a stopa efectiv comerțul ilegal cu specii sălbatice de faună și floră și distrugerea ilegală a acestora în deceniul 2020-2030;

48.

invită UE să ofere îndrumări și orientări strategice și continue pentru statele membre și alte țări în ceea ce privește eforturile lor de a combate amenințările la adresa biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și pentru gestionarea acestora. Cunoscut fiind faptul că declinul biodiversității este determinat de o multitudine de cazuri și decizii individuale, orientările ar trebui să includă principii și criterii pentru evaluarea impactului acestora, care să plece de la obiectivele globale privind biodiversitatea și să fie comparate cu ele, astfel încât să se evite o „perspectivă îngustă”;

49.

consideră că o abordare coerentă în materie de monitorizare, raportare și verificare este foarte importantă pentru contabilizarea progreselor în cadrul global pentru biodiversitate post-2020 și pentru analizarea periodică a punerii în aplicare a obiectivelor pe termen lung ale acestuia. Aceasta trebuie să se facă în mod cuprinzător și în scop de facilitare, punându-se accentul pe: 1. stoparea pierderii biodiversității; 2. refacerea biodiversității și a ecosistemelor; 3. utilizarea și gestionarea durabilă a biodiversității și a ecosistemelor. Modalitățile de îndeplinire a acestor obiective constau în prevenirea sosirii și eradicarea speciilor alogene invazive, stoparea uciderii ilegale și a comerțului cu specii sălbatice, precum și monitorizarea și verificarea indicatorilor biodiversității. Monitorizarea, raportarea și verificarea trebuie să fie cât mai obiective cu putință și să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile, asigurând cuantificarea politicilor și acțiunilor, vizibilitatea progreselor și a realizărilor și identificarea necesităților în materie de corectare sau de intervenții suplimentare;

50.

îndeamnă la identificarea și monitorizarea contribuțiilor naționale, inclusiv a celor regionale și locale, în raport cu obiectivele globale din cadrul global pentru biodiversitate post-2020, pentru a permite urmărirea și analizarea periodică a angajamentelor colective;

51.

încurajează dezvoltarea unui set comun de cunoștințe științifice și tehnice legate de biodiversitate, elaborând metode de detectare comparabile, definind norme comune de monitorizare și creând platforme speciale pentru gestionarea și diseminarea datelor și cunoștințelor;

52.

sprijină aprofundarea cunoștințelor privind resursele și serviciile oferite de teritorii (mediu, turism, agricultură, meșteșugărit, energie, servicii, economie socială), pentru a promova integrarea măsurilor de conservare a biodiversității cu planificarea la diferite niveluri de guvernare și cu acțiunile de dezvoltare socioeconomică a teritoriilor;

53.

solicită îmbunătățirea calității și a modului de transmitere a cunoștințelor referitoare la bunele practici aplicate pentru protejarea zonelor Natura 2000 la nivel european și încurajarea dialogului sistematic cu autoritățile de gestiune, precum și implicarea diverselor entități publice și private cu competențe în domeniul biodiversității, de la fața locului;

54.

propune introducerea unor obiective operaționale „SMART” (specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp) în cadrul post-2020, trecând de la obiective situaționale, nemăsurabile, la obiective orientate către rezultate și „caracterizate de criteriul urgenței”, definite într-un mod și într-un limbaj clar și operațional și care să permită măsurarea și raportarea progreselor în raport cu obiectivele;

55.

recunoaște necesitatea unor obiective și ținte mai riguroase și mai ușor de transmis în cadrul global pentru biodiversitate post-2020, actualizând și/sau înlocuind totodată obiectivele încadrate în timp de la Aichi, inclusiv următoarele: 1. obiectivul strategic B privind reducerea presiunii directe asupra biodiversității și promovarea utilizării durabile ar trebui să includă utilizarea durabilă a speciilor terestre, alături de stocurile de pește și nevertebrate și plantele acvatice în cadrul țintei 6; 2. obiectivul strategic D privind sporirea beneficiilor pe care le aduc tuturor biodiversitatea și serviciile ecosistemice ar trebui să recunoască contribuția biodiversității la sănătatea umană – pe lângă cele menționate la țintele 14, 15 și 16 –, cu ținte suplimentare în domenii cum ar fi utilizarea în scopuri farmaceutice, plantele medicinale, nutriția, sănătatea mintală și promovarea sănătății etc., și o altă adăugire pentru a trata legăturile dintre biodiversitate, pace și conflict, precum și migrația persoanelor; 3. acordarea unei atenții sporite serviciilor oferite de sol, apele dulci, marea liberă, precum și biodiversității acestora; 4. măsurile luate în cadrul protecției naturii și al serviciilor ecosistemice și care urmăresc îmbunătățirea condițiilor de viață în orașe și în zonele periurbane, cu luarea în considerare a schimbărilor climatice;

56.

susține sensibilizarea comunităților locale cu privire la importanța biodiversității, ca oportunitate sub aspect economic, social și al ocupării forței de muncă, inclusiv în ceea ce privește cerințele în materie de incluziune socială, experimentând și alte modele de cooperare locală, bazate pe diseminarea clauzelor sociale și de mediu, în favoarea biodiversității;

57.

solicită elaborarea de indicatori comuni ai biodiversității, pe baza tuturor cadrelor internaționale relevante, care să fie adăugați și aliniați la toate aceste cadre, inclusiv și în special, la obiectivele de dezvoltare durabilă, pentru a evita dublarea eforturilor, pentru a promova o dimensiune cuantificabilă și o punere în aplicare eficiente și integrate și pentru a fructifica schimbările radicale, în scopul eradicării sărăciei, promovării atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea și creșterii rezilienței alimentare a comunităților locale;

58.

solicită furnizarea mai multor oportunități de dezvoltare a capacităților – inclusiv a mijloacelor financiare necesare și a unor metode inovatoare și stimulante, ca, de exemplu, învățarea inter pares –, în vederea consolidării cunoștințelor și competențelor tehnice necesare pentru stoparea pierderii biodiversității, pentru refacerea biodiversității și a ecosistemelor și pentru prevenirea introducerii speciilor alogene invazive, a distrugerii specii sălbatice de faună și floră și a comerțului ilegal cu acestea, la toate nivelurile, prin implicarea comunităților indigene și locale, a experților și a specialiștilor (inclusiv vânătorii, pescarii, păstorii și silvicultorii) în gestionarea biodiversității;

59.

propune parteneriate și un sprijin mai puternice pentru acțiuni colective în rândul tuturor părților interesate și al publicului larg, acordându-se o atenție specială contribuțiilor provenite de la populația indigenă și comunitățile locale, femei, tineri și cei care se bazează în mod direct pe biodiversitate și care o gestionează (inclusiv vânători, pescari, păstori și silvicultori), precum și stopării comerțului ilegal cu specii sălbatice de faună și floră și a distrugerii ilegale a acestora. CoR reiterează nevoia de a spori asistența și/sau orientările tehnice (nu numai pentru autoritățile locale și regionale din UE, ci și pentru zonele de tranzit și de origine a traficului cu specii sălbatice), consolidarea capacităților și instrumentele bazate pe drepturi pentru un proces participativ eficace, care să integreze principiile bunei guvernanțe;

60.

încurajează crearea de standarde internaționale pentru strategiile și planurile de acțiune privind biodiversitatea și pentru gestionarea și planificarea integrată, precum și a altor instrumente legate de viitorul mecanism de guvernanță și de gestionare, în vederea facilitării adoptării și a coerenței;

61.

recunoaște importanța creării de modele și de scenarii globale privind biodiversitatea pentru adoptarea unor decizii de gestionare a biodiversității mai bine informate și pertinente și pentru dezvoltarea unor sisteme inovatoare de colectare a datelor sau pentru extinderea sistemelor existente cu date privind biodiversitatea;

62.

încurajează crearea unei platforme globale pentru transferul de cunoștințe, monitorizarea și raportarea cu privire la îndeplinirea angajamentelor de către națiuni și ALR, pentru a le implica pe acestea din urmă în schimbul de bune practici și în asigurarea propagării acestora și pentru a sprijini monitorizarea, raportarea și verificarea;

63.

insistă asupra necesității de a spori o finanțare a biodiversității – la nivel mondial, în UE și la nivel național – care să vizeze contexte locale specifice. Acest lucru ar trebui să includă orientări adecvate pentru a facilita accesul și utilizarea eficace și eficientă a instrumentelor de finanțare disponibile, precum și evaluarea sistematică a rezultatelor, pentru a evita efectele negative și conflictele dintre diferitele obiective de politică;

64.

recomandă examinarea și exploatarea beneficiilor unor opțiuni de finanțare noi și inovatoare, inclusiv stimulente fiscale, plăți pentru servicii ecosistemice, loterii regionale/naționale, un fond specific pentru biodiversitate la nivelul UE și/sau la nivel mondial, combinarea finanțării și finanțarea mixtă, precum și inovații structurale conexe, ca de pildă parteneriatele public-privat pentru biodiversitate, fundațiile unor întreprinderi private, fundațiile de drept public, dar și stimulente pentru a acționa, de exemplu, prin etichetare/certificare voluntară;

65.

se angajează să participe în mod continuu și proactiv la procesul de pregătire a cadrului global pentru biodiversitate post-2020, în spiritul prezentului aviz.

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Comunicarea „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară”

(2018/C 461/05)

Raportor: André VAN DE NADORT (NL-PSE), primarul localității Weststellingwerf Document de referință: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară COM(2018) 28 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

A.   Observații generale

Comitetul Regiunilor:

1.

salută Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară” și identificarea provocărilor și a acțiunilor-cheie, subliniind că este nevoie de ambiție pentru a realiza tranziția către o economie circulară și pentru a face față provocărilor societale și de mediu și aspectelor practice legate de materialele plastice. Ia act, în acest context, de propunerile legislative ale Comisiei Europene de a viza cele zece produse din plastic de unică folosință care se regăsesc cel mai frecvent pe plajele și în mările UE și care, împreună cu uneltele de pescuit abandonate, reprezintă 70 % din ansamblul deșeurilor marine;

2.

recunoaște că plasticul – întrucât este un material deosebit de durabil, igienic și ieftin – prezintă o serie de avantaje, însă este profund preocupat de ratele actuale scăzute de colectare și reciclare a materialelor plastice și consideră că practicile actuale care vizează soluționarea acestei probleme se concentrează prea mult pe soluții „de la capătul lanțului” (colectare, sortare, prelucrare);

3.

subliniază rolul și interesul esențial al autorităților locale și regionale pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții pentru materialele plastice într-o economie circulară. Responsabilitățile autorităților locale și regionale vizează gestionarea deșeurilor și protecția mediului și cuprind, printre altele: prevenirea, colectarea, transportul, recuperarea (inclusiv sortarea, refolosirea și reciclarea deșeurilor), eliminarea și curățarea gunoaielor de pe străzi, pe coaste, în lacuri și în mare, sprijinirea sectorului pescăresc și a turismului și sensibilizarea cetățenilor din teritoriile lor respective cu privire la chestiunile legate de deșeuri, gunoaie și reciclare;

4.

insistă pe viitorul circular al materialelor plastice dintr-o perspectivă locală și regională. Acest lucru înseamnă mai puține materiale plastice, materiale plastice mai bune, o mai bună colectare, o mai bună reciclare și piețe mai bune;

5.

crede cu tărie că o cooperare îmbunătățită și o abordare bazată pe lanțul material între toate părțile interesate din lanțul valoric de materiale plastice sunt esențiale pentru soluții eficiente. Măsurile ar trebui aplicate tuturor verigilor lanțului valoric, inclusiv proiectării produselor, fabricării materialelor plastice, achizițiilor, consumului, colectării și reciclării;

6.

subliniază rolul îndeplinit de inovare și de investițiile în soluții circulare în ceea ce privește promovarea schimbărilor sociale și comportamentale necesare pentru trecerea la o economie circulară, considerându-le un pas crucial în direcția implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU la nivel european, național, regional și local; prin urmare, solicită Comisiei Europene și statelor membre ale UE ca în decursul negocierilor pentru următorul CFM să exploreze pe deplin opțiunile de creștere a finanțării UE pentru economia circulară a maselor plastice;

B.   Mai puține mase plastice

Prevenirea este principala prioritate pentru reducerea deșeurilor din plastic

7.

subliniază că prevenirea generării de deșeuri din plastic ar trebui să fie prioritatea principală, în conformitate cu ierarhia de ansamblu a deșeurilor stabilită de UE. Materialele plastice care nu ajung deșeuri nu vor avea nevoie de sortare, prelucrare sau incinerare. Prevenirea deșeurilor începe cu limitarea utilizării materialelor plastice și cu etapa de proiectare a produsului;

8.

reamintește că există mai multe modalități de a evita utilizarea inutilă a materialelor plastice în produse de unică folosință și ambalarea excesivă a produselor. Criteriile esențiale pentru ambalaje trebuie să fie consolidate, pentru a preveni ambalarea inutilă și ambalarea excesivă, fiind necesar să se verifice periodic dacă produsele-cheie de pe piața UE respectă aceste criterii;

9.

solicită cercetări suplimentare cu privire la relația dintre modul de ambalare și conservarea alimentelor, pe baza ciclului de viață, și la posibilele abordări alternative pentru a preveni risipa de alimente fără utilizarea ambalajelor (complexe) din plastic;

Prevenirea gunoaielor și a „supei de plastic” și reducerea cantității de produse de unică folosință

10.

subliniază preocuparea majoră cu privire la deșeurile din plastic: curățarea lor are un cost ridicat pentru autoritățile locale și regionale, iar prevenirea producerii de gunoaie, atât pe uscat, cât și pe mare, este, prin urmare, esențială;

11.

sprijină inițiativa Comisiei Europene referitoare la o propunere legislativă privind articolele din plastic de unică folosință, propunând obiective care limitează utilizarea articolelor din plastic de unică folosință, deoarece cea mai mare parte a deșeurilor din materiale plastice de pe străzile noastre provine din articole din plastic de unică folosință. În acest sens, consideră că propunerile recente, care pun accentul pe cele mai răspândite produse de unică folosință ajunse pe plaje și în mare, reprezintă un prim pas important, dar așteaptă și alte acțiuni, mai ambițioase, care să abordeze, de asemenea, aruncarea de gunoaie compuse din alte articole din plastic de unică folosință, inclusiv pe uscat;

12.

anticipează obiective ambițioase de colectare pentru aplicațiile privind articolele din plastic de unică folosință și ambalajele din materiale plastice pentru alimentele și băuturile consumate „din mers”, reglementate de un sistem de răspundere extinsă a producătorului – de exemplu, ambalarea băuturilor în materiale plastice ar trebui să țină de responsabilitatea producătorului, pentru a reduce producerea de gunoaie;

13.

subliniază responsabilitatea deplină a producătorilor și importatorilor pentru impactul negativ al produselor lor atunci când acestea devin gunoi, motiv pentru care consideră că aceștia trebuie să își asume în totalitate costurile pentru colectarea și tratarea gunoaielor care provin din deșeurile lor;

14.

subliniază diversele dificultăți cu care se confruntă anumite comunități și regiuni ale Uniunii Europene, mai precis regiunile ultraperiferice, comunitățile din apropierea cursurilor de apă, locuitorii insulelor, comunitățile din zonele de coastă și din zonele portuare, în lupta împotriva deșeurilor ajunse în apa mărilor, și subliniază importanța deosebită a implicării părților interesate din cadrul acestor comunități, pentru a se garanta că pozițiile lor sunt luate în considerare în identificarea unor soluții pozitive și aplicabile la nivel practic;

15.

sprijină organizarea de campanii de sensibilizare cu privire la producerea de gunoaie și acțiunile de curățare; promovează participarea autorităților locale și regionale la evenimente precum campania „Să curățăm Europa” și Săptămâna europeană pentru reducerea deșeurilor, încurajează autoritățile locale și regionale să vină cu inițiative suplimentare și explorează posibilitățile de implicare a voluntarilor prin intermediul Corpului european de solidaritate;

16.

sprijină ferm, în acest context, principiul inclus în Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instalațiile portuare de preluare pentru descărcarea deșeurilor provenite de la nave [COM(2018) 33], care prevede că taxele pentru utilizarea instalațiilor portuare de preluare trebuie să fie reduse în cazul în care proiectarea, echipamentul și exploatarea navei sunt de așa natură încât nava produce cantități reduse de deșeuri și le gestionează în mod durabil și rațional din punct de vedere ecologic;

Prevenirea microplasticelor

17.

subliniază că microplasticele reprezintă un fenomen din ce în ce mai răspândit și problematic, care până în prezent poate fi identificat în aproape orice parte a fiecărui ecosistem, inclusiv în alimentația umană. Efectele microplasticelor asupra sănătății umane și animale și asupra ecosistemelor noastre sunt, într-o mare măsură, încă necunoscute;

18.

pledează în favoarea unor cercetări suplimentare în ceea ce privește principalele surse de microplastice și trasee ale acestora, cum ar fi uzura anvelopelor auto, materialele textile și gunoaiele, inclusiv relația dintre reciclarea materialelor plastice și microplasticele și efectele microplasticelor asupra sănătății umane și animale și asupra ecosistemelor. Prin urmare, subliniază, de asemenea, necesitatea de a stabili o tehnologie și procese fiabile și eficace de evaluare și solicită Comisiei Europene să susțină activitățile de cercetare și dezvoltare în acest domeniu;

19.

solicită interzicerea materialelor plastice oxodegradabile și a microplasticelor adăugate în mod intenționat în toate produsele în care acestea nu sunt necesare din punctul de vedere al sănătății umane, inclusiv în produsele de îngrijire a pielii și în agenții de curățare. De asemenea, CoR solicită cerințe minime privind eliberarea involuntară a unor microplastice din produse precum anvelopele auto și materialele textile, precum și cu privire la măsurile de reducere a pierderilor de peleți din materiale plastice;

C.   Mase plastice mai bune

O mai bună proiectare a materialelor plastice

20.

crede cu tărie că există o nevoie urgentă pentru o mai bună proiectare a materialelor plastice, care să țină seama de posibilitățile viitoare de colectare selectivă, sortare și reciclare a materialelor plastice și a produselor din material plastic, pentru ca materialele plastice să devină un element durabil în economia circulară, și subliniază faptul că există o nevoie considerabilă de inovare în acest domeniu;

21.

subliniază că, în principiu, într-o economie circulară, nu ar trebui să se accepte comercializarea pe piața UE a unor produse sau materiale nereciclabile. Prin urmare, până în 2025, toate materialele plastice, produsele din plastic și ambalajele din plastic plasate pe piața UE ar trebui să fie cel puțin reciclabile într-un mod rentabil. Acest lucru impune, de asemenea, ca substanțele dăunătoare mediului și substanțele periculoase să fie eliminate complet din materialele plastice și din produsele din materiale plastice până în 2025;

22.

subliniază că o economie circulară este, de asemenea, o economie care nu se bazează pe materii prime fosile. Prin urmare, este nevoie de o agendă fermă de inovare și de sprijin ulterior pentru extinderea la scară largă a materialelor plastice care nu sunt obținute din materii prime fosile, astfel încât să se treacă de la materialele plastice actuale, de origine fosilă, la materiale plastice inovative, durabile și care nu dăunează mediului;

23.

este convins că este necesar să se limiteze numărul de polimeri diferiți disponibili la fabricarea produselor din plastic la acei polimeri care sunt adecvați pentru utilizare și ușor de separat, sortat și reciclat, în special în cazul produselor de unică folosință. În acest scop, este posibil să fie nevoie de dezvoltarea unor norme industriale la nivelul UE pentru acest tip de aplicații;

24.

solicită studierea în continuare a necesității de a armoniza și, eventual, de a limita aditivii utilizați în materialele plastice pentru a influența și spori proprietățile fizice ale materialelor plastice, astfel încât să se faciliteze și simplifice în continuare reciclarea materialelor plastice și utilizarea materialelor reciclate. În acest scop, este posibil să fie nevoie de elaborarea unor norme industriale la nivelul UE privind aditivii din materialele plastice;

25.

consideră că, în plus, și produsele din materiale plastice care nu servesc la ambalare pot contribui la creșterea cantității de deșeuri: prin urmare, ar trebui concepute astfel încât să se evite acest lucru. De asemenea, producătorii trebuie să creeze sistemele necesare pentru eliminarea acestor produse la sfârșitul duratei lor de viață utilă;

26.

reamintește că sistemele de răspundere extinsă a producătorilor pot juca un rol important în promovarea proiectării ecologice, modulând taxele în funcție de nivelul de circularitate a produsului, inclusiv în funcție de posibilitățile de reutilizare, colectare selectivă, prelucrare și reciclare și de cantitatea de conținut reciclat. Prin urmare, legislația în materie de răspundere extinsă a producătorilor trebuie să includă responsabilitatea pentru proiectarea ecologică. Această legislație ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la standarde industriale stabilite la nivelul UE pentru utilizarea polimerilor și a aditivilor în produsele de unică folosință;

27.

subliniază că va fi important ca, pe parcursul următoarelor decenii, să fie dezvoltate materiale care nu au impactul negativ asupra sănătății și mediului pe care îl au în prezent toate materialele plastice și care pot înlocui în totalitate materialele plastice; prin urmare, solicită să se depună eforturi în domeniul cercetării și să fie create instrumente care să deschidă calea către un viitor fără materiale plastice și caracterizat de utilizarea de noi materiale moderne;

Materialele plastice biodegradabile

28.

recunoaște că actuala generație de materiale plastice biodegradabile nu reprezintă un răspuns la problema deșeurilor de mase plastice și a „supei de materiale plastice”, deoarece ele nu sunt biodegradabile în mediul natural sau în rețelele de alimentare cu apă;

29.

subliniază că, pentru consumatori, mesajul potrivit căruia anumite materiale plastice ar trebui separate ca plastic, iar altele ca deșeuri biologice este o sursă de confuzie. Acest lucru complică comunicarea către consumatori și duce la greșeli în separarea atât a materialelor plastice convenționale, cât și a materialelor plastice biodegradabile;

30.

subliniază că materialele plastice biodegradabile care ajung în fluxul de reciclare a materialelor plastice împiedică reciclarea materialelor plastice convenționale. Prin urmare, utilizarea materialelor plastice biodegradabile ar trebui limitată la aplicații în care biodegradabilitatea are un scop specific, de exemplu utilizarea de pungi biodegradabile pentru colectarea de deșeuri biologice;

31.

subliniază necesitatea unor definiții și/sau standarde mai bune pentru diferitele forme de biodegradabilitate. Acestea ar trebui să fie legate de tratarea deșeurilor, inclusiv de standardele privind compostabilitatea și digestibilitatea, și ar trebui să țină seama de practica obișnuită în instalațiile europene de tratare. Acest lucru va îmbunătăți și/sau simplifica etichetarea, va reduce gunoaiele, va îmbunătăți sortarea corectă și va încuraja, de asemenea, inovarea în domeniul materialelor plastice biodegradabile.

32.

subliniază că este foarte important să se garanteze că materialele plastice vândute ca materiale compostabile sunt, într-adevăr, biodegradabile, fără a presupune necesitatea unei compostări industriale. O astfel de definiție poate reduce semnificativ riscul răspândirii microparticulelor de plastic, deoarece există riscul ca consumatorii să considere în mod eronat că materialele plastice compostabile, etichetate în conformitate cu reglementările în vigoare, sunt biodegradabile fără să fie nevoie de alte etape de prelucrare;

D.   O colectare mai bună

33.

subliniază că sistemele eficace de colectare separată a deșeurilor din plastic reprezintă o cerință esențială pentru o economie circulară a materialelor plastice. În acest scop, sistemele de colectare trebuie să fie simple și logice pentru utilizatorii lor;

34.

subliniază că sistemele de colectare existente în statele membre ale UE nu vizează, de obicei, materialele plastice care nu constituie ambalaje și care, prin urmare, nu sunt colectate separat și ajung în depozite de deșeuri sau instalații de incinerare ca parte a deșeurilor reziduale sau chiar ca deșeuri (marine). Acest lucru duce la deteriorarea mediului, la pierderea unor materiale reciclabile valoroase și la confuzie în rândul consumatorilor, care nu înțeleg de ce unele materiale plastice ar trebui separate pentru reciclare și altele nu. O campanie de informare mai bună și o coerență sporită între statele membre în logica colectării separate ar permite creșterea cantității reciclate și respectarea indicațiilor de depozitare atât de către rezidenți, cât și de către turiști;

35.

recunoaște că, în acele situații în care colectarea materialelor plastice și a produselor din plastic se bazează pe răspunderea extinsă a producătorilor, trebuie stabilite obiective eficace, astfel încât producătorii să fie stimulați să depășească obiectivele ori de câte ori este posibil;

Colectarea selectivă eficientă a materialelor plastice

36.

invită Comisia să implice toate părțile interesate, inclusiv pe cele care activează în domeniul prevenirii generării de deșeuri și al gestionării deșeurilor de alte tipuri de materiale decât cele plastice, cu scopul de a îmbunătăți colectarea selectivă;

37.

subliniază că, în cadrul sistemelor de colectare, accentul ar trebui să se pună mai degrabă pe materialele plastice ca material decât pe materialele plastice ca produs de ambalare. Acest lucru ar simplifica în mod semnificativ comunicarea cu consumatorii și ar conduce la o creștere a ratelor de colectare. O mai bună aliniere între autoritățile locale și regionale și sistemele de răspundere extinsă a producătorilor ar fi necesară pentru a aborda deșeurile din plastic care nu constituie ambalaje în timpul dialogului cu producătorii și importatorii. Acest aspect trebuie luat în considerare și la revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;

38.

salută pregătirea unor orientări privind colectarea și sortarea separată a deșeurilor și solicită Comisiei Europene să se asigure că autoritățile locale și regionale sunt implicate în procesul de pregătire și diseminare a orientărilor, având în vedere rolul important care revine acestor autorități în multe state membre;

39.

subliniază faptul că strategiile locale și regionale de gestionare a deșeurilor ar trebui să se concentreze asupra ierarhiei deșeurilor, și anume prevenirea generării de deșeuri, colectarea selectivă și reducerea la minimum a deșeurilor reziduale. Există multe exemple și experiențe bune cu acest tip de strategie. Inovarea în colectarea selectivă ar trebui stimulată, iar schimbul de bune practici și cunoștințe între autoritățile locale și regionale ar trebui să fie puternic sprijinit, de exemplu prin instrumente precum instrumentul TAIEX peer-to-peer sau Agenda urbană a UE;

40.

subliniază că interzicerea de către China a importurilor de deșeuri de plastic nu trebuie să ducă la sporirea depozitării gunoaielor, a depozitării (ilegale) de deșeuri sau la creșterea volumului incinerărilor, fiind necesare investiții în capacități moderne de reciclare;

Sensibilizarea publicului și schimbările comportamentale

41.

subliniază că, pentru dezvoltarea unor strategii de gestionare a deșeurilor, Comisia Europeană, statele membre și autoritățile locale și regionale trebuie să fie conștiente de legăturile dintre infrastructură, comunicare și percepția publică și de instrumentele care pot fi aplicate pentru a sprijini schimbările comportamentale la nivel local și regional;

42.

subliniază că sensibilizarea cetățenilor cu privire la gestionarea deșeurilor este o condiție prealabilă pentru buna funcționare a unor sisteme eficace de colectare. Sensibilizarea publicului se traduce prin susținerea colectării selective și a prevenirii generării de deșeuri, precum și prin lansarea unor inițiative locale, însă nu duce în mod necesar, prin ea însăși, la schimbări comportamentale. O mai bună înțelegere a mecanismelor care pot contribui la efecte pozitive asupra comportamentelor este, prin urmare, esențială. În consecință, CoR subliniază că ar trebui stimulată elaborarea în continuare a unor strategii de încurajare a schimbărilor de comportament, atât prin mijloace clasice, precum stimulente și sancțiuni, cât și prin metode inovatoare, iar schimbul de bune practici și cunoștințe între autoritățile locale și regionale ar trebui să fie puternic sprijinit;

43.

încurajează toate părțile interesate de la nivel local și regional să contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la avantajele materialelor plastice reciclate;

Ar trebui să se ia în considerare la scară europeană utilizarea unui sistem armonizat de returnare a garanției pentru ambalajele băuturilor

44.

recunoaște că sistemele de depozitare s-au dovedit a atinge rate foarte ridicate de colectare și o calitate înaltă a reciclării și sunt, de asemenea, foarte eficiente în prevenirea gunoaielor și a „supei de plastic”;

45.

recunoaște că un număr tot mai mare de țări din UE pun în aplicare sisteme de returnare a garanției, ceea ce provoacă uneori efecte transfrontaliere negative în regiuni cu sisteme diferite;

46.

sugerează să se ia în considerare o abordare armonizată pentru acele state membre care implementează la ora actuală sisteme de returnare a garanției sau care preconizează să dezvolte noi sisteme pe viitor, în scopul de a preveni un impact transfrontalier negativ și de a facilita libera circulație a bunurilor;

Ar trebui să se analizeze alternativele la obiectivele cantitative

47.

constată că obiectivele referitoare la colectarea selectivă și reciclarea materialelor plastice prevăzute în diferite directive ale UE (Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, Directiva VSU, Directiva DEEE) sunt aceleași pentru toate statele membre, cu toate că performanțele reale ale statelor membre pot diferi foarte mult. Acest lucru duce la o situație în care unele state membre încă mai trebuie să depună eforturi substanțiale, în timp ce altele ating deja ușor obiectivele și nu au niciun stimulent pentru a le depăși;

48.

îndeamnă ca stabilirea obiectivelor în diferitele directive să fie reexaminată, în scopul de a crea stimulente mai puternice și de a încuraja o calitate mai mare a reciclării pe baza următoarelor abordări posibile: — introducerea unei recompense pentru depășirea obiectivelor; — extinderea responsabilității financiare a producătorilor la costul integral al gestionării deșeurilor din produsele lor, inclusiv costul de curățare a gunoiului sau costul de colectare și tratare a produselor care nu au fost colectate selectiv și care ajung în continuare deșeuri reziduale;

E.   O reciclare mai bună

Dezvoltarea tehnologiei de sortare și reciclare

49.

sprijină cu fermitate cercetarea și inovarea în ceea ce privește noile tehnologii de sortare și reciclare, inclusiv depolimerizarea. Acest lucru ar putea, teoretic, să rezolve multe din problemele actuale legate de sortarea și reciclarea materialelor plastice;

50.

subliniază potențialul regiunilor și al orașelor de a dezvolta și susține inițiative ascendente prin laboratoare vii, centre de inovare și alte forme de abordări colaborative și inovatoare, pentru promovarea designului inteligent și a utilizării materiilor prime reciclate;

51.

sprijină investiția suplimentară propusă pentru acțiunile prioritare de cercetare și inovare din cadrul strategiei și se oferă să coopereze cu Comisia Europeană pentru pregătirea noii agende strategice de cercetare și inovare în domeniul materialelor plastice. Această cooperare ar trebui să garanteze că dimensiunea locală și regională este luată în considerare atât în identificarea problemelor prioritare care trebuie abordate, cât și în difuzarea adecvată a inovațiilor produse;

52.

sprijină activitatea de elaborare a unor standarde de calitate pentru deșeurile din plastic sortate și materialele reciclate;

Valorificarea energetică este preferabilă depozitării deșeurilor

53.

reamintește că, pe termen scurt, deșeurile din plastic nereciclabile sau deșeurile din plastic care conțin substanțe periculoase ar trebui tratate în instalațiile de valorificare energetică cele mai eficiente și curate, unde conținutul energetic ridicat al deșeurilor din plastic poate fi utilizat pentru a genera căldură și energie;

F.   Piețe mai bune

Ar trebui să se încurajeze puternic utilizarea materialelor reciclate în produsele noi

54.

este ferm convins că cererea de conținut reciclat de către utilizatorii finali ar trebui să fie încurajată prin stimulente financiare care creează o alternativă reală și atractivă din punct de vedere financiar la materialele prime virgine și materialele plastice obținute din materii prime fosile, precum și prin eliminarea barierelor din calea unei piețe unice a materiilor prime reciclate;

55.

reamintește că încă există subvenții pentru combustibilii fosili, ceea ce face materialele plastice virgine mai ieftine decât materialele reciclate sau materialele bioplastice, lucru care reprezintă o barieră economică esențială în calea dezvoltării unei economii circulare pentru materialele plastice; solicită insistent, prin urmare, ca astfel de stimulente nedorite să fie eliminate. În plus, producătorii sau importatorii de materiale plastice sau produse din plastic obținute din materii prime fosile ar putea fi responsabilizați financiar pentru reducerea emisiilor de CO2 rezultate din tratarea finală a deșeurilor lor de materiale plastice;

56.

subliniază că, până în 2025, producătorii de produse din plastic ar trebui să folosească cel puțin 50 % materiale reciclate pentru producția de materiale plastice noi, cu excepția cazului în care restricțiile legale privind produsele finale împiedică utilizarea materialelor reciclate. Subliniază că este necesară o abordare bazată pe lanțul valoric pentru a alinia interesele producătorilor, ale consumatorilor, ale autorităților locale și regionale și ale industriei de reciclare, cu scopul de a spori calitatea reciclării și a utilizării de materii prime reciclate;

57.

sprijină, prin urmare, inițiativa UE privind angajamentele voluntare pentru întreprinderi și/sau asociațiile industriale și invită autoritățile locale și regionale să asigure vizibilitatea angajamentelor asumate de părțile interesate din regiunile lor, promovând bunele practici și stimulându-i astfel și pe ceilalți să le urmeze exemplul, verificând totodată în ce măsură sunt monitorizate angajamentele anunțate și, după caz, evidențiind și nerespectarea acestora, pentru a garanta că angajamentele voluntare nu sunt simple declarații retorice, la care se recurge numai pentru a se crea o „fațadă” ecologică pentru anumite produse sau sectoare;

Achizițiile publice

58.

subliniază potențialul achizițiilor publice ecologice (APE) pentru autoritățile publice din Europa în prevenirea generării de deșeuri de plastic, deoarece aceste autorități își pot utiliza cu bună știință puterea de cumpărare pentru a alege bunuri, servicii și lucrări ecologice, ceea ce constituie un exemplu și pentru alte organizații. Invită, prin urmare, toate autoritățile locale și regionale să contribuie la caracterul reciclabil al materialelor plastice prin intermediul politicilor lor în materie de achiziții publice, prin impunerea aplicării unor principii de proiectare ecologică și a utilizării materialelor reciclate în produsele achiziționate;

59.

salută, în acest context, orientările elaborate de Comisia Europeană și de o serie de state europene în domeniul APE, sub forma criteriilor naționale privind APE (1), dar solicită Comisiei să propună documente de orientare mai detaliate, care să conțină informații privind tipul de materiale plastice reciclate, utilizările potențiale ale acestora, beneficiile ecologice și beneficiile economice potențiale ale utilizării materialelor plastice reciclate pentru autoritățile regionale și locale;

60.

subliniază că cea mai mare parte a materialelor plastice care ajung în oceane provin din Asia și că numai 9 % din materialele plastice sunt reciclate la nivel mondial. În acest context, consideră că există un mare potențial de a îmbunătăți durabilitatea și trasabilitatea în lanțurile de aprovizionare globale, prin punerea în aplicare a noii strategii comerciale a UE intitulate „Comerț pentru toți”, care are drept scop folosirea acordurilor comerciale și a programelor de preferințe comerciale ca pârghii de promovare a dezvoltării durabile în întreaga lume; își însușește, în acest context, propunerea sectorială „Inițiativa emblematică a UE în sectorul confecțiilor”, prezentată de Parlamentul European în martie 2017 (2), subliniind că succesul unor astfel de inițiative va depinde și de sprijinul autorităților locale și regionale în materie de promovare și că ele ar trebui să ghideze acțiunile de la nivel local și regional din cadrul cooperării descentralizate pentru dezvoltare.

---

(1)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/pubs_en.htm

(2)  http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P8-TA-2017-0196+0+DOC+PDF+V0//RO

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Integrarea sportului în agenda UE pentru perioada de după 2020

(2018/C 461/06)

Raportor: Roberto PELLA (IT-PPE), primarul comunei Valdengo, provincia Biella

RECOMANDĂRI PRIVIND POLITICILE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Considerații generale

1.

intenționează să analizeze, ca fiind inseparabile, dimensiunea umană și cea economică și funcția de incluziune socială a sportului pentru Uniunea Europeană și pentru autoritățile locale și regionale. Sportul, înțeles ca un continuum al activității motorii și al activității fizice, se referă, de fapt, la o gamă largă de politici, produse și servicii, care traversează diferite lanțuri valorice și interacționează cu acestea;

2.

ia act de faptul că, potrivit celor mai recente estimări, sportul reprezintă un sector economic de o importanță vitală pentru UE, deoarece are „o pondere în economiile naționale comparabilă cu cea a agriculturii, silviculturii și pescuitului la un loc” (1), preconizându-se că relevanța acestuia va spori în continuare. În plus, sectorul sportului reprezintă 2 % din produsul intern global al UE, echivalentul a 7,3 milioane de locuri de muncă pe întregul continent, respectiv 3,5 % din totalul locurilor de muncă din UE. În ceea ce privește sectorul turismului, numărul de călătorii internaționale anuale planificate în vederea participării la evenimente sportive sau a practicării unei activități sportive este de 12-15 milioane. Una dintre particularitățile sectorului sportului este, prin urmare, legătura sa strânsă cu alte domenii: turismul accesibil sau sportiv, tehnologia, sănătatea, mediul și transporturile, integrarea, construcțiile și infrastructura, pentru care contribuie la generarea de valoare adăugată, atât în mod direct, cât și indirect (2);

3.

totuși, observă, de asemenea, că un studiu efectuat de SpEA (SportsEconAustria) (3) pentru Parlamentul European a subliniat că amploarea impactului sportului și sfera sa de acțiune în ceea ce privește influența asupra politicilor publice și orientarea acestora sunt subestimate, în special dacă se iau în considerare fenomene cum ar fi activitățile de voluntariat (majoritatea activităților sportive se desfășoară în cadrul unor structuri nonprofit), efectele de propagare care derivă din procesele de integrare și incluziune socială sau costurile legate de lipsa de activitate fizică, care se ridică la 80 de miliarde EUR pe an în cele 28 de țări ale UE (4), plus impactul pe termen mediu asupra bugetelor regionale de sănătate al bolilor co-generate de lipsa completă sau parțială a activității fizice;

4.

subliniază că, în pofida recunoașterii tot mai ample a activității fizice ca reprezentând o preocupare politică majoră, la nivel local există încă un decalaj puternic în ceea ce privește cunoașterea beneficiilor extinse ale acestei activități, dat fiind că, conform unui studiu, 66 % dintre factorii politici de răspundere de la nivel local nu sunt conștienți de nivelurile de obezitate, iar 84 % de nivelul excesului de greutate din propriile comunități (5);

5.

subliniază faptul că sportul nu constituie un sector marginal, ci, dimpotrivă, reprezintă un obiectiv prioritar în materie de investiții pentru UE deoarece, pe lângă latura competitivă, în prezent, definiția sa acoperă în întregime și domeniile de activitate motorie și activitate fizică, ce contribuie nu numai la dezvoltarea activității sportive în sine, ci și la promovarea sănătății și la adoptarea unui stil de viață sănătos. Abordarea privind această chestiune ar trebui să urmărească furnizarea unui acces mai echitabil – cu alte cuvinte un acces bazat pe egalitate, echitate și paritate – la diferitele discipline, precum și prevenirea apariției unor boli cronice (în special a afecțiunilor netransmisibile, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2, afecțiunile cardiovasculare, bolile mintale etc.);

6.

subliniază rolul crucial al sportului ca factor de îmbunătățire a sănătății și de bunăstare, așa cum se recunoaște, în special, în cel de-al treilea program al UE în domeniul sănătății, în monitorizarea activității fizice care întărește sănătatea (Health-Enhancing Physical Activity, HEPA), în agenda 2014-2019 a OMS și în baza de date europeană a OMS privind nutriția, obezitatea și activitatea fizică (Nutrition, Obesity and Physical Activity, NOPA);

7.

reamintește, de asemenea, că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă consideră sportul un vector important al dezvoltării durabile și recunoaște rolul său în îmbunătățirea sănătății și a educației, precum și contribuția sa la menținerea păcii, la promovarea toleranței, a respectului și a incluziunii sociale și la emanciparea femeilor și a tinerilor (6);

8.

menționează unele dintre rezultatele Eurobarometrului privind sportul (7): — aproape jumătate (46 %) dintre cetățenii europeni nu practică sportul sau o activitate fizică, procentul crescând treptat în ultimii ani (42 % în 2013), urmând tendința ascendentă începând cu anul 2009; — gradul de participare la activități sportive sau fizice are o prevalență mai mică în rândul persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație și/sau cu dificultăți economice mai mari; — locurile „informale” de practicare a sportului, cum ar fi parcurile sau spațiile exterioare (40 %), mediul casnic (32 %) sau drumul către/dinspre școală/locul de muncă-casă (23 %) sunt mai răspândite decât cele dedicate în mod oficial acestui scop; — motivația principală pentru sport este îmbunătățirea nivelului de sănătate și a condiției fizice. Lipsa de timp este principalul obstacol; — majoritatea cetățenilor europeni cred că există, la nivel local, oportunități pentru a fi activi din punct de vedere fizic, dar, în același timp, mulți dintre ei consideră că autoritățile locale nu depun suficiente eforturi în acest sens;

9.

atrage atenția asupra faptului că rolul sportului în cadrul economiei și societății moderne, inclusiv ca urmare a crizei economice prin care a trecut UE, implică beneficii considerabile pentru autoritățile locale și regionale în ceea ce privește: permeabilitatea sectoarelor vizate de acesta, prin crearea unui efect de pârghie important; competitivitatea și atractivitatea, calitatea vieții, atunci când prezența de evenimente și activități în acest domeniu este importantă și coerentă; capacitatea de inserție profesională, dacă se ia în considerare faptul că municipalitățile din Europa dețin, foarte adesea, proprietatea asupra facilităților sportive; și integrarea, dat fiind că sportul reprezintă un instrument puternic de comunicare a valorilor împărtășite de UE și exprimate, în numeroase cazuri, cel mai clar, la nivel local (8). Prin urmare, fiind din ce în ce mai frecvent utilizat ca mijloc de realizare a unor obiective sociale și economice, acestui sector i se cere, în mod treptat, să își sporească eficacitatea și eficiența, nu doar ca mijloc de atingere a anumitor obiective care îi sunt atribuite, ci și ca obiectiv strategic în sine;

Analiza contextului: inițiativele existente la nivel european

10.

ia act de faptul că primul document de politică privind sportul, Cartea albă privind sportul, a fost publicat de Comisia Europeană în 2007;

11.

dorește să atragă atenția asupra faptului că evenimentele sportive, culturale și educative pot oferi un cadru pentru înlăturarea obstacolelor aflate în calea integrării, așa cum se afirmă în Avizul CoR pe tema „Combaterea radicalizării și a extremismului violent” (9);

12.

subliniază faptul că Tratatul de la Lisabona, în vigoare din decembrie 2009, a introdus un articol specific, și anume articolul 165 din TFUE, care a conferit UE noi competențe în scopul sprijinirii sportului, inclusiv dispoziții pentru promovarea acestuia, UE solicitându-i-se să ia măsuri pentru dezvoltarea dimensiunii europene a sportului. Articolul 6 litera (e) din TFUE stabilește faptul că UE are competența de a desfășura acțiuni de sprijinire sau completare a acțiunilor statelor membre în domeniul sportului;

13.

reamintește că, în 2011, Comisia a adoptat comunicarea intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” (10), pe baza căreia Consiliul a adoptat o rezoluție privind un plan de lucru al UE pentru sport pentru perioada 2011-2014, propunându-și ulterior să consolideze cooperarea europeană în domeniul sportului prin stabilirea de priorități de lucru la nivelul UE care să implice statele membre ale UE și Comisia, și că, în 2012, Consiliul a adoptat concluzii privind promovarea activității fizice ca factor de îmbunătățire a sănătății, și consolidarea bazei de date pentru elaborarea de politici în domeniul sportului, invitând Comisia să publice sondaje periodice cu privire la sport și la activitatea fizică;

14.

reamintește, de asemenea, că, pentru punerea în aplicare a planului de lucru, activitățile experților s-au axat pe elaborarea chestionarului din cadrul actualului sondaj Eurobarometru;

15.

ia act de faptul că, mai recent (2017), în colaborare cu Platforma europeană pentru inovare în sport (EPSI), a fost lansată o inițiativă interregională numită ClusSport, care implică, până în prezent, 10 țări și abordează tema dezvoltării economice și a creării de valoare în acest sector; în ultimii 18 ani, ACES Europe a promovat valorile europene prin atribuirea titlului de capitală europeană, comunitate europeană sau oraș european în domeniul sportului, sub egida Europei;

16.

observă că în iulie 2017 a intrat în vigoare un nou plan de lucru al UE pentru sport, stabilind principalele teme cărora statele membre ale UE și Comisia ar trebui să le acorde prioritate până în 2020, și anume: integritatea în domeniul sportului, cu accent pe buna guvernanță, protecția minorilor, combaterea aranjării meciurilor, prevenirea dopajului și combaterea corupției; dimensiunea economică a sportului, cu accent pe inovare și pe legăturile dintre sport și piața unică digitală; tematica sportului și a societății, cu accent pe incluziunea socială, antrenori, mass-media, mediu, sănătate, educație și diplomație sportivă;

17.

reamintește, în cele din urmă, cea mai recentă inițiativă a Comisiei, „Apelul de la Tartu pentru un mod de viață sănătos” (11), o foaie de parcurs care a declanșat o dinamică virtuoasă a cooperării intersectoriale;

Obiective

18.

se propune ca, având în vedere potențialul și problemele critice care au apărut până în prezent, să fie abordate următoarele provocări: (a) îmbunătățirea capacității de a stabili un dialog între proiectele în curs și cele mai recente măsuri puse în aplicare de teritorii, prin mobilizarea unei largi participări și prin încurajarea schimburilor de bune practici și a parteneriatelor (extinse la țările incluse în procesul de extindere); (b) o mai mare apropiere de cetățeni și de dimensiunea socială a proiectelor din domeniul sportului, printr-un caracter predominant local, de proximitate, în mod proporțional cu responsabilitatea pe care autoritățile locale și regionale o au în legătură cu facilitățile sportive și cu organizarea de evenimente; (c) un grad maxim de conștientizare, la nivel general, cu privire la beneficiile activităților motorii-fizice-sportive; (d) diseminarea la scară largă a impactului pozitiv al sportului în cadrul economiei UE și, prin urmare, o mai mare integrare a politicii în domeniul sportului în sectoarele cu care aceasta se intersectează și pe care le influențează; (e) un nivel mai ridicat de inovare tehnologică și mai multe întreprinderi bazate pe instrumente pentru autoritățile locale și regionale, prin intermediul invitației adresate operatorilor din sectorul cercetării, tehnologiei și educației, precum și autorităților de management, de a-și uni eforturile pentru a dezvolta și a pune în aplicare o strategie comună, care să abordeze legăturile cu toate lanțurile valorice, în amonte și în aval de procesul de producție, acordându-se o atenție maximă oportunităților de angajare oferite de acest sector; (f) luarea în considerare a sportului ca veritabil drept de cetățenie, ca instrument de socializare și incluziune, mai ales pentru cetățenii cu handicap, ca posibilitate de îmbunătățire a calității vieții și a bunăstării fizice și mintale și ca oportunitate educativă; (g) asigurarea unor modalități de sprijin prin care să devină deplin accesul tuturor cetățenilor, fără excepții legate de vârstă, sex, naționalitate și venituri, la facilități sportive care să poată fi utilizate după dorință și cu extinderea perioadelor de disponibilitate pentru public; (h) sporirea sprijinului și a vizibilității competițiilor sportive feminine; (i) considerarea sportului drept un instrument de referință pentru facilitarea egalității și integrării sociale; (j) sprijinirea financiară a mobilității sportivilor amatori în cadrul competițiilor lor, în special în cazul celor din zonele îndepărtate, insulare sau ultraperiferice;

Recomandări politice și propuneri

19.

semnalează posibilitatea de a propune acțiuni și de a adopta instrumente decisive pentru „Integrarea sportului în agenda UE pentru perioada de după 2020” prin intermediul următoarelor măsuri:

La nivel politic

20.

un angajament semnificativ față de diplomația sportivă, care este în măsură să promoveze valorile europene prin intermediul sportului și al unui dialog constructiv și pe mai multe niveluri, prin implicarea tuturor nivelurilor de guvernare și a instituțiilor europene – Parlamentul European, de exemplu, prin intermediul Intergrupului pentru sport; direcțiile generale ale Comisiei Europene implicate; comitetele olimpice naționale și europene; toate părțile interesate, inclusiv societatea civilă, cu privire la acest parcurs, începând, de exemplu cu unele proiecte-pilot;

21.

dezvoltarea relațiilor externe și a proiectelor de cooperare internațională în afara Europei, pentru a crea un nou spațiu de întâlnire și de competiție, prin proiecte de mobilitate și schimb de cunoștințe, de experiență și de bune practici (de exemplu, comunitățile de practici);

22.

elaborarea, la nivel european, de instrumente care să facă din sport un factor de creștere economică pentru UE, prin intermediul unor programe de mentorat și al unor acțiuni de politică necoercitivă (în colaborare, de exemplu, cu Forumul sportiv anual sau Zilele de informare) și prin acordarea de sprijin în vederea schimbului de bune practici între organizațiile și asociațiile sportive locale și regionale în relația cu organizațiile de la nivel național și european, potrivit unei abordări participative ascendente care să țină cont de preocupările și nevoile lor;

23.

consolidarea rolului autorităților locale și regionale europene, printr-o implicare mai activă și mai coordonată a teritoriilor în inițiativa anuală a Săptămânii europene a sportului – sursă de motivație puternică încă de la lansarea sa, în vederea adoptării de politici publice pe termen mediu și lung care să aibă efecte dovedite asupra stilurilor de viață și a comportamentelor sănătoase, precum și asupra unei participări sporite a cetățenilor la viața activă, care ar asigura, astfel, o mai înaltă profesionalizare și o mai bună capacitate de inserție profesională în sectorul sportului;

24.

un sprijin practic acordat de Uniunea Europeană pentru punerea deplină în aplicare în statele membre, sub aspectul dimensiunii sportului, a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

La nivelul programului

25.

sprijinirea propunerii Comisiei Europene de a dubla finanțarea Erasmus pentru următorul buget al UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, precum și accentul pus pe sportul de masă (12). Solicită Comisiei să se concentreze în acest sens pe schimbul de experiență în rândul antrenorilor, al administratorilor sportivi, al profesioniștilor, în special al celor tineri, care au legătură, în sens larg, cu acest sector, de exemplu, prin intermediul unor activități de învățare inter pares și vizite de studiu, împărtășind expertiza și experiența reciprocă și consolidând capacitățile orașelor și comunelor la nivel local, pentru a dezvolta abordări inovatoare vizând integrarea activității fizice ca o componentă esențială a strategiei lor de dezvoltare;

26.

solicitarea alocării, în mod specific și explicit, de fonduri pentru sport în cadrul următoarelor fonduri structurale și de investiții europene, ținând seama și de insuficiența investițiilor în infrastructurile sportive locale, punând accentul pe promovarea activității fizice, în special în zonele defavorizate, asigurând accesul tuturor la activități sportive și consolidând competențele și capacitățile umane ca vectori esențiali ai dezvoltării economice și sociale;

27.

luarea în considerare, ca fiind de o importanță majoră, a introducerii unor orientări mai explicite, tot în cadrul programului „Erasmus+”, cu privire la necesitatea de a pune un accent mai puternic asupra activităților sportive începând cu învățământul obligatoriu;

28.

cererea ca fondurile ESI să sprijine ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor, cu ajutorul întreprinderilor nou-înființate sau al platformelor de inovare tehnologică în acest sector și pentru stimularea sportului de bază pentru toți, pentru o dezvoltare mai echilibrată, prin intermediul unui nou val de creare de facilități și infrastructuri sportive de dimensiuni mici; promovarea egalității de gen prin sport, adoptând politici mai eficace în domeniul sportului, în vederea creșterii procentului de participare. În plus, fondurile ESI ar putea sprijini noi soluții pentru a face față provocărilor specifice cu care se confruntă regiunile din UE, prin intermediul, de exemplu, al sprijinului acordat unor sporturi populare și tradiționale, respectiv al încurajării integrării acestor ramuri sportive în sistemul de învățământ, care pot valorifica și pot face cunoscută Europa, menținând specificitățile locale și identitatea comunităților;

29.

promovarea sănătății prin activitate fizică și motorie, după cum s-a subliniat deja în Carta de la Tartu, inclusiv la locul de muncă, acordându-se în acest scop stimulente angajatorilor, printre care IMM-urile europene, în scopul îmbunătățirii performanțelor și a productivității globale a angajaților și, în același timp, în scopul limitării absenteismului și al prevenirii apariției bolilor;

30.

sublinierea importanței planificării de activități comunitare – în măsura posibilului în cooperare cu actorii societății civile – în zonele accesibile, unde pot ajunge cu ușurință grupurile cele mai vulnerabile, în special persoanele cu mobilitate redusă (13), mamele și copiii, persoanele în vârstă, precum și grupurile expuse riscului de excluziune, cum ar fi migranții sau persoanele care trăiesc în condiții socioeconomice mai fragile, pentru o mai mare interrelaționare între generații și o mai bună integrare a cetățenilor europeni; planificarea de activități comunitare pentru persoanele aflate în detenție. În acest sens, solicită să se ia în considerare introducerea unui sistem Sport4EU, similar actualului WIFI4EU, pentru promovarea sănătății prin activitate fizică și motorie. Acesta ar funcționa la nivelul autorităților locale și regionale, pe bază de vouchere, distribuite în mod echilibrat din punct de vedere geografic;

31.

clarificarea, prin educație dar și în cadrul obiectivelor tematice ale programelor pentru agricultură, a legăturii dintre activitatea fizică și alimentația sănătoasă, în special în școli, de exemplu prin crearea unor veritabile laboratoare, denumite „Grădini de sănătate”, capabile să furnizeze copiilor, adolescenților și familiilor informații practice cu privire la alimentația corectă, caracterul sezonier al fructelor și legumelor, riscurile legate de modurile de viață nesănătoase, importanța sportului și a activității fizice;

32.

prevederea resurselor necesare pentru experimentarea și dezvoltarea de „orașe active”, foarte atractive din punct de vedere turistic, inovatoare, mai inteligente în ceea ce privește nevoile exprimate de populația urbană, având în vedere maxima atenție acordată de instituțiile europene viitoarei agende urbane;

33.

invitația de a introduce, în cadrul proiectului Interrail, evenimente sportive și locuri simbolice pentru sport astfel încât, pornind tocmai de la generațiile mai tinere, să se poată descoperi și răspândi valorile sportului sprijinite de UE, prin stimularea afirmării identității tinerilor;

34.

utilizarea de fonduri structurale pentru modernizarea, din punct de vedere energetic, a clădirilor publice și a altor infrastructuri publice, pentru a contribui la asigurarea durabilității, din perspectiva mediului, a facilităților existente dedicate sportului, inclusiv prin măsuri de prevenire a utilizării din ce în ce mai sporite/crescute a microparticulelor de plastic, explorând totodată posibilitățile de transformare a acestora în facilități multidisciplinare cu ajutorul fondurilor UE;

35.

includerea, în viitorul program „Orizont Europa”, a unor oportunități pentru îmbunătățirea instrumentelor dedicate colectării de date și a modelelor de elaborare a acestora, pentru soluții inovatoare și noi tehnologii pentru schimbul permanent de cunoștințe, pentru a răspunde inclusiv obiectivelor formulate de viitoarea Președinție română cu privire la strategia de specializare inteligentă și piața unică digitală;

36.

solicitarea de a include aceste inițiative în negocierile privind următorul cadru financiar multianual, sportul urmând să fie efectiv integrat în agenda UE post-2020; în plus, îndeamnă la un proces de reflecție asupra oportunității de a institui, în cele din urmă, un program consacrat sportului;

Subsidiaritatea și proporționalitatea

37.

dorește ca, în procesul de dezbatere și aprobare ulterioară a următorului CFM, să aibă oportunitatea de a valorifica principiul subsidiarității cu privire la această temă, precum și de a aduce în atenția CE ambiția de a sublinia, în circumstanțe adecvate, rolul crucial al autorităților locale și regionale în ceea ce privește dimensiunea economică și umană a sportului;

38.

își va reitera propriul angajament de a considera planurile operaționale regionale, care stabilesc strategiile de investiții ale fondurilor structurale, un instrument suplimentar, util și eficient către care ar trebui îndreptate aceste eforturi, identificând autoritățile locale și regionale drept garanți ai unei guvernanțe colaborative pe mai multe niveluri, în care instituțiile, întreprinderile, organizațiile societății civile și cetățenii să poată contribui la conceperea și dezvoltarea acestui sector;

39.

are intenția de a participa, împreună cu instituțiile europene, la un proces de reflecție care să transforme dezbaterea și discursul politic în propuneri concrete, în conformitate cu programul de lucru al Comisiei SEDEC (21.11.2017, punctul 1.2) și cu prioritățile politice ale Comitetului Regiunilor;

40.

speră că Comisia se va implica în vederea ratificării de către UE a Convenției Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive.

---

(1)  Comisia Europeană (2014), Sport as a growth engine for EU economy („Sportul ca un motor de creștere pentru economia UE”), http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-432_en.htm

(2)  Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/growth/content/sport-growth-engine-eu-economy-0_en

(3)  http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/563392/IPOL_STU(2015)563392_EN.pdf

(4)  Studiul ISCA/CEBR 2015, în Narrative review: the state of physical activity in Europe („Analiză narativă: situația activității fizice în Europa”), p. 37, și proiectul PASS http://fr.calameo.com/read/000761585fb41d432c387

(5)  Proiectul PASS http://fr.calameo.com/read/000761585fb41d432c387

(6)  https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld

(7)  Eurobarometer (din 22.3.2018), https://ec.europa.eu/sport/news/2018/new-eurobarometer-sport-and-physical-activity_en

(8)  Studiu privind contribuția sportului la dezvoltarea regională prin intermediul fondurilor structurale, https://ec.europa.eu/sport/news/20161018_regional-development-structural-funds_en

(9)  CdR 6329/2015.

(10)  CdR 66/2011 fin.

(11)  https://ec.europa.eu/sport/sites/sport/files/ewos-tartu-call_en.pdf

(12)  COM(2018) 367 final, Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013.

(13)  CdR 3952/2013 fin

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Pachetul privind impozitarea echitabilă

(2018/C 461/07)

Raportor: Paul LINDQUIST (SE-PPE), membru al Adunării provinciale a Consiliului comitatului Stockholm Documente de referință: Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată COM(2018) 20 final Anexa la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată COM(2018) 20 final Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici COM(2018) 21 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CEE în ceea ce privește cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată

[COM(2018) 20 final]

Amendamentul 1

Considerentul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendament

Într-un sistem definitiv de TVA, toate statele membre ar trebui tratate în mod egal și, prin urmare, ar trebui să aibă aceleași restricții în ceea ce privește aplicarea de cote reduse ale TVA, care ar trebui să rămână o excepție de la cota standard. Un asemenea tratament egal fără restricționarea flexibilității actuale a statelor membre în ceea ce privește stabilirea TVA poate fi obținut permițându-le tuturor statelor membre să aplice o cotă redusă în cazul căreia nu se aplică cerința minimă, precum și o scutire cu drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte, pe lângă cel mult două cote reduse de minimum 5 %.

Într-un sistem definitiv de TVA, toate statele membre ar trebui tratate în mod egal și, prin urmare, ar trebui să aibă aceleași restricții în ceea ce privește aplicarea de cote reduse ale TVA, care ar trebui să rămână o excepție de la cota standard. Un asemenea tratament egal fără restricționarea flexibilității actuale a statelor membre în ceea ce privește stabilirea TVA poate fi obținut permițându-le tuturor statelor membre să aplice, – pentru luarea în considerare a efectelor pozitive asupra societății sau mediului ale diverselor bunuri și servicii –, o cotă redusă în cazul căreia nu se aplică cerința minimă, precum și o scutire cu drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte, pe lângă cel mult două cote reduse de minimum 5 %. În limitele prevăzute în prezenta directivă, este posibil ca statele membre să mențină cotele reduse de TVA existente sau să introducă noi cote, care să fie în beneficiul consumatorului final și să servească interesului general, de exemplu pentru prestarea de servicii cu utilizare intensivă a forței de muncă și pentru luarea în considerare a unor aspecte sociale și/sau de mediu.

Expunere de motive

În cazul în care normele sunt prea specifice, există un risc semnificativ ca acestea să stea în calea flexibilității urmărite.

Amendamentul 2

Considerentul (8)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
Deși este în continuare posibilă aplicarea unor cote diferite în anumite zone îndepărtate, trebuie să se asigure respectarea de către cota standard a limitei minime de 15 %.	Deși este în continuare posibilă aplicarea unor cote diferite în anumite zone îndepărtate, trebuie să se asigure respectarea de către cota standard a limitei minime de 15 % și a limitei maxime de 25 % .

Amendamentul 3

Se adaugă un alineat nou, după articolul 1 alineatul (1):

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
	Articolul 97 se înlocuiește cu următorul text: „Cota standard nu poate fi mai mică de 15 % sau mai mare de 25 %”.

Amendamentul 4

Articolul 1 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
Articolul 98 se înlocuiește cu următorul text:	Articolul 98 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 98	Articolul 98
1.   Statele membre pot aplica cel mult două cote reduse.	1.   Statele membre pot aplica cel mult două cote reduse.
Cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5 %.	Cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5 %.
2   Prin derogare de la alineatul (1), pe lângă cele două cote reduse, statele membre pot aplica o cotă redusă inferioară valorii minime de 5 % și o scutire cu drept de deducere a TVA-ului achitat în etapa anterioară.	2.   Prin derogare de la alineatul (1), pe lângă cele două cote reduse, statele membre pot aplica o cotă redusă inferioară valorii minime de 5 % și o scutire cu drept de deducere a TVA-ului achitat în etapa anterioară.
3.   Cotele reduse și scutirile aplicate în conformitate cu alineatele (1) și (2) sunt numai în beneficiul consumatorului final și se aplică pentru a urmări, într-un mod consecvent, un obiectiv de interes general.	3.   Cotele reduse și scutirile aplicate în conformitate cu alineatele (1) și (2) sunt în beneficiul consumatorului final și se aplică pentru a urmări, într-un mod consecvent, un obiectiv de interes general care ține seama de efectele pozitive asupra societății și/sau mediului al e diferitelor bunuri și servicii .
Cotele reduse și scutirile menționate la alineatele (1) și (2) nu se aplică bunurilor sau serviciilor din categoriile prevăzute în anexa IIIa.	Cotele reduse și scutirile menționate la alineatele (1) și (2) nu se aplică bunurilor sau serviciilor din categoriile prevăzute în anexa IIIa.

Expunere de motive

Limitarea scutirilor exclusiv la situațiile în care sunt în beneficiul consumatorului final ar fi dificil de pus în practică, având în vedere că multe bunuri și servicii sunt vândute atât către consumatori, cât și către întreprinderi. În considerente se subliniază că la baza propunerii se află, printre altele, asigurarea funcționării pieței interne, precum și evitarea creării unei complexități inutile și a unei creșteri ulterioare a costurilor pentru întreprinderi. Din aceste motive, termenul „numai” ar trebui eliminat din textul directivei.

Anexa la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CEE în ceea ce privește cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată

[COM(2018) 20 final]

Amendamentul 5

Punctul 5

Textul propus de Comisia Europeană					Amendament
(5)	Livrarea de băuturi alcoolice	11.01 11.02 11.03 11.05 47.00.25	Nu există	Nu există	(5)	Livrarea de băuturi alcoolice	11.01 11.02 11.03 11.04 11.05 47.00.25	Nu există	Nu există

Expunere de motive

Nu există niciun motiv pentru care ar trebui să se aplice o cotă redusă pentru alcoolul din vermut și alte vinuri aromatizate.

Amendamentul 6

Punctul 7

Textul propus de Comisia Europeană					Amendament
(7)	Livrarea, închirierea, întreținerea și repararea mijloacelor de transport	29 30 33.15 33.16 45 47.00.81 77.1 77.34 77.35 77.39.13	Livrarea, închirierea, întreținerea și repararea bicicletelor, a cărucioarelor pentru copii și a vehiculelor pentru invalizi …	30.92 33.17.19 47.00.45 47.00.75 77.21.10 77.29.19 95.29.12 29.10.24 45.11.245.11.3	(7)	Livrarea, închirierea, întreținerea și repararea mijloacelor de transport	29 30 33.15 33.16 45 47.00.81 77.1 77.34 77.35 77.39.13	Livrarea, închirierea, întreținerea și repararea bicicletelor (inclusiv a bicicletelor electrice), a scuterelor electrice , cărucioarelor pentru copii și cărucioarelor pentru invalizi …	30.92 33.17.19 47.00.45 47.00.75 77.21.10 77.29.19 95.29.12 29.10.24 45.11.245.11.3

Expunere de motive

Ar trebui clarificat faptul că statele membre pot acorda cote reduse inclusiv pentru biciclete și scutere electrice. Bicicletele și scuterele electrice joacă un rol important în mobilitate.

Amendamentul 7

Punctul 10

Textul propus de Comisia Europeană					Amendament
(10)	Livrarea de produse optice, electronice și de computer; livrarea de ceasuri de mână	26 47.00.3 47.00.82 47.00.83 47.00.88	Nu există	Nu există	(10)	Livrarea de produse optice, electronice și de computer; livrarea de ceasuri de mână	26 47.00.3 47.00.82 47.00.83 47.00.88	Echipamente de iradiere, electromedicale și electroterapeutice; ochelari și lentile de contact	26.60 32.50.4

Expunere de motive

Statele membre ar trebui să poată aplica cote reduse ale TVA-ului pentru ochelari și lentile de contact, precum și pentru stimulatoare cardiace și proteze auditive.

Amendamentul 8

Punctul 15

Textul propus de Comisia Europeană					Amendament
(15)	Prestarea de servicii financiare și de asigurare	64 65 66	Nu există	Nu există	(15)	Prestarea de servicii financiare	64 66	Nu există	Nu există

Expunere de motive

În conformitate cu articolul 135 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/112/CE, statele membre scutesc tranzacțiile de asigurare și reasigurare, inclusiv serviciile conexe prestate de brokerii și agenții de asigurări de la plata taxei pe valoarea adăugată.

Propunerea Comisiei este, așadar, în contradicție cu textul Directivei 2006/112/CE.

Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici

[COM (2018) 21 final]

Amendamentul 9

Considerentul (13)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendament

Mai mult, pentru a asigura respectarea condițiilor pentru scutirile acordate de un stat membru întreprinderilor care nu sunt stabilite în acel stat, este necesară stabilirea obligației acestor întreprinderi de a notifica în prealabil intenția lor de a beneficia de scutire. Această notificare ar trebui transmisă de către întreprinderea mică în cauză statului membru în care este stabilită . Ulterior, pe baza informațiilor declarate privind cifra de afaceri a întreprinderii, acel stat membru ar trebui să transmită informațiile respective celorlalte state membre vizate.

Mai mult, pentru a asigura respectarea condițiilor pentru scutirile acordate de un stat membru întreprinderilor care nu sunt stabilite în acel stat, este necesară stabilirea obligației acestor întreprinderi de a notifica în prealabil intenția lor de a beneficia de scutire. Această notificare ar trebui transmisă prin intermediul unui portal internet, care ar trebui să fie creat de Comisie . Ulterior, pe baza informațiilor declarate privind cifra de afaceri a întreprinderii, statul membru de stabilire ar trebui să transmită informațiile respective celorlalte state membre vizate.

Expunere de motive

Prezentul amendament are legătură cu amendamentul la articolul 1 alineatul (12); reia propunerea formulată în proiectul de raport prezentat Parlamentului European de T. Vandenkendelaere (PPE-BE).

Amendamentul 10

Articolul 1 alineatul (12)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
Articolul 284 se înlocuiește cu următorul text:	Articolul 284 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 284	Articolul 284
(1)   Statele membre pot scuti livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe teritoriul lor de către întreprinderi mici stabilite pe teritoriul respectiv a căror cifră de afaceri anuală la nivel de stat membru, aferentă acelor livrări și/sau prestări, nu depășește plafonul stabilit de acele state membre pentru aplicarea acestei scutiri.	(1)   Statele membre pot scuti livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe teritoriul lor de către întreprinderi mici stabilite pe teritoriul respectiv a căror cifră de afaceri anuală la nivel de stat membru, aferentă acelor livrări și/sau prestări, nu depășește plafonul stabilit de acele state membre pentru aplicarea acestei scutiri.
Statele membre pot stabili plafoane diferite pentru sectoare economice diferite , pe baza unor criterii obiective. Aceste plafoane nu pot depăși, însă, valoarea de 85 000 EUR sau echivalentul în monedă națională.	Statele membre pot stabili plafoane diferite pe baza unor criterii obiective. Aceste plafoane nu pot depăși, însă, valoarea de 100 000 EUR sau echivalentul în monedă națională.
(2)   Statele membre care au instituit scutirea pentru întreprinderile mici scutesc, de asemenea, livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe teritoriul lor de către întreprinderi stabilite într-un alt stat membru, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții: (a) cifra de afaceri anuală la nivel de Uniune a respectivei întreprinderi mici să nu depășească valoarea de 100 000 EUR; (b) valoarea livrărilor și/sau a prestărilor efectuate în statul membru în care întreprinderea nu este stabilită să nu depășească plafonul aplicabil în acel stat membru pentru acordarea scutirii întreprinderilor stabilite în acel stat membru.	(2)   Statele membre care au instituit scutirea pentru întreprinderile mici scutesc, de asemenea, livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe teritoriul lor de către întreprinderi stabilite într-un alt stat membru, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții: (a) cifra de afaceri anuală la nivel de Uniune a respectivei întreprinderi mici să nu depășească valoarea de 100 000 EUR; (b) valoarea livrărilor și/sau a prestărilor efectuate în statul membru în care întreprinderea nu este stabilită să nu depășească plafonul aplicabil în acel stat membru pentru acordarea scutirii întreprinderilor stabilite în acel stat membru.
(3)   Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că întreprinderile mici care beneficiază de scutire îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (1) și (2).	(3)   Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că întreprinderile mici care beneficiază de scutire îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (1) și (2).
(4)    Înainte de a beneficia de scutire în alte state membre, întreprinderea mică notifică statul membru în care este stabilită .	(4)    Comisia creează un portal online prin car e întreprinderile mici care doresc să beneficieze de scutire în alt stat membru pot să se înregistreze .
În cazul în care o întreprindere mică beneficiază de scutire în alte state membre decât cel în care este stabilită, statul membru de stabilire ia toate măsurile necesare pentru a asigura declararea corectă, de către întreprinderea mică respectivă, a cifrei de afaceri anuale la nivel de Uniune și a cifrei de afaceri anuale la nivel de stat membru și informează autoritățile fiscale ale celorlalte state membre vizate în care întreprinderea mică își efectuează livrările și/sau prestările.”	În cazul în care o întreprindere mică beneficiază de scutire în alte state membre decât cel în care este stabilită, statul membru de stabilire ia toate măsurile necesare pentru a asigura declararea corectă, de către întreprinderea mică respectivă, a cifrei de afaceri anuale la nivel de Uniune și a cifrei de afaceri anuale la nivel de stat membru și informează autoritățile fiscale ale celorlalte state membre vizate în care întreprinderea mică își efectuează livrările și/sau prestările.”

Expunere de motive

În conformitate cu principiul subsidiarității, stabilirea de plafoane naționale ar trebui să rămână la latitudinea statelor membre. Prin urmare, nu ar trebui să se introducă niciun alt plafon maxim, cu excepția plafonului comun propus la nivelul Uniunii, în valoare de 100 000 EUR. Posibilitatea de a stabili plafoane naționale este binevenită pentru a oferi o mai mare flexibilitate, însă limitarea la diferite sectoare economice poate crea probleme de delimitare.

Amendamentul 11

Articolul 1 alineatul (15)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendament
Se introduce următorul articol 288a:	Se introduce următorul articol 288a:
„Articolul 288a	„Articolul 288a
În cazul în care, într-un an calendaristic ulterior, cifra de afaceri anuală la nivel de stat membru a unei întreprinderi mici depășește plafonul de scutire prevăzut la articolul 284 alineatul (1), întreprinderea mică respectivă poate continua să beneficieze de scutire în acel an, cu condiția ca cifra sa de afaceri anuală la nivel de stat membru să nu depășească, în anul respectiv, plafonul stabilit la articolul 284 alineatul (1) cu mai mult de 50 % .”	În cazul în care, într-un an calendaristic ulterior, cifra de afaceri anuală la nivel de stat membru a unei întreprinderi mici depășește plafonul de scutire prevăzut la articolul 284 alineatul (1), întreprinderea mică respectivă poate continua să beneficieze de scutire în acel an, cu condiția ca cifra sa de afaceri anuală la nivel de stat membru să nu depășească, în anul respectiv, plafonul stabilit la articolul 284 alineatul (1) cu mai mult de 33 % .”

Expunere de motive

Această prevedere reduce efectele în cascadă disproporționate, dar ar putea denatura concurența pentru întreprinderile care nu sunt în măsură să beneficieze de scutire. Prin urmare, valoarea cu care se poate depăși pragul ar trebui redusă de la 50 % la 33 %.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută inițiativa Comisiei de a reforma sistemul actual de TVA din Uniunea Europeană pentru a garanta o mai bună funcționare a pieței interne și pentru a se asigura o adaptare a legislației în materie de TVA la schimbările de la nivelul economiei mondiale și digitale;

2.

subliniază însă că propunerea trebuie să evite denaturări ale concurenței și o creștere a sarcinii administrative și a costurilor pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), respectiv pentru autoritățile regionale și locale;

3.

atrage atenția asupra faptului că diferitele regimuri și cote ale taxei pe valoarea adăugată afectează îndeosebi zonele de frontieră și activitățile IMM-urilor din aceste zone. În consecință, ar trebui să se analizeze impactul teritorial al propunerii, vizând o flexibilitate crescută la stabilirea cotelor taxei pe valoarea adăugată;

Norme comune privind cotele taxei pe valoarea adăugată

4.

susține propunerea Comisiei de a impozita bunurile și serviciile conform principiului impozitării la destinație, deoarece riscul de a denatura concurența este mai redus în acest fel;

5.

sprijină articolul 98 alineatele (1) și (2) din propunerea de directivă, conform cărora statele membre pot aplica cel mult două cote reduse de minimum 5 %, o cotă redusă inferioară valorii minime de 5 % și o scutire cu drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte;

6.

salută propunerea Comisiei de a elabora o listă de bunuri (anexa IIIa) asupra cărora nu se pot aplica cote reduse – în locul listei actuale de bunuri (cu diferite derogări temporare) pentru care se pot stabili cote ale taxei pe valoarea adăugată sub cota standard. Propunerea le acordă statelor membre mai multă flexibilitate și corectează lipsa neutralității fiscale ca urmare a faptului că unele state membre au stabilit cote reduse ale TVA-ului pentru bunuri care nu beneficiază de reduceri în alte state membre. Este important să se sublinieze că scopul listei este acela de a evita denaturarea concurenței și că nu ar trebui să fie utilizată pentru realizarea altor obiective politice;

7.

consideră că normele actuale nu numai că duc la o lipsă de neutralitate fiscală între statele membre, dar și împiedică oportunitățile de valorificare a dezvoltării tehnologice, de vreme ce aceleași produse/servicii sunt impozitate la cote diferite în funcție de forma de distribuție. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă interzicerea cotei reduse de TVA pentru publicațiile digitale, cum ar fi ziarele, cărțile audio și serviciile muzicale în streaming. Acest lucru a afectat îndeosebi industria presei scrise într-o perioadă în care aceasta se confruntă cu schimbări structurale majore, odată cu digitizarea sporită a mass-mediei, și în care importanța ziarelor pentru democrație nu poate fi subestimată;

8.

presupune că articolul 98 alineatul (3) se va aplica bunurilor și serviciilor care sunt achiziționate în mod normal de consumatori individuali. După verificare, bunurile și serviciile pot fi vândute cu o cotă redusă de TVA, chiar dacă sunt vândute atât către întreprinderi, cât și către persoane private;

9.

subliniază că termenul „consumator final” poate crea probleme la punerea în aplicare. Consumatorul final poate desemna, în contextul taxei pe valoarea adăugată, o persoană privată, o persoană juridică neimpozabilă sau o persoană impozabilă care desfășoară o activitate scutită de la plata TVA, fără drept de deducere. Cu toate acestea, din expunerea de motive reiese că prin consumator final se înțelege persoana care achiziționează bunuri și servicii pentru uz personal. Având în vedere faptul că și persoanele juridice pot fi consumatori finali, CoR consideră că cerința ar trebui să includă și această categorie de persoane;

10.

sprijină propunerea de a utiliza o cotă medie ponderată de peste 12 %, pentru a garanta protecția veniturilor statelor membre;

11.

subliniază că o mai mare flexibilitate în stabilirea cotelor de TVA ar putea face lucrurile mai complicate, în special pentru IMM-uri, care nu dispun de resursele și sistemele disponibile pentru marile întreprinderi, care să le permită să gestioneze mai multe cote de impozitare în tranzacțiile lor transfrontaliere;

12.

solicită Comisiei Europene să creeze un portal electronic, de exemplu prin dezvoltarea în continuare a portalului web TEDB existent, astfel încât întreprinderile să aibă o privire de ansamblu asupra diferitelor sisteme de TVA din toate statele membre ale UE, și, în cadrul condițiilor pentru scutirile acordate de un stat membru întreprinderilor care nu sunt stabilite în acel stat, să notifice intenția lor de a beneficia de scutire. Acest instrument trebuie să fie ușor accesibil, fiabil și disponibil în toate limbile oficiale ale UE;

13.

invită, de asemenea, Comisia să extindă domeniul de aplicare a mini-ghișeului unic (MOSS) odată cu implementarea prezentei propuneri. Sistemul MOSS va fi deosebit de important pentru prelucrarea administrativă a TVA în țara de destinație;

14.

consideră că o mai mare flexibilitate în stabilirea cotelor de TVA ar putea face mai dificilă determinarea modului de impozitare a unei tranzacții care implică mai multe produse. Acest lucru are efecte asupra cotei de impozitare aplicabile, bazei de impozitare, tipului de factură și țării considerate țara de impozitare. Poate duce la apariția unor probleme cu facturarea și generează incertitudine, costuri și litigii, întrucât această chestiune poate fi abordată în moduri diferite în diferitele state membre. Comisia ar trebui să furnizeze orientări clare cu privire la modul de gestionare a tranzacțiilor care implică mai multe servicii;

Simplificarea dispozițiilor pentru întreprinderile mici

15.

salută propunerea Comisiei Europene de a acorda statelor membre mai multe posibilități de simplificare a procedurii de aplicare a TVA în cazul întreprinderilor mici. Sunt în continuare importante îmbunătățirea eficienței fiscale și combaterea fraudei, astfel încât să se evite denaturarea concurenței și să se garanteze veniturile fiscale ale statelor membre;

16.

este de acord cu definiția propusă, conform căreia o întreprindere cu o cifră de afaceri anuală de maximum 2 000 000 EUR la nivel de Uniune este considerată a fi o „întreprindere mică”;

17.

relevă că fragmentarea și complexitatea sistemului de TVA presupune costuri semnificative de asigurare a conformității pentru întreprinderile implicate în tranzacții transfrontaliere. Aceste costuri sunt disproporționat de mari pentru IMM-uri, care reprezintă coloana vertebrală a economiei și a ocupării forței de muncă la nivel regional, și cu atât mai mult pentru întreprinderile mici cu o cifră de afaceri anuală sub 2 000 000 EUR. Aceste întreprinderi reprezintă aproximativ 98 % din totalitatea întreprinderilor din UE, contribuind cu cca 15 % la cifra de afaceri globală și cu cca 25 % la veniturile nete obținute din taxa pe valoarea adăugată;

18.

subliniază că, în ceea ce privește prestarea de servicii electronice, poate fi dificil să se stabilească statul membru în care se află clientul. În cazul întreprinderilor mici, cheltuielile administrative aferente unei clarificări satisfăcătoare pentru autoritățile fiscale a acestei chestiuni sunt uneori atât de ridicate, încât acestea exclud comerțul cu clienți din alte state membre. Pentru a reduce sarcina administrativă a întreprinderilor mici cu o cifră de afaceri de maximum 2 000 000 EUR la nivelul Uniunii, acestea ar trebui să poată plăti, în mod alternativ, taxa pe valoarea adăugată la cea mai ridicată cotă TVA aplicabilă în UE pentru serviciile respective;

19.

împărtășește punctul de vedere al Comisiei conform căruia costurile de asigurare a conformității cu reglementările privind TVA ar trebui să fie cât mai reduse cu putință. Este de apreciat faptul că propunerea ar urma să reducă costurile de asigurare a conformității cu normele privind TVA cu până la 18 % pe an pentru IMM-uri;

20.

sprijină propunerea ca toate întreprinderile mici stabilite într-un alt stat membru să beneficieze de scutire de TVA, cu condiția ca cifra lor de afaceri anuală la nivelul UE să nu depășească 100 000 EUR; consideră, însă, că este necesar să se evalueze riscul de apariție a unor efecte care limitează creșterea. Pentru o întreprindere scutită de obligațiile sale fiscale, căreia i-a revenit astfel o sarcină administrativă semnificativ mai mică, o depășire a plafonului poate să fie corelată cu o povară economică ridicată;

21.

salută propunerea de a permite întreprinderilor mici să emită facturi simplificate, precum și propunerea de a exonera întreprinderile scutite de la plata TVA de obligația de emitere a unei facturi;

22.

salută propunerea de a le permite întreprinderilor mici să depună declarațiile de TVA pentru o perioadă de un an calendaristic;

23.

se întreabă de ce întreprinderile scutite de TVA pot eluda toate obligațiile de raportare contabilă și de stocare a datelor. O astfel de derogare poate antrena riscuri de abuz, întrucât statelor membre le este dificil să controleze dacă o întreprindere depășește plafonul;

24.

ia act de faptul că, în unele state membre, au fost luate măsuri de simplificare a înregistrării de noi întreprinderi, cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri, deși acest lucru ar putea crește, de asemenea, riscul așa-numitei fraude de tip carusel. Doar în anul 2014, diferența dintre încasările teoretice de TVA și încasările efective de TVA ca urmare a fraudei de tip carusel s-a ridicat la cca 50 de miliarde EUR. Este important să se îmbunătățească eficiența fiscală și să se combată frauda, astfel încât diferența dintre încasările teoretice de TVA și încasările efective de TVA să scadă.

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Planul de acțiune pentru educația digitală

(2018/C 461/08)

Raportor general: domnul Domenico GAMBACORTA (IT-PPE), președintele Provinciei Avellino Document de referință: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru educația digitală, COM(2018) 22 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Principalele mesaje

1.

subliniază că, după Procesul de la Bologna, educația a jucat în mod constant un rol fundamental în ceea ce privește crearea unui spațiu european de dialog și de cooperare cu privire la principiile fundamentale – libertatea de exprimare, toleranța, libertatea de cercetare, libera circulație a studenților și a personalului, implicarea studenților și co-crearea învățării pe tot parcursul vieții – care reflectă principalele valori ale societății europene actuale;

2.

subliniază că angajamentul statelor membre ale UE de a oferi tinerilor „cea mai bună educație și formare” a fost confirmat în declarațiile recente, cum ar fi cea de la Bratislava, din septembrie 2016, și cea de la Roma, din martie 2017, și cu ocazia summiturilor, cum ar fi cel de la Tallinn, din mai 2017, cel de la Göteborg, din noiembrie 2017, și cel de la Bruxelles, din ianuarie 2018);

3.

subliniază că revoluția digitală va continua să modifice în mod semnificativ modul în care europenii trăiesc, studiază, muncesc și interacționează, și scoate, de asemenea, în evidență faptul că aptitudinile și competențele digitale sunt fundamentale, alături de alfabetizare și de competențele numerice, pentru a-i ajuta pe cetățeni să întâmpine provocările pe care le implică o lume interconectată, globalizată și care evoluează în mod constant;

4.

este de acord cu faptul că dobândirea de aptitudini și competențe digitale trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă și să continue pe tot parcursul vieții, în cadrul programelor de învățământ destinate copiilor preșcolari și adulților;

5.

recunoaște că dezvoltarea competențelor digitale ale forței de muncă din UE este esențială pentru a face față transformării pieței forței de muncă și a evita lipsa de personal calificat și necorelarea competențelor;

6.

consideră că educația digitală reprezintă o necesitate și o oportunitate de a aborda provocări cu care se confruntă sistemul de învățământ, de exemplu făcând posibilă o predare mai personalizată și mai favorabilă incluziunii pentru persoanele cu nevoi educaționale speciale și cu handicap, migranți și persoane care beneficiază de sistemele de asistență ale statelor membre;

7.

semnalează că dezvoltarea competențelor digitale este un instrument de excepție pentru dezvoltarea noilor talente întreprinzătoare, pentru autonomia în execuția sarcinilor individuale sau complementare, precum și a muncii în echipe multidisciplinare sau diversificate din punct de vedere geografic;

8.

subliniază potențialul transformării digitale de a promova ascensiunea socială, de a forma cetățeni mai bine instruiți și informați, de a încuraja angajamentul civic, de a democratiza cunoașterea și de a îmbunătăți accesul la informații, consumul și producția de informații, pentru a gestiona o identitate digitală sănătoasă și o cetățenie digitală activă și responsabilă;

9.

subliniază faptul că utilizatorii slab pregătiți sunt deosebit de vulnerabili în fața numeroaselor riscuri pe care le presupune utilizarea în necunoștință de cauză a resurselor digitale, printre care se numără hărțuirea pe internet, practicile de phishing, „sexting”, „sextortion”, dependența de jocurile pe internet (internet Gaming Disorder, IGD), simptomele de stres asociat muncii în mediul digital și frica de a rata ceva (Fear Of Missing Out, FOMO);

10.

solicită să se pună un accent mai puternic pe consolidarea gândirii critice și a alfabetizării mediatice ale adulților, copiilor și tinerilor, astfel încât aceștia să poată evalua și depăși difuzarea masivă de știri false și riscurile legate de utilizarea în necunoștință de cauză a informațiilor disponibile pe internet sau a informațiilor accesibile digital;

11.

evocă riscul pe care îl prezintă introducerea masivă a algoritmilor și a sistemelor de învățare automată bazate pe inteligența artificială și pe analiza datelor pentru libertatea pedagogică, pentru neutralitate, pentru securitatea datelor și pentru protecția vieții private;

12.

menționează unele dintre rezultatele Studiului privind școlile: TIC în educație (1), realizat în 2013, conform căruia: — infrastructurile puse la dispoziția școlilor variază mult de la o țară la alta; — doar aproximativ 50 % dintre elevii din UE beneficiază de predare din partea unui profesor care are o atitudine pozitivă în privința capacității sale de a integra tehnologiile digitale în activitățile de predare într-un mod care să prezinte interes din punct de vedere pedagogic; — doar aproximativ 25-30 % dintre elevi beneficiază de predare din partea unor profesori pentru care formarea în domeniul TIC este obligatorie;

13.

subliniază, prin urmare, rolul esențial care le revine cadrelor didactice în ceea ce privește orientarea elevilor către practici inovatoare de generare de cunoștințe prin crearea de legături adecvate între învățarea formală, cea non-formală și cea informală, presupunând că nu există o abordare universală pentru aplicarea la scară tot mai largă a inovațiilor digitale în domeniul educației;

14.

subliniază faptul că personalul didactic, echipele de conducere ale școlilor și ceilalți actori din domeniul educației au nevoie de sprijin și de formare corespunzătoare pentru a găsi modalitatea de a combina metodologiile de predare tradiționale cu posibilitățile oferite de tehnologia digitală;

15.

sugerează, în acest scop, o cooperare între părțile interesate din sectorul public și cel privat care să implice participarea furnizorilor de tehnologii pentru educație (EdTech), eventual prin intermediul asociațiilor profesionale din domeniu, pentru a asigura cadrelor didactice activități de formare și materiale didactice gratuite în format digital, și care să soluționeze problemele transfrontaliere în materie de drepturi de autor;

16.

subliniază riscul ca marile întreprinderi digitale, și în special GAFAM (Google, Amazon, Apple, Facebook și Microsoft) să impună propriile standarde în materie de educație, prin furnizarea echipamentelor și/sau a programelor lor informatice și a resurselor lor educaționale, motiv pentru care ar fi necesar să se instituie controale riguroase în ceea ce privește protecția datelor și a drepturilor de autor;

17.

subliniază necesitatea de a reduce decalajul digital actual, ținând seama de diferiții factori determinanți ai acestui fenomen, de exemplu faptul de a locui în diferite contexte geografice și demografice, limbile de circulație, diferitele niveluri de învățământ, diferențele legate de gen și de vârstă, eventualele handicapuri și apartenența la grupuri dezavantajate din punct de vedere socioeconomic;

18.

insistă asupra necesității de a valorifica mai bine sprijinul financiar al UE pentru a garanta că școlile și instituțiile de învățământ, inclusiv instituțiile care asigură învățământul obligatoriu, dar și cele care acoperă alte etape ale învățământului, precum educația preșcolară, centrele de formare a adulților, conservatoarele etc., pentru a garanta accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, dispun de infrastructura de bandă largă de mare viteză și de înaltă calitate necesară, în special cele aflate în zone care se confruntă cu dificultăți din punct de vedere geografic, demografic sau social;

19.

sugerează că, în mod coerent cu punerea în aplicare de resurse și practici inovatoare digitale, ar trebui testate și apoi introduse noi resurse și tehnici de evaluare, precum fișe de evaluare, în combinație cu metode mai tradiționale, pentru a valorifica potențialul pe care îl oferă buclele de reacție rapidă pentru un proces de învățare mai personalizat și mai eficient;

20.

remarcă faptul că, în conformitate cu principiile care au stat la baza Platformei pentru învățare pe tot parcursul vieții, pentru a obține experiențe și rezultate mai bune în materie de învățare, cursantul trebuie să se afle în centrul atenției, împărtășind obiectivele pe baza opiniilor și valorilor sale, evitându-se astfel riscul ca acesta să fie redus la rolul de consumator pasiv de tehnologii;

21.

salută Planul de acțiune pentru educația digitală, întrucât acesta constituie un instrument pe termen scurt și mediu pentru stimularea, punerea în aplicare și dezvoltarea la o scară mai largă a unei utilizări adaptate a practicilor educative digitale și inovatoare în școli, instituții de educație și formare profesională și instituții de învățământ superior, înscriindu-se în cadrul Spațiului european al educației și al Noii agende pentru competențe în Europa (2) și venind în completarea Recomandărilor privind valorile comune și competențele-cheie;

22.

recunoaște că prioritățile stabilite în Planul de acțiune pentru educația digitală răspund provocărilor numeroase și complexe pe care le atrage după sine revoluția digitală;

23.

consideră că Planul de acțiune pentru educația digitală ar trebui să fie sprijinit în mod corespunzător de noul cadru financiar multianual și să dispună de resurse din bugetele naționale, care ar trebui să fie alocate nu doar conectivității și infrastructurilor, ci și dezvoltării abilităților și competențelor digitale la toate nivelurile de educație;

24.

subliniază că, pentru a integra tehnologiile digitale în sistemele noastre educaționale și a realiza, în mod concret, obiectivele Planului de acțiune pentru educația digitală, este indispensabilă o colaborare mai fructuoasă a tuturor părților interesate – atât a celor implicate cât și a celor potențiale -, asigurând convergența, sinergiile și o expertiză multidisciplinară, precum și interoperabilitatea diferitelor sisteme;

25.

consideră că este esențial să se garanteze un efort semnificativ pentru a coordona și a integra toate inițiativele și acțiunile care îmbunătățesc, de asemenea, politicile de diseminare, pentru a evita ca oportunitățile disponibile să fie valorificate în principal de către instituțiile educaționale și politice care sunt mai în măsură să facă față „junglei” cererilor de finanțare;

26.

reamintește rolul esențial al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a politicilor în domeniul educației și formării și, prin urmare, că procesul de adaptare a sistemelor de învățământ la standardele erei digitale ar trebui să implice toate nivelurile de guvernare – european, național, regional și local.

O mai bună utilizare a tehnologiilor digitale în procesul de predare și de învățare: competențe și aptitudini digitale relevante pentru transformarea digitală

27.

atrage atenția asupra faptului că, deși accesul la infrastructura digitală este doar un aspect al decalajului digital, lipsa finanțării și echipamentele și lărgimea de bandă insuficiente și inoperante continuă să reprezinte un obstacol în calea utilizării TIC pentru predare și învățare;

28.

solicită sprijin pentru elaborarea unor strategii și cadre naționale, pentru intensificarea dialogului între părțile interesate și pentru sporirea sprijinului acordat cadrelor didactice pentru ca acestea să dobândească noi competențe metodologice;

29.

speră că va fi lansată o amplă campanie de inițiative de formare pentru cadrele didactice și actorii din domeniul educației, pentru a consolida competențele digitale efective ale acestora, în special ale celor cu un nivel scăzut de aptitudini și experiență în domeniul tehnologiilor digitale;

30.

salută sprijinul acordat de UE pregătirii digitale atât a școlilor teoretice, cât și a celor profesionale prin consolidarea competenței lor digitale și prin dotarea unui număr de până la un milion de cadre didactice, formatori și cursanți cu instrumentul de autoevaluare SELFIE până la finele anului 2019, în sinergie cu eventualele instrumente de evaluare adoptate la nivelul diferitelor state membre;

31.

subliniază că TIC contribuie la inovarea în materie de procese și modalități de organizare și consideră că instrumente precum Cadrul european privind competențele informatice (e-CF) sunt utile pentru corelarea competențelor și a aptitudinilor în domeniul TIC în întreaga Europă;

32.

recunoaște valoarea adăugată a unui sistem de cupoane care să vizeze zonele defavorizate, precum și a punerii în aplicare a unui set adecvat de instrumente pentru zonele rurale;

33.

sprijină asigurarea unui cadru pentru emiterea de calificări certificate digital și pentru validarea competențelor dobândite digital, care să fie fiabil și multilingv, și consideră că este esențial ca acest cadru să fie în deplină concordanță cu Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (CEC) și cu clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO);

34.

încurajează cooperarea dintre industrie și învățământ și alte forme de parteneriate de tip public-privat pentru a dezvolta programe de formare privind competențele digitale și a garanta un acces egal la carierele din sectorul digital, indiferent de originea socioeconomică sau de handicapurile fizice.

Dezvoltarea competențelor și aptitudinilor digitale relevante pentru transformarea digitală

35.

subliniază necesitatea ca comunitățile școlare să acorde sprijin tuturor cursanților și să răspundă nevoilor lor specifice, pentru a garanta o integrarea deplină;

36.

consideră că este esențial să se reducă decalajul în materie de învățare dintre elevii care provin din diferite medii socioeconomice și să se valorifice potențialul pe care îl oferă predarea personalizată și noile instrumente de învățare, precum și să se valorifice pe deplin resursele educaționale deschise și știința deschisă;

37.

își exprimă speranța că se va crea o platformă europeană pentru învățământul superior digital, care să ofere posibilitatea de a învăța online, mobilitate mixtă, campusuri virtuale și schimb de bune practici între instituțiile de învățământ superior;

38.

salută noul Cadru european al competențelor digitale pentru educatori, care le oferă acestora îndrumări în ceea ce privește dezvoltarea unor modele de competențe digitale;

39.

subliniază importanța favorizării și a facilitării dezvoltării competențelor digitale ale profesorilor dintr-o perspectivă integrată și într-un cadru al competențelor profesionale ale profesorilor care să cuprindă formarea inițială, de acces și permanentă a cadrelor didactice.

40.

recunoaște importanța mobilității și, prin urmare, solicită să se consolideze în continuare orientarea viitorului program Erasmus + și a altor programe relevante de finanțare ale UE, astfel încât acestea să sprijine adaptarea educației și a formării la era digitală;

41.

subliniază importanța cooperării în domeniul educației și a eforturilor concertate. Solicită o platformă europeană comună, accesibilă diferitelor părți interesate, pentru a dezvolta valori de referință și indicatori în vederea monitorizării mai îndeaproape a progreselor realizate în ceea ce privește TIC de către diferiții furnizori de educație în școli și în alte medii de învățare. Acest efort trebuie să aibă loc în cadrul unei colaborări strânse între statele membre, pentru a se valorifica experiențele înregistrate, a se face un inventar al măsurilor de monitorizare deja aplicate etc.;

42.

subliniază importanța competențelor digitale pentru toți cetățenii, astfel cum figurează în Cadrul european de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv în Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni în cinci domenii (educația în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, crearea de conținut digital, siguranța și bunăstarea, precum și soluționarea problemelor) și încurajează predarea și învățarea în care competențele digitale să fie integrate cu celelalte aptitudini care trebuie dezvoltate;

43.

sprijină propunerile privind lansarea: (i) unei campanii de informare la nivelul UE care să se adreseze cadrelor didactice, familiilor, părinților, precum și elevilor/studenților și care să stimuleze siguranța online, igiena cibernetică și alfabetizarea mediatică; și (ii) a unei inițiative de predare a securității cibernetice pe baza Cadrului competențelor digitale pentru cetățeni, menită să-i ajute pe aceștia; și (iii) punerii în valoare și a diseminării bunelor practici, astfel încât să se recurgă la tehnologie cu încredere și în mod responsabil;

44.

încurajează spiritul antreprenorial al regiunilor și orașelor și tranziția către inovarea deschisă, în cadrul unei viziuni centrate asupra ființei umane a parteneriatelor între actorii din sectoarele public și privat, universități și cetățeni;

45.

se așteaptă să fie ținut la curent cu privire la învățămintele politice desprinse din modul în care acțiunile sunt puse în aplicare și să fie invitat să contribuie la dezbaterea apărută cu privire la viitoarea cooperare europeană în domeniul educației și al formării.

Îmbunătățirea educației cu ajutorul unei analize mai bune a datelor și al unei viziuni prospective

46.

speră că se va adopta un cadru metodologic partajat și comun pentru definirea de indicatori care să poată reflecta decalajul digital și solicită un efort semnificativ în vederea construirii și colectării de date fiabile și ușor accesibile pentru evaluare și monitorizare;

47.

atrage atenția asupra problemelor care apar atunci când datele personale și dosarele elevilor sunt stocate de operatori privați, adesea în altă parte a lumii. În special, trebuie să se analizeze cu multă atenție dacă acești operatori sunt pregătiți să semneze acorduri de utilizare cu numeroase autorități locale, regionale și naționale;

48.

își exprimă, de asemenea, preocuparea cu privire la „extragerea datelor”, adică la modalitatea de a reacționa în fața utilizării de către întreprinderi a datelor elevilor și personalului școlilor în scopul comercializării acestora unor terți, și ia act de faptul că este, de asemenea, important, în special pentru autoritățile locale și regionale, să se precizeze durata pentru care datele administrative relevante și alte documente similare sunt accesibile publicului;

49.

așteaptă cu interes lansarea proiectelor-pilot planificate pentru a valorifica datele disponibile și pentru a contribui la punerea în aplicare și la monitorizarea politicii în domeniul educației și, de asemenea, salută propunerea de înființare a unui set de instrumente și orientări pentru statele membre;

50.

consideră că este important să se lanseze o previziune strategică privind principalele tendințe care rezultă din transformarea digitală pentru viitorul sistemelor de învățământ, în strânsă cooperare cu experții din statele membre – inclusiv cu reprezentanții autorităților locale și regionale –, cu utilizarea canalelor existente și viitoare de cooperare la nivelul UE în materie de educație și formare;

51.

încurajează inovarea orientată către utilizator, care este esențială pentru adoptarea rapidă de soluții inovatoare în măsură să răspundă provocărilor în materie de educație. Adesea, nu se ține suficient seama de punctul de vedere al utilizatorului, ceea ce ar putea limita posibilitățile de a răspunde provocărilor; în acest context, salută analizarea modalităților de a promova angajamentul cetățenilor, de a facilita participarea acestora și inovarea orientată către utilizator;

52.

subliniază că acest plan de acțiune ar trebui să sprijine, de asemenea, semestrul european, care reprezintă un factor esențial pentru reformă, grație recomandărilor specifice fiecărei țări în materie de educație și formare;

53.

sprijină eforturile de promovare a guvernanței sistemelor de educație școlară și reamintește că o bună guvernanță pe mai multe niveluri poate să îmbunătățească performanțele în materie de educație și formare, să consolideze participarea, să încurajeze înființarea de mecanisme inovatoare, să promoveze un sistem educativ favorabil incluziunii, conceput astfel încât să ia în considerare persoana în ansamblul său, și poate dezvolta sistemele de învățare pe tot parcursul vieții;

54.

salută dialogul anunțat de Comisia Europeană cu privire la punerea în aplicare a acțiunilor și măsurilor propuse și își exprimă disponibilitatea de a stabili contacte și de a-și continua cooperarea atât cu Comisia Europeană, cât și cu statele membre, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Grupul Băncii Europene de Investiții, pentru a face să avanseze agenda propusă și a asigura alinierea acesteia la prioritățile actualelor și viitoarelor programe de finanțare ale UE.

---

(1)  Studiu privind școlile: TIC în educație Analiză comparativă a accesului, a utilizării și a atitudinilor față de tehnologie în școlile din Europa, Raportul final privind studiul, Comisia Europeană, 2013

(2)  COM(2016) 381

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii

(2018/C 461/09)

Raportor general: Gillian FORD (UK-AE), Membră a Consiliului burgului londonez Havering Documente de referință: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii COM(2018) 268 final și Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate COM(2018) 270 final Sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, COM (2018) 271 final O abordare globală a predării și învățării limbilor COM (2018) 272 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate

Articolul 5

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	(d) elaborarea unor instrumente de asigurare a calității educației și a formării online.

Expunere de motive

În anumite zone, în special în cele mai îndepărtate sau mai puțin populate, accesul la educație, formare și calificări se face într-o măsură tot mai mare pe cale digitală; prin urmare, este esențial să se asigure calitatea acestor calificări pentru a face posibilă recunoașterea reciprocă automată.

Amendamentul 2

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
6.   Să faciliteze mobilitatea și recunoașterea rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate pe durata ciclului secundar al educației și formării, prin:	6.   Să faciliteze mobilitatea tuturor elevilor – indiferent de locul în care locuiesc – și recunoașterea rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate pe durata ciclului secundar al educației și formării, prin:
[…]	[…]
(c) promovarea beneficiilor mobilității în rândul instituțiilor de educație și formare de nivel secundar, al elevilor și al familiilor lor, precum și a avantajelor aferente găzduirii participanților la mobilitate în rândul angajatorilor.	(c) promovarea beneficiilor mobilității în rândul instituțiilor de educație și formare de nivel secundar, al elevilor și al familiilor lor, precum și a avantajelor aferente găzduirii participanților la mobilitate în rândul angajatorilor.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 3

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
8.   Să examineze bunele practici în ceea ce privește recunoașterea studiilor anterioare și permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, în special dintre educația și formarea profesională și învățământul superior.	8.   Să examineze și să promoveze bunele practici în ceea ce privește recunoașterea studiilor anterioare și permeabilitatea dintre: (a) sectoarele educației și formării, în special dintre educația și formarea profesională și învățământul superior , și (b) sectoarele educației și formării și piața forței de muncă.

Expunere de motive

Calificările și perioadele de învățare petrecute în străinătate ar trebui recunoscute de către angajatori, pentru a stimula mobilitatea forței de muncă și a oferi, astfel, șanse și oportunități sporite în viață.

Amendamentul 4

Propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Să îmbunătățească baza de date prin colectarea și diseminarea de date referitoare la numărul și tipul cazurilor de recunoaștere.	Să îmbunătățească baza de date prin colectarea și diseminarea de date referitoare la numărul, tipul și rezultatele cazurilor de recunoaștere.

Expunere de motive

Învățămintele care decurg din rezultate pot consolida și îmbunătăți procesul de recunoaștere.

Amendamentul 5

Propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

Considerentul (8)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(8) În plus, disponibilitatea și accesibilitatea din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, a unor structuri de înaltă calitate de îngrijire a copiilor reprezintă factori-cheie care le permit femeilor, dar și bărbaților, care au responsabilități de îngrijire să participe la piața forței de muncă, astfel cum au recunoscut Consiliul European de la Barcelona din 2002, Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați și comunicarea Comisiei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, adoptată la 26 aprilie 2017. Ocuparea forței de muncă în rândul femeilor contribuie în mod direct la îmbunătățirea situației socioeconomice a gospodăriilor și la creșterea economică.

(8) În plus, disponibilitatea și accesibilitatea din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, a unor structuri de înaltă calitate de îngrijire a copiilor reprezintă factori-cheie care le permit femeilor, dar și bărbaților, care au responsabilități de îngrijire să participe la piața forței de muncă, astfel cum au recunoscut Consiliul European de la Barcelona din 2002, Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați și comunicarea Comisiei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, adoptată la 26 aprilie 2017 și ar trebui promovate în conformitate cu principiul 2 din Pilonul european al drepturilor sociale . Ocuparea forței de muncă în rândul femeilor contribuie în mod direct la îmbunătățirea situației socioeconomice a gospodăriilor și la creșterea economică.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 6

Propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

Considerentul (23)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(23) Prezenta recomandare urmărește să stabilească o definiție comună a calității în cadrul sistemului de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. Ea stabilește acțiuni pe care guvernele le-ar putea avea în vedere, în funcție de circumstanțele specifice de la nivel național. Prezenta recomandare abordează, de asemenea, părinții, instituțiile și organizațiile, inclusiv partenerii sociali și organizațiile societății civile care au drept scop consolidarea sectorului.

(23) Prezenta recomandare urmărește să stabilească o definiție comună a calității în cadrul sistemului de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. Ea stabilește acțiuni pe care toate nivelurile de guvernanță relevante, inclusiv cel local și regional, le-ar putea avea în vedere, în funcție de circumstanțele specifice de la nivel național. Prezenta recomandare abordează, de asemenea, părinții, instituțiile și organizațiile, inclusiv partenerii sociali și organizațiile societății civile care au drept scop consolidarea sectorului.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 7

Propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

Articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
2.    Să depună eforturi pentru a garanta că serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari sunt accesibile din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, și incluzive. S-ar putea avea în vedere:	2.    Să garanteze că serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari sunt accesibile din toate punctele de vedere, inclusiv financiar , suficiente și incluzive. S-ar putea avea în vedere , la toate nivelurile de guvernanță, inclusiv cele regionale și locale :

Expunere de motive

Consolidarea recomandării și sublinierea rolului esențial jucat de autoritățile locale și regionale în acest sens.

Amendamentul 8

Propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

Articolul 3

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
3.   Să sprijine profesionalizarea personalului din sectorul educației și îngrijirii copiilor preșcolari. În funcție de nivelul existent al calificărilor profesionale și de condițiile de lucru, succesul poate depinde, printre altele, de realizarea următoarelor acțiuni:	3.   Să sprijine profesionalizarea personalului din sectorul educației și îngrijirii copiilor preșcolari. În funcție de nivelul existent al calificărilor profesionale și de condițiile de lucru, succesul poate depinde, printre altele, de realizarea următoarelor acțiuni:
[…]	[…]
(d) stabilirea obiectivului de a echipa personalul cu competențele necesare pentru a răspunde nevoilor individuale ale copiilor provenind din medii diferite și ale celor cu nevoi educative speciale sau cu handicap și de a pregăti personalul pentru gestionarea unor grupuri diverse.	(d) echiparea personalului cu competențele necesare pentru a răspunde nevoilor individuale ale copiilor provenind din medii diferite și ale celor cu nevoi educative speciale sau cu handicap și de a pregăti personalul pentru gestionarea unor grupuri diverse.

Expunere de motive

Consolidarea recomandării.

Amendamentul 9

Propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
4.   Să îmbunătățească elaborarea programelor de învățământ preșcolar pentru a răspunde necesităților copiilor în materie de bunăstare și de educație. Printre abordările de sprijinire a elaborării programelor de învățământ, a învățării sociale și emoționale, precum și a dezvoltării competențelor lingvistice ale copiilor s-ar putea număra:	4.   Să îmbunătățească elaborarea programelor de învățământ preșcolar pentru a răspunde necesităților tuturor copiilor în materie de sănătate, bunăstare și de educație. Printre abordările de sprijinire a elaborării programelor de învățământ, a învățării sociale și emoționale, precum și a dezvoltării competențelor lingvistice ale copiilor s-ar putea număra:
(a) asigurarea unui echilibru între aspectele socioemoționale, bunăstare și învățare, recunoscând totodată importanța jocurilor, a contactului cu natura, precum și a rolului muzicii, artelor și activității fizice;	(a) asigurarea unui echilibru între aspectele socioemoționale, bunăstare și învățare, recunoscând totodată importanța jocurilor, a contactului cu natura, precum și a rolului muzicii, artelor și activității fizice;
(b) încurajarea empatiei, a compasiunii și a sensibilizării în ceea ce privește egalitatea și diversitatea;	(b) încurajarea empatiei, a compasiunii și a sensibilizării în ceea ce privește egalitatea și diversitatea;
(c) oferirea de oportunități de expunere la limbi străine și de învățare a acestora de timpuriu, prin activități ludice, precum și luarea în considerare a unor programe bilingve destinate educației preșcolare;	(c) oferirea de oportunități de expunere la limbi străine și de învățare a acestora de timpuriu, prin activități ludice, precum și luarea în considerare a unor programe bilingve destinate educației preșcolare;
(d) elaborarea de orientări pentru furnizorii de servicii referitoare la utilizarea, adaptată la vârstă, a instrumentelor digitale și a noilor tehnologii emergente;	(d) elaborarea de orientări pentru furnizorii de servicii referitoare la utilizarea, adaptată la vârstă, a instrumentelor digitale și a noilor tehnologii emergente;
(e) promovarea unei mai bune integrări a educației și îngrijirii copiilor preșcolari în procesul educațional și sprijinirea colaborării între personalul din sectorul educației și îngrijirii copiilor preșcolari și cel din sectorul învățământului primar, precum și a tranziției fără probleme a copiilor către învățământul primar.	(e) promovarea unei mai bune integrări a educației și îngrijirii copiilor preșcolari în procesul educațional și sprijinirea colaborării între personalul din sectorul educației și îngrijirii copiilor preșcolari și cel din sectorul învățământului primar, precum și a tranziției fără probleme a copiilor către învățământul primar;
	(f) asigurarea unui sprijin și a unor oportunități de învățare specifice pentru copiii cu nevoi educaționale speciale sau cu handicap;
	(g) asigurarea unui sprijin și a unor oportunități de învățare specifice pentru copiii migranți, inclusiv în cazul întoarcerilor masive ale europenilor ca urmare a unor situații de criză politică și umanitară;
	(h) asigurarea unui sprijin și a unor oportunități de învățare specifice pentru copiii aflați î n sistemele de îngrijire din statele membre;
	(i) promovarea modelului de intervenție timpurie pentru copiii cu vârsta între 0 și 6 ani.

Expunere de motive

Copiii cu nevoi educaționale speciale și handicap, precum și copiii migranți pot avea nevoie de sprijin specific pentru a avea acces la întreaga gamă de oportunități oferite de programele de învățământ preșcolar, iar statele membre ar trebui încurajate să se asigure că acest sprijin este oferit în mod efectiv.

Amendamentul 10

Propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
6.   Să aibă în vedere o finanțare adecvată și crearea unui cadru juridic pentru furnizarea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. S-ar putea avea în vedere:	6.   Să aibă în vedere o finanțare adecvată și crearea unui cadru juridic pentru furnizarea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. S-ar putea avea în vedere:
(a) creșterea investițiilor în educația și îngrijirea copiilor preșcolari, punându-se accentul pe disponibilitate, calitate și accesibilitate din punct de vedere financiar, inclusiv utilizarea oportunităților de finanțare oferite de fondurile structurale și de investiții europene;	(a) creșterea investițiilor în educația și îngrijirea copiilor preșcolari, punându-se accentul pe disponibilitate, accesibilitate, calitate și accesibilitate din punct de vedere financiar, inclusiv utilizarea oportunităților de finanțare oferite de fondurile structurale și de investiții europene;
(b) crearea și menținerea unor cadre de calitate adaptate la situațiile de la nivel național sau regional;	(b) crearea și menținerea unor cadre de calitate adaptate la situațiile de la nivel național sau regional;
(c) promovarea unei mai bune integrări a serviciilor destinate familiilor și copiilor mai ales cu serviciile sociale și de sănătate;	(c) promovarea unei mai bune integrări la nivel local și regional a serviciilor destinate familiilor și copiilor, mai ales cu serviciile sociale și de sănătate și cu serviciile de asigurare a bunăstării ;
(d) integrarea unor politici solide de protecție a copilului în cadrul sistemului de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, pentru a contribui la protejarea copiilor împotriva tuturor formelor de violență.	(d) integrarea unor politici solide de protecție a copilului în cadrul sistemului de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, pentru a contribui la protejarea copiilor împotriva tuturor formelor de abuz și violență.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 11

Propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
8.   De a facilita schimbul de experiențe și de bune practici între statele membre, în contextul cadrului strategic pentru cooperarea în domeniul educației și formării profesionale și a programelor următoare, precum și în cadrul Comitetului pentru protecție socială.	8.   De a facilita schimbul de experiențe și de bune practici între statele membre, la toate nivelurile de guvernanță, în contextul cadrului strategic pentru cooperarea în domeniul educației și formării profesionale și a programelor următoare, precum și în cadrul Comitetului pentru protecție socială.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 12

Propunere de recomandare a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
9.   De a sprijini cooperarea dintre statele membre, la cererea acestora, prin organizarea unor activități de învățare reciprocă și de consiliere reciprocă.	9.   De a sprijini cooperarea dintre statele membre, la toate nivelurile de guvernanță și la cererea acestora, prin organizarea unor activități de învățare reciprocă și de consiliere reciprocă.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 13

Propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

Considerentul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1) În comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” 30, Comisia Europeană descrie viziunea asupra unui Spațiu european al educației în care educația incluzivă, formarea și cercetarea de înaltă calitate să nu fie îngrădite de frontiere; în care a devenit ceva obișnuit să petreci o perioadă de timp într-un alt stat membru pentru a studia, a învăța sau a lucra; în care situațiile când o persoană vorbește două limbi pe lângă limba maternă sunt mult mai frecvente, iar oamenii au un puternic sentiment al identității lor de europeni, fiind totodată conștienți de patrimoniul cultural al Europei și de diversitatea sa .

(1) În comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” 30, Comisia Europeană descrie viziunea asupra unui Spațiu european al educației în care educația incluzivă, formarea și cercetarea de înaltă calitate să nu fie îngrădite de frontiere; în care a devenit ceva obișnuit să petreci o perioadă de timp într-un alt stat membru pentru a studia, a învăța sau a lucra; în care situațiile când o persoană vorbește două limbi pe lângă limba maternă sunt mult mai frecvente, iar oamenii au un puternic sentiment al identității lor de europeni, fiind totodată conștienți de patrimoniul cultural al Europei, de diversitatea acesteia, precum și de oportunitățile pe care le oferă .

Expunere de motive

Este important să se sublinieze aici că valoarea Spațiului european al educației include capacitatea acestuia de a deschide calea pentru mai multe oportunități.

Amendamentul 14

Propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

Articolul 1

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1) Să caute modalități de a-i ajuta pe toți tinerii să atingă un nivel de utilizator competent, pe lângă limba de predare, în cel puțin o altă limbă europeană înainte de a finaliza învățământul și formarea secundare superioare și să încurajeze atingerea nivelului de utilizator independent în încă o limbă (a treia).

(1) Să caute modalități de a-i ajuta pe toți tinerii să atingă un nivel de utilizator competent, pe lângă limba de predare, în cel puțin o altă limbă europeană înainte de a finaliza învățământul și formarea secundare superioare și să încurajeze atingerea nivelului de utilizator independent în încă o limbă (a treia) , inclusiv prin punerea unui accent deosebit asupra experienței și practicii orale în limbile respective și asigurând tuturor cursanților un acces corespunzător la o formare de calitate .

Expunere de motive

Părțile interesate au subliniat importanța capacității de a vorbi alte limbi, pe lângă cea de a citi și a scrie în acestea, acest element fiind esențial pentru stimularea mobilității și crearea de noi oportunități. S-a remarcat, de asemenea, că, atunci când nu sunt disponibile cursuri de limbă de calitate, persoanele care dispun de mai multe resurse pot recurge la cursuri private, dar că cei care provin din medii socioeconomice defavorizate nu o pot face, fapt care adâncește discrepanțele în materie de oportunități dintre diferitele grupuri sociale.

Amendamentul 15

Propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(4) Ca parte a acestor strategii globale, să sprijine sensibilizarea cu privire la importanța limbilor în școli și centre de formare:	(4) Ca parte a acestor strategii globale, să sprijine sensibilizarea cu privire la importanța limbilor în școli și centre de formare:
(a) sprijinind activ mobilitatea cursanților, inclusiv prin valorificarea posibilităților pe care le oferă programele UE de finanțare în domeniu;	(a) sprijinind activ mobilitatea cursanților, inclusiv prin valorificarea posibilităților pe care le oferă programele UE de finanțare în domeniu;
(b) permițând cadrelor didactice să țină seama de utilizarea unei limbi specifice în cadrul disciplinei lor;	(b) permițând cadrelor didactice să țină seama de utilizarea unei limbi specifice în cadrul disciplinei lor;
(c) consolidând competența în limba de predare ca bază pentru a progresa în ceea ce privește învățarea și pentru reușita școlară a tuturor cursanților, în special a celor din familii de migranți sau din medii defavorizate;	(c) consolidând competența în limba de predare ca bază pentru a progresa în ceea ce privește învățarea și pentru reușita școlară a tuturor cursanților, în special a celor din familii de migranți, inclusiv în cazul întoarcerilor masive ale europenilor ca urmare a unor situații de criză politică și umanitară , sau din medii defavorizate sau a celor cu nevoi educaționale speciale sau cu handica p;
(d) prețuind diversitatea lingvistică a cursanților și utilizând-o ca resursă pentru învățare, inclusiv implicând părinții și comunitatea locală mai extinsă în procesul de învățare a limbilor;	(d) prețuind diversitatea lingvistică a cursanților și utilizând-o ca resursă pentru învățare, inclusiv implicând părinții și comunitatea locală mai extinsă în procesul de învățare a limbilor;
(e) oferind posibilități de a evalua și a valida competențe lingvistice care nu fac parte din programa de învățământ, ci au fost dobândite de către elevi altundeva, inclusiv prin extinderea gamei de limbi care pot fi adăugate la certificatele de absolvire ale elevilor.	(e) oferind posibilități de a evalua și a valida competențe lingvistice care nu fac parte din programa de învățământ, ci au fost dobândite de către elevi altundeva, inclusiv prin extinderea gamei de limbi care pot fi adăugate la certificatele de absolvire ale elevilor.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 16

Propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

Articolul 5

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(5) Să sprijine cadrele didactice, formatorii și directorii de școli să sporească gradul de sensibilizare prin:	(5) Să sprijine cadrele didactice, formatorii și directorii de școli să sporească gradul de sensibilizare prin:
(a) realizarea de investiții în studiile inițiale și în pregătirea continuă a profesorilor de limbă pentru a menține o ofertă amplă a limbilor în învățământul și formarea obligatorii;	(a) realizarea de investiții în studiile inițiale și în pregătirea continuă a profesorilor de limbă pentru a atrage și a reține personalul didactic, astfel încât să se poată menține o ofertă amplă a limbilor în învățământul și formarea obligatorii;
(b) includerea pregătirii pentru diversitatea lingvistică din clasă în studiile inițiale și în dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice și a directorilor de școli;	(b) includerea pregătirii pentru diversitatea lingvistică din clasă în studiile inițiale și în dezvoltarea profesională continuă , inclusiv în învățarea formală și informală, a cadrelor didactice și a directorilor de școli;

Expunere de motive

Comunitățile locale oferă o multitudine de oportunități pentru îmbunătățirea gradului de sensibilizare față de importanța limbilor în rândul profesorilor, de exemplu prin intermediul părinților și îngrijitorilor, grupurilor religioase și organizațiilor de la nivelul comunității.

Amendamentul 17

Propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

Articolul 6

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
6) Să încurajeze cercetarea în domeniul metodelor pedagogice inovatoare, incluzive și multilingve și utilizarea lor, inclusiv folosirea instrumentelor digitale și a învățării integrate a conținutului și a limbii.	6) Să încurajeze cercetarea în domeniul metodelor pedagogice inovatoare, incluzive și multilingve și utilizarea lor, inclusiv folosirea instrumentelor digitale , a lucrărilor audiovizuale, cinematografice și muzicale și a învățării integrate a conținutului și a limbii.

Expunere de motive

Bogăția culturală a lucrărilor audiovizuale, cinematografice și muzicale europene vine nu doar în sprijinul însușirii unei limbi străine, ci și, mai ales, a diverselor culturi și valori comune.

Amendamentul 18

Propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	(8) Îmbunătățirea accesului la programe de predare digitală de înaltă calitate atât pentru profesori, cât și pentru cetățeni, în special pentru cei care locuiesc în zonele cele mai îndepărtate sau slab populate și în regiunile ultraperiferice.

Expunere de motive

Accesul la programe digitale de înaltă calitate pentru învățarea limbilor poate fi mai costisitor decât accesul la programe care oferă cunoștințe de bază, în timp ce conectivitatea în bandă largă nu este nici suficient de rapidă, nici suficient de fiabilă în anumite zone pentru a facilita învățarea de limbi străine online acolo unde există un deficit de cadre didactice.

Amendamentul 19

Propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

Intenția (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(1) De a sprijini realizarea de acțiuni ca urmare a prezentei recomandări prin facilitarea învățării reciproce între statele membre și prin elaborarea, în cooperare cu statele membre:	(1) De a sprijini realizarea de acțiuni ca urmare a prezentei recomandări prin facilitarea învățării reciproce între statele membre și prin elaborarea, în cooperare cu statele membre și pe baza experienței dobândite de proiectele transfrontaliere și de cooperare teritorială relevante puse în aplicare de autoritățile locale și regionale, dacă este cazul :

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

Își reiterează pledoaria pentru o abordare cuprinzătoare și prospectivă a viitorului educației în întreaga UE, care să includă consolidarea cooperării dintre sectorul public și cel privat, cu scopul de a-i sprijini pe cetățeni în procesul de adaptare la o societate din ce în ce mai complexă și diversă, de dezvoltare a unei „identități europene” care să fie complementară identității naționale, regionale, locale și individuale și de dobândire a competențelor necesare într-o societate mobilă și din ce în ce mai informatizată;

2.

Sprijină intenția Comisiei Europene de a coordona progresele către Spațiul european al educației până în 2025, din perspectiva principalelor provocări, printre care se numără îmbunătățirea educației și îngrijirii preșcolare, facilitarea recunoașterii reciproce a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar, îmbunătățirea învățării limbilor, promovarea învățării pe tot parcursul vieții, mobilitatea studenților și investițiile în oportunitățile de digitalizare;

3.

Consideră că strategiile statelor membre și ale regiunilor privind politica din domeniul educației ar trebui să acorde prioritate cooperării la toate nivelurile de guvernanță, inclusiv la nivelul autorităților locale și regionale, în vederea alinierii unei educații de înaltă calitate, axată pe cursant și caracterizată de o predare, o inovare și o digitalizare solide, la evoluția dinamică a nevoilor de pe piața forței de muncă, în contextul principiului 1 al Pilonului european al drepturilor sociale;

4.

Subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi, la toate nivelurile de guvernanță, pentru a anticipa nevoile în materie de competențe de pe piața muncii și a oferi o educație, cunoștințe generale, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții de un nivel adecvat pentru a stimula crearea de locuri de muncă și a găsi soluții în vederea combaterii șomajului;

5.

Solicită coerența învățării pe tot parcursul vieții și subscrie la principiile stabilite în 2017 de Rețeaua globală UNESCO a orașelor care învață – Apelul la acțiune de la Cork pe tema orașelor care învață –, recunoscând că învățarea pe tot parcursul vieții ocupă un loc central în cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabilă (1);

6.

Solicită ca instituțiile UE și statele membre, cu sprijinul autorităților locale și regionale și în consultare cu părțile interesate, să pună în aplicare propunerile actuale în contextul mai larg al politicilor UE în materie de dezvoltare economică, ocupare a forței de muncă și de protecție socială, prin utilizarea strategică a cadrului financiar multianual de după 2020, formulând, în mod mai clar și mai ambițios, politici specifice în domeniul educației, și subliniază importanța respectării principiului proporționalității, pentru a se garanta că nu se generează noi sarcini financiare sau administrative pentru statele membre;

7.

În mod similar, salută introducerea legitimației europene de student și oportunitățile oferite de aceasta în vederea facilitării mobilității studenților și a promovării recunoașterii automate a calificărilor, și solicită Comisiei să aibă în vedere acordarea acestei legitimații tuturor cursanților, nu numai celor din învățământul superior, sporind astfel posibilitățile de învățare pe tot parcursul vieții;

8.

Recunoaște că răspunderea principală pentru politica în domeniul educației revine statelor membre, care au implicat în acest sens autoritățile regionale și locale de pe teritoriile lor respective în diferite grade, în funcție de propriile sisteme constituționale, și că acțiunea UE în temeiul articolului 6 ar trebui doar să completeze, să sprijine sau să coordoneze acțiunea statelor membre; orice acțiune a UE în acest domeniu trebuie să fie pe deplin justificată din perspectiva subsidiarității și a proporționalității și să respecte cadrele, instrumentele și procedurile în vigoare;

Recunoașterea reciprocă

9.

Ia notă cu regret de obstacolele care persistă în calea mobilității în domeniul educației și se alătură apelului lansat de Comisia Europeană pentru o Europă în care învățământul, participarea la studii și cercetarea să nu fie îngrădite de frontiere, ci, dimpotrivă, în care șederea în alt stat membru pentru a studia, a învăța și a munci să fie ceva obișnuit;

10.

Subliniază că este necesar să se acorde sprijin suplimentar regiunilor în care mobilitatea cursanților poate fi îngrădită de obstacole suplimentare, cum ar fi deficitul de populație, caracterul rural sau sărăcia;

11.

Salută sprijinul acordat de Comisia Europeană schimbului de bune practici dintre statele membre și încurajează implicarea autorităților locale și regionale în acest schimb, ca recunoaștere a valoroaselor cunoștințe și experiențe de la nivel regional;

12.

Salută propunerea Comisiei Europene privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare în străinătate, și invită Comisia ca în activitatea sa viitoare să țină seama de legăturile cu dezvoltarea teritorială, în special în zonele în care proiectele regionale și locale implică mobilitatea personalului și a lucrătorilor calificați;

Copiii preșcolari

13.

Reamintește că semnificația termenului de „educație și îngrijire a copiilor preșcolari” depășește ceea ce unii numesc „educația preșcolară”, având scopul de a-i pregăti pe copii nu numai pentru școală, ci și pentru viață, în același mod ca toate celelalte sectoare ale sistemului de învățământ care contribuie la acest proces;

14.

Reiterează Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale, și sugerează ca UE și factorii de decizie de la nivel național să acorde o atenție deosebită potențialului, în acest context, al parteneriatelor care pot fi stabilite între autoritățile naționale, regionale și locale, întreprinderi, angajați și sindicate, precum și actori ai societății civile, pentru a ține seama de competențele și calificările astfel dobândite;

15.

În acest context, ia act cu dezamăgire de faptul că recomandarea face referire numai în mod sumar la viața de familie sau la intervențiile la nivel local care pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copilului în primii ani de viață, și subliniază importanța vitală a unei abordări holistice, integrate;

16.

Consideră că disponibilitatea unor profesioniști bine pregătiți este o condiție prealabilă pentru asigurarea unui învățământ preșcolar de înaltă calitate și, prin urmare, toate nivelurile de guvernare, inclusiv autoritățile locale și regionale, ar trebui să fie încurajate să investească în mod adecvat nu numai în formarea inițială a cadrelor didactice, ci și în dezvoltarea lor profesională continuă;

17.

Subliniază necesitatea eforturilor de a îmbunătăți constant componenta „îngrijire” a educației și îngrijirii copiilor preșcolari, inclusiv rolul educatorilor în construirea unor relații bune cu copiii, părinții și între ei înșiși; asigurarea accesibilității sub aspect financiar a serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari pentru familiile cu venituri modeste, în conformitate cu principiul 11 al Pilonului european al drepturilor sociale, precum și recunoașterea principiului Convenției privind drepturile copilului care afirmă că interesul superior al copilului trebuie să fie principala considerație în toate acțiunile care îi privesc pe copii;

18.

Scoate în evidență situația copiilor cu nevoi educaționale speciale sau cu handicap, care ar trebui să primească o educație de calitate, să aibă acces, după caz, la sistemul de învățământ general și să beneficieze de sprijin individual în funcție de necesități;

19.

Observă beneficiile multiple care decurg din promovarea măsurilor de facilitare a unui dialog constructiv între cadrele didactice și părinți/îngrijitori cu scopul de a consolida legăturile dintre școală și mediul de acasă și de a sprijini integrarea cu succes a cursanților în mediul școlar și oportunitățile lor generale de socializare și dezvoltare;

20.

Salută faptul că Comisia recunoaște rolul partenerilor de la nivel local și regional în îmbunătățirea predării și învățării, însă observă că nu se recunoaște faptul că unele comunități vor fi confruntate cu provocări mai mari decât altele, de exemplu, comunitățile mai îndepărtate sau cele în care se vorbesc mai multe limbi materne, care vor avea nevoie de mai multe resurse și finanțare pentru îmbunătățirea predării și învățării pentru toți;

21.

Subliniază că Comisia trebuie să ia în considerare avizele Comitetului și concluziile Consiliului pe aceste teme, inclusiv concluziile Consiliului referitoare la politici integrate privind dezvoltarea copiilor preșcolari ca instrument pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale (2).

Învățarea și predarea limbilor

22.

Își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că nivelul scăzut al competențelor lingvistice este considerat unul dintre principalele obstacole în calea liberei circulații a persoanelor și a creării unei forțe de muncă relevante pentru nevoile economiei europene și, prin urmare, își reafirmă sprijinul pentru un rol mai important al învățării limbilor străine;

23.

Observă că se preconizează reducerea fondurilor alocate politicii de coeziune în următorul cadru financiar multianual și, prin urmare, își exprimă îngrijorarea față de finanțarea disponibilă prin Fondul social european pentru realizarea obiectivelor ambițioase expuse în recomandare.

24.

În acest context, constată cu dezamăgire că recomandarea pune accentul mai degrabă pe învățarea în cadrul învățământului obligatoriu, decât pe recunoașterea limbilor ca o parte importantă a învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv pentru copiii preșcolari, în vederea promovării integrării și mobilității, în care se pot implica și partenerii și întreprinderile din comunitatea locală;

25.

Subliniază importanța promovării active a oportunităților oferite de programele de finanțare relevante ale UE, și a simplificării procedurilor de solicitare, astfel încât școlile și centrele de formare din statele membre să poată valorifica aceste avantaje.

---

(1)  http://uil.unesco.org/lifelong-learning/learning-cities/cork-call-action-learning-cities

(2)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1530526890119&uri=CELEX:52018DC0270