ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 459

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 61
20 decembrie 2018


Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2018/C 459/01

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9070 – Eurocar/Vicentini) ( 1 )

1

2018/C 459/02

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9166 – Santander Group/Hyundai Motor Company Group/JV) ( 1 )

1

2018/C 459/03

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9143 – CapMan/NH-Amundi/Green Investment Group/Cloud Snurran) ( 1 )

2

2018/C 459/04

Inițierea procedurii (Cazul M.8864 – Vodafone/Certain Liberty Global Assets) ( 1 )

2

2018/C 459/05

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.9158 – SoftBank/Toyota Motor Corporation/Monet Technologies JV) ( 1 )

3


 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Consiliu

2018/C 459/06

Actualizarea pentru 2019 a indemnizațiilor aplicabile experților detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene

4

 

Comisia Europeană

2018/C 459/07

Rata de schimb a monedei euro

5

2018/C 459/08

Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice emis în cadrul reuniunii din 9 martie 2018 referitor la un proiect de decizie privind cazul M.8084 – Bayer/Monsanto – Raportor: Letonia

6

2018/C 459/09

Raport final al consilierului-auditor – Cazul M.8084 – Bayer/Monsanto

9

2018/C 459/10

Rezumatul Deciziei Comisiei din 21 martie 2018 de declarare a compatibilității unei concentrări cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE (Cazul M.8084 – Bayer/Monsanto) [notificat cu numărul C(2018) 1709]  ( 1 )

10

2018/C 459/11

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 decembrie 2018 privind publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de aprobare a unei modificări care nu este minoră a unui caiet de sarcini al unui produs, menționată la articolul 53 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește denumirea Gönci kajszibarack (IGP)

24

 

Curtea de Conturi

2018/C 459/12

Raportul special nr. 33/2018 – Combaterea deșertificării în UE: o amenințare din ce în ce mai mare, care impune acțiuni suplimentare

37

2018/C 459/13

Raportul special nr. 35/2018 – Execuția fondurilor UE de către ONG-uri: sunt necesare eforturi suplimentare pentru transparență

37

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2018/C 459/14

Actualizarea sumelor de referință pentru trecerea frontierelor externe, menționate la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)

38

2018/C 459/15

Actualizarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)

40


 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

 

Curtea de Justiție a AELS

2018/C 459/16

Hotărârea Curții din 17 septembrie 2018 în cauza E-10/17 – Nye Kystlink AS/Color Group AS și Color Line AS (Articolul 53 din Acordul privind SEE – Articolul 54 din Acordul privind SEE – Principiul echivalenței – Principiul eficacității – Norme naționale privind termenul de prescripție pentru acțiunile în despăgubiri)

47

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2018/C 459/17

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.9094 – Amcor/Bemis) ( 1 )

48


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/1


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9070 – Eurocar/Vicentini)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2018/C 459/01)

La 10 septembrie 2018, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32018M9070. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/1


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9166 – Santander Group/Hyundai Motor Company Group/JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2018/C 459/02)

La 7 decembrie 2018, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32018M9166. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/2


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9143 – CapMan/NH-Amundi/Green Investment Group/Cloud Snurran)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2018/C 459/03)

La 10 decembrie 2018, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32018M9143. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/2


Inițierea procedurii

(Cazul M.8864 – Vodafone/Certain Liberty Global Assets)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2018/C 459/04)

La 11 decembrie 2018, Comisia a decis să inițieze procedura în cazul menționat anterior după ce a constatat că există mari îndoieli cu privire la compatibilitatea cu piața comună a concentrării notificate în cauză. Inițierea procedurii marchează deschiderea celei de-a doua etape a investigației referitoare la concentrarea notificată și nu aduce atingere deciziei finale privind cazul. Decizia este luată în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1).

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte observațiile cu privire la concentrarea propusă.

Pentru a se putea lua în considerare în totalitate în cadrul procedurii, observațiile trebuie să fie primite de către Comisie cel târziu în termen de 15 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+ 32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință M.8864 – Vodafone/Certain Liberty Global Assets, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 (Regulamentul privind concentrările economice).


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/3


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.9158 – SoftBank/Toyota Motor Corporation/Monet Technologies JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2018/C 459/05)

La 12 decembrie 2018, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32018M9158. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Consiliu

20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/4


Actualizarea pentru 2019 a indemnizațiilor aplicabile experților detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene

(2018/C 459/06)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (6) din Decizia (UE) 2015/1027 a Consiliului din 23 iunie 2015 privind regimul aplicabil experților detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului și de abrogare a Deciziei 2007/829/CE (1):

1.

Începând cu 1 ianuarie 2019, indemnizația zilnică menționată la articolul 19 este stabilită la 35,13 EUR și 140,49 EUR.

2.

Începând cu 1 ianuarie 2019, baremul rambursărilor datorate în funcție de distanța dintre locul de recrutare și locul de detașare (în km) este următorul:

Distanța dintre locul de recrutare și locul de detașare (în km)

Suma (în EUR)

0-150

0,00

> 150

90,31

> 300

160,54

> 500

260,91

> 800

421,46

> 1 300

662,30

> 2 000

792,77


(1)  JO L 163, 30.6.2015, p. 40.


Comisia Europeană

20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/5


Rata de schimb a monedei euro (1)

19 decembrie 2018

(2018/C 459/07)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,1405

JPY

yen japonez

128,11

DKK

coroana daneză

7,4676

GBP

lira sterlină

0,90318

SEK

coroana suedeză

10,3393

CHF

franc elvețian

1,1328

ISK

coroana islandeză

138,80

NOK

coroana norvegiană

9,9375

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

25,765

HUF

forint maghiar

322,90

PLN

zlot polonez

4,2833

RON

leu românesc nou

4,6655

TRY

lira turcească

6,0860

AUD

dolar australian

1,5879

CAD

dolar canadian

1,5332

HKD

dolar Hong Kong

8,9241

NZD

dolar neozeelandez

1,6630

SGD

dolar Singapore

1,5623

KRW

won sud-coreean

1 284,20

ZAR

rand sud-african

16,2602

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,8683

HRK

kuna croată

7,4190

IDR

rupia indoneziană

16 471,67

MYR

ringgit Malaiezia

4,7661

PHP

peso Filipine

60,535

RUB

rubla rusească

77,0444

THB

baht thailandez

37,311

BRL

real brazilian

4,4515

MXN

peso mexican

22,8738

INR

rupie indiană

80,1160


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/6


Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice emis în cadrul reuniunii din 9 martie 2018 referitor la un proiect de decizie privind cazul M.8084 – Bayer/Monsanto

Raportor: Letonia

(2018/C 459/08)

Operațiunea

1.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia tranzacția constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

Dimensiunea europeană

2.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia tranzacția are o dimensiune europeană, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice.

Piețele produselor și piețele geografice

3.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu definițiile stabilite de Comisie în ceea ce privește piețele relevante ale produselor pentru semințele de legume, în special cu:

3.1.

faptul că piețele pentru semințele de legume cuprind atât acordarea de licențe, cât și comercializarea semințelor;

3.2.

faptul că nivelul relevant pentru evaluarea efectelor prețurilor este nivelul de segment.

4.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu definițiile stabilite de Comisie în ceea ce privește piețele relevante ale produselor pentru semințele pentru culturi în câmp, și anume în ceea ce privește segmentarea:

4.1.

piețelor în amonte și în aval pentru rapiță;

4.2.

piețelor în amonte și în aval pentru bumbac; precum și a

4.3.

piețelor în amonte și în aval pentru grâu.

5.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu definițiile stabilite de Comisie în ceea ce privește piețele relevante ale produselor privind trăsăturile culturilor de câmp, și anume în ceea ce privește segmentarea:

5.1.

piețelor acordării de licențe pentru trăsăturile unice; precum și a

5.2.

piețelor acordării de licențe pentru gene cumulate.

6.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu definițiile piețelor relevante ale produselor stabilite de Comisie în ceea ce privește produsele formulate pentru protecția culturilor, și anume în ceea ce privește segmentarea:

6.1.

piețelor erbicidelor agricole neselective;

6.2.

piețelor erbicidelor neagricole neselective;

6.3.

piețelor sistemelor de toleranță la erbicide;

6.4.

piețelor produselor pentru tratarea semințelor;

6.5.

piețelor fungicidelor;

6.6.

piețelor insecticidelor;

6.7.

piețelor produselor microbiene de eficientizare a culturilor;

6.8.

piețelor produselor pentru sănătatea albinelor împotriva acarienilor Varroa destructor; precum și a

6.9.

piețelor prescripțiilor agronomice digitalizate.

7.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu definițiile stabilite de Comisie în ceea ce privește spațiile în care are loc concurența în materie de inovare, și anume în ceea ce privește definiția:

7.1.

spațiilor de inovare pentru trăsăturile culturilor de câmp;

7.2.

spațiilor de inovare pentru erbicidele neselective;

7.3.

spațiilor de inovare pentru sistemele de toleranță la erbicide;

7.4.

spațiilor de inovare pentru fungicide;

7.5.

spațiilor de inovare pentru insecticide;

7.6.

spațiilor de inovare pentru produsele microbiene de eficientizare a culturilor; precum și a

7.7.

spațiilor de inovare pentru produsele pentru sănătatea albinelor.

8.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu definițiile Comisiei cu privire la piețele geografice relevante referitoare la:

8.1.

piețele semințelor de legume;

8.2.

piețele în amonte și în aval pentru semințele de culturi de câmp;

8.3.

piețele privind trăsăturile culturilor de câmp;

8.4.

piețele produselor pentru protecția culturilor; precum și la

8.5.

piețele prescripțiilor agronomice digitalizate.

Evaluare din punct de vedere concurențial

9.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu evaluarea Comisiei potrivit căreia tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește concurența în materie de prețuri/produse pe:

9.1.

piețele semințelor de legume;

9.2.

piețele în amonte și în aval pentru semințele de culturi de câmp, și anume rapița (piețele în aval) și bumbacul (piața în amonte);

9.3.

piețele privind trăsăturile culturilor de câmp;

9.4.

piețele erbicidelor neselective agricole pentru culturi perene;

9.5.

piețele erbicidelor neselective neagricole pentru gestionarea industrială a vegetației (în faza anterioară postemergenței și în faza de postemergență);

9.6.

piețele tratamentelor pentru semințe pe bază de nematocide; precum și

9.7.

piețele prescripțiilor agronomice digitalizate pe bază de fungicide pentru culturile de câmp.

10.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu evaluarea Comisiei potrivit căreia tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în materie de inovare în ceea ce privește:

10.1.

trăsăturile culturilor în câmp;

10.2.

erbicidele neselective; precum și

10.3.

sistemele de toleranță la erbicide.

11.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu evaluarea Comisiei potrivit căreia tranzacția nu ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește relațiile dintre activitățile părților referitor la:

11.1.

anumite piețe ale semințelor de legume;

11.2.

piețele semințelor de grâu;

11.3.

inovarea pe anumite piețe ale fungicidelor pentru frunziș;

11.4.

inovarea pe anumite piețe ale insecticidelor pentru frunziș;

11.5.

piețele în amonte pentru tratamentul cu insecticide și fungicide al semințelor și piețele în aval ale semințelor tratate (relație verticală);

11.6.

produsele microbiene de eficientizare a culturilor, atât în ceea ce privește concurența în materie de produse și prețuri, cât și cea în materie de inovare;

11.7.

inovarea pe piața produselor pentru sănătatea albinelor împotriva acarienilor Varroa destructor; precum și la

11.8.

gruparea semințelor și a produselor de protecție a plantelor, atât la nivel de distribuitor, cât și de producător.

Măsuri corective

12.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia cesionarea activității în legătură cu semințele de legume va răspunde preocupărilor în materie de concurență referitoare la semințele de legume.

13.

În ceea ce privește Pachetul BASF de cesionare a activității, Comitetul consultativ (14 state membre) este de acord cu Comisia că:

13.1.

cesionarea activităților în legătură cu culturile de câmp va răspunde preocupărilor în materie de concurență în ceea ce privește semințele de culturi de câmp și piețele privind trăsăturile culturilor de câmp, precum și concurența în domeniul inovării;

13.2.

cesionarea activității în legătură cu glufosinatul de amoniu și a activelor referitoare la glifosat va răspunde preocupărilor în materie de concurență în ceea ce privește glifosatul și glufosinatul de amoniu;

13.3.

cesionarea activelor NemaStrike va răspunde preocupărilor în materie de concurență în ceea ce privește tratarea semințelor cu nematocide;

13.4.

transferurile de date și licențele privind [liniile de cercetare pentru dezvoltarea erbicidelor neselective (NSH) 1, 2 și 3] vor răspunde preocupărilor în materie de concurență în ceea ce privește eforturile părților în materie de inovare în legătură cu erbicidele neselective și sistemele de toleranță la erbicide;

13.5.

licența pentru agricultura digitală va răspunde preocupărilor în materie de concurență în ceea ce privește prescripțiile digitalizate pe bază de fungicide pentru culturile de câmp din SEE, precum și problemelor apărute în timpul testării pe piață; precum și că

13.6.

BASF pare a fi, la prima vedere, un cumpărător adecvat al Pachetului BASF de cesionare a activității, urmând a fi supus unei investigații ulterioare.

14.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia, sub rezerva respectării depline a angajamentelor finale și a aprobării BASF în calitate de cumpărător al Pachetului BASF de cesionare a activității și al activității cesionate în legătură cu semințele de legume, tranzacția nu ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau pe o parte substanțială a acesteia.

Compatibilitatea cu piața internă

15.

Comitetul consultativ (13 state membre) este de acord cu opinia Comisiei conform căreia tranzacția ar trebui, prin urmare, să fie considerată ca fiind compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, precum și în conformitate cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/9


Raport final al consilierului-auditor (1)

Cazul M.8084 – Bayer/Monsanto

(2018/C 459/09)

1.   

La 30 iunie 2017, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul privind concentrările economice (2) prin care Bayer Aktiengesellschaft („Bayer” sau „partea care a efectuat notificarea”) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Monsanto Corporation („Monsanto”) prin achiziționare de acțiuni („tranzacția”). Bayer și Monsanto vor fi denumite în continuare, în mod colectiv, „părțile”.

2.   

În urma primei etape a investigației efectuate de Comisie, s-au ridicat serioase semne de întrebare cu privire la compatibilitatea tranzacției cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în special în ceea ce privește efectele asupra concurenței în domeniul protecției culturilor, semințelor, trăsăturilor culturilor și cel al agriculturii digitale. La 22 august 2017, Comisia a adoptat o decizie de inițiere a procedurii în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice, ca răspuns la care partea care a efectuat notificarea a prezentat observații scrise la 4 septembrie 2017.

3.   

La 19 septembrie 2017 și la 26 ianuarie 2018, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul privind concentrările economice, a doua etapă a examinării tranzacției propuse a fost prelungită cu 15 zile lucrătoare.

4.   

La 4 octombrie 2017 și la 16 octombrie 2017, Comisia a adoptat două decizii, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul privind concentrările economice, de suspendare a termenului de examinare a concentrării din cauza nefurnizării de către părți a anumitor documente solicitate. Prima suspendare a durat de la 21 septembrie 2017 până la 13 octombrie 2017, iar a doua de la 10 octombrie 2017 până la 3 noiembrie 2017, date la care au fost furnizate documentele solicitate.

5.   

La cererea acestora, am recunoscut Arbeitsgemeinschaft bäuerliche Landwirtschaft e.V., Avaaz Foundation, DowDuPont Inc. și IPES-Food ca fiind persoane terțe interesate în cadrul procedurilor de față.

6.   

La 14 decembrie 2017, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile în acest caz, care a fost notificată părților în aceeași zi. Părțile au răspuns acestei comunicări privind obiecțiunile la 9 ianuarie 2018. Părțile nu au solicitat nicio audiere oficială care să le ofere posibilitatea de a-și prezenta argumentele.

7.   

Comisia a trimis mai multe scrisori de expunere a faptelor, la 26 ianuarie 2018 și la 1 și 8 februarie 2018, dând părților posibilitatea să prezinte observații cu privire la elementele factuale suplimentare.

8.   

Părțile au prezentat un set oficial de angajamente la 2 februarie 2018. La 5 februarie 2018, părțile au prezentat o versiune ușor revizuită a angajamentelor. Comisia a supus angajamentele testului de piață la 6 februarie 2018. Pe baza feedbackului primit în urma testului specific de piață al Comisiei privind acest pachet, părțile au prezentat angajamentele revizuite la 16 februarie 2018 („angajamentele finale”).

9.   

În proiectul de decizie, Comisia concluzionează că angajamentele finale sunt adecvate și suficiente pentru a elimina obstacolele semnificative din calea concurenței efective în domeniile în care a fost identificat un obstacol semnificativ pentru concurența efectivă. Prin urmare, Comisia declară tranzacția compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, sub rezerva condițiilor și a obligațiilor destinate asigurării faptului că Bayer respectă angajamentele finale.

10.   

Am analizat proiectul de decizie în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE și am ajuns la concluzia că acesta abordează numai obiecțiunile în privința cărora părțile au avut posibilitatea să își exprime punctele de vedere.

11.   

În ansamblu, consider că exercitarea efectivă a drepturilor procedurale a fost asigurată în acest caz.

Bruxelles, 12 martie 2018.

Wouter WILS


(1)  În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29) („Decizia 2011/695/UE”).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] (JO L 24, 29.1.2004, p. 1) („Regulamentul privind concentrările economice”).


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/10


Rezumatul Deciziei Comisiei

din 21 martie 2018

de declarare a compatibilității unei concentrări cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE

(Cazul M.8084 – Bayer/Monsanto)

[notificat cu numărul C(2018) 1709]

(Numai versiunea în limba engleză este autentică)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2018/C 459/10)

La 21 martie 2018, Comisia a adoptat o decizie într-un caz privind o concentrare economică în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (1) , în special cu articolul 8 alineatul (2) din regulament. O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei, sub forma unei versiuni provizorii, după caz, este disponibilă în limba engleză pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html

1.   INTRODUCERE

1.

Prin decizie se declară că achiziția societății Monsanto Company („Monsanto”) de către Bayer Aktiengesellschaft (denumită în continuare „Bayer”; împreună cu Monsanto, denumite în continuare „părțile”) prin achiziționare de acțiuni („tranzacția”) este compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

2.   PROCEDURA

2.

La 14 septembrie 2016, Bayer a anunțat că va dobândi controlul asupra Monsanto. Bayer a notificat tranzacția Comisiei la 30 iunie 2017.

3.

Prin decizia din 22 august 2017 (2), Comisia a constatat că tranzacția ridica semne de întrebare serioase cu privire la compatibilitatea sa cu piața internă și a hotărât inițierea procedurii în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice.

4.

Investigația aprofundată a confirmat preocupările în materie de concurență identificate în prealabil.

5.

La 16 februarie 2018, partea care a efectuat notificarea a prezentat angajamentele finale („angajamentele finale”), datorită cărora tranzacția devine compatibilă cu piața internă.

6.

Proiectul de decizie a fost analizat împreună cu statele membre în cadrul Comitetului consultativ în materie de concentrări, care, la 9 martie 2018, a emis un aviz favorabil. Consilierul-auditor și-a dat avizul favorabil cu privire la procedură în raportul său, care a fost publicat la 12 martie 2018.

7.

În cererea sa motivată din 4 aprilie 2018, astfel cum a fost modificată la 6 aprilie 2018, partea care a efectuat notificarea a propus modificarea angajamentelor finale, după cum se descrie în continuare în secțiunile 6.1.3 și 6.1.5. Prin decizia din 11 aprilie 2018, Comisia a aprobat modificarea angajamentelor finale (3).

3.   PĂRȚILE

8.

Bayer, înființată în Germania, activează în patru domenii: produse farmaceutice, sănătatea consumatorilor, agricultură („Bayer Crop Science”) și sănătatea animalelor. Efectele concurențiale ale tranzacției se referă în principal la divizia Bayer Crop Science. Bayer Crop Science coordonează trei segmente de activitate: (i) protecția culturilor; (ii) semințe; și (iii) științele mediului. Bayer este, de asemenea, activă în dezvoltarea tehnologiilor biologice și în dezvoltarea și furnizarea de servicii de agricultură digitală.

9.

Monsanto, înființată în SUA, este o întreprindere agricolă care produce semințe și produse pentru protecția culturilor (bazate pe erbicidul glifosat pe care îl comercializează sub marca „Roundup”). În plus, întreprinderea Monsanto desfășoară activități de cercetare cu privire la produselor biologice pentru agricultură. De asemenea, Monsanto furnizează servicii de agricultură digitală pentru agricultori prin intermediul societății sale „Climate Corporation”.

4.   DIMENSIUNEA EUROPEANĂ

10.

La nivel mondial, întreprinderile în cauză au împreună o cifră de afaceri de peste 5 000 de milioane EUR [Bayer: […] EUR; Monsanto: […] EUR]. Fiecare dintre acestea are o cifră de afaceri la nivelul UE de peste 250 de milioane EUR [Bayer: […] EUR; Monsanto: […] EUR], dar nu realizează mai mult de două treimi din totalul cifrei lor de afaceri la nivelul Uniunii într-un singur stat membru. Prin urmare, tranzacția are o dimensiune europeană, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice.

5.   EXPUNERE DE MOTIVE

5.1.   Piețele relevante de produse

11.

Decizia abordează următoarele domenii/piețe în care părțile sunt active:

(a)

semințe de legume (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței efective în ceea ce privește prețurile/produsele);

(b)

semințe de culturi de câmp, inclusiv rapiță, bumbac și grâu (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței efective și potențiale în ceea ce privește prețurile/produsele);

(c)

trăsături ale culturilor de câmp (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței efective și potențiale în ceea ce privește prețurile/produsele, precum și asupra concurenței în materie de inovare);

(d)

protecția culturilor, care include erbicide neselective agricole și neagricole (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței efective și potențiale în ceea ce privește prețurile/produsele, precum și asupra concurenței în materie de inovare) și sisteme de toleranță la erbicide (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței în domeniul inovării), tratarea semințelor (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței potențiale și efecte verticale), fungicide (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței în materie de inovare), insecticide (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței în materie de inovare), produse microbiene de eficientizare a culturilor (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței în materie de inovare), produse pentru sănătatea albinelor împotriva acarienilor Varroa (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței în materie de inovare);

(e)

prescripții agronomice digitalizate de fungicide pentru culturile de câmp (efecte orizontale necoordonate asupra concurenței potențiale în ceea ce privește prețurile/produsele).

5.1.1.    Semințe de legume

12.

Comisia a constatat că piața relevantă a produselor cuprinde atât acordarea de licențe, cât și comercializarea semințelor pentru fiecare cultură de legume în parte. Comisia a constatat, de asemenea, că fiecare cultură de legume constituie o piață de produse separată, însă constă în segmente foarte diferențiate. Prin urmare, Comisia a considerat că este relevant să se efectueze o evaluare concurențială a efectelor prețurilor la nivel de segment.

13.

Comisia a utilizat segmentarea sugerată de părți, care s-a dovedit a fi fiabilă. Segmentarea distinge segmentele în funcție de: (i) mediul de cultivare (câmp deschis, sere din plasă și plastic sau sere din sticlă); (ii) tipul de semințe (cu polenizare liberă sau hibride); (iii) utilizarea (proaspete sau prelucrate); (iv) dacă planta cultivată a fost sau nu crescută ca portaltoi; și (v) caracteristicile legumelor cultivate (tipul, dimensiunea, culoarea, aroma etc.).

14.

Comisia a constatat că aria geografică a piețelor de semințe de legume se extinde la nivel național datorită înregistrării naționale, distribuției la nivel național și arbitrajului slab la nivel de prețuri între țări. Cu toate acestea, Comisia a observat, de asemenea, că există și alți factori care sugerează că piața semințelor de legume ar putea fi mai extinsă decât la nivel național.

5.1.2.    Semințe de culturi de câmp

15.

Comisia a analizat piețele pentru culturile de câmp în cazul cărora activitățile părților se suprapun: rapiță, bumbac și grâu.

5.1.2.1.   Rapiță

16.

Industria producției de rapiță este o industrie în două etape, cuprinzând (i) înmulțirea de soiuri noi de rapiță și (ii) producția comercială de semințe din aceste soiuri și vânzarea semințelor către clienți. Atât Bayer, cât și Monsanto cresc și comercializează noi soiuri de rapiță atât în întreaga UE, cât și în alte părți ale lumii. Ambele au programe de înmulțire de sine stătătoare în Europa.

17.

Comisia consideră că piețele relevante ale produselor pentru rapiță sunt: (i) piața din amonte pentru acordarea de licențe privind germoplasma în scopul înmulțirii de noi soiuri de rapiță; (ii) piața din amonte pentru acordarea de licențe privind soiurile de rapiță în scopul comercializării; și a (iii) piața din aval pentru comercializarea semințelor de rapiță.

18.

Comisia lasă deschisă chestiunea subdivizării în continuare a piețelor din aval între cele două tipuri de rapiță care se cultivă în întreaga Europă: rapița de iarnă și rapița de vară (sau primăvară).

19.

Comisia consideră că: (i) domeniul geografic de aplicare al pieței de acordare a licențelor pentru germoplasmă se extinde la nivelul întregii UE; (ii) piața de acordare a licențelor pentru soiurile de rapiță are domeniu de aplicare la nivelul UE; și (iii) domeniul geografic de aplicare al pieței de comercializare a soiurilor de rapiță se extinde la nivel național.

5.1.2.2.   Bumbac

20.

Comisia consideră că piața relevantă în scopul analizei concurențiale este acordarea de licențe pentru soiurile de bumbac în scopul producției și vânzării. Domeniul geografic al unei astfel de piețe se extinde la nivelul UE.

5.1.2.3.   Grâu

21.

Comisia are în vedere două piețe relevante ale produselor: (i) piața în amonte pentru acordarea de licențe privind soiurile de grâu în scopul producției și vânzării (dar nu și al înmulțirii) și (ii) piața în aval pentru comercializarea semințelor de grâu.

22.

În plus, Comisia a constatat că domeniul geografic al pieței grâului se extinde la nivelul întregii UE pentru piața (în amonte) de acordare a licențelor și la nivel național pentru piața (în aval) de comercializare.

5.1.3.    Trăsăturile culturilor de câmp

23.

Comisia a constatat că, în amonte de înmulțirea și comercializarea semințelor, există trei niveluri diferite ale pieței în ceea ce privește trăsăturile. Acestea sunt: (i) nivelul de acordare a licențelor pentru descoperirile în materie de trăsături, (ii) nivelul de acordare a licențelor pentru trăsăturile unice și (iii) nivelul de acordare a licențelor pentru combinațiile de trăsături. Comisia consideră că nivelul de acordare a licențelor pentru descoperirile în materie de trăsături nu constituie o piață de produse, ci reprezintă mai degrabă un spațiu de inovare, considerând totodată că există piețe separate pentru acordarea de licențe pentru combinațiile de trăsături, pe de o parte, și pentru acordarea de licențe pentru trăsăturile unice, pe de altă parte.

24.

La nivelul de acordare a licențelor pentru trăsăturile unice, piețele relevante ale produselor sunt identificate printr-o funcționalitate specifică, cum ar fi toleranța la un erbicid specific, precum și o anumită cultură. În cazul funcționalităților legate de rezistența la insecte, o sub-segmentare suplimentară a trăsăturilor legate de rezistența la insecte este definită în funcție de familia de insecte față de care trăsătura conferă rezistență.

25.

În ceea ce privește nivelul de acordare a licențelor pentru combinațiile de trăsături, piețele relevante ale produselor se disting în funcție de cultură.

26.

Comisia consideră că piețele geografice relevante privind acordarea de licențe pentru trăsături și acordarea de licențe pentru combinațiile de trăsături se extind la nivel mondial.

5.1.4.    Protecția culturilor

5.1.4.1.   Gestionarea buruienilor

(A)   Erbicide neselective agricole

27.

Erbicidele neselective („NSH”) sunt produse care au un spectru larg de acțiune și ucid atât iarba, cât și buruienile cu frunza lată.

28.

Comisia consideră că piața relevantă de produse pentru erbicide agricole ar trebui să fie segmentată, pe de o parte, între erbicide selective și erbicide neselective și, pe de altă parte, în ceea ce privește erbicidele neselective, între culturi perene (singurul segment în care părțile se suprapun semnificativ în SEE) și culturi nepermanente.

29.

De asemenea, Comisia consideră că piețele produselor de protecție a culturilor au un domeniu geografic de aplicare care se extinde la nivel național.

(B)   Erbicide neselective neagricole

30.

Comisia consideră că piețele relevante de produse pentru erbicidele neselective neagricole ar trebui să fie segmentate între (i) gestionarea vegetației industriale și (ii) gazon și plante ornamentale.

31.

În plus, Comisia consideră că, în cadrul gestionării vegetației industriale, produsele pentru eliminarea arboretului și aplicațiile feroviare constituie piețe separate de produse relevante.

32.

Mai mult, Comisia consideră că, tot în cadrul segmentului privind gestionarea vegetației industriale, erbicidele neselective ar trebui să fie grupate în funcție de momentul aplicării lor în două categorii, care cuprind: (a) produse pentru faza de preemergență și, respectiv, (b) produse pentru faza de postemergență.

33.

Comisia consideră că piețele relevante au un domeniu geografic de aplicare care se extinde la nivel național.

(C)   Sisteme de toleranță la erbicide

34.

De regulă, sistemele de gestionare a buruienilor combină erbicidele neselective cu culturi tolerante la aceste erbicide, fie prin modificarea genetică a acestor culturi („sisteme modificate genetic”), fie, mai rar, prin utilizarea de culturi rezistente în mod natural, adică nemodificate genetic („sisteme nemodificate genetic”). Sistemele modificate genetic și sistemele nemodificate genetic sunt grupate sub denumirea comună de „sisteme de toleranță la erbicide”.

35.

Comisia consideră că toate sistemele de toleranță la erbicide pentru o anumită cultură concurează pe o piață de produse relevante diferențiată și că spațiile de inovare corespunzătoare includ inovarea în ceea ce privește sistemele de toleranță la erbicide, atât între culturi (în special în etapele inițiale de cercetare), cât și pentru fiecare cultură relevantă (cum ar fi soia, bumbacul, porumbul, rapița/canola, orezul, grâul).

36.

Comisia consideră că domeniul geografic de aplicare relevant al spațiilor de inovare pentru sistemele de toleranță la erbicide se extinde la nivel mondial.

5.1.4.2.   Tratarea semințelor

37.

Tratarea semințelor este tratarea (sau îmbogățirea) semințelor cu preparate specifice, pentru a le proteja într-o etapă incipientă a dezvoltării. Tratarea semințelor se adresează, prin urmare, bolilor și insectelor din sol sau insectelor de la începutul sezonului („tratarea semințelor cu fungicide și insecticide”), precum și nematodelor („tratarea semințelor cu nematocide”).

38.

Comisia a considerat că tratarea semințelor constituie o piață de produse separată, mai degrabă decât o anumită aplicație a produselor pentru protecția culturilor. Tratarea semințelor se împarte în continuare în funcție cultură și de indicații (de exemplu, insecticide și fungicide). În ceea ce privește tratarea semințelor pe bază de nematocide, Comisia consideră că piața relevantă de produse care trebuie menținută pentru analiza concurențială este tratarea semințelor pentru controlul nematodelor în funcție de fiecare cultură în parte.

39.

În ceea ce privește piața în aval față de piața de tratare a semințelor, în sensul deciziei, rămâne deschisă chestiunea includerii semințelor netratate în piața de produse din aval.

40.

Comisia consideră că piețele de produse pentru tratarea semințelor au un domeniu geografic de aplicare care se extinde la nivel național.

5.1.4.3.   Fungicide

41.

Fungicidele sunt produse agrochimice care controlează bolile; ele sunt utilizate pentru a preveni deteriorarea plantelor și a produselor vegetale cauzată de ciuperci și mucegaiuri.

42.

Comisia a efectuat evaluarea concurențială a fungicidelor în funcție de cultură/boală. De asemenea, Comisia consideră că spațiul de inovare relevant în scopul evaluării sale este inovația în fungicide pentru diferite culturi/boli sau grupuri de boli.

43.

De asemenea, Comisia consideră că poate fi lăsată deschisă chestiunea posibilității ca fungicidele chimice și biologice să constituie piețe separate de produse, deoarece tranzacția nu dă naștere unor preocupări legate de compatibilitatea sa cu piața internă în temeiul unei definiții plauzibile a pieței.

44.

Piețele produselor fungicide au un domeniu geografic de aplicare care se extinde la nivel național. Dimensiunea geografică a spațiilor de inovare poate fi lăsată deschisă.

5.1.4.4.   Insecticide

45.

Insecticidele sunt produse destinate să controleze insectele care distrug culturile cultivate, în special culturile alimentare. Acestea pot fi aplicate în mai multe moduri diferite, incluzând aplicarea la nivelul frunzelor, solului și tratarea semințelor.

46.

Comisia a efectuat evaluarea concurențială a insecticidelor în funcție de cultură/dăunători. Comisia consideră că spațiul de inovare relevant în scopul evaluării sale îl reprezintă insecticidele în funcție de dăunători.

47.

Comisia consideră că poate fi lăsată deschisă chestiunea posibilității ca insecticidele să fie împărțite suplimentar între produse biologice și chimice, deoarece tranzacția nu dă naștere unor preocupări legate de compatibilitatea sa cu piața internă în temeiul unei definiții plauzibile a pieței.

48.

Piețele produselor insecticide au un domeniu geografic de aplicare care se extinde la nivel național, iar dimensiunea geografică a spațiilor de inovare poate fi lăsată deschisă.

5.1.4.5.   Produsele microbiene de eficientizare a culturilor

49.

Produsele microbiene (cunoscute și ca „produse biologice” de protecție a culturilor) sunt compuse din microorganisme, de regulă o bacterie, un virus sau o ciupercă. Acestea pot fi utilizate pentru a proteja culturile (biopesticide) și/sau pentru a stimula productivitatea și fertilitatea plantelor (biostimulatori și biofertilizatori).

50.

Biostimulatorii și biofertilizatorii au drept scop îmbunătățirea sănătății plantelor, a randamentului și a toleranței la condiții de stres și, spre deosebire de biopesticide, nu au acțiune directă împotriva dăunătorilor sau bolilor. Aceștia mai sunt denumiți și produse de „eficientizare a culturilor”.

51.

Definiția pieței produselor pentru produsele microbiene de eficientizare a culturilor precum și definiția pieței geografice relevante pot fi lăsate deschise, deoarece tranzacția nu dă naștere unor preocupări legate de compatibilitatea sa cu piața internă în temeiul unei definiții plauzibile a pieței.

52.

Comisia consideră că spațiul de inovare relevant în scopul evaluării sale îl reprezintă produsele microbiene de eficientizare a culturilor.

5.1.4.6.   Sănătatea albinelor

53.

Comisia consideră că există o piață de produse separată pentru produsele care vizează și controlează infestațiile coloniilor de albine cu acarienii Varroa. De asemenea, Comisia consideră că segmentarea pieței între produse biologice și produse chimice sau pe baza ingredientului activ/modului de acțiune sau modului de administrare nu pare justificată.

54.

Comisia consideră, de asemenea, că spațiul de inovare relevant îl reprezintă produsele pentru sănătatea albinelor care vizează combaterea varroa destructor.

55.

Piețele de produse pentru sănătatea albinelor au un domeniu geografic de aplicare care se extinde la nivel național, în timp ce dimensiunea geografică a spațiilor de inovare poate fi lăsată deschisă.

5.1.5.    Prescripții agronomice digitalizate

56.

Agricultura digitală se referă la colectarea de date și informații despre ferme, în scopul de a oferi consiliere personalizată sau date agregate agricultorilor în vederea creșterii productivității agricole. Agricultura digitală este în prezent în fază incipientă, dar se dezvoltă rapid.

57.

În cadrul agriculturii digitale, prescripțiile digitalizate se referă la recomandări sau sfaturi de pus în aplicare de către fermieri, privind selecția și aplicarea (de exemplu, dozele, calendarul) produselor care urmează să fie administrate (de exemplu produse de protecție a plantelor) la un nivel cât mai granular din punct de vedere geografic (de exemplu, câmp, zonă de câmp sau mai restrâns). Recomandările sau sfaturile în cauză sunt generate de un motor agronomic de analiză care are la bază seturi mari de date publice și private.

58.

Comisia concluzionează că serviciile de eliberare de prescripții digitalizate constituie o categorie distinctă de servicii în cadrul agriculturii digitale deoarece acestea (i) au necesitat, printre altele, mai multe niveluri de date, algoritmi mai complecși și capacități extinse și (ii) recomandă un plan de acțiune concret pentru fermieri, cu un nivel ridicat de granularitate și personalizare. Comisia consideră că acestea ar trebui să fie segmentate suplimentar în funcție de produsele administrate (de exemplu, fungicide etc.) și de categoriile de culturi (de exemplu, culturile în câmp).

59.

În ceea ce privește piața geografică relevantă, Comisia consideră că aceasta un domeniu de aplicare care se extinde la nivel național, deși, în evaluarea sa, Comisia a luat în considerare, de asemenea, contextul geografic regional mai larg, dacă a fost cazul.

5.2.   Evaluarea din punctul de vedere al concurenței

5.2.1.    Semințe de legume

60.

Comisia a evaluat efectele orizontale asupra concurenței în ceea ce privește prețurile/produsele pe piețele semințelor de legume. În UE, activitățile părților se suprapun în privința a 16 culturi vegetale (de exemplu, roșii, castraveți etc.). Fiecare cultură este împărțită suplimentar în segmente (de exemplu, roșii „cireșe” cultivate în sere).

61.

Concurența în ceea ce privește prețurile pentru semințele de legume are loc la nivel de segment/țară. Prin urmare, evaluarea concurențială trebuie efectuată pentru câteva sute de combinații de segmente/țări. Având în vedere acest număr mare de combinații de segmente/țări care urmează să fie evaluate, Comisia a aplicat filtre bazate pe cotele de piață și pe nivelurile de concentrare (IHH și IHH delta), pentru a identifica piețele în care tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă. Pentru anumite piețe, Comisia a efectuat o evaluare mai aprofundată, bazată pe factori structurali și calitativi.

62.

Pe această bază, Comisia a considerat că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă din cauza efectelor necoordonate și/sau a creării sau consolidării unei poziții dominante pe mai multe piețe de semințe de legume din UE, care corespund unui număr de aproximativ 200 de combinații de segmente/țări.

5.2.2.    Semințe de culturi de câmp

5.2.2.1.   Rapiță

63.

Monsanto este în prezent liderul de piață în SEE. Cota de piață în SEE a întreprinderii Bayer pentru rapița de iarnă este de aproximativ [0-5] %, atât la nivelurile de comercializare, cât și la cele de producător. Comisia consideră că cotele de piață disponibile combinate pot subestima poziția concurențială a părților, în special având în vedere succesul preconizat al produselor-far pentru rapiță ale Bayer și al strategiei sale globale pentru rapiță în SEE.

64.

Bayer este în prezent liderul mondial pentru rapiță. Din investigația Comisiei a reieșit că, înaintea tranzacției, Bayer avea planuri credibile și capacități solide pentru a deveni un actor principal al pieței de rapiță la nivelul UE și că aceste planuri au prezentat deja unele rezultate pozitive. Tranzacția cu Monsanto riscă să pericliteze aceste planuri cu efectul probabil de a dăuna clienților de pe piața rapiței.

65.

În plus, Comisia consideră că există probabilitatea ca Bayer să devină un concurent puternic pe piețele naționale ale rapiței, acolo unde Monsanto are, de asemenea, o poziție puternică.

66.

Din aceste motive, Comisia concluzionează că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește semințele de rapiță în Franța, Irlanda, Estonia și Regatul Unit, deoarece este probabil ca aceasta să elimine o constrângere concurențială importantă și să aibă efecte necoordonate în ceea ce privește concurența în materie de produse și prețuri.

5.2.2.2.   Bumbac

67.

Suprapunerea activităților părților în sectorul semințelor de bumbac la nivelul UE apare pe piața (în amonte) pentru acordarea de licențe privind comercializarea semințelor de bumbac.

68.

Comisia consideră că tranzacția reunește cei mai importanți doi concurenți de pe piața UE a acordării de licențe pentru producția și vânzarea soiurilor de bumbac.

69.

Poziția puternică a părților pe piața UE a acordării de licențe pentru producția și vânzarea soiurilor de bumbac reiese din poziția lor puternică la nivel mondial în ceea ce privește semințele de bumbac. În urma analizei pieței a reieșit că punctele forte ale părților includ calitatea rezervei de germoplasmă a acestora, capacitățile lor de înmulțire, programele lor de cercetare și dezvoltare, capacitatea lor de a dezvolta trăsături și de a accesa clienții de pe piața bumbacului.

70.

Din aceste motive, Comisia consideră că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește acordarea de licențe pentru producția și vânzarea soiurilor de bumbac în UE, deoarece este probabil ca aceasta să consolideze sau cel puțin să creeze o poziție dominantă, datorată efectelor orizontale necoordonate.

5.2.2.3.   Grâu

71.

Întrucât niciuna dintre părți nu activează în prezent în comercializarea semințelor de grâu în UE, Comisia a evaluat dacă Bayer și Monsanto ar urma să fie potențiali concurenți.

72.

Comisia constată că, în prezent, există o probabilitate semnificativă ca Bayer [planurile de afaceri] să devină o forță concurențială efectivă. Activitățile comerciale legate de grâu ale întreprinderii Monsanto au loc în S.U.A. Activitatea comercială legată de semințele de grâu a întreprinderii Monsanto este formată în întregime din soiuri cu polenizare liberă. Comisia constată că nu există nicio probabilitate semnificativă ca Monsanto să devină o forță competitivă efectivă în Europa într-o perioadă rezonabilă de timp.

73.

În plus, Comisia consideră că, având în vedere strategia Bayer în ceea ce privește grâul hibrid, dacă Monsanto ar intra pe piață cu soiuri cu polenizare liberă, Bayer și Monsanto nu ar fi concurenți apropiați în UE.

74.

În cele din urmă, Comisia constată că, în prezent, există un număr suficient de alți concurenți pe piața grâului, care ar menține o presiune concurențială suficientă după încheierea tranzacției.

75.

Din aceste motive, Comisia consideră că este puțin probabil ca tranzacția să împiedice în mod semnificativ concurența efectivă pe piețele semințelor de grâu în Europa.

5.2.3.    Trăsăturile culturilor de câmp

76.

Comisia are competența de a evalua efectele tranzacției pe piețele acordării de licențe pentru trăsături din următoarele motive. În primul rând, tranzacția are efecte directe și imediate asupra actorilor europeni care activează pe piața mondială în amonte a acordării de licențe pentru trăsături. Pe această piață, tranzacția afectează în mod direct întreprinderile europene importante care activează în sectorul semințelor, care dețin licențe Bayer și/sau Monsanto pentru trăsături și, de asemenea, afectează și alți actori europeni de pe piață care sunt concurenți ai părților.

77.

În al doilea rând, trăsăturile modificate genetic nu sunt interzise în Europa, ca atare. De fapt, unele trăsături modificate genetic sunt utilizate, iar în Europa se cultivă culturi modificate genetic. O trăsătură Monsanto legată de rezistența la insecte care conferă porumbului rezistență la lepidoptere, denumită MON810, este aprobată pentru cultivare în câteva state membre, și anume Spania, Portugalia, Cehia și Slovacia. În al treilea rând, UE este un importator important de culturi modificate genetic. Părțile estimează că totalul importurilor în SEE de culturi modificate genetic se ridică la aproximativ 13 miliarde USD, dintre care cea mai mare parte dețin trăsăturile Bayer sau Monsanto. În al patrulea rând, nu toate trăsăturile sunt de tip MG. Unele trăsături nemodificate genetic sunt disponibile în comerț la ora actuală, iar Bayer și Monsanto sunt inovatori în ceea ce privește trăsăturile nemodificate genetic și consideră UE ca fiind o piață importantă.

5.2.3.1.   Concurența la nivelul produselor

78.

Comisia a evaluat, în special, concurența dintre mărcile Liberty-Link deținută de Bayer și Roundup Ready deținută de Monsanto, pentru porumb, rapiță/canola, bumbac și soia. În ceea ce privește soia, Comisia a identificat suprapunerea cu privire la trăsături privind toleranța la erbicide și în special la erbicidul glifosat (Roundup Ready) și la erbicidul glufosinat (LibertyLink) cu alternative limitate. În ceea ce privește bumbacul, părțile se suprapun cu privire la trăsăturile legate de rezistența la erbicide și rezistența la insecte, iar concurenții oferă alternative limitate. În ceea ce privește rapița, Comisia a identificat suprapunerea cu privire la trăsături privind toleranța la erbicide, cu constrângere limitată exercitată din partea concurenților. În ceea ce privește porumbul, Comisia concluzionează că suprapunerea trăsăturilor legate de rezistența la erbicide ar consolida poziția dominantă a Monsanto pe piața trăsăturilor privind rezistența la erbicide a porumbului.

79.

În continuare, Comisia a identificat suprapunerea orizontală în ceea ce privește combinațiile de trăsături: există o serie de suprapuneri de produse concurente similare pentru soia, bumbac și rapiță, adesea cu alternative limitate din partea concurenților.

80.

În acest sens, Comisia consideră că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă (reală și potențială) în ceea ce privește prețurile și produsele pe fiecare dintre următoarele piețe: (i) soia cu toleranță la erbicide (HT); (ii) bumbac cu toleranță la erbicide (HT); (iii) bumbac cu rezistență la lepidoptere (IR Lep); (iv) porumb cu toleranță la erbicide (HT); (v) rapiță/canola cu toleranță la erbicide (HT); (vi) soia cu combinații de trăsături; (vii) bumbac cu combinații de trăsături; (viii) rapiță cu combinații de trăsături.

81.

Pe piața rapiței cu toleranță la erbicide, tranzacția ar crea o poziție dominantă.

5.2.3.2.   Concurență în domeniul inovării în materie de trăsături

82.

Actorii din industrie se angajează în eforturi de inovare pentru a descoperi și dezvolta trăsături noi. Atunci când se analizează atât piețele de produse din aval, cât și piețele de tehnologie din amonte, inovarea nu ar trebui înțeleasă ca o piață în sine, ci ca și activitate care contribuie atât la piețele de tehnologie din amonte, cât și la piețele de produse din aval. Totuși, acest lucru nu împiedică Comisia să evalueze impactul tranzacției la nivelul eforturilor de inovare întreprinse de către părți și concurenții acestora. Comisia a evaluat concurența în domeniul inovării din spațiile de inovare constând în categorii de culturi/combinații de funcționalități.

83.

Cercetarea și dezvoltarea de trăsături se caracterizează prin bariere mari în ceea ce privește intrarea și expansiunea pe piață, iar în ceea ce privește trăsăturile legate de rezistența la erbicide și rezistența la insecte, cercetarea și dezvoltarea sunt extrem de concentrate, cu doar patru actori integrați. Părțile sunt lideri în inovarea în ceea ce privește trăsăturile. În continuare, datele Comisiei referitoare la brevete au arătat că părțile sunt inovatori importanți pentru mai multe spații de inovare și pentru invenții în combaterea buruienilor și controlul insectelor pentru mai multe tipuri de culturi.

84.

Comisia consideră că este probabil ca tranzacția să împiedice în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește concurența în materie de inovare în domeniile în care activitățile de cercetare și dezvoltare ale părților se suprapun, iar părțile sunt concurenți apropiați cu alternative limitate. Aceste domenii sunt toleranța la erbicide (HT), rezistența la insecte (IR) și nematozii cu chisturi (SCN) pentru soia, toleranța la erbicide (HT) și rezistența la insecte (IR) pentru bumbac, toleranța la erbicide (HT) pentru rapiță, toleranța la erbicide (HT) a grâului nemodificat genetic și cercetarea cu privire la mai multe tipuri de culturi. Comisia consideră că este probabil ca tranzacția să împiedice în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește concurența în domeniul inovării cu privire la inovarea în ansamblu privind toleranța la erbicide și rezistența la insecte pentru aceste culturi, prin eliminarea concurenței reale sau potențiale în domeniul inovării între părți.

5.2.3.3.   Consolidarea poziției dominante a întreprinderii Monsanto

85.

Monsanto deține poziția dominantă pe piețele relevante, dar și la nivel de industrie datorită efectului de pârghie creat ca urmare a utilizării de către Monsanto a platformei RoundupReady pentru mai multe culturi. În acest context, Bayer este unul dintre puținii concurenți rămași și, în același timp, deosebit de activ și dotat cu resursele necesare, care ar putea reprezenta o provocare pentru Monsanto. În acest context, investigația Comisiei a confirmat un risc probabil de blocare a altor concurenți în materie de trăsături. Comisia consideră că tranzacția ar consolida o poziție dominantă pentru Monsanto.

5.2.4.    Protecția culturilor

5.2.4.1.   Gestionarea buruienilor

(A)   Erbicide neselective agricole și neagricole (efecte necoordonate asupra concurenței actuale și potențiale în ceea ce privește produsele și prețurile)

86.

În SEE, Monsanto vinde numai glifosat, în mare parte sub marca Roundup. Glifosatul este cel mai bine vândut AI pentru protecția culturilor la nivel mondial, în mare parte datorită utilizării sale peste culturi tolerante la erbicide, dar și în SEE. De asemenea, Monsanto dezvoltă [produse în curs de dezvoltare].

87.

În SEE, Bayer produce și vinde erbicide neselective în principal pe bază de glufosinat AI. De asemenea, Bayer vinde cantități limitate de preparate pe bază de glifosat. La ora actuală, Bayer intenționează să lanseze [produs în curs de dezvoltare]. În cele din urmă, Bayer are o serie de proiecte diferite în curs de dezvoltare [liniile de cercetare pentru dezvoltarea erbicidelor neselective (NSH) 1, 2 și 3] care vizează franciza Monsanto pentru glifosat.

88.

În ceea ce privește suprapunerile dintre produsele disponibile în prezent în SEE, părțile au cote combinate de piață la nivel național ridicate, prezentând o creștere în temeiul tuturor definițiilor plauzibile ale pieței, atât pentru utilizări agricole, cât și pentru utilizări neagricole (cum ar fi gestionarea vegetației industriale precum drumurile, căile ferate etc.), susceptibile să conducă la efecte necoordonate sau chiar la crearea/consolidarea pozițiilor dominante. Analiza de piață a confirmat faptul că, deși produsele părților sunt diferențiate, acestea sunt într-adevăr concurenți direcți pentru un număr semnificativ de nevoi și sunt concurenți apropiați, chiar și doar pentru motivul că sunt cei mai apropiați doi dintre un număr de cel mult trei producători de erbicide neselective din SEE.

89.

De asemenea, Comisia a constatat că părțile se străduiesc să își mențină sau, dacă este posibil, chiar să își consolideze pozițiile pe piețele agricole ale erbicidelor neselective prin lansarea de produse viitoare direct concurente.

90.

Comisia consideră că, deși presiunea de reglementare pare să afecteze piața erbicidelor neselective în SEE, aceasta nu afectează toate piețele naționale relevante ci cel mai mult pare să afecteze un AI concurent, ceea ce face ca glifosatul și glufosinatul să devină concurenți și mai apropiați.

91.

Comisia a evaluat, de asemenea, constrângerile concurențiale din partea concurenților terți. În ansamblu, Comisia consideră că este puțin probabil ca concurenții să constituie o constrângere concurențială semnificativă în urma tranzacției.

92.

Din aceste motive, Comisia consideră că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă pe piața erbicidelor agricole neselective pentru culturile perene și cea a erbicidelor neagricole (în faza anterioară postemergenței și în faza de postemergență pentru utilizările în ceea ce privește gestionarea vegetației industriale).

(B)   Inovare pentru erbicidele neselective (efecte necoordonate asupra concurenței în domeniul inovării)

93.

În ceea ce privește concurența în domeniul inovării, care implică produse în curs de dezvoltare aflate în stadii incipiente, în urma investigației au reieșit suprapuneri directe între produsele în curs de dezvoltare ale Monsanto (între care este inclusă și o colaborare cu Sumitomo cu privire la proprietăți chimice inovatoare) și produsele în curs de dezvoltare aflate în față incipientă ale Bayer [în care sunt incluse și liniile de cercetare pentru dezvoltarea erbicidelor neselective (NSH) 1, 2 și 3] care sunt adaptate pentru a ataca franciza pentru glifosat în toate utilizările sale (erbicidarea după recoltare, peste culturile rezistente la erbicide și culturi perene). În urma investigației Comisiei a reieșit că părțile sunt concurenți importanți și apropiați în spațiul de inovare privind erbicidele neselective.

94.

Comisia consideră că este probabil ca stimulentele părților de a-și continua în mod independent eforturile de cercetare și dezvoltare aflate în concurență directă între ele să fie reduse în urma tranzacției.

95.

În urma investigației Comisiei a mai reieșit și că constrângerea care ar fi exercitată în urma tranzacției de către concurenții rămași ar fi insuficientă.

96.

Din aceste motive, Comisia consideră că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește inovarea în sectorul erbicidelor neselective, deoarece probabil ar elimina o constrângere concurențială importantă și directă, care ar putea dăuna concurenței în domeniul inovării în sectorul erbicidelor neselective prin combinarea capacităților de inovare și a portofoliilor de produse în acest sector.

(C)   Sisteme de toleranță la erbicide (efecte necoordonate asupra concurenței în domeniul inovării)

97.

Deși sistemele de toleranță la erbicide nu sunt în prezent utilizate în mod semnificativ în SEE deoarece trăsăturile modificate genetic legate de toleranța la erbicide nu sunt în general aprobate, Comisia se consideră competentă să evalueze sistemele la nivel mondial pentru aceleași motive ca cele explicate mai sus în ceea ce privește trăsăturile/combinațiile de trăsături ale culturilor de câmp (a se vedea punctele 76-77), care reprezintă una dintre componentele-cheie ale acestor sisteme.

98.

Tranzacția ar determina efecte necoordonate asupra inovării pentru sistemele independente pentru care Bayer și Monsanto au urmat căi paralele, iar acest lucru ar continua să se întâmple și în absența tranzacției, inclusiv în ceea ce privește sistemele de toleranță la erbicide nemodificate genetic pentru grâu unde [planuri de afaceri] foarte puțini [planuri de afaceri] actori par să fie activi.

99.

În special, ambele părți lucrează la niveluri suplimentare bazate pe modalitățile de acțiune [linia de cercetare 2 pentru dezvoltarea erbicidelor neselective] și [linia de cercetare 3 pentru dezvoltarea erbicidelor neselective], în vederea completării sistemelor lor respective de toleranță la erbicide în cadrul culturilor și la nivel mondial, atât Bayer, cât și al Monsanto depunând eforturi similare în paralel în ceea ce privește [produs în curs de dezvoltare] în [linia de cercetare 3 pentru dezvoltarea erbicidelor neselective].

100.

În plus, ambele părți au dezvoltat capabilități puternice pentru a descoperi și a dezvolta [produse în curs de dezvoltare], iar Bayer lucrează în prezent la [produs în curs de dezvoltare].

101.

Comisia consideră că este probabil ca stimulentele părților de a-și continua în mod independent eforturile de cercetare și dezvoltare aflate în concurență directă între ele în ceea ce privește sistemele de toleranță la erbicide să fie reduse în urma tranzacției.

102.

În plus, Comisia consideră că există o constrângere limitată față de eforturile de inovare ale concurenților în acest domeniu, având în vedere barierele mari în ceea ce privește intrarea pe piață în materie de inovare, atât în ceea ce privește sistemele de toleranță la erbicide, cât și trăsăturile – două componente-cheie ale sistemelor de toleranță la erbicide – și în mod specific pentru sistemele de toleranță la erbicide.

103.

Comisia consideră că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește inovarea privind sistemele de toleranță la erbicide, deoarece ar elimina constrângerile concurențiale importante pe care părțile le exercită înaintea tranzacției.

5.2.4.2.   Tratarea semințelor

(A)   Tratarea semințelor cu nematocide (concurență potențială)

104.

În prezent, în SEE nu se comercializează tratamente pentru semințe pe bază de nematocide. Ambele părți intenționează să lanseze tratamentele pentru semințe cu nematocide în SEE în viitorul apropiat.

105.

Comisia consideră că părțile sunt concurenți importanți și apropiați pe piețele pentru tratamentele pentru semințe cu nematocide pentru [culturi] la nivelul întregului SEE. Investigația de piață indică faptul că [planurile de integrare].

106.

Concurenții părților sunt considerabil mai mici și nu dispun de capacitățile sau de amploarea și sfera de acțiune a actorilor mai mari.

107.

Comisia concluzionează că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește tratarea semințelor cu nematocide pentru [culturi] în toate statele membre ale SEE în care aceste culturi sunt cultivate, deoarece este probabil că aceasta să elimine o constrângere concurențială importantă și ar avea ca rezultat efecte necoordonate în ceea ce privește concurența în materie de produse și prețuri.

(B)   Tratarea semințelor cu fungicide și insecticide (efecte verticale)

108.

Bayer este un actor important în SEE, în special în tratarea semințelor cu insecticide pentru porumb, în timp ce Monsanto nu mai este activ în tratarea semințelor în SEE […]. Prin urmare, nu există o suprapunere între părți în SEE în ceea ce privește tratamentul semințelor cu insecticide și fungicide. Cu toate acestea, tranzacția dă naștere unei relații verticale între piața din amonte pentru tratarea semințelor și piața din aval a semințelor (tratate) în care atât Bayer, cât și Monsanto sunt active.

109.

În ceea ce privește tratarea semințelor cu insecticide, tranzacția dă naștere unei piețe afectate în raport cu tratarea semințelor cu insecticide pentru porumb și rapiță în mai multe state membre.

110.

Deși Bayer deține o poziție puternică în ceea ce privește tratarea semințelor pe mai multe dintre aceste piețe, Comisia consideră că este probabil ca Bayer să nu mențină această poziție din cauza (i) modului în care evoluează situația privind reglementarea și (ii) aparenta intrare iminentă pe piață a unor noi actori.

111.

Prin urmare, Comisia consideră că, în urma tranzacției, părțile nu ar avea probabil capacitatea și motivația de a se angaja într-o strategie de blocare a actorilor de pe piața semințelor de porumb tratate cu insecticide.

112.

În plus, Comisia consideră că, în urma tranzacției, părțile nu ar avea o putere de piață semnificativă pe piețele din aval.

113.

În ceea ce privește tratarea semințelor cu fungicide, pe cele două piețe afectate în amonte (Austria și Regatul Unit), Bayer este activă doar ca revânzător de produse generice care pot fi produse și vândute de alți furnizori. În plus, investigația a indicat că, deși pe piața națională vizată, Bayer este singurul furnizor, la nivelul SEE există și alți furnizori care ar putea intra pe piețele din Austria și din Regatul Unit.

5.2.4.3.   Fungicide (concurență în domeniul inovării)

114.

Nu există suprapuneri în cadrul SEE pentru fungicide, întrucât Monsanto nu comercializează în prezent astfel de produse în SEE. Suprapunerile dintre Bayer și Monsanto se limitează la suprapunerile în materie de inovare.

115.

Investigația a indicat faptul că Bayer și Monsanto nu sunt concurenți apropiați în domeniul inovării și că există un număr suficient de concurenți activi în aceleași spații de inovare, care ar menține o presiune concurențială suficientă în urma tranzacției.

116.

Având în vedere dovezile pe care le are la dispoziție, Comisia consideră că tranzacția nu ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă cu privire la concurența în domeniul inovării privind fungicidele.

5.2.4.4.   Insecticide (concurență în domeniul inovării)

117.

Nu există suprapuneri în cadrul SEE pe piața produselor pentru insecticide, întrucât Monsanto nu comercializează în prezent astfel de produse în SEE. Suprapunerile dintre Bayer și Monsanto se limitează la suprapunerile în materie de inovare.

118.

Având în vedere dovezile pe care le are la dispoziție, Comisia consideră că tranzacția nu ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă cu privire la inovarea privind insecticidele.

5.2.4.5.   Produsele microbiene de eficientizare a culturilor (concurență în domeniul inovării)

119.

La ora actuală, nu există o suprapunere între părți în ceea ce privește biostimulatorii și biofertilizatorii în SEE, întrucât Monsanto nu comercializează în prezent astfel de produse în SEE.

120.

Comisia constată că, deși tranzacția propusă va reuni doi actori importanți în ceea ce privește produsele biologice, vor exista în continuare numeroși alți actori cu capacități importante de inovare și care pot să aducă noi produse pe piață.

121.

În ceea ce privește echilibrul, Comisia consideră că tranzacția nu ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește tratarea semințelor cu produse microbiene de eficientizare a culturilor, atât în ceea ce privește concurența în materie de produse și prețuri, cât și concurența în materie de inovare.

5.2.4.6.   Sănătatea albinelor (concurență în domeniul inovării)

122.

Nu există suprapuneri în cadrul SEE pe piața produselor de sănătate pentru albine care vizează acarienii Varroa, întrucât Monsanto nu comercializează în prezent astfel de produse în SEE. Suprapunerile dintre Bayer și Monsanto se limitează la suprapunerile în materie de inovare.

123.

Comisia consideră că dovezile disponibile nu sunt suficiente pentru a stabili la un nivel corespunzător dacă tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă cu privire la concurența în domeniul inovării în produsele de sănătate pentru albine care vizează acarienii Varroa în SEE.

5.2.5.    Prescripții agronomice digitalizate

124.

Comisia consideră că (i) Bayer și Monsanto sunt concurenți potențiali pe piața furnizării de prescripții digitalizate pe bază de fungicide pentru culturile de câmp.

125.

Bayer [produs în curs de dezvoltare].

126.

Monsanto este pe punctul de a își lansa platforma agricolă digitală în SEE, FielView și [produs în curs de dezvoltare].

127.

În plus, Comisia consideră că (ii) în absența tranzacției, este probabil ca Bayer și Monsanto să impună constrângeri concurențiale importante între ele și față de alți concurenți. Monsanto este considerat lider în agricultura digitală la nivel mondial, iar Bayer este un actor principal pentru agricultura digitală în Europa; iar ambele întreprinderi au capacitățile ample necesare pentru dezvoltarea și îmbunătățirea prescripțiilor digitalizate, inclusiv accesul la date agronomice importante private și ale părților terțe.

128.

În plus, (iii) Bayer și Monsanto sunt comparabile doar cu un număr limitat de concurenți care este puțin probabil să exercite un nivel suficient de presiune concurențială în urma tranzacției în ceea ce privește prescripțiile digitalizate pe bază de fungicide pentru culturile de câmp din SEE.

129.

În plus, Comisia consideră că: (iv) agricultura digitală, inclusiv prescripțiile digitalizate, se caracterizează prin avantajul primului venit; și că (v) în urma tranzacției, este probabil ca eforturile de inovare ale Bayer în domeniul agriculturii digitale să fie total sau parțial întrerupte.

130.

Prin urmare, Comisia consideră că tranzacția ar împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în ceea ce privește prescripțiile agronomice digitalizate, din cauza eliminării unei constrângeri concurențiale importante pe piață, în special pe piața furnizării de prescripții digitalizate pe bază de fungicide pentru culturile de câmp în toate statele membre ale SEE, în care părțile [produs în curs de dezvoltare].

5.2.6.    Integrarea semințelor și a produselor de protecție a culturilor (efecte conglomerate)

131.

Bayer este un actor principal în ceea ce privește protecția culturilor la nivel mondial, în timp ce Monsanto este un actor principal la nivel mondial în ceea ce privește trăsăturile, semințele și agricultura digitală. Comisia a efectuat o evaluare detaliată a probabilității ca tranzacția să împiedice în mod semnificativ concurența efectivă în SEE din cauza efectelor conglomerate care au condus la blocarea concurenților, în special din cauza grupării produselor de protecție a culturilor și a semințelor, posibil facilitată de agricultura digitală.

132.

Comisia a evaluat capacitatea și motivația entității rezultate în urma concentrării de a se angaja în strategii de grupare atât la nivel de distribuitor, cât și la nivel de producător, precum și impactul probabil al acestor strategii asupra concurenței.

133.

Investigația Comisiei nu a confirmat faptul că părțile au suficientă putere de piață în general și, în special, putere asupra distribuitorilor (care se pare că au o putere de cumpărare importantă) sau a producătorilor (care par a fi reticenți în a primi recomandări și sugestii privind grupările de la furnizorii de factori de producție agricolă) pentru a se angaja cu succes în strategii de grupare.

134.

Mai mult, din moment ce trăsăturile modificate genetic ale culturilor sunt foarte puțin utilizate în Europa, puterea de piață suplimentară rezultată în urma tranzacției este limitată.

135.

În orice caz, pe baza dovezilor disponibile, chiar dacă părțile ar fi capabile să urmeze strategii de grupare, cota de piață rezervată pentru actorii cu un singur produs ar fi mică și ar rămâne în continuare un număr suficient de rivali.

136.

În plus, rivalii rămași ar avea probabil capacitatea și motivația de a reacționa în mod eficace.

137.

În plus, activitățile emergente ale părților în domeniul agriculturii digitale în SEE nu sunt, de asemenea, considerate de natură să modifice concluziile menționate mai sus cu privire la potențialul privind grupările pe termen mediu, deoarece acestea abia sunt în curs de dezvoltare și lansare. Concluziile privind impactul acestora asupra facilitării grupării sunt dificil de tras, având în vedere caracterul emergent al acestor modele de afaceri.

138.

Rezumând, prin urmare, deși entitatea rezultată în urma concentrării poate încerca să se angajeze în anumite strategii de grupare în viitor, Comisia nu poate concluziona că tranzacția ar avea o probabilitate suficientă de a avea efecte anticoncurențiale semnificative ca urmare a grupării.

5.2.7.    Preocupări nelegate de concurență

139.

În timpul procedurilor de fuziune, un număr de terți au exprimat Comisiei preocupări cu privire la efectele potențiale ale tranzacției care nu au fost legate de protecția concurenței efective, de exemplu în ceea ce privește mediul, dezvoltarea durabilă și sănătatea publică, precum și sectorul agricol.

140.

Deși Comisia a examinat în mod serios aceste observații, a evaluat compatibilitatea tranzacției cu piața internă pe baza testului stabilit la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, luând în considerare. în cadrul evaluării efectelor concurenței, preocupările nelegate de concurență implicate de tranzacție, numai în măsura permisă și impusă de Tratat și de Regulamentul privind concentrările economice, de exemplu în contextul evaluării concurenței în materie de inovare.

6.   MĂSURI CORECTIVE

141.

Pentru ca tranzacția să fie compatibilă cu piața internă, la 2 februarie 2018, partea care a efectuat notificarea a prezentat primele angajamente, care au fost testate de Comisie pe piață.

142.

Testarea pieței a fost în mare parte pozitivă atât în ceea ce privește domeniul de aplicare al măsurii corective, cât și în ceea ce privește BASF în calitate de cumpărător al pachetului de măsuri corective pentru BASF, însă în urma testării au fost identificate câteva deficiențe pe care partea care a efectuat notificarea a încercat să le soluționeze prin prezentarea angajamentelor finale la 16 februarie 2018.

143.

Angajamentele finale cuprind două componente principale: (i) un angajament de a cesiona către BASF activitățile și activele referitoare la semințe și trăsături pentru culturile de câmp, protecția culturilor și agricultura digitală (4) („Pachetul BASF de cesionare a activității”) și (ii) un angajament de a cesiona activitatea Bayer la nivel mondial, în legătură cu semințele de legume („Activitatea cesionată în legătură cu semințele de legume”).

6.1.   Pachetul de cesionare a activității BASF

144.

Angajamentele finale identifică BASF în calitate de cumpărător al Pachetului BASF de cesionare a activității și conțin o clauză referitoare la cumpărătorul inițial, ceea ce înseamnă că tranzacția poate fi pusă în aplicare numai după ce Comisia a aprobat (1) BASF în calitate de cumpărător al Pachetului BASF de cesionare a activității și (2) acordurile finale de vânzare și cumpărare.

145.

În decizie, Comisia nu efectuează o evaluare finală pentru a constata dacă BASF este un cumpărător adecvat și nici dacă acordurile dintre partea care a efectuat notificarea și BASF sunt conforme cu decizia și angajamentele finale. Acest lucru se datorează faptului că acordurile finale dintre Bayer și BASF nu au fost încă încheiate și o serie de aspecte referitoare la caracterul adecvat al BASF în calitate de cumpărător necesită investigații suplimentare. Comisia va efectua această evaluare separat, după adoptarea deciziei. Cu toate acestea, Comisia a luat în considerare, la evaluarea angajamentelor finale, activele/capacitățile BASF în calitate de cumpărător propus.

6.1.1.    Activitățile cesionate în legătură cu culturile de câmp

146.

Angajamentele finale privind activitățile cesionate în legătură cu culturile de câmp presupun cesionarea de către Bayer a întregii sale activități în legătură cu semințele și trăsăturile pentru culturile de câmp la nivel mondial (inclusiv activitățile de cercetare), sub rezerva anumitor excepții limitate.

147.

Activitățile cesionate în legătură cu culturile de câmp includ, de asemenea, personalul-cheie și o serie de acorduri tranzitorii de servicii care urmează să fie furnizate de Bayer întreprinderii BASF.

148.

Comisia consideră că angajamentele finale, care impun Bayer să cesioneze activitățile în legătură cu culturile de câmp, vor elimina suprapunerile orizontale pe toate piețele semințelor și trăsăturilor pentru culturile de câmp, acolo unde Comisia a identificat preocupări legate de concurență. De asemenea, cesionarea activităților în legătură cu culturile de câmp va garanta faptul că poziția dominantă a Monsanto pe piețele trăsăturilor culturilor de câmp nu este consolidată suplimentar. În cele din urmă, cesionarea activităților de cercetare în materie de trăsături ale întreprinderii Bayer va răspunde, de asemenea, preocupărilor identificate de Comisie în ceea ce privește concurența în domeniul inovării.

6.1.2.    Cesionarea activității în legătură cu glufosinatul de amoniu și a activelor referitoare la glifosat

149.

Activitatea cesionată în legătură cu glufosinatul de amoniu reprezintă întreaga activitate desfășurată de Bayer la nivel mondial, fără nicio excepție. Aceasta include toate activele corporale și necorporale, inclusiv 15 membri-cheie ai personalului. Sunt prevăzute o serie de acorduri de furnizare tranzitorii și pe termen lung care să asigure viabilitatea și competitivitatea acesteia din prima zi și pe termen lung.

150.

Activele referitoare la glifosat includ toate erbicidele neselective (agricole și neagricole) prezente și viitoare pe bază de glifosat, deținute de Bayer exclusiv în SEE (Bayer păstrează aceste produse în afara SEE). Acestea includ întregul personal relevant, inclusiv 6 membri-cheie ai personalului. Acestea nu includ activele de producție, dar sunt prevăzute o serie de acorduri de furnizare tranzitorii și pe termen lung care să asigure viabilitatea și competitivitatea acestora din prima zi și pe termen lung.

151.

Cesionarea activității în legătură cu glufosinatul de amoniu și a activelor referitoare la glifosat elimină întreaga suprapunere între produsele existente ale părților pe bază de glifosat și glufosinat în ceea ce privește erbicidele neselective (agricole și neagricole) în SEE și răspunde preocupărilor Comisiei cu privire la erbicidele neselective agricole și neagricole din SEE.

6.1.3.    Activele privind tratarea semințelor  (5)

152.

Activele privind tratarea semințelor includ, în special, activele necesare pentru facilitarea cesionării la nivel mondial a mărcilor Bayer Poncho, VOTiVO, Poncho/VOTiVO, VOTiVO/RedigoM, VOTiVO 2.0, Poncho/VOTiVO 2.0, COPeO, și ILeVO în legătură cu tratarea semințelor, precum și a produselor aflate în curs de dezvoltare, către BASF. Activele privind tratarea semințelor includ, dar nu se limitează la, drepturi de proprietate intelectuală, toate datele și know-how-ul, toate înregistrările de produse și transmiterile normative aflate în curs de examinare, activele de vânzări și marketing, precum și contractele specifice activelor privind tratarea semințelor. De asemenea, Bayer se angajează să furnizeze aceste produse pentru BASF la un cost variabil pentru o perioadă limitată de timp (până când BASF poate stabili o sursă alternativă de producție).

153.

Angajamentele finale referitoare la activele privind tratarea semințelor vor elimina suprapunerile orizontale dintre activitățile respective ale părților în ceea ce privește tratarea semințelor cu nematocide și vor soluționa, astfel, preocupările Comisiei.

6.1.4.    Transferurile de date și licențele privind [liniile de cercetare referitoare la erbicidele neselective (NSH) 1, 2 și 3]

154.

Obiectivul transferurilor de date și al licențelor privind [liniile de cercetare referitoare la erbicidele neselective (NSH) 1, 2 și 3] este acela de a reproduce poziția concurențială deținută de Bayer în absența tranzacției, în ceea ce privește inovarea în domeniul erbicidelor neselective și al sistemului de toleranță la erbicide (în combinație cu cesionarea organizației din cadrul Bayer care se ocupă cu cercetarea trăsăturilor, ca parte a cesionării activităților în legătură cu culturile de câmp).

155.

Transferurile de date și licențele privind [liniile de cercetare referitoare la erbicidele neselective (NSH) 1, 2 și 3] includ date și know-how de pe teren, precum și o licență exclusivă privind aplicațiile pentru erbicidele neselective. Acestea includ unul sau doi oameni de știință importanți ca personal-cheie pentru fiecare linie de cercetare, precum și opțiunea BASF de a oferi locuri de muncă unui număr suplimentar de trei angajați ai Bayer - care să fie considerați personal-cheie - care să își desfășoare activitatea în oricare dintre cele trei linii de cercetare.

156.

Transferurile de date și licențele privind [liniile de cercetare referitoare la erbicidele neselective (NSH) 1, 2 și 3] răspund preocupărilor Comisiei privind inovarea pentru erbicidele neselective și sistemele de toleranță la erbicide (în combinație cu cesionarea organizației din cadrul Bayer care se ocupă cu cercetarea trăsăturilor, ca parte a cesionării activităților în legătură cu culturile de câmp și cu acordurile de furnizare a izoxaflutolului).

6.1.5.    Activele privind agricultura digitală  (6)

157.

Obiectivul cesionării activelor Bayer privind agricultura digitală este acela de a permite BASF să reproducă poziția concurențială deținută de Bayer în absența tranzacției.

158.

Angajamentul final cuprinde cesionarea completă către BASF a activității în legătură cu agricultura digitală la nivel mondial, cu o licență limitată redobândită de Bayer în afara Americii de Nord.

6.2.   Pachetul privind semințele de legume

159.

Activitatea cesionată în legătură cu semințele de legume se compune din activitățile Bayer privind semințele de legume la nivel mondial, care includ entitățile juridice, site-urile, activele, mărcile, angajații/personalul-cheie, listele de clienți etc., cu excluderi limitate.

160.

Unul dintre criteriile aplicabile cumpărătorului este acela că cumpărătorul este un participant nou pe piață, adică nu controlează deja (direct sau indirect) niciun fel de activitate cu semințe de legume. Acest criteriu va asigura același număr de actori ca și înaintea tranzacției pe piețele semințelor de legume.

161.

Prin urmare, cesionarea activității privind semințele de legume elimină suprapunerile orizontale dintre activitățile Bayer și Monsanto în ceea ce privește semințele de legume. De asemenea, Comisia consideră cesionarea activității privind semințele de legume ca fiind o afacere viabilă și competitivă. A existat interes exprimat de potențiali cumpărători.

7.   CONCLUZIE

162.

Din motivele menționate anterior, decizia conchide că propunerea de concentrare nu va denatura semnificativ concurența efectivă de pe piața internă sau din cadrul unei părți semnificative a acesteia.

163.

În consecință, concentrarea notificată ar trebui declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

(1)  JO L 24, 29.1.2004, pp. 1.

(2)  JO C 286, 30.8.2017, p. 1.

(3)  Decizia Comisiei din 11.4.2018 de modificare a angajamentelor în cazul M.8084 – Bayer/Monsanto, C(2018) 2208 final.

(4)  La 11 aprilie 2018, Comisia a aprobat solicitarea Bayer de a modifica angajamentele privind protecția culturilor (tratarea semințelor) și agricultura digitală (a se vedea punctul 7).

(5)  Descrierea activelor privind tratarea semințelor reflectă angajamentele finale modificate, astfel cum au fost aprobate de Comisie la 11 aprilie 2018 (a se vedea punctul 7).

(6)  Descrierea activelor privind agricultura digitală reflectă angajamentele finale modificate, astfel cum au fost aprobate de Comisie la 11 aprilie 2018 (a se vedea punctul 7).


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/24


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 11 decembrie 2018

privind publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de aprobare a unei modificări care nu este minoră a unui caiet de sarcini al unui produs, menționată la articolul 53 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește denumirea „Gönci kajszibarack” (IGP)

(2018/C 459/11)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 50 alineatul (2) litera (a), coroborat cu articolul 53 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Ungaria a trimis o cerere de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului „Gönci kajszibarack” (IGP), în conformitate cu articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Printre modificări se numără modificarea denumirii din „Gönci kajszibarack” în „Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi”.

(2)

În conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea și a ajuns la concluzia că aceasta îndeplinește condițiile stabilite în regulamentul respectiv.

(3)

Pentru a se permite depunerea de acte de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (2), inclusiv documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată „Gönci kajszibarack” (IGP), ar trebui publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

DECIDE:

Articol unic

Cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014, inclusiv documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată „Gönci kajszibarack” (IGP), figurează în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție față de modificarea menționată la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 11 decembrie 2018.

Pentru Comisie

Phil HOGAN

Membru al Comisiei


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).


ANEXĂ

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Gönci kajszibarack”

Nr. UE: PGI-HU-0388-AM01 – 11.4.2017

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Gyümölcsért Termelői Értékesítő Kft.

Külterület 068/8 HRSZ.

3885 Boldogkőváralja

MAGYARORSZÁG/UNGARIA

Tel.

+36-46587477

Fax

+36-46587478

E-mail:

info@gyumolcsert.com

Cooperativa din Abaúj-Gönc, care a elaborat caietul de sarcini, a fost lichidată la data de 20 martie 2013. Din acest motiv, organismul Gyümölcsért Termelői Értékesítő, care reunește principalii producători de caise din regiune, a preluat sarcinile administrative și practice legate de produsul protejat. Gyümölcsért Termelői Értékesítő Kft., care reunește peste 70 de producători de caise, comercializează în fiecare an între 1 500 și 2 000 de tone de caise provenite din regiunea de producție.

2.   Statul membru sau țara terță

Ungaria

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

Denumirea produsului

Descrierea produsului

Aria geografică

Dovada originii

Metoda de producție

Legătura

Etichetarea

Altele: Sistemul de control, structura de control

4.   Tipul modificării (modificărilor)

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

Punctul 1 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare

Denumirea produsului „Gönci kajszibarack” a fost completată cu expresia mai scurtă „Gönci kajszi”, a cărei utilizare se răspândește la rândul său în limbajul curent. În consecință, toate mențiunile „Gönci kajszibarack” din caietul de sarcini sunt completate cu denumirea „Gönci kajszi”.

„Gönci kajszi” este, de asemenea, denumirea recunoscută și căutată în sectorul comercial pentru desemnarea caiselor provenite din regiunea Gönc.

În virtutea modificării propuse, denumirea care figurează la punctul 4.1 din fișa rezumat (JO C 247, 14.9.2010) și toate mențiunile „Gönci kajszibarack” din documentul unic care înlocuiește fișa rezumat sunt completate cu denumirea „Gönci kajszi”.

Punctul 2 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Descrierea produsului) și punctul 3.2 din documentul unic

Al doilea paragraf:

„Indicația geografică protejată (IGP) «Gönci kajszibarack» poate fi utilizată pentru următoarele varietăți ale speciei Prunus armeniaca L.: Gönci magyar kajszi, Magyar kajszi C 235, Mandulakajszi, Bergeron, Ceglédi Piroska, Ceglédi bíborkajszi, Ceglédi arany, Ceglédi óriás și Pannónia.”

se modifică după cum urmează:

„Indicația geografică protejată (IGP) «Gönci kajszibarack»/«Gönci kajszi» poate fi utilizată pentru următoarele varietăți ale speciei Prunus armeniaca L.: Gönci magyar kajszi, Magyar kajszi C 235, Mandulakajszi, Bergeron, Ceglédi Piroska, Ceglédi bíborkajszi, Ceglédi arany, Ceglédi óriás și Pannónia. În plus, ar trebui adăugate toate varietățile de caise cultivate în aria de producție ale căror caracteristici fizice, chimice și organoleptice principale sunt conforme caracteristicilor care determină calitatea varietăților de caise enumerate mai sus.”

În cursul ultimului deceniu, grație selecției vegetale, au fost integrate în culturi varietăți rezistente la boli. Printre acestea, era justificată includerea varietăților care prezintă caracteristicile chimice, fizice și organoleptice definite în caietul de sarcini. Rezultatele analizelor de laborator ale noilor varietăți demonstrează, de asemenea, că microclimatul specific ariei de producție garantează gustul și parfumul produsului „Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi”. Majoritatea varietăților cultivate aici garantează o calitate superioară, în ceea ce privește conținutul de zahăr și aciditatea, celei a acelorași varietăți produse pe alte soluri cultivabile din Ungaria.

Punctul 2.1 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Principalele caracteristici fizice, chimice și organoleptice) și punctul 3.2 din documentul unic

Al doilea paragraf:

„Dimensiunea este definită cu ajutorul unui calibru utilizat în comerț. Greutatea medie a fructului exprimată în grame corespunde aproximativ diametrului acestuia exprimat în mm.”

se modifică după cum urmează:

„Dimensiunea este definită în funcție de cel mai lung diametru măsurat de-a lungul axei longitudinale.”

Cea de a doua propoziție de la acest paragraf se elimină. Motivul pentru care a fost propusă modificarea este acela că diferențele de dimensiune și de greutate pot fi mari între varietățile unei singure game de dimensiuni.

Propoziția astfel modificată din caietul de sarcini și fraza următoare din caietul de sarcini (al patrulea paragraf): „Conținutul de zahăr este stabilit împreună cu o indicație a procentului de maturitate, iar substanțele aromatice sunt stabilite în timpul examinării organoleptice, ținându-se cont de variațiile de aciditate în funcție de varietate (0,9-2,2 % vol.).” sunt adăugate la punctul 4.2 din fișa rezumat, precum și la punctul 3.2 din documentul unic care îl înlocuiește, care va avea astfel următoarea formă completă:

„Dimensiunea este definită în funcție de cel mai lung diametru măsurat de-a lungul axei longitudinale.

Conținutul de zahăr este stabilit împreună cu o indicație a procentului de maturitate, iar substanțele aromatice sunt stabilite în timpul examinării organoleptice, ținându-se cont de variațiile de aciditate în funcție de varietate (0,9-2,2 % vol.).”

Punctul 2.2 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Principalele cerințe pe care trebuie să le îndeplinească produsul) și punctul 3.5 din documentul unic

Al doilea paragraf:

„Categoriile de calitate sunt conforme cerințelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 851/2000 și în versiunile modificate ale acestuia, însă sunt tolerate următoarele cerințe mai stricte”:

se modifică după cum urmează:

„Categoriile de calitate sunt următoarele:”

Obiectivul acestei modificări este de a elimina regulamentul abrogat din caietul de sarcini.

Având în vedere că punctul 2.2 din caietul de sarcini conține, în principal, cerințe privind ambalarea, acest punct a fost introdus la punctul 3.5 din documentul unic, în conformitate cu dorința exprimată de solicitant (paragrafele 2-5). Aceste cerințe nu au fost prezentate în cadrul fișei rezumat, însă figurau deja în caietul de sarcini.

Punctul 4 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Elemente care dovedesc faptul că produsul provine din aria geografică)

Paragrafele:

„Sistemul de control al calității pentru întregul proces de cultivare și de manipulare asigură identificarea și trasabilitatea, precum și verificarea finală și siguranța produsului astfel: producătorii ambalează fructele culese manual în lăzi de plastic sau de lemn, având fiecare câte o etichetă pe care se indică în mod specific originea fructelor (după denumire), la care se adaugă un număr de identificare ce figurează pe fundul lăzilor.

Pentru constituirea documentației privind producția în conformitate cu reglementările relevante, producătorii au obligația de a ține un registru de protecție a originii în care trebuie să consemneze:

denumirea și datele de identificare ale producătorului;

locul producției, numărul de înregistrare în registrul cadastral, codul de identificare al varietății/categoriei, numărul pomilor care au deja fructe și al celor încă neproductivi;

denumirea și originea varietății (însoțită de un certificat de origine a puietului);

numărul de identificare al „jurnalului de pulverizare”;

numărul de identificare al „jurnalului recoltei”, data recoltei, cantitățile de fructe din anul respectiv împărțite pe varietăți/categorii.

Jurnalul de pulverizare este un registru ținut în conformitate cu dispozițiile legale, în care se înregistrează următoarele informații:

substanțele chimice utilizate pe parcursul cultivării;

cantitățile de substanțe chimice utilizate/aplicate (defalcate în funcție de data aplicării);

denumirea procedurilor aplicate în ceea ce privește sănătatea plantelor etc. și data aplicării acestora.

Jurnalul recoltei este un registru ținut pe parcursul recoltării, în care se specifică numărul pomilor productivi, clasificați în funcție de varietate/categorie, data recoltării și cantitățile zilnice culese.”

se modifică după cum urmează:

„În vederea identificării locului de producție, organizația producătorilor (Gyümölcsért Termelői Értékesítő Szervezet) întocmește o listă a producătorilor și a furnizorilor de «Gönci kajszibarack»/«Gönci kajszi», în care aceasta identifică locurile de producție ale producătorilor/membrilor. Producătorii sau organismul care efectuează vânzarea trebuie să dispună de un sistem de monitorizare care să poată urmări ciclul produsului de la producție până la vânzarea acestuia.

Identificarea mărfii are loc în momentul recepției acesteia prin identificarea producătorului, moment în care acesta trebuie să furnizeze jurnalul de pulverizare al produsului în cauză. Marcarea și trasabilitatea produsului sunt garantate prin numărul lotului care figurează pe eticheta cu codul de bare; este vorba de un număr care îl însoțește pe tot parcursul procesului de producție, de la cultivare, recepție, depozitare, sortare, ambalare și transport, până la vânzare. Numărul lotului trebuie să fie înregistrat în jurnalul de producție pentru fiecare etapă de producție. Numărul lotului produsului finit care trebuie transportat trebuie să fie întotdeauna indicat pe bonul de livrare.”

Dovada originii este modificată în caietul de sarcini, întrucât în prezent aceasta este garantată de posibilitatea de a recurge la sisteme moderne de trasabilitate informatică. Sistemul utilizat garantează trasabilitatea de la un capăt la celălalt, de la locul de producție până la consumator.

Punctul 5.1 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare [Criterii și cerințe privind cultivarea (și îngrijirea)] Rubrica Semințe și plante

Propoziția următoare (a doua):

„De asemenea, în vederea prevenirii apoplexiei, varietățile nobile trebuie grefate pe portaltoaie rezistente la această boală (de exemplu, semănături de caiși sălbatici, prun mirobolan, portaltoaie de prune etc.).”

se modifică după cum urmează:

„De asemenea, în vederea prevenirii apoplexiei, varietățile nobile mai puțin sensibile la această boală trebuie grefate pe portaltoaie (de exemplu, portaltoaie de caiși sălbatici, piersici sau pruni etc.).”

În vederea asigurării viabilității plantațiilor, se recomandă adaptarea portaltoaielor de caiși la tehnicile de reproducere actuale.

Punctul 5.1 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare [Criterii și cerințe privind cultivarea (și îngrijirea)] Rubrica Talie

Fraza următoare (prima):

„Suprafața de cultivare optimă pentru caiși este de 7 × 4 metri, vârful acestora poate lua forma unei coloane cu ramuri grupate, a unui vas sau a unui pavilion.”

se modifică după cum urmează:

„Suprafața de cultivare optimă pentru caiși este de 7 × 4,6 metri, de 7 × 4,5 metri sau de 7 × 3,5 metri în funcție de tipul de plantație, vârful acestora poate lua forma unei coloane cu ramuri grupate, a unei vaze sau a unei umbrele.”

Pentru a crește eficacitatea, distanța de plantare bazată pe tehnici de cultivare mai intensive s-a răspândit în aria de producție: 7 × 4,6 m, 7 × 4,5 m sau 7 × 3,5 m. Distanța de plantare nu afectează calitatea produsului.

Punctul 5.1 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare [Criterii și cerințe privind cultivarea (și îngrijirea)] Aport de elemente nutritive și fertilizare

Al doilea paragraf:

„De preferință din momentul plantării, sau înainte de intrarea în producție, se recomandă stabilirea condițiilor de gestionare a substanțelor nutritive. De-a lungul anilor de cultivare, plantațiile au nevoi crescute de substanțe nutritive, fapt ce necesită menținerea capacității solurilor de a furniza elemente nutritive printr-o pregătire periodică a patului germinativ; utilizarea unei combinații de îngrășăminte chimice și organice permite obținerea celui mai bun randament al culturilor.”

se modifică după cum urmează (se adaugă o frază):

„De preferință din momentul plantării, sau înainte de intrarea în producție, se recomandă stabilirea condițiilor de gestionare a substanțelor nutritive. De-a lungul anilor de cultivare, plantațiile au nevoi crescute de substanțe nutritive, fapt ce necesită menținerea capacității solurilor de a furniza elemente nutritive printr-o pregătire periodică a patului germinativ; utilizarea unei combinații de îngrășăminte chimice și organice permite obținerea celui mai bun randament al culturilor. Pe baza rezultatelor studiului solului și/sau ale analizei frunzelor, nivelul de fertilizare poate fi stabilit într-un mod rațional din punct de vedere ecologic.”

Punctul 5.1 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare [Criterii și cerințe privind cultivarea (și îngrijirea)] Rubrica Necesar de apă, irigare

Propoziția următoare (prima):

„Marea parte a plantațiilor de caiși își satisface nevoile de apă în urma precipitațiilor naturale.”

se modifică după cum urmează:

„O parte tot mai mare a plantațiilor de caiși își satisface nevoile de apă din precipitațiile naturale, precum și prin sistemul de irigare creat.”

Bunele practici în materie de fertilizare și de irigație au fost modificate, pentru a proteja mediul și pentru a asigura viabilitatea acestuia.

Punctul 5.2 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Recoltarea)

Fraza următoare (prima):

„Recoltarea începe la jumătatea lunii iunie și se finalizează la sfârșitul lunii august.”

se modifică după cum urmează:

„Recoltarea începe la jumătatea lunii iunie și se finalizează la sfârșitul lunii august (aceasta se poate prelungi până în luna septembrie în caz de condiții meteorologice extreme).”

Această modificare vizează adaptarea la practicile actuale.

Ultima liniuță de la rubrica „Reglementări care trebuie respectate în timpul recoltării”:

„—

de asemenea, trebuie să se prevadă etape de recoltare pentru recoltarea fructelor și, de asemenea, să se asigure faptul că fructele recoltate nu se zdrobesc unele de celelalte [Regulamentul (CE) nr. 851/2000 al Comisiei și versiunile modificate ale acestuia stabilesc normele de calitate pentru caise]”

se modifică după cum urmează:

„—

de asemenea, trebuie să se prevadă etape de recoltare pentru recoltarea fructelor, precum și să se asigure că fructele recoltate nu se zdrobesc unele de altele.”

Obiectivul acestei modificări este de a elimina regulamentul abrogat din caietul de sarcini.

A doua frază din paragraful care urmează rubricii „Reglementări care trebuie respectate în timpul recoltării”:

„Este posibilă stabilirea cu precizie a ariei geografice și a plantației de unde provin fructele depuse în unități frigorifice de depozitare pe baza etichetei care figurează pe ladă și a numărului de identificare de pe fundul acesteia.”

se modifică după cum urmează:

„Este posibilă stabilirea cu precizie a ariei geografice și a plantației de unde provin fructele depuse în unități frigorifice de depozitare pe baza datelor din sistemul de monitorizare internă.”

Scopul acestei modificări constă în alinierea la modificările aduse punctului 4 din caietul de sarcini (Elemente care dovedesc faptul că produsul provine din aria geografică).

Punctul 5.3 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Depozitarea) și punctul 3.5 din documentul unic

Fraza următoare (prima):

„Atunci când lăzile sunt aduse în camera de depozitare, fructele se răcesc la o temperatură de aproximativ 4 °C (temperatura de depozitare) pe parcursul a câteva ore.”

se modifică după cum urmează:

„Atunci când lăzile sunt aduse în camera de depozitare, fructele se răcesc la o temperatură de aproximativ 6-8 °C (temperatura de depozitare) pe parcursul a câteva ore.”

Fraza următoare (a treia):

„După selectare și ambalarea finală, lăzile cu fructe se depun într-o unitate frigorifică de depozitare la 4-6 °C timp de maximum 30 de zile, în funcție de livrări.”

se modifică după cum urmează:

„După selectare și ambalarea finală, lăzile cu fructe se depun într-o unitate frigorifică de depozitare la 1-6 °C timp de maximum 30 de zile, în funcție de livrări.”

Temperatura de refrigerare este modificată în conformitate cu cerințele tehnologice actuale.

În conformitate cu dorința exprimată de solicitant, această frază a fost inserată la punctul 3.5 din documentul unic, unde a devenit al șaselea paragraf; aceasta nu a fost prezentată separat în fișa rezumat, însă figura deja în caietul de sarcini.

Punctul 5.4 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Sortarea și ambalarea) și punctul 3.5 din documentul unic

Următorul paragraf (primul):

„Sortarea în funcție de dimensiune se desfășoară utilizând o placă de sortare manuală. Dimensiunea fructelor este definită în funcție de cel mai lung diametru măsurat de-a lungul axei longitudinale, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 851/2000, astfel cum a fost modificat. Sortarea este obligatorie.”

se modifică după cum urmează:

„Sortarea în funcție de dimensiune se desfășoară utilizând o placă de sortare manuală sau o placă de sortare mecanică. Dimensiunea fructelor este definită în funcție de cel mai lung diametru măsurat de-a lungul axei longitudinale. Sortarea este obligatorie.”

Obiectivul acestei modificări constă în adaptarea la practicile actuale și eliminarea din caietul de sarcini a trimiterilor la regulamentul abrogat. Acest paragraf a fost eliminat din fișa rezumat și nu figurează nici în documentul unic care înlocuiește fișa rezumat.

Paragraful următor (al doilea) este eliminat:

„Ambalarea și prezentarea caiselor «Gönci kajszibarack»/«Gönci kajszi» sunt, de asemenea, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 851/2000 și versiunile modificate ale acestuia, iar informațiile care trebuie adăugate în plus figurează la punctul 8 din caietul de sarcini.”

Obiectivul acestei modificări este de a elimina regulamentul abrogat din caietul de sarcini.

A doua frază din (cel de al treilea) paragraf:

„Cerințele cumpărătorului definesc prezentarea produsului: de la caserola din plastic de 1 kg până la lădița de 10 kg. Dimensiunea ambalajului produsului vrac este lada de 10 kg, cunoscută sub denumirea de M10 acceptată la nivel internațional.”

se modifică după cum urmează:

„Cerințele cumpărătorului definesc prezentarea produsului: greutatea unității de ambalare variază între 0,3 kg și 10 kg.”

Motivul care stă la baza modificărilor aduse punctului Sortarea și ambalarea este acela de a răspunde practicilor pieței și nevoilor consumatorilor.

Conform dorinței exprimate de solicitant, cel de al treilea paragraf (începând cu „Fructele din categoria «Extra»”) de la acest punct din caietul de sarcini a fost integrat la punctul 3.5 din documentul unic (unde a devenit al șaptelea paragraf), iar cel de al patrulea paragraf (începând cu „Caisele «Gönci kajszibarack»/«Gönci kajszi» sunt sensibile la deteriorare mecanică”) de la acest punct din caietul de sarcini a fost integrat, de asemenea, la punctul 3.5 din documentul unic (primul paragraf). Aceste cerințe nu au fost prezentate separat în fișa rezumat, însă figurau deja în caietul de sarcini.

Punctul 5.5 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Transportul)

Următoarea frază (a doua) de la cel de al doilea paragraf:

„Definirea nivelurilor de maturitate se face, în principal, pe baza culorii, însă pot fi, de asemenea, utile analizele senzoriale, de exemplu, cu privire la gust și stabilirea fermității pulpei fructului.”

se modifică după cum urmează:

„Definirea nivelurilor de maturitate se face, în principal, pe baza culorii, însă pot fi utile, de asemenea, analizele senzoriale și testele de laborator, de exemplu cu privire la gust și stabilirea fermității pulpei fructului, a conținutului de materie uscată și a acidității.”

Această modificare vizează adaptarea la practicile actuale.

Ultima propoziție de la paragraful:

„Este permisă și obligatorie plasarea pe paleții destinați transportării doar a fructelor de aceeași varietate, calitate și ambalaj (cantitate), cu mărci ale protecției originii.”

se modifică după cum urmează:

„Este permisă și obligatorie plasarea pe paletele destinate transportării doar a varietăților cu aspect exterior, calitate și ambalaj (cantitate) identice, în vederea garantării trasabilității.”

Modificarea vizează explicitarea formulării și eliminarea expresiei inexacte „mărci ale protecției originii”.

Punctul 6 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Legătura produsului cu mediul geografic)

Al doilea paragraf:

„Grupul de varietăți (tipul de varietăți) de caise maghiare, a căror cultivare a început probabil cu aproximativ 300-350 de ani în urmă, a fost produs și încă se produce aproape exclusiv în această regiune. Varietatea sa cea mai remarcabilă, «Gönci magyar kajszi», recunoscută ca o varietate de sine stătătoare începând din anul 1960, a devenit varietatea dominantă a zonei de producție în secolul al XX-lea. În cursul ultimelor decenii, gama de varietăți caracteristice a regiunii a fost completată în primul rând cu varietăți de caise ungurești mai recente, provenite în parte din cele mai bune varietăți locale ungurești, în parte din noile varietăți ungurești hibride, reunind aproximativ 25 de variante.”

se modifică după cum urmează:

„Grupul de varietăți (tipul de soi) de caise ungurești, a căror cultivare a început probabil cu aproximativ 300-350 de ani în urmă, a fost produs și încă se produce aproape exclusiv în această regiune. Varietatea sa cea mai remarcabilă, «Gönci magyar kajszi», recunoscută ca o varietate de sine stătătoare începând din anul 1960, a devenit varietatea dominantă a zonei de producție în secolul al XX-lea. În cursul ultimelor decenii, gama de varietăți caracteristice a regiunii a fost completată în primul rând cu varietăți de caise mai recente, ungurești și aclimatizate, provenite în parte din cele mai bune varietăți locale ungurești, în parte din noile varietăți ungurești hibride, reunind aproximativ 40 de variante.”

Posibilitatea de a dezvolta cultivarea noilor varietăți vizate la punctul 2 din caietul de sarcini justifică această modificare.

Punctul 7 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Structura de control)

Sunt aduse modificări la denumirea organismului public de control, cu menționarea organului de supraveghere competent în conformitate cu reglementările în vigoare în prezent.

Punctul 8 din caietul de sarcini aflat în prezent în vigoare (Etichetarea)

Fraza următoare (a doua):

„Această etichetă trebuie să figureze pe fiecare unitate de ambalare; opțional, se poate indica denumirea localității în care a fost produs efectiv produsul.

De exemplu:

„Gönci kajszibarack”

Indicație geografică protejată

Varietate: Gönci magyar kajszi

Locul de producție: Abaújvár”

se modifică după cum urmează:

„Această etichetă trebuie să figureze pe fiecare ambalaj individual.”

Exemplul care urmează după această frază este eliminat.

Trimiterea la localitățile unde sunt produse caisele este retrasă. Condițiile de cultivare a caiselor „Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi” sunt aceleași în toată regiunea Gönc și conduc la obținerea unor produse cu același aspect exterior și aceiași parametri intrinseci. Menționarea localităților pe ambalaje nu aduce un plus de informații consumatorului.

Altele: Sistemul de control

Caietul de sarcini inițial nu conținea informații privind sistemul de control. Întrucât gestionarea informațiilor privind produsul protejat și protecția originii produsului sunt deosebit de importante, s-a instituit un nou sistem de control.

„Cerințe minime în materie de control al caracteristicilor esențiale și al metodei de producție a produsului:

Caracteristică esențială

Cerințe minime

Modalitatea și frecvența controalelor

Locul de producție

Cultivat în zona de producție

Verificarea anuală a listei furnizorilor de caise „Gönci kajszibarack” a organismului Gyümölcsért Termelői Értékesítő

Cultivare

Respectarea condițiilor de cultivare

Cel puțin un control la fața locului în fiecare an, în cazul în care există un jurnal de exploatație, verificarea acestuia cel puțin o dată pe an.

Protecția culturilor

Respectarea tehnologiilor promovate de organismul Gyümölcsért Termelői Értékesítő

Controlul registrelor de pulverizare înainte de expediere. Prelevarea unui eșantion prin eșantionare aleatorie pentru analiza reziduurilor

Recoltarea

Asigurarea trasabilității

Verificarea anuală a listei furnizorilor de caise „Gönci kajszibarack” a organismului Gyümölcsért Termelői Értékesítő

Controlul anual al documentelor de recepție a mărfurilor

Pregătirea produsului

Asigurarea trasabilității

Controlul anual al menținerii unui jurnal de producție”

DOCUMENT UNIC

„Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi”

Nr. UE: PGI-HU-0388-AM01 – 11.4.2017

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea (denumirile)

„Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi”

2.   Statul membru sau țara terță

Ungaria

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul produsului

Clasa 1.6: Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate.

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Indicația geografică protejată (IGP) „Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi” poate fi utilizată pentru următoarele varietăți ale speciei Prunus armeniaca L.: Gönci magyar kajszi, Magyar kajszi C 235, Mandulakajszi, Bergeron, Ceglédi Piroska, Ceglédi bíborkajszi, Ceglédi arany, Ceglédi óriás și Pannónia. În plus, ar trebui adăugate toate varietățile de caise cultivate în aria de producție ale căror caracteristici fizice, chimice și organoleptice principale sunt conforme caracteristicilor care determină calitatea varietăților de caise enumerate mai sus.

Unicitatea caiselor „Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi” și renumele național și internațional al acestora rezultă dintr-o combinație de condiții climatice favorabile, tradiții horticole/de cultivare a fructelor și respectarea strictă a tehnologiilor de producție, recoltare, depozitare și transport.

Principalele caracteristici fizice, chimice și organoleptice

IGP „Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi” poate fi utilizată numai pentru varietățile de caise care prezintă următoarele caracteristici și care, în ceea ce privește varietățile individuale, au calitățile exterioare și interioare enumerate mai jos.

Gönci magyar kajszi

Formă

:

sferică

Dimensiune

:

medie, diametru minim de 40 mm

Culoarea cojii fructului

:

portocaliu-aprins, roșu-aprins pe partea expusă la soare

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

galben aurie, ușor fibroasă, suculentă și moale la maturitate

Gust, aciditate

:

dulce-acrișor, aromat

Magyar kajszi C.235

Formă

:

sferică

Dimensiune

:

medie, diametru minim de 40 mm

Culoarea cojii fructului

:

portocaliu-aprins

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

galbenă, fibroasă, potrivit de tare

Gust, aciditate

:

dulce-acrișor, aromat

Mandulakajszi

Formă

:

ovoidală, în formă de migdală, foarte turtită în partea laterală

Dimensiune

:

mare, diametru minim de 50 mm

Culoarea cojii fructului

:

portocaliu-deschis; carmin pe partea expusă la soare

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

portocaliu-deschis, potrivit de tare, densă, suculentă

Gust, aciditate

:

dulce-acrișor, aromă picantă

Bergeron

Formă

:

ușor alungită, sferă conică, ovoidală

Dimensiune

:

medie, diametru minim de 40 mm

Culoarea cojii fructului

:

portocaliu; carmin pe partea expusă la soare

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

portocaliu-strălucitor, fibroasă, tare

Gust, aciditate

:

aciditate peste medie (1,4 %)

Pannónia

Formă

:

normală sau de sferă ușor ovoidală

Dimensiune

:

medie, diametru minim de 40 mm

Culoarea cojii fructului

:

portocaliu-deschis; trandafirie pe partea expusă la soare

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

portocaliu-deschis, fibroasă, tare

Gust, aciditate

:

acid, aromat

Ceglédi piroska

Formă

:

sferică

Dimensiune

:

medie, diametru minim de 40 mm

Culoarea cojii fructului

:

portocaliu; roșu-aprins pe partea expusă la soare

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

portocaliu, tare

Gust, aciditate

:

dulce-acrișor

Ceglédi bíborkajszi

Formă

:

mare, conică, ovoidală; ușor turtită pe partea laterală

Dimensiune

:

medie, diametru minim de 40 mm

Culoarea cojii fructului

:

portocaliu-închis; stacojiu-închis pe partea expusă la soare

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

portocaliu-închis, suculentă

Gust, aciditate

:

dulce, aromat

Ceglédi arany

Formă

:

sferică

Dimensiune

:

mare, diametru minim de 50 mm

Culoarea cojii fructului

:

galben-aurie; carmin pe partea expusă la soare

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

portocalie, tare, suculentă

Gust, aciditate

:

dulce-acrișor

Ceglédi óriás

Formă

:

ușor alungită, ovoidală; ușor turtită pe partea laterală

Dimensiune

:

mare, diametru minim de 50 mm

Culoarea cojii fructului

:

portocaliu-deschis; roșu-aprins pe partea expusă la soare

Culoarea și particularitățile pulpei fructului

:

portocalie, potrivit de suculentă, moale

Gust, aciditate

:

dulce-acrișor, aromat

Dimensiunea este definită în funcție de cel mai lung diametru măsurat de-a lungul axei longitudinale.

Conținutul de zahăr este stabilit împreună cu o indicație a procentului de maturitate, iar substanțele aromatice sunt stabilite în timpul examinării organoleptice, ținând cont de variațiile de aciditate în funcție de varietate (0,9-2,2 % vol.).

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției se desfășoară în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Caisele „Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi” sunt sensibile la deteriorare mecanică; prin urmare, transportarea acestora în formă neambalată le va influența semnificativ caracteristicile organoleptice, fizice și chimice, conducând chiar și la imposibilitatea ambalării ulterioare. În consecință, în efortul de a garanta calitatea produsului și – întrucât nu este un produs agricol prelucrat – de a garanta locul de origine, trasabilitatea și controlul, ambalarea trebuie să se desfășoare în aria geografică specificată.

Toate unitățile de ambalare a fructelor destinate consumului certificate ca fiind originare din aria de producție delimitată în cadrul ariei geografice trebuie să fie omogene, cu fructe de aceeași origine și din aceeași varietate, de aceeași calitate și – cu excepția loturilor ambalate/livrate în vrac – cu aceeași dimensiune; limita inferioară a diametrului este 30 mm, 35 mm pentru calitatea „Extra”.

Se admit toleranțe de calitate și de calibru în fiecare colet pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

Categoriile de calitate sunt următoarele:

Categoria „Extra”: 2,5 % din numărul sau din greutatea caiselor nu corespund caracteristicilor categoriei respective, dar sunt în conformitate cu caracteristicile categoriei I sau sunt admise, în mod excepțional, în toleranțele pentru această categorie.

Categoria I: 5 % din numărul sau din greutatea caiselor nu corespund caracteristicilor categoriei, dar sunt în conformitate cu caracteristicile categoriei II sau sunt admise, în mod excepțional, în toleranțele pentru această categorie.

Fructele trebuie să fie întregi, sănătoase, să fi fost culese cu grijă, să fie suficient de dezvoltate și coapte, curate și practic fără niciun corp străin vizibil; acestea nu pot fi atinse de putregai sau de orice alte alterări din cauza cărora ar deveni improprii pentru consum și trebuie practic să nu prezinte paraziți, daune produse de paraziți, umiditate exterioară anormală și niciun miros și/sau gust străin.

După selectare și ambalarea finală, lăzile cu fructe se depun într-o unitate frigorifică de depozitare la 1-6 °C timp de maximum 30 de zile, în funcție de livrări.

Fructele din categoria „Extra” pot fi comercializate numai în unități de ambalare mici, în unul sau mai multe straturi, separate între ele, dispuse în rânduri, în timp ce produsele clasificate în categoria I pot fi comercializate, de asemenea, în vrac. Cerințele cumpărătorului definesc prezentarea produsului: greutatea unității de ambalare variază între 0,3 kg și 10 kg.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

În afara informațiilor prevăzute de dispozițiile legale, eticheta trebuie să conțină următoarele:

denumirea: „Gönci kajszibarack” sau „Gönci kajszi”;

mențiunea „indicație geografică protejată” (IGP) și logoul Uniunii aferent.

Această etichetă trebuie să figureze pe fiecare unitate de ambalare.

4.   Descriere concisă a delimitării ariei geografice

Indicația geografică protejată se poate aplica exclusiv caiselor provenind din (cultivate în) aria administrativă a localităților care fac parte din departamentul Borsod-Abaúj-Zemplén:

Subregiunea Abaúj-Hegyközi: Abaújszántó, Abaújvár, Arka, Boldogkőváralja, Gönc, Göncruszka, Hejce, Hernádcéce, Hidasnémeti, Korlát, Tornyosnémeti, Vizsoly, Zsujta;

Subregiunea Encs: Abaújkér, Alsógagy, Baktakék, Beret, Detek, Encs, Fancsal, Forró, Fulókércs, Garadna, Ináncs;

Subregiunea Szerencs: Bekecs, Golop, Legyesbénye, Megyaszó, Monok, Rátka, Szerencs, Tállya;

Subregiunea Szikszó: Alsóvadász, Felsővadász, Hernádkércs, Homrogd, Léh, Nagykinizs, Selyeb, Szentistvánbaksa, Szikszó.

5.   Legătura cu aria geografică

Caisele „Gönci kajszibarack”/„Gönci kajszi” reprezintă un produs tipic al celor mai nordice regiuni de cultivare a fructelor din Ungaria, fiind produse pe coastele dealurilor, pe terasele și pe câmpiile din regiunea numită Hegyalja de-a lungul râului Hernád, în regiunile deluroase Szerencs și Cserehát, la o altitudine de 150-300 de metri deasupra nivelului mării.

Grupul de varietăți (tipul de soi) de caise ungurești, a căror cultivare a început probabil cu aproximativ 300-350 de ani în urmă, a fost produs și încă se produce aproape exclusiv în această regiune. Varietatea sa cea mai remarcabilă, „Gönci magyar kajszi”, recunoscută ca o varietate de sine stătătoare începând din anul 1960, a devenit varietatea dominantă a zonei de producție în secolul al XX-lea. În cursul ultimelor decenii, gama de varietăți caracteristice a regiunii a fost completată în primul rând cu varietăți de caise mai recente, ungurești și aclimatizate, provenite în parte din cele mai bune varietăți locale ungurești, în parte din noile varietăți ungurești hibride, reunind aproximativ 40 de variante.

Caracteristicile speciale ale produsului și ale cultivării acestuia în regiunea Gönc pot fi sintetizate astfel:

Aceeași varietate de caise, atunci când este produsă în această arie geografică, se coace în medie mai târziu cu 6-10 zile decât în regiunea Kecskemét, ceea ce permite prelungirea sezonului de consum național și a perioadei de prelucrare.

Clima moderată mai rece – care determină coacerea întârziată – are un efect favorabil asupra calității de consum a caiselor: acizii răcoritori și substanțele aromate se descompun mai încet pe parcursul maturării, nu „se ard”. „Calitatea caiselor produse în regiunea Gönc este excelentă. Caisele se coc mai târziu aici […], iar perioada de coacere este prelungită și mai mult de pantele cu diferite expuneri.” (Brózik, Jenser et al., 1970).

În această regiune sunt iernile cele mai reci cu temperaturi uniforme din Ungaria, iar dintre toate zonele prielnice cultivării de plantații de caise, în această regiune primăvara începe cel mai târziu; din acest motiv, în zona respectivă, principalul risc pentru producția de caise – și anume riscul de deteriorare, din cauza înghețului, a mugurilor care s-au deschis ca urmare a intervalelor timpurii de căldură de la sfârșitul iernii, împreună cu deteriorarea mugurilor, a florilor sau a fructelor din cauza înghețului de primăvară în etapa inițială de dezvoltare – este cel mai scăzut.

Denumirea „kajszi Baraczk” („caisă”) a apărut pentru prima dată în 1667, într-o carte scrisă de János Lippay [Posoni kert 3. kötet (Grădina Pozsony, vol. 3), „Gyümölcsös kert” (Livada), Viena 1667], însă abia o invazie de filoxera care a devastat viile în anii 1880 a dat un nou impuls producției de fructe în zonele deluroase. Ca urmare, numeroși pomi fructiferi au fost plantați în regiunea Gönc, în locul viilor distruse, iar de atunci pantele colinelor au fost consacrate cultivării lor.

În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost înființate o varietate de organizații sociale pentru a stimula producția de fructe. Cooperarea dintre acestea a jucat un rol important în câștigarea, de către județul Zemplén, a unei medalii de aur la Târgul Mondial din 1867 de la Paris. Potrivit diferitor descrieri și statistici naționale, regiunea Gönc fusese celebră în primul rând pentru cireșele sale până în anii 1850. János Korponay a menționat pentru prima dată în 1871 faptul că regiunea Gönc și împrejurimile acesteia erau faimoase pentru caise, care pe atunci erau produse în „cantități rezonabile”. Cu toate acestea, adevărata ascensiune a producției de caise a început abia în anii 1880-1890.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://elelmiszerlanc.kormany.hu/download/5/f6/c1000/17.pdf


Curtea de Conturi

20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/37


Raportul special nr. 33/2018

Combaterea deșertificării în UE: o amenințare din ce în ce mai mare, care impune acțiuni suplimentare

(2018/C 459/12)

Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 33/2018, intitulat „Combaterea deșertificării în UE: o amenințare din ce în ce mai mare, care impune acțiuni suplimentare”.

Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://eca.europa.eu


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/37


Raportul special nr. 35/2018

Execuția fondurilor UE de către ONG-uri: sunt necesare eforturi suplimentare pentru transparență

(2018/C 459/13)

Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 35/2018, intitulat „Execuția fondurilor UE de către ONG-uri: sunt necesare eforturi suplimentare pentru transparență”.

Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://eca.europa.eu


INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/38


Actualizarea sumelor de referință pentru trecerea frontierelor externe, menționate la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (1)

(2018/C 459/14)

Publicarea sumelor de referință pentru trecerea frontierelor externe, menționate la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) are la bază informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 39 din Codul Frontierelor Schengen (text codificat).

În afară de publicarea în Jurnalul Oficial, o actualizare periodică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Afaceri Interne.

SLOVACIA

Modificarea informațiilor publicate în JO C 37, 14.2.2009.

Articolul 1 alineatul (1) din Decretul de punere în aplicare nr. 499/2011 al Ministerului Afacerilor Interne al Slovaciei privind stabilirea resurselor financiare necesare pentru a acoperi cheltuielile legate de șederea unui cetățean dintr-o țară terță în Republica Slovacă prevede suma de 56 EUR pe persoană, pe zi.

Suma de 56 EUR se compune din:

 

30 EUR pentru cazare;

 

4 EUR pentru micul dejun;

 

7,50 EUR pentru prânz;

 

7,50 EUR pentru cină;

 

7 EUR pentru cheltuieli.

În cazul în care costurile șederii unui cetățean dintr-o țară terță în Republica Slovacă sunt parțial acoperite, această circumstanță va fi luată în considerare la efectuarea controlului la frontieră.

În locul sumei de 56 EUR pe persoană, pe zi, se poate prezenta o invitație certificată, după cum prevede articolul 19 din Legea nr. 404/2011 privind șederea cetățenilor străini și de modificare a altor acte, astfel cum a fost modificată, sau un acord de găzduire conform articolului 26b din Legea nr. 172/2005 privind organizarea sprijinului acordat de stat pentru cercetare și dezvoltare, astfel cum a fost modificată.

Lista publicărilor anterioare

 

JO C 247, 13.10.2006, p. 19.

 

JO C 153, 6.7.2007, p. 22.

 

JO C 182, 4.8.2007, p. 18.

 

JO C 57, 1.3.2008, p. 38.

 

JO C 134, 31.5.2008, p. 19.

 

JO C 37, 14.2.2009, p. 8.

 

JO C 35, 12.2.2010, p. 7.

 

JO C 304, 10.11.2010, p. 5.

 

JO C 24, 26.1.2011, p. 6.

 

JO C 157, 27.5.2011, p. 8.

 

JO C 203, 9.7.2011, p. 16.

 

JO C 11, 13.1.2012, p. 13.

 

JO C 72, 10.3.2012, p. 44.

 

JO C 199, 7.7.2012, p. 8.

 

JO C 298, 4.10.2012, p. 3.

 

JO C 56, 26.2.2013, p. 13.

 

JO C 98, 5.4.2013, p. 3.

 

JO C 269, 18.9.2013, p. 2.

 

JO C 57, 28.2.2014, p. 1.

 

JO C 152, 20.5.2014, p. 25.

 

JO C 224, 15.7.2014, p. 31.

 

JO C 434, 4.12.2014, p. 3.

 

JO C 447, 13.12.2014, p. 32.

 

JO C 38, 4.2.2015, p. 20.

 

JO C 96, 11.3.2016, p. 7.

 

JO C 146, 26.4.2016, p. 12.

 

JO C 248, 8.7.2016, p. 12.

 

JO C 111, 8.4.2017, p. 11.

 

JO C 21, 20.1.2018, p. 3.

 

JO C 93, 12.3.2018, p. 4.

 

JO C 153, 2.5.2018, p. 8.

 

JO C 186, 31.5.2018, p. 10.

 

JO C 264, 26.7.2018, p. 6.

 

JO C 366, 10.10.2018, p. 12.


(1)  A se vedea lista publicărilor anterioare la sfârșitul acestei actualizări.


20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/40


Actualizarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (1)

(2018/C 459/15)

Publicarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) are la bază informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 39 din Codul Frontierelor Schengen (text codificat).

În afară de publicarea în Jurnalul Oficial, o actualizare periodică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Afaceri Interne.

GERMANIA

Modificarea informațiilor publicate în JO C 32, 1.2.2017.

LISTA PUNCTELOR DE TRECERE A FRONTIEREI

Porturi la Marea Nordului

1.

Baltrum

2.

Bensersiel

3.

Borkum

4.

Brake

5.

Bremen

6.

Bremerhaven

7.

Brunsbüttel

8.

Büsum

9.

Bützflether Sand

10.

Buxtehude

11.

Carolinensiel (Harlesiel)

12.

Cuxhaven

13.

Eckwarderhörne

14.

Elsfleth

15.

Emden

16.

Fedderwardersiel

17.

Glückstadt

18.

Greetsiel

19.

Großensiel

20.

Hamburg

21.

Hamburg-Neuenfelde

22.

Helgoland

23.

Herbrum

24.

Hooksiel

25.

Horumersiel

26.

Husum

27.

Juist

28.

Langeoog

29.

Leer

30.

Lemwerder

31.

List/Sylt

32.

Neuharlingersiel

33.

Norddeich

34.

Nordenham

35.

Norderney

36.

Otterndorf

37.

Papenburg

38.

Spiekeroog

39.

Stade

40.

Stadersand

41.

Varel

42.

Wangerooge

43.

Wedel

44.

Weener

45.

Westeraccumersiel

46.

Wewelsfleth

47.

Wilhelmshaven

Porturi Baltice

1.

Eckernförde (Hafenanlage der Bundesmarine)

2.

Flensburg Hafen

3.

Greifswald – Ladebow Hafen

4.

Jägersberg (Hafenanlagen der Bundesmarine)

5.

Kiel

6.

Kiel (Hafenanlagen der Bundesmarine)

7.

Kiel Holtenau

8.

Lubmin

9.

Lübeck

10.

Lübeck Travemünde

11.

Mukran

12.

Neustadt

ODERHAFF

1.

Ueckermünde

Aeroporturi, aerodromuri, terenuri de aviație

ÎN LANDUL SCHLESWIG HOLSTEIN

1.

Helgoland Düne

2.

Hohn

3.

Kiel Holtenau

4.

Lübeck Blankensee

5.

Schleswig/Jagel

6.

Westerland/Sylt

ÎN LANDUL MECKLENBURG-POMERANIA OCCIDENTALĂ

1.

Neubrandenburg Trollenhagen

2.

Rostock Laage

ÎN LANDUL HAMBURG

1.

Hamburg

ÎN LANDUL BREMEN

1.

Bremen

ÎN LANDUL SAXONIA INFERIOARĂ

1.

Borkum

2.

Braunschweig Waggum

3.

Bückeburg Achum

4.

Celle

5.

Damme/Dümmer See

6.

Diepholz

7.

Emden

8.

Fassberg

9.

Ganderkesee

10.

Hannover

11.

Jever

12.

Leer Nüttermoor

13.

Norderney

14.

Nordholz

15.

Nordhorn-Lingen

16.

Osnabrück Atterheide

17.

Wangerooge

18.

Wilhelmshaven Mariensiel

19.

Wittmundhafen

20.

Wunstorf

ÎN LANDUL BRANDENBURG

1.

Berlin-Schönefeld

2.

Schönhagen

ÎN LANDUL BERLIN

1.

Berlin-Tegel

ÎN LANDUL SAXONIA-ANHALT

1.

Cochstedt

2.

Magdeburg

ÎN LANDUL RENANIA DE NORD-WESTFALIA

1.

Aachen Merzbrück

2.

Arnsberg

3.

Bielefeld Windelsbleiche

4.

Bonn Hardthöhe

5.

Dortmund Wickede

6.

Düsseldorf

7.

Essen Mülheim

8.

Bonn Hangelar

9.

Köln/Bonn

10.

Marl/Loemühle

11.

Mönchengladbach

12.

Münster Osnabrück

13.

Nörvenich

14.

Paderborn Lippstadt

15.

Porta Westfalica

16.

Rheine Bentlage

17.

Siegerland

18.

Stadtlohn Wenningfeld

19.

Weeze-Lahrbruch

ÎN LANDUL SAXONIA

1.

Dresden

2.

Leipzig Halle

3.

Rothenburg/Oberlausitz

ÎN LANDUL TURINGIA

1.

Altenburg-Nobitz

2.

Erfurt-Weimar

ÎN LANDUL RENANIA-PALATINAT

1.

Büchel

2.

Föhren

3.

Hahn

4.

Koblenz Winningen

5.

Mainz-Finthen

6.

Pirmasens Zweibrücken

7.

Ramstein (US-Air Base)

8.

Speyer

9.

Spangdahlem (US-Air Base)

10.

Zweibrücken

ÎN LANDUL SAARLAND

1.

Saarbrücken Ensheim

2.

Saarlouis/Düren

ÎN LANDUL HESSA

1.

Egelsbach

2.

Allendorf/Eder

3.

Frankfurt/Main

4.

Fritzlar

5.

Kassel Calden

6.

Reichelsheim

ÎN LANDUL BADEN WÜRTTEMBERG

1.

Aalen Heidenheim Elchingen

2.

Baden Airport Karlsruhe Baden-Baden

3.

Donaueschingen Villingen

4.

Freiburg/Brg.

5.

Friedrichshafen Löwental

6.

Heubach (Krs. Schwäb.Gmünd)

7.

Lahr

8.

Laupheim

9.

Leutkirch Unterzeil

10.

Mannheim City

11.

Mengen

12.

Niederstetten

13.

Schwäbisch Hall

14.

Stuttgart

ÎN LANDUL BAVARIA

1.

Aschaffenburg

2.

Augsburg Mühlhausen

3.

Bayreuth Bindlacher Berg

4.

Coburg Brandebsteinsebene

5.

Giebelstadt

6.

Hassfurth Mainwiesen

7.

Hof Plauen

8.

Ingolstadt

9.

Landsberg/Lech

10.

Landshut Ellermühle

11.

Lechfeld

12.

Memmingerberg

13.

München „Franz Joseph Strauß”

14.

Neuburg

15.

Nürnberg

16.

Oberpfaffenhofen

17.

Roth

18.

Straubing Wallmühle

Lista publicărilor anterioare

 

JO C 316, 28.12.2007, p. 1.

 

JO C 134, 31.5.2008, p. 16.

 

JO C 177, 12.7.2008, p. 9.

 

JO C 200, 6.8.2008, p. 10.

 

JO C 331, 31.12.2008, p. 13.

 

JO C 3, 8.1.2009, p. 10.

 

JO C 37, 14.2.2009, p. 10.

 

JO C 64, 19.3.2009, p. 20.

 

JO C 99, 30.4.2009, p. 7.

 

JO C 229, 23.9.2009, p. 28.

 

JO C 263, 5.11.2009, p. 22.

 

JO C 298, 8.12.2009, p. 17.

 

JO C 74, 24.3.2010, p. 13.

 

JO C 326, 3.12.2010, p. 17.

 

JO C 355, 29.12.2010, p. 34.

 

JO C 22, 22.1.2011, p. 22.

 

JO C 37, 5.2.2011, p. 12.

 

JO C 149, 20.5.2011, p. 8.

 

JO C 190, 30.6.2011, p. 17.

 

JO C 203, 9.7.2011, p. 14.

 

JO C 210, 16.7.2011, p. 30.

 

JO C 271, 14.9.2011, p. 18.

 

JO C 356, 6.12.2011, p. 12.

 

JO C 111, 18.4.2012, p. 3.

 

JO C 183, 23.6.2012, p. 7.

 

JO C 313, 17.10.2012, p. 11.

 

JO C 394, 20.12.2012, p. 22.

 

JO C 51, 22.2.2013, p. 9.

 

JO C 167, 13.6.2013, p. 9.

 

JO C 242, 23.8.2013, p. 2.

 

JO C 275, 24.9.2013, p. 7.

 

JO C 314, 29.10.2013, p. 5.

 

JO C 324, 9.11.2013, p. 6.

 

JO C 57, 28.2.2014, p. 4.

 

JO C 167, 4.6.2014, p. 9.

 

JO C 244, 26.7.2014, p. 22.

 

JO C 332, 24.9.2014, p. 12.

 

JO C 420, 22.11.2014, p. 9.

 

JO C 72, 28.2.2015, p. 17.

 

JO C 126, 18.4.2015, p. 10.

 

JO C 229, 14.7.2015, p. 5.

 

JO C 341, 16.10.2015, p. 19.

 

JO C 84, 4.3.2016, p. 2.

 

JO C 236, 30.6.2016, p. 6.

 

JO C 278, 30.7.2016, p. 47.

 

JO C 331, 9.9.2016, p. 2.

 

JO C 401, 29.10.2016, p. 4.

 

JO C 484, 24.12.2016, p. 30.

 

JO C 32, 1.2.2017, p. 4.

 

JO C 74, 10.3.2017, p. 9.

 

JO C 120, 13.4.2017, p. 17.

 

JO C 152, 16.5.2017, p. 5.

 

JO C 411, 2.12.2017, p. 10.

 

JO C 31, 27.1.2018, p. 12.

 

JO C 261, 25.7.2018, p. 6.

 

JO C 264, 26.7.2018, p. 8.

 

JO C 368, 11.10.2018, p. 4.


(1)  A se vedea lista publicărilor anterioare la sfârșitul acestei actualizări.


V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție a AELS

20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/47


HOTĂRÂREA CURȚII

din 17 septembrie 2018

în cauza E-10/17

Nye Kystlink AS/Color Group AS și Color Line AS

(Articolul 53 din Acordul privind SEE – Articolul 54 din Acordul privind SEE – Principiul echivalenței – Principiul eficacității – Norme naționale privind termenul de prescripție pentru acțiunile în despăgubiri)

(2018/C 459/16)

În cauza E-10/17, Nye Kystlink AS/Color Group AS și Color Line AS – CERERE înaintată Curții, în temeiul articolului 34 din Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție, de către Curtea de Apel din Borgarting (Borgarting lagmannsrett) privind interpretarea principiilor echivalenței și eficacității în contextul normelor naționale privind termenul de prescripție pentru acțiunile în despăgubiri în cazurile în care amenzile au fost impuse în temeiul articolelor 53 și 54 din Acordul privind Spațiul Economic European, Curtea, compusă din Páll Hreinsson, președinte și judecător raportor, Per Christiansen și Bernd Hammermann, judecători, a pronunțat la 17 septembrie 2018 hotărârea, al cărei dispozitiv prevede următoarele:

1.

Conform principiului echivalenței, o normă națională de prescripție care stabilește un termen separat de prescripție de un an pentru introducerea unei acțiuni în despăgubiri în urma unei infracțiuni care a fost stabilită printr-o hotărâre definitivă trebuie aplicată în mod corespunzător la o acțiune în despăgubiri pentru încălcarea articolelor 53 și 54 din Acordul privind SEE, stabilită printr-o hotărâre definitivă de către Autoritatea AELS de Supraveghere prin care se aplică o amendă, în măsura în care aceste acțiuni au un scop, o cauză și elemente esențiale similare.

2.

Principiul eficacității nu limitează dreptul statelor SEE de a aplica un termen de prescripție de trei ani pentru introducerea unei acțiuni în despăgubiri pentru încălcarea articolelor 53 și 54 din Acordul privind SEE, în cazul în care acest termen de prescripție este condiționat de obligația de investigare care revine părții vătămate, ceea ce ar putea duce la expirarea termenului de prescripție înainte ca Autoritatea AELS de Supraveghere să ia o decizie într-un caz privind încălcarea articolelor 53 și 54 din Acordul privind SEE pe baza unei plângeri formulate de partea vătămată, atât timp cât aplicarea unui astfel de termen de prescripție nu face imposibilă sau excesiv de dificilă introducerea unei acțiuni în despăgubiri având ca temei încălcarea normelor de concurență ale SEE. Această evaluare trebuie să ia în considerare caracteristicile speciale ale cazurilor de concurență.


PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 459/48


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9094 – Amcor/Bemis)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2018/C 459/17)

1.   

La data de 12 decembrie 2018, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

Amcor Limited („Amcor”, Australia),

Bemis Company Inc. („Bemis”, Statele Unite ale Americii).

Amcor și Bemis fuzionează complet, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind concentrările economice.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

Aceeași concentrare a fost deja notificată Comisiei la data de 15 noiembrie 2018, dar notificarea a fost retrasă ulterior, la data de 12 decembrie 2018.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii Amcor: furnizarea, la nivel mondial, a unei game largi de soluții de ambalare: ambalaje rigide și flexibile pentru produse alimentare, băuturi, produse medicale și farmaceutic, produse de igienă personală și alte bunuri de consum;

—   în cazul întreprinderii Bemis: furnizarea, la nivel mondial, a unor ambalaje de plastic flexibile și rigide pentru produse alimentare, produse de consum, produse medicale și din alte sectoare.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.9094 – Amcor/Bemis

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax +32 22964301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).