COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

4.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 233/6

Retragerea propunerilor Comisiei

(2018/C 233/05)

Lista propunerilor retrase

Documentul	Procedura interinstituțională	Titlul
Agricultură și dezvoltare rurală
COM/2017/0150	2017/068/COD	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2017
Afaceri economice și financiare, impozitare și vamă
COM/2011/737	2011/333/CNS	Propunere de regulament al Consiliului privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată
COM/2014/43	2014/0020/COD	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile structurale de ameliorare a rezilienței instituțiilor de credit din Uniunea Europeană
Afaceri externe și politica de securitate
COM/2003/695	CNS 2003/0268	Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord de dialog politic și de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Comunitatea Andină și țările sale membre (Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru și Republica Bolivariană Venezuela), pe de altă parte
COM/2014/360	2014/0182/NLE	Propunere de decizie a Consiliului privind poziția Uniunii în cadrul Consiliului de cooperare instituit prin Acordul de parteneriat și cooperare Uniunea Europeană-Georgia dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, cu privire la adoptarea unei recomandări privind punerea în aplicare a Programului de asociere UE-Georgia
COM/2014/359	2014/0181/NLE	Propunere de decizie a Consiliului privind poziția Uniunii în cadrul Consiliului de cooperare instituit prin Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, cu privire la adoptarea unei recomandări privind punerea în aplicare a Programului de asociere UE-Republica Moldova
JOIN/2013/014	2013/0149/NLE	Propunere de decizie a Consiliului privind poziția Uniunii în cadrul Consiliului de asociere instituit prin Acordul euro-mediteraneean de stabilire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Libaneză, pe de altă parte, în legătură cu adoptarea unei recomandări referitoare la aplicarea celui de al doilea plan de acțiune PEV UE-Liban
Piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri
COM/2012/164	2012/82/COD	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de simplificare a transferului de autovehicule înmatriculate în alt stat membru, în interiorul pieței unice
Cooperare internațională și dezvoltare
COM/2011/0861	2011/0420/NLE	Propunere de decizie a Consiliului privind aderarea UE la Comitetul consultativ internațional al bumbacului (CCIB)
Justiție, consumatori și egalitatea de gen
COM/2014/0212	2014/0120/COD	Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic
Afaceri Maritime și Pescuit
COM/2011/0760	2011/0345/COD	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1300/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de hering prezente în vestul Scoției și pentru unitățile piscicole care exploatează aceste stocuri
COM/2013/09	2013/0007/COD	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului
Migrație, afaceri interne și cetățenie
COM/2014/163	2014/0095/COD	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a vizei de circuit și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 562/2006 și (CE) nr. 767/2008
COM/2014/164	2014/0094/COD	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Codul de vize al Uniunii (Codul de vize)
Transporturi
COM/2013/409	2013/0187/COD	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 în domeniul aerodromurilor, al managementului traficului aerian și al serviciilor de navigație aeriană

4.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 233/8

Rezumatul avizului AEPD privind manipularea online și datele cu caracter personal

(Textul integral al prezentului aviz poate fi consultat în limbile engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD www.edps.europa.eu)

(2018/C 233/06)

Digitalizarea societății și economiei are un impact mixt asupra angajamentului civic în procesul decizional și asupra barierelor din calea implicării publice în procesele democratice.

Sistemele de analiză a volumelor mari de date și cele de inteligență artificială au făcut posibilă adunarea, combinarea, analizarea și stocarea pe termen nelimitat a unor volume masive de date. În ultimele două decenii a apărut un model de afaceri dominant pentru majoritatea serviciilor web, care se bazează pe urmărirea persoanelor online și culegerea de date privind caracterul lor, sănătatea, relațiile și gândurile și opiniile lor în vederea generării de venituri din publicitatea digitală. Aceste piețe digitale au ajuns să fie concentrate în jurul câtorva companii care acționează ca gardieni eficienți ai internetului și dețin valori de capitalizare bursieră ajustate la inflație mai mari decât orice alte companii din istorie.

Acest ecosistem digital a conectat persoane din întreaga lume cu peste 50 % din populația de pe internet, chiar dacă foarte inegal din punct de vedere al situării geografice, al înstăririi și al genului. Optimismul inițial referitor la potențialul instrumentului numit internet și al mijloacelor de comunicare socială pentru angajament civic a dat naștere unor îngrijorări legate de manipularea persoanelor, mai întâi prin culegerea constantă de informații adeseori intime despre acestea, apoi prin controlul asupra informațiilor pe care le văd online în funcție de categoria în care sunt puse. Cererea virală de numeroase servicii bazate pe algoritmi reprezintă o sursă esențială de valoare, cu produse și aplicații concepute pentru a intensifica la maxim atenția și dependența. Interconectarea, cel puțin pe modelul actual, a dus la diviziune.

Dezbaterea rezultantă s-a concentrat în jurul informațiilor înșelătoare, false sau indecente („conținut”) oferite oamenilor cu intenția de a influența discursul politic și alegerile, un fenomen ajuns să fie etichetat ca „știri false” sau „dezinformare online”. Soluțiile s-au axat pe măsuri de transparență, menționând sursa informațiilor, dar neglijând responsabilizarea entităților din ecosistem care profită de pe urma comportamentului dăunător. Între timp, concentrarea piețelor și creșterea dominației platformelor reprezintă o nouă amenințare pentru pluralismul mass-media. Pentru AEPD, această criză de încredere în ecosistemul digital ilustrează dependența reciprocă dintre confidențialitate și libertatea de exprimare. Reducerea spațiului intim pe care persoanele îl au la dispoziție ca urmare a supravegherii inevitabile de către companii și guverne are un efect paralizant asupra capacității și bunăvoinței persoanelor de a se exprima și de a stabili relații în mod liber, inclusiv în sfera civică atât de esențială pentru sănătatea democrației. Așadar, prezentul aviz se preocupă de modul în care sunt folosite informațiile personale pentru a ținti cu exactitate persoanele și grupurile în ceea ce privește conținutul specific, drepturile fundamentale și valorile aflate în joc, precum și legile în materie în vederea reducerii pericolelor.

AEPD aduce argumente de mai mulți ani cu privire la necesitatea unei colaborări mai bune între autoritățile pentru protecția datelor și alte autorități de reglementare pentru protejarea drepturilor și intereselor persoanelor în societatea digitală, acesta fiind motivul pentru care am lansat în anul 2017 Centrul digital „Clearing house”. Având în vedere îngrijorările legate de posibilitatea exploatării de către campaniile politice a spațiului digital pentru a eluda legile existente, (1) considerăm că acum este momentul ca această colaborare să fie extinsă la autoritățile de reglementare electorală și audiovizuală.

1. DE CE PUBLICĂM PREZENTUL AVIZ

(i) Dezbatere publică intensă în desfășurare

În prezent are loc o dezbatere publică intensă cu privire la impactul vastului și complexului ecosistem de informații digitale al zilelor noastre nu numai asupra economiei de piață, ci și asupra economiei politice, asupra modului în care mediul politic interacționează cu economia. Marile platforme se situează în centrul acestui ecosistem, având de câștigat în mod disproporționat de pe urma creșterii publicității digitale, și astfel își sporesc puterea relativă pe măsură ce aceasta se dezvoltă. Datele cu caracter personal sunt necesare pentru a segmenta, ținti și personaliza mesajele transmise persoanelor fizice, însă majoritatea agenților de publicitate nu sunt conștienți de maniera în care sunt luate aceste decizii, iar majoritatea persoanelor fizice nu conștientizează modul în care sunt folosite. Sistemul recompensează conținutul senzațional și viral și în general nu face distincție între agenții de publicitate, fie ei comerciali sau politici. Revelațiile privind modul în care au fost propagate dezinformări deliberate („știri false”) prin intermediul acestui sistem au dus la teama că integritatea democrațiilor s-ar putea afla în pericol. Sistemele de Inteligență Artificială – a căror piață este, la rândul ei, caracterizată prin concentrare - sunt ele însele alimentate de date și, dacă rămân neverificate, vor spori îndepărtarea și lipsa de responsabilizare a procesului decizional în acest context.

(ii) Relevanța legislației privind protecția datelor și campaniile politice

Drepturile fundamentale la confidențialitate și la protecția datelor sunt în mod evident un factor crucial în remedierea acestei situații, motiv pentru care această problemă constituie o prioritate strategică pentru toate autoritățile independente de protecție a datelor. În Rezoluția privind utilizarea datelor cu caracter personal pentru comunicare politică din anul 2005, autoritățile de reglementare în materie de protecția datelor au enunțat anumite preocupări esențiale referitoare la protecția datelor în întreaga lume cu privire la prelucrarea tot mai extinsă a datelor cu caracter personal de către entități necomerciale. Aceasta făcea în mod special referire la prelucrarea „datelor cu caracter sensibil legate de convingeri sau activități morale și politice reale sau ipotetice sau la activități de votare” și la „stabilirea invazivă de profiluri ale diferitelor persoane clasificate în prezent – uneori în mod inexact sau pe baza unui contact superficial – ca simpatizanți, susținători, adepți sau partizani” (2). Rezoluția internațională îndemna la aplicarea cu mai multă rigurozitate a normelor de protecție a datelor privind minimizarea datelor, prelucrarea legală, consimțământul, transparența, drepturile persoanelor vizate, limitarea la scop și securitatea datelor. Acum ar putea fi timpul să reînnoim acest îndemn.

Legislația UE privind protecția datelor și confidențialitatea comunicărilor electronice se aplică colectării datelor, stabilirii de profiluri și țintirii cu exactitate și, dacă este corect pusă în aplicare, ar trebui să ajute la minimizarea daunelor produse de încercările de a manipula persoanele fizice și grupurile. Partidele politice care prelucrează datele alegătorilor din UE intră sub incidența RGPD. RGPD definește datele cu caracter personal care dezvăluie opinii politice drept categorii speciale de date. Prelucrarea acestor date este în general interzisă, mai puțin în cazul în care se aplică una dintre scutirile enumerate. În contextul campaniilor politice, următoarele două scutiri sunt în mod special relevante și merită citare integrală:

„(d)

prelucrarea este efectuată în cadrul activităților lor legitime și cu garanții adecvate de către o fundație, o asociație sau orice alt organism fără scop lucrativ și cu specific politic, filozofic, religios sau sindical, cu condiția ca prelucrarea să se refere numai la membrii sau la foștii membri ai organismului respectiv sau la persoane cu care acesta are contacte permanente în legătură cu scopurile sale și ca datele cu caracter personal să nu fie comunicate terților fără consimțământul persoanelor vizate;

(e)	prelucrarea se referă la date cu caracter personal care sunt făcute publice în mod manifest de către persoana vizată; […].

(g)

prelucrarea este necesară din motive de interes public major, în baza dreptului Uniunii sau a dreptului intern, care este proporțional cu obiectivul urmărit, respectă esența dreptului la protecția datelor și prevede măsuri corespunzătoare și specifice pentru protejarea drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate.”

Considerentul 56 clarifică articolul 9 alineatul (2) litera (g): „[î]n cazul în care, în cadrul activităților electorale, funcționarea sistemului democratic necesită, într-un stat membru, ca partidele politice să colecteze date cu caracter personal privind opiniile politice ale persoanelor, prelucrarea unor astfel de date poate fi permisă din motive de interes public, cu condiția să se prevadă garanțiile corespunzătoare”.

Mai multe autorități pentru protecția datelor au elaborat norme sau orientări legate de prelucrarea datelor în scopuri politice:

—

În martie 2014, Autoritatea italiană pentru protecția datelor a adoptat norme cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către partidele politice. Normele au evidențiat interdicția generală de a utiliza date cu caracter personal făcute publice pe internet, de exemplu pe rețele de socializare sau pe forumuri, în scopuri de comunicare politică, dacă aceste date au fost culese în alte scopuri (3).

—

În noiembrie 2016, Comisia națională franceză pentru protecția datelor (CNIL) a furnizat orientări suplimentare la recomandările sale din 2012 privind comunicarea politică, precizând normele de prelucrare a datelor cu caracter personal pe rețelele de socializare. În special, CNIL a subliniat faptul că acumularea de date cu caracter personal aparținând votanților pentru a le stabili profilul și a-i viza pe rețelele de socializare poate fi legală numai dacă are la bază consimțământul ca temei pentru prelucrarea datelor (4).

—

În aprilie 2017, Biroul Comisarului pentru Informații din Regatul Unit (ICO) a publicat ediția actualizată a Ghidului pentru campanii politice, care cuprindea de asemenea orientări privind utilizarea analizei de date în campaniile politice. ICO a explicat că, atunci când o organizație politică împuternicește o terță societate să facă analize, este foarte probabil ca societatea respectivă să reprezinte o persoană împuternicită de către operator, iar organizația – un operator. Dispozițiile specifice ale legislației în materie de protecția datelor care reglementează relația dintre operator și persoana împuternicită de către operator trebuie justificate pentru ca prelucrarea să fie legală (5).

Orientările autorităților naționale pentru protecția datelor au posibilitatea de a oferi încă o interpretare autorizată a dispozițiilor legale în materie de protecție a datelor și confidențialitate, ceea ce explică diferențele de organizare a sistemelor politice naționale (6).

iii. Scopul prezentului aviz al AEPD

Viziunea AEPD este să ajute UE să dea un exemplu în dialogul global privind protecția datelor și confidențialitatea în era digitală prin identificarea soluțiilor de politică interdisciplinare la problemele legate de volumele mari de date și prin dezvoltarea unei dimensiuni etice a prelucrării datelor cu caracter personal (7). Am îndemnat la tratarea persoanei vizate ca „individ, nu doar ca un consumator sau utilizator” și am evidențiat problemele etice din jurul efectelor stabilirii predictive a profilurilor și ale personalizării bazate pe algoritmi (8). Am îndemnat la o dezvoltare responsabilă și sustenabilă a societății digitale pe baza controlului individual asupra datelor cu caracter personal ale membrilor săi, a ingineriei care ține cont de confidențialitate și a responsabilizării și aplicării coerente (9). Grupul consultativ de etică al AEPD, în raportul său din ianuarie 2018, a menționat că „țintirea cu exactitate a culegerii datelor electorale modifică regulile discursului public, reducând spațiul pentru dezbateri și schimb de idei”, ceea ce „impune de urgență o dezbatere democratică referitoare la utilizarea și exploatarea datelor pentru campanii politice și luarea deciziilor” (10).

Această problemă a utilizării informațiilor și a datelor cu caracter personal pentru a manipula oamenii și politica depășește, desigur, dreptul la protecția datelor. Mediul online personalizat, care vizează cu precizie creează „bule filtrante” în care persoanele sunt expuse la mai multe informații de același tip și iau contact cu mai puține opinii, ducând la o polarizare politică și ideologică crescută (11). Acesta sporește capacitatea de răspândire și persuasiune a poveștilor false și a conspirațiilor (12). Cercetările sugerează că manipularea fluxului de știri sau a rezultatelor căutărilor persoanelor le-ar putea influența conduita electorală (13).

Intenția AEPD este să contribuie la garantarea faptului că prelucrarea datelor cu caracter personal, în sensul RGPD, este în serviciul cetățenilor, nu invers (14). Progresul tehnologic nu ar trebui să fie împiedicat, ci mai degrabă dirijat în funcție de valorile noastre. Respectul pentru drepturile fundamentale, inclusiv un drept la protecția datelor, este crucial pentru a asigura corectitudinea alegerilor, mai ales că ne apropiem de alegerile din 2019 pentru Parlamentul European (15). Prezentul aviz este cel mai recent dintr-o serie de vaste angajamente asumate de AEPD în ceea ce privește modul în care protecția datelor trebuie aplicată pentru a satisface cele mai presante preocupări de politică publică. Acesta se bazează pe lucrările anterioare ale AEPD referitoare la volumele mari de date și la etica digitală și pe nevoia de a coordona reglementarea unor piețe competitive și echitabile (16). În primul rând, avizul va rezuma procesul prin care datele cu caracter personal alimentează și determină ciclul predominant de urmărire digitală, țintire cu exactitate și manipulare. Apoi, va lua în considerare rolurile diferitelor entități din ecosistemul de informații digitale. Va ține cont de drepturile fundamentale aflate în joc, de principiile de protecție a datelor relevante și de alte obligații juridice relevante. În încheiere va avertiza că problema manipulării online cel mai probabil se va agrava, că o singură abordare de reglementare nu va fi suficientă în sine și că, prin urmare, autoritățile de reglementare vor fi nevoite să colaboreze de urgență pentru a aborda nu numai abuzurile localizate, ci și distorsiunile structurale cauzate de concentrarea excesivă a pieței.

7. CONCLUZIE

Manipularea online prezintă un pericol pentru societate deoarece bulele filtrante și comunitățile îngrădite fac mai dificilă înțelegerea dintre oameni și schimbul de experiență dintre aceștia. Slăbirea acestui „adeziv social” poate submina democrația, dar și mai multe alte drepturi și libertăți fundamentale. De asemenea, manipularea online este un simptom de opacitate și lipsă de responsabilizare în ecosistemul digital. Problema este reală și urgentă și prezintă mari șanse de agravare pe măsură ce tot mai mulți oameni și lucruri se conectează la internet, iar rolul sistemelor de Inteligență Artificială crește. La originea problemei se află într-o anumită măsură și utilizarea iresponsabilă, ilegală sau lipsită de etică a datelor cu caracter personal. Transparența este necesară, dar nu suficientă. Gestionarea conținutului poate fi necesară, însă nu poate fi lăsată să compromită drepturile fundamentale. Prin urmare, o parte a soluției este să se pună în aplicare normele existente, în special RGPD, în mod riguros și în tandem cu alte norme legate de alegeri și pluralismul media.

Ca o contribuție la continuarea dezbaterii, în primăvara anului 2019, AEPD va convoca un grup de lucru în care autoritățile naționale de reglementare din domeniul protecției datelor, al legislației electorale și audiovizuale, vor putea explora și mai mult aceste interacțiuni, vor putea discuta provocările cu care se confruntă și vor putea lua în calcul oportunități de acțiuni comune, ținând cont și de alegerile viitoare pentru Parlamentul European.

Prezentul aviz susține că tehnologia și conduita de pe piață creează prejudicii din cauza dezechilibrelor structurale și a distorsiunilor. Îndemnăm la ajustarea stimulentelor pentru inovație. Giganții și pionierii tehnologiei au profitat până acum de funcționarea într-un mediu relativ nereglementat. Domeniile de activitate tradiționale și conceptele de bază ale jurisdicției teritoriale, suveranitatea, dar și normele sociale, inclusiv democrația, sunt afectate. Aceste valori depind de o multitudine de voci și de echilibrul dintre părți. Această problemă nu poate fi abordată de o singură entitate sau de un singur sector. Protecția datelor este parte a soluției și probabil o parte mai mare decât ar fi de așteptat. Nu este suficient să ne bazăm pe bunăvoința unor entități comerciale care în ultimă instanță nu pot fi trase la răspundere. Trebuie să intervenim acum în interesul repartizării mai echitabile a avantajelor digitalizării.

Adoptat la Bruxelles, 19 martie 2018.

Giovanni BUTTARELLI

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

(1) A se vedea, de exemplu, http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/election-2017-facebook-ads-marginal-seats-tories-labour-outdated-election-spending-rules-a7733131.html [accesat 18.3.2018].

(2) Rezoluția poate fi consultată aici https://icdppc.org/wp-content/uploads/2015/02/Resolution-on-Use-of-Personal-Data-for-Polictical-Communication.pdf [accesată 18.3.2018].

(3) http://www.garanteprivacy.it/web/guest/home/docweb/-/docweb-display/docweb/3013267 „Provvedimento in materia di trattamento di dati presso i partiti politici e di esonero dall’informativa per fini di propaganda elettorale” publicat în Monitorul Oficial al Autorității italiene pentru protecția datelor nr. 71 din 26.3.2014 [doc. web n. 3013267].

(4) https://www.cnil.fr/fr/communication-politique-quelles-sont-les-regles-pour-lutilisation-des-donnees-issues-des-reseaux „Communication politique: quelles sont les règles pour l’utilisation des données issues des réseaux sociaux?” publicat de Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți (Comisia Națională Franceză pentru Informatică și Libertăți) 8.11.2016.

(5) https://ico.org.uk/media/for-organisations/documents/1589/promotion_of_a_political_party.pdf Biroul Comisarului pentru Informații „Ghid pentru campanii politice” [20170426].

(6) Potrivit articolului 57 alineatul (1) litera (d) din RGPD, fiecare autoritate de supraveghere, pe teritoriul său […] promovează acțiuni de sensibilizare a operatorilor și a persoanelor împuternicite de aceștia cu privire la obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament.

(7) A se vedea Leading by Example (Puterea exemplului): Strategia AEPD pentru perioada 2015-2019, p. 17. După părerea noastră, „volumele mari de date” se referă la practica de a combina volume imense de informații provenite din diverse surse și de a le analiza, folosind adesea algoritmi de autoînvățare pentru informarea deciziilor. Una din cele mai importante valori ale volumelor mari de date pentru întreprinderi și guverne derivă din monitorizarea comportamentului uman, la nivel colectiv și individual, și rezidă în potențialul său predictiv; Avizul AEPD 4/2015, Către o nouă etică digitală: Date, demnitate și tehnologie, 11.9.2015, p. 6.

(8) Profilurile folosite pentru a prezice comportamentul oamenilor riscă stigmatizarea, consolidând stereotipurile existente, segregarea și excluderea socială și culturală, această „inteligență colectivă” subminând alegerea individuală și egalitatea de șanse. Aceste „bule filtrante” sau „camere de ecou personal” ar putea sfârși prin a înăbuși chiar creativitatea, inovația și libertatea de exprimare și asociere care au permis înflorirea tehnologiilor digitale. Avizul AEPD 4/2015, p. 13 (referințe omise).

(9) Avizul AEPD 7/2015 Răspunsul la provocările volumelor mari de date, p. 9.

(10) Raportul Grupului consultativ de etică al AEPD, ianuarie 2018, p. 28.

(11) A se vedea, de exemplu, The Economist, How the World Was Trolled (4-10 noiembrie 2017), vol. 425, nr. 9065, p. 21-24.

(12) Allcott H. și Gentzkow M., Social Media and Fake News in the 2016 Election (Primăvara 2017). Stanford University, Journal of Economic Perspectives, vol. 31, nr. 2, p. 211-236. https://web.stanford.edu/~gentzkow/research/fakenews.pdf, p. 219.

(13) Într-unul din experimente, li s-a spus utilizatorilor platformei sociale cum au spus prietenii lor că au votat, ceea ce a determinat la nivel statistic o creștere semnificativă a segmentului de populație (0,14 % din populația cu vârsta legală pentru a putea vota sau circa 340 000 votanți) care a votat la alegerile de la jumătatea mandatului pentru Congres din 2010; Allcott H. și Gentzkow M., Social Media and Fake News in the 2016 Election (Primăvara 2017), Stanford University, Journal of Economic Perspectives, vol. 31, nr. 2, p. 211-236., p. 219). Într-un alt studiu, cercetătorii au susținut că diferențele din rezultatele căutărilor pe Google au reușit să influențeze preferințele de vot ale alegătorilor indeciși cu 20 %; Zuiderveen Borgesius, F. & Trilling, D. & Möller, J. & Bodó, B. & de Vreese, C. & Helberger, N. (2016). Should we worry about filter bubbles? (Ar trebui să ne îngrijorăm din cauza bulelor filtrante?) internet Policy Review, 5(1). DOI: 10.14763/2016.1.401, p. 9.

(14) Considerentul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, denumit în continuare „RGPD”.

(15) Așa cum precizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Orlovskaya Iskra împotriva Rusiei, „Alegerile libere și libertatea de exprimare, în special libertatea de dezbatere politică, formează împreună temelia oricărui sistem democratic. Cele două drepturi sunt strâns legate între ele și se consolidează reciproc: de exemplu, libertatea de exprimare este una dintre «condițiile» necesare pentru a «asigura libera exprimare a opiniei persoanelor în alegerea legislaturii». Din acest motiv, este deosebit de important ca în perioada dinaintea alegerilor opiniile și informările de orice fel să fie lăsate să circule liber. În contextul dezbaterilor electorale, exercitarea nestânjenită a libertății de exprimare de către candidați are o semnificație deosebită” (referințe omise din text), punctul 110. http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-171525.

(16) 2014 – Aviz preliminar privind „Confidențialitatea și competitivitatea în era volumelor mari de date”; 2015 – Avizul 4/2015 Către o nouă etică digitală. Date, demnitate și tehnologie; 2015 – Avizul 7/2015 Răspunsul la provocările volumelor mari de date. O chemare la transparență, controlul utilizatorului, protecția datelor în faza de concepție și responsabilizare; 2016 – Avizul 8/2016 al AEPD Aviz privind aplicarea coerentă a drepturilor fundamentale în era volumelor mari de date.

4.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 233/12

Rezumatul Avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la două propuneri de regulamente privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații la scară largă din UE

(Textul integral al prezentului aviz poate fi consultat în limbile engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD www.edps.europa.eu)

(2018/C 233/07)

Provocările stringente din prezent referitoare la securitate și la gestionarea frontierelor necesită o utilizare mai inteligentă a informațiilor de care autoritățile publice competente dispun deja. Acest lucru a determinat Comisia Europeană să lanseze un proces pentru asigurarea interoperabilității dintre sistemele de informații la scară largă (existente și viitoare) ale UE în materie de migrație, azil și securitate. În decembrie 2017, Comisia a emis două propuneri de regulamente privind instituirea unui cadru legal de interoperabilitate între sistemele de informații la scară largă ale UE.

Cu condiția să fie pusă în aplicare într-un mod bine gândit și respectând pe deplin drepturile fundamentale, inclusiv drepturile la confidențialitate și la protecția datelor, interoperabilitatea poate fi un instrument util pentru a aborda nevoile legitime ale autorităților competente care utilizează sisteme de informații la scară largă și pentru a contribui la dezvoltarea schimbului eficient și eficace de informații. Interoperabilitatea nu este exclusiv sau în principal o alegere tehnică, ci este mai degrabă o alegere politică, aceasta putând avea consecințe legale și societale profunde, care nu pot fi ascunse în spatele unor aparente modificări tehnice. Decizia legiuitorului UE de a face sistemele de informații la scară largă interoperabile nu numai că ar afecta permanent și profund structura și modul de funcționare al acestora, dar ar schimba, de asemenea, modul în care principiile legale au fost interpretate în acest domeniu până în prezent și, astfel, ar marca un „punct în care nu mai există cale de întoarcere”.

Deși este posibil ca interoperabilitatea să fi fost avută în vedere inițial doar ca instrument care facilitează utilizarea sistemelor, propunerile ar introduce noi posibilități de accesare și de utilizare a datelor stocate în diferitele sisteme pentru a combate frauda de identitate, pentru a facilita controalele de identitate, precum și pentru a simplifica accesul autorităților de aplicare a legii la sistemele de informații care nu intră în sfera asigurării respectării legii.

În special, propunerile creează o nouă bază de date centralizată, care ar cuprinde informații despre milioane de resortisanți ai țărilor terțe, inclusiv datele biometrice ale acestora. Din cauza amplorii și a naturii datelor care urmează să fie stocate în această bază de date, consecințele oricărei încălcări a securității datelor ar putea afecta grav un număr potențial foarte mare de persoane. Dacă aceste informații ar ajunge vreodată pe mâini nepotrivite, baza de date ar putea deveni un instrument periculos împotriva drepturilor fundamentale. Prin urmare, este esențial să se instituie garanții legale, tehnice și organizatorice solide. De asemenea, este nevoie de atenție deosebită, atât în ceea ce privește scopurile bazei de date, cât și condițiile și modurile de utilizare a acesteia.

În acest context, AEPD subliniază importanța clarificării suplimentare a amplorii problemei fraudei de identitate în rândul resortisanților țărilor terțe, pentru a garanta că măsura propusă este adecvată și proporțională. Posibilitatea de a consulta baza de date centralizată pentru a facilita controalele de identitate pe teritoriul statelor membre ar trebui încadrată mai strict.

AEPD înțelege nevoia autorităților de aplicare a legii de a beneficia de cele mai bune instrumente posibile pentru a identifica rapid autorii actelor de terorism și ai altor infracțiuni grave. Cu toate acestea, facilitarea accesului autorităților de aplicare a legii la sistemele de informații care nu intră în sfera asigurării respectării legii (respectiv la informații obținute de autorități în alte scopuri decât aplicarea legii), chiar și într-o măsură limitată, este departe de a fi nesemnificativă din punct de vedere al drepturilor fundamentale. Accesul de rutină ar reprezenta, într-adevăr, o încălcare gravă a principiului limitării scopului. Prin urmare, AEPD solicită menținerea unor garanții efective în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale resortisanților țărilor terțe.

În final, AEPD dorește să sublinieze că, atât în termeni juridici, cât și în termeni tehnici, propunerile adaugă un nivel suplimentar de complexitate la sistemele existente, precum și la cele care sunt încă în curs de elaborare, având implicații precise care sunt dificil de evaluat în această etapă. Această complexitate va avea implicații nu doar pentru protecția datelor, ci și pentru guvernanța și supravegherea sistemelor. Implicațiile precise pentru drepturile și libertățile care se află în centrul proiectului UE sunt dificil de evaluat în această etapă. Din aceste motive, AEPD solicită o dezbatere mai amplă despre viitorul schimbului de informații în UE, despre guvernanța acestora și modurile în care se pot proteja drepturile fundamentale în acest context.

1. INTRODUCERE

1.1. Context

În aprilie 2016, Comisia a adoptat o comunicare intitulată Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate (1) inițiind o discuție referitoare la modul în care Uniunea Europeană ar putea îmbunătăți gestionarea frontierelor și securitatea internă.

În iunie 2016, ca urmare a comunicării, Comisia a înființat un grup de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate. Grupul de experți la nivel înalt a avut sarcina de a aborda provocările juridice, tehnice și operaționale legate de asigurarea interoperabilității între sistemele centrale ale UE în materie de frontiere și securitate (2).

Grupul de experți la nivel înalt a prezentat recomandări mai întâi în raportul său interimar din decembrie 2016 (3) și ulterior în raportul său final din mai 2017 (4). AEPD a fost invitată să participe la lucrările grupului de experți la nivel înalt și a publicat o declarație cu privire la conceptul interoperabilității în materie de migrație, azil și securitate, care este inclusă în raportul final al grupului de experți la nivel înalt.

Pe baza comunicării din 2016 și a recomandărilor grupului de experți la nivel înalt, Comisia a propus o nouă abordare, în care toate sistemele centralizate de informații ale UE în materie de securitate, frontiere și gestionare a migrației să fie interoperabile (5). Comisia și-a anunțat intenția de a depune eforturi pentru a crea un portal european de căutare, un serviciu comun de comparare a datelor biometrice și un registru comun de date de identitate.

La 8 iunie 2017, Consiliul a salutat punctul de vedere al Comisiei și calea de urmat propusă pentru a realiza interoperabilitatea sistemelor de informații până în 2020 (6). La 27 iulie 2017, Comisa a lansat o consultare publică referitoare la interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE pentru frontiere și securitate (7). Consultarea a fost însoțită de o evaluare inițială a impactului.

La 17 noiembrie 2017, ca o contribuție suplimentară, AEPD a publicat un document de reflecție cu privire la interoperabilitatea sistemelor de informații în domeniul libertății, securității și justiției (8). În această lucrare a recunoscut că interoperabilitatea, dacă este pusă în aplicare într-un mod bine gândit și în conformitate cu cerințele fundamentale ale necesității și proporționalității, poate fi un instrument util de abordare a nevoilor legitime ale autorităților competente care folosesc sisteme de informații la scară largă, inclusiv pentru a îmbunătăți schimbul de informații.

La 12 decembrie 2017, Comisia a publicat două propuneri legislative („propunerile”) de:

—

un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE (frontiere și vize) și de modificare a Deciziei 2004/512/CE, a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Deciziei 2008/633/JAI, a Regulamentului (UE) 2016/399 și a Regulamentului (UE) 2017/2226, denumită în continuare „Propunerea privind frontierele și vizele”.

—

un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE (cooperare polițienească și judiciară, azil și migrație), denumită în continuare „Propunerea privind cooperarea polițienească și judiciară, azilul și migrația”.

1.2. Obiectivele propunerilor

Propunerile vizează în general îmbunătățirea gestionării frontierelor externe ale spațiului Schengen și contribuția la securitatea internă a Uniunii Europene. În acest scop, ele instituie un cadru pentru a asigura interoperabilitatea dintre sistemele de informații la scară largă existente și viitoare ale UE în materie de verificări la frontiere, azil și imigrație, cooperare polițienească și cooperare judiciară în materie penală.

Componentele interoperabilității instituite de propuneri ar acoperi următoarele:

—	trei sisteme existente: Sistemul de informații Schengen (SIS), sistemul Eurodac și sistemul de informații privind vizele (VIS);

—

trei sisteme propuse care sunt încă în pregătire sau în curs de dezvoltare:

—	unul asupra căruia au convenit recent legiuitorii UE și care trebuie dezvoltat: Sistemul de intrare/ieșire (EES) (9); și

—	două care sunt încă în negocieri: Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), aflat în stadiu de propunere (10) și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN), aflat în stadiu de propunere (11);

—	baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD); și

—	datele Europol (12).

10.

Interoperabilitatea dintre aceste sisteme constă în patru componente:

—	un portal european de căutare („ESP”);

—	un serviciu comun de comparare a datelor biometrice („BMS comun”);

—	un registru comun de date de identitate („CIR”); și

—	un detector de identități multiple („MID”).

11.

ESP ar funcționa ca broker de mesaje. Scopul său este acela de a asigura o interfață simplă care să ofere rezultate rapide la interogări, într-un mod transparent. Acesta ar permite interogarea simultană a diferitelor sisteme, utilizând date de identitate (atât cele biografice, cât și cele biometrice). Cu alte cuvinte, utilizatorul final ar putea să efectueze o singură căutare și să primească rezultate din toate sistemele pe care este autorizat să le acceseze, în loc să caute în fiecare sistem individual.

12.

BMS comun ar fi un instrument tehnic care ar urma să faciliteze identificarea unei persoane care poate fi înregistrată în diferite baze de date. Acesta ar stoca modele de date biometrice (amprente digitale și imagini faciale) cuprinse în sistemele de informații centralizate ale UE (și anume SIS, sistemul Eurodac, EES, VIS și ECRIS-TCN). Acesta ar face posibilă, pe de o parte, căutarea simultană a datelor biometrice stocate în diferite sisteme și, pe de altă parte, compararea acestor date.

13.

CIR ar facilita identificarea persoanelor, inclusiv de pe teritoriul statelor membre, și, de asemenea, ar ajuta la simplificarea accesului autorităților de aplicare a legii la sistemele de informații care nu intră în sfera asigurării respectării legii. CIR ar stoca date biografice și biometrice înregistrate în VIS, ECRIS-TCN, EES, în sistemul Eurodac și în ETIAS. Acesta ar stoca datele – separate pe criterii logice – în conformitate cu sistemul din care s-au obținut datele.

14.

MID ar fi un instrument care ar urma să permită crearea de conexiuni între identitățile din CIR și SIS și ar realiza stocarea conexiunilor dintre înregistrările respective. Acesta ar stoca acele conexiuni care furnizează informații când se detectează una sau mai multe corespondențe și/sau când se utilizează o identitate în mod fraudulos. Ar verifica dacă datele interogate sau introduse există în mai multe sisteme, pentru a identifica identitățile multiple (de exemplu, aceleași date biometrice pentru care există conexiuni cu diferite date biografice sau aceleași date/date biografice similare pentru care există conexiuni cu diferite date biometrice). MID ar identifica datele de identitate biografice pentru care există o conexiune în diferitele sisteme.

15.

Prin cele patru componente ale interoperabilității, propunerile vizează următoarele:

—	să le ofere utilizatorilor autorizați acces rapid, continuu, sistematic și controlat la sistemele de informații relevante;

—	să faciliteze controalele de identitate ale resortisanților țărilor terțe pe teritoriul statelor membre;

—	să detecteze identitățile multiple care au conexiuni cu același set de date; și

—	să simplifice accesul autorităților de aplicare a legii la sistemele de informații care nu intră în sfera asigurării respectării legii.

16.

În plus, propunerile ar institui un registru central de raportare și statistici („CRRS”), formatul universal pentru mesaje („UMF”) și ar introduce mecanisme de control automatizat al calității datelor.

17.

Publicarea a două propuneri legislative și nu doar a uneia rezultă din nevoia de a respecta distincția dintre sistemele care se referă la:

—	acquis-ul Schengen privind frontierele și vizele [și anume VIS, EES, ETIAS și SIS, conform reglementărilor din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006];

—	acquis-ul Schengen privind cooperarea polițienească sau care nu sunt legate de acquis-ul Schengen (sistemul Eurodac, ECRIS-TCN și SIS, conform reglementărilor din Decizia 2007/533/JAI).

18.

Cele două propuneri sunt „propuneri-surori”, care trebuie interpretate împreună. Numerotarea articolelor este în principal similară în ambele propuneri, așa cum este și conținutul acestora. Prin urmare, cu excepția cazului în care se specifică diferit, dacă menționăm un anumit articol, acesta se referă la același articol din ambele propuneri.

5. CONCLUZII

142.

AEPD recunoaște că interoperabilitatea, dacă este pusă în aplicare într-un mod bine gândit și în conformitate cu cerințele fundamentale ale necesității și proporționalității, poate fi un instrument util de abordare a nevoilor legitime ale autorităților competente, folosind sisteme de informații la scară largă, inclusiv pentru a îmbunătăți schimbul de informații.

143.

Subliniază că interoperabilitatea nu este în primul rând o alegere tehnică, ci mai degrabă o alegere politică, cu implicații juridice și societale semnificative în anii care urmează. Pe fondul unei tendințe clare de a combina obiective juridice și de politică distincte ale UE (respectiv verificările la frontiere, azilul și imigrația, cooperare polițienească și, acum, de asemenea, cooperare judiciară în materie penală), precum și de a acorda acces de rutină autorităților de aplicare a legii la sistemele de informații care nu intră în sfera asigurării respectării legii, decizia legiuitorului UE de a face sistemele de informații la scară largă interoperabile nu numai că ar afecta în mod permanent și profund structura și modul de funcționare al acestora, dar ar și schimba modul în care principiile legale au fost interpretate în acest domeniu până în prezent și, astfel, ar marca un „punct în care nu mai există cale de întoarcere”. Din aceste motive, AEPD solicită o dezbatere mai amplă despre viitorul schimbului de informații în UE, despre guvernanța acestora și modurile în care se pot proteja drepturile fundamentale în acest context.

144.

Deși propunerile, în forma în care sunt prezentate, ar putea da impresia interoperabilității ca o componentă finală a unor sisteme de informații care sunt deja pe deplin funcționale (sau cel puțin a unor sisteme ale căror acte de constituire legală sunt deja „stabile” și în etapele finale ale procesului legislativ), AEPD dorește să reamintească faptul că lucrurile nu stau așa. În realitate, trei din cele șase sisteme de informații ale UE pe care propunerile caută să le interconecteze nu există în acest moment (ETIAS, ECRIS-TCN și EES), două sunt în prezent în curs de revizuire (SIS și Eurodac), iar unul urmează să fie revizuit în cursul acestui an (VIS). Evaluarea implicațiilor precise pentru confidențialitate și protecția datelor ale unui sistem foarte complex, care are atât de multe „părți mobile”, este practic imposibilă. AEPD reamintește importanța asigurării consecvenței între textele legislative care sunt deja în negociere (sau care urmează să fie) și propuneri, pentru a garanta un mediu legal, organizatoric și tehnic unitar pentru toate activitățile de prelucrare a datelor în cadrul Uniunii. În acest context, ar dori să sublinieze că prezentul aviz nu aduce atingere altor intervenții care pot urma pe măsură ce diferitele instrumente juridice interconectate avansează în procesul legislativ.

145.

AEPD observă că, deși este posibil ca interoperabilitatea să fi fost avută în vedere inițial doar ca instrument care facilitează utilizarea sistemelor, propunerile introduc noi posibilități de a accesa și de a utiliza datele stocate în diferitele sisteme pentru a combate frauda de identitate, pentru a facilita controalele de identitate, precum și pentru a simplifica accesul autorităților de aplicare a legii la sistemele de informații care nu intră în sfera asigurării respectării legii.

146.

Așa cum a subliniat deja în documentul său de reflecție, AEPD subliniază importanța de a clarifica mai întâi și mai mult amploarea problemei fraudei de identitate în rândul resortisanților țărilor terțe, pentru a asigura caracterul corespunzător și proporțional al măsurii propuse.

147.

În ceea ce privește utilizarea datelor stocate în diferitele sisteme, pentru a facilita controalele de identitate pe teritoriile statelor membre, AEPD subliniază că scopurile acestei utilizări, respectiv combaterea migrației neregulamentare și asigurarea unui nivel ridicat de securitate, sunt formulate prea amplu și ar trebui să fie „limitate în mod strict” și „definite cu precizie” în propuneri, pentru a respecta jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta consideră în special că accesul la CIR pentru a stabili identitatea unui resortisant al unei țări terțe în scopul asigurării unui nivel înalt al securității trebuie permis doar dacă accesul în aceleași scopuri la baze de date naționale similare (de exemplu, registrul de resortisanți/rezidenți etc.) există și se realizează în aceleași condiții. Recomandă clarificarea acestui aspect în propuneri. În caz contrar, propunerile ar părea că instituie o ipoteză conform căreia resortisanții țărilor terțe constituie prin definiție o amenințare la adresa securității. De asemenea, recomandă să se garanteze că accesul la datele de identificare a unei persoane în timpul unui control al identității va fi permis:

—	în principiu, în prezența persoanei; și

—	dacă acesta/aceasta nu poate coopera și nu are un document prin care i se stabilește identitatea; sau

—	refuză să coopereze, sau

dacă există motive justificate sau bine întemeiate să se creadă că documentele prezentate sunt false și că persoana nu spune adevărul în ceea ce privește identitatea sa.

148.

AEPD înțelege nevoia autorităților de aplicare a legii de a beneficia de cele mai bune instrumente posibile pentru a identifica rapid autorii actelor de terorism și ai altor infracțiuni grave. Cu toate acestea, eliminarea unor garanții efective introduse pentru a respecta drepturile fundamentale în principal cu scopul de a accelera o procedură nu ar fi acceptabilă. Prin urmare, recomandă adăugarea la articolul 22 alineatul (1) din propuneri a condițiilor legate de existența unor motive rezonabile, efectuarea unei căutări prealabile în baze de date naționale și lansarea unei interogări în sistemul de identificare automată a amprentelor digitale al celorlalte state membre, în temeiul Deciziei 2008/615/JAI, înainte de a efectua căutări în registrul comun de date de identitate. De asemenea, consideră că respectarea condițiilor de accesare chiar și a informațiilor limitate, de tipul unui rezultat pozitiv/negativ, trebuie verificată întotdeauna, în mod independent de accesarea ulterioară a datelor stocate în sistemul care a generat rezultatul.

149.

AEPD consideră că necesitatea și proporționalitatea utilizării datelor stocate în ECRIS-TCN pentru a identifica identități multiple și pentru a facilita controalele de identitate trebuie demonstrate mai clar și necesită clarificări și în ceea ce privește compatibilitatea sa cu principiul limitării scopului. Prin urmare, recomandă să se asigure în propuneri că datele stocate în ECRIS-TCN vor putea fi accesate și utilizate exclusiv în scopul ECRIS TCN, conform celor definite în instrumentul său juridic.

150.

AEPD salută faptul că propunerile vizează crearea unui mediu tehnic armonizat de sisteme care să colaboreze pentru a oferi acces rapid, continuu, controlat și sistematic la informațiile de care au nevoie diferitele părți interesate pentru a-și îndeplini sarcinile. Aceasta reamintește că principiile fundamentale de protecție a datelor trebuie luate în considerare în toate etapele de punere în aplicare a propunerilor și, drept urmare, recomandă să se includă în propuneri obligația ca eu-LISA și statele membre să respecte principiile privind protecția datelor începând cu momentul conceperii și pe cel al protecției implicite a datelor.

151.

Dincolo de comentariile generale și de principalele probleme identificate mai sus, AEPD are recomandări suplimentare legate de următoarele aspecte ale propunerilor:

—	funcționalitatea ESP, a BMS comun, a CIR și a MID;

—	perioadele de păstrare a datelor în CIR și în MID;

—	verificarea manuală a conexiunilor;

—	registrul central de raportare și statistică;

—	repartizarea rolurilor și responsabilităților între eu-LISA și statele membre;

—	securitatea componentelor interoperabilității;

—	drepturile persoanelor vizate;

—	accesul personalului eu-LISA;

—	perioada tranzitorie;

—	jurnalul înregistrărilor; și

—	rolul autorităților naționale de supraveghere și al AEPD.

152.

AEPD rămâne disponibilă pentru a oferi mai multe recomandări cu privire la propuneri și în legătură cu orice act delegat sau act de punere în aplicare adoptat în temeiul propunerilor de regulamente, care ar putea avea un impact asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

Bruxelles, 18 martie 2018.

Giovanni BUTTARELLI

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

(1) Comunicarea Comisiei din 6 aprilie 2017 către Parlamentul European și Consiliu „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate”, COM(2016) 205 final.

(2) Idem, p. 15.

(3) Raportul interimar al președintelui grupului de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate înființat de Comisia Europeană, Raportul interimar al președintelui grupului de experți la nivel înalt, decembrie 2016, disponibil la: http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=3435

(4) Raportul final al grupului de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate înființat de Comisia Europeană, din 11 mai 2017, disponibil la http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=3435

(5) Comunicarea din 16 mai 2017 a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu, Al șaptelea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, COM(2017) 261 final.

(6) Concluziile Consiliului privind calea de urmat pentru îmbunătățirea schimbului de informații și asigurarea interoperabilității sistemelor de informații ale UE, 8 iunie 2017: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10151-2017-INIT/ro/pdf

(7) Consultarea publică și evaluarea impactului sunt disponibile la: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10151-2017-INIT/ro/pdf

(8) https://edps.europa.eu/sites/edp/files/publication/17-11-16_opinion_interoperability_en.pdf

(9) Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (JO L 327, 9.12.2017, p. 20).

(10) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/794 și (UE) 2016/1624, COM(2016) 731 final din 16 noiembrie 2016.

(11) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (TCN), destinat să completeze și să sprijine sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (sistemul ECRIS-TCN), și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011, COM(2017) 344 final din 29 iunie 2017.

(12) Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 233

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 61 4 iulie 2018

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2018/C 233/01	Comunicarea Comisiei – Adaptarea în funcție de inflație a sumelor minime asigurate prevăzute în Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi	1
2018/C 233/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8416 – The Priceline Group/Momondo Group Holdings) ( 1)	3

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2018/C 233/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8891 – Puig/BSH/Noustique) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1)	19
2018/C 233/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8939 – Liberty House Group/Aluminium Dunkerque) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1)	21
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2018/C 233/11	Anunț privind o cerere formulată în temeiul articolului 35 din Directiva 2014/25/UE – Sfârșitul suspendării termenului de adoptare a actelor de punere în aplicare	22

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1665
JPY	yen japonez	129,09
DKK	coroana daneză	7,4506
GBP	lira sterlină	0,88350
SEK	coroana suedeză	10,3123
CHF	franc elvețian	1,1573
ISK	coroana islandeză	124,60
NOK	coroana norvegiană	9,4655
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,073
HUF	forint maghiar	327,35
PLN	zlot polonez	4,3915
RON	leu românesc nou	4,6615
TRY	lira turcească	5,4444
AUD	dolar australian	1,5761
CAD	dolar canadian	1,5344
HKD	dolar Hong Kong	9,1506
NZD	dolar neozeelandez	1,7281
SGD	dolar Singapore	1,5921
KRW	won sud-coreean	1 298,07
ZAR	rand sud-african	15,9718
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7481
HRK	kuna croată	7,3845
IDR	rupia indoneziană	16 766,10
MYR	ringgit Malaiezia	4,7208
PHP	peso Filipine	62,249
RUB	rubla rusească	73,6468
THB	baht thailandez	38,681
BRL	real brazilian	4,5429
MXN	peso mexican	22,9451
INR	rupie indiană	79,9310

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2018/C 233/03	Rata de schimb a monedei euro	4
2018/C 233/04	Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor enumerate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) [Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006] ( 1)	5
2018/C 233/05	Retragerea propunerilor Comisiei	6
	Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
2018/C 233/06	Rezumatul avizului AEPD privind manipularea online și datele cu caracter personal	8
2018/C 233/07	Rezumatul Avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la două propuneri de regulamente privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații la scară largă din UE	12
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2018/C 233/08	Comunicarea Comisiei în temeiul articolului 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Invitație de participare la procedura de ofertare pentru operarea de servicii aeriene regulate în conformitate cu obligațiile de serviciu public ( 1)	18


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.