ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 153
European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 61
2 mai 2018

Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

I   Rezoluții, recomandări și avize

 

RECOMANDĂRI

 

Consiliu

2018/C 153/01

Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace

1

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2018/C 153/02

Rata de schimb a monedei euro

7

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2018/C 153/03

Actualizarea sumelor de referință pentru trecerea frontierelor externe, menționate la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)

8

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2018/C 153/04

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8899 – OTPP/Carlyle/European Camping Group) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

9

 

ALTE ACTE

 

Comisia Europeană

2018/C 153/05

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

11

2018/C 153/06

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

15

 

 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 

I Rezoluții, recomandări și avize

RECOMANDĂRI

Consiliu

2.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 153/1

RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 15 martie 2018

privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace

(2018/C 153/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special Articolul 166 alineatul (4) și articolul 292, coroborate cu articolul 153 alineatul (2) și cu articolul 153 alineatul (1) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Existența unor scheme de ucenicie de calitate și eficiente, pe baza cărora să se obțină o combinație de competențe profesionale specifice, de experiență și învățare la locul de muncă, precum și de competențe-cheie, facilitează intrarea tinerilor pe piața muncii, precum și evoluția în carieră a adulților și tranziția către încadrarea în muncă. Acestea fac parte din sistemele oficiale de educație și formare profesională (EFP) și există în paralel cu alte parcursuri de învățare la locul de muncă și/sau parcursuri profesionale.

(2)

Schemele de ucenicie bine concepute aduc beneficii atât angajatorilor, cât și ucenicilor și consolidează legătura dintre sectorul ocupațional și cel al educației și formării. Aplicarea unor standarde înalte de calitate înlătură posibilitatea ca uceniciile să fie orientate spre locuri de muncă cu calificare scăzută și să ofere o pregătire insuficientă, care ar dăuna reputației lor. Pe lângă furnizarea unui parcurs către excelență, schemele de ucenicie de calitate pot contribui, de asemenea, la promovarea cetățeniei active și a incluziunii sociale prin integrarea persoanelor din diferite medii sociale și personale pe piața forței de muncă.

(3)

Schemele de ucenicie de calitate și eficiente sunt stabilite printr-un parteneriat structurat care implică toate părțile interesate relevante, în special partenerii sociali, întreprinderile, organismele intermediare precum camerele de industrie, comerț și meșteșuguri, organizațiile profesionale și sectoriale, instituțiile de educație și formare profesională, organizațiile tinerilor și ale părinților, precum și autoritățile locale, regionale și naționale. Începând din 2013, Comisia, în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate relevante, promovează oferta, calitatea și imaginea uceniciilor prin Alianța europeană pentru ucenicii, care a asigurat până în prezent peste 700 000 de oferte de ucenicii, stagii și primele oferte de locuri de muncă. Diverse inițiative ale mediului de afaceri, precum Pactul european pentru tineret, au făcut posibile mai multe astfel de oferte și au contribuit la promovarea parteneriatelor între mediul de afaceri și instituțiile de învățământ în întreaga Uniune.

(4)

Partenerii sociali europeni la nivel interprofesional au strâns probe referitoare la schemele de ucenicie de calitate și rentabile prin activitățile lor paralele și prin declarația lor comună „Spre o viziune comună privind uceniciile” din iunie 2016, pe care s-a întemeiat avizul intitulat „O viziune comună pentru o învățare la locul de muncă și stagii de ucenicie de calitate și eficace” adoptat la 2 decembrie 2016 de Comitetul consultativ pentru formare profesională (CCFP).

(5)

Pentru a asigura o implicare și mai mare, pe scară și mai largă, a părților interesate, Comisia a organizat audieri în două rânduri, la 30 martie și 7 iunie 2017, la care au luat parte partenerii sociali europeni de la nivel interprofesional și sectorial, precum și camerele de comerț, industrie și meșteșuguri.

(6)

Cadrul european al calificărilor (CEC), instituit în 2008 și revizuit în 2017 (1), îmbunătățește transparența, comparabilitatea și transferabilitatea calificărilor cetățenilor, inclusiv ale ucenicilor.

(7)

Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2009 privind un Cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) (2) a instituit un instrument de referință pentru a susține statele membre în promovarea și monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor lor de educație și formare profesională.

(8)

În Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor adoptată în 2012, Forumul European de Tineret a îndemnat țările și instituțiile europene, precum și partenerii sociali să creeze cadre juridice de calitate pentru ucenicii sau să le consolideze pe cele existente.

(9)

Prin Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (3) se urmărește ca statele membre să le asigure tuturor tinerilor cu vârsta sub 25 de ani posibilitatea de a primi o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai urmează o formă de învățământ formal.

(10)

Partenerii sociali europeni, Comisia Europeană și președinția lituaniană a Consiliului Uniunii Europene s-au angajat să contribuie la oferta, calitatea și atractivitatea uceniciilor printr-o declarație comună de instituire a Alianței europene pentru ucenicii, adoptată la 2 iulie 2013.

(11)

Declarația Consiliului referitoare la Alianța europeană pentru ucenicii din 15 octombrie 2013 a subliniat că eficacitatea și atractivitatea uceniciilor ar trebui încurajate prin conformitatea acestora cu câteva principii directoare comune.

(12)

Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii (4), adoptată la 10 martie 2014, a stabilit o serie de principii pentru îmbunătățirea calității stagiilor în afara sistemelor formale de educație și formare.

(13)

În cadrul procesului de la Copenhaga pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale, al concluziilor de la Riga din 22 iunie 2015, aprobate de miniștrii responsabili cu educația și formarea profesională, învățarea la locul de muncă în toate formele sale, îndeosebi uceniciile, și dezvoltarea unor mecanisme de asigurare a calității au fost indicate ca fiind două dintre cele cinci priorități pentru perioada 2015-2020.

(14)

Grupul de lucru Educație și formare 2020 a elaborat, în cadrul mandatului său 2014-2015, un set de 20 de principii directoare pentru scheme de ucenicie și învățare la locul de muncă de înaltă performanță.

(15)

În raportul său referitor la Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în educație și formare profesională – o abordare bazată pe învățarea pe toată durata vieții, din 4 martie 2016, Parlamentul European a solicitat adoptarea unor măsuri prin care să se asigure standarde de calitate pentru ucenicii.

(16)

Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului (5) prevede că, începând cu mai 2018, schemele de ucenicie bazate pe un contract de muncă pot fi publicate pe EURES – portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă.

(17)

În comunicarea sa din 10 iunie 2016 privind o Nouă agendă pentru competențe în Europa, Comisia a subliniat că îi va sprijini pe partenerii sociali să consolideze în continuare rezultatele proiectelor lor comune, de exemplu prin stabilirea unui cadru de calitate pentru ucenicii.

(18)

Comunicarea Comisiei privind investiția în tinerii Europei (6), prezentată la 7 decembrie 2016, a făcut apel la reînnoirea eforturilor de sprijinire a tinerilor în a beneficia de cel mai bun început posibil în viață, investind în cunoștințele, competențele și experiența lor, astfel încât să fie pregătiți sau să se pregătească pentru primul lor loc de muncă. Obiectivul era ajutarea tinerilor să valorifice oportunitățile, să se integreze bine în societate, să devină cetățeni activi și să urmeze o carieră profesională de succes, inclusiv prin intermediul unui cadru de calitate care să traseze principiile-cheie ale schemelor de ucenicie.

(19)

Declarația de la Roma, din 25 martie 2017, cuprinde angajamentul de a se realiza o Uniune în care tinerii să primească cea mai bună educație și formare și în care să poată studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent.

(20)

Pilonul european al drepturilor sociale proclamat la 17 noiembrie 2017 stabilește o serie de principii pentru sprijinirea unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale, inclusiv dreptul la educație și formare profesională de calitate și favorabile incluziunii, în scopul de a asigura competențe relevante pentru piața muncii și pentru participarea la societate.

(21)

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, adoptată la 30 mai 2017, vizează să îmbunătățească disponibilitatea informațiilor calitative și cantitative cu privire la parcursul profesional al absolvenților, inclusiv al ucenicilor, după finalizarea educației și formării lor profesionale.

(22)

Fondurile structurale și de investiții europene (2014-2020), și anume Fondul social european (FSE) și Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), alături de programul Erasmus+, Programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), precum și de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) oferă sprijin pentru schemele de ucenicie.

(23)

Recent, Parlamentul European și părțile interesate au făcut apel la Comisie să stimuleze mobilitatea pe termen lung a ucenicilor în UE, oferindu-le tinerilor posibilitatea de a-și dezvolta atât competențe profesionale specifice, cât și competențe-cheie. Comisia a dat curs acestei solicitări prin introducerea, în programul Erasmus+, a unei noi activități numite Erasmus Pro, care sprijină în mod specific mobilitățile de practică mai lungi în străinătate.

(24)

În rapoartele sale privind Garanția pentru tineret din 2015 și 2017, Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei să elaboreze criterii de calitate pentru ucenicii și pentru alte oferte sprijinite de această inițiativă.

(25)

O înțelegere comună în rândul statelor membre asupra schemelor de ucenicie de calitate și eficiente ar sprijini eforturile lor de reformare și de modernizare a sistemelor de ucenicie, astfel încât acestea să ofere un traseu educațional și profesional la nivel de excelență. O înțelegere comună contribuie la sporirea încrederii reciproce și, prin urmare, facilitează mobilitatea transfrontalieră a ucenicilor.

(26)

Obiectivul general al prezentei recomandări este de a spori capacitatea de inserție profesională și dezvoltarea personală a ucenicilor și de a contribui la dezvoltarea unei forțe de muncă cu un nivel ridicat de competențe și calificări, adaptate la nevoile pieței muncii.

(27)

Obiectivul specific este de a furniza un cadru coerent pentru schemele de ucenicie, bazat pe o înțelegere comună a elementelor definitorii pentru calitate și eficacitate, ținând seama de diversitatea și de tradițiile sistemelor de educație și formare profesională și de prioritățile la nivel de politici din diferitele state membre.

(28)

Prezenta recomandare nu aduce atingere competențelor statelor membre de a menține sau de a institui, în ceea ce privește uceniciile, dispoziții mai avansate decât cele recomandate în textul de față și nici de a menține sau de a dezvolta alte forme de învățare la locul de muncă și/sau de educație și formare profesională în afara domeniului de aplicare al recomandării și de a le aplica, în ansamblu sau parțial, criteriile prevăzute mai jos,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Statele membre ar trebui, în conformitate cu legislația națională și în strânsă cooperare cu părțile interesate, să se asigure că schemele de ucenicie sunt adaptate la nevoile pieței muncii și că oferă beneficii atât ucenicilor, cât și angajatorilor, bazându-se pe criteriile pentru scheme de ucenicie de calitate și eficace enunțate în continuare.

În sensul prezentei recomandări și fără a aduce atingere terminologiei de la nivel național, schemele de ucenicie înseamnă schemele formale de educație și formare profesională care

(a)

combină învățarea în cadrul instituțiilor de educație sau de formare cu învățare semnificativă la locul de muncă în întreprinderi și în alte locuri de muncă;

(b)

conduc la calificări recunoscute la nivel național;

(c)

se bazează pe un acord care stabilește drepturile și obligațiile ucenicului, ale angajatorului și, după caz, ale instituției de educație și formare profesională; și

(d)

presupun remunerarea sau compensarea în alt mod a ucenicului pentru componenta de muncă desfășurată la locul de muncă.

Criterii referitoare la condițiile de învățare și de muncă

Acordul scris

1.

Înainte de începerea uceniciei, ar trebui încheiat un acord scris pentru a stabili drepturile și obligațiile ucenicului, ale angajatorului și, după caz, ale instituției de educație și formare profesională, în ceea ce privește condițiile de învățare și de muncă.

Rezultatele învățării

2.

Angajatorii și instituțiile de educație și formare profesională și, acolo unde este cazul, organizațiile sindicale ar trebui să convină asupra furnizării unui set cuprinzător de rezultate ale învățării, definit în conformitate cu legislația națională. Acest lucru ar trebui să asigure un echilibru între competențele specifice meseriei, cunoștințe și competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, sprijinind atât dezvoltarea personală a ucenicilor, cât și a oportunitățile lor profesionale pe tot parcursul vieții, în scopul adaptării la traseele profesionale în schimbare.

Sprijinul pedagogic

3.

Ar trebui desemnați formatori din interiorul întreprinderilor, care să fie însărcinați să coopereze îndeaproape cu instituțiile de educație și formare profesională și cu profesorii în vederea îndrumării ucenicilor și a asigurării unui feedback reciproc și regulat. Profesorii, formatorii și mentorii, în special în microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, ar trebui sprijiniți să își actualizeze aptitudinile, cunoștințele și competențele, astfel încât să-i pregătească pe ucenici pe baza celor mai recente metode de predare și de formare și în funcție de nevoile de pe piața forței de muncă.

Practica la locul de muncă

4.

O parte semnificativă a uceniciei, însemnând cel puțin jumătate din durata acesteia, ar trebui să se desfășoare la locul de muncă, incluzând, atunci când este posibil, oportunitatea de a efectua o parte a experienței de la locul de muncă în străinătate. Ținând seama de diversitatea sistemelor naționale, se urmărește evoluarea treptată către situația în care acea porțiune a uceniciei să fie învățare la locul de muncă.

Remunerarea și/sau compensarea

5.

Ucenicii ar trebui să fie remunerați sau compensați în alt mod, în conformitate cu cerințele naționale sau sectoriale sau cu contractele colective, dacă există, și ținând seama de mecanismele de partajare a costurilor între angajatori și autoritățile publice.

Protecția socială

6.

Ucenicii ar trebui să aibă dreptul la protecție socială, inclusiv la asigurările necesare, în conformitate cu legislația națională.

Condițiile de muncă, de securitate și sănătate

7.

Locul de muncă-gazdă ar trebui să respecte normele și reglementările aplicabile condițiilor de muncă, în special legislația privind sănătatea și siguranța.

Criteriile referitoare la condițiile-cadru

Cadrul de reglementare

8.

Ar trebui să existe un cadru de reglementare clar și coerent, bazat pe o abordare de parteneriat corect și echitabil, inclusiv pe un dialog structurat și transparent între toate părțile interesate relevante. Acesta poate include proceduri de acreditare pentru întreprinderile și unitățile economice care oferă scheme de ucenicie și/sau alte măsuri de asigurare a calității.

Implicarea partenerilor sociali

9.

Partenerii sociali, inclusiv, după caz, cei de la nivel sectorial și/sau organismele intermediare, ar trebui implicați în proiectarea, guvernanța și punerea în aplicare a schemelor de ucenicie, în concordanță cu sistemele relațiilor de muncă și cu practicile din domeniul educației și formării profesionale existente pe plan național.

Sprijinul pentru întreprinderi

10.

Ar trebui să se preconizeze sprijin financiar și/sau nefinanciar, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel încât uceniciile să fie rentabile pentru întreprinderi, luând în considerare, după caz, mecanisme de partajare a costurilor între angajatori și autoritățile publice.

Parcursuri profesionale flexibile și mobilitate

11.

Pentru a facilita accesul, cerințele de admitere în scheme de ucenicie ar trebui să ia în considerare învățarea informală și nonformală și/sau, după caz, absolvirea unor scheme pregătitoare. Calificările dobândite prin ucenicii ar trebui incluse în cadrele de calificări recunoscute la nivel național, având ca punct de referință Cadrul european al calificărilor (7). Uceniciile ar trebui să permită accesul la alte posibilități de învățare, inclusiv la niveluri superioare de educație și formare, precum și la parcursuri profesionale și/sau, după caz, la acumularea de unități de rezultate ale învățării. Mobilitatea transnațională a ucenicilor, fie în cadrul locului de muncă, fie în instituțiile de educație și formare, ar trebui să fie promovată treptat drept o componentă a calificărilor de ucenicie.

Orientarea profesională și conștientizarea

12.

Înaintea și în cadrul schemelor de ucenicie, ar trebui să se ofere orientare profesională, mentorat și sprijin pentru participanți, pentru a se asigura reușita și pentru a se preveni și reduce abandonul, precum și pentru a sprijini participanții care doresc să implice din nou în parcursuri relevante de educație și formare. Prin activități de conștientizare care vizează un public larg, programele de ucenicie ar trebui să fie promovate drept un parcurs de învățare atractiv.

Transparență

13.

Transparența și accesul la oferte de ucenicii în și între statele membre ar trebui asigurate inclusiv cu sprijinul serviciilor publice și private de ocupare a forței de muncă, precum și cu cel al altor organisme competente, și, după caz, cu ajutorul instrumentelor Uniunii, precum EURES, astfel cum prevede Regulamentul EURES.

Asigurarea calității și monitorizarea parcursului profesional al ucenicilor

14.

Ar trebui să existe metode de asigurare a calității care să ia în considerare Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) (8), inclusiv un proces care să permită o evaluare valabilă și fiabilă a rezultatelor învățării. Ar trebui să se urmărească monitorizarea angajărilor și a evoluției carierei ucenicilor, în conformitate cu legislația privind protecția datelor de la nivel național și european.

Punerea în aplicare la nivel național

În limitele domeniului de aplicare al prezentei recomandări, pentru punerea sa în aplicare, statele membre ar trebui:

15.

să promoveze participarea activă a partenerilor sociali în proiectarea, guvernanța și punerea în aplicare a schemelor de ucenicie, în concordanță cu sistemele relațiilor de muncă și cu practicile din domeniul educației și formării profesionale existente pe plan național;

16.

să asigure accesul egal, să promoveze echilibrul de gen și să ia măsuri în privința discriminării în cadrul schemelor de ucenicie;

17.

să includă în schemele naționale de reformă derulate în temeiul semestrului european măsurile relevante de punere în aplicare;

18.

să țină seama de prezentul cadru atunci când utilizează fondurile și instrumentele Uniunii Europene care sprijină schemele de ucenicie.

Comisia ar trebui să ofere sprijinul necesar, inclusiv prin următoarele acțiuni:

Servicii de asistență

19.

Dezvoltarea unui set de servicii de sprijin pentru schimbul de cunoștințe, crearea de rețele și învățarea reciprocă, pentru a sprijini statele membre și părțile interesate relevante să pună în aplicare schemele de ucenicie în conformitate cu prezentul cadru. Aceasta ar trebui să includă nevoile de formare suplimentare ale profesorilor și formatorilor EFP în ceea ce privește inovațiile digitale în schemele de ucenicie.

Acțiuni de sensibilizare

20.

Promovarea excelenței și a atractivității schemelor de ucenicie, precum și a unei imagini pozitive în rândul tinerilor, al familiilor și al angajatorilor acestora, prin campanii de sensibilizare, cum ar fi Săptămâna europeană a competențelor profesionale.

Finanțare

21.

Sprijinirea punerii în aplicare a prezentei recomandări prin finanțare relevantă din partea Uniunii, în conformitate cu cadrul juridic relevant.

Acțiuni subsecvente

22.

Monitorizarea punerii în aplicare a prezentei recomandări, cu sprijinul Comitetului consultativ tripartit pentru formare profesională, valorificând instrumentele de monitorizare existente utilizate în cadrul semestrului european.

23.

Raportare adresată Consiliului cu privire la punerea în aplicare a cadrului în termen de trei ani de la data adoptării sale.

(1)  JO C 189, 15.6.2017, p. 15.

(2)  JO C 155, 8.7.2009, p. 1.

(3)  JO C 120, 26.4.2013, p. 1.

(4)  JO C 88, 27.3.2014, p. 1.

(5)  JO L 107, 22.4.2016, p. 1.

(6)  COM(2016) 940 versiune finală

(7)  JO C 189, 15.6.2017, p. 15.

(8)  JO C 155, 8.7.2009, p. 1.

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

2.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 153/7

Rata de schimb a monedei euro (1)

30 aprilie 2018

(2018/C 153/02)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,2079

JPY

yen japonez

132,12

DKK

coroana daneză

7,4501

GBP

lira sterlină

0,87960

SEK

coroana suedeză

10,4993

CHF

franc elvețian

1,1968

ISK

coroana islandeză

122,20

NOK

coroana norvegiană

9,6620

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

25,542

HUF

forint maghiar

313,55

PLN

zlot polonez

4,2264

RON

leu românesc nou

4,6614

TRY

lira turcească

4,8896

AUD

dolar australian

1,6013

CAD

dolar canadian

1,5542

HKD

dolar Hong Kong

9,4801

NZD

dolar neozeelandez

1,7145

SGD

dolar Singapore

1,6016

KRW

won sud-coreean

1 292,04

ZAR

rand sud-african

15,0121

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,6574

HRK

kuna croată

7,4100

IDR

rupia indoneziană

16 796,15

MYR

ringgit Malaiezia

4,7409

PHP

peso Filipine

62,452

RUB

rubla rusească

75,9587

THB

baht thailandez

38,145

BRL

real brazilian

4,1932

MXN

peso mexican

22,5977

INR

rupie indiană

80,1685

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 153/8

Actualizarea sumelor de referință pentru trecerea frontierelor externe, menționate la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)

(2018/C 153/03)

Publicarea sumelor de referință pentru trecerea frontierelor externe, menționate la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (1) are la bază informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 39 din Codul Frontierelor Schengen (text codificat).

În afară de publicarea în Jurnalul Oficial, o actualizare periodică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Afaceri Interne.

ESTONIA

Modificarea informațiilor publicate în JO C 146, 26.4.2016.

În conformitate cu legislația estoniană, la intrarea în țară, străinii care sosesc în Estonia fără o scrisoare de invitație trebuie, la cererea unui polițist de frontieră, să prezinte dovezi că dețin suficiente mijloace financiare pentru a acoperi cheltuielile de ședere în Estonia și de plecare din această țară. Prin mijloace financiare suficiente pentru fiecare zi autorizată se înțelege de 0,2 ori salariul minim anual aplicat de guvernul republicii, adică 100 EUR.

În caz contrar, persoana care invită străinul își asumă responsabilitatea pentru cheltuielile acestuia, de ședere în Estonia și de plecare din această țară.

Lista publicărilor anterioare

 

JO C 247, 13.10.2006, p. 19.

 

JO C 153, 6.7.2007, p. 22.

 

JO C 182, 4.8.2007, p. 18.

 

JO C 57, 1.3.2008, p. 38.

 

JO C 134, 31.5.2008, p. 19.

 

JO C 37, 14.2.2009, p. 8.

 

JO C 35, 12.2.2010, p. 7.

 

JO C 304, 10.11.2010, p. 5.

 

JO C 24, 26.1.2011, p. 6.

 

JO C 157, 27.5.2011, p. 8.

 

JO C 203, 9.7.2011, p. 16.

 

JO C 11, 13.1.2012, p. 13.

 

JO C 72, 10.3.2012, p. 44.

 

JO C 199, 7.7.2012, p. 8.

 

JO C 298, 4.10.2012, p. 3.

 

JO C 56, 26.2.2013, p. 13.

 

JO C 98, 5.4.2013, p. 3.

 

JO C 269, 18.9.2013, p. 2.

 

JO C 57, 28.2.2014, p. 1.

 

JO C 152, 20.5.2014, p. 25.

 

JO C 224, 15.7.2014, p. 31.

 

JO C 434, 4.12.2014, p. 3.

 

JO C 447, 13.12.2014, p. 32.

 

JO C 38, 4.2.2015, p. 20.

 

JO C 96, 11.3.2016, p. 7.

 

JO C 146, 26.4.2016, p. 12.

 

JO C 248, 8.7.2016, p. 12.

 

JO C 111, 8.4.2017, p. 11.

 

JO C 21, 20.1.2018, p. 3.

 

JO C 93, 22.3.2018, p. 4.

(1)  A se vedea lista publicărilor anterioare la sfârșitul acestei actualizări.

V Anunțuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

2.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 153/9

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.8899 – OTPP/Carlyle/European Camping Group)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2018/C 153/04)

1.

La data de 24 aprilie 2018, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

—

Ontario Teachers’ Pension Plan Board („OTPP”, Canada),

—

The Carlyle Group („Carlyle”, SUA),

—

European Camping Group SAS („ECG”, Franța).

OTPP dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra ECG, împreună cu Carlyle, care deținea deja controlul unic asupra ECG. Prin urmare, concentrarea presupune o modificare în ceea ce privește controlul asupra ECG: controlul unic exercitat de Carlyle devine un control în comun exercitat de Carlyle și OTPP. Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—

OTPP este o societate fără capital social, constituită în temeiul Teachers’ Pension Act (Ontario), cu sediul principal și adresa profesională la Toronto, Ontario, Canada. Activitatea OTPP este legată de gestionarea prestațiilor de pensii și a investițiilor în active ale planurilor de pensii în numele a aproximativ 318 000 de cadre didactice aflate în activitate sau pensionate din provincia Ontario din Canada;

—

Carlyle este un administrator de active alternative la nivel mondial care gestionează fonduri ce investesc la nivel mondial în patru domenii de investiții: (i) capitalul privat al întreprinderilor; (ii) active reale; (iii) strategii pentru piața mondială; și (iv) soluții;

—

ECG (fosta Homair Investissement SAS) este o societate constituită în Franța, care își desfășoară activitatea în sectorul serviciilor de cazare în aer liber pentru perioada concediului. ECG oferă vacanțe în locuințe mobile prin intermediul a cinci mărci (și anume, Homair, Eurocamp, Al Fresco, Roan și Go4Camp). ECG gestionează aproximativ 20 000 de unități turistice, din care peste 90 % sunt locuințe mobile. Acestea sunt instalate în 300 de campinguri, deținute fie de ECG, fie de partenerii săi, în principal în Franța, Italia, Spania și Croația.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.8899 – OTPP/Carlyle/European Camping Group

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Fax +32 22964301

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

ALTE ACTE

Comisia Europeană

2.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 153/11

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2018/C 153/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„LIČKA JANJETINA”

Nr. UE: PGI-HR-02179 – 13.9.2016

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea (denumirile)

„Lička janjetina”

2.   Statul membru sau țara terță

Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Categoria 1.1. Carne proaspătă (și organe)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1.

„Lička janjetina” este o carne obținută în urma sacrificării mieilor masculi și femele născuți din rasa autohtonă de oi „lička pramenka”.

Mieii din această rasă utilizați pentru producția de „Lička janjetina” sunt sacrificați când au o vârstă cuprinsă între 90 și 160 de zile și o greutate cuprinsă între 22 kg și 36 kg. O carcasă fără intestine utilizată pentru producția de „Lička janjetina” variază de la 12 kg la 18 kg în greutate și ajunge până la 80 cm în lungime. Carnea proaspătă „Lička janjetina” poate fi de la un roșu aprins la un roșu mai intens, are o structură delicată a mușchiului, cu depozite ferme de grăsime subcutanată și viscerală, de culoare albă cu o tentă gălbuie, și prezintă o aromă intensă, dar nu exagerat de puternică, de carne de oaie.

Carnea „Lička janjetina” se consumă doar gătită. În cursul preparării, grăsimea se topește treptat, iar carnea devine fragedă și suculentă, dobândind un gust și o aromă intense, dar nu exagerat de puternice, de carne de oaie. Profilul aromatic al cărnii „Lička janjetina” conține compuși volatili (aldehide, alcooli, cetone) din hrana mieilor „lička pramenka”, care include soiuri de plante de pe pășunile și pajiștile din aria geografică unde sunt crescuți mieii din această rasă.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Înaintea sacrificării, mieii destinați producției de „Lička janjetina” sunt hrăniți cu lapte de oaie (prin alăptare), cu fân provenit de pe pajiști și cu un amestec de cereale (orz, ovăz, triticală, secară, grâu și porumb) în timpul iernii și sunt scoși la pășunat în timpul verii. Mieii din rasa „lička pramenka” petrec cel puțin 30 de zile pe pășune.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Creșterea, înmulțirea și fătarea ovinelor din rasa „Lička pramenka” și creșterea și sacrificarea mieilor din această rasă trebuie să se desfășoare în aria geografică indicată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Carnea „Lička janjetina” se comercializează numai sub formă de carcasă întreagă sau semicarcasă proaspătă, fără părțile inferioare ale picioarelor sau organele din cavitatea toracică, abdominală și pelviană. Capul, rinichii și stratul de grăsime al rinichilor sunt parte integrantă a carcasei.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

„Lička janjetina” se etichetează în abator prin plasarea unui marcaj indelebil pe coapsele, spetele sau coastele carcaselor refrigerate. Marcajul indelebil are formă ovală și cuprinde cuvântul „lička”, situat în partea de sus, mențiunea „žig klaonice” [„marca abatorului”] la mijloc și cuvântul „janjetina”, în partea de jos.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică Lika se găsește în două regiuni administrative, cea mai mare parte în diviziunea administrativă Lika-Senj și o parte mai mică în diviziunea administrativă Zadar. Zona în care sunt crescute animalele din rasa „lička pramenka” și unde se produce carnea „Lička janjetina” include orașul Gospić și localitățile Donji Lapac, Karlobag, Lovinac, Perušić, Plitvička jezera, Udbina, Vrhovine, Senj, Brinje și Otočac din diviziunea administrativă Lika-Senj și localitatea Gračac din diviziunea administrativă Zadar.

5.   Legătura cu aria geografică

Se dorește obținerea protecției pentru denumirea produsului „Lička janjetina”, datorită reputației produsului, care rezultă din calitatea cărnii și din lunga tradiție a creșterii oilor într-un anumit mod.

Descrierea ariei geografice

Lika este o regiune continentală înconjurată de lanțuri muntoase (lanțul Velebit la sud, lanțul Velika Kapela la vest, Muntele Plješivica la est și Muntele Mala Kapela la nord), care conțin numeroase câmpii carstice (sau „polje”) (Gacko polje, Ličko polje, Krbavsko polje, Ličko Pounje, etc.). Este o zonă de producție agricolă; aici se cultivă cereale (cu excepția porumbului), care sunt utilizate în principal ca hrană pentru ovine. Câmpiile carstice sunt o formă de relief de acumulare, de tip tectonic. Forma suprafeței lor are o influență favorabilă asupra structurii solului. Predomină nisipurile argiloase și solurile nisipoase. Zona Lika are o climă montană aspră, cu o perioadă de vegetație relativ scurtă. Pe platourile și câmpiile sale, temperatura medie a lunii ianuarie este de aproximativ – 2 °C, iar în primele șase luni ale anului temperatura minimă scade sub 0 °C. În Lika, acțiunea puternică a vântului care suflă din nord-vest, corelată cu iernile lungi, influențează învelișul vegetal și compoziția acestuia, precum și distribuția comunităților vegetale.

Modul specific de creștere a ovinelor

Locuitorii regiunii Lika au crescut dintotdeauna oi din rasa „lička pramenka” în modul tradițional străvechi, și anume pe pășuni deschise. Acesta este atestat în mai multe relatări istorice [Kosović, B. (1935), Postanak naziva Lika i Ličani (originea denumirilor „Lika” și „Ličani”), Lički kalendar, pp. 62-63, 75-79] și a fost păstrat până în prezent. Modul de creștere a ovinelor din zona Lika diferă semnificativ de metodele utilizate în alte zone similare, deoarece în zonele muntoase ale regiunii oile din rasa „lička pramenka” petreceau tot timpul în același loc, indiferent de condiții (pășunat abundent în timpul verii, dar redus în timpul iernii). În Dalmația, pe de altă parte, din cauza pășunatului insuficient pe timp de vară, oile din rasa „dalmatinska pramenka” erau adesea transferate pe pășuni situate la altitudini mai mari, revenind în zone situate la altitudini mai mici către sfârșitul toamnei. Metoda tradițională de creștere a ovinelor practicată în regiunea Lika a afectat totodată caracteristicile oilor din rasa „lička pramenka”: Datorită activității fizice intense, aceste animale sunt deosebit de robuste, rezistă bine la îmbolnăviri și nu sunt exigente în materie de adăpost și nutriție.

Legătura dintre modul de creștere a oilor și carnea acestora

Datorită metodei specifice de creștere a acestei rase autohtone de ovine „lička pramenka”, și anume în aer liber, în zonele de munte din Lika, carnea „Lička janjetina” are, la rândul său, un gust, o culoare și o aromă distincte în comparație cu carnea de miel din alte zone. Acest lucru a fost confirmat de diverse studii științifice. Datorită activității fizice intense a animalelor, aflate în continuă mișcare, carnea provenită de la mieii din zona Lika crescuți pe pășuni are o culoare roșie mai intensă decât carnea provenită de la mieii crescuți în exploatații agricole. Această diferență de culoare nu se datorează numai rasei: ea este direct legată și de greutatea corporală a mieilor din zona Lika în momentul sacrificării (între 22 kg și 36 kg). Pe măsură ce mieii se apropie de maturitate, iar greutatea lor corporală crește, se intensifică și activitatea oxidativă și crește cantitatea de mioglobină, astfel încât carnea acestor animale dobândește o culoare roșie mai intensă [Kaić, A. (2013), teză de doctorat institulată „Fizikalno-kemijska svojstva mesa i sastav trupa janjadi ličke pramenke” (Caracteristici fizico-chimice ale cărnii și compoziția carcasei mieilor din rasa „lička pramenka”)].

Caracteristicile cărnii gătite „Lička janjetina”, cu gust și aromă puternice, fără a fi însă dominante, de carne de oaie, sunt influențate de zona geografică în care sunt crescute oile, de faptul că animalele se hrănesc cu vegetația abundentă și variată de pe pășunile alpine, precum și de vârsta (90-160 de zile) și greutatea lor corporală (22-36 kg) în momentul sacrificării. Datorită unor condiții nutriționale mai bune (lapte, fân, pășunat), mieii din zona Lika sunt sacrificați mai târziu decât cei din alte zone ale Croației (mieii din Cres sunt sacrificați la vârsta de 80 de zile, cei din Pag la 33 de zile), iar carcasele de miei din Lika sunt mai lungi (până la 80 de centimetri) și mai dezvoltate decât carcasele mieilor din Cres sau din Pag [Kasap et al. (2010), studiu științific intitulat „Neke odlike trupova janjadi ličke pramenke” (Caracteristici ale carcasei de miel din rasa „lička pramenka”), p. 858-861].

Profilul aromatic al cărnii gătite „Lička janjetina” are un caracter distinctiv datorat compoziției botanice a pajiștilor și pășunilor pe care sunt crescuți mieii din Lika. Aroma de carne de miel din Dalmația este diferită, deoarece și compoziția botanică a pajiștilor și a pășunilor din această zona este diferită.

Aldehidele, alcoolii și cetonele reprezintă peste 85 % din compușii volatili ai profilului aromatic general al cărnii „Lička janjetina”. Cei trei compuși volatili predominanți din carnea „Lička janjetina” sunt hexanaldehida, etanolul și cetona 2,3-octandionă. Compusul volatil cel mai reprezentativ pentru influența creșterii animalelor pe pășuni este 2,3-octandiona.

Vegetația pășunilor din Lika se împarte în două categorii: zonele de șes continentale (pășuni naturale și însămânțate) și pajiștile pietroase (pășuni naturale), cu o compoziție floristică alcătuită din 96 de specii. O parte semnificativă este reprezentată de ierburi aromatice, dominante fiind iarba-neagră (Calluna vulgaris) și ferigile (Pteridium aquilinum), care sunt specii protejate. Sunt prezente din abundență și plante din genul Aphanes și Veronica officinalis, precum și o serie de licheni.

Conform studiilor realizate, compoziția alimentației animalelor și comunitățile vegetale prezente pe pajiștile și pășunile din Lika joacă un rol decisiv în stabilirea profilului aromatic al cărnii „Lička janjetina”.

Pe lângă laptele de oaie, aportul nutrițional al mieilor din rasa lička pramenka care pasc pe pajiștile și pășunile din Lika este bazat pe următoarele specii de plante: Bromus erectus, Scorzonera villosa, Chrysopogon gryllus, Festuca pseudovina, Dichantium ischaemum, Satureo edraianthetum, Filipendula hexapetala, Lotus corniculatus, Leontodon hispidus, Sanguisorba muricata, Eryngium amethystinum, Sesleria tenuifolia, Trinia carniolica, Gentiana symphyandra și Genista holopetala).

Acest lucru sugerează că principalul factor care distinge compușii aromatici volatili ai cărnii „Lička janjetina” de cei ai altor tipuri de carne de miel comparabile este reprezentat de aria geografică în care au fost crescuți mieii (influența teritoriului) [Krvavica et al. (2015), studiu științific intitulat „Isparljivi spojevi arome ličke janjetine” (Compuși aromatici volatili ai cărnii „Lička janjetina”), p. 238-246].

Reputația

Carnea „Lička janjetina” este cunoscută și apreciată în regiunea Lika în special începând din 1998, când a fost lansată o manifestație intitulată „Toamna în Lika” („Jesen u Lici”). Cu acest prilej, vizitatorii s-au putut familiariza cu identitatea regiunii Lika și au fost preparate produse locale. Acest eveniment gastronomic, cultural și turistic, organizat anual, are scopul de le face cunoscute vizitatorilor cântecele și dansurile folclorice autentice din regiunea Lika și totodată de a prepara și prezenta produse locale tradiționale din regiune, printre care carne de miel „Lička janjetina” la proțap și „lička kisela juha”, o tocană acrișoară de miel.

Reputația de care se bucură „Lička janjetina” în legătură cu regiunea Lika este atestată de publicația gastronomică „Vodič kroz hrvatske gastro ikone”, care o prezintă drept „o icoană gastronomică a regiunii” [Andrić, V. et al. (2007): Vodič kroz hrvatske gastro ikone, Gastronomad, Zagreb, p. 210 et 211)], precum și de lucrarea intitulată „Hrvatska eno-gastronomija”, care precizează că „Lička janjetina” este unul dintre produsele emblematice ale gastronomiei din Lika și una dintre cele mai renumite specialități. Carnea „Lička janjetina” se poate prepara înăbușit sau la proțap.

Reputația și calitatea de care se bucură și în prezent carnea „Lička janjetina” sunt evidențiate de faptul că denumirea produsului și metoda de preparare sunt menționate în publicații și reviste de specialitate pe teme legate de carne [Cvrtila et al. (2007), Kakvoća janjećeg mesa (Calitatea cărnii de miel), Meso 9/2:114-120, p. 115].

Rețete pentru prepararea cărnii „Lička janjetina” sunt menționate în diferite publicații culinare, cum ar fi, de exemplu, în seria „Hrvatska tradicionalna jela i pila” [Alimente și băuturi tradiționale croate].

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.mps.hr/datastore/filestore/110/IZMJENJENA_SPECIFIKACIJA_LICKA_JANJETINA_18072017.pdf

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

2.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 153/15

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2018/C 153/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„LUCANICA DI PICERNO”

Nr. UE: PGI-IT-02313 – 5.6.2017

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea

„Lucanica di Picerno”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1.

Indicația geografică protejată „Lucanica di Picerno” este rezervată produsului de mezelărie care răspunde următoarelor caracteristici:

Caracteristici fizice:

„Lucanica di Picerno” prezintă forma curbată caracteristică a literei „U”. Greutatea produsului variază între 250 de grame și 350 de grame. Diametrul variază între 3,0 și 3,6 cm, iar dimensiunea între 20 și 35 cm.

Salamul „Lucanica di Picerno” destinat felierii are o greutate de până la 1,2 kg, un diametru cuprins între 3,0 și 3,6 cm și o lungime cuprinsă între 40 și 70 cm.

Caracteristici organoleptice:

Culoare: la tăiere, produsul prezintă o felie compactă, de culoare roșu-rubiniu, cu conținut de țesut adipos;

Miros și gust: specificitatea senzorială a produsului este dată de prevalența aromei de „fenicul sălbatic” (Foeniculum vulgare), definită ca miros și gust rezidual de semințe de fenicul, asociată aromei de „condimentat”, definită ca miros și gust rezidual de piper (Piper nigrum), și aromei de „ardei” (Capsicum annuum), definită ca miros și gust rezidual de ardei sub formă de fulgi sau de semințe. La analiza senzorială descriptivă, intensitatea aromei de „condimentat” și a celei de „ardei” este minoră în comparație cu aroma de „fenicul sălbatic”.

Se admite varianta picantă a produsului, pentru care crește valoarea intensității percepute a aromei de „ardei”, în timp ce aroma de „fenicul sălbatic” rămâne predominantă.

Caracteristici chimice și chimico-fizice:

conținut de grăsime între 18 și 35 %;

umiditate între 35 și 50 %;

Activitatea apei de maximum 0,88 Aw;

pH cuprins între 5,4 și 5,8.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materia primă utilizată pentru producerea salamului „Lucanica di Picerno” IGP constă în carne proaspătă obținută din carcase de porci grei, clasificate ca atare în categoria de greutate corespunzătoare în sensul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2); carcasele care ajung în unitățile de producție trebuie să corespundă claselor E, U, R și O, în conformitate cu legislația în vigoare a Uniunii Europene; porcii grei sunt crescuți timp de cel puțin 9 luni, astfel încât să se obțină greutăți mari și o carne adecvată pentru producerea salamului „Lucanica di Picerno”.

Nu este admisă carnea provenită de la:

1.

porcine cu caracteristici antitetice, în special de la animale purtătoare ale genei răspunzătoare de sensibilitatea la stres (PSS);

2.

tipuri genetice și animale considerate neconforme în sensul prezentului caiet de sarcini;

3.

animale de rasă pură din rasele Landrace belgian, Hampshire, Pietrain, Duroc și Spotted Poland.

Porcinele, aflate în condiții optime de sănătate, sunt trimise spre sacrificare numai după scurgerea celei de a noua luni. Scroafele și vierii sunt excluși de la sacrificare. În plus, este interzisă utilizarea de carcase care nu sunt perfect sângerate sau care prezintă fie miopatii declarate (PSE și DFD), fie urme evidente de fenomene inflamatorii și traumatice.

Pentru producerea salamului „Lucanica di Picerno” se pot utiliza exclusiv următoarele bucăți de carne: spată dezosată și denervată, ceafă, carne de sub spată („sottospalla”), burtă („pancetta”), mușchi file și pulpă tocată.

Pentru prepararea pastei sunt admise următoarele ingrediente (exprimate ca procent din greutatea totală a pastei):

—

sare, între 2,0 % și 2,5 %;

—

ardei dulce sau picant (Capsicum annuum), între 0,1 % și 0,15 %;

—

semințe de fenicul sălbatic (Foeniculum vulgare), între 0,13 % și 0,18 %;

—

piper negru (Piper nigrum) între 0,05 % și 0,1 %;

—

dextroză și zaharoză, maximum 0,5 %.

Pentru prepararea pastei, sunt admiși și următorii adjuvanți, aditivi și conservanți, conform celor de mai jos:

—

nitrit de sodiu (E 250);

—

nitrat de potasiu (E 252): până la 0,10 g/kg;

—

acid ascorbic (E 300) până la 0,1 % sau ascorbat de sodiu (E 301) până la 0,1 %.

Pe lângă acestea, la prepararea pastei pot fi adăugate preparate de culturi microbiene starter pentru fermentare.

Sunt excluse ingrediente precum laptele, produsele lactate și ingredientele modificate genetic.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție ale salamului „Lucanica di Picerno”, de la operațiunea de fasonare a bucăților de carne până la maturarea produsului, au loc în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul „Lucanica di Picerno” poate fi comercializat neambalat sau ambalat: în ambalaje vidate sau cu atmosferă protectoare, întreg, în bucăți sau feliat.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe etichete trebuie să apară logoul denumirii IGP „Lucanica di Picerno” și simbolul grafic european.

Este permisă utilizarea de pandantive, sigilii și alte materiale informative, cu condiția ca acestea să nu aibă caracter laudativ și să nu inducă în eroare consumatorul.

Pe lângă acestea, pe etichetă este permisă și utilizarea unor mențiuni care fac referire la întreprinderi, nume, denumiri comerciale și mărci private, cu condiția ca acestea să nu aibă caracter laudativ și să nu inducă în eroare consumatorul.

Logoul denumirii este următorul:

Image

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a salamului „Lucanica di Picerno” se situează pe teritoriul comunelor Picerno, Tito, Satriano di Lucania, Savoia di Lucania, Vietri di Potenza, Sant’Angelo Le Fratte, Brienza, Balvano, Ruoti, Baragiano, Bella, Muro Lucano, Castelgrande și Sasso di Castalda

5.   Legătura cu aria geografică

Cererea de înregistrare a IGP „Lucanica di Picerno” se bazează pe caracteristica utilizării feniculului sălbatic prezent în pastă, a cărui aromă rezultă predominantă față de celelalte ingrediente în urma unei analize senzoriale a produsului finit, precum și pe caracteristica prelucrării locale.

Într-adevăr, salamul „Lucanica di Picerno” IGP este produs conform unor metode istorice consacrate și își datorează caracteristicile unei serii de legături cu mediul înconjurător, în sens larg, incluzând factorul uman, metoda de preparare ancestrală și interacțiunea acestor două elemente.

Metoda de prelucrare din aria de referință a fost transmisă din generație în generație, îmbogățindu-se treptat cu cunoștințe specifice, grație producătorilor locali care, de-a lungul timpul, și-au îmbunătățit cunoștințele referitoare la diferitele etape, și anume:

—

curățarea, mai exact tăierea părților inutilizabile cum ar fi nervii, țesutul conjunctiv, grăsimea moale;

—

reducerea în porții mici și măcinarea porțiilor de carne astfel obținute;

—

condimentarea pastei;

—

repausul pastei pentru o perioadă cuprinsă între 4 și 24 de ore, pentru a permite ingredientelor să se amestece în mod echilibrat;

—

introducerea în membrană naturală și ulterioara modelare în forma clasică a literei „U”.

„Lucanica di Picerno” are o culoare roșu-rubiniu, iar felia moale și compactă prezintă un gust intens și predominant de semințe de fenicul, combinat cu aroma de condiment a piperului negru, fapt ce contribuie în ansamblu la conturarea profilului său senzorial caracteristic.

Profilul senzorial caracteristic este dovedit prin analize efectuate conform metodei „Flavour Profile” (profilul gustului), care demonstrează cum, pe o scală de evaluare lineară nestructurată cu 100 de unități reprezentând intensitatea aromei percepute, aroma de „fenicul sălbatic” predomină în raport cu aroma de „condimentat” și cea de „ardei”.

Alegerea ingredientelor, în primul rând a feniculului sălbatic, combinată cu indiscutabila vocație pentru producerea de mezeluri din aria delimitată, contribuie astfel la crearea unui produs care se diferențiază în mod clar de alte produse locale de același tip, datorită caracteristicilor sale organoleptice.

Condițiile climatice ale ariei, tipice Apeninilor lucani, se caracterizează prin veri calde și secetoase, urmate de perioade cu precipitații abundente care se transformă deseori în ninsori în timpul lunilor de iarnă. Aceste condiții termo-igrometrice sunt principalii factori care favorizează creșterea viguroasă a feniculului, ingredient utilizat în mod tradițional la producerea salamului „Lucanica di Picerno”. Într-adevăr, rețeta din Picerno, care provine din tradiția familială țărănească, prevedea utilizarea acestui condiment într-o proporție de circa o sută de semințe la un kilogram de pastă, fapt care accentuează caracterul distinctiv al acestui produs. În această privință, trebuie remarcat faptul că în Picerno exista o veritabilă piață a feniculului sălbatic. Omniprezente, semințele acestei plante aromatice perene antice erau culese și vândute de persoanele în vârstă. În prezent, feniculul sălbatic este cules, în general, dar nu neapărat, în aria geografică delimitată.

De asemenea, suspendarea tradițională a salamului „Lucanica di Picerno” pe cărucioare speciale, în etapa de maturare, permite obținerea caracteristicei forme în „U”, care diferențiază și astăzi produsul.

Prin urmare, producția de „Lucanica di Picerno” este puternic înrădăcinată în teritoriu, fapt demonstrat prin prezența unui mare număr de operatori care, potrivit metodelor artizanale utilizate de strămoșii lor, dedică o atenție deosebită alegerii, prelucrării și maturării cărnii, creând astfel un produs tipic și confirmând firul neîntrerupt al tradiției care caracterizează producția de „Lucanica di Picerno” de la originile sale și până în prezent.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Administrația actuală a lansat procedura națională de opoziție prin publicarea propunerii de înregistrare a caietului de sarcini al IGP „Lucanica di Picerno” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 91 din 19 aprilie 2017.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP e STG” (pe laterala stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.