COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 438/5

CONCLUZIILE CONSILIULUI

privind lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (*1)

(2017/C 438/04)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

REAMINTEȘTE Concluziile Consiliului din 25 mai 2016 privind o strategie externă pentru impozitare și măsurile împotriva abuzurilor în ceea ce privește tratatele fiscale, în special punctele 6-10 ale respectivelor concluzii, și Concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind criteriile pentru întocmirea listei UE de jurisdicții necooperante în scopuri fiscale și procesul de întocmire a acestei liste;

EVIDENȚIAZĂ importanța promovării la nivel global a criteriilor privind transparența fiscală, impozitarea echitabilă și punerea în aplicare a standardelor anti-BEPS, care au fost aprobate de Concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 („criterii”), astfel cum figurează în anexa V și cum sunt precizate în continuare în anexele VI și VII;

3.	TRECE ÎN REVISTĂ activitatea desfășurată de Forumul mondial privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, de Cadrul cuprinzător al OCDE privind combaterea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor și de Forumul privind practicile fiscale dăunătoare;

SALUTĂ activitatea desfășurată de Grupul de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor (Grupul de lucru pentru codul de conduită), în coordonare cu Grupul de lucru la nivel înalt pentru chestiuni fiscale (HLWP), pentru a selecta jurisdicțiile relevante și pentru a analiza și a evalua faptele legate de legislația și politicile lor fiscale în contextul criteriilor;

SALUTĂ faptul că majoritatea jurisdicțiilor au decis să participe la acest proces și dialog și au luat sau și-au propus să ia măsuri active în vederea soluționării chestiunilor identificate de Grupul de lucru pentru codul de conduită în domeniile transparenței fiscale, impozitării echitabile și punerii în aplicare a standardelor anti-BEPS;

6.	IA ACT, cu toate acestea, de faptul că o serie de jurisdicții nu au luat măsuri semnificative pentru a soluționa eficient deficiențele și nu sunt implicate într-un dialog semnificativ pe baza criteriilor, care ar putea duce la astfel de angajamente;

ESTE CONVINS că, în acest caz, legislația, politicile și practicile administrative în domeniul fiscal ale acestor jurisdicții au sau ar putea să aibă drept urmare o pierdere a veniturilor fiscale ale statelor membre și că ar trebui ca aceste jurisdicții să fie puternic încurajate să facă schimbările necesare în vederea remedierii situației;

8.	REAFIRMĂ că este foarte important să se pună la dispoziție mecanisme de protecție eficiente pentru a combate erodarea bazei impozabile a statelor membre prin fraudă fiscală, evaziune fiscală și evitarea obligațiunilor fiscale;

APROBĂ, în consecință, lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, astfel cum figurează în anexa I, și CONFIRMĂ că jurisdicțiile rămân pe listă până când îndeplinesc criteriile, de exemplu, prin respectarea recomandărilor cu privire la măsurile care trebuie luate pentru a fi scoase de pe listă;

10.

CONSIDERĂ CĂ ESTE ADECVAT ca Grupul de lucru pentru codul de conduită să se implice în discuții cu jurisdicțiile care figurează pe listă, pentru a conveni și a monitoriza măsurile pe care jurisdicțiile ar trebui să le ia pentru a fi scoase de pe listă și ÎNCURAJEAZĂ jurisdicțiile în cauză să ia rapid măsurile necesare pentru a îndeplini criteriile;

11.

IA ACT CU SATISFACȚIE de faptul că, deși legislația, politicile și practicile administrative în domeniul fiscal ale acestor jurisdicții prezintă îngrijorări în domeniul transparenței fiscale, al impozitării echitabile și al punerii în aplicare a standardelor anti-BEPS, o parte dintre aceste jurisdicții și-au asumat cu toate acestea angajamente semnificative la nivel politic înalt de a lua măsurile necesare în vederea soluționării chestiunilor restante până la termenele stabilite și nu ar trebui, în această etapă, să fie incluse pe lista jurisdicțiilor necooperante. Grupul de lucru pentru codul de conduită ar trebui să continue dialogul și să monitorizeze punerea în aplicare propriu-zisă a angajamentelor asumate de jurisdicțiile în cauză și ar trebui să recomande în orice moment actualizarea listei jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, în funcție de orice noi angajamente asumate și de punerea în aplicare a acestor angajamente. Situația actuală a cooperării cu UE în ceea ce privește angajamentele asumate în vederea punerii în aplicare a principiilor bunei guvernanțe fiscale figurează în anexa II;

12.

ÎȘI EXPRIMĂ compasiunea și sprijinul pentru jurisdicțiile din regiunea Caraibelor care au fost grav afectate în septembrie 2017 de furtuni devastatoare care au cauzat victime și daune considerabile infrastructurii esențiale și ESTE DE PĂRERE că procesul de examinare ar trebui să fie amânat pentru jurisdicțiile în cauză (Anguilla, Antigua și Barbuda, Bahamas, Insulele Virgine Britanice, Dominica, Saint Kitts și Nevis, Insulele Turks și Caicos, Insulele Virgine Americane). Cu toate acestea, Grupul de lucru pentru codul de conduită ar trebui ca, până în februarie 2018, să continue contactele cu jurisdicțiile în cauză, în vederea soluționării acestor îngrijorări până la sfârșitul lui 2018;

13.	SOLICITĂ, în special, Grupului de lucru pentru codul de conduită să continue dialogul și să înceapă procesul de monitorizare a angajamentelor asumate de jurisdicții fără întârziere, la începutul anului 2018, pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a acestora conform termenului convenit.

14.	SOLICITĂ Grupului de lucru pentru codul de conduită să convină asupra procedurilor pentru derularea procesului de monitorizare și să elaboreze un raport intermediar pe această temă înainte de vara anului 2018.

15.

ÎNCREDINȚEAZĂ Grupului de lucru pentru codul de conduită SARCINA de a se implica sau de a continua discuțiile cu jurisdicțiile relevante, de a urmări obținerea angajamentelor necesare, de a monitoriza stadiul îndeplinirii acestor angajamente și de a raporta periodic Consiliului, după caz, incluzând propuneri de modificare a listei jurisdicțiilor necooperante;

16.	CONSIDERĂ că, astfel cum figurează în anexa III, statele membre și UE ar putea aplica măsuri de protecție efective și proporționale, atât în domeniul fiscal, cât și în domeniul nefiscal, în privința jurisdicțiilor necooperante, dacă acestea din urmă se află pe lista în cauză;

17.	RECOMANDĂ ca statele membre să ia unele măsuri de protecție coordonate în domeniul fiscal, astfel cum figurează în anexa III, în conformitate cu dreptul lor intern și cu obligațiile în conformitate cu dreptul UE și dreptul internațional;

18.

SOLICITĂ Grupului de lucru pentru codul de conduită să examineze în continuare măsuri coordonate suplimentare în domeniul fiscal și INVITĂ statele membre să informeze Grupul de lucru pentru codul de conduită dacă și în ce mod aplică măsuri de protecție față de jurisdicțiile necooperante, atât timp cât acestea figurează pe o astfel de listă;

19.

INVITĂ instituțiile UE și statele membre, după caz, să ia în considerare lista UE a jurisdicțiilor necooperate în scopuri fiscale în privința cooperării privind politica externă, relațiile economice și dezvoltarea cu țările terțe relevante, să promoveze o abordare cuprinzătoare în chestiunea îndeplinirii criteriilor, fără a aduce atingere sferelor de competență ale statelor membre și ale Uniunii, astfel cum decurg din tratate;

20.	CONSIDERĂ că lista jurisdicțiilor necooperante și măsurile de protecție, după caz, vor avea ca efect trimiterea unui semnal puternic jurisdicțiilor vizate, stimulând o schimbare pozitivă care să ducă la scoaterea jurisdicțiilor de pe listă;

21.	CONFIRMĂ că aceste măsuri luate colectiv de statele membre ale UE sunt în conformitate cu agenda promovată de G20, OCDE și alte foruri internaționale;

22.

REAMINTEȘTE acordul Consiliului cu privire la abordarea legată de lipsa unui sistem de impozitare a societăților sau de aplicarea unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero, în contextul criteriului care impune unei jurisdicții să nu faciliteze structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri care nu reflectă activitatea economică reală din cadrul jurisdicției, astfel cum figurează în anexa VII;

23.

REAMINTEȘTE că, în conformitate cu Concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016, aceste măsuri nu aduc atingere sferelor de competență în cauză ale statelor membre, cum ar fi competența de a negocia și a conveni tratate fiscale bilaterale, de a aplica măsuri suplimentare sau de a întocmi liste de jurisdicții necooperante cu un domeniu de aplicare mai larg;

24.	CONFIRMĂ că o decizie de modificare a listei va fi luată de Consiliu pe baza informațiilor factuale pertinente puse la dispoziția Consiliului de Grupul de lucru pentru codul de conduită;

25.

CONSTATĂ că lista jurisdicțiilor necooperante ar trebui să fie actualizată cel puțin o dată într-un an calendaristic, iar situația ar trebui să fie monitorizată permanent în jurisdicțiile care figurează pe listă, precum și în alte jurisdicții incluse în exercițiul de examinare pentru 2017. În baza criteriilor convenite de Consiliu, Grupul de lucru pentru codul de conduită ar putea extinde monitorizarea și la alte jurisdicții;

26.

INVITĂ Grupul de lucru pentru codul de conduită să continue dialogul cu jurisdicțiile relevante pentru a promova transparența fiscală, impozitarea echitabilă și punerea în aplicare a standardelor anti-BEPS și să continue lucrările de analiză a măsurilor de protecție care ar putea fi definite și aplicate în continuare jurisdicțiilor necooperante în mod coordonat, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în conformitate cu dreptul UE și dreptul internațional;

27.

REAFIRMĂ că Grupul de lucru pentru codul de conduită, sprijinit de Secretariatul General al Consiliului, ar trebui să conducă și să supervizeze acest proces, în coordonare cu HLWP. Comisia va oferi asistență Grupului de lucru pentru codul de conduită prin efectuarea lucrărilor pregătitoare necesare pentru procesul de examinare, în conformitate cu rolurile definite în prezent în cadrul Codului de conduită pentru impozitarea întreprinderilor, în special în ceea ce privește dialogurile anterioare și cele în curs cu țări terțe;

28.	CONSIDERĂ POTRIVIT, în acest context, să stabilească orientările pentru lucrările viitoare în acest domeniu, astfel cum figurează în anexa IV;

29.

CONFIRMĂ faptul că criteriile vor fi actualizate periodic de Consiliu, după cum se dovedește necesar, ținând cont de evoluțiile internaționale și având în vedere evoluția standardelor internaționale și CONSIDERĂ că, în viitor, evaluarea și dialogul cu jurisdicțiile vizate ar trebui să se bazeze pe respectivele standarde, având în vedere importanța evoluțiilor continue și rapide în aceste domenii ale tuturor jurisdicțiilor relevante.

(*1) Consiliul a aprobat publicarea prezentelor concluzii în Jurnalul Oficial în scop informativ.

ANEXA I

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (1)

I. LISTA UE A JURISDICȚIILOR NECOOPERANTE ÎN SCOPURI FISCALE

1. Samoa Americană

Samoa Americană nu aplică niciun schimb automat de informații financiare, nu a semnat și nu a ratificat, inclusiv prin jurisdicția de care depinde, Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă astfel cum a fost modificată, nu aplică standardele minime BEPS și nu s-a angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

2. Bahrain

Bahrain nu include toate statele membre ale UE în scopul schimbului automat de informații, nu a semnat și nici nu a ratificat Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă astfel cum a fost modificată, facilitează structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri fără substanță economică reală, nu aplică standardele minime BEPS și nu s-a angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

3. Barbados

Barbados are un regim fiscal preferențial dăunător și nu s-a angajat în mod clar să îl modifice sau să îl anuleze până la 31 decembrie 2018, după cum i s-a solicitat.

Angajamentul Barbadosului de a modifica sau anula alte regimuri fiscale dăunătoare în conformitate cu criteriul 2.1 va fi monitorizat.

4. Grenada

Grenada nu a semnat și nu a ratificat Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă astfel cum a fost modificată și nu s-a angajat în mod clar să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

Angajamentul Grenadei de a îndeplini criteriile 1.1, 2.1 și 3 va fi monitorizat.

5. Guam

Guam nu aplică niciun schimb automat de informații financiare, nu a semnat și nu a ratificat, inclusiv prin jurisdicția de care depinde, Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă astfel cum a fost modificată, nu aplică standardele minime BEPS și nu s-a angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

6. Coreea (Republica Coreea)

Coreea are regimuri fiscale preferențiale dăunătoare și nu s-a angajat să le modifice sau să le anuleze până la 31 decembrie 2018.

7. RAS Macao

RAS Macao nu a semnat și nu a ratificat, inclusiv prin jurisdicția de care depinde, Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă astfel cum a fost modificată, și nu s-a angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

Angajamentul asumat de RAS Macao de a îndeplini criteriile 1.1 și 2.1 va fi monitorizat.

8. Insulele Marshall

Insulele Marshall facilitează structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri fără substanță economică reală, nu aplică standardele minime BEPS și nu s-au angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

Angajamentul Insulelor Marshall de a îndeplini criteriile 1.1 și 1.2 va fi monitorizat.

9. Mongolia

Mongolia nu este membru al Forumului mondial privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, nu a semnat și nu a ratificat Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă astfel cum a fost modificată, nu aplică standardele minime BEPS și nu s-a angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2019.

10. Namibia

Namibia nu este membru al Forumului mondial privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, nu a semnat și nu a ratificat Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă astfel cum a fost modificată, nu aplică standardele minime BEPS și nu s-a angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2019. În plus, Namibia are regimuri fiscale preferențiale dăunătoare și nu s-a angajat să le modifice sau să le anuleze până la 31 decembrie 2018.

11. Palau

Palau facilitează structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri fără substanță economică reală și a refuzat să se angajeze într-un dialog real care să certifice conformitatea sa cu criteriul 2.2.

Angajamentul asumat de Palau de a îndeplini criteriile 1.1, 1.2, 1.3 și 3 va fi monitorizat.

12. Panama

Panama are un regim fiscal preferențial dăunător și nu s-a angajat în mod clar să îl modifice sau să îl anuleze până la 31 decembrie 2018, după cum i s-a solicitat.

Angajamentul asumat de Panama de a modifica sau anula alte regimuri fiscale dăunătoare în conformitate cu criteriul 2.1 va fi monitorizat.

13. Saint Lucia

Saint Lucia are regimuri fiscale preferențiale dăunătoare, nu aplică standardele minime BEPS și nu s-a angajat în mod clar să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

14. Samoa

Samoa are regimuri fiscale preferențiale dăunătoare, nu aplică standardele minime BEPS și nu s-a angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

15. Trinidad și Tobago

Trinidad și Tobago a primit nivelul „neconform” din partea Forumului mondial privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, nu a semnat și nu a ratificat Convenția multilaterală a OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală astfel cum a fost modificată, are un regim fiscal preferențial dăunător și nu s-a angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

Angajamentul asumat de Trinidad și Tobago de a îndeplini criteriile 1.1 și 3 va fi monitorizat.

16. Tunisia

Tunisia are regimuri fiscale preferențiale dăunătoare și nu s-a angajat să le modifice sau să le anuleze până la 31 decembrie 2018.

Angajamentul Tunisiei de a îndeplini criteriul 3 va fi monitorizat.

17. Emiratele Arabe Unite

Emiratele Arabe Unite nu aplică standardele minime BEPS și nu s-au angajat să abordeze aceste chestiuni până la 31 decembrie 2018.

Angajamentul Emiratelor Arabe Unite de a îndeplini criteriile 1.1 și 1.3 va fi monitorizat.

II. RECOMANDĂRILE ADRESATE JURISDICȚIILOR CU PRIVIRE LA MĂSURILE CARE TREBUIE LUATE PENTRU A FI ELIMINATE DE PE LISTĂ SUNT URMĂTOARELE:

Toate jurisdicțiile incluse pe listă sunt invitate să soluționeze eficient deficiențele care figurează în prezenta anexă.

(1) Redactată pe baza răspunsurilor primite până la 4 decembrie 2017; ora 17:00 (UTC +01:00).

ANEXA II

Situația actuală a cooperării cu UE în ceea ce privește angajamentele asumate în vederea punerii în aplicare a principiilor bunei guvernanțe fiscale (1)

În contextul procesului de examinare, Grupul de lucru pentru codul de conduită a invitat fiecare jurisdicție în care au fost identificate îngrijorări să se angajeze să abordeze aceste îngrijorări. Marea majoritate a jurisdicțiilor au decis să introducă modificările relevante în legislația lor fiscală pentru a îndeplini criteriile de examinare ale UE.

Rezultatul acestui proces demonstrează măsura în care toate aceste jurisdicții sunt implicate într-un dialog constructiv cu UE, modul în care se angajează să îndeplinească standardele fiscale internaționale și ale UE și, în cele din urmă, evidențiază relația pozitivă pe care UE a construit-o cu aceste jurisdicții. Prin urmare, s-a stabilit că aceste jurisdicții sunt cooperante, sub rezerva îndeplinirii cu succes a angajamentelor asumate.

Grupul de lucru pentru codul de conduită va monitoriza punerea în practică a acestor angajamente și, prin urmare, va continua dialogul constructiv stabilit cu aceste jurisdicții.

Se preconizează că punerea în aplicare a angajamentelor va fi finalizată până la sfârșitul anului 2018 pentru majoritatea jurisdicțiilor; cu toate acestea, țările în curs de dezvoltare au la dispoziție până la sfârșitul lui 2019 pentru a-și îndeplini angajamentele cu privire la criteriile de transparență și la măsurile anti-BEPS.

„Situația actuală a cooperării cu UE în ceea ce privește angajamentele asumate în vederea punerii în aplicare a principiilor bunei guvernanțe fiscale” înregistrează angajamentele asumate de jurisdicția examinată pentru a aborda chestiunile identificate cu privire la criteriile convenite de Consiliul Ecofin din noiembrie 2016, grupate sub rubricile transparență, impozitare echitabilă și măsuri anti-BEPS.

1. Transparență

1.1.

Angajamentul de a pune în aplicare schimbul automat de informații fie prin semnarea Acordului multilateral al autorităților competente, fie prin acorduri bilaterale

Următoarele jurisdicții se angajează să pună în aplicare schimbul automat de informații până în 2018:

Curaçao, RAS Hong Kong, Noua Caledonie, Oman, Qatar și Taiwan

Următoarele jurisdicții se angajează să pună în aplicare schimbul automat de informații până în 2019:

Turcia

1.2.

Calitatea de membru al Forumului mondial privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale și nivelul satisfăcător

Următoarele jurisdicții se angajează să devină membre ale forumului mondial și/sau să aibă un nivel satisfăcător până în 2018:

Curaçao, Noua Caledonie și Oman

Următoarele jurisdicții se angajează să devină membre ale forumului mondial și/sau să aibă un nivel satisfăcător până în 2019:

Bosnia și Herțegovina, Capul Verde, Fiji, Iordania, Muntenegru, Serbia, Swaziland, Turcia și Vietnam

1.3.

Calitatea de semnatar și ratificarea Convenției multilaterale a OCDE privind asistența administrativă sau a rețelei de acorduri care să includă toate statele membre ale UE

Următoarele jurisdicții se angajează să semneze și să ratifice convenția multilaterală sau să dispună de o rețea de acorduri care să includă toate statele membre ale UE, până în 2018:

RAS Hong Kong, Noua Caledonie, Oman, Qatar și Taiwan

Următoarele jurisdicții se angajează să semneze și să ratifice convenția multilaterală sau să dispună de o rețea de acorduri care să includă toate statele membre ale UE, până în 2019:

Armenia, Bosnia și Herțegovina, Botswana, Capul Verde, Fiji, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Jamaica, Iordania, Maldive, Muntenegru, Maroc, Peru, Serbia, Swaziland, Thailanda, Turcia și Vietnam

2. Impozitare echitabilă

2.1.

Existența regimurilor fiscale dăunătoare

Următoarele jurisdicții se angajează să modifice și să anuleze, până în 2018, regimurile identificate:

Andorra, Armenia, Aruba, Belize, Botswana, Capul Verde, Insulele Cook, Curacao, Fiji, RAS Hong Kong, Iordania, Liechtenstein, Maldive, Mauritius, Maroc, Saint Vincent și Grenadinele, San Marino, Seychelles, Elveția, Taiwan, Thailanda, Turcia, Uruguay și Vietnam

Următoarele jurisdicții nu și-au reiterat în mod explicit angajamentul asumat în cadrul Forumului privind practicile fiscale dăunătoare de a modifica sau elimina regimurile identificate, până în 2018:

Malaysia și Insula Labuan

2.2.

Existența regimurilor fiscale care facilitează structurile offshore care atrag profituri în absența unei activități economice reale

Următoarele jurisdicții se angajează să abordeze îngrijorările referitoare la substanța economică până în 2018:

Bermuda, Insulele Cayman, Guernsey, Insula Man, Jersey și Vanuatu

3. Măsurile anti-BEPS

3.1.

Calitatea de membru al Cadrului cuprinzător privind BEPS sau punerea în aplicare a standardelor minime BEPS

Următoarele jurisdicții se angajează să devină membre ale Cadrului cuprinzător sau să pună în aplicare standardele minime BEPS până în 2018:

Aruba, Insulele Cook, Insulele Feroe, Groenlanda, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadinele, Taiwan și Vanuatu

Următoarele jurisdicții se angajează să devină membre ale Cadrului cuprinzător sau să pună în aplicare standardele minime BEPS până în 2019:

Albania, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Capul Verde, Fiji, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Iordania, Maldive, Muntenegru, Maroc, Serbia și Swaziland

Următoarele jurisdicții se angajează să devină membre ale Cadrului cuprinzător sau să pună în aplicare standardele minime BEPS dacă și când angajamentul devine relevant:

Nauru, Niue

(1) Redactată pe baza răspunsurilor primite până la 4 decembrie 2017; ora 17:00 (UTC +01:00).

ANEXA III

Măsuri de protecție

Se preconizează că includerea unei jurisdicții pe lista jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale va avea un efect disuasiv care va încuraja jurisdicțiile să îndeplinească criteriile, astfel cum figurează în anexa IV, și astfel cum sunt precizate în continuare în anexele V și VI, precum și alte standarde internaționale relevante.

Este important să se pună la dispoziție mecanisme de protecție eficiente pentru a combate erodarea bazei impozabile a statelor membre prin fraudă fiscală, evaziune fiscală și evitarea obligațiunilor fiscale și, prin urmare, să se aplice măsuri de protecție efective și proporționale, la nivelul UE și la nivel național, jurisdicțiilor incluse pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

3.	O serie de măsuri de protecție în domeniul nefiscal la nivelul UE sunt legate de lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale și figurează în partea A a prezentei anexe.

4.	De asemenea, statele membre ar putea adopta unele măsuri de protecție în domeniul fiscal, în conformitate cu legislația lor națională, în plus față de măsurile nefiscale luate de UE, pentru a descuraja eficient practicile necooperante în jurisdicțiile incluse pe listă.

5.	O listă a acestor măsuri în domeniul fiscal figurează în partea B a prezentei anexe. Întrucât aceste măsuri ar trebui să fie compatibile cu sistemele fiscale naționale ale statelor membre ale UE, punerea în aplicare a acestor măsuri este lăsată la nivelul competenței statelor membre.

6.	Este de remarcat că nicio măsură de protecție nu ar trebui să aducă atingere sferei de competență a statelor membre de a aplica măsuri suplimentare sau de a menține la nivel național liste de jurisdicții necooperante cu un domeniu de aplicare mai larg.

A. MĂSURI DE PROTECȚIE ÎN DOMENIUL NEFISCAL

Articolul 22 din Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 septembrie 2017 de instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD include o trimitere la lista UE a jurisdicțiilor necooperante.

În plus, includerea, în viitor, a unei trimiteri la lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale în alte acte legislative ale UE din domeniul nefiscal ar fi considerată ca făcând parte din măsurile de protecție în contextul prezentelor concluzii ale Consiliului.

În urma acestor măsuri, efectele generale asupra respectării criteriilor de către jurisdicții ar trebui să fie monitorizate de Grupul de lucru pentru codul de conduită, precum și de HLWP, în contextul punerii în aplicare a strategiei externe a UE privind impozitarea.

B. MĂSURI DE PROTECȚIE ÎN DOMENIUL FISCAL

B.1.

Pentru a asigura o acțiune coordonată, statele membre ar trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri administrative în domeniul fiscal:

(a)	monitorizare consolidată pentru unele tranzacții;

(b)	riscuri de audit sporite pentru contribuabilii care beneficiază de pe urma regimurilor în cauză;

(c)	riscuri de audit sporite pentru contribuabilii care utilizează structurile sau mecanismele care implică jurisdicțiile în cauză.

B.2.

Fără a aduce atingere sferelor de competență în cauză ale statelor membre de a aplica măsuri suplimentare, măsurile de protecție de natură legislativă în domeniul fiscal care ar putea fi aplicate de statele membre sunt:

(a)	nedeductibilitatea costurilor;

(b)	norme privind societățile străine controlate (SSC);

(c)	măsuri privind impozitul reținut la sursă;

(d)	scutire privind limitarea participării;

(e)	norma „switch-over” (trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite);

(f)	inversarea sarcinii probei;

(g)	cerințele privind documentația specifică;

(h)	divulgarea obligatorie de către intermediari fiscali a regimurilor fiscale specifice referitoare la mecanismele transfrontaliere.

B.3.

Statele membre ar putea să aibă în vedere utilizarea listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale ca instrument de facilitare a funcționării dispozițiilor antiabuz relevante, la punerea în aplicare a Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne. De exemplu, în cazul în care, în conformitate cu respectiva directivă, statele membre utilizează, în transpunerea normelor SSC în legislația lor internă, liste „negre” de țări terțe, aceste liste ar putea să cuprindă cel puțin jurisdicțiile incluse pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

ANEXA IV

Orientări pentru continuarea procesului legat de lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale

1. REVIZUIREA LISTEI ȘI PROCESUL DE SCOATERE DE PE LISTĂ

1.1.

Lista jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale care figurează în anexa I este revizuită de Consiliu cel puțin o dată pe an și este aprobată pe baza raportului înaintat Consiliului de Grupul de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor, indicându-se data de la care se aplică respectiva modificare.

1.2.

Lista poate fi modificată sau durata ei poate fi modificată în conformitate cu aceleași norme procedurale pe baza cărora a fost aprobată. În acest proces, Comisia Europeană ar trebui să furnizeze asistența tehnică necesară.

1.3.

Decizia Consiliului se va baza pe un raport al Grupului de lucru pentru codul de conduită, în coordonare cu HLWP, și va fi pregătită de Comitetul Reprezentanților Permanenți.

1.4.

De îndată ce o jurisdicție este inclusă pe listă, va fi informată printr-o scrisoare semnată de președintele Grupului de lucru pentru codul de conduită, în care se afirmă:

(a)	motivele includerii pe listă; și

(b)	măsurile pe care jurisdicția vizată trebuie să le ia pentru a fi scoasă de pe listă.

1.5.

De îndată ce este scoasă de pe listă, o jurisdicție va fi imediat informată în acest sens printr-o scrisoare semnată de președintele Grupului de lucru pentru codul de conduită, indicându-se data de la care se aplică respectiva modificare.

1.6.

Deciziile privind includerea pe listă sau eliminarea de pe listă a unei jurisdicții ar trebui să menționeze în mod clar datele de la care măsurile de protecție în domeniul fiscal ar trebui să înceapă sau să înceteze să se aplice, în funcție de natura măsurii, fără a aduce atingere sferelor de competență corespunzătoare ale statelor membre, cum ar fi adaptarea legislației naționale privind aplicarea măsurilor de protecție luate la nivel național.

2. ANGAJAMENTELE JURISDICȚIILOR, MONITORIZARE, DIALOG ȘI CALEA DE URMAT

2.1.

Angajamentele asumate oficial de jurisdicții de a pune în aplicare recomandările solicitate de Consiliu pentru a aborda chestiunile identificate ar trebui să fie monitorizate cu atenție de Grupul de lucru pentru codul de conduită, sprijinit de Secretariatul General al Consiliului, cu asistență tehnică din partea Comisiei Europene, pentru a evalua punerea în aplicare efectivă a acestora.

2.2.

În cazul în care jurisdicțiile în cauză nu reușesc să abordeze angajamentele până la termenul stabilit, Consiliul va reveni asupra chestiunii posibilei includeri a jurisdicțiilor vizate pe o listă care figurează în anexa I.

2.3.

În cazul jurisdicțiilor care prezintă îngrijorări prin neîndeplinirea cerințelor menționate în criterii, Grupul de lucru pentru codul de conduită ar trebui să urmărească în continuare angajamentul politic la nivel înalt al acestora, într-un termen concret, și să abordeze efectiv îngrijorările identificate în procesul de examinare.

2.4.

În special, discuțiile bilaterale ar trebui să vizeze:

(a)	explorarea și stabilirea soluțiilor pentru îngrijorările identificate în legătură cu sistemele și politicile fiscale ale respectivelor jurisdicții, precum și

(b)	obținerea angajamentelor adecvate și necesare pentru remedierea situației.

2.5.

În procesul de monitorizare a angajamentelor, ar trebui să se continue trecerea în revistă a lucrărilor desfășurate de Forumul mondial privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, de Cadrul cuprinzător al OCDE privind combaterea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor și de Forumul privind practicile fiscale dăunătoare.

2.6.

Grupul de lucru pentru codul de conduită ar trebui să continue promovarea globală a criteriilor în coordonare cu lucrările Forumului mondial privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, ale Cadrului cuprinzător al OCDE privind combaterea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor și ale Forumului privind practicile fiscale dăunătoare.

2.7.

Acolo unde este relevant, în cazul în care Grupul de lucru pentru codul de conduită decide pe baza criteriilor convenite de Consiliu, monitorizarea ar putea să se extindă la jurisdicțiile situate în afara domeniului de aplicare al exercițiului de examinare pentru 2017.

2.8.

Grupul de lucru pentru codul de conduită, sprijinit de Secretariatul General al Consiliului, va conduce și va superviza în continuare acest proces, în coordonare cu HLWP. Serviciile Comisiei vor oferi asistență Grupului de lucru pentru codul de conduită prin efectuarea lucrărilor pregătitoare necesare pentru procesul de examinare, în conformitate cu rolurile definite în prezent în cadrul Codului de conduită pentru impozitarea întreprinderilor, în special în ceea ce privește dialogurile anterioare și cele în curs cu țări terțe;

2.9.

Grupul de lucru pentru codul de conduită ar trebui să continue dezvoltarea mecanismelor practice adecvate privind punerea în aplicare a orientărilor respective.

2.10.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante este actualizată de Consiliu, în conformitate cu orientările respective, pe baza informațiilor care vor fi puse la dispoziție Grupului de lucru pentru codul de conduită. Grupul de lucru pentru codul de conduită va lucra pe baza informațiilor puse la dispoziție, printre altele, de jurisdicția vizată, Comisie sau statul(ele) membru(e).

2.11.

În urma unei evaluări echilibrate a tuturor informațiilor colectate, Grupul de lucru pentru codul de conduită raportează Consiliului, cel puțin o dată pe an, cu privire la lista jurisdicțiilor necooperante pentru a permite Consiliului să decidă, după caz, să includă jurisdicțiile pe lista jurisdicțiilor necooperante, în cazul în care nu respectă criteriile de examinare, sau să le scoată imediat de pe listă, dacă îndeplinesc condițiile.

2.12.

Secretariatul General al Consiliului va fi în continuare punctul focal pentru a facilita procesul descris de prezentul document.

ANEXA V

Criteriile privind transparența fiscală, impozitarea echitabilă și punerea în aplicare a măsurilor anti-BEPS pe care statele membre ale UE se angajează să le promoveze

Pentru examinarea jurisdicțiilor, în vederea întocmirii listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, ar trebui utilizate următoarele criterii de bună guvernanță în chestiuni fiscale, în conformitate cu orientările privind procesul de examinare. Conformitatea jurisdicțiilor în ceea ce privește transparența fiscală, impozitarea echitabilă și punerea în aplicare a măsurilor legate de BEPS (base erosion and profit shifting – erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor) va fi evaluată cumulativ în cadrul procesului de examinare.

1. Transparența fiscală

Criterii pe care trebuie să le îndeplinească o jurisdicție pentru a fi considerată conformă în materie de transparență fiscală:

1.1.

criteriu inițial în legătură cu standardul OCDE privind schimbul automat de informații (Standardul comun privind raportarea – CRS): jurisdicția trebuie să se fi angajat să pună în aplicare în mod eficace Standardul comun privind raportarea și să fi inițiat procesul legislativ în vederea punerii în aplicare, primele schimburi trebuind să aibă loc cel târziu în 2018 (referitor la anul 2017) și să dispună de mecanisme care să permită schimbul de informații cu toate statele membre, până la sfârșitul anului 2017, fie prin semnarea Acordului multilateral al autorităților competente (AMAC), fie prin intermediul unor acorduri bilaterale;

criteriu viitor în legătură cu Standardul comun privind raportarea, începând din 2018: jurisdicția ar trebui să dețină un rating cel puțin la nivelul „în mare măsură conformă” (Largely Compliant) din partea Forumului mondial în ceea ce privește Standardul comun privind raportarea referitoare la schimbul automat de informații; și

1.2.

jurisdicția ar trebui să dețină un rating cel puțin la nivelul „în mare măsură conformă” (Largely Compliant) din partea Forumului mondial în ceea ce privește standardul OCDE privind schimbul de informații la cerere, acordând atenția corespunzătoare procedurii rapide; și

1.3.

(în cazul statelor suverane) jurisdicția trebuie să îndeplinească una din următoarele condiții:

(i)	să fi ratificat, să fi convenit să ratifice, să deruleze în prezent ratificarea sau să se fi angajat în vederea intrării în vigoare, într-un termen rezonabil, a Convenției multilaterale a OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală (MCMAA), astfel cum a fost modificată; sau

(ii)	să aibă în vigoare până la 31 decembrie 2018 o rețea de mecanisme de schimb suficient de largă pentru a acoperi toate statele membre, permițând în mod efectiv atât schimbul de informații la cerere, cât și schimbul automat de informații;

(în cazul jurisdicțiilor nesuverane) jurisdicția trebuie să îndeplinească una din următoarele condiții:

(i)	să participe la MCMAA, astfel cum a fost modificată, care este fie deja în vigoare, fie preconizată să intre în vigoare pentru jurisdicția respectivă într-un termen rezonabil; sau

(ii)

să aibă în vigoare o rețea de mecanisme de schimb suficient de largă pentru a acoperi toate statele membre, permițând în mod efectiv atât schimbul de informații la cerere, cât și schimbul automat de informații sau să fi luat măsurile necesare pentru ca astfel de mecanisme de schimb să intre în vigoare într-un termen rezonabil;

1.4.

criteriu viitor: în perspectiva inițiativei pentru viitorul schimb global de informații privind proprietatea efectivă, aspectul proprietății efective va fi încorporat, într-o etapă ulterioară, drept al patrulea criteriu de transparență pentru procesul de examinare.

Până la 30 iunie 2019, ar trebui să se aplice următoarea excepție:

—	O jurisdicție ar putea fi considerată conformă în privința transparenței fiscale dacă îndeplinește cel puțin două dintre criteriile 1.1, 1.2 sau 1.3.

Această excepție nu se aplică jurisdicțiilor care primesc ratingul „neconformă” (Non Compliant) la criteriul 1.2 sau care nu au obținut cel puțin ratingul „în mare măsură conformă” (Largely Compliant) la acest criteriu până la 30 iunie 2018.

Țările și jurisdicțiile care vor figura pe lista jurisdicțiilor necooperante a cărei întocmire este în curs de către membrii OCDE și G20 vor fi luate în considerare în vederea includerii pe lista UE, indiferent dacă au fost sau nu selectate pentru exercițiul de examinare.

2. Impozitare echitabilă

Criterii pe care trebuie să le îndeplinească o jurisdicție pentru a fi considerată conformă în materie de impozitare echitabilă:

2.1.

jurisdicția nu ar trebui să aibă măsuri fiscale preferențiale care ar putea fi considerate dăunătoare conform criteriilor din Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 1 decembrie 1997, privind un cod de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor (1); și

2.2.

jurisdicția nu ar trebui să faciliteze structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri care nu reflectă activitatea economică reală din cadrul jurisdicției.

3. Punerea în aplicare a măsurilor anti-BEPS

3.1.

Criteriul inițial care trebuie îndeplinit de jurisdicții pentru a fi considerate conforme în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor anti-BEPS:

—	jurisdicția ar trebui să se angajeze, până la sfârșitul lui 2017, să respecte standardele minime anti-BEPS convenite ale OCDE și să se angajeze să asigure punerea în aplicare consecventă a acestora.

3.2.

Criteriul viitor care trebuie îndeplinit de jurisdicții pentru a fi considerate conforme în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor anti-BEPS (a se aplica odată ce se finalizează examinările, la nivelul Cadrului cuprinzător, cu privire la standardele minime convenite):

—	jurisdicției ar trebui să i se acorde o evaluare pozitivă (2) pentru punerea în aplicare efectivă a standardelor minime anti-BEPS convenite ale OCDE.

(1) JO C 2, 6.1.1998, p. 2.

(2) După ce se va conveni asupra metodologiei, textul criteriului va fi revizuit de către Consiliu în consecință.

ANEXA VI

Criteriul 1.3 (durata termenului rezonabil)

1.	În conformitate cu punctul 13 din Orientările pentru procesul de examinare a jurisdicțiilor anexate la concluziile Consiliului, Grupul de lucru pentru codul de conduită ar trebui să definească, pe baza unor criterii obiective, durata termenului rezonabil, menționat la criteriul 1.3.

2.	În vederea aplicării criteriului 1.3, durata termenului rezonabil, menționat la criteriul 1.3, se construiește după cum urmează:

În ceea ce privește criteriul 1.3 subpunctul (i) (referitor la state suverane), „într-un termen rezonabil” se referă la intrarea în vigoare pentru o jurisdicție dată a Convenției multilaterale a OCDE privind asistența administrativă reciprocă (MCMAA), astfel cum a fost modificată, și nu la angajament.

În ceea ce privește criteriile 1.3 subpunctele (i) și (ii) (referitoare la jurisdicțiile nesuverane), „într-un termen rezonabil” se referă la intrarea în vigoare pentru jurisdicție a MCMAA, astfel cum a fost modificată, și, respectiv, la intrarea în vigoare pentru jurisdicție a unei rețele de acorduri de schimb suficient de ample pentru a acoperi toate statele membre.

Durata termenului rezonabil, pentru aceste trei puncte va fi aceeași cu termenul limită aplicat la criteriul 1.3 subpunctul (ii) în ceea ce privește statele suverane: 31 decembrie 2018 (adică același termen care se aplică intrării în vigoare pentru o jurisdicție terță suverană a unei rețele de acorduri de schimb suficient de ample pentru a acoperi toate statele membre).

Fără a aduce atingere termenului de 31 decembrie 2018, termenul rezonabil nu trebuie să depășească timpul necesar pentru:

(a)	finalizarea etapelor procedurale, în conformitate cu dreptul intern;

(b)	adoptarea și intrarea în vigoare a oricăror modificări necesare în dreptul intern; și

(c)

orice alte termene limită obiective pe care le-ar putea presupune angajamentul formal (de exemplu, pentru o jurisdicție care își exprimă consimțământul de a fi angajată de MCMAA, aceasta intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de trei luni de la data depunerii documentului oficial de ratificare, acceptare sau aprobare).

7.	Durata termenului rezonabil se poate prelungi doar prin consensul unui Grup de lucru pentru codul de conduită pentru o anumită jurisdicție nesuverană, numai în cazuri justificate în mod corespunzător.

ANEXA VII

Domeniul de aplicare al criteriului 2.2

În sensul aplicării criteriului 2.2, lipsa impozitului pe profit sau aplicarea unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero pentru o jurisdicție ar trebui privite ca făcând parte din domeniul de aplicare al punctului A din Codul de conduită pentru impozitarea întreprinderilor din 1 decembrie 1997 (Codul de conduită) (1).

În această privință, atunci când criteriul 2.1 este inaplicabil din cauza faptului că jurisdicția în cauză nu îndeplinește criteriul de acces în conformitate cu punctul B din Codul de conduită (2), din cauza „lipsei unui sistem de impozitare a societăților sau aplicării unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero” (3), cei cinci factori identificați la punctul B din Codul de conduită trebuie să se aplice prin analogie pentru a se evalua dacă criteriul 2.2 (4) a fost îndeplinit.

3.	În contextul criteriului 2.2, lipsa impozitului pe profit sau aplicarea unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero nu poate constitui în sine un motiv pentru a concluziona că o jurisdicție nu îndeplinește cerințele de la criteriul 2.2.

O jurisdicție ar trebui să fie considerată ca fiind neconformă cu criteriul 2.2 în cazul în care refuză să se angajeze într-un dialog real sau nu furnizează informațiile sau explicațiile pe care le-ar putea solicita în mod rezonabil Grupul de lucru pentru codul de conduită sau nu cooperează în alt fel cu Grupul de lucru pentru codul de conduită atunci când acesta, în decursul procesului de examinare, trebuie să certifice conformitatea jurisdicției respective cu criteriul 2.2.

Termeni de referință pentru aplicarea testului codului prin analogie

A. CADRU GENERAL

1. Criteriu din concluziile Consiliului Ecofin din 8 noiembrie 2016

Jurisdicția nu ar trebui să faciliteze structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri care nu reflectă activitatea economică reală din cadrul jurisdicției.

2. Domeniul de aplicare al criteriului 2.2 (Ecofin februarie 2017)

În această privință, atunci când criteriul 2.1 este inaplicabil din cauza faptului că jurisdicția în cauză nu îndeplinește criteriul de acces în conformitate cu punctul B din Codul de conduită (6), din cauza „lipsei unui sistem de impozitare a societăților sau aplicării unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero” (7), cei cinci factori identificați la punctul B din Codul de conduită trebuie să se aplice prin analogie pentru a se evalua dacă criteriul 2.2 (8) a fost îndeplinit.

În contextul criteriului 2.2, lipsa impozitului pe profit sau aplicarea unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero nu poate constitui în sine un motiv pentru a concluziona că o jurisdicție nu îndeplinește cerințele de la criteriul 2.2.

3. Observații generale

—

Domeniul de aplicare al criteriului 2.2, astfel cum este descris de Ecofin, consideră lipsa impozitului pe profit sau aplicarea unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero drept o „măsură” care afectează localizarea activității economice (punctul A din Codul de conduită).

—	În această măsură, scopul criteriului 2.2 este să se verifice dacă respectiva „măsură” facilitează structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri care nu reflectă activitatea economică reală din cadrul jurisdicției.

—

Criteriul 2.2 se aplică numai atunci când evaluarea standard conform codului (respectiv, criteriul 2.1) nu poate fi aplicată ca urmare a lipsei, într-o jurisdicție a unei țări terțe, a unui sistem de impozitare a societăților, sau ca urmare a aplicării de către jurisdicția respectivă a unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero.

—	Criteriul 2.2 asigură evaluarea cadrului juridic și a anumitor dovezi economice ale unei jurisdicții în raport cu cinci criterii stabilite la punctul B din Codul de conduită, care trebuie interpretate prin analogie.

—

Avantajele acordate de jurisdicțiile unei țări terțe care influențează într-un mod semnificativ localizarea activităților economice trebuie evaluate în raport cu o cotă nominală de impozitare a profitului egală cu zero sau aproape de zero, precum și în raport cu lipsa unui sistem de impozitare a societăților, în măsura, în ambele cazuri, în care testul standard al Codului de conduită nu a putut fi aplicat. Aceste ultime elemente trebuie, de fapt, să fie considerate în sine ca avantaje care trebuie evaluate pe baza acestui test al codului.

—	În termeni generali, orice îndrumare elaborată de grupul de lucru pentru codul de conduită în cursul anilor pentru evaluarea măsurilor fiscale în cadrul domeniului de aplicare al Codului de conduită din 1998 ar trebui aplicată consecvent și prin analogie, în sensul prezentului test (9).

—

Se poate considera că o jurisdicție nu a trecut evaluarea pe baza acestui criteriu atunci când „structurile sau mecanismele offshore ce vizează atragerea de profituri care nu reflectă activitatea economică reală din cadrul jurisdicției” există ca urmare a unor norme sau practici, inclusiv din afara domeniului impozitării, a căror modificare ar putea fi solicitată în mod rezonabil jurisdicției, sau există ca urmare a lipsei unor norme și cerințe necesare pentru a asigura conformitatea cu acest test, a căror introducere ar putea fi solicitată în mod rezonabil jurisdicției.

—

Introducerea unui sistem al impozitului pe profit (sistem CIT) sau a unei cote pozitive a impozitului pe profit nu se numără printre acțiunile care pot fi solicitate jurisdicției unei țări terțe pentru ca aceasta să respecte cerințele testului, întrucât lipsa unei baze fiscale a societăților sau aplicarea unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero nu pot constitui în sine un criteriu pentru a evalua o jurisdicție ca fiind neconformă.

—	Cu toate acestea, criteriul 2.2 implică neconformitatea automată pentru acele jurisdicții care refuză să coopereze cu UE în vederea evaluării cadrului lor juridic.

B. TESTUL PRIVIND ACCESUL

1. Criteriul de acces, în formularea actuală din Codul de conduită

„În domeniul de aplicare precizat la punctul A, măsurile fiscale care prevăd un nivel efectiv de impozitare considerabil mai scăzut, inclusiv egal cu zero, față de nivelurile care se aplică în general în statul membru în cauză trebuie considerate potențial dăunătoare și, prin urmare, trebuie reglementate de prezentul cod”.

2. Orientări pentru aplicarea prin analogie

—	Funcționarea testului privind accesul pare să fie clară, pe baza definiției domeniului de aplicare a criteriului 2.2, convenită de Ecofin în luna februarie a acestui an.

—

În special, acest test este îndeplinit atunci când „criteriul 2.1 este inaplicabil din cauza faptului că jurisdicția în cauză nu îndeplinește criteriul de acces în conformitate cu punctul B din Codul de conduită, din cauza lipsei unui sistem de impozitare a societăților sau aplicării unei cote nominale de impozitare a profitului egale cu zero sau aproape de zero”.

C. CRITERIILE 1 ȘI 2

1. Criteriul 1 din cadrul criteriilor actuale ale codului, în formularea curentă:

„Dacă avantajele se acordă doar nerezidenților ori pentru tranzacții efectuate cu nerezidenți”

2. Criteriul 2 din cadrul criteriilor actuale ale codului, în formularea curentă:

„Dacă avantajele sunt total izolate de piața internă, astfel încât să nu afecteze baza impozabilă națională”

3. Orientări pentru aplicarea prin analogie

—	În scopul aplicării criteriului 2.2, „avantajele” ar trebui înțelese ca existența unui nivel al impozitării egal cu zero sau apropiat de zero sau absența impozitului pe profit.

—	Factorul 1, precum și factorul 2 din criteriile actuale ale codului conțin două elemente principale: (a) izolarea juridică și (b) izolarea de facto.

—	Izolarea juridică intervine atunci când avantajele se acordă doar nerezidenților prin intermediul unor acte cu putere de lege și norme administrative care reglementează constituirea și funcționarea societăților într-o jurisdicție dată.

—	Atunci când nu există un sistem efectiv al impozitului pe profit, ar trebui să se evalueze dacă aspecte ale cadrului juridic, inclusiv cele care nu sunt legate de impozitul pe profit, asigură efectiv un scenariu al izolării.

—	Un exemplu în acest sens ar fi cerințele care nu sunt legate de impozitare aplicate societăților, care permit rezidența sau accesul la piața internă a jurisdicției care face obiectul testului.

—	În acest sens, este evaluată orice măsură care conduce la un tratament diferit între societățile locale și cele deținute de nerezidenți, sau ale căror activități sunt deconectate de piața internă.

—

De exemplu, în cazul în care o jurisdicție acordă „avantaje” unei societăți numai dacă aceasta nu desfășoară activități în economia locală (criteriul 2) sau numai în măsura în care respectivele activități depind de o licență comercială specifică (criteriile 1 și 2) sau numai în măsura în care respectivele activități sunt desfășurate de nerezidenți (criteriul 1), aceasta ar putea reprezenta un element posibil al unui sistem de izolare existent. Prin analogie, acest lucru ar putea fi relevant și pentru alte taxe (adică altele decât impozitul pe profit).

—	Izolarea de facto se referă în general la o situație în care avantajul nu este acordat explicit de către o țară numai nerezidenților, deși, în realitate, de acesta beneficiază în exclusivitate sau într-o măsură covârșitoare nerezidenții.

—

În ceea ce privește izolarea de facto, se consideră de obicei câți contribuabili care beneficiază de avantaj sunt de fapt nerezidenți. Dacă, de exemplu, toți sau aproape toți beneficiarii impozitului zero sunt nerezidenți (inclusiv societăți locale cu acționariat străin), se consideră că sunt îndeplinite subcriteriul (1) litera (b) și subcriteriul (2) litera (b) (adică jurisdicția ar fi considerată neconformă pe baza acestei etape a testului codului).

D. CRITERIUL 3

1. Criteriul 3 din cadrul criteriilor actuale ale codului, în formularea curentă:

„Dacă avantajele se acordă chiar și în absența unei activități economice reale și a unei prezențe economice substanțiale în statul membru care oferă astfel de avantaje fiscale”.

2. Orientări pentru aplicarea prin analogie

Pentru a evalua dacă avantajele se acordă chiar și în absența unei activități economice reale și a unei prezențe economice substanțiale, trebuie să se stabilească:

—

dacă o jurisdicție solicită unei societăți sau unei întreprinderi de oricare alt tip (de exemplu, pentru constituirea și/sau funcționarea acesteia) să desfășoare activități economice reale și să aibă o prezență economică substanțială:

—	„activitate economică reală” se referă la natura activității care beneficiază de neimpozitarea supusă analizei;

—	„prezență economică substanțială” se referă la manifestările concrete ale activității care beneficiază de neimpozitarea supusă analizei;

—

ca exemplu și pornind de la premisa că în general, elementele considerate în trecut de Grupul de lucru pentru codul de conduită sunt relevante și pentru această analiză, evaluarea actuală ar trebui să examineze următoarele elemente, ținând cont de caracteristicile industriei/sectorului în discuție: un nivel adecvat al angajaților, un nivel adecvat al cheltuielilor anuale efectuate, birouri și sedii fizice, investiții sau alte tipuri de activități relevante efectuate;

—	dacă există o legătură de facto și de jure între activitatea economică reală desfășurată în jurisdicție și profiturile care nu fac obiectul impozitării;

—

dacă autoritățile publice, inclusiv autoritățile fiscale ale unei jurisdicții, sunt capabile să efectueze (și efectuează efectiv) investigări privind desfășurarea de activități economice reale și o prezență economică substanțială pe teritoriul lor, precum și schimbul de informații relevante cu alte autorități fiscale;

—	dacă există sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor referitoare la activitățile substanțiale.

E. CRITERIUL 4

1. Criteriul 4 din cadrul criteriilor actuale ale codului, în formularea curentă:

„Dacă normele pentru determinarea profitului din activitățile interne din cadrul unui grup multinațional de companii se îndepărtează de la principiile acceptate la nivel internațional, în special de la normele convenite în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”.

2. Orientări pentru aplicarea prin analogie

—

Pentru a evalua dacă normele privind stabilirea profitului aderă la standarde convenite la nivel internațional (de exemplu, orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale sau alte standarde contabile similare), în primul rând ar trebui să se verifice dacă și în ce măsură această analiză este relevantă pentru jurisdicțiile care nu aplică un sistem al impozitului pe profit.

—

În acest scop, este relevant să se considere că o jurisdicție care nu aplică un sistem al impozitului pe profit nu ar trebui să afecteze negativ alocarea adecvată a profiturilor îndepărtându-se de la standardele convenite la nivel internațional. Jurisdicțiile ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a garanta faptul că țările care aplică impozitele sunt capabile să își exercite drepturile de impozitare, de exemplu prin intermediul raportării pentru fiecare țară în parte (CBCR), prin transparență și alte modalități de schimb de informații.

—	Atunci când este relevant, ar trebui să se stabilească dacă principiile convenite ale OCDE sau standardele contabile similare pentru stabilirea profiturilor au fost susținute într-o anumită jurisdicție.

—

În acest sens, este esențial să se stabilească modul în care aceste norme sunt puse în aplicare și consolidate în jurisdicțiile vizate. În absența unui sistem de impozitare a societăților într-o jurisdicție dată, pot fi luate în considerate și norme alternative privind stabilirea prețurilor de transfer, verificându-se dacă sunt comparabile și compatibile cu principii convenite la nivel internațional (de exemplu, un principiu al valorii de piață echitabile în conformitate cu principii contabile internaționale).

—	Acest criteriu împiedică posibilitatea ca societățile multinaționale să utilizeze norme privind stabilirea prețurilor de transfer care se îndepărtează de orientările OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer pentru a-și aloca profiturile unor jurisdicții cu impozit zero.

—	Răspunsurile la întrebările de la 2.9 la 2.12 ar trebui să ofere suficiente informații privind modul în care sunt stabilite profiturile, evidențiind orice îndepărtare importantă de la standardele convenite la nivel internațional.

F. CRITERIUL 5

1. Criteriul 5 din cadrul criteriilor actuale ale codului, în formularea curentă:

„Dacă măsurile fiscale nu sunt transparente, inclusiv dacă dispozițiile juridice sunt relaxate în mod netransparent la nivel administrativ”.

2. Orientări pentru aplicarea prin analogie

—	Criteriul 5 evaluează dacă anumite elemente ale unui sistem juridic, inclusiv constituirea unei societăți pe teritoriul său, nu asigură un nivel adecvat de transparență.

—

Mai precis, trebuie să se evalueze dacă orice elemente ale sistemului juridic, inclusiv acordarea rezidenței fiscale sau constituirea societăților, pot fi acordate în mod discreționar sau sunt supuse legii, verificându-se dacă orice dispoziție juridică, inclusiv cele care nu se referă la impozitare, poate fi considerată discreționară în ceea ce privește aspectele legate de constituirea unei societăți în jurisdicția respectivă.

—	Acest factor ar elimina posibilitatea ca o jurisdicție să nu asigure un nivel adecvat de transparență în cadrul său juridic, considerând că avantajele examinate în acest test al codului derivă din înregistrarea unei societăți într-o jurisdicție.

—	Răspunsurile la întrebările de la 2.13 la 2.16 ar trebui să ofere suficiente informații privind modul în care este asigurată transparența într-o jurisdicție în ceea ce privește anumite acțiuni întreprinse de societăți pentru a beneficia de avantajele furnizate în jurisdicția respectivă.

(1) „Fără a aduce atingere domeniilor de competență ale statelor membre și ale comunității, prezentul cod de conduită care reglementează impozitarea întreprinderilor vizează măsurile care au sau pot avea incidență sensibilă asupra localizării activităților economice în sânul Comunității.” (JO C 2, 6.1.1998, p. 3).

(2) „În domeniul de aplicare precizat la punctul A, măsurile fiscale care prevăd un nivel efectiv de impozitare considerabil mai scăzut, inclusiv egal cu zero, față de nivelurile care se aplică în general în statul membru în cauză trebuie considerate potențial dăunătoare și, prin urmare, trebuie reglementate de prezentul cod. Acest nivel de impozitare se poate aplica în virtutea cotei de impozitare nominale, a bazei impozabile sau a oricărui alt factor relevant.” (JO C 2, 6.1.1998, p. 3).

(3) Acesta se poate aplica în virtutea cotei de impozitare nominale, a bazei impozabile sau a oricărui alt factor relevant.

(4) Criteriul 2.2 are următoarea formulare: „Jurisdicția nu ar trebui să faciliteze structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri care nu reflectă activitatea economică reală din cadrul jurisdicției.”

(5) „Fără a aduce atingere domeniilor de competență ale statelor membre și ale comunității, prezentul cod de conduită care reglementează impozitarea întreprinderilor vizează măsurile care au sau pot avea incidență sensibilă asupra localizării activităților economice în sânul Comunității.” (JO C 2, 6.1.1998, p. 3).

(6) „În domeniul de aplicare precizat la punctul A, măsurile fiscale care prevăd un nivel efectiv de impozitare considerabil mai scăzut, inclusiv egal cu zero, față de nivelurile care se aplică în general în statul membru în cauză trebuie considerate potențial dăunătoare și, prin urmare, trebuie reglementate de prezentul cod. Acest nivel de impozitare se poate aplica în virtutea cotei de impozitare nominale, a bazei impozabile sau a oricărui alt factor relevant.” (JO C 2, 6.1.1998, p. 3).

(7) Acesta se poate aplica în virtutea cotei de impozitare nominale, a bazei impozabile sau a oricărui alt factor relevant.

(8) Criteriul 2.2 are următoarea formulare: „Jurisdicția nu ar trebui să faciliteze structuri sau mecanisme offshore ce vizează atragerea de profituri care nu reflectă activitatea economică reală din cadrul jurisdicției.”

(9) A se vedea documentul 14039/98 din 11 decembrie 1998, „Codul de conduită (Impozitarea întreprinderilor) – Interpretarea criteriilor” și actualizările sale ulterioare.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 438/31

Rezumatul Deciziei Comisiei

din 20 iulie 2016

privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE

(Cazul M.7724 – ASL/Arianespace)

[notificată cu numărul C(2016) 4621]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2017/C 438/09)

La 20 iulie 2016, Comisia a adoptat o decizie într-un caz de concentrare economică, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (1), în special articolul 8 alineatul (1) din regulament. O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei este disponibilă în versiunea lingvistică autentică a cazului pe site-ul Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html

I. PĂRȚILE ȘI TRANZACȚIA

(1)

La 8 ianuarie 2016, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul privind concentrările economice, o notificare a unei concentrări propuse prin care ASL, o întreprindere comună controlată în comun de Airbus Group S.E. („Airbus”, Țările de Jos) și Safran S.A. („Safran”, Franța), dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întreprinderilor Arianespace Participation S.A. și Arianespace S.A. (denumite împreună „Arianespace”, Franța), prin achiziționarea întregii participații deținute la momentul respectiv de Centre National d’Etudes Spatiales („CNES”) la Arianespace („tranzacția”). Airbus și Safran împreună, precum și ASL sunt denumite în continuare „părțile”.

(2)

Arianespace este o societate înființată în 1980 de CNES, acționând în calitate de acționar principal. și de industria de sateliți care participă la programul Ariane, și anume Airbus, Safran și alte unsprezece societăți din Europa reprezentând cele zece țări europene care finanțează, prin participarea lor în cadrul Agenției Spațiale Europene („ESA”), dezvoltarea lansatorului Ariane. Această structură inițială a acționariatului a rămas, în mare măsură, neschimbată până în prezent. Arianespace efectuează lansări de sateliți și alte nave spațiale pentru clienți comerciali și instituționali, de la Centrul Spațial din Guyana („CSG”) situat în Kourou, Guyana Franceză. În acest scop, centrului i s-a încredințat de către ESA dreptul exclusiv de a comercializa lansatoarele Ariane și Vega, finanțate de ESA. În temeiul acordurilor semnate între Rusia, ESA și Franța, Arianespace are, de asemenea, dreptul exclusiv de a exploata servicii de lansare de la CSG pentru misiuni comerciale, utilizând lansatorul rusesc Soyuz.

(3)

ASL este o societate înregistrată în conformitate cu legislația franceză și controlată în comun de către Airbus și Safran (50/50), care combină activitățile desfășurate de societățile-mamă ale acesteia în sectorul lansatoarelor civile și militare și în ceea ce privește subsistemele și echipamentele pentru sateliți. Crearea ASL Group a fost notificată Comisiei la 8 octombrie 2014 în cazul M.7353 și a fost autorizată, sub rezerva unor condiții, la 26 noiembrie 2014.

(4)

Airbus este o societate înregistrată în conformitate cu legislația neerlandeză, care activează în domeniile aeronautic, al industriei spațiale și al apărării. În prezent, aceasta este cotată la bursele din Frankfurt, Madrid și Paris. Airbus cuprinde trei divizii principale: (i) Divizia Airbus, care se concentrează pe fabricarea de aeronave comerciale (68,4 % din veniturile totale ale grupului în 2014); (ii) Airbus Helicopters (9,8 % din veniturile totale ale grupului); și (iii) Airbus Defence and Space („Airbus DS”) care reunește o gamă largă de produse din domeniul apărării, securității și aplicațiilor securizate bazate pe tehnologiile spațiale (20,9 % din veniturile totale la nivel de grup), inclusiv subsisteme pentru lansatoare (prin intermediul filialei sale spaniole Airbus Defence and Space SAU, „Airbus DS SAU”) și sateliți. Airbus DS activează, de asemenea, ca operator de satelit pentru telecomunicații și pentru sateliții de observare a Pământului.

(5)

Safran este o societate franceză cotată la bursa din Paris care se concentrează pe trei domenii principale: (i) propulsie aerospațială (53 % din veniturile totale ale grupului); (ii) echipamente pentru aeronave (29 % din veniturile totale ale grupului); și (iii) apărare și securitate (18 % din veniturile totale ale grupului).

II. REZUMAT

(6)

Tranzacția a fost notificată Comisiei la 8 ianuarie 2016.

(7)

Prin decizia din 26 februarie 2016, Comisia a constatat că tranzacția ridică semne majore de întrebare cu privire la compatibilitatea sa cu piața internă și a adoptat o decizie de inițiere a procedurilor în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice [„decizia în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c)”].

(8)

Investigația amănunțită a confirmat preocupările în materie de concurență identificate cu titlu preliminar în ceea ce privește schimbul de informații sensibile dintre Arianespace și Airbus.

(9)

La 20 mai 2016, partea care a efectuat notificarea a prezentat angajamentele finale („angajamentele finale”) datorită cărora tranzacția devine compatibilă cu piața internă.

(10)

Prin urmare, o decizie de declarare a compatibilității cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice este propusă spre adoptare.

III. EXPUNERE DE MOTIVE

A. PIEȚELE RELEVANTE ALE PRODUSULUI

1. Piața pentru lansatoare exploatate de Arianespace

(11)

Arianespace achiziționează lansatoare de la contractanții principali de lansatoare (ASL pentru Ariane, ELV pentru Vega și TsSKB pentru Soyuz). ASL este activă în calitate de contractant principal pentru lansatoarele Ariane.

(12)

În acest context, Comisia ia în considerare existența unei piețe pentru lansatoare exploatate de Arianespace, care ar fi o piață europeană ca domeniu de aplicare.

2. Piața pentru servicii de lansare

(13)

Arianespace efectuează lansări de sateliți și alte nave spațiale pentru clienți instituționali și comerciali. Aceasta efectuează lansări atât către orbite de transfer geostaționare („GTO”), cât și către orbite non-geostaționare (non-GTO). ASL are o activitate marginală pe piața serviciilor de lansare prin intermediul întreprinderii sale comune Eurockot, care comercializează lansatorul Rockot. Lansatorul este utilizat pentru lansări non-GTO, atât pentru clienți comerciali, cât și pentru clienți instituționali.

(14)

În acest context, Comisia consideră că misiunile care țin de: (i) GTO; și (ii) non-GTO constituie piețe diferite. Fiecare dintre acestea pot fi împărțite, la rândul lor, în: (i) lansări deschise; și (ii) lansări captive (civile sau militare). Aceasta corespunde următoarelor piețe relevante distincte: (i) piața deschisă pentru serviciile de lansare pe GTO; (ii) piața deschisă pentru serviciile de lansare pe non-GTO; (iii) piața captivă pentru serviciile de lansare pe GTO; precum și (iv) piața captivă pentru servicii de lansare pe non-GTO. În sensul prezentei decizii, aspectul dacă piețele pentru servicii de lansare pe non-GTO pot fi segmentate între lansările LEO și MEO poate fi lăsat deschis.

(15)

În ceea ce privește domeniul geografic de aplicare, Comisia consideră că (i) piețele deschise pentru servicii de lansare (atât pentru lansările pe GTO, cât și pentru lansările pe non-GTO) sunt piețe la nivel mondial; și că (ii) piețele captive pentru servicii de lansare (atât pentru lansări pe GTO, cât și pentru lansări pe non-GTO) sunt regionale sau naționale ca domeniu de aplicare.

3. Piața pentru sateliți

(16)

Airbus își desfășoară activitatea ca producător de sateliți, în ceea ce privește atât sateliții comerciali, instituționali și militari, cât și sateliții pentru constelații.

(17)

În acest context, Comisia ia în considerare următoarele piețe relevante: (i) piața pentru sateliți instituționali europeni; (ii) piețe pentru sateliți instituționali naționali în cadrul UE; (iii) piața pentru exportul de sateliți instituționali; (iv) piața pentru sateliți comerciali; și (v) piața pentru sateliți militari. În sensul prezentei decizii, aspectul dacă piața pentru sateliți ar trebui segmentată în continuare în funcție de tipul de orbită (GTO/non-GTO) și constelațiile de sateliți ar constitui o piață distinctă poate rămâne deschis.

(18)

Comisia consideră că (i) piața pentru sateliți comerciali este o piață mondială ca domeniu de aplicare; (ii) piața pentru sateliți instituționali europeni este o piață europeană sau națională, în funcție de autoritatea în domeniul achizițiilor; (iii) piața pentru exportul de sateliți instituționali este o piață mondială ca domeniu de aplicare; și (iv) piața pentru sateliți militari este o piață națională ca domeniu de aplicare.

4. Piața pentru adaptoare de sarcină utilă și pentru dispersoare de sarcină utilă

(19)

ASL a fost activă în calitate de furnizor de dispersoare de sarcină utilă pe Ariane 5 (pentru constelația Galileo) și pe Soyuz (pentru constelația Globalstar). Airbus DS SAU își desfășoară activitatea în calitate de furnizor de adaptoare de sarcină utilă pe Ariane 5.

(20)

În acest context, Comisia consideră că (i) piața pentru adaptoare de sarcină utilă; și (ii) piața pentru dispersoare de sarcină utilă reprezintă piețe ale produsului separate. Domeniul geografic exact de aplicare a acestor piețe rămâne deschis ca fiind la nivelul SEE sau la nivel mondial.

5. Piața pentru servicii de asigurare spațială

(21)

Arianespace oferă servicii de asigurare clienților săi prin intermediul filialei sale deținute în întregime „S3R”.

(22)

Comisia consideră că domeniul exact de aplicare a pieței produsului în ceea ce privește serviciile de asigurare spațială poate fi lăsat deschis. În mod similar, domeniul geografic exact de aplicare a acestei piețe este lăsat deschis.

6. Piața pentru operarea sateliților

(23)

Airbus își desfășoară activitatea în calitate de operator de satelit pentru: (i) sateliții de observare a Pământului (în nume propriu și în numele agențiilor spațiale europene) prin intermediul diviziei Airbus DS de servicii de geo-informare (fostele Spot Image și Infoterra); și pentru (ii) telecomunicații militare (în principal în numele Ministerului Apărării al Regatului Unit) prin intermediul Paradigm, filiala sa din Regatul Unit.

(24)

Comisia consideră că domeniul exact de aplicare a pieței produsului în ceea ce privește operarea sateliților poate fi lăsat deschis. În ceea ce privește domeniul geografic de aplicare, Comisia consideră că aceste piețe se întind la nivel mondial.

B. EVALUAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL CONCURENȚEI

(25)

Airbus și ASL sunt active pe piețe care sunt legate vertical sau sunt altfel conectate la activitățile Arianespace. În special, există legături între activitățile desfășurate de Arianespace în calitate de furnizor de servicii de lansare și cele desfășurate de: (i) ASL, în calitate de furnizor al familiei de lansatoare Ariane către Arianespace; (ii) Airbus DS SAU, în calitate de furnizor de adaptoare de sarcină utilă; (iii) Airbus DS SAU și ASL, în calitate de furnizori de dispersoare de sarcină utilă; (iv) Airbus, în calitate de producător de satelit; și (v) Airbus în calitate de operator de satelit. Există o relație suplimentară creată de tranzacția în cauză, și anume cea dintre activitățile desfășurate de furnizorul de servicii de asigurare al Arianespace și activitățile desfășurate de Airbus în calitate de: (i) producător de satelit; și (ii) operator de satelit.

1. Evaluarea din punctul de vedere al concurenței: relația dintre (i) Arianespace în calitate de prestator de servicii de lansare și (ii) Airbus în calitate de producător de satelit

Schimbul de informații sensibile

(26)

În decizia adoptată în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) au fost exprimate îndoieli serioase cu privire la riscul ca schimburile de informații sensibile între Arianespace și Airbus să aducă prejudicii altor producători de satelit, precum și altor prestatori de servicii de lansare.

(27)

În urma investigației aprofundate, Comisia a ajuns la concluzia că tranzacția conduce la un impediment semnificativ în calea concurenței efective în ceea ce privește schimburile de informații sensibile de la: (i) Arianespace către Airbus în legătură cu alți producători de satelit; și de la (ii) Airbus către Arianespace în legătură cu alți prestatori de servicii de lansare.

(28)

Conform constatărilor în urma investigației Comisiei, Arianespace are acces la informații sensibile legate de producătorii de satelit, și anume informații tehnice despre masă și program, natura misiunii, centrul de greutate și cerințele orbitei, structurile sateliților etc., precum și informații comerciale. Clauzele de confidențialitate actuale (de exemplu, dispoziții referitoare la nedivulgarea de informații) incluse în contractele încheiate între producătorii de satelit și Arianespace nu sunt suficiente pentru a preveni transmiterea de informații sensibile din punct de vedere comercial de la Arianespace către Airbus. Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că Arianespace ar putea avea capacitatea de a face schimb cu Airbus de informații sensibile cu privire la alți producători de satelit.

(29)

Mai mult, informațiile furnizate de producătorii de satelit către Arianespace sunt de așa natură încât Airbus ar putea obține un avantaj față de concurenții săi datorită accesului la informațiile respective. Prin urmare, Comisia a concluzionat că Arianespace ar putea fi motivată să facă schimb de informații sensibile cu Airbus cu privire la alți producători de satelit.

(30)

În plus, schimbul de informații sensibile de la Arianespace către Airbus cu privire la alți producători de satelit este probabil să aibă un efect negativ major asupra concurenței de pe piețele pentru sateliți. Acest lucru este posibil deoarece un astfel de schimb ar conduce la: (i) oferte mai puțin competitive, dat fiind faptul că Airbus și-ar ajusta strategia pe baza informațiilor cu privire la concurenții săi pe care le-a accesat; precum și la (ii) mai puțină inovare pe piață, de vreme ce concurenții nu ar mai fi la fel de dispuși să inoveze în cazul în care Airbus ar putea cu ușurință să le copieze inovațiile și beneficiile obținute din procesul de inovare.

(31)

Comisia a concluzionat, de asemenea, că Airbus are acces la informații sensibile cu privire la prestatorii de servicii de lansare, care includ informații referitoare la disponibilitatea sloturilor de lansare și stabilirea prețurilor, precum și la noi evoluții. La fel ca în cazul schimbului de informații dintre Arianespace și Airbus, clauzele de confidențialitate nu exclud partajarea de informații cu o societate-mamă sau cu o societate afiliată. Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că Airbus ar putea avea capacitatea de a face schimb cu Arianespace de informații sensibile referitoare la alți prestatori de servicii de lansare.

(32)

De asemenea, Comisia a concluzionat că, deși Airbus este deja prezentă în cadrul Arianespace, în urma tranzacției Airbus va fi, probabil, mult mai dispusă să transmită către Arianespace informații despre alți prestatori de servicii de lansare.

(33)

În cele din urmă, Comisia a ajuns la concluzia că schimburile de informații sensibile din partea Airbus către Arianespace cu privire la alți prestatori de servicii de lansare pot avea un efect negativ major asupra concurenței pe piețele pentru servicii de lansare. Acest lucru se datorează faptului că accesul Arianespace la informații tehnice și comerciale referitoare la alți prestatori de servicii de lansare ar putea fi utilizat pentru a neutraliza orice avantaj tehnic și ar putea, prin urmare, să conducă la diminuarea stimulentelor concurenților de a inova și de a concura.

Blocarea accesului concurenților Airbus la piețele pentru sateliți

(34)

În decizia adoptată în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) au fost exprimate, de asemenea, îndoieli serioase în legătură cu posibilitatea ca, în urma tranzacției, Arianespace să-și folosească poziția de pe piețele pentru servicii de lansare pentru a favoriza vânzările de sateliți ai Airbus și, drept rezultat, să blocheze, prin discriminare, accesul concurenților Airbus la piețele pentru sateliți.

(35)

De exemplu, părțile ar putea, în mod ipotetic, să ofere o reducere clienților care achiziționează sateliți ai Airbus și servicii de lansare oferite de Arianespace împreună, crescând, în același timp, prețurile pentru cele două componente în cazul în care acestea nu sunt achiziționate împreună. În plus, Arianespace ar putea, în mod ipotetic, să acorde Airbus un tratament preferențial în procesul de alocare a sloturilor (și anume, în cazul în care clienții se angajează să cumpere satelitul de la Airbus) și să ofere sloturi de lansare mai puțin favorabile pentru sateliții care nu provin de la Airbus.

(36)

În urma investigației aprofundate, Comisia a ajuns la concluzia că tranzacția nu conduce la un impediment semnificativ în calea concurenței efective din cauza relației existente între activitățile desfășurate de părți pe piața deschisă mondială pentru serviciile de lansare pe GTO și pe piața mondială pentru sateliți comerciali, în ceea ce privește strategiile de blocare.

(37)

În primul rând, Comisia a concluzionat că, în urma tranzacției, părțile nu ar avea probabil capacitatea de a bloca cu succes accesul concurenților Airbus în ceea ce privește sateliții. Acest lucru se datorează faptului că: (i) deși Arianespace este liderul actual de piață, există alternative credibile precum SpaceX și ILS; (ii) piața de servicii de lansare este un mediu concurențial dinamic, unde au loc intrări și pozițiile societăților se schimbă rapid în timp; (iii) operatorii de satelit ar putea fi în măsură să compenseze parțial capacitatea părților de a bloca accesul producătorilor rivali de sateliți; (iv) caracteristicile piețelor pentru sateliți ar împiedica probabil blocarea accesului rivalilor Airbus în materie de sateliți comerciali, măcar pe termen scurt; și (v) blocarea efectivă a accesului producătorilor de sateliți comerciali pe termen lung ar fi foarte speculativă.

(38)

În al doilea rând, în ceea ce privește motivația de a bloca accesul concurenților în materie de sateliți, analiza efectuată de Comisie a arătat că, deși există elemente care indică existența unor stimulente, există, de asemenea, factori compensatori care pot contrabalansa astfel de stimulente potențiale. Prin urmare, având în vedere lipsa probabilă a capacității de a bloca accesul pe piață, Comisia a concluzionat că aspectul dacă părțile ar avea probabil motivația să blocheze accesul concurenților Airbus la piața mondială pentru sateliți comerciali poate fi lăsat deschis.

(39)

În al treilea rând, Comisia a analizat impactul asupra concurenței al adoptării unei strategii cu efecte de blocare în cel mai nefavorabil scenariu al unei blocări ipotetice a accesului unuia dintre concurenții Airbus. În acest scenariu, care nu este și cel mai probabil, Comisia a concluzionat totuși că adoptarea unei astfel de strategii de blocare ar fi puțin probabil să aibă un efect negativ major asupra concurenței. Acest lucru se datorează faptului că: (i) există mulți alți actori care sunt, de asemenea, activi pe segmentul comercial; (ii) având în vedere capacitatea neutilizată existentă, producătorii de satelit se pot extinde cu ușurință; și (iii) operatorii de satelit au un anumit grad de putere de cumpărare compensatorie.

(40)

În plus, Comisia a concluzionat, în continuare, că, în ceea ce privește blocarea, tranzacția nu conduce la un impediment semnificativ în calea concurenței efective din cauza relației existente între activitățile desfășurate de părți pe (i) piața deschisă mondială pentru serviciile de lansare pe non-GTO; și pe (ii) piața pentru exportul de sateliți instituționali și piața mondială ipotetică pentru constelații de sateliți. Comisia a concluzionat, de asemenea, că. în ceea ce privește blocarea, tranzacția nu conduce la un impediment semnificativ în calea concurenței efective din cauza relației existente între activitățile desfășurate de părți pe: (i) piețele captive europene și naționale (în cadrul UE) pentru serviciile de lansare pe GTO și non-GTO; și pe (ii) piața europeană pentru sateliți instituționali și piețele naționale pentru sateliți militari/instituționali.

2. Evaluarea din punctul de vedere al concurenței: relația verticală dintre: (i) Arianespace în calitate de prestator de servicii de lansare; și (ii) ASL în calitate de furnizor al familiei de lansatoare Ariane

(41)

În decizia adoptată în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) au fost exprimate îndoieli serioase cu privire la o eventuală strategie de blocare a accesului la clienți, prin care părțile ar acorda prioritate lansărilor efectuate cu lansatoarele Ariane, în detrimentul lansatoarelor Vega produse de ELV și comercializate de Arianespace.

(42)

În urma investigației aprofundate, Comisia a ajuns la concluzia că părțile nu ar avea capacitatea și motivația de a pune în aplicare o strategie de blocare a accesului la clienți împotriva ELV și, inclusiv în ipoteza adoptării unei astfel de strategii, nu ar exista un efect negativ major asupra concurenței. În special, constatările Comisiei au indicat că platforma Ariane va fi utilizată doar rareori pentru același tip de misiuni ca platforma Vega și că nici măcar adoptarea ipotetică a blocării accesului la clienți împotriva ELV nu ar avea vreun efect asupra rivalilor Arianespace pe piețele pentru servicii de lansare. Acest lucru se datorează faptului că ELV este obligat să își vândă lansatorul exclusiv către Arianespace și toți concurenții Arianespace își exploatează propriile lansatoare.

3. Evaluarea din punctul de vedere al concurenței: relația verticală dintre: (i) Arianespace în calitate de prestator de servicii de lansare; și (ii) Airbus DS SAU și ASL în calitate de furnizori de dispersoare și de adaptoare de sarcină utilă

(43)

În decizia adoptată în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) au fost exprimate îndoieli serioase cu privire la o eventuală strategie de blocare a accesului la clienți, prin care părțile ar alege să se aprovizioneze cu dispersoare și adaptoare de sarcină utilă numai de la ASL sau Airbus DS SAU, chiar dacă aceasta nu este soluția optimă disponibilă, în detrimentul furnizorilor alternativi de dispersoare și adaptoare de sarcină utilă deja existenți ai Arianespace.

(44)

În urma investigației aprofundate, Comisia a concluzionat că, probabil, părțile nu ar fi în măsură să blocheze accesul la piețele din aval în ceea ce privește dispersoarele de sarcină utilă. În special, Comisia a ajuns la concluzia că părțile ar putea să adopte o strategie de blocare a accesului la clienți doar în ceea ce privește dispersoarele nefinanțate de ESA și că acestea ar avea o capacitate limitată de a le bloca accesul concurenților la piața pentru dispersoare de sarcină utilă. În plus, inclusiv în scenariul ipotetic de adoptare a unei strategii de blocare a accesului la clienți în ceea ce privește dispersoarele de sarcină utilă, ar fi puțin probabil ca aceasta să aibă un efect negativ major asupra concurenței pe piețele pentru servicii de lansare, din cauza prețului relativ mic al dispersoarelor de sarcină utilă în cadrul costului global al serviciilor de lansare.

(45)

Comisia a concluzionat, de asemenea, că părțile nu ar fi probabil în măsură să blocheze accesul la piețele din aval în ceea ce privește adaptoarele de sarcină utilă. În special, Comisia a ajuns la concluzia că părțile nu vor avea, probabil, capacitatea de a bloca accesul la piețele din aval prin intermediul unei strategii de blocare a accesului la clienți în ceea ce privește adaptoarele de sarcină utilă, având în vedere restricțiile impuse de normele ESA privind achizițiile și costurile relativ ridicate de dezvoltare a noilor adaptoare de sarcină utilă. În plus, inclusiv în scenariul ipotetic de adoptare a unei strategii de blocare a accesului la clienți în ceea ce privește adaptoarele de sarcină utilă, ar fi puțin probabil ca aceasta să aibă un efect negativ major asupra concurenței pe piețele pentru servicii de lansare din cauza prețului relativ mic al adaptoarelor de sarcină utilă în cadrul costului global al serviciilor de lansare.

4. Evaluarea din punctul de vedere al concurenței: relația dintre: (i) Arianespace în calitate de furnizor de servicii de asigurare; și (ii-a) Airbus în calitate de operator de satelit; și (ii-b) Airbus în calitate de producător de satelit

(46)

Comisia a ajuns la concluzia că tranzacția nu conduce la un impediment semnificativ în calea concurenței efective din cauza relației verticale dintre activitățile desfășurate de către părți pe piețele pentru servicii de asigurare spațială și pe: (i) piețele pentru operarea sateliților; și (ii) piețele pentru sateliți, fie în ceea ce privește blocarea accesului la clienți sau blocarea accesului la produse.

5. Evaluarea din punctul de vedere al concurenței: relația verticală dintre: (i) Arianespace în calitate de prestator de servicii de lansare; și (ii) Airbus în calitate de operator de satelit

(47)

Comisia a ajuns la concluzia că tranzacția nu conduce la un impediment semnificativ în calea concurenței efective datorită relației verticale dintre activitățile desfășurate de către părți pe piețele pentru servicii de lansare și pe piețele pentru operarea sateliților, fie în ceea ce privește blocarea accesului la clienți sau blocarea accesului la produse.

6. Concluzie

(48)

În consecință, decizia concluzionează că tranzacția conduce la un impediment semnificativ în calea concurenței efective pe piețele pentru sateliți și piețele pentru servicii de lansare în ceea ce privește schimburile de informații sensibile dintre Airbus și Arianespace.

C. ANGAJAMENTE

(49)

Pentru a aborda preocuparea în materie de concurență legată de potențialele schimburi de informații sensibile dintre Arianespace și Airbus, la 20 mai 2016, părțile au prezentat angajamentele finale descrise mai jos.

(50)

Angajamentele finale includ dispoziții referitoare la: (i) mecanisme de protecție de tip „firewall”; și (ii) restricții privind ocuparea personalului deopotrivă la nivelul Airbus și la nivelul ASL și Arianespace, precum și arbitrajul în cazul tuturor acordurilor privind nedivulgarea datelor în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor.

(51)

Mecanismele de protecție de tip „firewall” sunt instituite între ASL/Arianespace, pe de o parte, și Airbus, pe de altă parte, cu scopul de a preveni schimburi de: (a) informații sensibile din punct de vedere al concurenței referitoare la producătorii de satelit care concurează cu Grupul Airbus; (b) informații sensibile din punct de vedere al concurenței referitoare la compatibilitatea lansatoarelor și a sateliților; și (c) informații sensibile din punct de vedere al concurenței referitoare la serviciile de lansare oferite de furnizorii de servicii de lansare, alții decât Arianespace.

(52)

Pentru a consolida în continuare dispozițiile privind mecanismele de protecție de tip „firewall” descrise mai sus, părțile au prezentat, de asemenea, o măsură corectivă constând dintr-o interdicție asupra angajaților Airbus de a fi numiți directori generali sau membri ai consiliului/comitetului director în cadrul Arianespace. În plus: (i) membrii personalului ASL/Arianespace care au acces la informații sensibile cu privire la producătorii de satelit care concurează cu Grupul Airbus și la informații sensibile din punct de vedere concurențial referitoare la compatibilitatea lansatoarelor și a sateliților sunt supuși unei perioade de așteptare de [1-5] ani până când pot fi transferați la Airbus DS Satellites; și (ii) membrii personalului Airbus DS Satellites care au acces la informații sensibile din punct de vedere comercial legate de serviciile de lansare oferite de furnizorii de servicii de lansare, alții decât Arianespace, sunt supuși unei perioade de așteptare de [1-5] ani până când pot fi transferați la ASL/Arianespace.

(53)

În decizia sa, Comisia conchide că angajamentele finale sunt adecvate și suficiente pentru a elimina impedimentul semnificativ identificat în calea concurenței efective pe piețele pentru sateliți și piețele pentru servicii de lansare cu privire la schimbul de informații dintre Airbus și Arianespace.

IV. CONCLUZII

(54)

Pentru motivele menționate anterior, decizia concluzionează că propunerea de concentrare, astfel cum a fost modificată prin angajamentele prezentate la 20 mai 2016, nu va denatura semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau în cadrul unei părți semnificative a acesteia.

(55)

În consecință, concentrarea ar trebui declarată ca fiind compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, precum și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

19.12.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 438/39

Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de siliciu originar din Bosnia și Herțegovina și din Brazilia

(2017/C 438/12)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o plângere în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în care s-a afirmat că importurile de siliciu originar din Bosnia și Herțegovina și din Brazilia fac obiectul unui dumping și cauzează, astfel, un prejudiciu important industriei din Uniune.

1. Plângerea

Plângerea a fost depusă la data de 8 noiembrie 2017 de către Ferroatlántica și Ferropem (denumiți în continuare „reclamanții”), reprezentând peste 85 % din producția totală de siliciu a Uniunii.

2. Produsul care face obiectul anchetei

Produsul care face obiectul prezentei anchete este reprezentat de siliciu, cu un conținut de siliciu de mai puțin de 99,99 % din greutatea reală (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”).

Siliciul este utilizat, în principal, ca agent de aliere în industria metalurgică, precum și în industria aluminiului pentru producerea de aluminiu primar (aluminiu produs din minereuri) și de aluminiu secundar (aluminiu produs din deșeuri). Este utilizat, de asemenea, în industria chimică.

3. Prezumția de dumping

Produsul despre care se afirmă că face obiectul unui dumping este produsul care face obiectul anchetei, originar din Bosnia și Herțegovina și din Brazilia (denumite în continuare „țările în cauză”), încadrat în prezent la codul NC ex 2804 69 00. Codul NC este menționat numai cu titlu informativ.

3.1. Bosnia și Herțegovina

În absența unor date fiabile privind prețurile interne pentru Bosnia și Herțegovina, prezumția de dumping se bazează pe o comparație între o valoare normală construită (costurile de fabricație, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul) și prețul de export (la nivel franco fabrică) al produsului care face obiectul anchetei atunci când este vândut la export către Uniune.

Pe această bază, marjele de dumping calculate sunt semnificative pentru Bosnia și Herțegovina.

3.2. Brazilia

În absența unor date fiabile privind prețurile interne pentru Brazilia, prezumția de dumping se bazează pe o comparație între o valoare normală construită (costurile de fabricație, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul) și prețul de export (la nivel franco fabrică) al produsului care face obiectul anchetei atunci când este vândut la export către Uniune.

Pe această bază, marjele de dumping calculate sunt semnificative pentru Brazilia.

4. Prezumția de prejudiciu și legătura de cauzalitate

Reclamanții au pus la dispoziție elemente de probă din care reiese că importurile produsului care face obiectul anchetei provenind din țările în cauză au crescut, în ansamblu, atât în valoare absolută, cât și în ceea ce privește cota de piață.

Elementele de probă furnizate de reclamanți arată că volumul și prețurile produsului importat care face obiectul anchetei au avut, pe lângă alte consecințe, un impact negativ asupra nivelului prețurilor practicate de industria din Uniune, generând efecte negative semnificative, din 2014, asupra performanței globale a industriei din Uniune, precum și asupra situației sale financiare.

5. Procedura

întrucât a constatat, după informarea statelor membre, că plângerea a fost introdusă de către industria din Uniune sau în numele acesteia și că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei proceduri, Comisia deschide o anchetă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază.

Ancheta va stabili dacă produsul care face obiectul anchetei, originar din țările în cauză, face obiectul unui dumping și dacă importurile care fac obiectul dumpingului au cauzat vreun prejudiciu industriei din Uniune. În cazul în care concluziile sunt afirmative, ancheta va examina dacă instituirea unor măsuri nu ar fi contrară interesului Uniunii.

5.1. Perioada de anchetă și perioada examinată

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul va acoperi perioada cuprinsă între 1 octombrie 2016 și 30 septembrie 2017 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului va viza perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

5.2. Procedura de determinare a dumpingului

Producătorii-exportatori (2) din țările în cauză ai produsului care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.

5.2.1. Anchetarea producătorilor-exportatori

(a) Eșantionarea

Având în vedere numărul potențial ridicat de producători-exportatori din țările în cauză implicați în prezenta procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia poate limita la un nivel rezonabil numărul de producători-exportatori care vor fi supuși anchetei, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să facă acest lucru în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel, furnizând Comisiei informațiile referitoare la societățile lor, solicitate în anexa I la prezentul aviz.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru constituirea eșantionului de producători-exportatori, Comisia va contacta și autoritățile din țările în cauză și poate contacta orice asociații cunoscute de producători-exportatori.

Toate părțile interesate care doresc să transmită orice alte informații relevante privind selectarea eșantionului, în afara informațiilor solicitate mai sus, trebuie să le comunice în termen de 21 de zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, producătorii-exportatori pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care poate fi examinat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. Comisia va informa toți producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile țărilor în cauză și asociațiile de producători-exportatori, prin intermediul autorităților din țările în cauză, dacă este cazul, cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa referitoare la producătorii-exportatori, Comisia va trimite chestionare producătorilor-exportatori selectați pentru a fi incluși în eșantion, tuturor asociațiilor cunoscute de producători-exportatori, precum și autorităților din țările în cauză.

Toți producătorii-exportatori care au fost selectați pentru a fi incluși în eșantion trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

Fără a aduce atingere eventualei aplicări a articolului 18 din regulamentul de bază, societățile care au fost de acord cu eventuala lor includere în eșantion, dar care nu sunt selectate pentru a face parte din acesta, vor fi considerate a fi cooperante (denumite în continuare „producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion”). Fără a aduce atingere literei (b) de mai jos, taxa antidumping care poate fi aplicată importurilor de la producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion nu va depăși marja de dumping medie ponderată stabilită pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion (3).

(b) Marja de dumping individuală pentru societățile neincluse în eșantion

Producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion pot solicita, în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, stabilirea de către Comisie a marjei lor individuale de dumping (denumită în continuare „marja de dumping individuală”). Producătorii-exportatori care doresc să solicite o marjă de dumping individuală trebuie să ceară un chestionar și să îl returneze completat în mod corespunzător în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Comisia va examina dacă acestora li se poate acorda o taxă individuală în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

Cu toate acestea, producătorii-exportatori care solicită o marjă individuală de dumping ar trebui să fie conștienți de faptul că, totuși, Comisia ar putea decide să nu le calculeze marja individuală de dumping dacă, de exemplu, numărul producătorilor-exportatori este atât de mare încât un astfel de calcul ar îngreuna în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

5.2.2. Anchetarea importatorilor neafiliați (4) (5)

Importatorii neafiliați care importă din țările în cauză în Uniune produsul care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la această anchetă.

Având în vedere numărul potențial mare de importatori neafiliați implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia poate limita la un nivel rezonabil numărul de importatori neafiliați care vor fi supuși anchetei, prin selectarea unui eșantion (acest proces fiind, de asemenea, denumit „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să facă acest lucru în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel, furnizând Comisiei informațiile solicitate în anexa II la prezentul aviz, referitoare la societățile lor.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea selectării eșantionului de importatori neafiliați, Comisia poate contacta de asemenea orice asociație de importatori cunoscută.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, importatorii pot fi selectați în funcție de cel mai mare volum reprezentativ de vânzări în Uniune ale produsului care face obiectul anchetei care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul avut la dispoziție. Comisia va informa toți importatorii neafiliați cunoscuți și toate asociațiile de importatori cunoscute cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va trimite chestionare importatorilor neafiliați incluși în eșantion, precum și oricărei asociații de importatori cunoscute. Aceste părți trebuie să transmită chestionarul completat în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

5.3. Procedura de determinare a prejudiciului și de anchetare a producătorilor din Uniune

Constatarea unui prejudiciu se bazează pe elemente de probă concrete și implică o examinare obiectivă a volumului de importuri care fac obiectul unui dumping, a efectului acestora asupra prețurilor de pe piața Uniunii și a impactului ulterior al respectivelor importuri asupra industriei din Uniune. Pentru a stabili dacă se aduce un prejudiciu industriei din Uniune, producătorii din Uniune ai produsului care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la prezenta anchetă.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va trimite chestionare producătorilor cunoscuți din Uniune și oricărei asociații cunoscute de producători din Uniune, și anume: Ferroatlántica, Ferropem, RW Silicium GmbH și Euroalliages.

Producătorii din Uniune susmenționați și asociațiile producătorilor din Uniune trebuie să transmită chestionarul completat în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.

Comisia invită orice producător din Uniune și asociație de producători din Uniune care nu apar mai sus să o contacteze imediat, de preferință prin e-mail, în termen de cel mult 15 zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel, pentru a se face cunoscuți și pentru a solicita un chestionar.

5.4. Procedura de evaluare a interesului Uniunii

În cazul în care se stabilește existența dumpingului și a prejudiciului aferent, se va decide, în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază, dacă adoptarea unor măsuri antidumping nu ar fi contrară interesului Uniunii. Producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, precum și organizațiile de consumatori reprezentative din Uniune sunt invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Pentru a participa la anchetă, organizațiile de consumatori reprezentative trebuie să dovedească, în același termen, că există o legătură obiectivă între activitățile pe care le desfășoară și produsul care face obiectul anchetei.

Părțile care se fac cunoscute în termenul specificat mai sus pot furniza Comisiei informații privind interesul Uniunii în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel. Aceste informații pot fi furnizate fie într-un format la alegere, fie prin completarea chestionarului pregătit de Comisie. În orice caz, informațiile transmise în temeiul articolului 21 vor fi luate în considerare numai dacă sunt susținute, la momentul transmiterii lor, de elemente de probă concrete.

5.5. Alte informații prezentate în scris

În conformitate cu dispozițiile prezentului aviz, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente justificative în sprijinul acestora. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, aceste informații și elemente justificative trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5.6. Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice solicitare de audiere ar trebui să fie transmisă în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. În cazul audierilor privind aspecte care țin de stadiul inițial al anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice cerere de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

5.7. Instrucțiuni pentru transmiterea informațiilor prezentate în scris, a chestionarelor completate și a corespondenței

Informațiile transmise Comisiei în scopul anchetelor de apărare comercială trebuie să nu facă obiectul unor drepturi de autor. Înainte de transmiterea către Comisie a unor informații și/sau a unor date care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite autorizarea specifică a deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială; și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta anchetă sub o formă care să le permită să își exercite dreptul la apărare.

Toate informațiile prezentate în scris, inclusiv cele solicitate prin prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, poartă mențiunea „Limited” („acces limitat”) (6). Părțile care furnizează informații pe parcursul prezentei anchete sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea de tratament confidențial.

Părțile care transmit informații cu mențiunea „Limited” (acces limitat) trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în temeiul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Aceste rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a substanței informațiilor transmise cu titlu confidențial.

În cazul în care o parte care furnizează informații confidențiale nu reușește să prezinte motive întemeiate pentru solicitarea unui tratament confidențial sau nu furnizează un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare asemenea informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin e-mail, inclusiv împuternicirile și fișele de certificare scanate, cu excepția răspunsurilor voluminoase, care trebuie să fie prezentate pe suport CD-ROM sau DVD, în persoană sau prin scrisoare recomandată. Prin utilizarea e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică, conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul web al Direcției Generale Comerț: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională, care este verificată zilnic. După furnizarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau a cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru mai multe reguli și informații privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile aplicabile comunicărilor prin e-mail, părțile interesate sunt invitate să consulte instrucțiunile susmenționate privind comunicarea cu părțile interesate.

Adresa de corespondență a Comisiei este:

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: CHAR 04/039

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail:

Pentru aspecte legate de dumping și de anexa I: TRADE-SILICONMETAL-DUMPING@ec.europa.eu

Pentru alte aspecte: TRADE-SILICONMETAL-INJURY@ec.europa.eu

6. Lipsa de cooperare

În cazul în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili, pe baza datelor disponibile, constatări pozitive sau negative, provizorii sau finale, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile.

Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se fac pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu va fi considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată ar trebui să contacteze imediat Comisia în acest sens.

7. Consilierul-auditor

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor acționează drept intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de amânare a termenelor și cererile terților de a fi audiați. Consilierul-auditor poate organiza o audiere cu o anumită parte interesată și poate acționa drept mediator pentru a se asigura că părțile interesate își exercită pe deplin drepturile la apărare.

Orice cerere de a fi audiat de către consilierul-auditor trebuie efectuată în scris și trebuie să precizeze motivele. În cazul audierilor privind aspecte care țin de stadiul inițial al anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice solicitare de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul internet al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer/

8. Calendarul anchetei

În temeiul articolului 6 alineatul (9) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, pot fi instituite măsuri provizorii cel târziu în termen de nouă luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

9. Prelucrarea datelor cu caracter personal

Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (7).

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) Un producător-exportator este orice societate comercială din țara în cauză care produce și exportă pe piața Uniunii produsul care face obiectul anchetei, fie direct, fie prin terți, inclusiv prin orice societate afiliată implicată în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul anchetei.

(3) În temeiul articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, nu se ține cont de marjele nule și de minimis și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.

(4) Doar importatorii neafiliați producătorilor-exportatori pot fi incluși în eșantion. Importatorii afiliați producătorilor-exportatori trebuie să completeze anexa I la chestionarul destinat producătorilor-exportatori respectivi. În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, acestea controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Persoanele se consideră ca aparținând aceleiași familii numai dacă sunt legate prin oricare dintre următoarele relații: (i) soț și soție; (ii) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul I; (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini); (iv) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul II; (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată; (vi) socri și ginere sau noră; (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(5) Pe lângă stabilirea existenței dumpingului, datele furnizate de importatorii neafiliați pot fi utilizate și în legătură cu alte aspecte ale prezentei anchete.

(6) Un document cu mențiunea „Limited” este un document considerat confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping). De asemenea, acesta este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(7) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

ANEXA I

Textul imaginii

☐ Versiune cu acces limitat (1)

☐ Versiune destinată consultării de către părțile interesate

(bifați căsuța corespunzătoare)

PROCEDURA ANTIDUMPING PRIVIND IMPORTURILE DE SILICIU ORIGINAR DIN BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA ȘI DIN BRAZILIA

INFORMAȚII PENTRU SELECTAREA EȘANTIONULUI DE PRODUCĂTORI-EXPORTATORI

Prezentul formular este menit să ajute producătorii-exportatori din Bosnia și Herțegovina și din Brazilia să răspundă la cererea de informații necesare pentru constituirea eșantionului menționată la punctul 5.2.1 litera (a) din avizul de deschidere.

Atât versiunea cu mențiunea „Limited” (acces limitat), cât și versiunea cu mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate) trebuie returnate Comisiei astfel cum se indică în avizul de deschidere.

1. IDENTITATE ȘI DATE DE CONTACT

Vă rugăm să furnizați următoarele date privind societatea dumneavoastră:

Denumirea societății

Adresa

Persoana de contact

Adresa de e-mail

Telefon

Număr de fax

2. CIFRA DE AFACERI ȘI VOLUMUL VÂNZĂRILOR

Indicați, în moneda în care se ține contabilitatea societății, cifra de afaceri în cursul perioadei de anchetă (vânzările la export către Uniune, pentru fiecare dintre cele 28 de state membre (2) luate separat și în total, și vânzările pe piața internă) pentru siliciu, astfel cum este definit în avizul de deschidere, precum și volumul corespunzător în tone metrice. Precizați moneda utilizată.

Volumul în tone metrice

Valoarea în moneda în care se ține contabilitatea societății

Precizați moneda utilizată

Vânzările la export către Uniune, pentru fiecare dintre cele 28 de state membre, luate separat și în total, ale produsului care face obiectul anchetei, fabricat de societatea dumneavoastră

Total:

Precizați fiecare stat membru (1):

Vânzările pe piața internă ale produsului care face obiectul anchetei, fabricat de societatea dumneavoastră

(1) Adăugați rânduri suplimentare, dacă este necesar.

(1) Prezentul document este destinat exclusiv uzului intern. Documentul este protejat în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). Este un document confidențial, în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 21) și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping).

(2) Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Ungaria.

Textul imaginii

3. ACTIVITĂȚILE SOCIETĂȚII DUMNEAVOASTRĂ ȘI ALE SOCIETĂȚILOR AFILIATE (1)

Vă rugăm să furnizați detalii care descriu exact activitățile societății, precum și ale tuturor societăților afiliate (vă rugăm să le enumerați și să precizați relația cu societatea dumneavoastră) implicate în producția și/sau vânzarea (la export și/sau pe piața internă) produsului care face obiectul anchetei. Astfel de activități pot include, fără a se limita la acestea, achiziționarea produsului care face obiectul anchetei sau producerea acestuia în temeiul unor acorduri de subcontractare ori prelucrarea sau comercializarea produsului care face obiectul anchetei.

Denumirea și adresa societății

Activități

Afiliere

4. ALTE INFORMAȚII

Vă rugăm să furnizați orice alte informații pertinente pe care societatea le consideră utile pentru a ajuta Comisia să selecteze eșantionul.

5. MARJA INDIVIDUALĂ DE DUMPING

Societatea declară că, în cazul în care nu este selectată pentru a face parte din eșantion, dorește să primească un chestionar și alte formulare de cerere pentru a le completa și, astfel, să solicite calcularea unei marje de dumping individuale, în conformitate cu punctul 5.2.1 litera (b) din avizul de deschidere.

☐ Da

☐ Nu

6. CERTIFICARE

Prin comunicarea informațiilor de mai sus, societatea își exprimă acordul cu privire la posibilitatea de a fi inclusă în eșantion. Dacă societatea este selectată pentru a fi inclusă în eșantion, ea va trebui să completeze un chestionar și să accepte o vizită la sediul său pentru verificarea răspunsului dat. Dacă societatea indică faptul că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Constatările Comisiei în cazul producătorilor-exportatori necooperanți se bazează pe datele disponibile, iar rezultatul anchetei poate fi mai puțin favorabil societății respective decât în cazul în care aceasta ar fi cooperat.

Semnătura reprezentantului autorizat:

Numele și funcția reprezentantului autorizat:

Data:

(1) În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, acestea controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Persoanele se consideră ca aparținând aceleiași familii numai dacă sunt legate prin oricare dintre următoarele relații: (i) soț și soție; (ii) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul I; (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini); (iv) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul II; (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată; (vi) socri și ginere sau noră; (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

ANEXA II

Textul imaginii

☐ Versiune cu acces limitat (1)

☐ Versiune destinată consultării de către părțile interesate

(bifați căsuța corespunzătoare)

PROCEDURA ANTIDUMPING PRIVIND IMPORTURILE DE SILICIU ORIGINAR DIN BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA ȘI DIN BRAZILIA

INFORMAȚII PENTRU SELECTAREA EȘANTIONULUI DE IMPORTATORI NEAFILIAȚI

Prezentul formular are scopul de a ajuta importatorii neafiliați să furnizeze informațiile necesare pentru eșantionare solicitate la punctul 5.2.2 din avizul de deschidere.

1. IDENTITATE ȘI DATE DE CONTACT

Vă rugăm să furnizați următoarele date privind societatea dumneavoastră:

Denumirea societății

Adresa

Persoana de contact

Adresa de e-mail

Telefon

Număr de fax

2. CIFRA DE AFACERI ȘI VOLUMUL VÂNZĂRILOR

Indicați cifra de afaceri totală a societății în euro (EUR) și cifra de afaceri și greutatea sau volumul pentru importurile în Uniune (2) și revânzările pe piața Uniunii după importul din Bosnia și Herțegovina și din Brazilia, în cursul perioadei de anchetă, de siliciu, astfel cum este definit în avizul de deschidere, precum și greutatea sau volumul corespunzătoare. Precizați unitatea folosită pentru greutate sau volum.

Precizați unitatea de măsură

Valoarea, exprimată în euro (EUR)

Cifra de afaceri totală a societății dumneavoastră, exprimată în euro (EUR)

Importurile în Uniune ale produsului care face obiectul anchetei

Revânzările produsului care face obiectul anchetei pe piața Uniunii după importul din Bosnia și Herțegovina

Revânzările produsului care face obiectul anchetei pe piața Uniunii după importul din Brazilia

Textul imaginii

3. ACTIVITĂȚILE SOCIETĂȚII DUMNEAVOASTRĂ ȘI ALE SOCIETĂȚILOR AFILIATE (1)

Denumirea și adresa societății

Activități

Afiliere

4. ALTE INFORMAȚII

Vă rugăm să furnizați orice alte informații pertinente pe care societatea le consideră utile pentru a ajuta Comisia să selecteze eșantionul.

5. CERTIFICARE

Prin comunicarea informațiilor de mai sus, societatea își exprimă acordul cu privire la posibilitatea de a fi inclusă în eșantion. Dacă societatea este selectată pentru a fi inclusă în eșantion, ea va trebui să completeze un chestionar și să accepte o vizită la sediul său pentru verificarea răspunsului dat. Dacă societatea indică faptul că nu este de acord cu o eventuală includere a sa în eșantion, se va considera că aceasta nu a cooperat la anchetă. Constatările Comisiei în cazul importatorilor necooperanți se bazează pe datele disponibile, iar rezultatul anchetei le poate fi mai puțin favorabil acestor societăți decât în cazul în care ar fi cooperat.

Semnătura reprezentantului autorizat:

Numele și funcția reprezentantului autorizat:

Data:

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 438

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 60 19 decembrie 2017

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2017/C 438/01	Comunicarea Comisiei – Valorile corespunzătoare ale pragurilor prevăzute în Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE, 2014/25/UE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului	1
2017/C 438/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8703 – Porsche Digital/Axel Springer/JV) ( 1 )	4
2017/C 438/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8729 – EQT Fund Management/G+E Getec Holding) ( 1 )	4

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2017/C 438/04	Concluziile Consiliului privind lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale	5
2017/C 438/05	Aviz în atenția unei persoane căreia i se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/119/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina	25
	Comisia Europeană
2017/C 438/06	Rata de schimb a monedei euro	26
2017/C 438/07	Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice adoptat în cadrul reuniunii din 4 iulie 2016 referitor la proiectul de decizie privind cazul M.7724 – ASL/Arianespace – Stat membru raportor: Lituania	27
2017/C 438/08	Raport final al consilierului-auditor – ASL/Arianespace (M.7724)	29
2017/C 438/09	Rezumatul Deciziei Comisiei din 20 iulie 2016 privind declararea unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE (Cazul M.7724 – ASL/Arianespace) [notificată cu numărul C(2016) 4621]	31
2017/C 438/10	O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației	37
	Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară
2017/C 438/11	Stabilirea unei rețele de organizații care funcționează în domeniile din cadrul misiunii Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)	38

80 000 EUR	BGN	Leva nouă bulgărească	156 464
	CZK	Coroană cehă	2 151 760
	DKK	Coroană daneză	595 608
	GBP	Liră sterlină	65 630
	HRK	Kuna croată	601 232
	HUF	Forint maghiar	24 852 800
	PLN	Zlot nou polonez	344 936
	RON	Leu nou românesc	360 160
	SEK	Coroană suedeză	758 768

144 000 EUR	BGN	Leva nouă bulgărească	281 635
	CZK	Coroană cehă	3 873 168
	DKK	Coroană daneză	1 072 094
	GBP	Liră sterlină	118 133
	HRK	Kuna croată	1 082 218
	HUF	Forint maghiar	44 735 040
	PLN	Zlot nou polonez	620 885
	RON	Leu nou românesc	648 288
	SEK	Coroană suedeză	1 365 782

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisia Europeană
2017/C 438/12	Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de siliciu originar din Bosnia și Herțegovina și din Brazilia	39
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2017/C 438/13	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8451 – Tronox/Cristal) ( 1 )	49

221 000 EUR	BGN	Leva nouă bulgărească	432 232
	CZK	Coroană cehă	5 944 237
	DKK	Coroană daneză	1 645 367
	GBP	Liră sterlină	181 302
	HRK	Kuna croată	1 660 903
	HUF	Forint maghiar	68 655 860
	PLN	Zlot nou polonez	952 886
	RON	Leu nou românesc	994 942
	SEK	Coroană suedeză	2 096 097

443 000 EUR	BGN	Leva nouă bulgărească	866 419
	CZK	Coroană cehă	11 915 371
	DKK	Coroană daneză	3 298 179
	GBP	Liră sterlină	363 424
	HRK	Kuna croată	3 329 322
	HUF	Forint maghiar	137 622 380
	PLN	Zlot nou polonez	1 910 083
	RON	Leu nou românesc	1 994 386
	SEK	Coroană suedeză	4 201 678

750 000 EUR	BGN	Leva nouă bulgărească	1 466 850
	CZK	Coroană cehă	20 172 750
	DKK	Coroană daneză	5 583 825
	GBP	Liră sterlină	615 278
	HRK	Kuna croată	5 636 550
	HUF	Forint maghiar	232 995 000
	PLN	Zlot nou polonez	3 233 775
	RON	Leu nou românesc	3 376 500
	SEK	Coroană suedeză	7 113 450

1 000 000 EUR	BGN	Leva nouă bulgărească	1 955 800
	CZK	Coroană cehă	26 897 000
	DKK	Coroană daneză	7 445 100
	GBP	Liră sterlină	820 370
	HRK	Kuna croată	7 515 400
	HUF	Forint maghiar	310 660 000
	PLN	Zlot nou polonez	4 311 700
	RON	Leu nou românesc	4 502 000
	SEK	Coroană suedeză	9 484 600

5 548 000 EUR	BGN	Leva nouă bulgărească	10 850 778
	CZK	Coroană cehă	149 224 556
	DKK	Coroană daneză	41 305 415
	GPB	Liră sterlină	4 551 413
	HRK	Kuna croată	41 695 439
	HUF	Forint maghiar	1 723 541 680
	PLN	Zlot nou polonez	23 921 312
	RON	Leu nou românesc	24 977 096
	SEK	Coroană suedeză	52 620 561

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1795
JPY	yen japonez	132,66
DKK	coroana daneză	7,4440
GBP	lira sterlină	0,88208
SEK	coroana suedeză	9,9588
CHF	franc elvețian	1,1652
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,8573
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,685
HUF	forint maghiar	313,67
PLN	zlot polonez	4,2070
RON	leu românesc nou	4,6228
TRY	lira turcească	4,5253
AUD	dolar australian	1,5392
CAD	dolar canadian	1,5185
HKD	dolar Hong Kong	9,2194
NZD	dolar neozeelandez	1,6836
SGD	dolar Singapore	1,5904
KRW	won sud-coreean	1 282,23
ZAR	rand sud-african	15,1661
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,8055
HRK	kuna croată	7,5430
IDR	rupia indoneziană	16 027,64
MYR	ringgit Malaiezia	4,8141
PHP	peso Filipine	59,551
RUB	rubla rusească	69,1462
THB	baht thailandez	38,499
BRL	real brazilian	3,8734
MXN	peso mexican	22,4718
INR	rupie indiană	75,7645