COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

14.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 383/5

Raportul final al consilierului-auditor (1)

Cazul AT.39813 – Transportul feroviar în țările baltice

(2017/C 383/07)

Proiectul de decizie se referă la demontarea de către Lietuvos geležinkeliai AB (denumită în continuare „LG”) a unei secțiuni de 19 km din calea ferată care pornește din Mažeikiai (Lituania) și ajunge la frontiera cu Letonia (denumită în continuare „secțiunea de cale ferată”). Potrivit proiectului de decizie, aceasta constituie o încălcare a articolului 102 TFUE prin faptul că ridică obstacole la intrarea pe piață, fără o justificare obiectivă, slăbind concurența (potențială) pe piața pentru furnizarea serviciilor de transport feroviar a produselor petroliere între o rafinărie din Bugeniai (Lituania) (denumită în continuare „rafinăria”) și porturile maritime din Klaipėda (Lituania), Riga (Letonia) și Ventspils (Letonia).

Comisia a efectuat o investigație ca urmare a unei plângeri depuse de AB ORLEN Lietuva (denumită în continuare „OL”), proprietara rafinăriei. Până cu puțin timp înainte de demontarea sa, secțiunea de cale ferată fusese utilizată ca parte a rutei principale pentru transportul de produse petroliere de la rafinărie către sau prin Letonia. După demontarea secțiunii de cale ferată, toate produsele rafinăriei care trebuiau să ajungă cu trenul în Letonia au trebuit transportate pe o rută diferită, printr-un punct mai îndepărtat de trecere a frontierei.

3.	În perioada 8-10 martie 2011, Comisia a efectuat inspecții la sediul LG și la o altă întreprindere.

4.	La 6 martie 2013, Comisia a inițiat procedurile în sensul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (2) și al articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei (3) în privința LG.

La 5 ianuarie 2015, Comisia a adresat LG o comunicare privind obiecțiunile (denumită în continuare „CO”). În esență, în CO, evaluarea preliminară a Comisiei a fost că LG, prin demontarea secțiunii de cale ferată în absența unei necesități obiective, a încălcat articolul 102 din TFUE, ridicând obstacole la intrarea pe piața din aval a transportului feroviar de produse petroliere între rafinărie și porturile maritime din Klaipėda, Riga și Ventspils.

6.	La 9 ianuarie 2015, LG a primit acces la dosar prin intermediul unui CD-ROM.

La 4 februarie 2015, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 773/2004, OL a primit o versiune neconfidențială a CO. După ce OL a solicitat accesul la unele dintre informațiile nedivulgate în versiunea menționată (4), la data de 25 februarie 2015 DG Concurență a furnizat OL o versiune a CO în care a divulgat mai multe informații. OL nu a solicitat alt acces la textul CO, dar în observațiile sale scrise cu privire la CO, a criticat numărul mare de informații nedivulgate din această a doua versiune „neconfidențială”, considerându-le nejustificate. În ciuda afirmațiilor OL, informațiile nedivulgate în această versiune nu au adus atingere dreptului OL de a putea participa îndeaproape la proceduri, în calitate de reclamant.

8.	La 8 aprilie 2015, LG a răspuns la CO și la observațiile OL cu privire la CO.

9.	LG și OL au participat la o audiere la 27 mai 2015.

10.

În răspunsul la CO și în cursul audierii, LG a susținut că CO nu a „identificat o teorie adecvată privind prejudiciul” și, prin urmare, nu a evaluat comportamentul LG potrivit unor criterii juridice suficient de precise care să descrie natura pretinsului comportament abuziv și să facă trimitere la jurisprudența relevantă. Potrivit LG, CO a combinat mai degrabă propriile „îndoieli ale Comisiei […] cu o apreciere superficială a afirmațiilor LG, pentru a ajunge la o concluzie vagă, respectiv că demontarea secțiunii de cale ferată nu a fost justificată în mod obiectiv”.

11.

Aceste critici ridică în esență mai degrabă chestiuni de fond decât de echitate procedurală. Exercitarea efectivă a dreptului LG la apărare, în special dreptul său de a fi ascultat, nu a fost restricționat ilegal prin formularea sau conținutul CO. În consecință, aceste critici sunt neconvingătoare dintr-o perspectivă procedurală.

12.

La 23 octombrie 2015, DG Concurență a trimis LG o „scrisoare de expunere a faptelor”, în care a inclus elemente de probă suplimentare pe care Comisia intenționa să se bazeze. În răspunsul său scris din 2 decembrie 2015, LG a susținut în esență, printre altele, că Comisia ar fi trebuit să indice cu mai multă precizie de ce și în ce măsură a analizat elementele de probă respective pentru a corobora argumentele invocate în CO și/sau a combate argumentele prezentate de LG în răspunsul la CO.

13.

Scrisoarea de expunere a faptelor prezintă în termeni suficient de clari și de preciși (incluzând frecvent trimiteri specifice la CO) elementele de probă suplimentare în cauză, precum și deducțiile care ar putea fi făcute din astfel de elemente de probă. Deducțiile erau provizorii, întrucât LG i s-a oferit posibilitatea de a formula observații cu privire la acestea. Gradul de detaliu în care au fost prezentate deducțiile a fost suficient pentru ca LG să identifice, după caz, propriile argumente de care erau legate unele dintre deducțiile în cauză. Prin urmare, consider că criticile referitoare la procedură exprimate de LG în ceea ce privește scrisoarea de expunere a faptelor sunt nejustificate.

14.	În conformitate cu articolul 16 din Decizia 2011/695/UE, am examinat dacă proiectul de decizie se referă exclusiv la obiecțiunile cu privire la care LG a avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere. Am ajuns la o concluzie afirmativă.

15.	În ansamblu, consider că exercitarea efectivă a drepturilor procedurale a fost asigurată în acest caz.

Bruxelles, 29 septembrie 2017.

Joos STRAGIER

(1) În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29) („Decizia 2011/695/UE”).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 773/2004”).

(4) Această cerere mi-a fost adresată mie personal, dar a fost transferată la DG Concurență, având în vedere cerințele de la articolul 3 alineatul (7) din Decizia 2011/695/UE.

14.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 383/7

Rezumatul Deciziei Comisiei

din 2 octombrie 2017

privind o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(Cazul AT.39813 – Transportul feroviar în țările baltice)

[notificată cu numărul C(2017) 6544]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2017/C 383/08)

La data de 2 octombrie 2017, Comisia a adoptat o decizie privind o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1), Comisia publică, prin prezentul rezumat, numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv sancțiunile impuse, ținând seama de interesul legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele de afaceri. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată în limba engleză pe site-ul web al Direcției Generale Concurență, la adresa: http://ec.europa.eu/competition/index_en.html

1. Introducere

Comisia a constatat că AB Lietuvos geležinkeliai, compania feroviară de stat lituaniană (denumită în continuare „LG”), a abuzat de poziția sa dominantă în calitate de gestionară a infrastructurii feroviare din Lituania prin demontarea unei secțiuni de cale ferată care lega Lituania de frontiera cu Letonia, împiedicând astfel o întreprindere feroviară concurentă din Letonia să intre pe piața lituaniană. Comisia i-a aplicat companiei LG o amendă și i-a impus să pună capăt încălcării.

2. Procedură

La 14 iulie 2010, Comisia a primit o plângere în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, depusă de AB ORLEN Lietuva (denumită în continuare „OL”) împotriva LG.

În perioada 8-10 martie 2011, Comisia a efectuat la sediul LG inspecții în temeiul articolului 20 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

La 6 martie 2013, Comisia a decis inițierea procedurilor împotriva LG, în sensul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 773/2004 al Comisiei (2) și al articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

La 5 ianuarie 2015, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile în privința LG. Audierea a avut loc la 27 mai 2015.

La 23 octombrie 2015, Comisia a trimis LG o scrisoare de expunere a faptelor, la care LG a răspuns la 2 decembrie 2015.

3. Faptele

LG deține un monopol legal pentru gestionarea infrastructurii feroviare în Lituania.

OL, întreprinderea reclamantă, este proprietara unei rafinării situate în Lituania, în apropierea frontierei cu Letonia. OL este dependentă de căile ferate pentru transportul produselor sale de rafinărie. Cea mai mare parte din producția sa este transportată către portul maritim lituanian Klaipeda, de unde este exportată pe cale maritimă. OL este un client important al LG.

În 2008, OL a examinat posibilitatea de a se orienta în schimb către porturile maritime letone, cu utilizarea serviciilor furnizate de compania de transport feroviar letonă (denumită în continuare „LDZ”). În acest scop, mărfurile OL ar fi fost transportate spre Letonia pe o rută de 34 km de la rafinărie și până la frontieră. În septembrie 2008, LG a suspendat traficul pe o secțiune de 19 km a rutei respective (denumită în continuare „secțiunea de cale ferată”), ca urmare a unei pretinse deformări apărute pe o distanță de 40 m (denumită în continuare „deformarea”). În octombrie 2008, LG a demontat complet cei 19 km ai secțiunii de cale ferată, care nu au fost reconstruiți de atunci.

4. Evaluare juridică

10.

Comisia a considerat că, prin demontarea completă a secțiunii de cale ferată, LG a recurs la metode diferite de cele care guvernează o concurență normală, și anume: LG era la curent cu intenția OL de a se orienta către porturile maritime letone, cu utilizarea serviciilor LDZ; demontarea secțiunii de cale ferată de către LG s-a efectuat în mare grabă, fără obținerea fondurilor necesare și fără luarea niciunei măsuri pregătitoare normale pentru reconstrucția acesteia; demontarea secțiunii de cale ferată a fost contrară practicii standard; LG a luat măsuri pentru a convinge guvernul lituanian să nu reconstruiască secțiunea de cale ferată.

11.

Comisia a constatat că secțiunea de cale ferată reprezenta ruta cea mai scurtă și mai ieftină de la rafinărie către un port maritim. Având în vedere proximitatea de Letonia și de baza logistică a LDZ, această rută furniza totodată LDZ o opțiune foarte favorabilă pentru a intra pe piața lituaniană.

12.

Demontarea secțiunii de cale ferată a adus atingere poziției concurențiale a LDZ față de LG și a făcut mult mai dificilă intrarea acesteia pe piața lituaniană. După demontarea secțiunii de cale ferată, transportul feroviar de la rafinărie către un port maritim (din Lituania sau din Letonia) trebuie să urmeze rute mult mai lungi pe teritoriul Lituaniei. Acest lucru ar obliga LDZ să opereze departe de baza sa logistică din Letonia, compania fiind dependentă de serviciile de infrastructură ale concurentei sale, LG. În aceste circumstanțe, LDZ se confruntă cu riscuri comerciale importante, pe care este mai puțin probabil să și le asume.

13.

LG și-a justificat acțiunile susținând că, după apariția deformării, era necesară renovarea întregii secțiuni de cale ferată înainte ca traficul să poată fi reluat. Potrivit LG, renovarea impunea mai întâi demontarea completă a căii ferate. Comisia a considerat totuși că aceste explicații nu au fost consecvente, fiind uneori contradictorii și neconvingătoare. Prin urmare, Comisia a considerat că LG nu a reușit să justifice în mod obiectiv demontarea secțiunii de cale ferată.

5. Amenzi

14.

Având în vedere gravitatea și durata acestei încălcări care continuă, Comisia a aplicat LG o amendă de 27 873 000 EUR.

6. Măsuri corective

15.

Comisia a considerat că pot exista mai multe măsuri corective posibile, de ordin structural sau comportamental, care fie ar restabili situația concurențială existentă înainte de demontarea secțiunii de cale ferată, fie ar elimina dezavantajele cu care se confruntă potențialii concurenți pe rutele alternative spre porturile maritime.

16.

Comisia i-a impus LG să pună capăt încălcării și să îi transmită, în termen de trei luni de la data notificării deciziei, o propunere de măsuri în acest sens.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1). Începând de la 1 decembrie 2009, articolele 81 și 82 din Tratatul CE au devenit articolul 101 și, respectiv, articolul 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(2) Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18).

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

14.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 383/12

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 383/11)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„MOULES DE BOUCHOT DE LA BAIE DU MONT-SAINT-MICHEL”

Nr. UE: PDO-FR-0547-AM01 – 5.4.2017

DOP ( X ) IGP ( )

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Comité AOP „Moules de bouchot de la Baie du Mont-Saint-Michel”

Le Port Est

35960 Le Vivier-sur-Mer

FRANȚA

Tel. +33 299163840

E-mail: contact@moules-aop.com

Grupul este constituit din concesionari, operatori și ambalatori ai produsului „Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel”. Prin urmare, grupul este îndreptățit să prezinte cererea de modificare.

2. Statul membru sau țara terță

Franța

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

—	☐	Denumirea produsului
—	☐	Descrierea produsului
—	☒	Aria geografică
—	☒	Dovada originii
—	☒	Metoda de producție
—	☐	Legătura
—	☒	Etichetarea
—	☒	Altele: Actualizarea coordonatelor, tipuri de operatori, controale.

4. Tipul modificării (modificărilor)

—	☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012
—	☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5. Modificare (modificări)

Rubrica „Aria geografică”

—

Este adăugată propoziția „Toate etapele producției de «Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel», de la cultivarea midiilor până la ambalare, sunt realizate în aria geografică”.

Această modificare are scopul de a explica mai bine etapele care trebuie să se desfășoare obligatoriu în aria geografică a DOP.

—

Extinderea ariei la secțiunile cadastrale AM și ZC ale comunei Dol-de-Bretagne. Această parte a comunei îndeplinește criteriile pe baza cărora a fost delimitată aria înregistrată în prezent și este situată în imediata continuare a ariei actuale. Această cerere de extindere a ariei geografice este justificată de dificultățile de construcție în comunele din aria geografică, din cauza lipsei zonelor construibile. Însă este indispensabil să se dispună de instalații de preparare și de ambalare în apropierea locului de cultivare, astfel încât midiile să fie preparate rapid.

—	Adăugarea comunei Hirel în lista comunelor din aria geografică delimitată. Această modificare are scopul de a rectifica o eroare. Această comună figurează în documentul unic, dar fusese omisă din caietul de sarcini.

Rubrica „Dovada originii”

—

În ceea ce privește normele referitoare la declarația de identificare a operatorilor pentru a produce sub denumirea de origine, sunt eliminate precizările „printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau depuse pe bază de semnătură” și „conform unui model aprobat de către directorul Institut national de l’origine et de la qualité (INAO)”.

Într-adevăr, aceste elemente de procedură țin de planul de control asociat caietului de sarcini, nu de caietul de sarcini al denumirii.

—

În ceea ce privește declarațiile de identificare a diferiților operatori, caietul de sarcini înregistrat menționează că datele de contact ale instalațiilor de preparare și de ambalare trebuie să fie indicate „precizând, dacă este cazul, instalațiile care sunt utilizate pentru a prelucra midiile cu alte origini”. Se propune eliminarea elementelor referitoare la midiile cu alte origini.

Această declarație are de fapt scopul de a descrie mijloacele perene de producție de care dispune operatorul. Însă utilizarea instalațiilor poate evolua în timp. Prin urmare, această precizare nu este judicioasă la nivelul declarației de identificare și pot fi necesare numeroase modificări ale declarațiilor respective.

Astfel, este asigurată trasabilitatea midiilor DOP și a midiilor care nu pot beneficia de DOP.

—

Pentru ținerea registrelor pe care trebuie să le completeze operatorii, se prevede: „Un registru de stocare precizează, în special, pentru fiecare rezervă și pentru fiecare bazin, un plan de repartizare a containerelor sau a coșurilor și, pentru fiecare dintre acestea, șirurile de țăruși inițiali, data intrării și data ieșirii și destinația midiilor.” Acest alineat este modificat după cum urmează „Registrul de stocare precizează, în special, pentru fiecare rezervă și pentru fiecare bazin:

—	șirurile de țăruși inițiali;

—	data intrării; și

—	data ieșirii.”

Mai mulți ani de funcționare ai DOP au arătat că formularea actuală din caietul de sarcini este inadecvată, întrucât planul de repartizare a containerelor și a coșurilor nu este realizabil în practică și destinația midiilor nu este cunoscută în momentul stocării. Destinația și trasabilitatea sunt asigurate în momentul expedierii.

—

În ceea ce privește transportul midiilor care sunt pregătite pentru a fi ambalate, borderoul de transfer deja prevăzut de caietul de sarcini este completat prin adăugarea „acronimului «Moules BMSM DOP»”.

Pentru îmbunătățirea trasabilității midiilor în interiorul ariei delimitate, adăugarea acestui acronim a fost aleasă în locul denumirii întregi pentru a permite o lectură rapidă. Acronimul este utilizat doar în acest scop, astfel încât să se evite orice ambiguitate în etichetarea produselor puse în vânzare.

—

În plus, alineatul „Borderoul de transfer este fixat pe recipient cu un colier de culoare diferită de a celor utilizate pentru comercializare. Acesta conține sigla «DOP» și datele de contact ale întreprinderii care a spălat și a calibrat midiile.” se înlocuiește cu: „Borderoul de transfer însoțește recipientul pe care este fixat un colier de culoare diferită de a celor utilizate pentru comercializare. Acest colier conține sigla «DOP», precum și un număr de ordine emis de grup.”

Pe colier, datele de contact ale întreprinderii care a spălat și a calibrat midiile sunt înlocuite cu un număr de ordine emis de grup, care asigură el însuși trasabilitatea între numerele colierelor și operatori. Această modificare permite o mai bună monitorizare în timp.

—

La nivelul etichetării unităților de vânzare, propoziția „În plus, fiecare ambalaj este identificat printr-un sistem de marcare autorizat de serviciile Institut national de l’origine et de la qualité și distribuit de către grup.” se înlocuiește cu „Această etichetare este aplicată imediat după ambalare și este fixată astfel încât să rămână indisociabilă de produs.”

Ținând cont de diversitatea modurilor de ambalare, grupul a optat pentru o etichetare indisociabilă de produs, la alegerea operatorului, în locul unui sistem de marcare. Etichetarea trebuie să cuprindă informațiile obligatorii, care sunt neschimbate.

—

Propoziția „Tăvile sunt identificate prin denumirea de origine preînscrisă pe recipient.” se înlocuiește cu „Această etichetare este aplicată imediat după ambalare și este fixată astfel încât să rămână indisociabilă de produs.”

În prezent sunt utilizate noi forme de ambalare. Obligația referitoare la tăvi se poate dovedi dificil de pus în aplicare din cauza gestionării stocurilor de ambalaje pe care aceasta o implică și a costurilor suplimentare. Identificarea DOP este realizată cu ajutorul unei etichetări indisociabile și aplicate imediat după ambalare, ceea ce răspunde obiectivului de trasabilitate, în același timp oferind o anumită flexibilitate în alegerea recipientelor.

În aceeași perspectivă, obligația referitoare la sacii „identificați prin denumirea de origine preimprimată pe recipient” este, de asemenea, eliminată. Trasabilitatea este menținută prin aplicarea colierului cu un număr de ordine emis de grup, la fel ca pentru transportul midiilor pregătite pentru ambalare.

—	În plus, sunt aduse modificări de formulare pentru îmbunătățirea lizibilității și a înțelegerii. Redundanțele cu reglementările generale sunt, de asemenea, eliminate.

Rubrica „Metoda de producție”

—

În ceea ce privește tehnica de culegere a midiilor, se adaugă faptul că este vorba despre o „culegere în mediul natural”. Această practică era implicită pentru producerea midiilor care beneficiază de DOP. Această precizare permite punerea caietului de sarcini în concordanță cu cel al STG „Moules de Bouchot”.

—

În ceea ce privește însămânțarea țărușilor, propozițiile „Larva poate rămâne pe suporturi până cel târziu la data de 31 octombrie a anului de repatriere a larvelor” și „Suporturile cu larve trebuie să fie eliberate de toate midiile și corzile până cel târziu la 31 octombrie.” sunt eliminate.

De altfel, în caietul de sarcini se prevede că numai midiile de pe stâlpii însămânțați până cel târziu la 31 octombrie pot beneficia de denumire. Astfel, această dispoziție nu este relevantă pentru producția destinată DOP. În plus, ca urmare a furtunilor din timpul toamnei și iernii, corzile lăsate pe suporturi ar fi, foarte probabil, distruse.

—

Propoziția „se respectă o înălțime minimă de 30 de centimetri între sol și nivelul inferior al corzii sau al plasei tubulare.” se înlocuiește cu „se respectă o înălțime minimă între sol și nivelul inferior al corzii sau al plasei tubulare, astfel încât midiile să nu fie în contact cu solul.”.

Lipsa contactului cu solul este o condiție sine qua non a cultivării pe țăruși. În afara impactului unui astfel de contact asupra gustului midiilor, o distanță minimă între sol și partea de jos a corzii este indispensabilă pentru a permite utilizarea uneltei care servește la recoltarea midiilor și pentru a garanta desprinderea tuturor midiilor de pe țăruș. Dacă ar rămâne midii după recoltare, acestea ar putea constitui focare de contaminare cu anumiți paraziți ai midiilor. Producătorii respectă, inevitabil, o distanță minimă pentru a ține cont de aceste constrângeri tehnice. Cu toate acestea, distanța dintre partea de jos a corzii sau dintre plasa tubulară și sol poate varia după însămânțare ca urmare a mișcărilor nisipului.

—

Trimiterea la legislația națională pentru stabilirea ratei de însămânțare a țărușilor este eliminată: „În conformitate cu decretul din 22 martie 1983 modificat de stabilire a regimului de autorizare a exploatațiilor de culturi marine, este stabilit pentru denumire”, întrucât acest text este abrogat.

—

Rata maximă de însămânțare a țărușilor stabilită în caietul de sarcini în vigoare în funcție de sectorul de implantare a țărușilor în golf este modificată astfel:

Alineatul:

„—	65 % pe șir de 100 de metri liniari în zona din estul biefului de la Vivier-sur-Mer la Cherrueix, în zona de nord-vest a bancului Hermelles și în zona de nord-est a bancului Hermelles;

—	55 % pe șir de 100 de metri liniari în restul zonei de cultivare delimitate.”

se înlocuiește cu:

„—	65 % pe șir de 100 de metri liniari în zona din estul biefului de la Vivier-sur-Mer la Cherrueix, în zona de nord-vest a bancului Hermelles și cele 99 de șiruri situate cel mai la sud în zona de nord-est a bancului Hermelles;

—	55 % pe șir de 100 de metri liniari în restul zonei de cultivare.”

Modificarea pune capăt unei ambiguități, în măsura în care definirea acestor sectoare fusese transcrisă incomplet, lăsând să se creadă că nivelul de 65 % este aplicabil în întreaga (zonă de implantare a țărușilor) zonă de nord-est a bancului Hermelles, însă nivelul respectiv nu se aplică decât în partea cea mai sudică a acestei zone.

—

În ceea ce privește lungimea stâlpilor, sunt eliminate cuvintele „cu o înălțime maximă de 5,5 metri”.

Lungimea stâlpilor fusese stabilită la momentul depunerii cererii de înregistrare ca DOP pornind de la utilizările observate. Cu toate acestea, limitarea lungimii stâlpilor nu are, în realitate, nicio justificare tehnică. În plus, stâlpii mai lungi prezintă chiar un anumit interes, întrucât pot fi înfipți mai adânc și oferă astfel țărușilor o mai bună rezistență la curenții marini care ar putea smulge stâlpii. În ceea ce privește înălțimea de însămânțare a stâlpilor limitată la 3,5 metri, aceasta rămâne neschimbată.

—

Cuvintele „pe țăruș” sunt adăugate în fraza „După o perioadă de cultivare pe țăruș de mai mult de douăzeci și patru de luni, midiile nu mai pot beneficia de denumirea de origine «Moules de bouchot de la baie du Mont Saint-Michel»”.

Această precizare este făcută în scopuri de control pentru a clarifica mai bine durata de referință dincolo de care midiile nu mai pot fi comercializate cu DOP. Durata de cultivare pe suporturile cu larve nu este luată în considerare.

—

În propoziția „Este stabilit un randament anual mediu de cel mult 60 kg de midii comercializate per stâlp pentru toate concesiunile […]” este adăugat adjectivul „mediu”.

Această modificare are scopul de a explica obiectul controlului. Randamentul anual maxim este controlat pe baza mediei concesiunii, nu pentru fiecare stâlp.

—

În ceea ce privește perioada de recoltare, propoziția „Perioada de recoltare a midiilor este cuprinsă între data de 15 iunie și data de 15 februarie a anului următor însămânțării țărușilor respectivi.” se înlocuiește cu „Perioada de recoltare a midiilor este cuprinsă între data de 15 iunie a anului următor însămânțării țărușilor respectivi și data de 15 februarie a anului următor.”

Această modificare corectează o eroare de redactare. Într-adevăr, stâlpii sunt însămânțați în primul an (N), cel târziu la 31 octombrie. Recoltarea începe în anul următor (N+1), cel mai devreme începând cu data de 15 iunie, și se derulează până la data de 15 februarie a anului următor, adică a anului N+2.

Prin urmare, cuvintele „a anului următor anului însămânțării” se referă la 15 iunie și nu la 15 februarie, cum se indică în versiunea în vigoare.

—

Propoziția „Midiile cultivate pe parcursul unei perioade minime de optsprezece luni pot fi recoltate între data de 15 iunie și data de 31 iulie ale anului care urmează anului însămânțării țărușilor respectivi.” este rectificată după cum urmează: „Midiile cultivate pe țăruș pe parcursul unei perioade între nouăsprezece luni și jumătate și douăzeci și patru de luni pot fi recoltate între 15 iunie și 31 iulie.”

Alineatul modificat se referă la midiile denumite în mod curent „de doi ani” și precizează că acestea trebuie să fie recoltate la începutul sezonului. Redactarea care figurează în caietul de sarcini în vigoare este eronată, deoarece midiile de pe țărușii însămânțați într-un an (N) nu pot să aibă 18 luni de creștere pe țăruș în anul următor (N+1) la începutul sezonului de recoltare.

Durata de creștere a midiilor respective a fost recalculată pornind de la datele de însămânțare posibile:

—	Însămânțare cel târziu la 31 octombrie în anul N, și anume minimum 19,5 luni la data de 15 iunie a anului N+2.

—	Midiile de mai mult de 24 de luni nu pot fi comercializate cu DOP.

—	Modalitățile de deschidere și de încheiere a recoltării sunt evidențiate în două alineate distincte, pentru a se facilita înțelegerea și aplicarea acestora.

—

În ceea ce privește posibilitatea de a depozita midiile în rezervă după recoltare, caietul de sarcini înregistrat prevede o depozitare în rezervă „cu ajutorul unor recipiente închise”. Adjectivul „închise” este eliminat. De fapt, nu este necesar ca recipientele să fie închise atunci când midiile sunt plasate în bazine. Recipientele cu gratii permit circulația apei. Midiile nu pot ieși din recipiente.

Nici recipientele de midii depozitate în rezervă în concesiuni în largul mării nu sunt închise, însă este necesar ca acestea să fie plasate într-o instalație închisă, pentru a se evita ca midiile să fie luate de curentul marin.

—

Propoziția „Distanța minimă dintre barele grilajelor de sortare utilizate pentru trecerea prin sită a midiilor este stabilită la 12 mm.” se înlocuiește cu „Midiile trec printr-o sită de cel puțin 12 mm.”

Această modificare are scopul de a preciza faptul că trecerea prin sită este o operațiune obligatorie. Dat fiind că tehnicile au evoluat, referirea la „grilajele de sortare” este eliminată pentru a permite producătorilor să utilizeze orice fel de material pentru trecerea prin sită. Valoarea-țintă a trecerii prin sită, de 12 mm, rămâne neschimbată, prin urmare este vorba numai despre o modificare a mijlocului. În plus, termenul „trecute prin sită”, care caracterizează midiile în sintagma „midiile sunt desprinse, spălate, trecute prin sită și triate”, este adăugat pentru a se preciza că această operațiune este obligatorie.

—

În ceea ce privește etapa de ambalare a midiilor, fraza „Loturile de midii care sunt gata pentru ambalare trebuie să conțină un procentaj de cel mult 20 % midii mai mici de 4 cm” se înlocuiește cu „Loturile de midii care sunt gata pentru ambalare pot să conțină un procentaj de midii cu o lungime mai mică de 4 cm de cel mult 20 % din greutate”. Cuvântul „trebuie” este înlocuit cu cuvântul „pot”, deoarece este vorba despre o toleranță, nu o obligație. Se precizează că procentajul de midii cu o lungime mai mică de 4 cm este exprimat în greutate, pentru a se clarifica metoda de control.

—

Alineatul „Rata de umplere a midiilor care sunt gata pentru ambalare poate fi modificată prin decret interministerial în cazul unor circumstanțe excepționale, pentru o recoltă determinată, emis la propunerea comitetului național competent al INAO. Cu toate acestea, aceste valori nu pot fi, în niciun caz, mai mici cu 5 % față de rata minimă stabilită la punctul 2 «Descrierea produsului».”

se înlocuiește cu:

„Dacă, în conformitate cu reglementările privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, grupul solicită o modificare temporară a condițiilor de producție pentru circumstanțe excepționale, rata de carne nu poate fi stabilită la mai puțin de 114, ceea ce înseamnă o reducere cu 5 %, pentru a se păstra specificitatea midiilor care beneficiază de denumirea de origine.”

Acest alineat este actualizat pentru a se ține cont de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 și a regulamentelor de punere în aplicare ale acestuia. Grupul dorește să mențină o valoare minimă pentru rata de carne. Într-adevăr, acesta este unul dintre criteriile pe care se fondează specificitatea DOP „Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel” și care a contribuit la reputația acesteia. Grupul consideră că midiile care nu ar putea atinge indicele de 114 nu ar trebui să poată fi comercializate cu DOP, nici măcar în cazul unor circumstanțe excepționale.

—

Adjectivul „final” este adăugat în propoziția „Ambalarea finală și comercializarea midiilor se efectuează în recipiente cu o capacitate maximă de 15 kg”. Această modificare are scopul de a preciza că această capacitate maximă de 15 kg nu se aplică recipientelor utilizate pentru transportul în arie al midiilor care sunt gata să fie ambalate, ci numai ambalării finale.

—	Propoziția „Pentru ambalarea finală se pot utiliza saci de 2-15 kg sau tăvi de 0,5-7 kg” este eliminată. Această propoziție prezintă, de fapt, tipurile de recipiente care pot fi utilizate, dar nu definește o obligație.

—	În plus, sunt aduse modificări de formulare pentru îmbunătățirea lizibilității și a înțelegerii. Redundanțele cu reglementările generale, precum și elementele descriptive care nu au legătură cu descrierea produsului sunt eliminate.

Rubrica „Etichetarea”

—	Dispoziția referitoare la menționarea denumirii este modificată pentru a impune o mărime a caracterelor identică pentru întreaga denumire și dimensiuni mai mari decât ale celorlalte elemente prezente pe etichetă. Grupul dorește să evidențieze mai puternic denumirea de pe etichetă.

—

Eliminarea propoziției „până la înregistrarea comunitară, logoul «DOC» trebuie să fie aplicat în apropierea denumirii, fără mențiuni intermediare”. Fiind vorba despre o dispoziție tranzitorie, această regulă nu mai este necesară, întrucât denumirea „Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel” a fost înregistrată ca DOP în iunie 2011.

—

În ceea ce privește elementele care figurează pe fiecare ambalaj unitar, se adaugă „greutatea produsului ambalat; numele operatorului; datele de contact ale centrului de ambalare; data ambalării; numărul de ordine al ambalării.”

Această modificare reia obligațiile din partea „Dovada originii” și are scopul de a explica informațiile care trebuie să figureze pe etichete.

—

În ceea ce privește obligația ca denumirea de origine să figureze, se elimină această obligație pentru „documentele de însoțire”.

În conformitate cu modificarea rubricii „Dovada originii” constând în autorizarea folosirii acronimului „Moules BMSM DOP” pentru documentele de însoțire a midiilor, este eliminată obligația de a menționa denumirea întreagă.

—

Pentru a face mai omogenă comunicarea în ceea ce privește DOP „Moules de bouchot de la baie du Mont Saint-Michel”, se adaugă precizarea că „Pe suporturile de comunicare, denumirea trebuie să figureze însoțită de mențiunea «denumire de origine protejată» sau «DOP» și de simbolul DOP al Uniunii Europene.”

Rubrica „Altele”

—	„Actualizarea coordonatelor”: Sunt actualizate coordonatele serviciului competent al statului, precum și cele ale grupului. Numele grupului a fost modificat ca urmare a înregistrării DOP și este actualizat.

—

„Tipuri de operatori”: Pentru a se evita orice ambiguitate și a se utiliza vocabularul specialiștilor din domeniul cultivării midiilor, este modificată modalitatea de a denumi tipurile de operatori definite la punctul „Elemente care dovedesc că produsul este originar din arie”: termenul „producător” este înlocuit cu „operator”, iar „centru de expediere” este înlocuit cu „centru de ambalare”.

—	„Control”: Datele de contact ale organismului de control au fost înlocuite cu cele ale autorității de control competente. Obiectivul acestei modificări este de a se evita modificarea caietului de sarcini în eventualitatea schimbării organismului de control.

—	Tabelul principalelor puncte care trebuie controlate a fost actualizat pentru a se ține cont de modificările prezentate.

DOCUMENT UNIC

„MOULES DE BOUCHOT DE LA BAIE DU MONT-SAINT-MICHEL”

Nr. UE: PDO-FR-0547-AM01 – 5.4.2017

DOP ( X ) IGP ( )

1. Denumirea (denumirile)

„Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel”

2. Statul membru sau țara terță

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.7. Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1.

„Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel” sunt midii de crescătorie vii, provenite, în principal, din specia Mytilus edulis (sub 5 % sunt midii Mytilus galloprovincialis sau midii hibride galloprovincialis-edulis). Midiile se caracterizează printr-o cochilie netedă și închisă la culoare, de formă regulată, și printr-o carne de culoare galbenă până la portocalie, fără crabi sau particule de nisip. Textura cărnii este onctuoasă și fondantă, gustul fiind predominant dulce.

Midiile au o lungime medie de 4 cm sau mai mare, conținutul de glucide al cărnii fierte este mai mare de 4 %, iar rata de carne are un indice Lawrence și Scott de minimum 120.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producția și prepararea „Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel” sunt realizate în aria geografică delimitată.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Ambalarea este realizată în aria geografică. Ambalarea midiilor constituie o operațiune importantă, susceptibilă să afecteze calitatea, autenticitatea și, în consecință, notorietatea denumirii în cazul în care exigențele de mai sus nu sunt respectate.

Caracterul perisabil al midiilor impune, într-adevăr, o prelucrare rapidă a midiilor după cultivare și circuite rapide de comercializare. Termenul de prelucrare nu poate depăși 18 ore după spălarea și trecerea prin sită a midiilor, iar ambalarea în aria delimitată permite conservarea calităților și a caracteristicilor produsului.

Midiile sunt expediate și comercializate în ambalaje cu o capacitate maximă de 15 kg

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe fiecare ambalaj unitar sunt menționate următoarele informații:

—	denumirea de origine protejată „Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel”, înscrisă cu caractere identice ale căror dimensiuni sunt mai mari decât cele ale celor mai mari alte caractere care figurează pe etichetă;

—	mențiunea „denumire de origine protejată”;

—	simbolul Uniunii Europene DOP, imediat înainte sau după denumire, fără mențiuni intermediare;

—	greutatea produsului ambalat;

—	numele producătorului;

—	datele de contact ale centrului de ambalare;

—	data ambalării; și

—	numărul de ordine al ambalării.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică se întinde de la partea intercotidală a țărmului golfului Mont-Saint-Michel situată la sud de linia formată de turnul clopotniței bisericii din Carolles și vârful Chaîne până în vestul liniei care desparte departamentele Ille și Vilaine/Manche și cuprinde comunele Cancale, Cherrueix, Le Vivier-sur-Mer, Mont-Dol, Hirel, Saint-Benoît-des-Ondes, Saint-Méloir-des-Ondes și Dol-de-Bretagne (numai secțiunile cadastrale AM și ZC).

5. Legătura cu aria geografică

Specificitatea ariei geografice

Comunele cuprinse în aria geografică a denumirii de origine „Moules de Bouchots de la Baie du Mont-Saint-Michel” sunt situate pe litoralul golfului Mont-Saint-Michel, în interiorul golfului Normand-Breton.

Golful Mont-Saint-Michel, care se distinge prin zona sa intercotidală foarte întinsă și cu pantă foarte mică și prin cea mai mare amplitudine a mareelor înregistrată pe coastele franceze, prezintă un mozaic de ecosisteme (poldere, mlaștini sărate, zone noroioase, estuare etc.) caracterizate prin interacțiunea dintre mediile terestru, marin și de tranziție între pământ și mare.

Masele de apă care acoperă această întindere vastă și de mică adâncime se încălzesc puternic începând din primăvară și prezintă o turbiditate semnificativă ca urmare a prezenței nisipurilor cu granulație fină sau fină spre medie. Odată intrate în golf, aceste mase se deplasează, în afara oscilațiilor legate de amplitudinea mareelor și de vânt, foarte lent.

Golful Mont-Saint-Michel prezintă, între altele, particularitatea că nu dispune de populații endemice semnificative de midii. Mytilus galloprovincialis nu are decât o prezență marginală, iar Mytilus edulis nu reușește să se reproducă.

Aceste condiții naturale excepționale sunt cele care au determinat o serie de specialiști din Charente să introducă, la sfârșitul anilor 1950, cultura midiilor pe țăruși. Producătorii respectivi, conștienți de riscurile pe care le implica supraproducția pentru mediu și pentru produs, au încurajat stabilirea unor norme stricte de implantare a țărușilor. În sfârșit, cultivatorii de midii au introdus o procedură de deschidere și de încheiere a recoltării, în vederea efectuării de examene analitice și organoleptice cu ajutorul cărora să se evite recoltele prea timpurii, când midiile nu au atins încă o mărime suficientă.

Specificitățile produsului

Midiile „Moule de Bouchot de la Baie du Mont-Saint-Michel” aparțin speciei Mytilus edulis, sunt crescute pe țăruși și se disting net de alte midii din aceeași specie și crescute în același mod, dar provenind din alte bazine, mai ales prin gradul semnificativ de umplere a cochiliei, prin conținutul de glucide ridicat și prin carnea de culoare galbenă până la portocalie, cu textură fondantă și onctuoasă și gust predominat dulce.

Ca urmare a caracteristicilor lor, „Moules de bouchot de la baie du Mont-Saint-Michel” constituie un produs de referință pe piață, mai ales prin prețul de vânzare mai mare decât cel al produselor provenite din alte centre de producție.

Legătura cauzală

În anii 1950, cultivatorii de midii originari din golful Aiguillon, aflați în căutare de noi locuri propice cultivării midiilor pe țăruși, au găsit în golful Mont-Saint-Michel condiții deosebit de favorabile, datorită pantei foarte reduse și foarte regulate a zonei intercotidale și căilor tradiționale de acces la țărm pe mare sau pe uscat.

Condițiile batimetrice asigură midiilor posibilitatea de a beneficia pe deplin de avantajele creșterii pe țăruși și determină în același timp caracteristici termice și de turbiditate ale maselor de apă care favorizează abundența resurselor de nutrienți, astfel încât midiilor nu le este administrat niciun supliment alimentar. De asemenea, perioada foarte mare de timp în care masele de apă staționează în golf permite unor generații succesive de fitoplancton să rămână în contact prelungit cu midiile, hrănindu-le din abundență.

Alte resurse alimentare abundente provin din diferitele ecosisteme ale golfului și contribuie la asigurarea ratelor mari de umplere a cochiliilor, precum și la caracteristicile organoleptice specifice ale produsului „Moules de bouchot de la Baie du Mont-Saint-Michel”. Între aceste resurse, microalgele prezente la suprafața zonelor noroioase ale țărmului joacă un rol important, având în vedere faptul că scheletele silicioase găsite în conținutul stomacal al midiilor „Moules de bouchot de la Baie du Mont-Saint-Michel” provin în proporție de 96 % de la 4 specii de diatomee care colonizează aceste sedimente.

În plus, caracteristicile maselor de apă, care împiedică prezența Mytilus galloprovincialis și reproducerea Mytilus edulis, protejează midiile introduse în golf de orice competiție pentru spațiu și hrană și le permit o dezvoltare rapidă.

În sfârșit, datorită diferitelor măsuri de control al resurselor și de conservare a mediului introduse de specialiști, aceste resurse pot fi valorificate de midiile „Moules de bouchots de la baie du Mont-Saint-Michel”.

Astfel, prin intermediul componentelor sale naturale, exploatate în mod judicios de specialiști încă de la începutul acestei producții, mediul geografic al golfului Mont-Saint-Michel conferă caracteristici specifice midiilor din specia Mytilus edulis cultivate pe țăruși.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-ac05965a-3df9-44d9-91fb-c7f52e9e6f0f/telechargement

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 383

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 60 14 noiembrie 2017

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2017/C 383/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8676 – Hellman&Friedman/Nets) ( 1 )	1
2017/C 383/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8621 – Apollo Management/Aegon Ireland) ( 1 )	1
2017/C 383/03	Inițierea procedurii (Cazul M.8444 – ArcelorMittal/Ilva) ( 1 )	2

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2017/C 383/04	Rata de schimb a monedei euro	3
2017/C 383/05	Avizul Comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante emis în cadrul reuniunii din 5 septembrie 2017 referitor la un proiect de decizie privind cazul AT.39813(1) – Transportul feroviar în țările baltice – Raportor: Danemarca	4
2017/C 383/06	Avizul Comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante emis în cadrul reuniunii din 29 septembrie 2017 referitor la un proiect de decizie în cazul AT.39813(2) – Transportul feroviar în țările baltice – Raportor: Danemarca	4
2017/C 383/07	Raportul final al consilierului-auditor – Cazul AT.39813 – Transportul feroviar în țările baltice	5
2017/C 383/08	Rezumatul Deciziei Comisiei din 2 octombrie 2017 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Cazul AT.39813 – Transportul feroviar în țările baltice) [notificată cu numărul C(2017) 6544]	7

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2017/C 383/09	Notificare prealabilă a unei concentrări [Cazul M.8724 – The Carlyle Group/Palmer & Harvey McLane (Holdings)] – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	9
2017/C 383/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8672 – easyJet/Certain Air Berlin Assets) ( 1 )	11
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2017/C 383/11	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	12

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1656
JPY	yen japonez	132,07
DKK	coroana daneză	7,4416
GBP	lira sterlină	0,89018
SEK	coroana suedeză	9,7705
CHF	franc elvețian	1,1591
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,4913
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,567
HUF	forint maghiar	312,04
PLN	zlot polonez	4,2349
RON	leu românesc nou	4,6562
TRY	lira turcească	4,5318
AUD	dolar australian	1,5256
CAD	dolar canadian	1,4809
HKD	dolar Hong Kong	9,0906
NZD	dolar neozeelandez	1,6877
SGD	dolar Singapore	1,5867
KRW	won sud-coreean	1 305,01
ZAR	rand sud-african	16,9688
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7410
HRK	kuna croată	7,5500
IDR	rupia indoneziană	15 810,86
MYR	ringgit Malaiezia	4,8856
PHP	peso Filipine	59,724
RUB	rubla rusească	69,3309
THB	baht thailandez	38,535
BRL	real brazilian	3,8362
MXN	peso mexican	22,3482
INR	rupie indiană	76,2910


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.