ISSN 1977-1029 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 59 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
II Comunicări |
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2016/C 459/01 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8046 – TUI/Transat France) ( 1 ) |
|
2016/C 459/02 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8136 – BASF/Chemetall) ( 1 ) |
|
2016/C 459/03 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8281 – Mitsubishi Corporation/Mitsubishi Motors Corporation/KTB-Trading) ( 1 ) |
|
2016/C 459/04 |
Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8289 – Engie/Omnes Capital/Predica/MAIA) ( 1 ) |
|
III Acte pregătitoare |
|
|
Banca Centrală Europeană |
|
2016/C 459/05 CON/2016/49 |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Consiliu |
|
2016/C 459/06 |
||
|
Comisia Europeană |
|
2016/C 459/07 |
||
2016/C 459/08 |
Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului [Publicarea referințelor documentelor de evaluare europene în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011] ( 1 ) |
|
|
Curtea de Conturi |
|
2016/C 459/09 |
||
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE |
|
2016/C 459/10 |
Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit |
|
V Anunţuri |
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2016/C 459/11 |
||
|
ALTE ACTE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2016/C 459/12 |
|
Rectificări |
|
2016/C 459/13 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/1 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.8046 – TUI/Transat France)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2016/C 459/01)
La 20 octombrie 2016, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32016M8046. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/1 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.8136 – BASF/Chemetall)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2016/C 459/02)
La 28 octombrie 2016, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32016M8136. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/2 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.8281 – Mitsubishi Corporation/Mitsubishi Motors Corporation/KTB-Trading)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2016/C 459/03)
La 2 decembrie 2016, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32016M8281. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/2 |
Nonopoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.8289 – Engie/Omnes Capital/Predica/MAIA)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2016/C 459/04)
La 5 decembrie 2016, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32016M8289. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
III Acte pregătitoare
Banca Centrală Europeană
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/3 |
AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 12 octombrie 2016
cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivei 2009/101/CE
(CON/2016/49)
(2016/C 459/05)
Introducere și temei juridic
La 19 august 2016 și 23 septembrie 2016, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de directivă de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivei 2009/101/CE (1) (denumită în continuare „directiva propusă”).
Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece directiva propusă cuprinde dispoziții care intră în competența BCE. În special, competența BCE de a emite un aviz se bazează pe articolul 127 alineatele (2) și (5) și pe articolul 128 alineatul (1) din tratat, întrucât directiva propusă conține dispoziții care au implicații pentru anumite misiuni ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), inclusiv promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți, contribuția la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar și autorizarea emisiunii de bancnote euro în Uniune. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.
1. Observații
1.1. Reglementarea platformelor de schimb pentru monedele virtuale și a furnizorilor de portofele digitale
1.1.1. |
Directiva propusă extinde lista de entități obligate cărora li se aplică Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (2), pentru a include furnizorii implicați în primul rând și în mod profesional în servicii de schimb între „monede virtuale” și „monede fiduciare” (înțelese în directiva propusă ca monede declarate mijloc legal de plată (3)) și furnizorii de portofele digitale care oferă servicii de custodie a datelor de identificare necesare pentru accesarea monedelor virtuale (denumiți în continuare „furnizori de portofele digitale”) (4). De asemenea, directiva propusă impune statelor membre să se asigure că furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale sunt autorizați sau înregistrați (5). BCE sprijină cu fermitate aceste dispoziții, care sunt în concordanță cu recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) (6), întrucât în prezent teroriștii și alte grupuri infracționale pot transfera fonduri în cadrul rețelelor de monede virtuale prin disimularea transferurilor sau prin faptul că beneficiază de un anumit grad de anonimat pe astfel de platforme. De asemenea, utilizarea monedelor virtuale prezintă riscuri mai mari decât mijloacele de plată tradiționale, în sensul că transferabilitatea monedei virtuale se bazează pe internet și este limitată numai de capacitatea rețelei de calculatoare și a infrastructurii informatice aferente a respectivei monede virtuale. În acest context, BCE menționează, de asemenea, că nu este obligatoriu ca monedele digitale să fie schimbate în monede legale. Acestea ar putea fi utilizate și pentru achiziția de bunuri și servicii, fără a fi necesar schimbul într-o monedă legală sau utilizarea unui furnizor de portofele digitale. Aceste tranzacții nu ar fi acoperite de niciuna dintre măsurile de control prevăzute în propunere și ar putea oferi un mijloc de finanțare a activităților ilegale. |
1.1.2. |
BCE admite că progresele tehnologice legate de tehnologia registrelor distribuite care stau la baza mijloacelor de plată alternative, precum monedele virtuale, pot avea potențialul de a crește eficiența, acoperirea și opțiunile în materie de metode de plată și de transfer. Cu toate acestea, organele legislative ale Uniunii ar trebui să se asigure că nu par să promoveze utilizarea monedelor digitale private, deoarece aceste mijloace de plată alternative nici nu sunt monede legale, nici nu constituie mijloace legale de plată emise de bănci centrale sau alte autorități publice (7). BCE are anumite preocupări în ceea ce privește diferențele existente între ceea ce propunerea numește „monede fiduciare” și „monede virtuale”, una dintre acestea fiind volatilitatea asociată monedelor virtuale, care este de obicei mai mare decât cea a monedelor emise de băncile centrale sau a celor a căror emitere este autorizată în alt mod de băncile centrale, deoarece această volatilitate nu pare întotdeauna să fie legată de factori economici sau financiari. Alte preocupări sunt următoarele: (a) spre deosebire de deținătorii de monede legale, de obicei, deținătorii de unități de monedă virtuală nu au o garanție că își vor putea schimba în viitor unitățile pentru bunuri și servicii ori monedă legală; și (b) utilizarea unităților de monedă virtuală de către actorii economici, dacă va crește substanțial în viitor, ar putea afecta în principiu controlul băncilor centrale asupra masei monetare, cu riscuri potențiale la adresa stabilității prețurilor, deși în practica curentă acest risc este limitat. Astfel, deși este oportun ca organele legislative ale Uniunii, în conformitate cu recomandările GAFI, să reglementeze monedele virtuale din perspectiva combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, acestea nu ar trebui să urmărească în acest context să promoveze o utilizare mai largă a monedelor virtuale. |
1.1.3. |
Termenul „monede virtuale” este definit în directiva propusă ca „o reprezentare digitală de valoare care nu este nici emisă de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nici în mod obligatoriu legată de o monedă fiduciară, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de plată și poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic” (8). BCE ar dori să formuleze o serie de observații specifice legate de această definiție. În primul rând, „monedele virtuale” nu se califică drept monede dintr-o perspectivă a Uniunii (9). În conformitate cu tratatele și dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 974/98 al Consiliului, euro este moneda unică a Uniunii economice și monetare a Uniunii, respectiv a statelor membre care au adoptat euro ca monedă națională (10). În conformitate cu această abordare, care fie a fost deja adoptată, fie este luată în considerare în prezent de alte jurisdicții care reglementează platformele de schimb pentru monedele virtuale, inclusiv Canada, Japonia și Statele Unite, BCE recomandă definirea mai precisă a monedelor virtuale, într-o modalitate care să clarifice în mod explicit că monedele virtuale nu sunt monede legale sau bani (11). În al doilea rând, deoarece monedele virtuale de fapt nu sunt monede, ar fi mai adecvat ca acestea să fie considerate mijloace de schimb, nu mijloace de plată. În plus, definirea „monedelor virtuale” din directiva propusă ca mijloace de plată nu ține seama de faptul că în anumite împrejurări monedele virtuale pot fi utilizate în alte scopuri decât drept mijloace de plată (12). După cum a observat Banca Reglementelor Internaționale (BRI), tehnologia registrelor distribuite care stă la baza a numeroase monede digitale ar putea avea o aplicare mult mai largă, dincolo de plăți (13). În acest sens, GAFI a constatat că utilizările monedelor virtuale, altfel decât pentru plăți, pot include produse de tip rezervă de valoare în scop de economisire sau investiții, precum instrumente financiare derivate, mărfuri și valori mobiliare (14). Monedele digitale mai recente, care se bazează pe tehnologii mai sofisticate de registre distribuite și de lanțuri de blocuri (blockchain), au o gamă largă de utilizări care merg dincolo de plăți (15), inclusiv, de exemplu, cazinouri online. Având în vedere cele de mai sus, BCE sugerează ca directiva propusă să facă trimitere și la alte utilizări posibile ale monedelor virtuale în definiția propusă a acestui termen. BCE sugerează adaptarea definiției monedelor virtuale din directiva propusă pentru a ține seama de punctele de mai sus. |
1.2. Registre centrale de conturi bancare și conturi de plăți
1.2.1. |
În conformitate cu directiva propusă, statele membre trebuie să introducă mecanisme centralizate automatizate sau sisteme centrale electronice de extragere a datelor, care ar permite identificarea, în timp util, a oricăror persoane fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare deținute de o instituție de credit pe teritoriul lor (16). Expunerea de motive care însoțește directiva propusă clarifică în acest sens faptul că statele membre au libertatea de a înființa un registru bancar central sau un sistem de obținere de informații, oricare din ele se potrivește cel mai bine cadrului lor existent (17). Prin urmare, statele membre au libertatea să-și desemneze banca centrală națională (BCN) ca administrator al registrului central de conturi bancare (și de plăți). De asemenea, în temeiul directivei propuse, acest registru central ar fi deschis accesului unităților de informații financiare și al altor autorități competente. |
1.2.2. |
BCE și-a exprimat în trecut opinia că, în scopul evaluării măsurii în care este încălcată interdicția de finanțare monetară din tratat, atribuțiile încredințate unei BCN din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) legate de înființarea unui registru central de conturi bancare nu sunt considerate atribuții de bancă centrală și nici nu facilitează executarea unor asemenea atribuții (18). BCE consideră că atribuția de înființare a unui registru central în conformitate cu articolul 30 din Directiva (UE) 2015/849 este în mod clar o atribuție guvernamentală, întrucât scopul acesteia este combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În vederea protejării independenței financiare a membrilor SEBC și a eliminării preocupărilor cu privire la interdicția de finanțare monetară asociate îndeplinirii unei atribuții guvernamentale, BCE subliniază că, prin asumarea atribuției de administrare a unui registru central de conturi, legislația națională de transpunere a directivei propuse ar trebui să includă un mecanism de recuperare a costurilor, cu proceduri explicite pentru monitorizarea, alocarea și facturarea tuturor costurilor suportate de BCN aferente administrării și acordării accesului la registrul central. |
2. Observații tehnice și propuneri de redactare
În cazul în care BCE recomandă modificarea directivei propuse, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe website-ul BCE.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 12 octombrie 2016.
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) COM(2016) 450 final.
(2) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(3) A se vedea considerentul 6 al directivei propuse.
(4) A se vedea considerentul 6 și articolul 1 punctul 1 din directiva propusă.
(5) A se vedea articolul 1 punctul 16 din directiva propusă.
(6) A se vedea International Standards on Combating Money Laundering and the Financing of Terrorism & Proliferation: The FATF Recommendations („Standardele internaționale în materie de combatere a spălării de bani și a finanțării terorismului și proliferării: Recomandările GAFI”) ale GAFI (februarie 2012). A se vedea, de asemenea, raportul GAFI Virtual Currencies – Key Definitions and Potential AML/CFT Risks („Monede virtuale – Definiții esențiale și riscuri potențiale în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului”) (iunie 2014) și Guidance for a Risk-Based Approach – Virtual Currencies („Orientarea pentru o abordare bazată pe riscuri – Monede virtuale”) a GAFI (iunie 2015). Toate documentele sunt disponibile pe website-ul GAFI, la adresa www.fatf-gafi.org.
(7) A se vedea pagina 13 din expunerea de motive care însoțește directiva propusă și considerentele 6 și 7 din directiva propusă. A se vedea, de asemenea, proiectul de raport referitor la monedele virtuale al Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European [2016/2007 (INI)] din 23 februarie 2016.
(8) Articolul 1 punctul 2 litera (c) din directiva propusă. Definiția pare să se bazeze pe cea propusă la punctul 19 din avizul Autorității bancare europene (ABE) cu privire la monedele virtuale (Opinion on virtual currencies) din 4 iulie 2014 (EBA/Op/2014/08), disponibil pe website-ul ABE, la adresa www.eba.europa.eu.
(9) A se vedea definiția „monedei” din articolul 2 litera (a) din Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului (JO L 151, 21.5.2014, p. 1).
A se vedea, de asemenea, pagina 16 din documentul de lucru (Staff Discussion Note) al Fondului Monetar Internațional (FMI) Virtual Currencies and Beyond: Initial Considerations („Dincolo de monedele virtuale: considerente inițiale”) (ianuarie 2016), disponibil pe website-ul FMI, la adresa www.imf.org.
(10) A se vedea preambulul și articolul 3 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 119 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro (JO L 139, 11.5.1998, p. 1).
(11) A se vedea, de exemplu, articolele 2-5 din legea japoneză privind serviciile de plată, care definesc moneda virtuală astfel încât să excludă yenul și monedele străine, și articolul 103 alineatul (8) din proiectul de act de reglementare a activităților de monedă virtuală (Regulation of Virtual Currency Businesses Act) al National Conference of Commissioners on Uniform State Laws din Statele Unite din 2 februarie 2016, care definește moneda virtuală astfel încât să excludă banii. Pentru o analiză amplă a regimurilor de reglementare pentru Bitcoin în 41 de jurisdicții, a se vedea raportul Regulation of Bitcoin in Selected Jurisdictions („Reglementarea Bitcoin în anumite jurisdicții”) (ianuarie 2014) al Law Library of Congress; a se vedea, de asemenea, lucrările Comisiei permanente pentru bănci și comerț a Senatului Parlamentului canadian din 26 martie 2014, în cadrul cărora Ministerul de Finanțe al Canadei a afirmat că „moneda virtuală nu este […] moneda oficială a țării; nu este dolarul canadian”.
(12) A se vedea pagina 24 din raportul BCE Virtual Currency Schemes – a further analysis („Sisteme de monede virtuale – o analiză aprofundată”) (februarie 2015), disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.
(13) A se vedea pagina 15 din raportul Digital Currencies („Monede digitale”) al Comitetului pentru plăți și infrastructuri de piață al BRI (noiembrie 2015), disponibil la adresa www.bis.org.
(14) De exemplu, criptomonedele precum „ether”, unitatea monetară a „blockchain-ului ethereum”, sunt tranzacționate pe platforme de schimb în scopuri speculative sau de investiții, dar nu funcționează întotdeauna ca mijloace de plată. A se vedea, de asemenea, pagina 4 din Guidance for a risk-based approach – Virtual Currencies („Orientare pentru o abordare bazată pe riscuri – Monede virtuale”) a GAFI (iunie 2015), disponibilă pe website-ul GAFI, la adresa www.fatf-gafi.org.
(15) A se vedea pagina 7 din documentul de lucru al FMI Virtual Currencies and Beyond: Initial Considerations („Dincolo de monedele virtuale: considerente inițiale”) (ianuarie 2016), disponibil pe website-ul FMI, la adresa www.imf.org.
(16) A se vedea articolul 1 punctul 12 din directiva propusă.
(17) A se vedea pagina 7 din expunerea de motive care însoțește directiva propusă.
(18) A se vedea, de exemplu, punctul 2.1 din Avizul CON/2011/30, punctul 2 din Avizul CON/2011/98, punctele 3.1 și 3.2 din Avizul CON/2015/46 și punctele 3.1-3.8 din Avizul CON/2016/35. Toate avizele BCE sunt disponibile pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Consiliu
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/7 |
Aviz în atenția persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2016/849 a Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2016/2217 a Consiliului
(2016/C 459/06)
Informațiile de mai jos sunt aduse la cunoștința persoanelor și entităților care figurează în anexele I și II la Decizia (PESC) 2016/849 a Consiliului (1) privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2016/2217 a Consiliului (2).
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a hotărât ca persoana/întreprinderea dumneavoastră să fie inclusă pe lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în RCSONU 2321 (2016).
Persoanele vizate pot oricând să înainteze o cerere adresată Comitetului Consiliului de Securitate al ONU instituit în temeiul Rezoluției 1718 (2006), împreună cu documentația probatoare, în scopul reanalizării deciziilor de a le include pe lista ONU. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:
United Nations – Focal point for delisting (Organizația Națiunilor Unite – Punct de contact pentru scoaterea de pe listă) |
Security Council Subsidiary Organs Branch (Departamentul pentru organe subsidiare al Consiliului de Securitate) |
Room S-3055 E |
New York, NY 10017 |
STATELE UNITE ALE AMERICII |
Pentru mai multe informații, a se vedea: http://www.un.org/sc/committees/751/comguide.shtml
În urma deciziei ONU, Consiliul Uniunii Europene a stabilit că persoanele și entitățile care figurează în anexele sus-menționate ar trebui incluse pe listele persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene. Motivele pentru desemnarea persoanelor și entităților respective sunt prezentate în rubricile relevante din anexele menționate.
Se atrage atenția persoanelor și entităților în cauză asupra posibilității de a prezenta o cerere autorităților competente ale statului sau statelor membre relevante, astfel cum se precizează pe site-urile web menționate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 329/2007 al Consiliului (3), pentru a obține o autorizație de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi esențiale sau pentru plăți specifice (cf. articolul 7 din regulament).
Persoanele și entitățile în cauză pot trimite Consiliului, la următoarea adresă, o cerere însoțită de documentația probatoare, solicitând reanalizarea deciziei pe baza căreia au fost incluse pe lista menționată anterior:
Consiliul Uniunii Europene |
Secretariatul General |
DG C 1C – Horizontal Issues (Chestiuni orizontale) |
Rue de la Loi/Wetstraat 175 |
1048 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
E-mail: sanctions@consilium.europa.eu |
Se atrage atenția persoanelor și entităților în cauză și asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 275 paragraful al doilea și la articolul 263 paragrafele al patrulea și al șaselea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
(1) JO L 141, 28.5.2016, p. 79.
(2) JO L 334, 9.12.2016, p. 35.
Comisia Europeană
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/9 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
8 decembrie 2016
(2016/C 459/07)
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,0762 |
JPY |
yen japonez |
122,61 |
DKK |
coroana daneză |
7,4390 |
GBP |
lira sterlină |
0,84995 |
SEK |
coroana suedeză |
9,7228 |
CHF |
franc elvețian |
1,0853 |
ISK |
coroana islandeză |
|
NOK |
coroana norvegiană |
9,0145 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
27,038 |
HUF |
forint maghiar |
314,29 |
PLN |
zlot polonez |
4,4540 |
RON |
leu românesc nou |
4,5020 |
TRY |
lira turcească |
3,6676 |
AUD |
dolar australian |
1,4406 |
CAD |
dolar canadian |
1,4222 |
HKD |
dolar Hong Kong |
8,3475 |
NZD |
dolar neozeelandez |
1,4973 |
SGD |
dolar Singapore |
1,5272 |
KRW |
won sud-coreean |
1 250,03 |
ZAR |
rand sud-african |
14,7162 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,4041 |
HRK |
kuna croată |
7,5355 |
IDR |
rupia indoneziană |
14 298,93 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,7590 |
PHP |
peso Filipine |
53,465 |
RUB |
rubla rusească |
68,1900 |
THB |
baht thailandez |
38,334 |
BRL |
real brazilian |
3,6599 |
MXN |
peso mexican |
21,8915 |
INR |
rupie indiană |
72,5055 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/10 |
Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului
[Publicarea referințelor documentelor de evaluare europene în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2016/C 459/08)
Prevederile Regulamentului (UE) nr. 305/2011 prevalează asupra oricăror prevederi conflictuale din documentele de evaluare europene
Numărul de referință și titlul documentului de evaluare european |
Numărul de referință și titlul documentului de evaluare european înlocuit |
Observații |
|
010001-00-0301 |
Perete compozit din beton prefabricat cu conectori punctuali |
|
|
020001-00-0405 |
Ansambluri de balamale multiax îngropate |
|
|
020002-00-0404 |
Sistem de vitraje fără profile verticale pentru balcoane (și terase) |
|
|
020011-00-0405 |
Trape de acces acoperiș, podea, pereți și tavan; pot fi utilizate și ca ieșiri de incendiu/cu sau fără rezistență la foc |
|
|
040005-00-1201 |
Produse de izolare termică și/sau acustică, fabricate din fibre vegetale sau animale |
|
|
040016-00-0404 |
Țesătură de fibră de sticlă pentru armarea tencuielilor pe bază de ciment |
|
|
040048-00-0502 |
Covor din fibră de cauciuc destinat izolării zgomotului de impact |
|
|
040065-00-1201 |
Plăci termo și/sau fonoizolante pe bază de polistiren expandat și ciment |
|
|
040090-00-1201 |
Plăci și produse termo și/sau fonoizolatoare, obținute prin matrițarea acidului polilactic expandat |
|
|
040138-00-1201 |
Produse termo și/sau fonoizolante din fibre vegetale, de umplutură, fabricate in situ |
|
|
040288-00-1201 |
Izolații termice și acustice prefabricate, din fibre de poliester |
|
|
060001-00-0802 |
Set de coș de fum cu căptușeală din argilă/ceramică arsă cu clasificarea T400 (minim) N1 W3 Gxx |
|
|
060003-00-0802 |
Set de coș de fum cu căptușeală din argilă/ceramică arsă și perete exterior specific, cu clasificarea T400 (minim) N1 W3 Gxx |
|
|
060008-00-0802 |
Set de coș de fum cu umplutură de argilă/ceramică arsă cu clasificarea T400 (minim) N1/P1 W3 Gxx, cu diferite tipuri de pereți exteriori și posibilitatea schimbării acestora |
|
|
070001-01-0504 |
Plăci de ipsos pentru aplicații portante |
070001-00-0504 |
|
080002-00-0102 |
Geogrilă hexagonală neconsolidată pentru stabilizarea straturilor granulare libere prin legare la agregat |
|
|
090001-00-0404 |
Plăci prefabricate din vată minerală comprimată cu finisare organică sau neorganică și cu sistem de fixare specific |
|
|
090017-00-0404 |
Suprafață vitrată verticală, rezemată punctual |
|
|
090058-00-0404 |
Kit de acoperire exterioară fațade ventilate, compus din panou metalic de tip fagure și accesorii de fixare |
|
|
120001-01-0106 |
Folie retro-reflectivă cu structură microprismatică |
120001-00-0106 |
|
120003-00-0106 |
Stâlpi de iluminat din oțel |
|
|
130002-00-0304 |
Plăci din lemn masiv – scânduri fixate cu dibluri utilizate ca element structural în clădiri |
|
|
130005-00-0304 |
Placă de lemn masiv utilizată ca element structural la clădiri |
|
|
130010-00-0304 |
Cherestea laminată lipită din lemn de esență tare – placaje din lemn de fag furniruit pentru structuri |
|
|
130011-00-0304 |
Elemente prefabricate din lemn, elemente din scânduri îmbinate mecanic, utilizate pentru elementele structurale din clădiri |
|
|
130012-00-0304 |
Lemn structural clasificat dupa rezistență – grinzi cu secțiune dreptunghiulară cu margini teșite din lemn de castan |
|
|
130013-00-0304 |
Element de lemn masiv – element structural pentru clădiri, alcătuit din scânduri îmbinate în coadă-de-rândunică |
|
|
130022-00-0304 |
Bușteni monolit sau laminați pentru pereți și grinzi |
|
|
130033-00-0603 |
Cuie și șuruburi pentru fixarea plăcilor în structuri de lemn |
|
|
130167-00-0304 |
Lemn structural clasificat după rezistență – grinzi cu secțiune dreptunghiulară cu margini teșite din lemn de rășinoase |
|
|
150003-00-0301 |
Ciment de înaltă rezistență |
|
|
180008-00-0704 |
De scurgere de podea – cu obturator mecanic interschimbabil |
|
|
190002-00-0502 |
Sistem de pardoseală flotantă uscată, cu elemente prefabricate interblocate, realizate din plăci ceramice și covorașe de cauciuc |
|
|
200002-00-0602 |
Sistem de tiranți |
|
|
200005-00-0103 |
Piloți structurali de oțel cu secțiuni tubulare și îmbinări rigide |
|
|
200014-00-0103 |
Îmbinări și tălpi de piatră pentru piloți de beton |
|
|
200017-00-0302 |
Produse laminate la cald si elemente structurale din otel clasele Q235B, Q235D, Q345B si Q345D |
|
|
200019-00-0102 |
Gabioane și casete metalice hexagonale |
|
|
200022-00-0302 |
Produse lungi din oțeluri de construcții de calitate specială, sudabile cu granulație fină obținute prin laminare termomecanică |
|
|
200026-00-0102 |
Sisteme de plasă de sârmă de oțel pentru umplutură armată |
|
|
200033-00-0602 |
Conector de forfecare fixate cu cuie |
|
|
200039-00-0102 |
Gabioane și casete din plasă hexagonală zincată |
|
|
200043-00-0103 |
Stive de țevi confecționate din fier ductil |
|
|
220007-00-0402 |
Tablă și bandă din aliaj de cupru, complet susținută, pentru acoperișuri, placare exterioară și căptușeli interioare |
|
|
220008-00-0402 |
Profiluri de borduri pentru terase și balcoane |
|
|
220013-00-0401 |
Luminator coamă autoportant |
|
|
220021-00-0402 |
Kit pentru tuneluri solare |
|
|
220025-00-0401 |
Vitraj orizontal structural în consolă (plafon/copertină din sticlă structurală) |
|
|
230004-00-0106 |
Panouri de plasă cu ochiuri inelare |
|
|
230005-00-0106 |
Panouri din cabluri de oțel îmbinate |
|
|
230008-00-0106 |
Plasă din sârmă de oțel dublu răsucită, ranforsată sau nu cu cabluri |
|
|
230012-00-0105 |
Aditivi pentru producerea de mixturi asfaltice – granule de bitum obținute prin reciclarea pâslei bituminoase pentru acoperișuri |
|
|
230025-00-0106 |
Sisteme frontale flexibile, pentru stabilizarea pantelor și protecție împotriva stâncilor |
|
|
260006-00-0301 |
Adaos polimeric pentru beton |
|
|
280001-00-0704 |
Unitate de canalizare preasamblată pentru drenaj sau infiltrații |
|
|
290001-00-0701 |
Sistem de conducte pentru transportul apei reci și calde în interiorul clădirilor |
|
|
320002-02-0605 |
Tablă stratificată pentru impermeabilizarea rosturilor de construcții și rosturilor pentru controlul fisurilor din beton |
320002-00-0605 320002-01-0605 |
|
330008-02-0601 |
Canale de ancorare |
330008-00-0601 330008-01-0601 |
|
330011-00-0601 |
Șuruburi reglabile pentru beton |
|
|
330012-00-0601 |
Ancora turnată cu soclu filetat interior |
|
|
330075-00-0601 |
Dispozitiv de ridicat ascensoare |
|
|
330079-00-0602 |
Sisteme de fixare a tablei striate sau grătarelor cu bare metalice |
|
|
330080-00-0602 |
Sistem de cleme cu înaltă rezistență la alunecare |
|
|
330083-00-0601 |
Elemente de fixare acționate mecanic cu utilizări multiple în beton pentru aplicații nestructurale |
|
|
330084-00-0601 |
Placă de oțel cu ancore de fixare |
|
|
330153-00-0602 |
Bolț împușcat pentru fixarea tablei și elementelor subțiri din oțel |
|
|
330155-00-0602 |
Sistem de fixare cu cleme autoreglabile |
|
|
330196-00-0604 |
Ancore de plastic pentru fixarea sistemelor compozite de izolare termică la exterior (ETICS) cu tencuială |
ETAG 014 |
|
330232-00-0601 |
Elemente de fixare mecanică utilizate în beton |
ETAG 001-1 ETAG 001-2 ETAG 001-3 ETAG 001-4 |
|
340002-00-0204 |
Panouri din plasă de oțel, cu izolație termică încorporată, pentru structuri întregi |
|
|
340006-00-0506 |
Garnituri de scări prefabricate |
ETAG 008 |
|
340020-00-0106 |
Sisteme flexibile pentru oprirea curgerilor de detritus și alunecărilor de teren superficiale/curgerilor de detritus de pe pante deschise |
|
|
340025-00-0403 |
Seturi de infrastructuri pentru clădiri încălzite |
|
|
340037-00-0204 |
Elemente de acoperiș, ușoare și portante din oțel/lemn |
|
|
350003-00-1109 |
Kit de conducte de serviciu ignifugate, alcătuit din racorduri prefabricate (fabricate din tablă de oțel grunduită mecanic) și accesoriile aferente |
|
|
350005-00-1104 |
Produse intumescente pentru împiedicarea propagării incendiilor și protecție la incendii |
|
|
350134-00-1104 |
Separator de apă ignifug, cu garnitură intumescentă antifoc (combinat cu un sifon de pardoseală din inox) |
|
|
360005-00-0604 |
Tavă de cavitație |
|
|
Notă:
Documentele de evaluare europene (EAD) sunt adoptate de Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice (EOTA) în limba engleză. Comisia Europeană nu este responsabilă de corectitudinea titlurilor care au fost furnizate de către EOTA spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Publicarea referințelor documentelor de evaluare europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu implică faptul că documentele de evaluare europene sunt disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.
Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice (http://www.eota.eu) pune la dispoziție online documentul de evaluare european, în conformitate cu prevederile punctului 8 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 305/2011.
Această listă înlocuiește toate listele anterioare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia Europeană asigură actualizarea acestei liste.
Curtea de Conturi
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/15 |
Raportul special nr. 28/2016
„Gestionarea amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății în UE: au fost făcuți pași importanți în acest sens, dar sunt necesare eforturi suplimentare”
(2016/C 459/09)
Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 28/2016, intitulat „Gestionarea amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății în UE: au fost făcuți pași importanți în acest sens, dar sunt necesare eforturi suplimentare”.
Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://eca.europa.eu sau de pe site-ul EU Bookshop: https://bookshop.europa.eu
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/16 |
Informații comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităților de pescuit
(2016/C 459/10)
În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), s-a luat o decizie de încetare a activităților de pescuit, conform tabelului următor:
Data și ora încetării activităților |
14.11.2016 |
Durată |
14.11.2016-31.12.2016 |
Stat membru |
Franța |
Stoc sau grup de stocuri |
SBR/678- |
Specie |
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) |
Zonă |
Apele Uniunii și apele internaționale din zonele VI, VII și VIII |
Tip (tipuri) de nave de pescuit |
— |
Număr de referință |
38/DSS |
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
V Anunţuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
Comisia Europeană
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/17 |
Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite tipuri de oțel rezistente la coroziune originare din Republica Populară Chineză
(2016/C 459/11)
Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o plângere în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit, în continuare, „regulamentul de bază”), în care se pretinde că importurile de anumite tipuri de oțel rezistente la coroziune originare din Republica Populară Chineză fac obiectul unui dumping și cauzează, astfel, un prejudiciu important industriei din Uniune.
1. Plângerea
Plângerea a fost depusă la data de 25 octombrie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer”) în numele a opt producători din Uniune (denumiți în continuare „reclamanții”) de anumite oțeluri rezistente la coroziune ce reprezintă peste 53 % din producția totală de anumite oțeluri rezistente la coroziune de la nivelul Uniunii.
2. Produsul care face obiectul anchetei
Produsul care face obiectul anchetei este reprezentat de anumite oțeluri rezistente la coroziune („ORC”) originare din Republica Populară Chineză. Acestea sunt produse plate laminate din fier, din oțel aliat sau din oțel nealiat; calmate cu aluminiu; placate sau acoperite prin galvanizare la cald cu zinc și/sau cu aluminiu, alte metale fiind excluse; pasivate chimic; conținând în greutate: minimum 0,015 %, însă maximum 0,170 % carbon, minimum 0,015 %, însă maximum 0,100 % aluminiu, maximum 0,045 % niobiu, maximum 0,010 % titan și maximum 0,010 % vanadiu; prezentate în rulouri (inclusiv foi „tăiate la lungime” și „benzi înguste”).
Următoarele produse se exclud:
— |
din oțel inoxidabil, din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” și din oțeluri rapide; |
— |
produsele simplu laminate la cald sau laminate la rece. |
3. Prezumția de dumping
Produsul despre care se afirmă că face obiectul unui dumping este produsul care face obiectul anchetei, originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”), încadrat în prezent la următoarele coduri NC: ex 7210 41 00, ex 7210 49 00, ex 7210 61 00, ex 7210 69 00, ex 7212 30 00, ex 7212 50 61, ex 7212 50 69, ex 7225 92 00, ex 7225 99 00, ex 7226 99 30 și ex 7226 99 70 (coduri TARIC: 7210410020, 7210490020, 7210610020, 7210690020, 7212300020, 7212506120, 7212506920, 7225920020, 7225990022, 7225990035, 7225990092, 7226993010, 7226997094). Aceste coduri NC sunt menționate doar cu titlu informativ.
întrucât, având în vedere dispozițiile articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, Republica Populară Chineză este considerată o țară fără economie de piață, reclamanții au stabilit o valoare normală pentru importurile din Republica Populară Chineză pe baza prețului practicat într-o țară terță cu economie de piață, și anume Canada. Prezumția de dumping se bazează pe comparația dintre valoarea normală stabilită astfel și prețul de export (la nivel franco fabrică) al produsului care face obiectul anchetei, practicat la exportul către Uniune.
Marjele de dumping calculate în acest mod pentru țara în cauză sunt semnificative.
4. Prezumția de prejudiciu și legătura de cauzalitate
Reclamanții au pus la dispoziție elemente de probă din care reiese că importurile produsului care face obiectul anchetei provenind din țara în cauză au crescut, în ansamblu, atât în valoare absolută, cât și în ceea ce privește cota de piață.
Elementele de probă prima facie furnizate de reclamanți arată că volumul și prețurile produsului importat care face obiectul anchetei au avut, pe lângă alte consecințe, un impact negativ asupra nivelului prețurilor practicate și asupra cotei de piață deținute de industria din Uniune, generând efecte adverse semnificative asupra performanței generale și/sau asupra situației financiare a industriei din Uniune.
5. Procedură
Întrucât a constatat, după informarea statelor membre, că plângerea a fost introdusă de către industria din Uniune sau în numele acesteia și că există suficiente dovezi care să justifice deschiderea unei proceduri, Comisia deschide o anchetă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază.
Ancheta va stabili dacă produsul care face obiectul anchetei, originar din țara în cauză, face obiectul unui dumping și dacă importurile care fac obiectul dumpingului au cauzat vreun prejudiciu industriei din Uniune. În cazul în care concluziile sunt afirmative, ancheta va examina dacă instituirea unor măsuri nu ar fi contrară interesului Uniunii.
5.1. Perioada de anchetă și perioada examinată
Ancheta privind dumpingul și prejudiciul va acoperi perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2016 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului va acoperi perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).
5.2. Procedura de determinare a dumpingului
Producătorii-exportatori (2) ai produsului care face obiectul anchetei din țara în cauză sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.
5.2.1. Anchetarea producătorilor-exportatori
5.2.1.1.
(a) Eșantionarea
Având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori din Republica Populară Chineză implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele statutare, Comisia poate limita ancheta la un număr rezonabil de producători-exportatori care vor fi anchetați prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit, de asemenea, „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.
Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să facă acest lucru în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel, furnizând Comisiei informațiile referitoare la societățile lor, solicitate în anexa I la prezentul aviz.
Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru constituirea eșantionului de producători-exportatori, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din Republica Populară Chineză și poate contacta orice asociație cunoscută de producători-exportatori.
Toate părțile interesate care doresc să transmită orice alte informații relevante privind selectarea eșantionului, în afara informațiilor solicitate mai sus, trebuie să le comunice în termen de 21 de zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
Dacă este necesar să se constituie un eșantion, producătorii-exportatori pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care poate fi examinat, în mod rezonabil, în timpul avut la dispoziție. Comisia va notifica toți producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile Republicii Populare Chineze și asociațiile de producători-exportatori, prin autoritățile Republicii Populare Chineze, după caz, cu privire la societățile selectate pentru a face parte din eșantion.
În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru anchetă referitoare la producătorii-exportatori, Comisia va trimite chestionare producătorilor-exportatori selectați pentru a face parte din eșantion, oricărei asociații cunoscute a producătorilor-exportatori, precum și autorităților din Republica Populară Chineză.
Toți producătorii-exportatori care au fost selectați să facă parte din eșantion trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
Fără a aduce atingere eventualei aplicări a articolului 18 din regulamentul de bază, societățile care au fost de acord cu eventuala lor includere în eșantion, dar care nu sunt selectate să facă parte din acesta („producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion”), vor fi considerate a fi cooperante. Fără a aduce atingere literei (b) de mai jos, taxa antidumping care poate fi aplicată importurilor de la producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion nu va depăși marja de dumping medie ponderată stabilită pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion (3).
(b) Marja individuală de dumping pentru societățile neincluse în eșantion
Producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion pot solicita, în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, stabilirea de către Comisie a marjei lor individuale de dumping (denumită în continuare „marja de dumping individuală”). Producătorii-exportatori care doresc să solicite o marjă individuală de dumping trebuie să solicite un chestionar și să îl returneze completat în mod corespunzător în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Comisia va examina dacă acestora li se poate acorda o taxă individuală în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Acești producători-exportatori din țara fără economie de piață, care consideră că, în cazul lor, condițiile unei economii de piață prevalează în ceea ce privește producerea și vânzarea produsului care face obiectul anchetei, pot depune o cerere motivată corespunzător în acest sens [denumită în continuare „cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP)”] și o pot returna completată în mod corespunzător în termenele specificate în secțiunea 5.2.2.2 de mai jos.
Cu toate acestea, producătorii-exportatori care solicită o marjă individuală de dumping ar trebui să fie conștienți de faptul că totuși Comisia ar putea decide să nu le calculeze marja individuală de dumping dacă, de exemplu, numărul producătorilor-exportatori este atât de mare încât un astfel de calcul ar îngreuna în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.
5.2.2. Procedura suplimentară privind producătorii-exportatori din țara în cauză fără economie de piață
5.2.2.1.
Sub rezerva dispozițiilor din secțiunea 5.2.2.2 de mai jos, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în cazul importurilor din Republica Populară Chineză, valoarea normală se stabilește pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață. În acest scop, Comisia va selecta o țară terță cu economie de piață relevantă. Comisia a ales în mod provizoriu Canada. Conform informațiilor de care dispune Comisia, alți producători care funcționează în condițiile unei economii de piață sunt, inter alia, Taiwan, Turcia, Australia, Republica Coreea și India (4). Cu scopul de a selecta cea mai adecvată țară terță în ceea ce privește economia de piață, Comisia va examina dacă există producție și vânzări ale produsului care face obiectul anchetei în acele țări terțe cu economie de piață în cazul cărora există indicii că are loc producția produsului care face obiectul anchetei. Părțile interesate sunt invitate să-și prezinte observațiile privind caracterul adecvat al alegerii țării analoge în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
5.2.2.2.
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, producătorii-exportatori individuali din țara în cauză care consideră că, în cazul lor, prevalează condițiile unei economii de piață în ceea ce privește producerea și vânzarea produsului care face obiectul anchetei, pot depune o cerere motivată corespunzător de acordare a tratamentului aplicat societăților care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumită în continuare „cererea de acordare a TEP”). TEP va fi acordat dacă evaluarea cererii de acordare a TEP arată că sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază (5). Marja de dumping a producătorilor-exportatori cărora li s-a acordat TEP va fi calculată, în măsura posibilităților și fără a aduce atingere utilizării datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, prin utilizarea valorii lor normale și a prețurilor lor de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază.
Comisia va trimite formulare de cerere de acordare a TEP tuturor producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză incluși în eșantion, precum și producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion care doresc să solicite o marjă de dumping individuală, oricăror asociații cunoscute de producători-exportatori, precum și autorităților din Republica Populară Chineză. Comisia va evalua numai formulare de cerere de acordare a TEP prezentate de producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză care au fost incluși în eșantion și de producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion a căror cerere de marjă de dumping individuală a fost acceptată.
În lipsa unor dispoziții contrare, toți producătorii-exportatori care solicită TEP trebuie să trimită un formular completat de cerere de acordare a TEP în termen de 21 de zile de la data notificării selectării eșantionului sau a deciziei de a nu selecta un eșantion.
5.2.3. Anchetarea importatorilor neafiliați (6) (7)
Importatorii neafiliați care importă produsul care face obiectul anchetei din țările în cauză în Uniune sunt invitați să participe la această anchetă.
Având în vedere numărul potențial mare de importatori neafiliați implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia poate limita ancheta la un număr rezonabil de importatori neafiliați, prin selectarea unui eșantion (acest proces fiind denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.
Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să facă acest lucru în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel, furnizând Comisiei informațiile referitoare la societățile lor, solicitate în anexa II la prezentul aviz.
Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea constituirii eșantionului de importatori neafiliați, Comisia poate contacta de asemenea orice asociație de importatori cunoscută.
Toate părțile interesate care doresc să transmită orice alte informații relevante privind selectarea eșantionului, în afara informațiilor solicitate mai sus, trebuie să le comunice în termen de 21 de zile de la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
Dacă este necesar să se constituie un eșantion, importatorii pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări în Uniune ale produsului supus anchetei care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție. Comisia va notifica toți importatorii neafiliați cunoscuți și toate asociațiile de importatori cunoscute cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.
Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va trimite chestionare importatorilor neafiliați incluși în eșantion, precum și oricărei asociații de importatori cunoscute. Aceste părți trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
5.3. Procedura de determinare a prejudiciului și de anchetare a producătorilor din Uniune
Determinarea prejudiciului se bazează pe dovezi directe și implică o examinare obiectivă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, a efectelor acestor importuri asupra prețurilor de pe piața Uniunii și a impactului ulterior al acestor importuri asupra industriei din Uniune. Pentru a se stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu, producătorii din Uniune ai produsului care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.
Având în vedere numărul mare de producători din Uniune implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia a decis să limiteze ancheta la un număr rezonabil de producători din Uniune care vor fi anchetați prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se efectuează în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.
Comisia a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de producători din Uniune. Detaliile pot fi găsite în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. Părțile interesate sunt invitate să consulte dosarul (în acest scop, trebuie să contacteze Comisia utilizând datele de contact indicate în secțiunea 5.7 de mai jos). Alți producători din Uniune sau reprezentanți care acționează în numele lor, care consideră că există motive pentru care ar trebui să fie incluși în eșantion, trebuie să contacteze Comisia în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Toate părțile interesate care doresc să transmită orice alte informații relevante privind selectarea eșantionului trebuie să le comunice în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
Comisia va comunica societățile selectate în final pentru a fi incluse în eșantion tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune și/sau tuturor asociațiilor de producători cunoscute din Uniune.
Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va trimite chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion și oricărei asociații cunoscute de producători din Uniune. Aceste părți trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 37 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
5.4. Procedura de evaluare a interesului Uniunii
În cazul în care se stabilește existența dumpingului și a prejudiciului aferent, se va decide, în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază, dacă adoptarea unor măsuri antidumping nu ar fi contrară interesului Uniunii. Producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, precum și organizațiile reprezentative ale consumatorilor din Uniune sunt invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Pentru a participa la anchetă, organizațiile reprezentative ale consumatorilor trebuie să dovedească, în același termen, că există o legătură obiectivă între activitățile pe care le desfășoară și produsul care face obiectul anchetei.
Părțile care se fac cunoscute în termenul specificat mai sus pot furniza Comisiei informații privind interesul Uniunii în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Aceste informații pot fi furnizate fie într-un format la alegere, fie prin completarea chestionarului pregătit de Comisie. În orice caz, informațiile transmise în temeiul articolului 21 vor fi luate în considerare numai dacă sunt susținute, la momentul transmiterii lor, de dovezi concrete.
5.5. Alte informații prezentate în scris
În conformitate cu dispozițiile prezentului aviz, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă în sprijinul acestora. Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel, informațiile respective și dovezile în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
5.6. Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta
Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice cerere de audiere ar trebui să fie formulată în scris și ar trebui să precizeze motivele care stau la baza sa. În cazul audierilor privind aspecte care țin de stadiul inițial al anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice solicitare de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.
5.7. Instrucțiuni de transmitere a informațiilor scrise, a chestionarelor completate și a corespondenței
Informațiile transmise Comisiei în scopul anchetelor de apărare comercială trebuie să nu facă obiectul unor drepturi de autor. Înainte de transmiterea către Comisie a unor informații și/sau a unor date care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite autorizarea specifică a deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul desfășurării prezentei proceduri de apărare comercială; și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate din prezenta anchetă sub o formă care să le permită să își exercite dreptul la apărare.
Toate informațiile prezentate în scris, inclusiv cele solicitate prin prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența furnizate de părțile interesate cu titlu confidențial trebuie să poarte mențiunea „Limited” (acces limitat) (8).
Părțile interesate care transmit informații cu mențiunea „Limited” trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în temeiul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Aceste rezumate ar trebui să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial. Dacă o parte interesată care transmite informații confidențiale nu furnizează și un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și la calitatea solicitate, informațiile respective pot să nu fie luate în considerare.
Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin e-mail, inclusiv împuternicirile și fișele de certificare scanate, cu excepția răspunsurilor voluminoase, care trebuie să fie prezentate pe suport CD-ROM sau DVD, în persoană sau prin scrisoare recomandată. Prin utilizarea e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul Direcției Generale Comerț: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională, care este verificată zilnic. După ce au fost transmise datele de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau a cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru norme și informații suplimentare privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile care se aplică transmiterilor prin e-mail, părțile interesate ar trebui să consulte instrucțiunile privind comunicarea cu părțile interesate menționate anterior.
Adresa de corespondență a Comisiei este:
European Commission |
||||
Directorate-General for Trade |
||||
Directorate H |
||||
Office: CHAR 04/039 |
||||
1049 Bruxelles/Brussel |
||||
BELGIQUE/BELGIË |
||||
E-mail: |
||||
|
6. Lipsa cooperării
În cazurile în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări provizorii sau definitive, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.
Dacă se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și pot fi utilizate datele disponibile.
În cazul în care o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se fac pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul anchetei ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă ar fi cooperat.
Faptul că nu se dă un răspuns pe suport electronic nu este considerat refuz de a coopera, cu condiția ca partea respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar putea antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată ar trebui să contacteze imediat Comisia în acest sens.
7. Consilierul-auditor
Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor acționează drept intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile referitoare la confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și cererile terților de a fi audiați. Consilierul-auditor poate organiza o audiere cu o anumită parte interesată și poate acționa ca mediator pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate.
Orice cerere de a fi audiat de către consilierul-auditor trebuie efectuată în scris și trebuie să precizeze motivele pe care se bazează. În cazul audierilor privind aspecte care țin de stadiul inițial al anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice cerere de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.
Consilierul-auditor va oferi, de asemenea, posibilitatea organizării unei audieri a părților care să permită prezentarea unor puncte de vedere diferite și a contraargumentelor referitoare la aspecte legate, printre altele, de dumping, de prejudiciu, de legătura de cauzalitate și de interesul Uniunii. De regulă, o astfel de audiere ar urma să aibă loc cel târziu la sfârșitul celei de-a patra săptămâni de la comunicarea constatărilor provizorii.
Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul de internet al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer/
8. Calendarul anchetei
În temeiul articolului 6 alineatul (9) din regulamentul de bază, ancheta se va finaliza în termen de 15 luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, pot fi instituite măsuri provizorii cel târziu în termen de nouă luni de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
9. Prelucrarea datelor cu caracter personal
Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (9).
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) Un producător-exportator este orice societate comercială din țara în cauză care produce și exportă pe piața Uniunii produsul care face obiectul anchetei, fie direct, fie prin terți, inclusiv prin orice societate afiliată implicată în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul anchetei.
(3) În temeiul articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, nu se ține cont de marjele nule și de minimis și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.
(4) Elementele de probă prima facie arată că India nu poate fi considerată o țară analogă adecvată din cauza distorsiunilor de pe piață, cum ar fi Regulamentul privind prețurile minime de import pus în aplicare în acest an și subvențiile, în special impunerea unei taxe de export asupra minereului de fier și și a politicii duale privind transportul feroviar de marfă pentru minereul de fier, care reduce costul materiei prime principale pentru producătorii produsului care face obiectul anchetei. Republica Coreea este o economie cu conglomerate mari în care relațiile furnizor/client sunt adesea neclare.
(5) Producătorii-exportatori trebuie să demonstreze în special că: (i) deciziile și costurile economice se stabilesc drept reacție la condițiile de piață și fără intervenția semnificativă a statului; (ii) întreprinderile dețin un singur set clar de documente contabile de bază, care fac obiectul unui audit independent în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și care sunt utilizate în toate scopurile; (iii) nu există denaturări semnificative provenind de la precedentul sistem de economie planificată; (iv) legile privind falimentul și proprietatea garantează securitatea și stabilitatea juridică și (v) operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursurile pieței.
(6) Doar importatorii neafiliați producătorilor-exportatori pot fi incluși în eșantion. Importatorii afiliați producătorilor-exportatori trebuie să completeze anexa I la chestionarul pentru producătorii-exportatori respectivi. În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) în cazul în care una dintre ele o controlează, în mod direct sau indirect, pe cealaltă; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, acestea controlează direct sau indirect o terță persoană sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate prin oricare dintre următoarele relații: (i) soț și soție; (ii) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul I; (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini); (iv) ascendenți și descendenți în linie directă de gradul II; (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată; (vi) socri și ginere sau noră; (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
(7) Datele furnizate de importatorii neafiliați pot fi utilizate și în legătură cu alte aspecte ale prezentei anchete decât stabilirea existenței dumpingului.
(8) Un document purtând mențiunea „Limited” (acces limitat) este un document considerat confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping). Acesta este, de asemenea, un document protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
ALTE ACTE
Comisia Europeană
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/28 |
Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
(2016/C 459/12)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).
DOCUMENT UNIC
„NOVAC AFUMAT DIN ȚARA BÂRSEI”
Nr. UE: RO-PDO-0005-01183 — 20.11.2013
DOP ( ) IGP ( X )
1. Denumirea
„Novac afumat din Țara Bârsei”
2. Statul membru sau țara terță
România
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tipul de produs
Clasa 1.7. Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
„Novac afumat din Țara Bârsei” este un file de pește, obținut de la specia Novac (Arystichthys nobilis), comercializat sub formă afumată.
Caracteristici organoleptice:
Aspectul:
— |
file de pește afumat cu greutatea de 100-400 g: |
— |
file de pește afumat cu suprafață netedă, fără pete, fără rupturi ale pielii. |
Culoarea:
— |
aurie pe suprafața cu piele; |
— |
cafenie-roșcată pe suprafața cu musculatură. |
Mirosul și gustul:
— |
fără miros și gust de mâl, aluviuni sau iarbă; |
— |
aromă specifică de pește afumat la cald. |
Caracteristici fizico-chimice:
Clorură de sodiu: maximum 5 %
Umiditate: 65-75 %
Proteine: minimum 11 %
Grăsime: maximum 4 %.
3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)
Peștele novac se hrănește în principal cu zooplancton, consumând în plus mici cantități de alge planctonice și insecte sau larve de insecte.
Novacul este materia primă destinată produsului finit „Novac afumat din Țara Bârsei”, obținută într-un ciclu de creștere de trei ani, în fermele din zona geografică delimitată, selectat pe grupa de greutate 1 200-2 000 de grame.
3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Toate etapele procesului de producție pentru obținerea „Novac afumat din Țara Bârsei” se desfășoară în aria geografică delimitată. Procesul de producție a produsului „Novac afumat din Țara Bârsei” cuprinde următoarele etape: creșterea peștelui novac, recepția (condiționarea și depozitarea), prelucrarea primară (desolzire, decapitare, eviscerare și clătire), filetarea, sărarea, afumarea și maturarea peștelui.
3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată
—
3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată
—
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Delimitarea ariei geografice este realizată din teritoriile administrative ale comunelor: Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Bod și Hărman. Acestea sunt localități din lunca Oltului și se învecinează cu: la nord limita administrativă a comunei Măierus, la est râul Olt, la sud-est teritoriul administrativ al comunei Prejmer, la sud teritoriul administrativ al municipiului Brașov și Sânpetru, la sud-vest teritoriul administrativ al municipiului Codlea, la vest Munții Perșani, iar la nord-vest teritoriul administrativ al comunei Crizbav.
5. Legătura cu aria geografică
Factori naturali
Apele subterane:
Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezintă acumulări acvifere în rocile calcaroase și conglomerația de pe marginea Depresiunii Bârsei. Fisurile și golurile prin care circulă apele din precipitațiile atmosferice (ploi, zăpezi) și versanții sub formă de numeroase izvoare alimentează rețeaua hidrografică. Pârâurile din aceste terenuri cu roci dure silicioase au apa limpede, cu pH neutru, optim pentru dezvoltarea novacului.
Solul:
Deși situată într-o zonă montană, aria geografică delimitată are caracteristici de șes. În fermele din zona geografică delimitată se găsesc soluri hidromorfe reprezentate prin următoarele tipuri: lăcoviște (gleiosoluri, soluri negre), clinohidromorfe (de fâneață) care favorizează dezvoltarea organismelor ce constituie hrana acestei specii de pește.
Zone rurale protejate:
Producția de „Novac afumat din Țara Bârsei” este strâns legată de locul de origine, în zona delimitată regăsindu-se surse de apă esențiale pentru piscicultură, datorită proximității naturale cu lunca inundabilă a râului Olt și a afluenților.
Solurile pe care s-au construit fermele piscicole, diversitatea și calitatea resurselor naturale de hrană favorizează productivitatea și calitatea novacului.
Factori umani
Producțiile mari (300 kg/ha) au permis procesarea și conservarea novacului. Una dintre metodele de procesare este afumarea la cald, folosită din vremuri străvechi.
Cea mai mare parte a activității legată de producția de „Novac afumat din Țara Bârsei” se realizează manual, prin urmare experiența și cunoștințele localnicilor joacă un rol important.
La sărare și afumare se folosesc tehnici vechi, locale, care fac parte din etapele de producție care definesc caracteristicile produsului.
Specificitatea produsului
Trăsăturile caracteristice ale „Novacului afumat din Țara Bârsei” sunt:
— |
conținut mic de grăsimi – acesta se datorează creșterii novacului într-un ritm mai lent decât în alte zone piscicole, la temperaturi ale apei scăzute (24 °C maximum, vara), iar grăsimea nu depășește 4 %; |
— |
structură compactă a fileului, datorată hranei; calitatea planctonului este determinată de factorii naturali specifici zonei, respectiv a apei curate și a solurilor hidromorfe care favorizează dezvoltarea organismelor care constituie hrana acestei specii de pește; |
— |
miros plăcut, conferit de metoda de afumare la cald, cu rumeguș din fag din zona geografică delimitată; |
— |
în general, fileul de pește obținut din novacul din afara ariei geografice are ciclul de creștere de doi ani și o greutate de peste 4 000 gr. |
Factorii naturali ai zonei geografice delimitate influențează calitățile produsului, însă numai combinația factorilor naturali cu experiența tehnică privind creșterea novacului și afumarea fileurilor definesc specificul produsului.
Încă din cele mai vechi timpuri, ocupațiile localnicilor din această zonă au fost pescuitul și procedeele de conservare a peștelui, afumarea la cald cu rumeguș din lemn de fag fiind una dintre acestea. Procesul de conservare respectă tradiționalitatea afumării la cald, realizându-se la o temperatură de 75-80 °C în interiorul celulei în timpul operațiilor de afumare și coacere, atingându-se în centrul produsului o temperatură de 70 °C, cu menținerea de minimum 5 minute și umiditate de 25 %.
Caracteristicile fileului de novac afumat la cald sunt apreciate de consumatori la târgurile de profil.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]
www.madr.ro
http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/produse-traditionale/caiet-sarcini-novac-afumat-din-tara-barsei-igp-.pdf
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
Rectificări
9.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 459/31 |
Rectificare la cererea de propuneri – „Sprijin pentru măsurile de informare privind politica agricolă comună (PAC)” pentru anul 2017
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 401 din 29 octombrie 2016 )
(2016/C 459/13)
La pagina 18, la secțiunea 9, „Criterii de atribuire”, primul paragraf:
în loc de:
„Diferitele instrumente și activități de comunicare incluse în măsura de informare trebuie să fie conectate între ele, să se bazeze pe o abordare conceptuală clară, iar rezultatele care urmează a fi obținute trebuie să fie clare. Acestea ar trebui, de asemenea, să aibă un impact semnificativ, care să poată fi măsurat cu ajutorul indicatorilor relevanți menționați la punctul 11.4.”,
se citește:
„Diferitele instrumente și activități de comunicare incluse în măsura de informare trebuie să fie conectate între ele, să se bazeze pe o abordare conceptuală clară, iar rezultatele care urmează a fi obținute trebuie să fie clare.”
La pagina 20, la punctul 11.1 litera (e), la al patrulea paragraf:
în loc de:
„În cazul unei achiziții care depășește 70 000 EUR, […]”,
se citește:
„În cazul unei achiziții care depășește 60 000 EUR, […]”.