COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

14.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 212/5

CONCLUZIILE CONSILIULUI

din 30 mai 2016

privind dezvoltarea competențelor media și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării

(2016/C 212/05)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND:

—	articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care afirmă că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;

LUÂND ÎN CONSIDERARE:

—

Declarația de la Paris, adoptată la 17 martie 2015 (1), care subliniază importanța „consolidării capacității copiilor și tinerilor de a gândi critic și de a-și folosi discernământul astfel încât, în special în contextul internetului și al mijloacelor de comunicare socială, să fie în măsură să înțeleagă realitățile, să facă diferența între fapte și opinii, să identifice propaganda și să reziste tuturor formelor de îndoctrinare și discurs de incitare la ură”;

—

Raportul comun privind ET 2020 din 15 decembrie 2015 (2), care stabilește că acțiunile întreprinse ca urmare a Declarației de la Paris reprezintă o prioritate-cheie în noul ciclu de lucru (2015-2020), prin „analize comune, învățare reciprocă, reuniuni, diseminarea bunelor practici și măsuri concrete sprijinite financiar”;

—

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 24 februarie 2016 privind promovarea dezvoltării socioeconomice și a incluziunii în UE prin educație (3), care conține angajamentul „de a consolida educația tinerilor în domeniul digital și media, precum și capacitatea acestora de a gândi critic, împreună cu competențele lor sociale și cetățenești”;

ȘI AVÂND ÎN VEDERE:

—

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (4), în care sunt identificate următoarele competențe-cheie pe care toți cetățenii ar trebui să le dobândească: competența digitală, care necesită o atitudine critică și reflexivă față de informațiile disponibile și o utilizare responsabilă a mijloacelor de comunicare interactive; competențe sociale și civice, care includ capacitatea de a „înțelege puncte de vedere diferite și disponibilitatea de a respecta valorile celorlalți; și conștientizare și expresie culturală, care implică un simț al identității ca bază pentru o atitudine deschisă și respect față de diversitate”;

—

Concluziile Consiliului din noiembrie 2012 privind Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii (5), care subliniază faptul că „sectorul educației și părinții au un rol important de jucat pentru a îi ajuta pe copii să exploateze în mod benefic și creativ ocaziile oferite de internet, precum și să identifice și să abordeze riscurile cu care se confruntă pe internet și că înșiși profesorii și părinții au nevoie de sprijin și de formare pentru a ține pasul nu numai cu schimbările rapide și imprevizibile care au loc în viața virtuală a copiilor, ci și cu noile tehnologii și cu evoluția constantă a acestora”;

—

Comunicarea Comisiei din ianuarie 2014 privind prevenirea radicalizării către terorism și extremismul violent (6), care, printre principalele acțiuni care trebuie întreprinse în vederea prevenirii radicalizării, evidențiază „cooperarea mai strânsă cu societatea civilă și sectorul privat pentru a aborda provocările din mediul online și intensificarea eforturilor de a încuraja tinerii să își exercite spiritul critic cu privire la mesajele extremiste”;

—

Concluziile Consiliului din noiembrie 2014 privind politica audiovizuală europeană în era digitală (7), care invită Comisia și statele membre la „promovarea bunelor practici și a cercetării pe tema includerii educației în domeniul mass-media în programele formale de educație și formare, precum și în sectorul învățării non-formale și informale”;

—

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rolul sectorului tineretului în cadrul unei abordări integrate și transsectoriale pentru prevenirea și combaterea radicalizării violente a tinerilor, în care statele membre și Comisia sunt invitate să sprijine tinerii în „combaterea influențelor extremiste pe internet și pe platformele de comunicare socială și pentru a dobândi gândire critică și cunoștințele, competențele și aptitudinile necesare pentru a înțelege diferitele surse și intenții care stau în spatele informațiilor furnizate, inclusiv în cazul propagandei și al discursului de incitare la ură” (8),

CONSIDERĂ CĂ:

Internetul și, în special, platformele de comunicare socială oferă posibilități fără precedent, aproape nelimitate, de împărtășire a cunoștințelor și a ideilor. Oferind acces imediat la cantități însemnate de informații, precum și la o gamă largă de surse, acestea pot avea un impact semnificativ asupra opiniilor, atitudinilor și percepțiilor. De asemenea, acestea oferă tuturor persoanelor o platformă pe care ele însele să poată crea, împărtăși și publica conținut, contribuind astfel la descoperirea de talente, la încurajarea creativității și la promovarea inovării.

Lumea de astăzi se caracterizează printr-un acces ușor și continuu la internet, oamenii, în special tinerii, petrecând tot mai mult timp online (9). Comunitățile și contactele virtuale, în special prin intermediul platformelor de comunicare socială și al serviciilor de mesagerie instantanee, dobândesc din ce în ce mai multă importanță.

ÎN ACEST CONTEXT, OBSERVĂ TOTODATĂ CĂ:

Competențele media, și anume toate capacitățile tehnice, cognitive, sociale, civice și creative care ne permit să accesăm atât formele de media tradiționale, cât și pe cele noi, să ajungem la o înțelegere critică a acestora și să interacționăm cu ele (10), sunt de o importanță crescândă. Acestea sunt strâns legate de implicarea activă în viața democratică, de cetățenie și de capacitatea de a-și folosi propriul discernământ în mod critic și independent și de a reflecta asupra propriilor acțiuni, și, prin urmare, pot consolida reziliența tinerilor față de mesajele extremiste și de dezinformare.

Competența digitală, care implică utilizarea cu încredere, creativitate și simț critic a TIC, este o componentă esențială a competențelor media. Un nivel scăzut de competență digitală poate pune o persoană într-o situație dezavantajoasă, nu doar pe piața muncii, unde aproape toate locurile de muncă necesită un anumit nivel de competență digitală, dar și în societate în general. Astfel, există o legătură evidentă între dezvoltarea competenței digitale și eforturile de a crea societăți mai favorabile incluziunii și bazate pe coeziune.

Competențele media, care sunt legate de alfabetizare și de aptitudinile de comunicare în general, implică și alte competențe-cheie, în special pe cele sociale și civice, care au o legătură evidentă cu gândirea critică, asigurând faptul că oamenii pot aprecia diversitatea și pot respecta opiniile și valorile celorlalți, dar și conștientizarea și expresia culturală, care se bazează pe capacitatea de a raporta felul propriu de exprimare a punctelor de vedere la cel al altor persoane, inclusiv al persoanelor care provin din medii culturale diferite.

RECUNOAȘTE CĂ:

În timp ce competența digitală este pe cale să devină indispensabilă, un număr alarmant de persoane nu dispun încă de un nivel de bază al acesteia (11), ceea ce îi expune riscului de șomaj și de excluziune socială. Acest lucru poate contribui la crearea unui „decalaj digital”, care poate conduce la inegalități sociale și economice și care pune sistemele noastre de educație și formare într-o situație evident dificilă.

Pe lângă numeroasele beneficii și posibilități pe care le pot aduce, internetul și platformele de comunicare socială prezintă, de asemenea, potențiale amenințări și pericole, în special prin faptul că fac disponibile online conținuturi inadecvate sau chiar dăunătoare pentru copii și tineri, inclusiv discurs de incitare la ură și conținut care banalizează violența. Printre alte fenomene nedorite se numără ademenirea online în scopuri sexuale și hărțuirea cibernetică, care pot afecta în mod semnificativ starea de bine și dezvoltarea copiilor și, de asemenea, pot avea un impact negativ asupra performanțelor lor școlare.

Recentele atacuri teroriste din Europa și alte incidente legate de extremismul violent au dat naștere îndeosebi la preocupări în ceea ce privește posibilitățile inegalabile pe care internetul și platformele de comunicare socială le oferă grupurilor extremiste de orice tip pentru a difuza liber mesaje de incitare la ură și la violență și pentru a găsi interlocutori în rândul tinerilor deziluzionați. Radicalizarea de tipul celei care duce la violență are adesea o dimensiune transnațională, rețelele de extremiști abordând tineri vulnerabili fără a ține seama de frontiere. Deși este puțin probabil ca îmbunătățirea nivelului de instruire să oprească toate formele de extremism violent, educația și formarea pot și ar trebui să contribuie la prevenirea radicalizării.

CONVINE ASUPRA FAPTULUI CĂ:

Ca parte a misiunii lor generale de a pregăti tinerii pentru societate și pentru piața muncii, precum și de a-i sprijini în vederea împlinirii pe plan personal, educația și formarea au de jucat un rol important în a ajuta tinerii să devină competenți din punct de vedere mediatic și responsabili ca cetățeni ai viitorului.

Un element-cheie al misiunii pe care o au educația și formarea este acela de a insufla tinerilor valorile fundamentale, precum cele consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană, pentru ca aceștia să-și dezvolte și să-și mențină un spirit deschis și curiozitatea intelectuală și, în același timp, să fie în măsură să gândească independent și critic, să facă dovada unui discernământ solid, utilizând cunoștințe bazate pe elemente concrete, precum și să reziste mesajelor extremiste, îndoctrinării și dezinformării și să le combată.

Pentru a-și păstra relevanța, este esențial ca personalul din domeniul educației și formării la toate nivelurile să țină pasul cu aceste evoluții rapide și să ofere persoanelor care studiază competențele – cunoștințele, aptitudinile și atitudinile – și valorile necesare pentru a accesa, a interpreta, a produce și a utiliza informații și alte conținuturi media într-un mod sigur și responsabil, în special în mediul online și al platformelor de comunicare socială.

Abordările cuprinzătoare de tip „școală completă” care implică întreaga comunitate școlară, precum și alte părți interesate relevante, pot fi deosebit de importante întrucât procesul de învățare a utilizării responsabile a internetului și a platformelor de comunicare socială are loc deseori în afara sălilor de curs, în contexte non-formale și informale.

INVITĂ STATELE MEMBRE, ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE SUBSIDIARITATE:

Să încurajeze acordarea unei atenții suficiente dezvoltării competențelor media și a gândirii critice în cadrul educației și formării la toate nivelurile, inclusiv prin intermediul educației civice și în domeniul media.

Să urmărească creșterea nivelului de competență digitală în rândul persoanelor de toate vârstele care studiază, în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, ca o condiție prealabilă importantă pentru consolidarea capacității acestora de a participa activ la viața democratică a societăților noastre moderne, precum și pentru creșterea capacității lor de inserție profesională.

Să aibă în vedere utilizarea, pe lângă cadrele și instrumentele naționale, a Cadrului european al competențelor digitale pentru cetățeni, a Cadrului de competențe pentru cultura democratică al Consiliului Europei și a Cadrului global al UNESCO de evaluare a competențelor în domeniul mass-media și al informației.

Să încurajeze mediile de învățare sigure din punct de vedere social, atât online, cât și offline, în care aspectele controversate să poată fi discutate deschis și libertatea de exprimare să fie respectată, precum și să permită cadrelor didactice să inițieze și să modereze astfel de discuții.

Să sprijine cadrele didactice și directorii unităților de învățământ, la toate nivelurile de educație și formare, să își dezvolte, prin intermediul formării inițiale și al dezvoltării profesionale continue, propria competență digitală și aptitudinile pedagogice necesare pentru utilizarea noilor tehnologii și a resurselor educaționale deschise în activitatea lor de predare, precum și să prezinte în mod eficace aspectele legate de competențele media și de gândirea critică persoanelor care studiază, de toate vârstele și din toate mediile.

Să colaboreze cu părinții și cu alte părți interesate din societate în ansamblu în vederea reducerii decalajului digital dintre generații și a încurajării unei culturi comune a dialogului și a înțelegerii reciproce.

Să consolideze dialogul, cooperarea și parteneriatele dintre sectorul educației și formării și sectorul mass-media, inclusiv jurnaliști, precum și toate celelalte părți interesate relevante, inclusiv societatea civilă și organizații de tineret, având în vedere că dezvoltarea eficace a competențelor media și a gândirii critice necesită o abordare multidisciplinară și reamintind rolul important pe care învățarea non-formală și cea informală îl pot juca în această privință.

Să încurajeze modalitățile inovatoare, creative și participative de dezvoltare a competențelor media și a gândirii critice în cadrul educației și formării, de exemplu prin activități de cercetare și prin explorarea potențialului pe care cultura și artele, abordările interculturale și producția mediatică în școli îl pot oferi, ca mijloc de îmbunătățire a deschiderii față de alte culturi și a cetățeniei active.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITELE COMPETENȚELOR CARE LE REVIN:

În contextul cadrului strategic ET 2020, să continue promovarea învățării reciproce, inclusiv prin colectarea și difuzarea de bune practici în materie de competențe media și gândire critică, acordând în același timp o atenție specială comunicării efective cu persoanele defavorizate care studiază și cu cele expuse riscului de marginalizare.

Să asigure coerența politicilor la nivelul UE în ceea ce privește competențele media, astfel încât să fie completate de lucrările la nivel de experți desfășurate în prezent în diferite domenii de politică relevante, cum ar fi educația, tineretul, cultura și audiovizualul, precum și în domeniul combaterii terorismului, și, totodată, să ia în considerare aspectele specifice ale sectorului educației și formării.

Să sprijine eforturile de înzestrare a cadrelor didactice cu aptitudinile și instrumentele necesare pentru prezentarea aspectelor legate de competențele media și de gândirea critică într-un mod eficace persoanelor care studiază, de toate vârstele și din toate mediile, printre altele prin utilizarea platformei School Education Gateway și prin promovarea învățării reciproce prin intermediul platformei e-Twinning.

Să continue cooperarea cu alte foruri multilaterale și să ia în considerare lucrările desfășurate de acestea, cum ar fi Consiliul Europei (12), UNESCO și OCDE, întrucât aspectele problematice depășesc frontierele și afectează țări atât din interiorul Uniunii Europene, cât și din afara sa.

Să încurajeze utilizarea oportunităților de finanțare oferite de toate fondurile și programele relevante ale UE, în special Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei, fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020, „Europa creativă” și „Europa pentru cetățeni”, în vederea sprijinirii acestor eforturi.

(1) Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație, Paris, 17 martie 2015.

(2) JO C 417, 15.12.2015, p. 25.

(3) JO C 105, 19.3.2016, p. 1.

(4) JO L 394, 30.12.2006, p. 10.

(5) JO C 393, 19.12.2012, p. 11.

(6) Documentul 5451/14.

(7) JO C 433, 3.12.2014, p. 2.

(8) Documentul 9640/16.

(9) Mai mult de jumătate dintre europeni utilizează rețelele sociale; majoritatea acestor utilizatori sunt tineri. 84 % dintre europenii cu vârsta sub 30 de ani utilizează platformele de comunicare socială și cu cât grupa de vârstă include vârste mai mici, cu atât acest procent se apropie mai mult de 100 %.

(10) Aceste capacități ne permit să ne exercităm gândirea critică și, în același timp, să participăm la aspectele economice, sociale și culturale ale societății și să jucăm un rol activ în procesul democratic. Acest concept acoperă diferite media: televiziune, video, radio, presă, precum și diferite canale: tradiționale, internet, platforme de comunicare socială, adresându-se nevoilor tuturor vârstelor.

(11) În UE, 40 % dintre cetățeni nu au sau au puține aptitudini digitale, în timp ce se estimează că circa 90 % dintre locurile de muncă din UE necesită cel puțin un anumit nivel de aptitudini digitale. Dobândirea acestor aptitudini devine astfel rapid o condiție prealabilă pentru a institui și a menține capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor.

(12) În special în contextul Strategiei pentru drepturile copilului 2016-2021, astfel cum a fost adoptată la 2 martie 2016 de către Comitetul de Miniștri, care abordează chestiunea protecției și promovării drepturilor copiilor în mediul digital.

14.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 212/9

Concluziile Consiliului privind rolul Europeana în accesul, vizibilitatea și utilizarea patrimoniului cultural european în mediul digital

(2016/C 212/06)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND CĂ:

digitizarea și accesul online la patrimoniul cultural, precum și conservarea pe termen lung a acestuia sunt esențiale pentru a permite accesul tuturor la cultură și la cunoaștere, pentru a promova bogăția și diversitatea patrimoniului cultural european și pentru a contribui la realizarea pieței unice digitale prin creșterea ofertei de produse și servicii noi și inovatoare (1);

Europeana, care a fost lansată în 2008 ca un punct de acces online comun, multilingv, la materialul cultural digital (2) și care asigură, de atunci și până în prezent, conectarea colecțiilor digitale ale patrimoniului cultural din statele membre, a devenit un proiect cultural european comun de accesare și expunere a patrimoniului cultural european;

dezvoltarea în continuare a Europeana și a politicilor naționale privind patrimoniul cultural digital a fost sprijinită de către Consiliu (3), Comisie (4) și Parlamentul European (5);

reutilizarea patrimoniului digital a fost promovată prin includerea, în anumite condiții, a instituțiilor de patrimoniu cultural în domeniul de aplicare al Directivei privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (6) și prin adoptarea Directivei privind anumite utilizări permise ale operelor orfane (7);

IA ACT DE:

intenția Comisiei de a evalua opțiunile și a analiza posibilitatea inițierii unor inițiative legislative pentru a facilita digitizarea operelor aflate în afara circuitului comercial și punerea lor la dispoziție online, inclusiv pe teritoriul UE, ca parte a inițiativei sale anunțate de modernizare a cadrului privind drepturile de autor (8);

CONSTATĂ CĂ:

în forma sa actuală, Europeana este o platformă internet care permite accesarea multilingvă și distribuirea patrimoniului cultural digital deținut de instituții de patrimoniu cultural separate. Aceasta este, de asemenea, o platformă multilaterală (9) care vizează crearea de valoare adăugată atât pentru utilizatorii finali, statele membre, instituțiile de patrimoniu cultural, cât și pentru cercetare și reutilizarea creativă.

Ca atare, Europeana este în prezent:

—	gestionată de un consorțiu în care Fundația Europeana (10) este coordonatorul central și principalul beneficiar al finanțării UE;

—	sprijinită de UE prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (11) (MIE) ca o infrastructură de servicii digitale (ISD) pentru „accesul la resursele digitale din patrimoniul european”;

—	sprijinită de statele membre care distribuie conținut, metadate și expertiză prin intermediul instituțiilor lor de patrimoniu cultural și oferă contribuții financiare voluntare Fundației Europeana;

—	sprijinită de Asociația Rețelei Europeana care reunește profesioniști din domeniul patrimoniului cultural, al creației și al tehnologiei, care sprijină activitățile cotidiene ale Europeana și oferă consiliere cu privire la strategia acesteia;

RECUNOAȘTE CĂ:

eforturile individuale și cele combinate ale instituțiilor de patrimoniu cultural, ale statelor membre și ale Comisiei au dus la înregistrarea de progrese către digitizarea, accesibilitatea online și conservarea digitală (pe termen lung) a patrimoniului cultural (12);

conservarea digitală a patrimoniului cultural mondial, păstrat în colecții europene, este importantă mai ales având în vedere distrugerea patrimoniului cultural în zonele de conflict și amenințările la adresa acestuia;

coordonarea eforturilor prin intermediul Europeana în scopul accesibilității online a patrimoniului cultural a contribuit la:

—	stimularea consolidării capacităților prin crearea unei rețele de experți și de instituții de patrimoniu cultural, care promovează dezvoltarea, adoptarea și utilizarea consecventă a modelelor, standardelor și cadrelor pentru distribuirea de conținut și metadate;

—	distribuirea de către instituțiile de patrimoniu cultural a colecțiilor lor la nivel intersectorial și transfrontalier prin intermediul unei platforme internet multilaterale care, în prezent, oferă acces la peste 50 de milioane de opere din aproximativ 3 700 de instituții;

—	încurajarea punerii la dispoziție a unor date de înaltă calitate, pregătite pentru reutilizare (13), ceea ce îmbunătățește disponibilitatea patrimoniului cultural pe platformele deschise și pe cele de comunicare socială și promovează reutilizarea acestuia în alte sectoare;

10.

conectarea colecțiilor din patrimoniul digital prin intermediul Europeana contribuie, de asemenea, la îndeplinirea următoarelor obiective la nivelul UE:

—	acordarea accesului unor diverse tipuri de public la bogăția și diversitatea culturilor europene, precum și la patrimoniul cultural mondial;

—	facilitarea cercetării și a cunoașterii multiplelor dimensiuni ale culturii și istoriei Europei,

—	facilitarea reutilizării în cadrul serviciilor online transfrontaliere, noi și inovatoare, contribuind astfel la piața unică digitală;

SUBLINIAZĂ CĂ:

11.

reutilizarea și distribuirea conținutului, precum și accesul la acesta trebuie să aibă loc cu respectarea deplină a drepturilor de autor și a drepturilor conexe;

RECUNOAȘTE CĂ SUNT DE AȘTEPTAT URMĂTOARELE PROVOCĂRI:

12.

anumite aspecte tehnologice ale platformei internet Europeana, cum ar fi interoperabilitatea semantică (14), ar trebui consolidate, permițând instituțiilor de patrimoniu cultural să se conecteze, precum și să distribuie și să își actualizeze conținutul și metadatele într-un mod flexibil, ușor și durabil;

13.

fiind unul dintre punctele de acces la patrimoniul cultural digital, punctul de acces multilingv la Europeana ar trebui să devină mai ușor de utilizat, în special prin îmbunătățirea calității și a detectabilității conținutului și prin dezvoltarea în continuare a funcțiilor de căutare semantice și multilingve, în conformitate cu cele mai bune practici disponibile;

14.

pentru o mai bună informare și implicare a utilizatorilor finali, conținutul distribuit prin intermediul Europeana trebuie să fie prezentat prin modalități atractive și diverse, în special prin implicarea instituțiilor de patrimoniu cultural și a părților terțe ca puncte multiple de acces și diseminare, de exemplu prin proiecte transeuropene culturale, cum ar fi proiectele privind Primul Război Mondial (1914-1918) și căderea Cortinei de fier și alte evenimente revoluționare din 1989;

15.

guvernanța Europeana trebuie să devină mai favorabilă incluziunii, implicând guvernele statelor membre, rețeaua mai largă a agregatorilor și instituțiile de patrimoniu cultural în stabilirea priorităților strategice și în dezvoltarea de proiecte culturale, orientate către utilizator, pe baza finanțării disponibile; după caz, pot fi luate în considerare punctele de vedere ale principalelor personalități culturale;

16.

există o nevoie continuă de distribuire și actualizare a cunoștințelor și de identificare de soluții comune în cadrul rețelei profesioniștilor din domeniul patrimoniului cultural, inclusiv al Asociației Rețelei Europeana;

17.

actualul model de finanțare publică (bazat pe granturi) nu oferă un fundament suficient de stabil pentru susținerea la zi a investiției în Europeana și asigurarea calității, disponibilității și fiabilității sale viitoare, din următoarele motive:

—	Fundația Europeana a fost înființată ca organizație fără resurse proprii și în viitorul apropiat nu există nicio perspectivă de obținere a unor venituri semnificative din serviciile sale;

—	în cadrul modelului UE bazat pe granturi, există întotdeauna costuri neeligibile care trebuie să fie acoperite din alte surse, cum ar fi contribuțiile voluntare directe din partea statelor membre, care au fost în scădere începând cu 2014 și sunt volatile prin natura lor;

ȘI, PRIN URMARE:

18.

valoarea Europeana din punctul de vedere al inovării culturale și digitale ar trebui consolidată prin regândirea platformei centrale de servicii în cadrul MIE, cu accent pe:

—	sprijinirea rețelelor profesionale, cum ar fi Asociația Rețelei Europeana;

—	realizarea de progrese tehnologice;

—	susținerea unei platforme internet multilaterale pentru distribuirea și (re)utilizarea metadatelor și a conținutului; și

—	asigurarea unui punct de acces general multilingv la conținutul cultural.

Aceasta ar trebui consolidată, de asemenea, prin realizarea unor proiecte culturale orientate către utilizatori, care să se bazeze pe infrastructura Europeana și care urmează a fi cofinanțate în cadrul MIE ca servicii generice, cu implicarea instituțiilor de patrimoniu cultural și a altor părți publice și private.

INVITĂ OPERATORUL EUROPEANA:

19.

să facă progrese semnificative în ceea ce privește abordarea provocărilor viitoare, așa cum au fost acestea identificate în prezentele concluzii;

20.

să se implice în chestiunile nesoluționate din cadrul organizațiilor partenere existente sau să răspundă preocupărilor organizațiilor partenere potențiale, în special în țările și în zonele în care proiectul nu este încă suficient de cunoscut;

21.

să analizeze posibilitățile de cooperare cu inițiativele europene conexe, inclusiv în domeniul cercetării;

22.

să implice îndeaproape statele membre în procesul de elaborare a politicilor și în procesul decizional. Pentru Fundația Europeana, acest lucru ar putea fi organizat în special prin participarea în cadrul Consiliului de conducere a statului membru care deține președinția Consiliului UE, a statului membru care a deținut președinția anterioară și a statului membru care va deține următoarea președinție;

23.

să aibă contacte mai sistematice cu statele membre, să îmbunătățească și să ofere acces permanent la statisticile de utilizare specifice țării și instituției, precum și să îmbunătățească responsabilitatea privind rezultatele proiectelor și cheltuielile;

24.

să continue să exploreze posibilitățile de obținere de venituri proprii;

INVITĂ COMISIA:

25.

până în octombrie 2017, să prezinte Consiliului o evaluare independentă a Europeana și să ofere orientări clare pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a Europeana, evaluând alternativele existente la nivelul UE pentru domeniul de aplicare, finanțarea sustenabilă și guvernanța viitoare ale Europeana, inclusiv posibilitatea de a transforma sau de a integra Europeana într-o entitate juridică europeană, ținând seama totodată de natura duală a Europeana ca proiect de inovare atât culturală, cât și digitală;

26.

până în octombrie 2017, să transforme metoda de finanțare pentru ISD Europeana în cadrul MIE într-o combinație de achiziții și granturi. În cadrul acestui model, achizițiile UE vor acoperi în întregime platforma centrală de servicii pentru a asigura stabilitatea și interoperabilitatea, în timp ce granturile UE (până la 75 % din costurile eligibile) vor fi disponibile pentru proiectele conexe orientate către utilizatori (și anume serviciile generice în cadrul MIE) pe care statele membre le pot cofinanța pe bază de voluntariat, în mod direct și/sau prin intermediul organizațiilor naționale participante;

27.

să stabilească condiții în cadrul procedurii de achiziții pentru platforma centrală de servicii, care să solicite operatorului să păstreze caracterul acesteia de infrastructură publică și de comunitate pentru inovarea culturală și digitală, în special prin:

—	asigurarea implicării continue a statelor membre și a instituțiilor de patrimoniu cultural în dezvoltarea platformei centrale de servicii a Europeana;

—	respectarea faptului că instituțiile culturale naționale sunt titulari de drepturi ai metadatelor și ai conținutului;

28.

să asigure faptul că serviciile generice Europeana care beneficiază de granturi se bazează pe platforma centrală de servicii și sunt conectate cu aceasta;

29.

până în decembrie 2016:

—	să reînnoiască și să revizuiască mandatul până în 2020 al Grupului de experți din statele membre în materie de digitizare și conservare digitală (MSEG);

—	să consolideze rolul acestuia de a revizui și discuta politici pentru patrimoniul cultural digital, precum și să ofere orientări privind programele anuale de lucru ale Europeana;

—

să implice îndeaproape MSEG în definirea obiectivelor generale, a priorităților pentru acțiuni și a nivelului de finanțare avut în vedere, care urmează să fie propuse pentru platforma centrală de servicii și pentru serviciile generice ale Europeana în cadrul programelor de lucru anuale ale MIE, care sunt transmise pentru aviz Comitetului MIE;

INVITĂ STATELE MEMBRE, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

30.

să promoveze în continuare digitizarea colecțiilor din patrimoniul cultural, precum și un acces cât mai larg și reutilizarea patrimoniului cultural digital;

31.

să instituie sau să susțină strategii și mecanisme operaționale, cum ar fi agregatorii naționali și regionali, și să încurajeze accesibilitatea online a conținutului și a metadatelor de patrimoniu cultural de înaltă calitate din colecțiile naționale și regionale;

32.

să încurajeze instituțiile de patrimoniu cultural să se alăture și să sprijine Europeana, atât prin distribuirea de conținut și metadate, prin participarea la Asociația Rețelei Europeana, cât și prin eforturi de promovare și diseminare, utilizând proiecte finanțate prin granturi ale UE;

33.

să se implice în cadrul MSEG ca forum pentru a dezbate politici privind patrimoniul cultural digital, precum și strategia și finanțarea Europeana, și să urmărească asigurarea coordonării dintre delegații la MSEG, Comitetul MIE și grupul de pregătire al Consiliului în domeniul culturii;

34.

să ia în considerare sprijinirea activităților Europeana prin contribuții financiare voluntare pentru Fundația Europeana, având în vedere că aceste contribuții sunt necesare până când va fi instituit noul sistem bazat pe achiziții, și să ia în considerare ulterior cofinanțarea voluntară a proiectelor Europeana finanțate prin granturi ale UE;

INVITĂ OPERATORUL EUROPEANA, COMISIA ȘI STATELE MEMBRE:

35.

să promoveze valoarea Europeana ca proiect cultural european care servește interesului public și ca rețea profesională în rândul tuturor părților interesate, implicând de asemenea sectoarele cercetării și inovării, educației, turismului și sectorul creativ.

(1) Concluziile Consiliului din 10 mai 2012 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (JO C 169, 15.6.2012, p. 5).

(2) Concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2008 privind biblioteca digitală europeană EUROPEANA (JO C 319, 13.12.2008, p. 18).

(3) Concluziile Consiliului din 10 mai 2012 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (JO C 169, 15.6.2012, p. 5), Concluziile Consiliului din 21 mai 2014 privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă (JO C 183, 14.6.2014, p. 36) și Concluziile Consiliului privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural (JO C 463, 23.12.2014, p. 1).

(4) Recomandarea Comisiei din 27 octombrie 2011 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (JO L 283, 29.10.2011, p. 39).

(5) Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la „Europeana – etapele următoare” [2009/2158(INI)].

(6) Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 175, 27.6.2013, p. 1).

(7) Directiva 2012/28/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite utilizări permise ale operelor orfane (JO L 299, 27.10.2012, p. 5).

(8) Astfel cum se precizează în Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2015 intitulată „Către un cadru modern, mai european privind drepturile de autor” (15264/15).

(9) O „platformă multilaterală” este unul dintre modelele predominante ale economiei bazate pe internet. Platformele multilaterale creează valoare adăugată prin facilitarea interacțiunii între două sau mai multe grupuri distincte, dar interdependente. Astfel, platforma are valoare pentru un grup de utilizatori numai dacă și celelalte grupuri de utilizatori sunt prezente (pe baza site-ului: http://divergence.academy/business-models/what-is-a-multi-sided-platform/).

(10) Fundația Europeana este o fundație privată înființată în temeiul legislației neerlandeze.

(11) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei (JO L 348, 20.12.2013, p. 129), coroborat cu Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații (JO L 86, 21.3.2014, p. 14).

(12) Se estimează că 10 % din patrimoniul cultural (aproximativ 300 de milioane de obiecte) din statele membre este în prezent digitizat, din care circa o treime este disponibil online.

(http://www.enumerate.eu/fileadmin/ENUMERATE/documents/ENUMERATE-Digitisation-Survey-2014.pdf)

(13) Date de înaltă calitate, pregătite pentru reutilizare înseamnă: imagini de înaltă rezoluție; formate deschise, interoperabile și care pot fi citite automat; descrieri și metadate bogate, potrivite pentru căutarea automată; informații de geolocalizare și privind drepturile de autor.

(14) Operabilitatea semantică asigură faptul că programele pot să facă schimb de informații, să le combine cu alte surse de informații și să le prelucreze ulterior într-un mod semnificativ (Cadrul european de interoperabilitate pentru serviciile paneuropene de guvernare electronică: http://ec.europa.eu/idabc/servlets/Docd552.pdf?id=19529).

În cazul Europeana, acest lucru ar putea consta în elaborarea de instrumente și tehnologii care să îmbunătățească introducerea și interpretarea automate ale metadatelor furnizate de instituțiile culturale, de exemplu prin cartografierea numelor artiștilor astfel încât un artist cunoscut sub mai multe nume să fie recunoscut ca una și aceeași persoană.

14.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 212/14

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind consolidarea integrității, a transparenței și a bunei guvernanțe în evenimentele sportive majore

(2016/C 212/07)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

LUÂND ACT DE:

rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 21 mai 2014, privind Planul de lucru european pentru sport (2014-2017), în care una dintre cele trei priorități principale este integritatea sportului;

principiile bunei guvernanțe în sport formulate de Grupul de experți privind buna guvernanță în 2013 și principiile directoare referitoare la democrație, drepturile omului și drepturile în materie de muncă, în special din perspectiva procedurii de atribuire folosite în cazul evenimentelor sportive majore, emise de acest grup de experți în ianuarie 2016 (1);

recomandările privind evenimentele sportive majore, în special aspectele legate de moștenirea lăsată de acestea, cu accent pe durabilitatea socială, economică și de mediu, formulate de Grupul de experți privind dimensiunea economică a sportului în ianuarie 2016 (2);

inițiativele globale (3), inclusiv inițiative ale mișcării sportive internaționale precum Agenda olimpică 2020, adoptată de Comitetul Olimpic Internațional în cadrul celei de a 127-a sesiuni a sale din 12 decembrie 2014, care conține recomandări prin care se acordă o atenție deosebită aspectelor legate de integritate, iar dezvoltarea durabilă este făcută parte integrantă a evenimentelor sportive majore, inclusiv a Jocurilor Olimpice (4),

SUBLINIIND FAPTUL CĂ:

Evenimentele sportive majore (5) sunt ocazii atractive de a celebra performanța, valorile și beneficiile sportului într-un context național și internațional. Evenimentele sportive majore pot fi un exemplu pozitiv pentru sport, atrăgând o atenție considerabilă în rândul sportivilor, părților interesate și publicului larg, cu potențialul de a inspira adulții și copiii să participe la sport;

Evenimentele sportive majore pot juca un rol important în dezvoltarea regiunii sau a orașului și pot aduce multe beneficii în ceea ce privește impactul economic, social și de mediu, dacă sunt bine planificate din cea mai timpurie etapă posibilă. Moștenirea lăsată de evenimentele sportive majore și durabilitatea acestora pot avea o importanță atât pentru legitimitatea lor, cât și pentru sprijinul care le este acordat;

În contextul evenimentelor sportive majore, se aduc în discuție chestiuni relevante legate de integritate și guvernanță, precum un proces decizional democratic și transparent, responsabilitatea, dezvoltarea durabilă și moștenirea pozitivă, drepturile omului, inclusiv drepturile copiilor și drepturile lucrătorilor, egalitatea de gen, precum și combaterea tuturor formelor de discriminare și a amenințărilor la adresa integrității sportului, cum ar fi dopajul, meciurile aranjate și violența;

Ca urmare a atenției de care beneficiază și a intereselor financiare și economice importante în joc, evenimentele sportive majore sunt vulnerabile la procese care pot altera integritatea sportului, ceea ce le transformă nu doar într-o platformă, ci și într-o importantă piatră de încercare în ceea ce privește integritatea, transparența și buna guvernanță, inclusiv durabilitatea și moștenirea lăsată,

FIIND CONȘTIENȚI DE:

provocările cu care se confruntă organizațiile sportive, autoritățile publice la nivel național, regional și local, întreprinderile, mass-media și alți parteneri pentru a asigura măsuri și facilități durabile și pentru a organiza în mod corespunzător un eveniment sportiv major în toate fazele sale (proceduri de fezabilitate, ofertare, pregătire, organizare, evaluare, moștenirea lăsată);

10.

transparența limitată, în unele cazuri, a procedurilor și a proceselor de luare a deciziilor, manifestată atât de entitățile de ofertare, cât și de cele de atribuire în timpul tuturor fazelor evenimentelor sportive majore; și punerea în aplicare limitată a principiilor bunei guvernanțe în rândul federațiilor sportive internaționale;

11.

cerințele financiare, tehnice, politice și legislative și costurile conexe (6) pentru evenimentele sportive majore, precum și ofertele din ce în ce mai competitive și, posibil, „supralicitarea”, care conduc la o escaladare a costurilor de găzduire, excluzând astfel adesea țările și orașele mai mici ale UE de la procedura de ofertare și de la găzduirea unor astfel de evenimente;

12.

retragerea unei serii de orașe și țări candidate de la organizarea de evenimente sportive majore în UE, cota în scădere a evenimentelor sportive majore desfășurate în UE și nivelul în scădere al sprijinului cetățenilor europeni pentru găzduirea acestor evenimente sportive (7);

13.

nivelul ridicat al interesului manifestat de țările UE și de federațiile sportive în găzduirea unor evenimente sportive majore în mai multe țări, regiuni și orașe,

SUBLINIIND:

14.

rolul autorităților publice naționale, regionale și locale implicate în evenimente sportive majore, de exemplu în finanțarea, infrastructura, protecția mediului, siguranța și securitatea, precum și în planificarea evenimentelor sportive majore și în garantarea durabilității acestora și a moștenirii lăsate de acestea;

15.

faptul că organizațiile sportive ar trebui să își gestioneze activitățile sportive în conformitate cu principiile de bază și recunoscute ale bunei guvernanțe, precum transparență, procese democratice, controale, echilibru și solidaritate, având în vedere organizarea în esență autoreglementată a sportului;

16.

importanța unui dialog și a unei cooperări consolidate și continue dintre autoritățile publice și organizațiile sportive, sprijinite de un dialog adecvat între UE și mișcarea sportivă internațională, care să conducă la valori comune în ceea ce privește integritatea, transparența, buna guvernanță și dezvoltarea durabilă, precum și la acorduri și înțelegeri comune ținând seama de responsabilitățile și interesele fiecărei părți,

INVITĂ, PRIN URMARE, STATELE MEMBRE,

LUÂND ÎN CONSIDERARE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII;

17.

să promoveze și să pună în aplicare integritatea, transparența și buna guvernanță în cadrul evenimentelor sportive majore, pe parcursul tuturor fazelor evenimentului (proceduri de fezabilitate, ofertare, pregătire, organizare, evaluare, moștenirea lăsată), inclusiv în perioada de după încheierea evenimentului, abordând toate părțile interesate implicate în calitate de parteneri la eveniment, prin inițiative cum ar fi:

(a)

garantarea utilizării unor proceduri transparente și democratice pe parcursul tuturor etapelor evenimentelor sportive majore, solicitând tuturor celorlalți parteneri să procedeze la fel și acordând o atenție specială informării și implicării publicului, raportării, auditului și evaluării independente și responsabilității, precum și efectuării unei analize cost-beneficiu fiabile care să preceadă decizia de ofertare;

(b)	utilizarea unor criterii transparente și relevante pentru sprijinul public al organizațiilor implicate, solicitând, de exemplu, punerea în aplicare a principiilor de bază ale bunei guvernanțe și transparența și caracterul democratic al procedurilor utilizate de aceste organizații;

(c)

solicitarea, adresată tuturor părților interesate implicate ca parteneri la un eveniment sportiv major, de a respecta standardele internaționale recunoscute și de a participa la inițiative precum Pactul global al ONU, principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, ISO 26000 și 20121;

(d)

utilizarea unor principii transparente și relevante ca bază pentru acordarea sprijinului public pentru evenimente sportive majore în ceea ce privește aspecte specifice legate de integritate, cum ar fi drepturile omului, inclusiv drepturile copiilor și drepturile lucrătorilor, egalitatea de gen, precum și prevenirea tuturor formelor de discriminare și a amenințărilor la adresa integrității sportului, cum ar fi dopajul, meciurile aranjate și violența;

18.

să asigure o moștenire pe termen lung și pozitivă a evenimentelor sportive majore ca parte a bunei guvernanțe, precum și durabilitatea socială, economică și de mediu în contextul dezvoltării urbane și regionale în statele membre ale UE,

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ, ÎN LIMITELE COMPETENȚELOR CARE LE REVIN:

19.

să includă integritatea, transparența, buna guvernanță, dezvoltarea durabilă și moștenirea lăsată de evenimentele sportive majore în cadrul viitoarelor activități privind sportul la nivelul UE, inclusiv să faciliteze schimbul de informații și dezbaterile de subiecte relevante legate de evenimentele sportive majore;

20.

să sprijine punerea în aplicare a criteriilor și procedurilor în materie de integritate, transparență și bună guvernanță a evenimentelor sportive majore, inclusiv privind durabilitatea și moștenirea lăsată de acestea, după caz, pe baza liniilor directoare și a recomandărilor existente și în conformitate cu declarațiile și standardele recunoscute pe plan internațional, care ar putea fi utilizate ca puncte de referință de statele membre și de autoritățile locale pentru finanțarea publică a evenimentelor sportive majore;

21.

să identifice și să dezvolte modele de cooperare între sectorul public și cel privat și să facă schimburi de bune practici în ceea ce privește această cooperare, care ar putea fi utilizată de statele membre și de autoritățile locale atunci când încheie acorduri de parteneriat pentru organizarea de evenimente sportive majore, cu o atenție specială pentru evenimentele sportive care au loc în mai multe țări, regiuni și orașe:

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

22.

să lanseze un studiu privind găzduirea unor evenimente sportive majore în mai multe țări și regiuni din UE, ținând seama de obstacolele administrative și legislative posibile la nivel național și european și de impacturile preconizate ale unor astfel de evenimente;

23.

să sprijine proiecte transnaționale și, atunci când este relevant, cercetarea independentă privind integritatea, transparența și buna guvernanță în cadrul evenimentelor sportive majore, inclusiv aspecte legate de durabilitate și de moștenirea lăsată de acestea, în cadrul programelor de finanțare ale UE, cum ar fi Erasmus+ și Orizont 2020;

24.

să încurajeze schimbul și publicarea de bune practici și experiențe de învățare și să faciliteze transferul de cunoștințe dintre statele membre ale UE și mișcarea sportivă în legătură cu integritatea, transparența și buna guvernanță a evenimentelor sportive majore, inclusiv aspectele legate de durabilitate și de moștenirea lăsată de acestea, precum și să sprijine și să încurajeze identificarea și, dacă este necesar, dezvoltarea unor metode și instrumente, printre care:

(a)	analize cost-beneficiu fiabile;

(b)	măsurarea sprijinului populației;

(c)	măsurarea impacturilor sociale, economice și de mediu ale evenimentelor sportive majore și a moștenirilor lăsate de acestea;

(d)	evaluarea externă și independentă a evenimentelor sportive majore;

25.

să dezvolte un sistem suplu de monitorizare, cum ar fi o listă de angajamente sau prin utilizarea inițiativei Pactul global al ONU, care să măsoare progresele înregistrate cu privire la integritate, transparență și buna guvernanță de către organizațiile care găzduiesc evenimente sportive majore în statele membre ale UE;

INVITĂ MIȘCAREA SPORTIVĂ INTERNAȚIONALĂ, LUÂND ÎN CONSIDERARE AUTONOMIA SPORTULUI, SĂ AIBĂ ÎN VEDERE:

26.

continuarea organizării unor evenimente sportive majore accesibile și atractive, care să fie un exemplu pentru valorile pozitive ale sportului și rolul sportului în societate și în promovarea coeziunii sociale;

27.

încurajarea punerii în aplicare a principiilor de bază ale bunei guvernanțe, care să ducă la transparență, procese democratice, controale, echilibru și solidaritate în ceea ce privește organizarea de evenimente sportive majore, în conformitate cu standardele internaționale recunoscute, precum și participarea la inițiative precum Pactul global al ONU, principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și ISO 26000 și 20121;

28.

promovarea, punerea în aplicare și monitorizarea integrității, transparenței și a bunei guvernanțe în evenimentele sportive majore, pe parcursul tuturor etapelor evenimentului, printre care procedurile de fezabilitate, ofertarea, pregătirea, organizarea, evaluarea și moștenirea lăsată, adresându-se tuturor părților interesate implicate ca parteneri în eveniment;

29.

utilizarea de proceduri transparente și democratice în timpul tuturor etapelor evenimentelor sportive majore, solicitând tuturor celorlalți parteneri să procedeze la fel și acordând o atenție specială informării și implicării organizațiilor sportive naționale, regionale și locale și publicului general, precum și raportării, auditului și evaluării independente și responsabilității;

30.

elaborarea și publicarea unui catalog de cerințe realiste în faza de ofertare a evenimentelor sportive majore, printre care proceduri de selecție transparente și criterii de selecție relevante pentru atribuirea unor evenimente sportive majore, cu privire la anumite probleme de integritate, precum drepturile omului, inclusiv drepturile copiilor și drepturile lucrătorilor și egalitatea de gen, precum și prevenirea tuturor formelor de discriminare și a amenințărilor la adresa integrității sportului, cum ar fi dopajul, meciurile aranjate și violența;

31.

promovarea activă a durabilității sociale, economice și de mediu și a unei moșteniri pozitive și pe termen lung a evenimentelor sportive majore ca parte a bunei guvernanțe, în cerințele contractului cu organizația-gazdă, precum și în monitorizarea evenimentului (8),

INVITĂ STATELE MEMBRE, COMISIA EUROPEANĂ ȘI MIȘCAREA SPORTIVĂ INTERNAȚIONALĂ, ÎN LIMITELE COMPETENȚELOR CARE LE REVIN:

32.

să continue și să intensifice dialogul dintre statele membre, Comisia Europeană și mișcarea sportivă cu privire la integritatea, transparența și buna guvernanță a evenimentelor sportive majore, inclusiv durabilitatea și moștenirea lăsată de acestea;

33.

să convină asupra unei agende comune, începând, în primul rând, cu mișcarea olimpică și cu organizațiile internaționale de fotbal responsabile, având scopul de a extinde acest lucru și la alte federații sportive internaționale, de a îmbunătăți integritatea, buna guvernanță și transparența în toate etapele evenimentelor sportive majore, precum și care să se adreseze tuturor părților interesate implicate în parteneriatul de care este nevoie pentru organizarea acestor evenimente, activând totodată în acest fel potențialul pozitiv, durabilitatea și moștenirea evenimentelor majore și recâștigând încrederea cetățenilor UE;

34.

să întreprindă acțiuni comune precum:

(a)	elaborarea unor modele orientative pentru cooperarea între sectorul public și cel privat, care să fie utilizate în organizarea de evenimente sportive majore la nivel național;

(b)	elaborarea unui cod de conduită pentru toate părțile publice și private implicate în găzduirea organizării evenimentelor sportive majore, după caz;

(c)

schimbul de informații și dezbaterea de subiecte privind viitoarele evenimente sportive majore, cum ar fi durabilitatea și moștenirea lăsată de acestea, criteriile legate de integritatea și buna guvernanță, solicitările specifice ale asociațiilor și costurile conexe, posibile obstacolele administrative și legislative la nivel european și un climat de siguranță și securitate pentru evenimente;

(d)	utilizarea modelelor existente și, după caz, dezvoltarea unor noi modele de evenimente sportive majore comune multinaționale;

(e)	încurajarea organizatorilor de evenimente să efectueze un studiu privind impactul social, economic și de mediu al evenimentului pentru țara, regiunea sau orașul care găzduiesc evenimentul, după încheierea acestuia;

35.

să organizeze periodic un dialog la nivel înalt, ca parte a dialogului structurat la nivelul UE privind sportul (9), cu reprezentanți guvernamentali, reprezentanți ai mișcării olimpice europene și internaționale, ai federațiilor sportive europene și internaționale implicate în evenimente sportive majore, precum și cu experți independenți, după caz. Pe baza unei agende și a unor acțiuni comune, precum cele menționate la punctul 34, ar putea fi discutate aspecte legate de evenimentele sportive majore, în care guvernele și organizațiile sportive să își împartă responsabilitățile și să facă schimburi de informații.

(1) Documentul 14183/13 și Grupul de experți privind buna guvernanță (XG GG) – Principii directoare referitoare la democrație, drepturile omului și drepturile în materie de muncă, în special din perspectiva procedurii de atribuire folosite în cazul evenimentelor sportive majore – document final, 13 ianuarie 2016.

(2) Grupul de experți privind dimensiunea economică a sportului (XG ECO) – Recomandări privind evenimentele sportive majore, în special aspectele legate de moștenirea lăsată de acestea, cu accent pe durabilitatea socială, economică și de mediu. (Raportul XG ECO).

(3) De exemplu, Declarația de la Berlin, adoptată de cea de a 5-a Conferință internațională a miniștrilor și înalților funcționari din domeniul sportului și educației fizice (MINEPS V), 28-30 mai 2013.

(4) Comitetul Olimpic Internațional (2014): „Agenda Olimpică 2020, 20 + 20 de recomandări”.

(5) Grupul de experți al UE privind dimensiunea economică a sportului definește un „eveniment sportiv major” ca fiind un eveniment organizat de una sau mai multe țări, regiuni și orașe care îl găzduiesc, la care participă diferite delegații internaționale cu scopul de a practica unul sau mai multe sporturi. Astfel de evenimente se caracterizează adesea prin provocări logistice majore. Evenimentele sportive majore sunt foarte mediatizate la nivel internațional, la acestea participând mai multe mii de persoane, printre care suporteri, jurnaliști, echipe tehnice și funcționari și sunt adesea organizate pe parcursul mai multor zile consecutive.

(6) De exemplu, costurile de funcționare și de infrastructură aferente evenimentului, costurile legate de transport și de cazare, costurile legate de siguranță și de securitate.

(7) Hover, P. et al. (2016): „Integrity and sport events, position paper” (Integritatea și evenimentele sportive, document de poziție). Utrecht: Mulier Instituut (martie 2016).

(8) Raportul XG ECO, în special recomandările 1, 7 și 21.

(9) JO C 322, 27.11.2010, p. 1.

14.6.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 212/18

Rata de schimb a monedei euro (1)

13 iunie 2016

(2016/C 212/08)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1268
JPY	yen japonez	119,51
DKK	coroana daneză	7,4356
GBP	lira sterlină	0,79515
SEK	coroana suedeză	9,3265
CHF	franc elvețian	1,0888
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,3265
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,035
HUF	forint maghiar	312,37
PLN	zlot polonez	4,3884
RON	leu românesc nou	4,5178
TRY	lira turcească	3,2939
AUD	dolar australian	1,5228
CAD	dolar canadian	1,4390
HKD	dolar Hong Kong	8,7470
NZD	dolar neozeelandez	1,5949
SGD	dolar Singapore	1,5272
KRW	won sud-coreean	1 322,63
ZAR	rand sud-african	17,1000
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,4212
HRK	kuna croată	7,5305
IDR	rupia indoneziană	15 011,14
MYR	ringgit Malaiezia	4,6108
PHP	peso Filipine	52,002
RUB	rubla rusească	74,0264
THB	baht thailandez	39,669
BRL	real brazilian	3,8760
MXN	peso mexican	21,0672
INR	rupie indiană	75,6125

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 212

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 59 14 iunie 2016

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2016/C 212/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8013 – Pitpoint/Primagaz/Pitpoint.LNG JV) ( 1 )	1
2016/C 212/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7941 – Saint-Gobain Glass France/Corning/JV) ( 1 )	1
2016/C 212/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.8063 – Caixabank/Banco BPI) ( 1 )	2

Țara	Membru	Supleant
Slovacia	Doamna Miriam ŠPÁNIKOVÁ	Domnul Peter MOLNÁR

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2016/C 212/04	Decizia Consiliului din 9 iunie 2016 de numire a unui membru și a unui supleant în cadrul Comitetului consultativ pentru coordonarea sistemelor de securitate socială pentru Slovacia	3
2016/C 212/05	Concluziile Consiliului din 30 mai 2016 privind dezvoltarea competențelor media și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării	5
2016/C 212/06	Concluziile Consiliului privind rolul Europeana în accesul, vizibilitatea și utilizarea patrimoniului cultural european în mediul digital	9
2016/C 212/07	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind consolidarea integrității, a transparenței și a bunei guvernanțe în evenimentele sportive majore	14
	Comisia Europeană
2016/C 212/08	Rata de schimb a monedei euro	18

	V Anunţuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI
	Comisia Europeană
2016/C 212/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.7815 – Grupul Bouygues/ADP/Meridiam/Ravinala Airports) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	19


	(1) Text cu relevanță pentru SEE