COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

25.5.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 186/2

Rata de schimb a monedei euro (1)

24 mai 2016

(2016/C 186/02)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1168
JPY	yen japonez	122,56
DKK	coroana daneză	7,4365
GBP	lira sterlină	0,76513
SEK	coroana suedeză	9,3060
CHF	franc elvețian	1,1079
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,3355
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,025
HUF	forint maghiar	316,00
PLN	zlot polonez	4,4358
RON	leu românesc nou	4,5083
TRY	lira turcească	3,3035
AUD	dolar australian	1,5597
CAD	dolar canadian	1,4684
HKD	dolar Hong Kong	8,6743
NZD	dolar neozeelandez	1,6604
SGD	dolar Singapore	1,5445
KRW	won sud-coreean	1 329,32
ZAR	rand sud-african	17,4501
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3226
HRK	kuna croată	7,4950
IDR	rupia indoneziană	15 278,26
MYR	ringgit Malaiezia	4,5959
PHP	peso Filipine	52,267
RUB	rubla rusească	74,4262
THB	baht thailandez	39,914
BRL	real brazilian	3,9639
MXN	peso mexican	20,5852
INR	rupie indiană	75,5780

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

25.5.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 186/4

Sinteza avizului preliminar al Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind acordul dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind protecția datelor cu caracter personal în scopul prevenirii, investigării, detectării și urmăririi penale a infracțiunilor

[Textul integral al prezentului aviz poate fi consultat în limbile engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD www.edps.europa.eu]

(2016/C 186/04)

Prezentul aviz se bazează pe obligația generală conform căreia acordurile internaționale încheiate de UE trebuie să respecte dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și pe respectarea drepturilor fundamentale, care constituie nucleul dreptului UE. În special, evaluarea este efectuată astfel încât să analizeze conformitatea conținutului acordului-cadru cu articolele 7, 8 și 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și cu articolul 16 din TFUE ce asigură protecția datelor cu caracter personal.

SINTEZA AVIZULUI

Investigarea și urmărirea penală reprezintă un obiectiv legitim al politicii, iar cooperarea internațională ce cuprinde schimburi de informații a devenit mai importantă ca oricând. Până în prezent, UE a dus lipsă de un cadru comun robust în acest domeniu, drept pentru care nu există garanții consecvente pentru drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice. După cum a argumentat AEPD îndelung, UE are nevoie de acorduri sustenabile pentru partajarea datelor cu caracter personal cu state terțe în scopul aplicării legii, care să fie complet compatibile cu Tratatele UE și cu Carta Drepturilor Fundamentale.

Prin urmare, salutăm și susținem activ eforturile Comisiei Europene pentru încheierea unui prim „acord-cadru” cu SUA. Acest acord internațional privind aplicarea legii urmărește să stabilească pentru prima oară protecția datelor ca bază pentru schimbul de informații. Deși recunoaștem că nu este posibilă preluarea în întregime a terminologiei și definițiilor din dreptul UE într-un acord cu un stat terț, garanțiile pentru persoanele fizice trebuie să fie clare și eficiente pentru a respecta pe deplin dreptul primar al UE.

Curtea Europeană de Justiție a afirmat în ultimii ani principiile de protecție a datelor, printre care echitatea, exactitatea și relevanța informațiilor, supravegherea independentă și drepturile individuale ale persoanelor fizice. Aceste principii sunt la fel de relevante pentru organismele publice ca pentru societățile private, indiferent de orice constatare formală privind adecvarea UE cu privire la garanțiile de protecție a datelor din statele terțe; într-adevăr, ele devin cu atât mai importante având în vedere sensibilitatea datelor necesare pentru urmărirea penală.

Prezentul aviz își propune să ofere sfaturi constructive și obiective instituțiilor UE pe măsură ce Comisia finalizează această sarcină delicată, cu ramificații largi nu numai pentru cooperarea în domeniul aplicării legislației UE-SUA, ci și pentru acordurile internaționale viitoare. „Acordul-cadru” este separat, dar trebuie luat în considerare împreună cu „Scutul de protecție” al UE-SUA recent anunțat referitor la transferul de informații cu caracter personal în mediul comercial. Ar putea fi necesare și alte considerente pentru analizarea interacțiunii dintre aceste două instrumente și reforma cadrului UE pentru protecția datelor.

Înainte ca acordul să fie trimis Parlamentului spre aprobare, încurajăm părțile să analizeze cu atenție evoluțiile semnificative ce au avut loc din septembrie anul trecut atunci când și-au exprimat intenția de a încheia acordul odată cu adoptarea Legii căilor de atac judiciare. Multe garanții deja preconizate sunt binevenite, însă ele trebuie consolidate și în lumina hotărârii Schrems din luna octombrie ce invalidează Decizia privind sfera de siguranță și acordul politic al UE privind reforma de protecție a datelor din luna decembrie, care reglementează transferurile și cooperarea judiciară și polițienească.

AEPD a identificat trei îmbunătățiri esențiale pe care le recomandă pentru a asigura conformitatea textului cu Carta și cu articolul 16 din tratat:

—	clarificarea conform căreia toate garanțiile li se aplică tuturor persoanelor fizice, nu numai cetățenilor UE;

—	asigurarea că dispozițiile privind căile de atac judiciare sunt eficiente în sensul Cartei;

—	clarificarea conform căreia transferurile masive de date sensibile nu sunt autorizate.

Avizul oferă recomandări suplimentare pentru clarificarea garanțiilor preconizate prin intermediul unui document explicativ de însoțire. Rămânem la dispoziția instituțiilor pentru mai multe recomandări și dialoguri în această problemă.

I. Contextul acordului parafat

La 3 decembrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie prin care Comisia era autorizată să înceapă negocierile în scopul încheierii unui acord între Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) privind protecția datelor cu caracter personal, atunci când sunt transferate și prelucrate în scopul prevenirii, investigării, detectării sau urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a actelor de terorism, în cadrul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală (denumit în continuare „acordul”) (1).

Negocierile dintre Comisie și SUA au început oficial la 29 martie 2011 (2). La 25 iunie 2014, Procurorul General al Statelor Unite ale Americii a anunțat că vor fi luate măsuri legislative pentru a pune la dispoziție căi de atac judiciare în legătură cu drepturile la viață privată în SUA pentru cetățenii UE (3). După câteva runde de negocieri, care s-au prelungit pe o perioadă mai mare de 4 ani, acordul a fost parafat la 8 septembrie 2015. Conform Comisiei, obiectivul constă în semnarea și încheierea oficială a acordului numai după adoptarea Legii căilor de atac judiciare în SUA (4).

Parlamentul European trebuie să aprobe textul parafat al acordului, iar Consiliul trebuie să îl semneze. Cât timp acest lucru nu a avut loc, iar acordul nu este semnat oficial, menționăm că negocierile pot fi redeschise cu privire la anumite puncte. În acest context, AEPD emite prezentul aviz pe baza textului acordului parafat, publicat pe site-ul Comisiei (5). Acesta este un aviz preliminar bazat pe o primă analiză a unui text juridic complex și nu aduce atingere niciunei recomandări suplimentare care urmează să fie făcută pe baza unor informații disponibile ulterior, inclusiv a evoluțiilor legislative din SUA, cum ar fi adoptarea Legii căilor de atac judiciare. AEPD a identificat trei puncte esențiale care necesită îmbunătățiri și subliniază și alte aspecte pentru care se recomandă clarificări importante. Cu aceste îmbunătățiri, acordul poate fi considerat conform cu dreptul primar al UE.

V. Concluzii

53.

AEPD salută intenția de a prevedea un instrument cu caracter juridic obligatoriu care urmărește să asigure un nivel înalt de protecție a datelor pentru datele cu caracter personal transferate între UE și SUA în scopul prevenirii, investigării, detectării sau urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a actelor de terorism.

54.

Majoritatea dispozițiilor de fond ale acordului urmăresc asigurarea unei corespondențe integrale sau parțiale cu garanțiile esențiale ale dreptului la protecția datelor cu caracter personal în UE (cum ar fi drepturile persoanei vizate, supravegherea independentă și dreptul la control jurisdicțional).

55.

Deși acordul nu constituie din punct de vedere tehnic o decizie de constatare a adecvării, acesta creează o prezumție generală de conformitate pentru transferurile întemeiate pe o bază juridică specifică, în cadrul acordului. Prin urmare, este crucial să se asigure că această „prezumție” este consolidată de toate garanțiile necesare în cadrul textului acordului pentru a evita orice încălcare a Cartei, în special a articolelor 7, 8 și 47.

56.

Există trei îmbunătățiri esențiale pe care AEPD le recomandă pentru a asigura conformitatea textului cu Carta și cu articolul 16 din TFUE:

1.	clarificarea conform căreia toate garanțiile li se aplică tuturor persoanelor fizice, nu numai cetățenilor UE;

2.	asigurarea că dispozițiile privind căile de atac judiciare sunt eficiente în sensul Cartei;

3.	clarificarea conform căreia transferurile masive de date sensibile nu sunt autorizate.

57.

Mai mult decât atât, pentru asigurarea securității juridice, AEPD recomandă ca următoarele îmbunătățiri sau clarificări să fie introduse în textul acordului sau în cadrul declarațiilor explicative ce vor fi anexate la acord, sau în faza de punere în aplicare a acordului, așa cum se detaliază în prezentul aviz:

1.	ca articolul 5 alineatul (3) să fie interpretat ca respectând rolul autorităților de supraveghere, astfel încât să fie conform cu articolul 8 alineatul (3) din Cartă;

2.	ca temeiurile juridice specifice pentru transferuri [articolul 5 alineatul (1)] să respecte integral garanțiile prevăzute în acord și ca, în cazul unor dispoziții contradictorii între un temei juridic specific și acord, acesta din urmă să prevaleze;

3.	ca în cazul unei protecții ineficiente pentru datele transferate autorităților la nivel de stat, măsurile relevante de la articolul 14 alineatul (2) să cuprindă, acolo unde este necesar, măsuri referitoare la datele deja partajate;

ca definițiile pentru operațiuni de prelucrare și pentru date cu caracter personal (articolul 2 să fie aliniate pentru a respecta înțelesul bine stabilit al acestora conform dreptului UE; în cazul în care părțile nu aliniază complet aceste definiții, în documentele explicative ce însoțesc acordul trebuie oferită o clarificare a faptului că aplicarea celor două noțiuni nu va fi diferită, în esență, de înțelesul lor din dreptul UE;

5.	ca o listă orientativă a „condițiilor specifice” în care se efectuează transferuri masive de date [articolul 7 alineatul (3)] să poată fi inclusă în declarația explicativă;

6.	ca părțile să intenționeze să aplice dispozițiile legate de notificările de încălcare a informațiilor (articolul 10 pentru a limita cât mai mult posibil omisiunea notificărilor, pe de o parte, și pentru a evita întârzierile excesive ale notificărilor;

7.	ca dispoziția privind păstrarea datelor de la articolul 12 alineatul (1) să fie completată de precizarea „în scopul specific în care au fost transferate”, având în vedere principiul limitării scopului invocat de părți în acord;

8.	ca părțile acordului să ia în considerare intensificarea eforturilor lor pentru a se asigura că restricțiile de exercitare a dreptului de acces sunt limitate la ceea ce este indispensabil pentru a menține interesele publice enumerate și pentru a consolida obligația de transparență;

ca o declarație explicativă detaliată la acord să enumere în mod specific (articolul 21:

—	autoritățile de supraveghere cu competență în această problemă și mecanismul prin care părțile să se informeze reciproc despre schimbările viitoare;

—	prerogativele efective pe care acestea le pot exercita;

—	identitatea și coordonatele punctului de contact ce vor contribui la identificarea organismului de supraveghere competent [a se vedea articolul 22 alineatul (2)].

58.

În sfârșit, AEPD dorește să reamintească necesitatea ca orice interpretare, aplicare și măsură de punere în aplicare a acordului să se efectueze, în cazul unei lipse de claritate și al unui aparent conflict între dispoziții, într-un mod compatibil cu principiile constituționale ale UE, în special cu privire la articolul 16 din TFUE și cu articolele 7 și 8 din Cartă, indiferent de binevenitele îmbunătățiri care vor fi aduse în urma recomandărilor cuprinse în prezentul aviz.

Adoptat la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Giovanni BUTTARELLI

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

(1) A se vedea MEMO 10/1661 al Comisiei Europene, publicat la 3 decembrie 2010, disponibil aici: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1661_ro.htm

(2) A se vedea MEMO 11/203 al Comisiei Europene, publicat la 29 martie 2011, disponibil aici: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-11-203_en.htm

(3) A se vedea Comunicatul de presă 14-668 al Biroului Procurorului General, publicat la 25 iunie 2014, disponibil aici: http://www.justice.gov/opa/pr/attorney-general-holder-pledges-support-legislation-provide-eu-citizens-judicial-redress

(4) A se vedea MEMO 15/5612 al Comisiei Europene, publicat la 8 septembrie 2015, disponibil aici: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-5612_en.htm

(5) Text disponibil aici: http://ec.europa.eu/justice/data-protection/files/dp-umbrella-agreement_en.pdf

25.5.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 186/7

Sinteza Avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind schimbul de informații legate de resortisanții țărilor terțe în ceea ce privește Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS)

[Textul integral al prezentului aviz poate fi consultat în limbile engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD www.edps.europa.eu]

(2016/C 186/05)

Extinderea schimbului de informații cu privire la cazierele judiciare din UE la resortisanții țărilor terțe (TCN) în ECRIS (Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare) a fost luată în considerare de multă vreme de legiuitorul UE. Propunerea de extindere a ECRIS la resortisanții țărilor terțe a fost accelerată de Agenda europeană privind securitatea, care a confirmat că ECRIS „nu funcționează eficient pentru resortisanții țărilor terțe condamnați în UE”.

Cadrul ECRIS folosește în prezent cetățenia dintr-un stat membru a persoanelor condamnate ca punct central al schimbului de informații. De aceea este justificată crearea unui sistem paralel pentru resortisanții țărilor terțe. Comisia a ales să pună în aplicare schimbul de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe într-un sistem descentralizat, folosind un filtru-index pentru fiecare stat membru participant. Filtrul-index va fi actualizat cu informații specifice ori de câte ori un resortisant al unei țări terțe este condamnat și va fi trimis celorlalte state membre.

AEPD a analizat cu atenție propunerea legislativă și emite recomandări care vin în sprijinul legiuitorului și care garantează că noile măsuri vor respecta legislația europeană privind protecția datelor, în special articolele 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Deși AEPD salută propunerea unui sistem descentralizat la nivelul UE pentru prelucrarea datelor referitoare la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe pe baza unei funcții de căutare de tip „hit/no hit” (rezultat pozitiv/negativ) și cu ajutorul unor măsuri tehnice menite să limiteze ingerințele în drepturile la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, AEPD aduce în discuție trei probleme principale și face recomandări suplimentare, detaliate în continuare în aviz.

În primul rând, ar trebui instituit un regim corespunzător pentru resortisanții țărilor terțe, similar cu cel existent pentru cetățenii UE, în ceea ce privește prelucrarea amprentelor digitale, care să ia în considerare caracterul specific al sistemelor judiciare naționale, întrunind astfel cerințele de necesitate și proporționalitate ale prelucrării datelor cu caracter personal.

În al doilea rând, textul propunerii se referă în mod inexact la informațiile din filtrul-index ca fiind „anonime”. AEPD recomandă clarificarea conform căreia informațiile prelucrate în scopul ECRIS-TCN sunt date cu caracter personal, care au făcut obiectul unui proces de pseudonimizare, nu date anonime.

În al treilea rând, AEPD consideră că înființarea unui alt tip de sistem de prelucrare a datelor pentru cetățenii UE care au cetățenie într-o altă țară terță, diferită de cea existentă pentru cetățenii UE, nu întrunește cerințele de necesitate prevăzute de legislația UE privind protecția datelor și ar putea duce la discriminare. Prin urmare, AEPD recomandă ca măsurile din propunere să se refere numai la resortisanții țărilor terțe, nu și la cetățenii UE care au și cetățenia unei țări terțe.

I. INTRODUCERE ȘI CONTEXT

I.1. Consultarea AEPD

La 19 ianuarie 2016, Comisia Europeană a publicat o Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe și în ceea ce privește Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului (1) („propunerea”). AEPD a fost consultată în mod informal înainte de publicarea propunerii. Totuși, AEPD regretă faptul că nu a primit o solicitare de aviz după publicarea propunerii.

I.2. Obiectivul propunerii

ECRIS este un sistem electronic de schimb de informații cu privire la condamnările anterioare pronunțate împotriva unei anumite persoane de instanțele judiciare din UE în scopul procedurilor judiciare împotriva unei persoane și, dacă permite dreptul intern, în alte scopuri. Sistemul se bazează pe Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului (2) („Decizia-cadru”) și pe Decizia 2009/316/JAI a Consiliului (3).

În conformitate cu expunerea de motive ce însoțește propunerea, principiul aflat la baza ECRIS este că se pot obține informații complete legate de condamnările anterioare ale unui cetățean al UE din statul membru de cetățenie al persoanei respective, care poate oferi informații complete și actualizate referitoare la cazierele judiciare ale cetățenilor săi, la cerere, indiferent de locul în care au fost pronunțate condamnările în UE. În prezent, această arhitectură îngreunează pentru autorități schimbul de informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (denumiți în continuare TCN) prin intermediul ECRIS, deoarece „resortisanții țărilor terțe nu au niciun stat membru de naționalitate” și „pentru a obține o imagine generală completă a cazierului judiciar al unei anumite persoane, cererile trebuie trimise către toate statele membre care pronunță condamnări” (4).

Prin urmare, obiectivul propunerii este să îmbunătățească eficacitatea ECRIS în ceea ce privește schimbul de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe.

Expunerea de motive descrie sistemul ales pentru atingerea acestui obiectiv. Sistemul va fi organizat într-un mod descentralizat, ceea ce înseamnă că nu va exista o singură bază de date a UE care să conțină informațiile relevante, ci că fiecare stat membru va deține câte un fișier de date. Statele membre vor trebui să extragă datele de identitate din cazierul lor judiciar și să le introducă într-un fișier separat, „filtrul-index”, ori de câte ori este condamnat un resortisant al unei țări terțe. Datele vor fi convertite în „lacăte și chei”. Filtrul-index va fi distribuit tuturor statelor membre, permițându-le acestora să caute independent la propriul sediu. Sistemul le va permite tuturor statelor membre să-și compare propriile date cu fișierul și să afle dacă există și alte înscrieri în cazierul judiciar în alte state membre (un sistem de tip „hit/no hit” – rezultat pozitiv/negativ).

II. CONCLUZIE

37.

Așa cum se arată deja în Avizul AEPD din 2006 privind propunerea ECRIS, „pentru resortisanții țărilor terțe ar putea fi necesar un sistem alternativ” deoarece „din motive evidente, sistemul propus nu poate funcționa în acele cazuri” (5). Prin urmare, salutăm propunerea actuală și recunoaștem importanța unui schimb eficient de informații extrase din cazierele judiciare ale persoanelor condamnate, în special în contextul adoptării Agendei europene privind securitatea (6).

38.

După analizarea cu atenție a propunerii, AEPD face următoarele recomandări pentru a asigura conformitatea cu legislația UE privind protecția datelor:

În ceea ce privește utilizarea obligatorie a amprentelor digitale pentru resortisanții țărilor terțe, trebuie înființat un regim corespunzător pentru resortisanții țărilor terțe, similar celui existent pentru cetățenii UE, în acord cu normele existente privind colectarea amprentelor digitale la nivel național.

2.	Trimiterile la date anonime trebuie eliminate din propunere și înlocuite cu trimiteri exacte la procesul de pseudonimizare.

Datele care urmează să fie stocate la nivel național cu privire la cetățenii UE condamnați și la resortisanții țărilor terțe condamnați nu trebuie să fie clasificate diferit, extinzând același regim care există în prezent pentru cetățenii UE (de ex. „date opționale”, „date suplimentare”) și la resortisanții țărilor terțe.

4.	Folosirea sistemului de filtru-index ar trebui să se limiteze numai la datele cu caracter personal ale resortisanților țărilor terțe, o categorie de persoane care nu ar trebui să cuprindă cetățenii UE care au și cetățenia unei țări terțe.

39.

În plus, AEPD face următoarele recomandări care ar consolida protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul ECRIS-TCN:

1.	Preambulul propunerii ar trebui să cuprindă o trimitere la DPD, care să clarifice relația dintre instrumente.

2.	Ar trebui oferite și alte garanții pentru prelucrarea amprentelor digitale în actele de punere în aplicare care urmează să fie propuse de Comisie, referitoare la procesul de înscriere, care să pună accentul pe nivelul de exactitate și care să instituie o procedură de rezervă.

Adoptat la Bruxelles, 13 aprilie 2016.

Giovanni BUTTARELLI

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

(1) COM(2016) 7 final, 2016/0002 (COD), Strasbourg, 19 ianuarie 2016.

(2) Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre (JO L 93, 7.4.2009, p. 23).

(3) Decizia 2009/316/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 de instituire a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2009/315/JAI (JO L 93, 7.4.2009, p. 33).

(4) Expunere de motive pentru propunere, p. 3.

(5) Avizul AEPD privind Propunerea pentru o decizie-cadru a Consiliului privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre [COM(2005) 690 final] (JO C 313, 20.12.2006, p. 26, punctele 15 și 18).

(6) „Agenda europeană privind securitatea” – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 28 aprilie 2015, COM(2015) 185 final.

25.5.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 186/10

Rezumatul Recomandării Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind propunerea de Regulament privind Corpul de pază europeană a frontierelor și coastelor

[Textul integral al prezentului aviz poate fi consultat în engleză, franceză și germanăpe site-ul AEPD www.edps.europa.eu]

(2016/C 186/06)

Rezumat

Astăzi Europa se confruntă cu o criză presantă a migrației și cu amenințări teroriste crescute. Așadar, UE dorește să își consolideze gestionarea granițelor sale externe. În acest context, Regulamentul propus privind Corpul de pază europeană a frontierelor și coastelor își propune să stabilească principii generale ale gestionării integrate europene a frontierelor și va consolida mandatul agenției Frontex.

AEPD recunoaște această necesitate de a gestiona mai eficient migrația și de a consolida securitatea internă, ceea ce presupune prelucrarea unor date cu caracter personal. Cu toate acestea, propunerea Comisiei ar putea crea și o intruziune gravă în drepturile migranților și refugiaților, un grup de persoane vulnerabile cu nevoi speciale de protecție.

Acest aviz abordează principalele cinci preocupări legate de protecția datelor și reclamă mai multe îmbunătățiri ale textului propus pentru a asigura respectarea deplină a principiilor de protecție a datelor. AEPD consideră că această respectare va fi esențială pentru succesul inițiativei și capacitatea sa de a face față controlului juridic. Mai exact, recomandăm:

—	în ceea ce privește scopurile propunerii, evaluări separate ale necesității și proporționalității măsurilor de a întruni cele două obiective identificate legate de migrație și securitate, având în vedere că obiectivele vor atrage după sine aplicarea unor reguli diferite de protecție a datelor;

—

în ceea ce privește colectarea datelor cu caracter personal, clarificarea amplorii și a domeniului de aplicare al activităților de prelucrare de către agenție, având în vedere că propunerea curentă presupune ca noua agenție să se transforme într-un centru de date cu caracter personal în care se vor afla cantități masive de informații personale;

—	o delimitare clară a responsabilităților între noua agenție și statele membre UE astfel încât să nu existe neclarități în ceea ce privește responsabilitatea privind obligațiile de protecție a datelor pentru fiecare operator;

—	precizări privind transferurile de date cu caracter personal către state terțe și organizații internaționale, ținând cont că aceste transferuri trebuie să se bazeze fie pe o evaluare a adecvării, fie pe utilizarea garanțiilor adecvate;

—	în ceea ce privește respectul pentru drepturile fundamentale ale migranților și refugiaților, garanții pentru faptul că migranții și refugiații sunt informați cu privire la drepturile lor într-un mod pe care să îl poată înțelege în limite rezonabile și să-și exercite acele drepturi.

În general, noua agenție trebuie să fie suficient de bine dotată și capabilă să se achite de responsabilitățile sale privind respectarea regulilor de protecție a datelor și apărarea intereselor și drepturilor persoanelor fizice la care se referă datele cu caracter personal prelucrate.

1. Contextul propunerii

La 15 decembrie 2015, Comisia a lansat o serie importantă de măsuri, cunoscute mai bine sub numele de „Pachetul privind frontierele” (1), cu scopul de a consolida gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și de a proteja mai bine zona Schengen. Inițiativa principală a acestui pachet este propunerea de regulament pentru constituirea Corpului de pază europeană a frontierelor și coastelor (2) (denumită în continuare „propunerea”), ce prevede principiile generale de gestionare integrată europeană a frontierelor, și reprezintă o continuare a propriei Agende a Comisiei privind Migrația (3) și, într-o anumită măsură, a Agendei sale privind Securitatea (4), ambele prezentate mai demult, în primăvara anului 2015.

La 17 decembrie 2015, Consiliul European a cerut o adoptare rapidă a propunerii și i-a cerut Consiliului UE să ajungă la un acord politic înainte de expirarea mandatului prezidențial actual (5). Colegiuitorii și-au accelerat deliberările referitoare la propunere. Președinția neerlandeză intenționează să respecte termenul cerut (6), în timp ce Parlamentul European a programat cu titlu provizoriu o ședință plenară în vederea examinării propunerii la începutul lunii iunie (7).

AEPD confirmă criza migrației și amenințările teroriste cu care se confruntă UE în prezent, precum și importanța luării unor măsuri rapide și semnificative în vederea abordării acestei situații la nivelul UE. Salută eforturile Comisiei Europene de a reacționa rapid la evoluția curentă a evenimentelor. Totuși, rolul AEPD este să reamintească importanța respectării dreptului fundamental de protecție a datelor și să recomande căi mai bune de includere a unor garanții privind protecția datelor în noi măsuri legislative, în lumina articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE (8) (denumită în continuare „Carta”) și a articolului 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Regretăm că agenda menționată mai sus nu a permis consultarea AEPD într-un stadiu mai timpuriu al procesului legislativ.

În prezentul aviz, AEPD a identificat cinci domenii principale de interes ce necesită îmbunătățiri suplimentare ale textului propus astfel încât să asigure respectarea cadrului privind protecția datelor. Aceasta își va concentra comentariile pe scopurile propunerii, colectarea datelor cu caracter personal, responsabilitatea pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, transferurile de date cu caracter personal către state terțe și organizații internaționale și respectarea drepturilor fundamentale ale migranților și refugiaților. În fine, va scoate în evidență aspectele propunerii referitor la care sunt necesare clarificări importante.

8. Concluzie

AEPD salută câteva aspecte ale propunerii, în special faptul că anumite garanții au fost incluse în text, de exemplu de a limita perioadele de păstrare a datelor. Totuși, având în vedere impactul ingerinței în drepturile fundamentale ale migranților și refugiaților, AEPD consideră, la modul mai general, că ar trebui realizată o evaluare separată a necesității și proporționalității activităților de prelucrare luate în considerare pentru fiecare scop al propunerii. Compatibilitatea dintre diferitele scopuri pentru prelucrarea prevăzută la articolul 45 alineatul (1) din propunere ar trebui și ea verificată.

Pentru a asigura certitudinea juridică și respectarea principiilor privind protecția datelor, AEPD recomandă, în special, introducerea următoarelor îmbunătățiri și clarificări în textul final al inițiativei:

—

Specificarea scopului și limitarea

—	detaliați mai explicit și separat cele două scopuri urmărite de propunere în întregul text;

—	asigurați compatibilitatea modului în care sunt prelucrate datele și faceți trimitere explicită la compatibilitatea de scopuri la articolul 45 alineatul (1);

—	reformulați articolul 45 alineatul (3) astfel încât să interzică în mod explicit ca datele cu caracter personal păstrate să fie prelucrate ulterior în alte scopuri decât cele stabilite la articolul 45 alineatul (1);

—

Responsabilitățile agenției

—	clarificați amploarea activităților de prelucrare de către agenție asupra datelor cu caracter personal colectate în timpul operațiunilor comune și al altor sarcini operaționale prin enumerarea exhaustivă la articolul 46 a categoriilor de date ce ar putea fi folosite și/sau transmise prin agenție;

—	evitați ambiguitatea în ceea ce privește responsabilitatea pentru activitățile de prelucrare și conformitate între agenție, statul membru gazdă și statele membre de origine în cazul operațiunilor comune;

—	clarificați la articolul 46 în ce circumstanțe vor fi transmise agenției datele colectate la graniță de statele membre, atrăgând astfel responsabilitatea acesteia în calitate de operator;

—

Calitatea și securitatea datelor

—	clarificați articolul 46 alineatul (1) litera (c) astfel încât să nu fie interpretat ca o autorizare generală de a colecta aceste date indiferent de categoriile de persoane definite la articolul 46 alineatul (1) literele (a) și (b);

—	definiți în mod clar responsabilitatea pentru securitatea echipamentelor folosite de EBCG și menționate la articolele 37 și 38 în toate etapele ciclului de viață al echipamentelor;

—

Transferurile

—	faceți trimitere la organizațiile internaționale de la articolul 44 alineatul (4) în ceea ce privește interdicția de a transfera date personale și aliniați articolul 51 alineatul (4);

—	clarificați articolul 51 reformulând alineatul (4) și împărțindu-l în două prevederi pentru a aborda separat cooperarea entităților în cadrul UE și cooperarea cu organizațiile internaționale;

—

Drepturile persoanelor vizate

—	precizați la articolul 72 că drepturile de protecție a datelor și plângerile legate de acestea vor fi tratate separat de către RPD;

—	asigurați-vă că informațiile oferite persoanelor vizate în acest context sunt transmise adaptat vârstei, utilizând un limbaj clar și simplu și evitând terminologia juridică;

—	includeți autoritățile naționale de protecție a datelor în lista de autorități ce trebuie prevăzute de articolul 15, alineatul (3) litera (l);

—	eliminați posibilitatea ca ofițerii de legătură să acceseze sistemele de informații naționale și europene din articolul 11 alineatul (4) dacă nu există dovezi ale acestei necesități.

Adoptat la Bruxelles, 18 martie 2016.

Giovanni BUTTARELLI

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

(1) Pachetul privind frontierele cuprinde în total 13 documente legislative: o propunere de a constitui Corpul de pază europeană a frontierelor și coastelor însoțită de o comunicare a Comisiei, o propunere de modificare a Codului Frontierelor Schengen pentru introducerea de verificări obligatorii sistematice cu privire la cetățenii UE care intră și ies din UE, o propunere de a întocmi un document de călătorie european pentru întoarcerea cetățenilor statelor terțe în situație de ședere ilegală, un ghid practic pentru implementarea și gestionarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor, un raport de evoluție privind implementarea de zone hotspot în Grecia, un raport de evoluție privind implementarea de zone hotspot în Italia, o propunere de suspendare temporară a obligațiilor Suediei conform mecanismului de relocare UE, o recomandare a Comisiei pentru un program de admitere umanitară voluntară cu Turcia, un raport privind continuarea Reuniunii Liderilor referitoare la fluxurile de refugiați de-a lungul Rutei Balcanilor Occidentali, o propunere de modificare a legii de constituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și o propunere de modificare a legii de constituire a Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă. Toate documentele sunt disponibile la: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/securing-eu-borders/index_en.htm

(2) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Corpul de pază europeană a frontierelor și coastelor și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului [COM(2015) 671 final].

(3) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O Agendă europeană privind migrația”, Bruxelles, 13 mai 2015, COM(2015) 240 final; la data respectivă, Comisia identificase deja că: „Intensificarea acțiunilor din Marea Mediterană reflectă faptul că gestionarea frontierelor externe este tot mai mult o responsabilitate comună. La fel ca instituirea unui sistem european de polițiști de frontieră, aceasta ar cuprinde o nouă abordare a atribuțiilor pazei de coastă din UE, acoperind inițiative precum partajarea activelor, exercițiile comune și utilizarea ambelor tipuri de resurse, precum și posibilitatea de a se avansa în direcția creării unui corp de pază de coastă european.”

(4) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Agenda privind securitatea”, Strasbourg, 28 aprilie 2015, COM(2015) 185 final.

(5) A se vedea Concluziile Reuniunii Consiliului European din 17 și 18 decembrie 2015, disponibile la: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-28-2015-INIT/en/pdf

(6) A se vedea principalele rezultate ale reuniunii Consiliului de Justiție și Afaceri Interne din 25 februarie 2016, disponibile pe site-ul Consiliului la: http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/jha/2016/02/25/

(7) A se vedea pagina web dedicată dosarului pe Observatorul Legislativ al Parlamentului European: http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=&reference=2015/0310(COD)

(8) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (JO C 364, 18.12.2000, p. 1).

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

25.5.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 186/15

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2016/C 186/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„SICILIA”

Nr. UE: IT-PGI-0005-01305 — 29.1.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumirea (denumirile)

„Sicilia”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, ulei etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

La momentul ambalării, produsul cu indicația geografică protejată „Sicilia” trebuie să prezinte caracteristicile de mai jos.

Evaluare chimico-fizică

aciditate (exprimată în acid oleic): maximum 0,5 %;

indice de peroxid: ≤ 12 mEqO2/kg;

polifenoli totali: ≥ 100 mg/kg

Evaluare organoleptică (metoda IOC)

Produsul este caracterizat de un gust fructat unic și de descriptori organoleptici de iarbă, tomată și anghinare care, deși prezintă o intensitate variabilă, în funcție de factorii pedoclimatici, agronomici și tehnologici, permit uleiului de măsline extravirgin „Sicilia” să fie deosebit.

Intervalul medianei	Minimum	Maximum
Fructat de măslină matur	≥ 2	≤ 8
Fructat de măslină verde	≥ 2	≤ 8
Iarbă și/sau tomată și/sau anghinare	> 2	≤ 8
Amar	> 2	≤ 7
Picant	> 2	≤ 8

Profilul senzorial al uleiului „Sicilia” este reprezentat de senzații olfactive directe și indirecte (olfacto-gustative) asociate senzației de „tomată (frunză, fruct verde sau copt)” și „anghinare”, percepute individual sau împreună. În plus, acestor senzații li se asociază aproape întotdeauna senzația de „iarbă proaspătă”.

O altă particularitate tipică pentru uleiul „Sicilia” ține de categoria de apartenență, și anume cea a uleiurilor fructate, deoarece se încadrează aproape întotdeauna între fructat mediu și intens, fiind oricum foarte armonios în ceea ce privește descriptorii atributelor pozitive precum gustul amar și cel picant.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Datorită poziției sale centrale în Marea Mediterană, regiunea Sicilia a avut parte de numeroase influențe de diferite tipuri (culturale, arhitectonice, religioase, alimentare etc.) de-a lungul diverselor stăpâniri. Sectorul cultivării măslinilor, în special, reflectă în mod emblematic acest îndelungat parcurs de îmbogățire în ceea ce privește culturile, tehnicile de cultivare și biodiversitatea soiurilor. Aceste condiții au îmbogățit regiunea Sicilia atât din punctul de vedere al numărului de soiuri cultivate, cât și din punctul de vedere al tehnicilor de cultivare utilizate, factori care au contribuit la crearea unui profil unic și inimitabil în ceea ce privește cultivarea măslinilor și producția de ulei.

Produsul cu indicația geografică protejată „Sicilia” trebuie obținut din următoarele cultivare de măsline prezente, singure sau împreună, în livezile de măslini, cultivare împărțite, în funcție de importanță și reprezentativitate, după cum urmează:

Cultivarele cel mai bine reprezentate:

Biancolilla, Cerasuola, Moresca, Nocellara del Belice, Nocellara Etnea, Ogliarola Messinese și Tonda Iblea.

Cultivare minore:

Aitana, Bottone di gallo, Brandofino, Calatina, Cavalieri, Crastu, Erbano, Giarraffa, Lumiaru, Marmorigna, Minuta, Nasitana, Nerba, Nocellara messinese, Olivo di Mandanici, Piricuddara, Santagatese, Vaddarica, Verdello, Verdese, Zaituna și sinonimele acestora. De asemenea, în proporție de maximum 10 %, pot contribui și alte cultivare prezente în livezi. Prezența în exploatație a altor soiuri în proporție de peste 10 % exclude posibilitatea înscrierii respectivelor suprafețe cu livezi de măslini în sistemul de controale al IGP „Sicilia”.

Cultivarele principale acoperă peste 85 % din suprafața cultivată cu măslini a regiunii.

Uleiul care poate fi obținut din toate cultivarele sus-menționate, utilizate singure sau împreună, prezintă profilul organoleptic descris deja la punctul 3.2, ușor de recunoscut de către consumatorul mediu, grație performanțelor sale olfactive și gustative definite într-un interval de percepție mediu-înalt, percepția fiind legată de senzațiile deja descrise, precum „tomată verde sau coaptă”, „anghinare” și „iarbă proaspătă”.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producție (cultivare, recoltare, obținerea uleiului) trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Atât depozitarea, cât și ambalarea uleiului de măsline extravirgin IGP „Sicilia” trebuie să se desfășoare în aria de producție delimitată de caietul de sarcini, atât din motive evidente legate de separarea teritorială a insulei Sicilia de restul continentului european, cât și pentru a se evita expunerea produsului, în timpul transportului, la acțiunea unor factori chimico-fizici care ar determina compromiterea stabilității oxidative și deci deteriorarea proprietăților calitative, în special în ceea ce privește polifenolii, care reprezintă unul dintre parametrii distinctivi ai uleiului de măsline extravirgin IGP „Sicilia”. În plus, Sicilia poate conta pe o rețea de 251 de unități de ambalare (date AGEA, 2013), bine răspândite pe întregul teritoriu al insulei. Grație cunoștințelor dobândite de-a lungul timpului, acestea garantează menținerea indicatorilor de calitate. Produsul cu indicație geografică protejată „Sicilia” trebuie comercializat în recipiente adecvate, cu o capacitate care să nu depășească cinci litri.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Este interzisă adăugarea la indicația geografică protejată „Sicilia” a oricărui calificativ care nu este prevăzut în prezentul caiet de sarcini, inclusiv a adjectivelor „fine” (fin), „scelto” (ales), „selezionato” (selecționat), „superiore” (superior). Sunt permise referirile adevărate și documentabile menite a evidenția activitatea unui anumit producător, precum: „monovarietale” (dintr-un singur soi), urmat de numele cultivarului utilizat, „raccolto a mano” (recoltat manual) etc. Este permisă utilizarea, conformă cu realitatea, a numelor, a denumirilor juridice și a mărcilor private, cu condiția ca acestea să nu aibă un sens laudativ și să nu inducă în eroare consumatorul. Utilizarea unor denumiri de întreprinderi, exploatații și ferme este permisă numai dacă produsul a fost obținut exclusiv din măsline culese în livezi care aparțin întreprinderii respective. Referirea la ambalarea în cadrul exploatației cultivatoare de măslini, al asociației de exploatații cultivatoare de măslini sau al întreprinderii aflate în aria de producție este permisă doar dacă ambalarea s-a efectuat în însăși exploatația respectivă. Este interzisă utilizarea altor indicații geografice. Indicația geografică protejată „Sicilia” trebuie inscripționată pe etichetă cu caractere clare și indelebile, astfel încât să poată fi clar deosebită de toate celelalte indicații de pe etichetă. De asemenea, denumirea trebuie să respecte normele de etichetare prevăzute de legislația în vigoare. Este obligatorie indicarea pe etichetă a campaniei de producție a uleiului.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a uleiului de măsline extravirgin IGP „Sicilia” cuprinde întregul teritoriu administrativ al regiunii Sicilia.

5. Legătura cu aria geografică

Poziția geografică unică a Siciliei creează condițiile naturale pentru obținerea unei producții de ulei de măsline extravirgin cu caracteristicile chimico-fizice deosebite descrise în caietul de sarcini al produsului.

Din punctul de vedere al biodiversității, separarea teritorială de continentul european a creat o panoramă a soiurilor unică pentru această specie, diferită de cea a altor zone cultivatoare de măslini.

Factorii pedoclimatici și umani, strâns legați de teritoriu, determină profilul organoleptic al uleiului de măsline extravirgin IGP „Sicilia”.

Legătura dintre teritoriu, măslin și cultura siciliană a creat un produs a cărui reputație este dovedită de numeroasele aprecieri exprimate de experții din sector și de consumatorii uleiului de măsline extravirgin „Sicilia”.

Trebuie subliniat faptul că legislația interzice producătorilor de ulei să utilizeze referiri geografice pe etichete și prevede sancțiuni considerabile pentru nerespectarea interdicției, drept care a avut un efect descurajant puternic în ceea ce privește introducerea referirii la denumire în cadrul evenimentelor promoționale și pe site-uri.

În pofida acestui fapt, legătura dintre teritoriu, măslin și cultura siciliană a creat un produs a cărui reputație este dovedită de numeroasele aprecieri exprimate de experții din sector și de consumatorii uleiului de măsline extravirgin produs în Sicilia.

În ultimele decenii, în cadrul principalelor concursuri internaționale dedicate uleiurilor, întreprinderile care produc uleiul de măsline extravirgin „Sicilia” au primit în mod constant numeroase aprecieri:

la concursul „Orciolo d’Oro”, premiile 1, 2 și 3 în toate categoriile sau cel puțin în una dintre categoriile ușor, mediu și intens, dar preponderent pentru categoriile mediu și intens în anii 1998, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 și 2012, premiile 1 și 2 în anii 2009 și 2010, premiul 3 în anul 2011 și premiul 1 în anul 2013;

la concursul „Sol D’Oro”, premiul „Sol D’Oro” în 2009, 2010 și 2011, premiul „Sol D’Argento” în 2009, 2012 și 2013 și premiul „Sol di Bronzo” în 2010, 2011, 2012 și 2013;

la concursul „Sirena D’Oro”, organizat la Sorrento, premiile 1, 2 și 3 în 2003, 2004, 2005 și 2006 și alte premii 2 și 3 în alți ani;

la concursul „Leon D’Oro”, întreprinderile producătoare de ulei de măsline extravirgin „Sicilia” au câștigat premiile 1, 2 și 3 în 2007 și premiul 1 în 2010 și 2012;

la concursul „Montiferru”, în cadrul celor trei categorii, uleiul „Sicilia” a obținut de 15 ori premiul 1, pe lângă o serie de premii 2 și 3.

Această reputație este consecința valorii materiale a produsului (a caracteristicilor chimico-fizice și organoleptice) și a percepției valorii sale imateriale care s-a creat de-a lungul istoriei multiseculare a măslinului și a uleiului în Sicilia.

Reputația uleiului de măsline extravirgin „Sicilia” este demonstrată și de documentele istorice, din care reiese exigența unor producători de ulei de a introduce pe etichetă originea siciliană a propriului produs.

Înainte de 1992, au fost colecționate o serie de facturi de vânzare cu indicația „Sicilia” din anii 1988 și 1989. Unele facturi pentru vânzarea pe piața externă se referă la anii 1996 și 2000.

Referirea la denumire este evidentă, de asemenea, în catalogul uleiului din Sicilia, în edițiile publicate între anii 1997 și 2009.

În documentație se află și o serie de etichete cu mențiunea „Sicilia” pentru sticle cu ulei îmbuteliat și etichetat în străinătate (Carluccio’s London – Ulei de măsline extravirgin – Sicilia), câteva etichete de „Agata e Valentina Extra Virgin Sicilian Olive Oil” distribuite în SUA și de „Trader Giotto’s”, cu menționarea denumirii „Sicilia”, etichete ale întreprinderii „Oleifici Barbera”, cu indicarea denumirii „Sicilia” pentru piețele externe, precum și etichete ale întreprinderii „EFFe1 srl”, purtând de asemenea denumirea „Sicilia”.

De-a lungul timpului, calitatea producției de ulei de măsline extravirgin „Sicilia” și reputația acestui produs pe toate piețele au crescut. Însă acest lucru expune produsul unui fenomen de contrafacere care generează daune economice grave.

Potrivit clasificării macroclimatice Köppen, clima zonei de producție a uleiului de măsline extravirgin IGP „Sicilia” poate fi definită ca „temperată umedă” (de tip C), cu o medie a temperaturilor în luna cea mai rece mai mică de 18 °C, dar mai mare de – 3 °C sau, mai exact, „mezotermică umedă subtropicală”, cu veri uscate (tip Csa), deci o climă tipic mediteraneeană, caracterizată de o temperatură medie în luna cea mai caldă de peste 22 °C și de un regim pluviometric care se remarcă printr-o concentrație a precipitațiilor în perioada rece (toamnă-iarnă).

Clima mediteraneeană (Cs) este cea mai puțin extinsă dintre climele temperate și, în cazul Siciliei, prezintă aspecte caracteristice care influențează în mod semnificativ compoziția chimică și mai ales organoleptică a uleiului de măsline extravirgin, diferențiindu-l puternic de uleiul produs în alte arii geografice din apropiere, mai ales în ceea ce privește raportul dintre acizii grași mononesaturați și polinesaturați (MuFA/PuFA) și în special din punctul de vedere al calității bifenolilor și a compușilor aromatici volatili (alcooli, aldehide și esteri).

Caracteristicile uleiului de măsline extravirgin IGP „Sicilia” depind și de radiația solară, de temperatură, de umiditate și de vânt, care influențează mult fiziologia măslinului, determinând repausul vegetativ și începutul perioadei vegetative, precum și toate celelalte etape fenologice (anteza, formarea și dezvoltarea fructelor, inițierea coacerii fructelor, maturarea). Cantitatea de radiație activă fotosintetică (PAR) din această parte a Mediteranei determină condițiile necesare pentru o acumulare sporită de biomasă în diversele organe ale plantei, ceea ce, împreună cu disponibilitatea limitată a apei și cu variațiile termice temperate, provoacă creșterea conținutului total de biofenoli și, mai ales, de anumite substanțe fenolice și de alți precursori ai unor compuși meniți a constitui partea aromatică a uleiului. Disponibilității limitate a apei și tuturor condițiilor climatice descrise mai sus, care definesc în mod optim caracterul insular al zonei, i se datorează și prezența constantă a descriptorilor amar și picant caracteristici uleiului IGP „Sicilia”, cu valori ale medianei întotdeauna mai mari de 2, ce încadrează profilul uleiului cu preponderență în categoriile intens și mediu. Factorii pedoclimatici descriși mai sus nu ar influența doar rata de creștere (CGR) legată de activitatea fotosintetică (suprafața și structura frunzelor, cantitatea de radiație solară), ci și respirația celulei vegetale, din ale cărei căi metabolice ar deriva o amplă gamă de metaboliți vegetali: aminoacizi, lipide și compușii aferenți, izoprenoide (de exemplu: terpene, printre care scualen, mentol, limonen, care conferă miros caracteristic plantelor, florilor, fructelor, și precursorii biosintetici ai sterolilor) și porfirine (legați de clorofilă și de fotosinteză).

Profilul descris la punctul 3.2 definește caracterul unic al uleiului IGP „Sicilia” și este reprezentat în mod sistematic de prezența constantă a senzațiilor de tomată verde, anghinare și iarbă proaspătă, a căror manifestare este favorizată de condițiile climatice sus-menționate și, de asemenea, de caracteristicile organoleptice asociate întotdeauna cultivarelor cel mai bine reprezentate, enumerate la punctul 3.3.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Prodotti DOP IGP” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP STG” (pe laterala stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 186

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 59 25 mai 2016

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2016/C 186/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7772 – Western Digital/Sandisk) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2016/C 186/02	Rata de schimb a monedei euro	2
	Curtea de Conturi Europeană
2016/C 186/03	Raportul special nr. 8/2016 – Transportul feroviar de marfă nu este încă pe calea cea bună	3
	Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
2016/C 186/04	Sinteza avizului preliminar al Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind acordul dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind protecția datelor cu caracter personal în scopul prevenirii, investigării, detectării și urmăririi penale a infracțiunilor	4
2016/C 186/05	Sinteza Avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind schimbul de informații legate de resortisanții țărilor terțe în ceea ce privește Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS)	7
2016/C 186/06	Rezumatul Recomandării Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind propunerea de Regulament privind Corpul de pază europeană a frontierelor și coastelor	10

	V Anunţuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI
	Comisia Europeană
2016/C 186/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8024 – NTT Data International/IT Services Business of Dell) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	13
2016/C 186/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.8048 – Ardagh/Ball Rexam Divestment Business) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	14
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2016/C 186/09	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	15