ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 141

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 59
22 aprilie 2016


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2016/C 141/01

Inaplicabilitatea regulamentului în cazul unei operațiuni notificate (Cazul M.7940 – Netto/Grocery store at Armitage Avenue Little Hulton) ( 1 )

1

2016/C 141/02

Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7726 – Coty/Procter & Gamble Beauty Businesses) ( 1 )

1


 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2016/C 141/03

Rata de schimb a monedei euro

2

2016/C 141/04

Aviz al Comitetului consultativ în materie de concentrări economice adoptat în cadrul reuniunii sale din 21 ianuarie 2016 referitor la un proiect de decizie privind cazul M.7637 – Liberty Global/BASE Belgium – Raportor: Republica Cehă

3

2016/C 141/05

Raport final al consilierului-auditor – Liberty Global/BASE Belgium (M.7637)

5

2016/C 141/06

Rezumat al Deciziei Comisiei din 4 februarie 2016 de declarare a compatibilității unei concentrări cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE (Cazul M.7637 – Liberty Global/BASE Belgium) [notificată cu numărul C(2016) 531]  ( 1 )

7


 

V   Anunţuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

 

Comisia Europeană

2016/C 141/07

Comunicarea Comisiei publicată în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazul AT.40023 – Acces transfrontalier la televiziunea cu plată

13

 

ALTE ACTE

 

Comisia Europeană

2016/C 141/08

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

16

2016/C 141/09

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

21


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/1


Inaplicabilitatea regulamentului în cazul unei operațiuni notificate

(Cazul M.7940 – Netto/Grocery store at Armitage Avenue Little Hulton)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2016/C 141/01)

La 26 februarie 2016, Comisia a decis că operațiunea notificată în cazul menționat anterior nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), întrucât nu constituie o concentrare în sensul articolului 3 din regulamentul respectiv. Această decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (a) din regulamentul sus-menționat. Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate toate secretele de afaceri pe care le-ar putea conține. Acesta va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32016M7940. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/1


Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.7726 – Coty/Procter & Gamble Beauty Businesses)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2016/C 141/02)

La 16 februarie 2016, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32016M7726. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/2


Rata de schimb a monedei euro (1)

21 aprilie 2016

(2016/C 141/03)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,1355

JPY

yen japonez

124,50

DKK

coroana daneză

7,4411

GBP

lira sterlină

0,78693

SEK

coroana suedeză

9,1845

CHF

franc elvețian

1,0989

ISK

coroana islandeză

 

NOK

coroana norvegiană

9,2015

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

27,024

HUF

forint maghiar

310,70

PLN

zlot polonez

4,3085

RON

leu românesc nou

4,4815

TRY

lira turcească

3,1962

AUD

dolar australian

1,4496

CAD

dolar canadian

1,4346

HKD

dolar Hong Kong

8,8088

NZD

dolar neozeelandez

1,6262

SGD

dolar Singapore

1,5252

KRW

won sud-coreean

1 286,36

ZAR

rand sud-african

16,0999

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,3525

HRK

kuna croată

7,4870

IDR

rupia indoneziană

14 903,44

MYR

ringgit Malaiezia

4,4105

PHP

peso Filipine

52,822

RUB

rubla rusească

73,8545

THB

baht thailandez

39,743

BRL

real brazilian

4,0043

MXN

peso mexican

19,6232

INR

rupie indiană

75,2595


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/3


Aviz al Comitetului consultativ în materie de concentrări economice adoptat în cadrul reuniunii sale din 21 ianuarie 2016 referitor la un proiect de decizie privind cazul M.7637 – Liberty Global/BASE Belgium

Raportor: Republica Cehă

(2016/C 141/04)

Concentrare

1.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

2.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia operațiunea notificată are o dimensiune europeană în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice.

Piețe relevante

3.

Comitetul consultativ este de acord cu definițiile stabilite de Comisie, în proiectul de decizie, pentru piața relevantă a produsului și pentru piața geografică relevantă.

Evaluare din punctul de vedere al concurenței

Efecte orizontale

4.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă este susceptibilă să dea naștere unor efecte orizontale necoordonate de natură să împiedice în mod semnificativ concurența efectivă pe piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile din Belgia.

5.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă nu este susceptibilă să creeze un obstacol semnificativ în calea concurenței efective pe piețele cu amănuntul ale serviciilor de telecomunicații fixe din Belgia [și anume: (i) piața cu amănuntul a serviciilor de televiziune; (ii) piața cu amănuntul a serviciilor de acces fix la internet; și (iii) piața cu amănuntul a serviciilor de telefonie fixă], întrucât nu sunt îndeplinite condițiile care ar face ca respectiva concentrare cu un potențial concurent să aibă efecte anticoncurențiale semnificative.

Efecte verticale

6.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă nu este susceptibilă să dea naștere unor efecte verticale (blocarea accesului la produse) prin blocarea accesului cu ridicata și a serviciilor de inițiere a apelurilor în rețele mobile din Belgia pentru furnizorii cu amănuntul de servicii de telecomunicații mobile din Belgia.

7.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă nu este susceptibilă să dea naștere unor efecte verticale (blocarea accesului la produse) prin blocarea accesului cu ridicata la rețeaua prin cablu a Telenet pentru: (i) furnizorii cu amănuntul de servicii de telecomunicații fixe (adică de servicii de telefonie fixă, de acces fix la internet și de televiziune); și pentru (ii) furnizorii cu amănuntul de pachete de servicii de telecomunicații fixe și mobile din Belgia.

8.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă nu este susceptibilă să dea naștere unor efecte verticale (blocarea accesului la produse) prin blocarea, pentru furnizorii cu amănuntul de servicii de telecomunicații mobile din Belgia, a accesului la: (i) piața cu ridicata a liniilor închiriate; (ii) piața cu ridicata a serviciilor de tranzit al apelurilor naționale; și (iii) piața cu ridicata a serviciilor de terminare și găzduire a apelurilor către numere non-geografice.

Efecte de conglomerat

9.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă nu este susceptibilă să dea naștere unor efecte de conglomerat prin blocarea accesului concurenților entității rezultate în urma concentrării la: (i) piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile; (ii) piața cu amănuntul a serviciilor de televiziune; (iii) piața cu amănuntul a serviciilor de acces fix la internet; și (iv) piața cu amănuntul a serviciilor de telefonie fixă ca urmare a includerii în pachete a acestor servicii fixe și mobile de către entitatea rezultată în urma concentrării.

Măsuri corective

10.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia angajamentele finale prezentate la 18 decembrie 2015 de partea care a efectuat notificarea sunt suficiente pentru a elimina preocupările provocate de concentrarea propusă în legătură cu efectele orizontale necoordonate ale concentrării propuse pe piața belgiană cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile.

11.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia, sub rezerva respectării depline a angajamentelor finale, concentrarea propusă nu este susceptibilă să împiedice în mod semnificativ concurența efectivă de pe piața internă sau din cadrul unei părți importante a acesteia.

12.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei conform căreia concentrarea propusă ar trebui să fie declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, precum și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.


22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/5


Raport final al consilierului-auditor (1)

Liberty Global/BASE Belgium

(M.7637)

(2016/C 141/05)

1.

La 17 august 2015, Comisia Europeană a primit o notificare a unei concentrări propuse prin care Telenet NV („Telenet”), controlată de Liberty Global Broadband I Limited („partea care a efectuat notificarea”), ar dobândi controlul asupra întregii întreprinderi BASE Company NV („BASE”), prin achiziționare de acțiuni („tranzacția propusă”).

2.

La 5 octombrie 2015, Comisia a adoptat o decizie de inițiere a procedurii în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (Regulamentul privind concentrările economice) (2). În această decizie, Comisia a indicat faptul că tranzacția propusă intră sub incidența Regulamentului privind concentrările economice și că ridică semne de întrebare serioase cu privire la compatibilitatea cu piața internă și cu Acordul privind SEE în ceea ce privește potențialele piețe cu amănuntul și cu ridicata ale serviciilor de telecomunicații mobile din Belgia. În aceeași zi, Comisia a dat acces la documente-cheie părții care a efectuat notificarea.

3.

La 6 octombrie 2015, la cererea părții care a efectuat notificarea și în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) al doilea paragraf prima teză din Regulamentul privind concentrările economice, perioada aferentă celei de a doua etape a analizei tranzacției propuse a fost prelungită cu 10 zile lucrătoare. Termenul-limită a fost prelungit cu 10 zile lucrătoare suplimentare la 30 octombrie 2015, cu acordul părții care a efectuat notificarea, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) al doilea paragraf a treia teză din Regulamentul privind concentrările economice.

4.

La 27 octombrie 2015, în urma unei cereri motivate, am autorizat audierea Proximus NV van publiek recht ca terță parte interesată, în conformitate cu articolul 5 din Decizia 2011/695/UE.

5.

La 14 septembrie 2015, în timpul primei etape a investigației, partea care a efectuat notificarea a propus o serie de angajamente pentru a răspunde preocupărilor legate de concurență identificate de Comisie. La 18 septembrie 2015, partea care a efectuat notificarea a prezentat angajamente modificate.

6.

Pe baza rezultatelor obținute în urma testului de piață, Comisia a considerat că angajamentele modificate nu răspund pe deplin și într-un mod precis îndoielilor serioase exprimate de Comisie în cursul primei etape a investigației și, prin urmare, nu corespund unei măsuri corective acceptabile în cadrul primei etape a investigației.

7.

După începerea celei de a doua etape a investigației, partea care a efectuat notificarea a prezentat, la 27 octombrie 2015, un nou set de angajamente. La aceeași dată, partea care a efectuat notificarea a informat Comisia cu privire la angajamentele care implicau Medialaan NV în calitate de potențial beneficiar inițial al măsurii corective.

8.

În ziua următoare, Comisia a lansat un test de piață al acestor propuneri.

9.

În urma acestui al doilea test de piață, partea care a efectuat notificarea a prezentat angajamente revizuite la 26 noiembrie 2015 și la 2 decembrie 2015. Aceasta a depus un set de angajamente finale la 18 decembrie 2015 („angajamentele finale”).

10.

Comisia nu a emis o comunicare privind obiecțiunile în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 802/2004 (3). Nu a existat nicio audiere oficială în conformitate cu articolul 14 din acest regulament.

11.

În proiectul de decizie, Comisia concluzionează că angajamentele finale abordează pe deplin obstacolul semnificativ în calea unei concurențe eficiente identificat de Comisie ca rezultând din tranzacția propusă. Prin urmare, proiectul de decizie declară tranzacția propusă compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, precum și cu articolul 57 din Acordul privind SEE, sub rezerva respectării pe deplin a angajamentelor finale.

12.

În conformitate cu articolele 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE, am examinat măsura în care proiectul de decizie se referă exclusiv la obiecțiunile cu privire la care părțile au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere și am ajuns la o concluzie afirmativă.

13.

În ansamblu, consider că exercitarea efectivă a drepturilor procedurale a fost respectată pe durata prezentei proceduri.

Bruxelles, 26 ianuarie 2016.

Joos STRAGIER


(1)  În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 802/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 133, 30.4.2004, p. 1).


22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/7


Rezumat al Deciziei Comisiei

din 4 februarie 2016

de declarare a compatibilității unei concentrări cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE

(Cazul M.7637 – Liberty Global/BASE Belgium)

[notificată cu numărul C(2016) 531]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2016/C 141/06)

La 4 februarie 2016, Comisia a adoptat o decizie într-un caz privind o concentrare economică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice]  (1) , în special al articolului 8 alineatul (2) din regulament. O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei, sub forma unei versiuni provizorii, după caz, este disponibilă în versiunea lingvistică autentică a cazului pe site-ul Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html

I.   PĂRȚILE

(1)

Întreprinderea Telenet NV („Telenet”), controlată de Liberty Global Broadband I Limited („Liberty Global”), este un operator de rețea prin cablu din Belgia, specializat în furnizarea de servicii de acces fix la internet, de servicii de telefonie fixă și de servicii de televiziune prin cablu către clienți din toată Flandra și din anumite zone ale orașului Bruxelles. Telenet oferă, de asemenea, servicii cu amănuntul de telecomunicații mobile în calitate de furnizor de rețele mobile virtuale (mobile virtual network operator – „MVNO”) în Belgia. Cea mai mare parte dintre clienții săi care au ales servicii de telefonie mobilă locuiesc în zona de acoperire a rețelei prin cablu a Telenet, care acoperă Flandra și anumite zone ale orașului Bruxelles.

(2)

Întreprinderea BASE Company NV („BASE”) este o filială a grupului de telecomunicații neerlandez KPN. BASE este un furnizor de rețele mobile (mobile network operator – „MNO”), care oferă servicii de telecomunicații mobile în Belgia. BASE oferă și servicii cu ridicata de acces la rețeaua sa furnizorilor de rețele mobile virtuale din Belgia. BASE deține 50 % din acțiunile VikingCo NV („Mobile Vikings”). Mobile Vikings este un MVNO care vinde servicii de comunicații mobile sub marca Mobile Vikings și care utilizează rețeaua mobilă a BASE. Restul de 50 % din acțiunile Mobile Vikings este deținut de VikingCo International NV.

II.   OPERAȚIUNEA

(3)

La 18 aprilie 2015, între KPN Mobile International B.V. și KPN Mobile N.V., în calitate de vânzători, și Telenet, în calitate de achizitor, a fost încheiat un contract de vânzare-achiziționare (Sale and Purchase Agreement – „SPA”), în temeiul căruia Telenet urma să achiziționeze toate acțiunile emise și aflate în circulație din capitalul BASE. În temeiul SPA, Telenet va dobândi controlul unic asupra BASE.

(4)

La 17 august 2015, Comisia a primit o notificare privind o concentrare propusă în temeiul articolului 4 din Regulamentul privind concentrările economice prin care Telenet dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi BASE, prin achiziționare de acțiuni.

III.   PIAȚA RELEVANTĂ A PRODUSULUI ȘI PIAȚA GEOGRAFICĂ RELEVANTĂ

(5)

Operațiunea vizează serviciile furnizate cu ridicata și cu amănuntul în sectorul belgian al telecomunicațiilor.

(6)

Comisia a definit o piață globală a produsului pentru furnizarea cu amănuntul de servicii de telecomunicații mobile. Comisia a definit această piață cu amănuntul pentru furnizarea de servicii de telecomunicații mobile ca având dimensiune națională. Cu toate acestea, pentru a evalua impactul operațiunii din punctul de vedere al concurenței, Comisia a luat în considerare faptul că Telenet concurează aproape în exclusivitate în aria geografică care corespunde zonei de acoperire a rețelei sale prin cablu.

(7)

În ceea ce privește furnizarea cu amănuntul de servicii de televiziune, Comisia a definit piața relevantă a produsului ca fiind piața globală pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune. În ceea ce privește acoperirea geografică, Comisia a lăsat deschisă întrebarea dacă piața era națională, regională sau dacă corespundea zonei de acoperire a rețelei prin cablu a Telenet.

(8)

În ceea ce privește piața pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de acces fix la internet, Comisia a definit-o ca fiind piața globală pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de acces fix la internet, și a lăsat deschisă întrebarea dacă acoperirea geografică a acestei piețe ar trebui să fie națională, regională sau limitată la zona de acoperire a rețelei prin cablu a Telenet.

(9)

Comisia a definit o piață globală a produsului pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de telefonie fixă, și a lăsat deschisă întrebarea dacă acoperirea geografică a acestei piețe ar trebui să fie națională, regională sau limitată la zona de acoperire a rețelei prin cablu a Telenet.

(10)

Comisia a evaluat, de asemenea, măsura în care ar trebui identificată în Belgia o piață cu amănuntul separată pentru așa-numitele servicii de tip „multiple play” de comunicații fixe și mobile, adică o piață cu amănuntul în cadrul căreia clienții achiziționează servicii de telecomunicații mobile împreună cu unul sau mai multe servicii de telecomunicații fixe (servicii de televiziune, de acces fix la internet, de telefonie fixă). Comisia a concluzionat că această piață nu există în prezent în Belgia, printre altele, din cauza cantității limitate de servicii fixe și mobile achiziționate împreună de către clienți. În orice caz, dacă o astfel de o piață cu amănuntul a serviciilor de tip „multiple play” ar exista, efectele operațiunii pe o astfel de piață ar fi fost luate în considerare în evaluarea Comisiei, din punctul de vedere al concurenței, a posibilelor efecte de conglomerat.

(11)

La nivelul pieței cu ridicata, Comisia a definit o piață de acces și de inițiere a apelurilor în rețelele mobile, cu dimensiune națională.

(12)

De asemenea, Comisia a identificat piețe separate pentru accesul cu ridicata la serviciile de televiziune și de internet, și a lăsat deschisă întrebarea dacă aceste piețe ar trebui să fie naționale sau limitate la zona de acoperire a Telenet.

(13)

În plus, Comisia a identificat și a definit piețele relevante pentru: serviciile cu ridicata de terminare a apelurilor în rețele mobile, serviciile cu ridicata de roaming internațional, serviciile cu ridicata de terminare a apelurilor în rețele fixe, serviciile cu ridicata de tranzit al apelurilor naționale în rețele fixe, serviciile cu ridicata de terminare și de găzduire de apeluri către numere non-geografice și accesul cu ridicata la linii închiriate. Cu toate acestea, Comisia a considerat că operațiunea nu ridica probleme de concurență în ceea ce privește oricare dintre aceste piețe.

IV.   EVALUARE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CONCURENȚEI

1.   Evaluare orizontală: Concurența efectivă ar fi afectată în mod semnificativ pe piața cu amănuntul a telecomunicațiilor mobile

(14)

La nivelul pieței cu amănuntul, activitățile BASE și ale Telenet se suprapun numai în ceea ce privește piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile. Pe această piață, BASE funcționează ca MNO care deține propria rețea mobilă. În 2014, BASE deținea o cotă de piață de [10-20] % în ceea ce privește veniturile și [20-30] % în ceea ce privește numărul abonaților.

(15)

Telenet oferă, de asemenea, servicii cu amănuntul de telecomunicații mobile, dar nu dispune de o rețea mobilă proprie. Telenet funcționează ca MVNO, bazându-se pe accesul cu ridicata la rețeaua mobilă a Mobistar, un alt MNO activ în Belgia. Telenet a început să ofere servicii cu amănuntul de telecomunicații mobile în 2006, în calitate de furnizor de rețele mobile virtuale de tip „light MVNO” și a devenit furnizor de rețele mobile virtuale de tip „full MVNO” în 2012. În 2014, Telenet deținea o cotă de piață de [5-10] % în ceea ce privește veniturile și [5-10] % în ceea ce privește numărul abonaților. Succesul înregistrat de Telenet ca MVNO s-a datorat mai multor factori specifici, inclusiv faptului că, atunci când și-a început activitatea ca MVNO, avea deja o prezență și o marcă creată pe piața din Belgia pe baza activităților sale în calitate de furnizor de servicii fixe de televiziune și de acces fix la internet.

(16)

Comisia a ajuns la concluzia că operațiunea ar duce la apariția unui obstacol semnificativ în calea concurenței efective din cauza efectelor anticoncurențiale necoordonate pe piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile din Belgia. Piața belgiană cu amănuntul a serviciilor mobile este o piață deosebit de concentrată, cu bariere ridicate la intrarea pe piață. La sfârșitul anului 2014, cei trei operatori de rețele mobile din Belgia, împreună cu Telenet, reprezentau [90-100] % din totalul veniturilor. La sfârșitul anului 2014, BASE era al treilea cel mai mare MNO în ceea ce privește veniturile și al doilea cel mai mare MNO în ceea ce privește numărul abonaților. Telenet era cel mai mare MVNO din Belgia, atât în ceea ce privește veniturile, cât și în ceea ce privește numărul abonaților. Acesta era al patrulea cel mai mare furnizor de rețele mobile din Belgia în ceea ce privește veniturile și numărul abonaților. Operațiunea ar crea o entitate care ar deveni al doilea mare furnizor de rețele mobile în ceea ce privește numărul abonaților, după Proximus și al treilea cel mai mare furnizor de rețele mobile în ceea ce privește veniturile, după Proximus și Mobistar.

(17)

Comisia a constatat că BASE și Telenet au fost concurenți deosebit de activi și de agresivi pe piața cu amănuntul a comunicațiilor mobile, în special pe segmentul privat (neprofesional) al pieței. Entitatea rezultată în urma concentrării ar concura mai puțin agresiv și, prin urmare, ar reduce concurența pe piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile.

(18)

La nivelul pieței cu amănuntul, Telenet este activă și pe piețele de servicii de televiziune, de acces fix la internet și de telefonie fixă. BASE nu este activă pe aceste piețe, întrucât nu mai furnizează aceste servicii fixe din decembrie 2014. Prin urmare, Comisia a considerat că operațiunea nu ridica probleme orizontale din punctul de vedere al concurenței pe aceste piețe și nu ar elimina BASE în calitate de concurent (real sau potențial) al Telenet pe piața cu amănuntul a serviciilor de televiziune, a serviciilor de acces fix la internet și a serviciilor de telefonie fixă.

2.   Evaluare verticală: Concurența efectivă nu ar fi afectată în mod semnificativ ca urmare a accesului cu ridicata redus la rețeaua mobilă a BASE sau la rețeaua prin cablu a Telenet (blocarea accesului la produse)

(19)

În ceea ce privește piața cu ridicata a serviciilor de acces și de inițiere a apelurilor în rețelele mobile, Comisia a analizat dacă entitatea rezultată în urma concentrării ar bloca accesul furnizorilor de rețele mobile virtuale din rețeaua BASE la rețeaua sa mobilă (blocarea accesului la produse). În primul rând, Comisia a concluzionat că operațiunea nu ar modifica capacitatea entității rezultate în urma concentrării de a se angaja în blocarea accesului la produse, întrucât BASE putea deja, înainte de operațiune, să refuze accesul furnizorilor de rețele mobile virtuale. În al doilea rând, Comisia a constatat că operațiunea ar modifica numai într-o măsură limitată motivația entității rezultate în urma concentrării de a se angaja în blocarea accesului la produse. În cele din urmă, Comisia a constatat că, chiar și în cazul în care entitatea rezultată în urma concentrării s-ar angaja în blocarea accesului la produse pentru furnizorii de rețele mobile virtuale, acest comportament ar avea efecte limitate, întrucât furnizorii de rețele mobile virtuale (alții decât Telenet) nu joacă un rol suficient de important în procesul concurențial pe piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile. Acestea sunt motivele pentru care Comisia a concluzionat că operațiunea nu ar ridica un obstacol semnificativ în calea concurenței efective ca urmare a blocării accesului la produse în ceea ce privește accesul cu ridicata și inițierea de apeluri în rețele mobile în Belgia.

(20)

În ceea ce privește piețele pentru accesul cu ridicata la serviciile de televiziune și internet, Comisia a evaluat măsura în care operațiunea ar modifica capacitatea și motivația întreprinderii Telenet de a bloca accesul pentru alți operatori de telecomunicații, prin împiedicarea accesului la rețeaua sa prin cablu, care poate fi un punct de plecare pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații fixe, precum serviciile de telefonie fixă, serviciile de acces fix la internet și serviciile de televiziune. Comisia a observat că autoritățile de reglementare în materie de telecomunicații din Belgia au impus întreprinderii Telenet obligația de a acorda acces la rețeaua sa prin cablu pentru furnizarea cu amănuntul de servicii de televiziune și, în combinație cu furnizarea cu amănuntul de servicii de televiziune, servicii de acces la internet. Având în vedere acest cadru de reglementare, Comisia a concluzionat că Telenet nu are capacitatea de a bloca accesul la rețeaua sa prin cablu în scopul furnizării de servicii de televiziune sau de servicii de acces fix la internet în combinație cu servicii de televiziune și că această situație nu se va schimba în urma operațiunii. În ceea ce privește serviciile de internet de sine stătătoare, Comisia a observat că Telenet are capacitatea și motivația de a bloca accesul la rețeaua sa prin cablu, întrucât nu există nicio obligație legală impusă întreprinderii Telenet în sensul acordării de acces cu ridicata la rețeaua sa pentru servicii de acces fix la internet de sine stătătoare. Cu toate acestea, această situație exista deja înainte de operațiune și nu ar fi afectată de aceasta. Ca atare, Comisia a concluzionat că operațiunea nu ar ridica un obstacol semnificativ în calea concurenței efective ca urmare a blocării accesului la produse în ceea ce privește accesul cu ridicata la rețeaua prin cablu a Telenet.

3.   Evaluare a efectelor de conglomerat: Operațiunea nu ar duce la efecte de conglomerat ca urmare a grupării serviciilor de comunicații fixe și mobile

(21)

Comisia a evaluat măsura în care operațiunea ar putea conduce la efecte de conglomerat. Operațiunea combină un MNO și un operator care posedă o rețea fixă și, prin urmare, Comisia a evaluat măsura în care entitatea rezultată în urma concentrării ar putea bloca accesul concurenților prin gruparea serviciilor de comunicații fixe și mobile.

(22)

Comisia a observat că, înainte de operațiune, Telenet oferă deja toate cele patru componente ale pachetelor de servicii de tip „multiple play” fixe și mobile (servicii de televiziune, de acces fix la internet, de telefonie fixă și de telecomunicații mobile). Prin urmare, Telenet poate vinde deja consumatorilor pachete de comunicații fixe și mobile. Comisia a observat, de asemenea, că operațiunea nu modifică poziția Telenet de pe niciuna dintre piețele fixe, întrucât BASE nu este activă pe niciuna dintre aceste piețe. Cu toate acestea, operațiunea crește baza de clienți care aleg serviciile mobile ale entității rezultate în urma concentrării, întrucât aceasta va combina clienții BASE și cei ai Telenet. La rândul său, acest lucru ar putea favoriza pachetele de comunicații fixe și mobile, în două moduri. În primul rând, aceasta poate permite întreprinderii Telenet să vândă pachete de comunicații fixe și mobile abonaților BASE care nu au achiziționat încă servicii fixe de la Telenet. În al doilea rând, aceasta poate permite Telenet să vândă pachete de comunicații fixe și mobile abonaților BASE care au achiziționat deja servicii fixe de la Telenet.

(23)

În ceea ce privește primul dintre aceste două tipuri de comportament care ar putea fi facilitate de operațiune (blocarea prin vânzarea de pachete de comunicații fixe și mobile abonaților la serviciile mobile oferite de BASE care nu au achiziționat încă servicii fixe de la Telenet), Comisia a constatat următoarele. În primul rând, este puțin probabil ca operațiunea să ofere entității rezultate în urma concentrării capacitatea de a se angaja în blocare prin oferirea de pachete. O parte importantă a clienților BASE locuiesc în afara zonei de acoperire a Telenet și este puțin probabil ca entitatea rezultată în urma concentrării să ofere servicii de comunicații fixe și mobile în afara zonei sale de acoperire. În plus, numărul clienților BASE cărora Telenet nu le-a vândut încă serviciile sale fixe este limitat și mulți clienți ai BASE sunt clienți care au ales un serviciu preplătit, care ar trebui să fie mai întâi transformați în abonați la servicii postplătite înainte de a li se oferi pachete de comunicații fixe și mobile. Acesta este un obstacol suplimentar în calea vânzării încrucișate (cross-selling) a pachetelor de comunicații fixe și mobile. În plus, entitatea rezultată în urma concentrării nu va avea o poziție dominantă pe piața cu amănuntul a serviciilor mobile și, prin urmare, este puțin probabil ca entitatea rezultată în urma concentrării să dețină suficientă putere de piață pentru a bloca accesul concurenților prin oferirea de pachete. În cele din urmă, concurenții entității rezultate în urma concentrării ar putea să dezvolte contrastrategii, cum ar fi să ofere la rândul lor pachete de comunicații fixe și mobile sau să oferire servicii mobile la prețuri atractive pentru a împiedica clienții să achiziționeze pachete de comunicații fixe și mobile de la entitatea rezultată în urma concentrării.

(24)

În al doilea rând, Comisia a considerat că nu era sigur dacă întreprinderea Telenet ar putea fi motivată să se angajeze în vânzarea încrucișată a serviciilor sale fixe către clienții serviciilor mobile BASE, întrucât probabil ar trebui să ofere aceste servicii la un preț redus, ceea ce ar presupune un cost pentru Telenet.

(25)

În cele din urmă, Comisia a apreciat că este puțin probabil ca un astfel de comportament să aibă un impact negativ asupra prețurilor și posibilităților de alegere, întrucât este puțin probabil ca concurenții să iasă de pe piață sau să piardă capacitatea de a concura în mod eficace. Volumul de vânzări care ar putea fi blocate prin oferirea de pachete în urma operațiunii este limitat. În plus, serviciile mobile din Belgia, în marea lor majoritate, sunt achiziționate în continuare ca serviciu de sine stătător, nu în cadrul unui pachet. Ceilalți furnizori de rețele mobile pe piața belgiană sunt Proximus și Mobistar. Aceștia s-ar putea angaja, de asemenea, în oferirea de pachete. Proximus este de departe cel mai mare operator de telecomunicații pe piața cu amănuntul din Belgia și oferă pachete de comunicații fixe și mobile. Mobistar este, chiar și după operațiune, al doilea mare furnizor de rețele mobile din punctul de vedere al veniturilor, după Proximus. Mobistar ar putea oferi servicii de comunicații fixe bazate pe accesul cu ridicata la rețeaua prin cablu a Telenet și a anunțat deja că va face acest lucru. Telenet are obligația legală de a acorda acces la rețeaua sa pentru a permite operatorilor alternativi să ofere servicii de televiziune și, în combinație cu serviciile de televiziune, servicii de acces fix la internet.

(26)

În ceea ce privește cel de al doilea tip de comportament (blocarea prin vânzare de pachete de comunicații fixe și mobile abonaților la serviciile mobile oferite de BASE care au achiziționat și servicii fixe de la Telenet), Comisia a constatat următoarele. În primul rând, operațiunea nu ar crește în mod semnificativ capacitatea Telenet de a bloca accesul concurenților, oferind o factură unică sau un pachet abonaților BASE care deja achiziționează servicii Telenet. În conformitate cu punctul 22, acest avantaj este într-adevăr limitat de un anumit număr de elemente, în special de faptul că o mare parte a abonaților BASE locuiesc în afara zonei de acoperire a Telenet și sunt abonați care au ales un serviciu preplătit. De asemenea, Telenet nu ar avea, chiar și după operațiune, o poziție dominantă pe piața cu amănuntul a serviciilor mobile și concurenții entității rezultate în urma concentrării ar putea să se angajeze în contrastrategii ca reacție la oferirea de pachete. În al doilea rând, nu exista certitudinea că Telenet va avea motivația de a se angaja într-un astfel de comportament, având în vedere natura speculativă a câștigurilor pe termen lung ale unei strategii de blocare. În cele din urmă, astfel cum s-a explicat la punctul 24, este puțin probabil ca un astfel de comportament să aibă un impact negativ asupra prețurilor sau să conducă la blocarea concurenților care, în special, ar putea oferi ei înșiși pachete de servicii sau care ar putea stabili pentru propriile servicii mobile un preț mai mic cu scopul de a împiedica clienții să achiziționeze pachetele oferite de entitatea rezultată în urma concentrării.

4.   Concluzie privind evaluarea din punctul de vedere al concurenței

(27)

Comisia a ajuns la concluzia că operațiunea ar duce la apariția unui obstacol semnificativ în calea concurenței efective din cauza efectelor anticoncurențiale necoordonate pe piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile din Belgia. Comisia a constatat că operațiunea nu ar duce la apariția unui obstacol semnificativ în calea concurenței efective în ceea ce privește efectele verticale și de conglomerat pe piața cu amănuntul sau cu ridicata a serviciilor de telecomunicații fixe și mobile.

V.   ANGAJAMENTE

(28)

Pentru a răspunde preocupărilor în materie de concurență identificate de Comisie pe piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile, Liberty Global a prezentat o serie de angajamente.

1.   Descrierea angajamentelor

(29)

Angajamentele finale prezentate de Liberty Global constau în două elemente. În primul rând, Telenet ar urma să cesioneze două dintre bazele de clienți ale BASE, ceea ce înseamnă aproximativ […] (de) abonați activi, în favoarea unuia și aceluiași achizitor. În al doilea rând, Telenet ar urma să încheie un acord MVNO cu achizitorul bazelor de clienți, permițând ca entitatea care beneficiază de măsura corectivă (remedy taker) să fie activă pe piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile în calitate de furnizor de rețele mobile virtuale pe baza rețelei BASE. Angajamentele finale includeau o clauză privind achizitorul inițial (Telenet nu putea închide operațiunea înainte de a fi încheiat un acord pentru cesionarea bazelor de clienți) și implicau aprobarea de către Comisie a acordului MVNO ca fiind conform cu cerințele stabilite în angajamentele finale.

(30)

Liberty Global a propus Comisiei ca Medialaan să fie entitatea care beneficiază de soluția de conciliere prealabilă (fix-it-first remedy taker). De asemenea, Liberty Global a furnizat Comisiei copii ale (i) acordului cu Medialaan pentru vânzarea bazelor de clienți ale BASE și ale (ii) acordului MVNO cu Medialaan.

(31)

În temeiul angajamentelor finale, Telenet ar urma să transfere către Medialaan dreptul de proprietatea asupra clienților mărcii „JIM Mobile” și participația sa de 50 % la Mobile Vikings, operator de tip „light MVNO”. „JIM Mobile” este o marcă deja deținută de Medialaan, însă clienții „JIM Mobile” aparțin întreprinderii BASE. Mobile Vikings, ale cărei acțiuni sunt deținute în proporție de 50 % de către BASE, este un operator de rețele mobile virtuale de tip „light MVNO”, care funcționează pe baza rețelei BASE. În paralel cu achiziționarea acțiunilor pe care BASE le deține în Mobile Vikings, Medialaan a achiziționat separat celelalte 50 % din acțiunile Mobile Vikings. Efectul combinat al angajamentelor finale și achiziția separată efectuată de Medialaan va fi că Medialaan va deține, în mod direct sau indirect, Mobile Vikings în proporție de 100 %.

(32)

Angajamentele finale prevedeau că acordul MVNO urma să aibă următoarele caracteristici: (i) Medialaan ar urma să devină un furnizor de rețele mobile virtuale de tip „full MVNO” într-o perioadă de timp determinată, cu asistența Telenet; (ii) acordul MVNO ar urma să aibă o durată de cinci ani începând cu lansarea furnizorului de rețele mobile virtuale de tip „full MVNO”; (iii) în temeiul acordului MVNO, MVNO ar urma să opereze în baza unui model de plată proporțională cu consumul („pay-as-you-go”), dar ar avea opțiunea de a achiziționa capacitate de la BASE pentru date (modelul de tip pay-as-you-go ar continua pentru serviciile de voce și SMS); (iv) ținând cont de opțiunea legată de capacitate, Medialaan ar putea achiziționa, la un preț fix anual, 20 % din capacitatea rețelei BASE, cu posibilitatea de a achiziționa noi capacități suplimentare (5 %, plus încă 5 %); (v) în cazul exercitării opțiunii legate de capacitate, acordul MVNO ar urma să fie prelungit cu cinci ani, începând cu primul an de punere în aplicare a opțiunii legate de capacitate; (vi) acordul MVNO ar urma să aibă o perioadă de exclusivitate de durată determinată începând cu data cesionării bazelor de clienți, pe parcursul căreia Medialaan nu ar putea beneficia de o altă găzduire din partea unui MNO; (vii) în cazul recurgerii la opțiunea legată de capacitate, dacă Medialann ar depăși capacitatea achiziționată de la BASE, atunci ar avea dreptul, după perioada de exclusivitate, de a se baza pe alt MNO pentru capacitatea suplimentară necesară (ca alternativă la achiziționarea unei capacități suplimentare de la BASE).

2.   Evaluarea angajamentelor prezentate și a entității care beneficiază de măsura corectivă

(33)

Comisia a considerat că angajamentele finale elimină preocupările orizontale ale Comisiei în ceea ce privește piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile.

(34)

Comisia a considerat că cesionarea celor două baze de clienți (clienții „JIM Mobile” și clienții Mobile Vikings) în favoarea Medialaan ar crea un operator de telefonie mobilă cu amploarea și acoperirea necesare pentru a concura în mod agresiv pe piața cu amănuntul a telecomunicațiilor mobile și pentru a recrea, în cea mai mare măsură cu putință, presiunea concurențială exercitată de Telenet înainte de operațiune.

(35)

În ceea ce privește acordul MVNO, Comisia a considerat că modelul de tip pay-as-you-go […] și ar permite astfel ca Medialaan să opereze în condiții favorabile din punct de vedere economic. În ceea ce privește opțiunea legată de capacitate, Comisia a considerat că această opțiune ar permite ca Medialaan să continue să crească și să concureze în mod eficace.

(36)

În cadrul evaluării sale, Comisia a analizat, de asemenea, Medialaan în calitatea sa de entitate propusă pentru a beneficia de măsura corectivă. Comisia a concluzionat că Medialaan ar fi un achizitor adecvat, independent de Telenet și ar dispune de resursele financiare, de expertiza și de motivația necesară pentru a concura efectiv pe piața cu amănuntul a telecomunicațiilor mobile. În special, Comisia a considerat că transferul clienților „JIM Mobile” și Mobile Vikings către Medialaan și transformarea Medialaan în furnizor de rețele mobile virtuale de tip „full MVNO” s-ar putea realiza în intervalul de timp prevăzut în angajamentele finale și ar permite Medialaan să devină un concurent eficace. De asemenea, Comisia a concluzionat că achiziționarea de către Medialaan a clienților „JIM Mobile” și a Mobile Vikings nu ar ridica probleme de concurență prima facie.

(37)

În plus, Comisia a analizat acordul MVNO dintre Telenet și Medialaan și a concluzionat că dispozițiile sale respectă cerințele angajamentelor finale.

(38)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că angajamentele finale ar elimina preocupările orizontale identificate în ceea ce privește piața cu amănuntul a telecomunicațiilor mobile. Comisia a aprobat Medialaan ca entitate adecvată pentru a beneficia de măsura corectivă și a declarat că acordul MVNO este în conformitate cu angajamentele finale.

VI.   CONCLUZIE

(39)

Pentru motivele menționate anterior, decizia concluzionează că, sub rezerva respectării angajamentelor prezentate de partea care au efectuat notificarea, concentrarea propusă nu va împiedica în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia.

(40)

Prin urmare, concentrarea ar trebui declarată compatibilă cu piața internă și cu funcționarea Acordului privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, precum și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.


V Anunţuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

Comisia Europeană

22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/13


Comunicarea Comisiei publicată în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazul AT.40023 – Acces transfrontalier la televiziunea cu plată

(2016/C 141/07)

1.   Introducere

1.

În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (1), Comisia poate decide – în cazurile în care intenționează să adopte o decizie care impune încetarea unei încălcări, iar părțile în cauză propun angajamente pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie în evaluarea sa preliminară – să facă respectivele angajamente obligatorii pentru întreprinderi. O astfel de decizie poate fi adoptată pentru o perioadă specificată și concluzionează că nu se mai justifică o acțiune a Comisiei.

2.

În conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din regulamentul menționat anterior, Comisia publică un rezumat al cazului și conținutul esențial al angajamentelor. Părțile interesate își pot prezenta observațiile în termenul stabilit de Comisie.

2.   Rezumatul cazului

3.

La 23 iulie 2015, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile („CO”) privind, printre altele, comportamentul întreprinderilor Paramount Pictures International Limited [succesorul, în urma unei fuziuni, al Viacom Global (Netherlands) B.V.] („PPIL”) și Viacom Inc. („Viacom”) (denumite împreună „Paramount”). CO constituie, de asemenea, o evaluare preliminară în sensul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

4.

Conform CO, Paramount a încheiat acorduri de licență cu Sky UK Limited, un radiodifuzor care furnizează servicii de televiziune cu plată, conținând clauze care:

interzic sau limitează posibilitatea radiodifuzorului Sky de a furniza servicii en detail de televiziune cu plată, la cererea nesolicitată formulată de consumatori care își au reședința sau se află în SEE, dar în afara Regatului Unit sau a Republicii Irlanda; și/sau

cer întreprinderilor Paramount să interzică sau să limiteze posibilitatea radiodifuzorilor situați în SEE, dar în afara Regatului Unit și a Republicii Irlanda de a oferi servicii en detail de televiziune cu plată la cererea nesolicitată formulată de consumatori care își au reședința sau se află în Regatul Unit sau în Republica Irlanda (aceste două clauze sunt denumite în continuare „clauzele contestate”).

5.

CO formulează concluzia preliminară conform căreia comportamentul Paramount constituie o încălcare a articolului 101 din TFUE și a articolului 53 din Acordul privind Spațiul economic european („Acordul privind SEE”), întrucât: (i) clauzele au drept obiect restrângerea concurenței în sensul articolului 101 alineatul (1) din TFUE și al articolului 53 alineatul (1) din Acordul privind SEE; (ii) nu există circumstanțe legate de contextul economic și juridic al clauzelor care să justifice concluzia că acestea nu au efectul de a denatura concurența; și (iii) clauzele nu îndeplinesc condițiile pentru o exceptare în temeiul articolului 101 alineatul (3) din TFUE și al articolului 53 alineatul (3) din Acordul privind SEE.

6.

CO se referă de asemenea, pe de o parte, la comportamentul radiodifuzorului Sky, iar pe de altă parte la comportamentul Disney, NBCUniversal, Sony, Twentieth Century Fox și Warner Bros. Comisia încă investighează compatibilitatea cu articolul 101 din TFUE și cu articolul 53 din Acordul privind SEE a comportamentului Disney, NBCUniversal, Sony, Twentieth Century Fox, Warner Bros și Sky (inclusiv a comportamentului acesteia din urmă în raport cu clauzele menționate anterior din acordurile de licență dintre Paramount și Sky).

3.   Conținutul principal al angajamentelor propuse

7.

Paramount nu este de acord cu preocupările exprimate în CO. Cu toate acestea, a propus angajamente în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, pentru a răspunde preocupărilor în materie de concurență ale Comisiei. Principalele elemente ale angajamentelor ar fi următoarele:

(a)

Paramount nu trebuie să încheie, să reînnoiască sau să prelungească niciun Acord de Licență a Producției pentru Televiziunea cu Plată (2) care (re)introduce Obligații Suplimentare în privința oricărui teritoriu din SEE. Acestea sunt definite drept:

obligații contractuale de tipul celor identificate în CO, care interzic sau limitează posibilitatea radiodifuzorului de a da curs cererilor nesolicitate din partea consumatorilor care își au reședința și se află în Spațiul Economic European, dar în afara teritoriului care face obiectul licenței acordate radiodifuzorului („Obligație a Radiodifuzorului”);

obligații contractuale de tipul celor identificate în CO, care obligă Paramount să interzică sau să limiteze posibilitatea radiodifuzorilor situați în Spațiul Economic European, dar în afara teritoriului care face obiectul licenței acordate acestora, de a da curs cererilor nesolicitate din partea consumatorilor care își au domiciliul și se află pe teritoriul care face obiectul licenței acordate acestora („Obligație a Paramount”);

(b)

Paramount nu trebuie:

să sesizeze o instanță pentru a iniția sau a obține executarea unei proceduri judiciare privind încălcarea unei Obligații a Radiodifuzorului prevăzută de un Acord de Licență a Producției pentru Televiziunea cu Plată existent; și

să îndeplinească sau să execute, direct sau indirect, o Obligație a Paramount prevăzută de un Acord de Licență a Producției pentru Televiziunea cu Plată existent.

8.

Angajamentele Paramount ar acoperi atât serviciile de televiziune cu plată liniară, cât și, în măsura în care acest lucru este prevăzut în licența (sau în una sau mai multe licențe separate) cu radiodifuzorul, serviciile în regim de abonament de video la cerere (SVOD).

9.

Durata angajamentelor ar fi de cinci ani de la data la care Paramount primește o notificare oficială a deciziei Comisiei în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

10.

Angajamentele sunt publicate integral în limba engleză pe site-ul Direcției Generale Concurență, la adresa:

http://ec.europa.eu/competition/index_en.html

4.   Invitație de a prezenta observații

11.

Sub rezerva efectuării unui test de piață, Comisia intenționează să adopte o decizie în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, prin care să declare obligatorii angajamentele rezumate mai sus și publicate pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență.

12.

În conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte observații cu privire la angajamentele propuse. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult o lună de la data publicării prezentei. De asemenea, părțile terțe interesate sunt invitate să prezinte o versiune neconfidențială a observațiilor lor, din care informațiile considerate a fi secrete de afaceri sau în alt mod confidențiale să fie eliminate și înlocuite, conform cerințelor, cu un rezumat neconfidențial sau cu mențiunea „secrete de afaceri” sau „confidențial”.

13.

Răspunsurile și observațiile ar trebui, de preferință, să fie motivate și să prezinte faptele relevante. În cazul în care constatați vreo problemă în legătură cu oricare din părțile angajamentelor propuse, Comisia vă invită să propuneți și o posibilă soluție.

14.

Observațiile pot fi trimise Comisiei, cu numărul de referință AT.40023 – Acces transfrontalier la televiziunea cu plată, prin e-mail (COMP-GREFFE-ANTITRUST@ec.europa.eu), prin fax (+32 22950128) sau prin poștă, la următoarea adresă:

Commission européenne

Direction générale de la concurrence

Greffe Antitrust

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 1, 4.1.2003, p. 1. Începând cu 1 decembrie 2009, articolele 81 și 82 din Tratatul CE au devenit articolul 101 și respectiv articolul 102 din TFUE. Cele două seturi de dispoziții sunt, în esență, identice. În sensul prezentului aviz, trimiterile la articolele 101 și 102 din TFUE ar trebui interpretate ca trimiteri la articolele 81 și 82 din Tratatul CE, după caz.

(2)  „Acordul de Licență a Producției pentru Televiziunea cu Plată” este definit drept un acord de licență prin care un radiodifuzor (în calitate de beneficiar al licenței) obține dreptul exclusiv asupra anumitor producții viitoare de filme ale unui licențiator (aceasta poate include alte tipuri de conținut audiovizual) pentru o perioadă limitată de timp în care radiodifuzorul poate furniza filmele respective în regim de televiziune cu plată și, în măsura în care acest lucru este prevăzut în licența (sau în una sau mai multe licențe separate) cu radiodifuzorul, în regim de abonament de video la cerere (SVOD).


ALTE ACTE

Comisia Europeană

22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/16


Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2016/C 141/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„PÃO DE LÓ DE OVAR”

Nr. UE: PT-PGI-0005-01341 – 28.5.2015

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea (denumirile)

„Pão de Ló de Ovar”

2.   Statul membru sau țara terță

Portugalia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Pão de Ló de Ovar” este un produs de panificație obținut din ouă (în principal gălbenușuri), zahăr și făină.

El este comercializat într-o formă căptușită cu hârtie albă, are forma unei pâini țărănești și constă dintr-o prăjitură ușoară, cremoasă, moale, de culoare galbenă, denumită ló, cu o crustă subțire, ușor umedă, de culoare maro-aurie și un miez cu textura umedă, denumit pito. Caracteristicile sale fizice, chimice și organoleptice sunt prezentate mai jos:

Parametri fizici: valori medii pentru cele două mărimi ale „Pão de Ló de Ovar”:

 

„Pão de Ló de Ovar”

Miniatura sau Infantes

„Pão de Ló de Ovar”

Normal

Min.

Max.

Min.

Max.

Greutate (g)

100

125

485

1 500

Înălțime (cm)

3

8

7

14

Diametru (cm)

11

12

16

28

„Pão de Ló de Ovar” în miniatură este cunoscut și sub denumirea de Infantes („pui”).

Compoziție chimică: valori medii:

 

Min.

Max.

Min.

Max.

Zahăr (%)

37,80

49,20

Solubil

29,20

Solubil

39,20

Insolubil

5,40

Insolubil

13,40

Grăsimi (%)

12,80

18,20

 

 

Total apă (%)

24,50

33,10

 

 

Proteine (%)

7,40

14,60

Solubile

1,30

Solubile

2,70

Insolubile

7,90

Insolubil

10,10

Activitatea apei

0,831

Activitatea apei

0,937

Produsul pierde din umiditate în cursul perioadei sale de valabilitate, aceste cifre putând scădea cu 2,5 %.

Caracteristici organoleptice:

Culoare

Crustă: galben închis până la maro

Partea umedă sau pito: galben auriu gălbenuș de ou, cu posibile tonuri portocalii sau ușor maronii

Partea uscată: galben gălbenuș de ou, cu posibile tonuri portocalii

Aspect

Crustă: omogenă; poate prezenta denivelări cauzate de scăderea prăjiturii și câteva bule mici caracteristice aluatului

Partea umedă sau pito: cremoasă, ușor lichidă, poate curge atunci când se taie Pão de Ló

Partea uscată: spongioasă

Aromă

Pão de Ló: ușoară aromă de ou, cu o notă de caramel (dar nu ars)

Gust

Pão de Ló: dulce, de ou

Textură

Pão de Ló: consistență medie, se topește în gură; este moale, permițând savurarea pe deplin a onctuozității părții lichide

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Ouă proaspete, zahăr alb, făină de grâu (tip 55) și sare. Sarea este facultativă.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Prepararea amestecului

În această etapă, experiența este esențială pentru determinarea calității produsului final, întrucât brutarul trebuie să poată determina momentul în care amestecul este „optim”.

Pregătirea și umplerea formei

Forma este căptușită cu hârtie de copt, care trebuie ajustată cu grijă pentru a se potrivi. Acest lucru necesită îndemânare și dexteritate manuală.

Amestecul este apoi turnat în formă, fapt care presupune, la rândul lui, pricepere și experiență din partea brutarului.

Coacerea

Această operațiune trebuie supravegheată în permanență, deoarece cantitatea de pito, o caracteristică distinctivă a „Pão de ló de Ovar”, depinde de timpul de coacere.

Răcirea

„Pão de ló de Ovar” este lăsată să se răcească în forme. După ce s-a răcit, hârtia este tăiată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Eticheta trebuie să conțină următoarele informații:

1.

Cuvintele „Pão de Ló de Ovar – Indicație Geografică Protejată” sau „Pão de Ló de Ovar IGP”.

2.

Logoul „Pão de ló de Ovar”, prezentat mai jos.

Image

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Municipalitatea Ovar comunele Esmoriz, Cortegaça, Maceda, Arada, Ovar, São João, São Vicente și Válega).

5.   Legătura cu aria geografică

Începând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în zilele noastre, cunoștințele necesare producției de „Pão de Ló de Ovar” nu s-au răspândit dincolo de limitele municipalității Ovar, sau ale Villa de Ovar, așa cum era ea cunoscută la momentul respectiv.

Producția de „Pão de Ló de Ovar” este limitată la municipalitatea Ovar, deoarece acesta este locul în care ea a fost fabricată în mod tradițional și și-a dobândit reputația, fiind asociată cu festivitățile Săptămânii Patimilor, documentate de populația locală încă din 1781 – o tradiție istorică specifică zonei.

Confirmarea faptului că „Pão de ló de Ovar” era produsă în Villa de Ovar la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost oferită de Părintele Manuel Lírio, care a avut ocazia să răsfoiască documentele degradate ale Irmandade dos Passos. Consultând registrele, care „putrezeau pe pământ cu fața în jos, cu legăturile desfăcute și paginile rupte și scâlciate, azvârlite grămadă ca un braț de zdrențe murdare”, Părintele lírio a scris următoarele în Os Passos: subsídios para a história de Ovar: „în 1781, preoții care purtau statuile în procesiunile din Săptămâna Patimilor erau răsplătiți cu Pão de Ló de Ovar. Rămână așadar ăst document ca mărturie a vechimii ăstor cofeturi”.

Reputația sa provine din combinația de factori naturali și regionali și din înalta calitate a ouălor, utilizate cu o pricepere care este esențială în obținerea rezultatului final.

„Pão de Ló de Ovar” se distinge de alte produse de panificație prin forma sa de pâine țărănească și prin prăjitura cremoasă, galbenă, ușoară și fină cunoscută sub denumirea de , cu o crustă subțire maro-aurie, ușor umedă, rezultat al metodelor artizanale utilizate, precum și prin partea interioară umedă, cunoscută sub denumirea de pito.

Metoda de producție utilizată pentru a obține o prăjitură cremoasă, ușoară și galbenă, care este umedă în interior, constă din mai multe etape, în care ritualurile de pregătire avându-și originea în priceperea brutarilor din Ovar sunt esențiale pentru obținerea acelei coaceri uniforme care va asigura caracteristicile tipice ale produsului final.

Într-o primă etapă, pentru pregătirea aluatului, se frământă împreună ouă, zahăr și sare (facultativ) timp de până la 20 de minute, până când amestecul capătă o culoare albicioasă. Se adaugă apoi făina cernută și se amestecă lent, până când compoziția devine uniformă.

Priceperea cu care se lucrează în această etapă este esențială în determinarea calității produsului final, deoarece caracteristicile distinctive ale „Pão de Ló de Ovar” depind de aceasta.

În continuare, forma de lut de culoare roșie sau neagră este căptușită cu hârtie; aceasta este o etapă distinctă, specifică acestui produs. Se folosește hârtie de copt (între 100 și 120 g/m2), care trebuie să fie pliată de opt ori pentru a forma patru pliuri egale. Această operațiune trebuie efectuată cu grijă, pentru ca hârtia să îmbrace perfect forma. Pliurile trebuie să se afle la distanță egală unul de celălalt; hârtia este ulterior ajustată cu foarfeci de dantelat.

În etapa a doua, amestecul este transferat în formele căptușite cu hârtie. Acest lucru demonstrează priceperea și cunoștințele brutarului, întrucât în formă trebuie plasată cantitatea corectă de amestec, în mod corespunzător, astfel încât prăjitura să se coacă în mod normal, fără ca amestecul să se reverse peste bordura de hârtie.

Într-o a treia etapă, prăjitura este coaptă într-un cuptor electric, la o temperatură cuprinsă între 140 și 200 °C, pentru un interval cuprins între 50 de minute și două ore, în funcție de greutatea lichidă a produsului care urmează să fie fabricat. Această etapă are o mare importanță în determinarea calității produsului: succesul depinde de priceperea brutarilor în a se asigura că prăjitura este coaptă doar atât timp cât este necesar pentru a obține textura dorită. Astfel, prăjitura trebuie să fie urmărită în permanență.

Ea este gata în momentul în care crusta este de culoare maro-aurie și puțin umedă, iar partea interioară este cremoasă. În funcție de timpul de coacere, Pão de Ló va avea mai mult sau mai puțin pito, ea fiind un produs de panificație unic.

Specificitatea produsului „Pão de Ló de Ovar” rezultă din priceperea utilizată la prepararea amestecului, turnarea acestuia în forme și coacere sa doar atât cât este necesar.

„Pão de Ló de Ovar”, a cărui tradiție datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, este rezultatul direct al priceperii necesare pentru prepararea amestecului și coacerea acestuia.

Potrivit tradiției orale, în secolul al XIX-lea existau în Ovar mai multe familii care fabricau dulciuri cu specific regional, în special renumitul „Pão de Ló de Ovar”. În 1877, Marques Gomes spunea că „Printre cofeturi sunt din ce în ce mai apreciate pão de ló, dar și ovos molles, rivale celor din Aveiro”. „Pão de Ló de Ovar” a dobândit un renume ca prăjitură tradițională portugheză și acest lucru s-a datorat în mod clar calității sale ridicate și faptului că, în timp, piața a început să se extindă.

El a devenit, de asemenea, mai bine cunoscut ca urmare a unor spectacole organizate de Orfeão de Ovar în 1949, 1950 și 1972.

Câștigându-și un loc în memoria atât afectivă, cât și gustativă, începând cu anii 1980 „Pão de Ló de Ovar” a fost prezentat la majoritatea târgurilor alimentare din Portugalia, bucurându-se de o prezență marcată la principalele evenimente. El a devenit popular în capitală, în special în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, deoarece, în timpul perioadelor festive, echipajele de pe fragatas de Ovar (tip de ambarcațiune locală) ofereau proprietarilor și clienților acestora cadouri de „Pão de Ló de Ovar”, transportate în coșuri mari împletite.

Pão de Ló Celeste de Ovar, produsă și distribuită pe o scară mai largă începând din 1917, a contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la răspândirea notorietății „Pão de Ló de Ovar”.

„Pão de Ló de Ovar” este un produs unic, ale cărui calități specifice decurg din experiența brutarilor, creând legături invizibile care conferă formă și aromă locurile în care este fabricat.

Reputația și notorietatea „Pão de Ló de Ovar”, asociate exclusiv cu municipalitatea Ovar încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, sunt bine documentate.

Trebuie observat că priceperea asociată producerii de „Pão de ló de Ovar” nu s-a răspândit niciodată dincolo de limitele municipalității Ovar.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.dgadr.mamaot.pt/images/docs/val/dop_igp_etg/Valor/CE_Pao_lo_Ovar.pdf


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.


22.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/21


Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2016/C 141/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„ORIEL SEA SALT”

Nr. UE: IE-PDO-0005-01318 – 26.2.2015

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumire (denumiri)

„Oriel Sea Salt”

2.   Statul membru sau țara terță

Irlanda

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 2.6. Sare

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Oriel Sea Salt” este denumirea dată sării de mare recoltate din golful portului Oriel, Clogherhead, Drogheda, comitatul Louth, Irlanda. Aceasta este o sare de mare cu granulație fină, albă cristalină și fără aditivi. Granulația sa fină se măsoară în „um”, care este notația pentru un „micrometru”. 90 % din granule au dimensiuni cuprinse între 90 și 500 um, iar restul de 10 % au dimensiuni cuprinse între 500 și 1 000 um. Este aproape ca pulberea la atingere. Acest tip de granule (care nu sunt cristale de mici sau mari dimensiuni) permit sării marine să pătrundă în produsele alimentare mai rapid, deoarece se dizolvă și se dispersează în alimente fără a întâlni nicio rezistență.

Sarea de mare are un gust sărat concentrat. Ea are un gust fin, care nu este nici iute și nici acru, datorită faptului că este recoltată într-un sistem închis presurizat care asigură că sarea de mare nu intră deloc în contact cu aerul, cu pământul sau cu oamenii până când iese din sistem gata de a fi ambalată. În acest mod se asigură că sarea de mare virgină „Oriel Sea Salt” este perfectă pentru a fi utilizată ca ingredient, datorită dimensiunii unice a granulelor sale, texturii și profilului de gust fin. În cadrul unor teste în orb independente de gust și de textură s-a dovedit că profilul său de gust intens permite reducerea cantității de sare de mare utilizate ca ingredient în produsele alimentare cu până la 30 %.

„Oriel Sea Salt” este o sare de mare albă cristalină în mod natural, drept care nu este nevoie să fie spălată sau clătită. Acest fapt asigură o prezență mai mare a mineralelor marine naturale, precum magneziul, potasiul și până la 65 de oligoelemente. (Se obișnuiește ca sarea marină recoltată în aer liber sau din mlaștini sărăturate să fie spălată.)

Certificatul de analiză pentru „Oriel Sea Salt” respectă valorile din tabelul de mai jos ± 10 %.

Analiza „Oriel Sea Salt”

Testare: ICP MS

Oriel Sea Salt

 

mg/kg

NaCl

Clorură de sodiu

peste 88 % din greutate

H2O

Apă

sub 5 %

Ca

Calciu

sub 5 mg/kg

Mg

Magneziu

500 mg-800 mg/kg

K

Potasiu

sub 3 000 mg/kg

Cu

Cupru

sub 2,0 mg/kg

Zn

Zinc

sub 2,0 mg/kg

Cr

Crom

sub 1,3 mg/kg

Ni

Nichel

sub 0,5 mg/kg

Pb

Plumb

sub 0,4 mg/kg

Mn

Mangan

sub 0,1 mg/kg

Cd

Cadmiu

sub 0,04 mg/kg

Fe

Fier

în cantități minime

P

Fosfor

în cantități minime

B

Bor

în cantități minime

Co

Cobalt

în cantități minime

Hg

Mercur

în cantități minime

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Sare de mare recoltată natural din Marea Irlandei.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etape de producție și de prelucrare:

Toate procesele de recoltare, evaporare, separare și cristalizare se derulează în aria geografică delimitată, în condiții controlate și monitorizate pentru a asigura omogenitatea produselor finite. Sunt incluse:

pomparea și filtrarea apei de mare printr-un sistem de filtrare;

concentrarea saramurii într-un sistem închis, sub presiune;

cristalizarea sării de mare într-un sistem închis, sub presiune;

recoltarea cristalelor de sare de mare cu granulație fină.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Portul Oriel, Clogherhead, este situat în partea de nord-vest a capului Clogher Head care se întinde până în ape adânci. Aria delimitată specific se întinde de la cel mai sudic punct al Clogher Head cu latitudinea 53.79497 nord și longitudinea -6.21778 vest, latitudinea 53°47′42″ nord și longitudinea 6°13′04″ vest, la punctul nordic al Dunany Point cu latitudinea 53.86144 nord și longitudinea -6.23838 vest, latitudinea 53°51′41″ nord și longitudinea 6°14′18″ vest. Aria acoperă de asemenea o distanță de 5 mile marine din zonele de producție a moluștelor bivalve vii clasificate în 2014 din Golful Dundalk, codul zonei fiind LH-DB-DB, astfel cum a fost emis de autoritatea pentru protecția pescăriilor marine.

5.   Legătura cu aria geografică

Sarea de mare care provine din această arie are un gust și un aspect caracteristice. La fel cum strugurii sunt influențați de condițiile pedoclimatice, „Oriel Sea Salt” este influențată de curenții adânci, de curățenia, de conținutul de minerale și de puritatea apei din această zonă, dar și de procesele utilizate pentru a obține, a conserva și a defini aceste caracteristici.

Recoltarea sării de mare din această regiune se face de secole. Următorul text este extras din Archaelogical & Historical Journal (Jurnalul arheologic și istoric) al comitatului Louth. „La 28 ianuarie 1667, vicontele Dungannon a arendat colonelului Cooke din Chiswick, Middlesex, în calitate de fabricant de sare, o parcelă de teren situată aproape de orașul Carlingforde pentru construcția unor saline.” De sute de ani, portul Oriel este sinonim cu apele bogate în pește, din care localnicii pescuiesc pești de adâncime direct de pe stânci și din port. Sarea este un ingredient vital în conservarea peștelui debarcat în port în vederea consumului, a depozitării și a transportului ulterior la piață. (La „pt mp 16 pm” aproape de Newry Street, conform unei hărți din 1797, exista o salină, iar în documente locale sunt de asemenea înregistrate detalii despre porțile/ecluzele de sare.)

Curentul Golfului ajunge până pe coasta de vest a Irlandei și, atunci când întâlnește apele mai reci ale Mării Norvegiei, se înfășoară în jurul capurilor nordic și nord-estic până la destinația finală, aflată la cinci mile distanță mai departe de golf în portul Oriel. În acest punct curentul se oprește atunci când întâlnește gura de vărsare puternică a râului Boyne (al doilea fluviu ca mărime din Irlanda).

Portul Oriel este situat în partea de nord-vest a capului Clogher Head care ajunge direct în ape adânci. În cadrul testelor, salinitatea înregistrată în aceste ape este comparabilă cu cea întâlnită, în mod normal, în apele adânci ale mării. Această salinitate ridicată a fost legată de curenții neobișnuit de adânci ai Curentului Golfului din zonă. Testele au arătat sistematic că apele portului Oriel au o densitate de 3,5-3,6 %, valoare caracteristică apelor mai adânci.

De ani, Marine Institute of Ireland (Institutul Marin din Irlanda) clasifică în mod sistematic apele portului Oriel în categoria „A” de calitate internațională pentru conchiliocultură, ceea ce înseamnă cea mai pură apă de mare. Creșterea midiilor, a scoicilor, a crabilor, a homarilor și a moluștelor-lamă este o afacere prosperă atât în golful portului Oriel, cât și în împrejurimi, această proliferare a crustaceelor și moluștelor contribuind, de asemenea, la înalta calitate și la bogatul conținut de minerale al apei. În fapt, regiunea în cauză este de asemenea inclusă în zonele de producție a moluștelor bivalve vii clasificate în 2014 din Golful Dundalk, codul zonei fiind LH-DB-DB, astfel cum a fost emis de autoritatea pentru protecția pescăriilor marine de scoici și moluște-lamă.

Calitățile „Oriel Sea Salt” sunt legate direct de curenții neobișnuit de adânci din aria geografică, de conținutul ridicat de minerale care de obicei nu se găsește în astfel de ape de mică adâncime, precum și de maree și de curenții Curentului Golfului care se deplasează în jurul coastei nordice a Irlandei până în Golful Dundalk, care este mai mare, pentru a ajunge apoi în golful portului Oriel. Aceste ape de înaltă calitate și cu un bogat conținut mineral sunt supuse apoi unor procese de extracție și de rafinare fără expunere la aer, la pământ sau la interacțiunea cu oamenii până la obținerea sării de mare albe, cristaline și bogate în minerale, care nu necesită spălare. Astfel se obține granulația fină a sării de mare.

Rezumat:

Sarea de mare obținută este caracteristică ariei de origine, fiind legată direct de salinitatea apei, de calitatea ei și de densitatea mineralelor din aceasta. Toate acestea se reflectă în granulația fină, în gustul intens și în conținutul mai bogat de minerale al „Oriel Sea Salt”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.agriculture.gov.ie/gi/pdopgitsg-protectedfoodnames/products/


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.