		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 205

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 58 22 iunie 2015

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
2015/C 205/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunţuri
	PROCEDURI JURISDICŢIONALE
	Curtea de Justiție
2015/C 205/02	Cauza C-260/13: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Sigmaringen – Germania) – Sevda Aykul/Land Baden-Württemberg (Trimitere preliminară — Directiva 2006/126/CE — Recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere — Refuzul unui stat membru de a recunoaște unei persoane care a condus sub influența unor produse stupefiante validitatea unui permis de conducere eliberat de un alt stat membru)	2
2015/C 205/03	Cauza C-357/13: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 22 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Wojewódzki Sąd Administracyjny w Krakowie – Polonia) – Drukarnia Multipress sp. z o.o./Minister Finansów [Trimitere preliminară — Fiscalitate — Directiva 2008/7/CE — Articolul 2 alineatul (1) literele (b) și (c) — Impozitare indirectă a majorării de capital — Aplicarea impozitului pe capital — Aporturi de capital în favoarea unei societăți în comandită pe acțiuni — Calificarea unei asemenea societăți drept societate de capital]	3
2015/C 205/04	Cauza C-376/13: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 23 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Bulgaria (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Rețele și servicii de comunicații electronice — Directivele 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/77/CE — Anunțuri de depunere de cereri — Drepturi de utilizare a frecvențelor radio de televiziune terestră digitală — Cereri de candidaturi — Criterii de selecție a ofertanților — Proporționalitate — Drepturi speciale)	3
2015/C 205/05	Cauza C-382/13: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep – Țările de Jos) – C.E. Franzen, H.D. Giesen, F. van den Berg/Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank [Trimitere preliminară — Securitatea socială a lucrătorilor migranți — Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 — Articolul 13 alineatul (2) și articolul 17 — Muncă ocazională într-un alt stat membru decât statul de reședință — Legislație aplicabilă — Refuz de acordare a alocațiilor familiale și reducere a pensiei pentru limită de vârstă de către statul de reședință]	4
2015/C 205/06	Cauza C-424/13: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Bayerischer Verwaltungsgerichtshof – Germania) – Zuchtvieh-Export GmbH/Stadt Kempten [Trimitere preliminară — Agricultură — Regulamentul (CE) nr. 1/2005 — Protecția animalelor în timpul transportului — Călătorie de lungă durată dintr-un stat membru către un stat terț — Articolul 14 alineatul (1) — Control care trebuie efectuat privind jurnalul de călătorie de către autoritatea competentă de la locul de plecare înaintea călătoriilor de lungă durată — Aplicabilitatea acestei dispoziții în ceea ce privește etapa din călătorie care se desfășoară în afara teritoriului Uniunii Europene — Aplicabilitatea normelor stabilite prin regulamentul menționat în cazul acestei etape din călătorie]	5
2015/C 205/07	Cauza C-605/13 P: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Issam Anbouba/Consiliul Uniunii Europene (Recurs — Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate împotriva Republicii Arabe Siriene — Măsuri îndreptate împotriva persoanelor și entităților care beneficiază de pe urma regimului — Dovada temeiniciei includerii pe liste — Serie de indicii)	6
2015/C 205/08	Cauza C-630/13: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Issam Anbouba/Consiliul Uniunii europene (Recurs — Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate împotriva Republicii Arabe Siriene — Măsuri îndreptate împotriva persoanelor și entităților care beneficiază de pe urma regimului — Dovada temeiniciei includerii pe liste — Serie de indicii)	6
2015/C 205/09	Cauza C-635/13: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul București – România) – SC ALKA CO SRL/Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, fostă Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului București (Trimitere preliminară — Tariful vamal comun — Clasificare tarifară — Nomenclatura combinată — Poziția 1207 — Semințe oleaginoase — Poziția 1209 — Semințe destinate însămânțării — Poziția 1212 — Semințe destinate în principal alimentației umane, nedenumite și necuprinse în altă parte — Import de semințe crude de dovleac în coajă provenind din China)	7
2015/C 205/10	Cauza C-16/14: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Hof van Beroep te Gent – Belgia) – Property Development Company NV/Belgische Staat (Trimitere preliminară — Fiscalitate — A șasea directivă TVA — Articolul 11 secțiunea A — Utilizarea unui bun, considerată o livrare efectuată cu titlu oneros — Utilizarea unui imobil pentru o activitate scutită de TVA — Baza de impozitare pentru această utilizare — Dobânzi aferente creditelor plătite cu ocazia construirii imobilului)	8
2015/C 205/11	Cauza C-38/14: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Autónoma del País Vasco – Spania) – Subdelegación del Gobierno en Guipuzkoa – Extranjeria/Samir Zaizoune [Trimitere preliminară — Spațiul de libertate, securitate și justiție — Directiva 2008/115/CE — Standarde și proceduri comune în materia returnării resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală — Articolul 6 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (1) — Reglementare națională care prevede impunerea, în caz de ședere ilegală, în funcție de circumstanțe, fie a unei amenzi, fie a îndepărtării]	8
2015/C 205/12	Cauza C-96/14: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de grande instance de Nîmes – Franța) – Jean-Claude Van Hove/CNP Assurances SA [Trimitere preliminară — Directiva 93/13/CEE — Clauze abuzive — Contract de asigurare — Articolul 4 alineatul (2) — Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale — Excluderea clauzelor referitoare la obiectul principal al contractului — Clauză care urmărește să garanteze acoperirea plății ratelor unui contract de împrumut imobiliar — Incapacitate totală de muncă a împrumutatului — Excludere de la beneficiul acestei garanții în caz de aptitudine recunoscută de a exercita o activitate remunerată sau neremunerată]	9
2015/C 205/13	Cauza C-111/14: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven administrativen sad – Bulgaria) – GST – Sarviz AG Germania/Direktor na Direktsia Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika Plovdiv pri Tsentralno upravlenie na Natisonalnata agentsia za prihodite (Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată — Directiva 2006/112/CE — Principiul neutralității fiscale — Persoană obligată la plata TVA-ului — Plată eronată a TVA-ului de către destinatar — Aplicarea TVA-ului în cazul prestatorului de servicii — Refuzul de a acorda rambursarea TVA-ului prestatorului de servicii)	10
2015/C 205/14	Cauza C-114/14: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Regatul Suediei [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Taxa pe valoarea adăugată — A șasea directivă 77/388/CEE — Directiva 2006/112/CE — Articolul 132 alineatul (1) litera (a) și articolul 135 alineatul (1) litera (h) — Scutiri — Servicii poștale publice — Timbre poștale — Directiva 97/67/CE]	11
2015/C 205/15	Cauza C-120/14 P: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 22 aprilie 2015 – Christoph Klein/Comisia Europeană (Recurs — Răspundere extracontractuală — Directiva 93/42/CEE — Articolele 8 și 18 — Dispozitive medicale — Inacțiune a Comisiei ca urmare a notificării unei decizii de interzicere a introducerii pe piață — Termen de prescripție — Efect suspensiv al unei cereri de asistență judiciară asupra termenului de prescripție — Procedura clauzei de salvgardare)	11
2015/C 205/16	Cauza C-149/14: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 23 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Elenă (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Directiva 91/676/CEE — Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole — Desemnarea apelor și a zonelor vulnerabile — Concentrație excesivă de nitrați — Eutrofizare — Obligație de reexaminare la intervale de patru ani — Insuficiență — Stabilirea programelor de acțiune — Inexistenţă)	12
2015/C 205/17	Cauza C-227/14 P: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 23 aprilie 2015 – LG Display Co. Ltd, LG Display Taiwan Co., Ltd/Comisia Europeană [Recurs — Concurență — Înțelegeri — Articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind SEE — Piața mondială a ecranelor cu cristale lichide (LCD) — Stabilirea prețurilor — Amenzi — Orientări privind calcularea amenzilor (2006) — Punctul 13 — Stabilirea valorii vânzărilor — Întreprindere comună — Luarea în considerare a vânzărilor către societățile-mamă — Comunicarea privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (2002) — Punctul 23 litera (b) ultimul paragraf — Imunitate parțială la amendă — Elemente de probă cu privire la fapte necunoscute anterior de Comisie]	12
2015/C 205/18	Cauza C-127/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Obersten Gerichtshof (Austria) la 12 martie 2015 – Verein für Konsumenteninformation/INKO, Inkasso GmbH	13
2015/C 205/19	Cauza C-132/15 P: Recurs introdus la 19 martie 2015 de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a treia) din 13 februarie 2015 în cauza T-725/14, Aalberts Industries/Uniunea Europeană	13
2015/C 205/20	Cauza C-134/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sächsischen Oberverwaltungsgericht (Germania) la 19 martie 2015 – Lidl Dienstleistungs -GmbH & Co. KG/Freistaat Sachsen	15
2015/C 205/21	Cauza C-147/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 26 martie 2015 – Provincia di Bari/Edilizia Mastrodonato srl	16
2015/C 205/22	Cauza C-151/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal da Relação de Coimbra (Portugalia) la 30 martie 2015 – Sociedade Portuguesa de Autores CRL/Ministério Público	16
2015/C 205/23	Cauza C-152/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal da Relação de Lisboa (Portugalia) la 30 martie 2015 – Cruz & Companhia Lda/Instituto de Financiamento da Agricultura e Pescas IP (IFAP), Caixa Central – Caixa Central de Crédito Agrícola Mútuo CRL	17
2015/C 205/24	Cauza C-157/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Hof van Cassatie (Belgia) la 3 aprilie 2015 – Samira Achbita, Centrum voor gelijkheid van kansen en voor racismebestrijding/G4S Secure Solutions NV	17
2015/C 205/25	Cauza C-158/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Ţările de Jos) la 3 aprilie 2015 – Elektriciteits Produktiemaatschappij Zuid-Nederland EPZ NV/Bestuur van de Nederlandse Emissieautoriteit	18
2015/C 205/26	Cauza C-160/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Hoge Raad der Nederlanden (Țările de Jos) la 7 aprilie 2015 – GS Media BV/Sanoma Media Netherlands BV și alții	18
2015/C 205/27	Cauza C-164/15 P: Recurs introdus la 9 aprilie 2015 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 5 februarie 2015 în cauza T-473/12, Aer Lingus Ltd./Comisia Europeană	19
2015/C 205/28	Cauza C-165/15 P: Recurs introdus la 9 aprilie 2015 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) pronunțate la 5 februarie 2015 în cauza T-500/12, Ryanair/Comisia	20
2015/C 205/29	Cauza C-166/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Rīgas apgabaltiesas Krimināllietu tiesu kolēģija (Letonia) la 13 aprilie 2015 – Procedură penală împotriva Aleksandrus Rankus și Jurijus Vasiļevičus	21
2015/C 205/30	Cauza C-180/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Nacka tingsrätt – Mark- och miljödomstolen (Suedia) la 21 aprilie 2015 – Borealis AB și alții/Naturvårdsverket	21
2015/C 205/31	Cauza C-182/15: Cerere de decizie preliminară introdusă de Augstākā tiesa (Letonia) la 22 aprilie 2015 – Aleksei Petruhhin	23
2015/C 205/32	Cauza C-193/15 P: Recurs introdus la 27 aprilie 2015 de Tarif Akhras împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 12 februarie 2015 în cauza T-579/11, Tarif Akhras/Consiliul Uniunii Europene	24
2015/C 205/33	Cauza C-200/15: Acțiune introdusă la 29 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Portugheză	25
	Tribunalul
2015/C 205/34	Cauza T-131/12: Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Spa Monopole/OAPI – Orly International (SPARITUAL) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale SPARITUAL — Mărcile Benelux verbale și figurativă anterioare SPA și LES THERMES DE SPA — Motiv relativ de refuz — Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	26
2015/C 205/35	Cauza T-423/12: Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype Ultd/OAPI – Sky și Sky IP International (skype) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative skype — Marca comunitară verbală anterioară SKY — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	26
2015/C 205/36	Cauza T-183/13: Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype Ultd/OAPI – Sky și Sky IP International (SKYPE) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale SKYPE — Marca comunitară verbală anterioară SKY — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	27
2015/C 205/37	Cauza T-184/13: Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype/OAPI – Sky și Sky IP International (SKYPE) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale SKYPE — Marca comunitară verbală anterioară SKY — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	28
2015/C 205/38	Cauza T-433/13: Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Petropars Iran şi alţii/Consiliul Uniunii Europene (Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive luate împotriva Iranului în scopul împiedicării proliferării nucleare — Înghețarea fondurilor — Obligația de motivare — Eroare de apreciere — Excepție de nelegalitate — Dreptul de a desfășura o activitate economică — Drept de proprietate — Protecția sănătății publice, a securității și a mediului — Principiul precauției — Proporționalitate — Dreptul la apărare)	29
2015/C 205/39	Cauza T-599/13: Hotărârea Tribunalului din 7 mai 2015 – Cosmowell GmbH/OAPI – Haw Par (GELENKGOLD) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative GELENKGOLD — Marcă comunitară figurativă anterioară care reprezintă un tigru — Motiv relativ de refuz — Risc de confuzie — Alterarea caracterului distinctiv al mărcii anterioare — Similitudinea semnelor pe plan fonetic — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	30
2015/C 205/40	Cauza T-715/13: Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Lidl Stiftung/OAPI – Horno del Espinar (Castello) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative Castello — Marca națională figurativă anterioară Castelló — Motiv relativ de refuz — Lipsa riscului de confuzie — Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Dreptul de a fi ascultat — Articolul 75 a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]	30
2015/C 205/41	Cauza T-383/13: Ordonanța Tribunalului din 23 aprilie 2015 – Chatzianagnostou/Consiliul și alții (Acțiune în anulare — Politica externă și de securitate comună — Expert național detașat în misiunea Eulex Kosovo — Deciziile unui șef de misiune privind sancțiuni disciplinare)	31
2015/C 205/42	Cauza T-393/13: Ordonanța Tribunalului din 14 aprilie 2015 – SolarWorld și Solsonica/Comisia [Dumping — Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din China — Taxă antidumping provizorie]	32
2015/C 205/43	Cauza T-284/14: Ordonanța Tribunalului din 28 aprilie 2015 – Dyckerhoff Polska/Comisia (Acțiune în anulare — Termen pentru introducerea acțiunii — Tardivitate — Lipsa forței majore sau a cazului fortuit — Inadmisibilitate vădită — Excepția de nelegalitate)	32
2015/C 205/44	Cauza T-581/14: Ordonanța Tribunalului din 27 aprilie 2015 – Vierling/OAPI – IP Leanware (BRAINCUBE) (Marcă comunitară — Opoziție — Retragerea opoziției — Nepronunțare asupra fondului)	33
2015/C 205/45	Cauza T-43/15 R: Ordonanța președintelui Tribunalului din 24 aprilie 2015 – CRM/Comisia (Măsuri provizorii — Înregistrare a unei indicații geografice protejate — Piadina Romagnola/Piada Romagnola — Cerere de suspendare a executării — Lipsa urgenţei)	34
2015/C 205/46	Cauza T-45/15 R: Ordonanța președintelui Tribunalului din 24 aprilie 2015 – Hydrex/Comisia (Măsuri provizorii — Acord de subvenționare privind un proiect inclus într-un instrument financiar pentru mediu — Ordin de recuperare — Cerere de suspendare a executării — Încălcare a cerințelor de formă — Inadmisibilitate)	34
2015/C 205/47	Cauza T-174/15: Acțiune introdusă la 8 aprilie 2015 – EFB/Comisia	35
2015/C 205/48	Cauza T-191/15: Acțiune introdusă la 10 aprilie 2015 – SLE Schuh/OAPI – Vigoss Tekstil Konfeksiyon Sanayi ve Ticaret (VIOS)	35
2015/C 205/49	Cauza T-205/15: Acțiune introdusă la 24 aprilie 2015 – Aguirre y Compañía/OAPI – Puma (Reprezentarea unui pantof de sport)	36
2015/C 205/50	Cauza T-209/15: Acțiune introdusă la 23 aprilie 2015 – Gmina Kosakowo/Comisia	37
2015/C 205/51	Cauza T-211/15 P: Recurs introdus la 27 aprilie 2015 de Claudio Necci împotriva Ordonanței din 25 martie 2015 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-5/15, Necci/Comisia	38
2015/C 205/52	Cauza T-213/15: Acțiune introdusă la 24 aprilie 2015 – Lidl Stiftung/OAPI – toom Baumarkt (Super-Samstag)	39
2015/C 205/53	Cauza T-214/15: Acțiune introdusă la 23 aprilie 2015 – Novartis/OAPI – Meda (Zymara)	40
2015/C 205/54	Cauza T-217/15: Acțiune introdusă la 30 aprilie 2015 – Fiesta Hotels & Resorts/OAPI – Residencial Palladium (PALLADIUM PALACE IBIZA RESORT & SPA)	40
2015/C 205/55	Cauza T-224/15: Acțiune introdusă la 6 mai 2015 – Cofely Solelec şi alţii/Parlamentul European	41
2015/C 205/56	Cauza T-536/13: Ordonanța Tribunalului din 17 aprilie 2015 – Microsoft/OAPI – Softkinetic Software (KINECT)	42
2015/C 205/57	Cauza T-182/14: Ordonanța Tribunalului din 23 aprilie 2015 – Marzocchi Pompe/OAPI – Settima Meccanica (ELIKA)	42
2015/C 205/58	Cauza T-637/14: Ordonanța Tribunalului din 13 aprilie 2015 – noon Copenhagen/OAPI – Wurster Diamonds (noon)	42
2015/C 205/59	Cauza T-791/14: Ordonanța Tribunalului din 27 aprilie 2015 – Bensarsa/Comisia şi CEPD	43

IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/1

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2015/C 205/01)

Ultima publicație

JO C 198, 15.6.2015

Publicații anterioare

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu

V Anunţuri

PROCEDURI JURISDICŢIONALE

Curtea de Justiție

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/2

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Sigmaringen – Germania) – Sevda Aykul/Land Baden-Württemberg

(Cauza C-260/13) (1)

((Trimitere preliminară - Directiva 2006/126/CE - Recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere - Refuzul unui stat membru de a recunoaște unei persoane care a condus sub influența unor produse stupefiante validitatea unui permis de conducere eliberat de un alt stat membru))

(2015/C 205/02)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Sigmaringen

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Sevda Aykul

Pârât: Land Baden-Württemberg

Dispozitivul

Articolul 2 alineatul (1) și articolul 11 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere trebuie interpretate în sensul că nu se opun posibilității ca un stat membru, pe teritoriul căruia titularul unui permis de conducere emis de un alt stat membru locuiește temporar, să refuze recunoașterea valabilității acestui permis de conducere din cauza unui comportament ilicit al titularului său survenit pe acest teritoriu ulterior emiterii permisului de conducere respectiv și care, în conformitate cu legea națională a primului stat membru, este de natură să determine inaptitudinea de a conduce autovehicule.

Statul membru care refuză să recunoască valabilitatea unui permis de conducere, într-o situație precum cea în discuție în litigiul principal, este competent să stabilească condițiile pe care titularul unui permis de conducere trebuie să le îndeplinească pentru a redobândi dreptul de a conduce pe teritoriul său. Revine instanței de trimitere sarcina de a examina dacă, prin aplicarea propriilor norme, statul membru în cauză nu se opune, în realitate, la nesfârșit recunoașterii permisului de conducere emis de un alt stat membru. În această perspectivă, instanței de trimitere îi revine obligația să verifice dacă, în conformitate cu principiul proporționalității, condițiile prevăzute de legislația primului stat membru nu depășesc limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru atingerea obiectivului urmărit de Directiva 2006/126, care constă în îmbunătățirea siguranței rutiere.

(1) JO C 189, 29.6.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/3

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 22 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Wojewódzki Sąd Administracyjny w Krakowie – Polonia) – Drukarnia Multipress sp. z o.o./Minister Finansów

(Cauza C-357/13) (1)

([Trimitere preliminară - Fiscalitate - Directiva 2008/7/CE - Articolul 2 alineatul (1) literele (b) și (c) - Impozitare indirectă a majorării de capital - Aplicarea impozitului pe capital - Aporturi de capital în favoarea unei societăți în comandită pe acțiuni - Calificarea unei asemenea societăți drept societate de capital])

(2015/C 205/03)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Wojewódzki Sąd Administracyjny w Krakowie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Drukarnia Multipress sp. z o.o.

Pârât: Minister Finansów

Dispozitivul

Articolul 2 alineatul (1) literele (b) și (c) din Directiva 2008/7/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 privind impozitarea indirectă a majorării de capital trebuie interpretat în sensul că o societate în comandită pe acțiuni de drept polonez trebuie considerată societate de capital în sensul acestei dispoziții chiar dacă numai o parte din capitalul său și din membrii săi pot îndeplini condițiile prevăzute de această dispoziție.

(1) JO C 274, 21.9.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/3

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 23 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Bulgaria

(Cauza C-376/13) (1)

((Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Rețele și servicii de comunicații electronice - Directivele 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/77/CE - Anunțuri de depunere de cereri - Drepturi de utilizare a frecvențelor radio de televiziune terestră digitală - Cereri de candidaturi - Criterii de selecție a ofertanților - Proporționalitate - Drepturi speciale))

(2015/C 205/04)

Limba de procedură: bulgara

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Braun, L Malferrari şi G. Koleva, agenţi)

Pârâtă: Republica Bulgaria (reprezentanți: D. Drambozova, E. Petranova şi J. Atanasov, agenţi)

Dispozitivul

Limitând, în temeiul punctului 5a alineatele 1 și 2 din dispozițiile tranzitorii și finale din Legea privind comunicațiile electronice ((Zakon za elektronnite saobshteniya) la două numărul de întreprinderi cărora li se poate atribui un drept de utilizare a frecvențelor din spectrul radioelectric de radiodifuziune terestră digitală și cărora li se eliberează o autorizație de a furniza servicii de comunicații electronice corespunzătoare, Republica Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2002/77/CE a Comisiei din 16 septembrie 2002 privind concurența pe piețele de rețele și servicii de comunicații electronice.

Interzicând, în temeiul articolului 47a alineatele 1 și 2 și al articolului 48 alineatul 3 din Legea privind comunicațiile electronice, furnizorilor de conținut de televiziune ale căror programe nu sunt difuzate în Bulgaria și persoanelor care au legături cu aceștia, participarea la cererile de candidaturi pentru atribuirea drepturilor de utilizare a frecvențelor din spectrul radioelectric de radiodifuziune terestră digitală și furnizarea serviciilor corespunzătoare, Republica Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, al articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140, precum și al articolului 2 alineatul (2) și al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2002/77.

Interzicând, în temeiul articolului 48 alineatul (5) din Legea privind comunicațiile electronice, adjudecatarilor drepturilor de utilizare a frecvențelor din spectrul radioelectric de radiodifuziune terestră digitală să creeze rețele de comunicații electronice pentru difuzarea de programe de radio și de televiziune, Republica Bulgaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Directiva 2002/20, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140, precum și al articolului 2 alineatul (2) și al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2002/77.

4)	Obligă Republica Bulgaria la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 252, 31.8.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/4

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep – Țările de Jos) – C.E. Franzen, H.D. Giesen, F. van den Berg/Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank

(Cauza C-382/13) (1)

([Trimitere preliminară - Securitatea socială a lucrătorilor migranți - Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 - Articolul 13 alineatul (2) și articolul 17 - Muncă ocazională într-un alt stat membru decât statul de reședință - Legislație aplicabilă - Refuz de acordare a alocațiilor familiale și reducere a pensiei pentru limită de vârstă de către statul de reședință])

(2015/C 205/05)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Centrale Raad van Beroep

Părțile din procedura principală

Reclamanți: C.E. Franzen, H.D. Giesen, F. van den Berg

Pârâtă: Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank

Dispozitivul

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1992/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006, trebuie interpretat în sensul că rezidentul unui stat membru care intră în domeniul de aplicare al acestui regulament, cu modificările ulterioare, și care lucrează câteva zile pe lună în temeiul unui contract de muncă ocazională pe teritoriul unui alt stat membru este supus legislației din statul de angajare atât în zilele în care desfășoară o activitate salariată, cât și în zilele în care nu desfășoară o astfel de activitate.

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1992/2006, coroborat cu alineatul (1) al aceluiași articol trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiile principale, nu se opune ca un lucrător migrant, supus legislației din statul membru de angajare, să primească, în temeiul unei dispoziții naționale a statului membru de reședință, prestațiile aferente sistemului de asigurare pentru limită de vârstă și alocațiile familiale din acest din urmă stat.

(1) JO C 274, 21.9.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/5

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Bayerischer Verwaltungsgerichtshof – Germania) – Zuchtvieh-Export GmbH/Stadt Kempten

(Cauza C-424/13) (1)

([Trimitere preliminară - Agricultură - Regulamentul (CE) nr. 1/2005 - Protecția animalelor în timpul transportului - Călătorie de lungă durată dintr-un stat membru către un stat terț - Articolul 14 alineatul (1) - Control care trebuie efectuat privind jurnalul de călătorie de către autoritatea competentă de la locul de plecare înaintea călătoriilor de lungă durată - Aplicabilitatea acestei dispoziții în ceea ce privește etapa din călătorie care se desfășoară în afara teritoriului Uniunii Europene - Aplicabilitatea normelor stabilite prin regulamentul menționat în cazul acestei etape din călătorie])

(2015/C 205/06)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bayerischer Verwaltungsgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Zuchtvieh-Export GmbH

Pârât: Stadt Kempten

cu participarea: Landesanwaltschaft Bayern

Dispozitivul

Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 trebuie interpretat în sensul că, pentru ca un transport care implică o călătorie de lungă durată pentru ecvidee domestice, altele decât ecvideele înregistrate, și animale domestice din speciile bovină, ovină, caprină și porcină, care începe pe teritoriul Uniunii și continuă în afara acestui teritoriu, să poată fi autorizat de autoritatea competentă de la locul de plecare, organizatorul călătoriei trebuie să prezinte un jurnal care, având în vedere aranjamentele pentru această călătorie astfel cum sunt prevăzute, este realist și indică respectarea acestui regulament inclusiv pentru etapa din călătoria respectivă care se va desfășura pe teritoriul unor țări terțe, autoritatea menționată fiind competentă, în caz contrar, să impună ca aranjamentele respective să fie modificate astfel încât să se asigure respectarea dispozițiilor menționate pentru întreaga călătorie.

(1) JO C 336, 16.11.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/6

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Issam Anbouba/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-605/13 P) (1)

((Recurs - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Republicii Arabe Siriene - Măsuri îndreptate împotriva persoanelor și entităților care beneficiază de pe urma regimului - Dovada temeiniciei includerii pe liste - Serie de indicii))

(2015/C 205/07)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Issam Anbouba (reprezentanți: M.-A. Bastin, J.-M. Salva și S. Orlandi, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro, R Liudvinaviciute și M.-M. Joséphidès, agenți)

Intervenientă în susținerea celeilaltei părți în proces: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Pardo Quintillán și F. Castillo de la Torre, agenți)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Îl obligă pe domnul Issam Anbouba să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 45, 15.2.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/6

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Issam Anbouba/Consiliul Uniunii europene

(Cauza C-630/13) (1)

(2015/C 205/08)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Issam Anbouba (reprezentanţi: M.-A. Bastin, J.-M. Salva şi S. Orlandi, avocaţi)

Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro, R. Liudvinaviciute şi M.-M. Joséphidès, agenţi)

Intervenientă în susținerea celeilaltei părţi în proces: Comisia Europeană (reprezentanţi: S. Pardo Quintillán şi F. Castillo de la Torre, agenţi)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Îl obligă pe domnul Issam Anbouba să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 45, 15.2.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/7

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul București – România) – SC ALKA CO SRL/Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, fostă Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului București

(Cauza C-635/13) (1)

((Trimitere preliminară - Tariful vamal comun - Clasificare tarifară - Nomenclatura combinată - Poziția 1207 - Semințe oleaginoase - Poziția 1209 - Semințe destinate însămânțării - Poziția 1212 - Semințe destinate în principal alimentației umane, nedenumite și necuprinse în altă parte - Import de semințe crude de dovleac în coajă provenind din China))

(2015/C 205/09)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Tribunalul București

Părțile din procedura principală

Reclamantă: SC ALKA CO SRL

Pârâte: Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, fostă Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului București

Dispozitivul

În vederea efectuării clasificării tarifare a semințelor de dovleac în discuție în litigiul principal, revine instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă acestea sunt destinate în mod normal extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, fără a fi vizate de pozițiile 1201-1206 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunile succesive rezultate din Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 și din Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007. În caz afirmativ, semințele respective vor trebui să fie clasificate în poziția 1207 din Nomenclatura combinată datorită naturii lor de semințe oleaginoase, independent de utilizarea lor efectivă în scopul extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, în scopul însămânțării sau în scopul alimentației umane. În caz contrar, semințele menționate vor fi încadrate la poziția 1209 din Nomenclatura combinată, dacă dispun în continuare de puterea de germinare la momentul importului, independent de utilizarea lor efectivă în scopul însămânțării sau al alimentației umane, sau la poziția 1212 din Nomenclatura combinată, dacă nu ar mai dispune de puterea de germinare.

(1) JO C 39, 8.2.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/8

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Hof van Beroep te Gent – Belgia) – Property Development Company NV/Belgische Staat

(Cauza C-16/14) (1)

((Trimitere preliminară - Fiscalitate - A șasea directivă TVA - Articolul 11 secțiunea A - Utilizarea unui bun, considerată o livrare efectuată cu titlu oneros - Utilizarea unui imobil pentru o activitate scutită de TVA - Baza de impozitare pentru această utilizare - Dobânzi aferente creditelor plătite cu ocazia construirii imobilului))

(2015/C 205/10)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Hof van Beroep te Gent

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Property Development Company NV

Pârât: Belgische Staat

Dispozitivul

Articolul 11 secțiunea A alineatul (1) litera (b) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare trebuie interpretat în sensul că, într-un caz precum cel în discuție în litigiul principal, baza de impozitare pentru calcularea taxei pe valoarea adăugată aplicate pentru utilizarea, în sensul articolului 5 alineatul (7) litera (b) din această directivă, a unui imobil pe care persoana impozabilă l-a construit este constituită din prețul de cumpărare, la momentul acestei utilizări, al unor imobile ale căror situare, dimensiune și alte caracteristici esențiale sunt similare cu cele ale imobilului în cauză. În această privință, este lipsit de pertinență aspectul dacă o parte a acestui preț de cumpărare a rezultat din plata unor dobânzi aferente creditelor.

(1) JO C 102, 7.4.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/8

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Autónoma del País Vasco – Spania) – Subdelegación del Gobierno en Guipuzkoa – Extranjeria/Samir Zaizoune

(Cauza C-38/14) (1)

([Trimitere preliminară - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Directiva 2008/115/CE - Standarde și proceduri comune în materia returnării resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală - Articolul 6 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (1) - Reglementare națională care prevede impunerea, în caz de ședere ilegală, în funcție de circumstanțe, fie a unei amenzi, fie a îndepărtării])

(2015/C 205/11)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Superior de Justicia de la Comunidad Autónoma del País Vasco

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Subdelegación del Gobierno en Guipuzkoa – Extranjeria

Pârât: Samir Zaizoune

Dispozitivul

Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, în special articolul 6 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (1) coroborate cu articolul 4 alineatele (2) și (3) din aceasta, trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări a unui stat membru precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede impunerea, în caz de ședere ilegală a unor resortisanți ai unor țări terțe pe teritoriul acestui stat, în funcție de circumstanțe, fie a unei amenzi, fie a îndepărtării, cele două măsuri excluzându-se reciproc.

(1) JO C 93, 29.3.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/9

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de grande instance de Nîmes – Franța) – Jean-Claude Van Hove/CNP Assurances SA

(Cauza C-96/14) (1)

([Trimitere preliminară - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive - Contract de asigurare - Articolul 4 alineatul (2) - Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale - Excluderea clauzelor referitoare la obiectul principal al contractului - Clauză care urmărește să garanteze acoperirea plății ratelor unui contract de împrumut imobiliar - Incapacitate totală de muncă a împrumutatului - Excludere de la beneficiul acestei garanții în caz de aptitudine recunoscută de a exercita o activitate remunerată sau neremunerată])

(2015/C 205/12)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de grande instance de Nîmes

Părțile din procedura principală

Reclamant: Jean-Claude Van Hove

Pârâtă: CNP Assurances SA

Dispozitivul

Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o clauză stipulată într-un contract de asigurare și care urmărește să garanteze acoperirea plății ratelor datorate împrumutătorului în caz de incapacitate totală de muncă a împrumutatului nu intră sub incidența excepției care figurează la această dispoziție decât în măsura în care instanța de trimitere constată:

—	pe de o parte, că, având în vedere natura, economia generală și stipulațiile ansamblului contractual căruia îi aparține, precum și contextul său juridic și factual, această clauză stabilește un element esențial al ansamblului menționat, care, ca atare, îl caracterizează și

—

pe de altă parte, că respectiva clauză este redactată în mod clar și inteligibil, cu alte cuvinte, nu numai că este inteligibilă pentru consumator pe plan gramatical, ci și că contractul expune în mod transparent funcționarea concretă a mecanismului la care se referă respectiva clauză, precum și relația dintre acest mecanism și cel prevăzut prin alte clauze, astfel încât consumatorul amintit să fie în măsură să evalueze, pe baza unor criterii precise și inteligibile, consecințele economice care rezultă din aceasta în ceea ce îl privește.

(1) JO C 142, 12.5.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/10

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 23 aprilie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven administrativen sad – Bulgaria) – GST – Sarviz AG Germania/Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Plovdiv pri Tsentralno upravlenie na Natisonalnata agentsia za prihodite

(Cauza C-111/14) (1)

((Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată - Directiva 2006/112/CE - Principiul neutralității fiscale - Persoană obligată la plata TVA-ului - Plată eronată a TVA-ului de către destinatar - Aplicarea TVA-ului în cazul prestatorului de servicii - Refuzul de a acorda rambursarea TVA-ului prestatorului de servicii))

(2015/C 205/13)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven administrativen sad

Părțile din procedura principală

Reclamantă: GST – Sarviz AG Germania

Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Plovdiv pri Tsentralno upravlenie na Natisonalnata agentsia za prihodite

Dispozitivul

Articolul 193 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2010/88/UE a Consiliului din 7 decembrie 2010, trebuie interpretat în sensul că este obligată la plata taxei pe valoarea adăugată numai persoana impozabilă care prestează servicii, în cazul în care acestea au fost furnizate de la un sediu comercial fix situat în statul membru în care trebuie plătită această taxă.

Articolul 194 din Directiva 2006/112, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2010/88, trebuie interpretat în sensul că nu permite administrației fiscale a unui stat membru să considere persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată destinatarul unei prestări de servicii furnizate de la un sediu comercial fix al prestatorului, în cazul în care atât acesta din urmă, cât și destinatarul acestor servicii sunt stabiliți pe teritoriul aceluiași stat membru, chiar dacă acest destinatar a plătit deja taxa respectivă bazându-se pe supoziția eronată că prestatorul nu dispunea de un sediu comercial fix în acest stat.

Principiul neutralității taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale care permite administrației fiscale să refuze prestatorului de servicii rambursarea acestei taxe pe care a plătit-o, deși destinatarului acestor servicii, care a plătit de asemenea taxa menționată pentru aceleași servicii, i-a fost refuzat dreptul de a o deduce, pentru motivul că nu dispunea de documentul fiscal corespunzător, legea națională nepermițând regularizarea documentelor fiscale în cazul în care există o decizie definitivă de rectificare a impunerii.

(1) JO C 142, 12.5.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/11

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Regatul Suediei

(Cauza C-114/14) (1)

([Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Taxa pe valoarea adăugată - A șasea directivă 77/388/CEE - Directiva 2006/112/CE - Articolul 132 alineatul (1) litera (a) și articolul 135 alineatul (1) litera (h) - Scutiri - Servicii poștale publice - Timbre poștale - Directiva 97/67/CE])

(2015/C 205/14)

Limba de procedură: suedeza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Enegren și L. Lozano Palacios, agenți)

Pârât: Regatul Suediei (reprezentanți: U. Persson și A. Falk, agenți)

Dispozitivul

Prin faptul că nu a scutit de taxa pe valoarea adăugată prestarea de servicii și livrarea de bunuri accesorii acestora, altele decât serviciile de transport de călători și serviciile de telecomunicații, efectuate de serviciile poștale publice, precum și livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizate de serviciile poștale pe teritoriul național, Regatul Suediei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 132 alineatul (1) litera (a) și, respectiv, al articolului 135 alineatul (1) litera (h) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

2)	Obligă Regatul Suediei la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 135, 5.5.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/11

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 22 aprilie 2015 – Christoph Klein/Comisia Europeană

(Cauza C-120/14 P) (1)

((Recurs - Răspundere extracontractuală - Directiva 93/42/CEE - Articolele 8 și 18 - Dispozitive medicale - Inacțiune a Comisiei ca urmare a notificării unei decizii de interzicere a introducerii pe piață - Termen de prescripție - Efect suspensiv al unei cereri de asistență judiciară asupra termenului de prescripție - Procedura clauzei de salvgardare))

(2015/C 205/15)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurent: Christoph Klein (reprezentanți: H. Ahlt și M. Ahlt, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Sipos și G. von Rintelen, agenți)

Dispozitivul

Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene Klein/Comisia (T-309/10, EU:T:2014:19) în măsura în care, prin această hotărâre, Tribunalul menționat a respins acțiunea în partea care privea obligarea Comisiei Europene la repararea prejudiciului pretins suferit de domnul Christoph Klein de la 15 septembrie 2006.

2)	Respinge în rest recursul.

3)	Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Uniunii Europene.

4)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

(1) JO C 184, 16.6.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/12

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 23 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Elenă

(Cauza C-149/14) (1)

((Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Directiva 91/676/CEE - Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole - Desemnarea apelor și a zonelor vulnerabile - Concentrație excesivă de nitrați - Eutrofizare - Obligație de reexaminare la intervale de patru ani - Insuficiență - Stabilirea programelor de acțiune - Inexistenţă))

(2015/C 205/16)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Patakia și E. Manhaeve, agenți)

Pârâtă: Republica Elenă (reprezentant: E. Skandalou, agent)

Dispozitivul

Întrucât Republica Elenă nu a desemnat drept zone vulnerabile zone caracterizate de prezența unor cursuri de ape de suprafață și subterane afectate de concentrații de nitrați de peste 50 miligrame pe litru și/sau de fenomenul eutrofizării și întrucât nu a stabilit programele de acțiune aferente acestor zone în termen de un an de la această desemnare, Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 3 alineatul (4) și al articolului 5 alineatul (1) din Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.

2)	Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 184, 16.6.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/12

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 23 aprilie 2015 – LG Display Co. Ltd, LG Display Taiwan Co., Ltd/Comisia Europeană

(Cauza C-227/14 P) (1)

([Recurs - Concurență - Înțelegeri - Articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind SEE - Piața mondială a ecranelor cu cristale lichide (LCD) - Stabilirea prețurilor - Amenzi - Orientări privind calcularea amenzilor (2006) - Punctul 13 - Stabilirea valorii vânzărilor - Întreprindere comună - Luarea în considerare a vânzărilor către societățile-mamă - Comunicarea privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (2002) - Punctul 23 litera (b) ultimul paragraf - Imunitate parțială la amendă - Elemente de probă cu privire la fapte necunoscute anterior de Comisie])

(2015/C 205/17)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: LG Display Co. Ltd, LG Display Taiwan Co., Ltd (reprezentanți: A. Winckler și F.-C. Laprévote, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Ronkes Agerbeek și P. Van Nuffel, agenți)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă LG Display Co. Ltd și LG Display Taiwan Co. Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 303, 8.9.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de Obersten Gerichtshof (Austria) la 12 martie 2015 – Verein für Konsumenteninformation/INKO, Inkasso GmbH

(Cauza C-127/15)

(2015/C 205/18)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Recurent: Verein für Konsumenteninformation

Intimată: INKO, Inkasso GmbH

Întrebările preliminare

Un birou de recuperare a creanţelor care, în contextul recuperării profesionale a creanţelor în numele clienţilor săi, oferă debitorilor posibilitatea încheierii unor convenţii de eșalonare la plată, iar, pentru activitatea pe care o desfăşoară, percepe taxe care sunt, în final, suportate de debitorii creanţelor, acţionează în calitate de „intermediar de credit” în sensul articolului 3 litera (f) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE (1) a Consiliului?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

Convenţia de eșalonare la plată – care se încheie prin intermediul biroului de recuperare a creanţelor între creditor şi debitorul său – reprezintă „o amânare cu titlu gratuit” în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (j) din Directiva 2008/48/CE, în cazul în care, prin această convenţie, debitorul se obligă doar la plata creanţei exigibile, precum şi a dobânzilor şi a costurilor pe care, din cauza întârzierii la plată, ar fi trebuit oricum să le plătească în temeiul legii, aşadar şi în lipsa unei astfel de convenţii?

(1) JO L 133, p. 66.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/13

Recurs introdus la 19 martie 2015 de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a treia) din 13 februarie 2015 în cauza T-725/14, Aalberts Industries/Uniunea Europeană

(Cauza C-132/15 P)

(2015/C 205/19)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Recurentă: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (reprezentanți: A. V. Placco şi E. Beysen, agenţi)

Celelalte părți din procedură: Aalberts Industries NV, Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—

anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene (Camera a treia) din 13 februarie 2015 în cauza T-725/14, Aalberts Industries/Uniunea Europeană, în măsura în care prin aceasta se resping cele două cereri ale concluziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „CJUE”) prezentate în conformitate cu articolul 114 din Regulamentul de procedură al Tribunalului și în măsura în care admite excepția de inadmisibilitate ridicată de Comisia Europeană (denumită în continuare: „Comisia”);

—	admiterea cererilor menționate ale concluziilor sale și, prin urmare, soluționarea definitivă a litigiului și declararea acțiunii în despăgubire introduse de Aalberts Industries NV ca fiind inadmisibilă, în măsura în care este îndreptată împotriva CJUE (în calitate de reprezentantă a Uniunii);

—	obligarea Aalberts Industries NV la plata cheltuielilor de judecată efectuate de CJUE în primă instanță și în procedura de recurs.

Motivele și principalele argumente

Prin Ordonanța din 13 februarie 2015, Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea formulată de CJUE, potrivit articolului 114 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, în cauza T-725/14, Aalberts Industries/Uniunea Europeană. Cererea formulată de această instituție a vizat declararea inadmisibilității acțiunii Aalberts Industries NV, în măsura în care i se adresa în calitate de reprezentant al Uniunii Europene, acțiune îndreptată și împotriva Comisiei, în aceeași calitate. Prin intermediul acestei acțiuni, reclamanta a solicitat stabilirea răspunderii extracontractuale a Uniunii în vederea reparării prejudiciului pe care susține că l-a suferit ca urmare a faptului că, în cauza T-385/06, Aalberts Industries și alții/Comisia, Tribunalul nu s-a pronunțat într-un termen rezonabil. Respingând motivele CJUE și acceptând poziția susținută de Comisie, în ordonanța menționată, Tribunalul a ajuns la concluzia că este de competența CJUE, iar nu a Comisiei, să reprezinte Uniunea Europeană în cadrul acestei acțiuni.

În prezent, împotriva acestei ordonanțe, CJUE formulează recurs în temeiul articolului 56 din Statutul Curții și solicită anularea acesteia în măsura în care prin aceasta se respinge acțiunea CJUE. În motivarea recursului, CJUE invocă, în primul rând, o încălcare a normelor privind reprezentarea Uniunii în fața instanțelor sale și, în al doilea rând, o încălcare a obligației de motivare.

În cadrul primului motiv, întemeiat pe încălcarea normelor privind reprezentarea Uniunii în fața instanțelor sale, CJUE susține că, în lipsa unei dispoziții exprese care să reglementeze reprezentarea Uniunii în fața instanțelor sale în cazul acțiunilor introduse potrivit articolului 268 TFUE, prin intermediul cărora este invocată răspunderea extracontractuală a Uniunii, normele privind o asemenea răspundere trebuie să fie deduse din principiile generale privind exercitarea activității jurisdicționale, în special din principiul bunei administrări a justiției și din principiile independenței și imparțialității instanțelor.

Acest prim motiv invocat de CJUE cuprinde două aspecte, și anume nerespectarea cerințelor izvorâte din principiul bunei administrări a justiției și nerespectarea cerințelor izvorâte din principiile independenței și imparțialității instanțelor.

În cadrul primului aspect, în opinia CJUE, concluzia la care a ajuns Tribunalul, și anume aceea că, în contextul acțiunii în despăgubire sus-menționate, CJUE trebuie să reprezinte Uniunea, se întemeiază în mod evident pe jurisprudența care își are originea în Hotărârea Werhahn Hansamühle și alții/Consiliul și Comisia (63/72-69/72, EU:C:1973:121, denumită în continuare „Hotărârea Werhahn și alții”). Potrivit soluției reținute în această cauză, atunci când fosta Comunitate sau actuala Uniune își angajează răspunderea din cauza comportamentului uneia dintre instituțiile sale, aceasta este reprezentată în fața instanței Uniunii de instituția sau de instituțiile cărora li se impută comportamentul care a determinat angajarea răspunderii. În opinia CJUE, această soluție nu este aplicabilă în prezenta cauză, deoarece ar determina, din motive diverse, o situație incompatibilă cu buna administrare a justiției care, potrivit formulării exprese din Hotărârea Werhahn și alții, reprezintă temeiul soluției respective. În acest context, CJUE invocă pe cale incidentală nerespectarea dispozițiilor articolului 317 primul paragraf TFUE și ale articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul nr. 966/2012 (1), în temeiul cărora Tribunalul ar fi trebuit să admită principiul potrivit căruia o despăgubire precum cea solicitată în prezenta cauză trebuie în final să fie imputată din componenta bugetului Uniunii referitoare la Comisie.

În cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, CJUE susține, invocând Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 iulie 2008, Mihalkov împotriva Bulgariei (cauza nr. 67719/01), că, atunci când a constatat că CJUE trebuie să reprezinte Uniunea în contextul acțiunii în despăgubire introduse de Aalberts Industries, Tribunalul nu a avut în vedere cerințele de independență și de imparțialitate ale instanțelor. Astfel, din moment ce, în prezenta cauză, în primul rând, faptul generator al răspunderii ar rezulta din exercitarea activității jurisdicționale de către un complet de judecată și, în al doilea rând, completul de judecată care trebuie să soluționeze cauza (i) aparține aceleiași instanțe (Tribunalul) precum completul de judecată căruia i s-a imputat faptul generator al răspunderii și (ii) face parte integrantă din instituția pârâtă în această cauză (CJUE) căreia îi sunt atașați, din punct de vedere profesional, judecătorii din acest complet de judecată, cerințele sus-menționate nu ar fi îndeplinite, cu atât mai mult în cazul în care – astfel cum a decis Tribunalul – o despăgubire precum cea solicitată ar trebui în final să fie imputată din componenta bugetului Uniunii referitoare la CJUE.

În cadrul celui de al doilea motiv , CJUE susține că ordonanța atacată încalcă obligația de motivare , întrucât nu cuprinde o respingere concretă a argumentelor prezentate de CJUE în fața Tribunalului cu privire la conținutul unei serii de hotărâri ale Curții de Justiție, printre care Hotărârea din 26 noiembrie 2013, Groupe Gascogne/Comisia, C-58/12 P, EU:C:2013:770, Hotărârea din 26 noiembrie 2013, Gascogne Sack/Comisia, C-40/12 P, EU:C:2013:768, și Hotărârea Kendrion/Comisia, C-50/12 P, EU:C:2013:771.

(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, p. 1).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/15

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sächsischen Oberverwaltungsgericht (Germania) la 19 martie 2015 – Lidl Dienstleistungs -GmbH & Co. KG/Freistaat Sachsen

(Cauza C-134/15)

(2015/C 205/20)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Sächsisches Oberverwaltungsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Lidl Dienstleistungs-GmbH & Co. KG

Pârât: Freistaat Sachsen

Întrebările preliminare

1)	Este articolul 5 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 543/2008 (1) compatibil cu articolul 6 alineatul (1) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborat cu articolul 15 alineatul (1) și cu articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene?

2)	Este articolul 5 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 543/2008 compatibil cu articolul 40 alineatul (2) al doilea paragraf TFUE?

(1) Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei din 16 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește standardele de comercializare a cărnii de pasăre (JO L 157, p. 46).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/16

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 26 martie 2015 – Provincia di Bari/Edilizia Mastrodonato srl

(Cauza C-147/15)

(2015/C 205/21)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Provincia di Bari

Pârâtă: Edilizia Mastrodonato srl

Întrebările preliminare

Articolul 10 alineatul (2) din Directiva comunitară 2006/21/CE (1) trebuie interpretat în sensul [că] activitatea de umplere a depozitului de deșeuri – în situația în care este realizată prin intermediul altor deșeuri decât deșeurile extractive – trebuie să fie întotdeauna supusă reglementării privind deșeurile cuprinse în Directiva 1999/31/CE (2), inclusiv în cazul în care nu este vorba despre operațiuni de eliminare a deșeurilor, ci de valorificare a acestora?

(1) Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE (JO L 102, p. 15, 15/vol. 16, p. 3).

(2) Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 5, p. 24).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/16

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal da Relação de Coimbra (Portugalia) la 30 martie 2015 – Sociedade Portuguesa de Autores CRL/Ministério Público

(Cauza C-151/15)

(2015/C 205/22)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal da Relação de Coimbra

Părțile din procedura principală

Apelantă: Sociedade Portuguesa de Autores CRL

Intimat: Ministério Público

Întrebările preliminare

(i)

Noțiunea de comunicare publică a operelor în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29/CE (1) trebuie interpretată în sensul că include transmisia de opere radiodifuzate în localuri comerciale precum baruri, cafenele, restaurante sau alte localuri care prezintă caracteristici similare, prin intermediul unor aparate receptoare de televiziune, difuzarea acestor opere fiind amplificată prin difuzoare și/sau amplificatoare, ceea ce constituie, în această măsură, o nouă utilizare a unor opere protejate de dreptul de autor?

(ii)	Faptul de a utiliza difuzoare și/sau amplificatoare, cu alte cuvinte alte mijloace tehnice decât un aparat receptor de televiziune, pentru a amplifica difuzarea sunetului, are o influență asupra răspunsului la întrebarea precedentă?

(1) Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspect ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 230).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal da Relação de Lisboa (Portugalia) la 30 martie 2015 – Cruz & Companhia Lda/Instituto de Financiamento da Agricultura e Pescas IP (IFAP), Caixa Central – Caixa Central de Crédito Agrícola Mútuo CRL

(Cauza C-152/15)

(2015/C 205/23)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal da Relação de Lisboa

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Cruz & Companhia Lda

Pârâte: Instituto de Financiamento da Agricultura e Pescas IP (IFAP), Caixa Central – Caixa Central de Crédito Agrícola Mútuo CRL

Întrebările preliminare

Tribunal da Relação de Lisboa solicită Curţii să stabilească dacă:

—

o garanție bancară, furnizată pentru a obține un avans din restituirile la export, nu poate fi pusă în executare pentru neîndeplinirea „celorlalte condiții”, neîndeplinire care a fost verificată doar prin intermediul controalelor desfășurate ulterior efectuării exportului și vămuirii mărfurilor respective;

—	sau, dimpotrivă, în sensul că garanția respectivă poate fi pusă în executare pentru neîndeplinirea „celorlalte condiții”, care au fost verificate numai ulterior vămuirii.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Hof van Cassatie (Belgia) la 3 aprilie 2015 – Samira Achbita, Centrum voor gelijkheid van kansen en voor racismebestrijding/G4S Secure Solutions NV

(Cauza C-157/15)

(2015/C 205/24)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Hof van Cassatie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Samira Achbita, Centrum voor gelijkheid van kansen en voor racismebestrijding

Pârâtă: G4S Secure Solutions NV

Întrebarea preliminară

Articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (1) trebuie interpretat în sensul că interdicția impusă unei femei musulmane de a purta văl la locul de muncă nu reprezintă o discriminare directă, în cazul în care regula aplicabilă la angajator interzice tuturor angajaților să poarte la locul de muncă semne exterioare care exprimă convingeri politice, filozofice și religioase?

(1) JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/18

Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Ţările de Jos) la 3 aprilie 2015 – Elektriciteits Produktiemaatschappij Zuid-Nederland EPZ NV/Bestuur van de Nederlandse Emissieautoriteit

(Cauza C-158/15)

(2015/C 205/25)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Elektriciteits Produktiemaatschappij Zuid-Nederland EPZ NV

Pârâtă: Bestuur van de Nederlandse Emissieautoriteit

Întrebările preliminare

Noțiunea „instalație”, în sensul articolului 3 litera (e) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275) (1), acoperă și o situație de fapt cum este cea din speță, în care cantitatea de cărbune este depozitată într-un parc de cărbune unde, ca urmare a autoîncălzirii, se produc emisii de CO2, în care centrul parcului de cărbune se află la o distanță de 800 de metri de limita centralei pe cărbune și în care cele două terenuri sunt despărțite de un drum public, iar cărbunele este transportat până în centrală cu o bandă transportoare care trece peste drumul public?

Noțiunea „combustibil exportat din instalație” prevăzută la articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 181) (2) descrie o situație precum cea din speță în care se înregistrează pierderi de cărbune, cauzate de ardere ca urmare a autoîncălzirii?

(1) P. 32, Ediție specială, 15/vol. 10, p. 78.

(2) P. 30.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/18

Cerere de decizie preliminară introdusă de Hoge Raad der Nederlanden (Țările de Jos) la 7 aprilie 2015 – GS Media BV/Sanoma Media Netherlands BV și alții

(Cauza C-160/15)

(2015/C 205/26)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Recurentă: GS Media BV

Intimate: Sanoma Media Netherlands BV, Playboy Enterprises International Inc. și Britt Geertruida Dekker

Întrebările preliminare

1.a

Există o „comunicare publică” în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29 (1), în cazul în care o altă persoană decât titularul dreptului de autor face trimitere, prin intermediul unui hiperlink postat pe un site internet pe care îl exploatează, la un site internet exploatat de un terț, accesibil publicului general de pe internet și pe care opera a fost pusă la dispoziția publicului fără acordul titularului dreptului de autor?

1.b	Răspunsul la prima întrebare este diferit dacă opera nu a fost comunicată anterior publicului, nici într-un alt mod, cu acordul titularul dreptului de autor?

l.c

Prezintă relevanță aspectul dacă persoana care postează hiperlinkul („hiperlinker”) cunoaște sau ar trebui să cunoască faptul că titularul dreptului de autor nu și-a dat acordul pentru postarea operei pe site-ul internet al terțului menționat la întrebarea l.a și, dacă este cazul, dacă persoana în cauză cunoaște sau ar trebui să cunoască faptul că opera nici nu a fost comunicată anterior publicului, într-un alt mod, cu acordul titularului dreptului de autor?

2.a

În cazul unui răspuns negativ la întrebarea l.a: există totuși în această situație o comunicare publică sau ar putea să existe o astfel de comunicare, în cazul în care site-ul internet la care face trimitere hiperlinkul și, prin urmare, opera sunt accesibile publicului general de pe internet, chiar dacă nu în mod ușor, astfel încât postarea hiperlinkului facilitează în mare măsură găsirea operei?

2.b	Prezintă relevanță pentru răspunsul la întrebarea 2.a aspectul dacă persoana care postează hiperlinkul cunoaște sau ar trebui să cunoască împrejurarea că site-ul internet la care face trimitere hiperlinkul nu este ușor accesibil publicului general de pe internet?

3.	Există alte împrejurări de care trebuie să se țină seama pentru a răspunde la întrebarea dacă există o comunicare publică atunci când, prin intermediul unui hiperlink, se furnizează acces la o operă care nu a fost pusă anterior la dispoziția publicului cu acordul titularului dreptului de autor?

(1) Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol. 1 p. 230).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/19

Recurs introdus la 9 aprilie 2015 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 5 februarie 2015 în cauza T-473/12, Aer Lingus Ltd./Comisia Europeană

(Cauza C-164/15 P)

(2015/C 205/27)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, D. Grespan, T. Maxian Rusche, B. Stromsky, agenți)

Cealaltă parte din procedură: Aer Lingus Ltd., Ireland

Concluziile recurentei

Recurenta solicit Curții:

—

anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 5 februarie 2015 în cauza T-473/12, Aer Lingus Ltd./Comisia, în măsura în care a anulat Decizia 2013/199/UE a Comisiei din 25 iulie 2012 privind ajutorul de stat SA.29064 (11/C, ex 11/NN) – Rate diferențiate ale taxei pe transportul aerian aplicate de Irlanda (1), întrucât prin această decizie se ordonă recuperarea ajutorului de la beneficiari, într-o valoare stabilită la opt euro per pasager în considerentul (70) al deciziei menționate;

—	respingerea acțiunii în anulare formulate împotriva Deciziei 2013/199/UE a Comisiei din 25 iulie 2012 privind ajutorul de stat SA.29064 (11/C, ex 11/NN) – Rate diferențiate ale taxei pe transportul aerian aplicate de Irlanda;

—

obligarea reclamantei în primă instanță la plata cheltuielilor de judecată;

cu titlu subsidiar:

—	trimiterea cauzei Tribunalului spre rejudecare;

—	soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată aferente procedurii în primă instanță și procedurii de recurs.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii formulate, recurenta invocă un motiv de recurs unic.

Recurenta susține că prin crearea unei noi metode de analiză economică pentru a stabili valorile care trebuie recuperate de la beneficiarii unui ajutor de stat care constă într-o măsură fiscală care prevede o rată redusă în raport cu rata normală Tribunalul a încălcat articolul 108 TFUE alineatul (3) și articolul 14 din Regulamentul nr. 659/1999 (2).

(1) JO L 119, p. 30.

(2) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/20

Recurs introdus la 9 aprilie 2015 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) pronunțate la 5 februarie 2015 în cauza T-500/12, Ryanair/Comisia

(Cauza C-165/15 P)

(2015/C 205/28)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, D. Grespan, T. Maxian Rusche și B. Stromsky, agenţi)

Celelalte părți din procedură: Ryanair Ltd., Irlanda, Aer Lingus Ltd.

Concluziile recurentei:

Recurenta solicită Curții:

—

anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) pronunțate la 5 februarie 2015 în cauza T-500/12, Ryanair/Comisia, în ceea ce privește anularea Deciziei Comisiei 2013/199/UE din 25 iulie 2012 privind ajutorul de stat SA.29064 (11/C, ex 11/NN) – Rate diferențiate ale taxei pe transportul aerian aplicate de Irlanda (1) în măsura în care prin respectiva decizie s-a dispus recuperarea ajutorului de la beneficiari într-un cuantum pe care considerentul (70) al deciziei menționate îl stabilește la 8 euro per pasager;

—	respingerea cererii de anulare a Deciziei Comisiei 2013/199/UE din 25 iulie 2012 privind ajutorul de stat SA.29064 (11/C, ex 11/NN) – Rate diferențiate ale taxei pe transportul aerian aplicate de Irlanda;

—

obligarea reclamantei în primă instanță la plata cheltuielilor de judecată;

în subsidiar,

—	trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal;

—	soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă un singur motiv de recurs.

Recurenta susține că prin crearea unui test economic nou care trebuie aplicat atunci când se stabilesc sumele care trebuie recuperate de la beneficiarii unui ajutor de stat care constă într-o măsură fiscală care stabilește o rată mai redusă [a taxei pe transportul aerian] în raport cu o rată standard, Tribunalul a încălcat articolul 108 alineatul (3) TFUE și articolul 14 din Regulamentul nr. 659/1999 (2).

(1) JO L 119, p. 30.

(2) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de Rīgas apgabaltiesas Krimināllietu tiesu kolēģija (Letonia) la 13 aprilie 2015 – Procedură penală împotriva Aleksandrus Rankus și Jurijus Vasiļevičus

(Cauza C-166/15)

(2015/C 205/29)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Rīgas apgabaltiesas Krimināllietu tiesu kolēģija

Părțile din procedura principală

Inculpați:Aleksandrs Ranks și Jurijs Vasiļevičs

Alte părți în cauză: Finanšu un ekonomisko noziegumu izmeklēšanas prokoratūra, Microsoft Corporation

Întrebările preliminare

O persoană care a achiziționat un program pentru calculator cu licență „second hand”, inscripționat pe un disc care nu este original, care funcționează și care nu este folosit de niciun alt utilizator, poate, în temeiul articolului 5 alineatul (1) și al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2009/24 (1) a Parlamentului European și a Consiliului, să invoce epuizarea dreptului de a distribui un exemplar (copie) al respectivului program, pe care primul dobânditor l-a achiziționat de la titularul drepturilor prin intermediul discului original, în condițiile în care discul s-a deteriorat, iar primul dobânditor a șters exemplarul său (copia) și nu îl mai folosește?

În cazul în care răspunsul la prima întrebare este afirmativ, o persoană care poate invoca epuizarea dreptului de a distribui un exemplar (copie) al programului pentru calculator are dreptul să revândă respectivul program unui terț pe un disc care nu este cel original, în sensul articolului 4 alineatul (2) și al articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2009/24?

(1) Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator (JO L 111, p. 16).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de Nacka tingsrätt – Mark- och miljödomstolen (Suedia) la 21 aprilie 2015 – Borealis AB și alții/Naturvårdsverket

(Cauza C-180/15)

(2015/C 205/30)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Nacka tingsrätt – Mark- och miljödomstolen

Părțile din procedura principală

Reclamante: Borealis AB, Kubikenborg Aluminium AB, Yara AB, SSAB EMEA AB, Lulekraft AB, Värmevärden i Nynäshamn AB, Cementa AB, Höganäs Sweden AB

Pârâtă: Naturvårdsverket

Întrebările preliminare

La calcularea factorului de corecţie transsectorial pentru sectorul industrial, este compatibilă cu articolul 10a alineatele (1) şi (4) din directiva privind comercializarea (1), atribuirea tuturor emisiilor provenite din incinerarea gazelor reziduale pentru producerea de energie electrică în fondul de licitaţie, iar nu în Industritaket [(plafonul pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor; denumit în continuare „plafonul industriei”)], în pofida faptului că emisiile generate de gazele reziduale îndeplinesc condiţiile pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor în conformitate cu articolul 10a alineatul (1) din directiva privind comercializarea?

La calcularea factorului de corecţie transsectorial pentru sectorul industrial, este compatibilă cu articolul 10a alineatele (1) şi (4) din directiva privind comercializarea, atribuirea tuturor emisiilor provenite din producţia de căldură în instalații de cogenerare pentru a fi livrate ulterior în [...] instalaţii [incluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisie („instalaţii SCE”)] în fondul de licitaţie, iar nu în plafonul industriei, în pofida faptului că emisiile provenite din producţia de căldură îndeplinesc condiţiile pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor în conformitate cu articolul 10a alineatul (4) din directiva privind comercializarea?

3.	În cazul unor răspunsuri negative la prima şi a doua întrebare, este corectă în acest caz calcularea ponderii industriilor (34,78 %) din emisiile totale în perioada de referinţă?

Decizia 2013/448/UE a Comisiei (2) este nevalidă și contrară articolului 10a alineatul (5) al treilea paragraf din directiva privind comercializarea, întrucât calcularea de către Comisie a plafonului industriei presupune ca un factor de corecţie transsectorial să fie aplicat în mod obligatoriu în loc de a fi aplicat „dacă este cazul”?

Produsul de referinţă pentru metal lichid a fost stabilit în conformitate cu articolul 10a alineatul (2) din directiva privind comercializarea pe baza faptului că, pentru definirea principiilor de stabilire a criteriilor de referinţă ex ante, punctul de plecare trebuie să îl constituie performanţa medie a 10 % dintre cele mai eficiente instalaţii din sectorul relevant?

6.	În ceea ce priveşte alocarea cu titlu gratuit a cotelor pentru exportul de căldură către gospodării private, se încalcă articolul 10a alineatul (4) din directiva privind comercializarea în cazul în care nu se realizează alocarea de cote gratuite pentru căldura exportată către gospodăriile private?

În cazul cererilor de alocare cu titlu gratuit a cotelor, este conform cu anexa IV la Decizia 2011/278/UE a Comisiei (3), modul în care a procedat Naturvårdsverket (Agenția de protecție a mediului din Suedia), care nu a indicat toate emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia de căldură exportată către gospodării private?

La alocarea de cote cu titlu gratuit pentru exportul de căldură către gospodăriile private, se încalcă articolul 10a alineatele (1) şi (4) din directiva privind comercializarea şi articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2011/278/UE a Comisiei dacă nu se acordă cote cu titlu gratuit suplimentare în cazul emisiilor generate de combustibilii fosili care depăşesc cotele alocate pentru căldura exportată către gospodării private?

În ceea ce priveşte cererile de alocare de cote cu titlu gratuit, este conform cu anexa IV la Decizia 2011/278/UE a Comisiei, modul în care a procedat Naturvårdsverket, atunci când a ajustat cifrele dintr-o cerere astfel încât emisiile de gaze cu efect de seră susceptibile să fie atribuite incinerării de gaz rezidual sunt asimilate celor susceptibile să fie atribuite incinerării gazelor naturale?

10.	Articolul 10 alineatul (8) din Decizia 2011/278/UE a Comisiei presupune că un operator nu poate obţine o alocare de cote cu titlu gratuit în cazul consumului de căldură dintr-o subinstalaţie a căldurii de referinţă produse într-o altă subinstalaţie a combustibilului de referinţă?

11.	În cazul unui răspuns afirmativ la a zecea întrebare, articolul 10 alineatul (8) din Decizia 2011/278/UE a Comisiei este contrar articolului 10a alineatul (1) din directiva privind comercializarea?

12.	La alocarea de cote cu titlu gratuit pentru consumul de căldură, se încalcă directiva privind comercializarea, Documentul de orientare nr. 2 şi Documentul de orientare nr. 6 în cazul în care în cadrul evaluării se ţine seama de sursa de căldură care produce căldura consumată?

13.

Decizia 2013/448/UE a Comisiei este nevalidă şi incompatibilă cu articolul 290 TFUE şi cu articolul 10a alineatele (1) şi (5) din directiva privind comercializarea pentru motivul că modifică metoda de calcul stabilită la articolul 10a alineatul (5) al doilea paragraf literele (a) şi (b) din directiva menţionată prin faptul că exclude din baza de calcul emisiile care sunt cauzate de incinerarea gazelor reziduale şi de producerea de căldură şi energie electrică în instalații de cogenerare, în pofida faptului că alocarea cu titlu gratuit a cotelor este permisă în acest sens în temeiul articolului 10a alineatele (1) şi (4) din directiva privind comercializarea şi al Deciziei 2011/278/UE a Comisiei?

14.

Căldura măsurabilă sub formă de abur provenit dintr-o instalaţie SCE care este livrat unei reţele de abur cu mulţi consumatori de abur, dintre care cel puţin unul nu este o instalaţie SCE, trebuie să se considere că reprezintă o subinstalaţie a căldurii de referinţă potrivit articolului 3 litera (c) din Decizia 2011/278/UE a Comisiei?

15.

Prezintă relevanță pentru răspunsul la a paisprezecea întrebare:

a)	aspectul dacă reţeaua de abur aparține celui mai mare consumator de abur din reţea şi consumatorul respectiv este o instalaţie SCE,

b)	ponderea din căldura totală livrată reţelei de abur care este utilizată de cel mai mare consumator,

c)	numărul furnizorilor şi al consumatorilor de abur care există în reţeaua de abur,

d)	aspectul dacă există incertitudine cu privire la persoana care a produs căldura măsurabilă pe care o dobândesc consumatorii de abur respectivi şi

e)	aspectul dacă modul de repartizare a aburului utilizat în cadrul reţelei fi modificat astfel încât o serie de consumatori de abur care nu sunt instalaţii SCE să intre în reţea sau utilizarea de către consumatorii deja existenți care nu sunt instalații incluse în SCE să crească?

16.	Dacă răspunsul la a paisprezecea întrebare depinde de împrejurările fiecărui caz, care sunt împrejurările cărora trebuie să li se acorde o importanţă specială?

(1) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO 2003, L 275, p. 32, Ediţie specială, 15/vol. 10, p. 78)

(2) Decizia 2011/278/UE a Comisiei din 27 aprilie 2011 de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2011, L 130, p. 1)

(3) Decizia 2013/448/UE a Comisiei din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2013, L 240, p. 27).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Augstākā tiesa (Letonia) la 22 aprilie 2015 – Aleksei Petruhhin

(Cauza C-182/15)

(2015/C 205/31)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākā tiesa

Părțile din procedura principală

Reclamant: Aleksei Petruhhin

Pârâtă: Latvijas Republikas Ģenerālprokuratūra

Întrebările preliminare

Articolul 18 primul paragraf și articolul 21 alineatul (1), ambele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că, în cazul extrădării unui cetățean al oricărui stat membru al Uniunii Europene către un stat care nu este membru al Uniunii Europene, în temeiul unui acord privind extrădarea, încheiat între un stat membru și o țară terță, trebuie să se asigure același nivel de protecție precum cel oferit unui cetățean din statul membru în cauză?

2)	În aceste circumstanțe, instanța din statul membru căruia i s-a solicitat extrădarea trebuie să aplice condițiile de extrădare prevăzute de statul membru al Uniunii Europene al cărui cetățean este persoana în cauză sau pe cele ale statului membru în care persoana respectivă are reședința obișnuită?

În cazurile în care extrădarea trebuie efectuată fără a se ține seama de nivelul special de protecție prevăzut pentru cetățenii statului căruia i s-a solicitat extrădarea, acest stat trebuie să verifice respectarea garanțiilor prevăzute de articolul 19 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și anume, faptul că nimeni nu poate fi extrădat către un stat unde există un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante? O astfel de verificare se poate limita la constatarea faptului că statul care solicită extrădarea este parte contractantă în cadrul Convenției împotriva torturii sau trebuie examinată situația de fapt, avându-se în vedere evaluarea respectivului stat, efectuată de organele Consiliului Europei?

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/24

Recurs introdus la 27 aprilie 2015 de Tarif Akhras împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 12 februarie 2015 în cauza T-579/11, Tarif Akhras/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-193/15 P)

(2015/C 205/32)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Tarif Akhras (reprezentanți: S. Millar, S. Ashley, solicitors, D. Wyatt QC, R. Blakeley, barrister)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Curții:

—	anularea în parte a Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) pronunțată la 12 februarie 2015 în cauza T-579/11, Tarif Akhras/Consiliul Uniunii Europene;

—	anularea măsurilor contestate în cauza T-579/11, luate la 23 martie 2012 și ulterior, în măsura în care se aplică recurentului;

—	obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procedura de recurs și în cea desfășurată în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului formulat, recurentul invocă două motive.

În primul rând, Tribunalul ar fi comis o eroare de drept considerând că Consiliul avea dreptul să aplice prezumția că recurentul a beneficiat de pe urma regimului și/sau a furnizat sprijin acestuia și nu ar fi aplicat criteriul adecvat, și anume dacă faptele dovedite constituie o serie de indicii suficient de specifice, precise și coerente care permit să demonstreze că recurentul a beneficiat de pe urma regimului și/sau a furnizat sprijin acestuia.

În al doilea rând, Tribunalul ar fi comis o eroare de drept și ar fi denaturat probele care sunt pertinente pentru aspectul dacă recurentul a beneficiat de pe urma regimului și/sau a furnizat sprijin acestuia, probe care, dacă nu ar fi fost denaturate, ar fi demonstrat că recurentul nu a beneficiat de pe urma regimului și nu i-a furnizat sprijin acestuia.

Dacă nu ar fi aplicat această prezumție și/sau dacă ar fi aplicat criteriul adecvat și/sau dacă nu ar fi denaturat probele menționate mai sus, Tribunalul ar fi anulat măsurile contestate în cauza T-579/11, luate la 23 martie 2012 și ulterior.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/25

Acțiune introdusă la 29 aprilie 2015 – Comisia Europeană/Republica Portugheză

(Cauza C-200/15)

(2015/C 205/33)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Wasmeier și P. Guerra e Andrade, agenți)

Pârâtă: Republica Portugheză

Concluziile reclamantei

—

Declarararea faptului că, prin aplicarea, pentru a stabili valoarea impozabilă a vehiculelor introduse pe teritoriul portughez provenite din alt stat membru, a unui sistem de calcul al deprecierii vehiculelor care nu ține seama de valoarea reală a acestora și, în special, nu ține seama de deprecierea suferită de vehiculele menționate în primul an de utilizare, nici de vreo altă depreciere în cazul vehiculelor de mai mult de cinci ani, Republica Portugheză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

—	obligarea Republicii Portugheze la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Comisia consideră că prevederile articolului 11 din Codul portughez privind impozitarea vehiculelor sunt discriminatorii în ceea ce privește autovehiculele admise în Portugalia, și anume vehiculele de ocazie care pentru care există o înmatriculare definitivă eliberată într-un alt stat membru, care sunt introduse pe piața portugheză. Astfel, contrar situației vehiculelor de ocazie care au fost introduse pe piață pentru prima dată în Portugalia, vehiculele admise provenite din alte state membre sunt supuse unei cote de impozitare care nu reflectă în mod corespunzător deprecierea vehiculului. În special, reducerea cotei de impozitare este aplicabilă numai după un an de utilizare și, începând cu cinci ani de utilizare, reducerea nu poate depăși 52 %.

Tribunalul

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/26

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Spa Monopole/OAPI – Orly International (SPARITUAL)

(Cauza T-131/12) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale SPARITUAL - Mărcile Benelux verbale și figurativă anterioare SPA și LES THERMES DE SPA - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 205/34)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Spa Monopole, compagnie fermière de Spa SA/NV (Spa, Belgia) (reprezentanți: L. De Brouwer, E. Cornu și É. De Gryse, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: J. Crespo Carrillo și A. Folliard-Monguiral, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Orly International, Inc. (Van Nuys, Californie, Statele Unite) (reprezentanți: P. Kremer și J. Rotsch, avocați)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 9 ianuarie 2012 (cauza R 2396/2010-1) privind o procedură de opoziție între Spa Monopole, compagnie fermière de Spa SA/NV, și Orly International, Inc.

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 9 ianuarie 2012 (cauza R 2396/2010-1).

2)	Obligă OAPI și Orly International, Inc. să suporte fiecare propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Spa Monopole, compagnie fermière de Spa SA/NV.

(1) JO C 165, 9.6.2012.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/26

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype Ultd/OAPI – Sky și Sky IP International (skype)

(Cauza T-423/12) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative skype - Marca comunitară verbală anterioară SKY - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 205/35)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Skype Ultd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: inițial I. Fowler, solicitor, J. Schmitt, avocat, și J. Mellor, QC, ulterior A. Carboni și M. Browne, solicitors)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Bullock, agent)

Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, interveniente la Tribunal: Sky plc, fostă British Sky Broadcasting Group plc (Isleworth, Regatul Unit) și Sky IP International Ltd (Isleworth) (reprezentanți: D. Rose și V. Baxter, solicitors, ulterior D. Rose, R. Guthrie, solicitors, T. Moody-Stuart, barrister, și J. Curry, solicitor)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei de patra de recurs a OAPI din 26 iulie 2012 (cauza R 1561/2010-4) privind o procedură de opoziție între British Sky Broadcasting Group plc și Sky IP International Ltd, pe de o parte, și Skype Ultd, pe de altă parte.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Skype Ultd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), de Sky plc și de Sky IP International Ltd.

(1) JO C 355, 17.11.2012.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/27

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype Ultd/OAPI – Sky și Sky IP International (SKYPE)

(Cauza T-183/13) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale SKYPE - Marca comunitară verbală anterioară SKY - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 205/36)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Skype Ultd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: inițial I. Fowler, solicitor, J. Schmitt, avocat, și J. Mellor, QC, ulterior A. Carboni și M. Browne, solicitors)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: P. Bullock și N. Bambara, agenți)

Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, interveniente la Tribunal: Sky plc, fostă British Sky Broadcasting Group plc (Isleworth, Regatul Unit) și Sky IP International Ltd (Isleworth) (reprezentanți: R. Guthrie, D. Rose, V. Baxter, solicitors, și T. Moody-Stuart, barrister, ulterior R. Guthrie, D. Rose, T. Moody-Stuart și J. Curry, solicitor)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei de patra de recurs a OAPI din 30 ianuarie 2013 (cauza R 2398/2010-4) privind o procedură de opoziție între British Sky Broadcasting Group plc și Sky IP International Ltd, pe de o parte, și Skype Ultd, pe de altă parte.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Skype Ultd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), de Sky plc și de Sky IP International Ltd.

(1) JO C 171, 15.6.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/28

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Skype/OAPI – Sky și Sky IP International (SKYPE)

(Cauza T-184/13) (1)

(2015/C 205/37)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Skype Ultd (Dublin, Irlanda) (reprezentanți: inițial I. Fowler, solicitor, J. Schmitt, avocat, și J. Mellor, QC, ulterior A. Carboni și M. Browne, solicitors)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: P. Bullock și N. Bambara, agenți)

Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, interveniente la Tribunal: Sky plc, fostă British Sky Broadcasting Group plc (Isleworth, Regatul Unit) și Sky IP International Ltd (Isleworth) (reprezentanți: R. Guthrie, D. Rose, V. Baxter, solicitors, și T. Moody-Stuart, barrister, ulterior R. Guthrie, D. Rose, T. Moody-Stuart și J. Curry, solicitor)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei de patra de recurs a OAPI din 30 ianuarie 2013 (cauza R 121/2011-4) privind o procedură de opoziție între British Sky Broadcasting Group plc și Sky IP International Ltd, pe de o parte, și Skype Ultd, pe de altă parte.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Skype Ultd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), de Sky plc și de Sky IP International Ltd.

(1) JO C 171, 15.6.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/29

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Petropars Iran şi alţii/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza T-433/13) (1)

((Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Iranului în scopul împiedicării proliferării nucleare - Înghețarea fondurilor - Obligația de motivare - Eroare de apreciere - Excepție de nelegalitate - Dreptul de a desfășura o activitate economică - Drept de proprietate - Protecția sănătății publice, a securității și a mediului - Principiul precauției - Proporționalitate - Dreptul la apărare))

(2015/C 205/38)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Petropars Iran Co. (Kish Island, Iran), Petropars Oilfields Services Co. (Kish Islrand), Petropars Aria Kish Operation and Management Co. (Téhéran, Iran), Petropars Resources Engineering Kish Co. (Teheran) (reprezentanţi: S. Zaiwalla, P. Reddy, Z. Burbeza, solicitors, R. Blakeley, G. Beck, barristers şi M. Brindle, QC)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: V. Piessevaux şi M. Bishop, agenţi)

Obiectul

Pe de o parte, cerere de anulare a Deciziei 2013/270/PESC a Consiliului din 6 iunie 2013 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 156, p. 10), precum și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 522/2013 al Consiliului din 6 iunie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 156, p. 3), și, pe de altă parte, cerere de constatare a inaplicabilității articolului 20 alineatul (1) litera (c) din Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39), precum și a articolului 23 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului nr. 961/2010 (JO L 88, p. 1, rectificare în JO L 332, p. 31).

Dispozitivul

Anulează în măsura în care vizează Petropars Aria Kish Operation and Management Co. și Petropars Resources Engineering Kish Co.:

—	Decizia 2013/270/PESC a Consiliului din 6 iunie 2013 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului;

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 522/2013 al Consiliului din 6 iunie 2013 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului.

Menține efectele Deciziei 2013/270 și ale Regulamentului nr. 522/2013 în privința Petropars Aria Kish Operation and Management Co. și a Petropars Resources Engineering Kish Co. până la expirarea termenului de recurs prevăzut la articolul 56 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, în cazul în care în acest termen se introduce un recurs, până la respingerea recursului.

3)	Respinge acțiunea cu privire la restul motivelor.

4)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 313, 26.10.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/30

Hotărârea Tribunalului din 7 mai 2015 – Cosmowell GmbH/OAPI – Haw Par (GELENKGOLD)

(Cauza T-599/13) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative GELENKGOLD - Marcă comunitară figurativă anterioară care reprezintă un tigru - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Alterarea caracterului distinctiv al mărcii anterioare - Similitudinea semnelor pe plan fonetic - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 205/39)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Cosmowell GmbH (Sankt Johann in Tirol, Austria) (reprezentant: J. Sachs, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Walicka, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Haw Par Corp. Ltd (Singapore, Singapore) (reprezentanți: C. Schultze, J. Ossing, R.-D. Härer, C. Weber, H. Ranzinger, C. Brockmann și C. Gehweiler, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 5 septembrie 2013 (cauza R 2013/2012-4), privind o procedură de opoziție între Haw Par Corp. Ltd și Cosmowell GmbH.

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 5 septembrie 2013 (cauza R 2013/2012-4).

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cele efectuate de Cosmowell GmbH atât în fața Tribunalului, cât și în fața camerei de recurs.

4)	Haw Par Corp. Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și jumătate din cele efectuate de Cosmowell atât în fața Tribunalului, cât și în fața camerei de recurs.

(1) JO C 39, 8.2.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/30

Hotărârea Tribunalului din 5 mai 2015 – Lidl Stiftung/OAPI – Horno del Espinar (Castello)

(Cauza T-715/13) (1)

([„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative Castello - Marca națională figurativă anterioară Castelló - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 75 a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 205/40)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Lidl Stiftung & Co. KG (Neckarsulm, Germania) (reprezentanți: M. Wolter, M. Kefferpütz și A. Marx, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Geroulakos, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Horno del Espinar, SL (El Espinar, Spania)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 1 octombrie 2013 (cauza R 2338/2012-2) privind o procedură de opoziție între Horno del Espinar, SL și Lidl Stiftung & Co. KG

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 1 octombrie 2013 (cauza R 2338/2012-2) privind o procedură de opoziție între Horno del Espinar, SL și Lidl Stiftung & Co. KG.

2)	Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 78, 15.3.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/31

Ordonanța Tribunalului din 23 aprilie 2015 – Chatzianagnostou/Consiliul și alții

(Cauza T-383/13) (1)

((„Acțiune în anulare - Politica externă și de securitate comună - Expert național detașat în misiunea Eulex Kosovo - Deciziile unui șef de misiune privind sancțiuni disciplinare”))

(2015/C 205/41)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamant: Antonios Chatzianagnostou (Serres, Grecia) (reprezentant: C. Makris, avocat)

Pârâți: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: S. Kyriakopoulou, A. Vitro și M. Bauer, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: J. Currall, A.-C. Simon și M. Konstantinidis, agenți) și Eulex Kosovo (Pristina, Kosovo) (reprezentanți: B. Borchardt, agent, asistat de D. Fouquet, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare a deciziilor din 10 mai 2013 în cauzele disciplinare nr. 02/2013 și 06/2013, semnate de șeful misiunii Eulex Kosovo

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Domnul Antonios Chatzianagnostou suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene, de Comisia Europeană și de Eulex Kosovo.

(1) JO C 313, 26.10.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/32

Ordonanța Tribunalului din 14 aprilie 2015 – SolarWorld și Solsonica/Comisia

(Cauza T-393/13) (1)

([„Dumping - Importuri de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din China - Taxă antidumping provizorie”])

(2015/C 205/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: SolarWorld AG (Bonn, Germania) și Solsonica SpA (Cittaducale, Italia) (reprezentanți: L. Ruessmann, avocat, și J. Beck, solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-F. Brakeland și T. Maxian Rusche, agenți)

Obiectul

În primul rând, cerere de anulare a Regulamentului (UE) nr. 513/2013 al Comisiei din 4 iunie 2013 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2013 prin care se supun înregistrării importurile de acest tip originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO L 152, p. 5), în măsura în care nivelul taxei provizorii menționate ar fi fixat, pentru perioada cuprinsă între 6 iunie și 5 august 2013, la un nivel care nu elimină nici dumpingul, nici prejudiciul, în al doilea rând, cerere de obligare a autorităților vamale ale statelor membre la aplicarea cuantumului integral al taxelor antidumping începând cu 6 iunie 2013 și, în al treilea rând, cerere de constatare a răspunderii extracontractuale a Comisiei pentru prejudiciul pe care reclamantele le-ar fi suferit ca urmare a aplicării, în perioada cuprinsă între 6 iunie și 5 august 2013, a taxelor antidumping provizorii la nivelul instituit prin Regulamentul nr. 513/2013.

Dispozitivul

Constată că cel de al doilea capăt al concluziilor formulate de SolarWorld AG și de Solsonica SpA, de obligare a autorităților vamale ale statelor membre la aplicarea, începând de la 6 iunie 2013, a nivelurilor taxei antidumping indicate la articolul 1 alineatul (2) litera (ii) din Regulamentul (UE) nr. 513/2013 al Comisiei din 4 iunie 2013 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2013 prin care se supun înregistrării importurile de acest tip originare sau expediate din Republica Populară Chineză, este inadmisibil.

2)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra acțiunii în anulare a Regulamentului nr. 513/2013 și asupra acțiunii în despăgubire.

3)	SolarWorld și Solsonica suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și o treime din cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană. Aceasta din urmă suportă restul propriilor cheltuieli de judecată.

(1) JO C 274, 21.9.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/32

Ordonanța Tribunalului din 28 aprilie 2015 – Dyckerhoff Polska/Comisia

(Cauza T-284/14) (1)

((„Acțiune în anulare - Termen pentru introducerea acțiunii - Tardivitate - Lipsa forței majore sau a cazului fortuit - Inadmisibilitate vădită - Excepția de nelegalitate”))

(2015/C 205/43)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Dyckerhoff Polska sp. z o.o. (Nowiny, Polonia) (reprezentant: K. Kowalczyk, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: E. White şi K. Herrmann, agenţi)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei Comisiei 2013/448/UE din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2013) 5666] (JO L 240, p. 27)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă.

2)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererilor de intervenție ale Consiliului Uniunii Europene și ale Parlamentului European.

3)	Obligă Dyckerhoff Polska sp. z o.o. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 245, 28.7.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/33

Ordonanța Tribunalului din 27 aprilie 2015 – Vierling/OAPI – IP Leanware (BRAINCUBE)

(Cauza T-581/14) (1)

((„Marcă comunitară - Opoziție - Retragerea opoziției - Nepronunțare asupra fondului”))

(2015/C 205/44)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Yvonne Vierling (Köln, Germania) (reprezentanţi: G. Hasselblatt şi D. Kipping, avocaţi)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: I. Harrington, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în faţa Tribunalului: IP Leanware (Issoire, Franţa)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 30 aprilie 2014 (cauza R 1486/2013-2) privind o procedură de opoziție între Yvonne Vierling și IP Leanware

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2)	Obligă pe doamna Yvonne Vierling să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de OAPI.

(1) JO C 351, 6.10.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/34

Ordonanța președintelui Tribunalului din 24 aprilie 2015 – CRM/Comisia

(Cauza T-43/15 R)

((„Măsuri provizorii - Înregistrare a unei indicații geografice protejate - «Piadina Romagnola»/«Piada Romagnola» - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenţei”))

(2015/C 205/45)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: CRM Srl (Modène, Italia) (reprezentanți: G. Forte, C. Marinuzzi şi A. Franchi, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Bianchi şi J. Guillem Carrau, agenţi)

Obiectul

Cerere de suspendare a executării Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1174/2014 al Comisiei din 24 octombrie 2014 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Piadina Romagnola/Piada Romagnola (IGP)] (JO L 316, p. 3)

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/34

Ordonanța președintelui Tribunalului din 24 aprilie 2015 – Hydrex/Comisia

(Cauza T-45/15 R)

((„Măsuri provizorii - Acord de subvenționare privind un proiect inclus într-un instrument financiar pentru mediu - Ordin de recuperare - Cerere de suspendare a executării - Încălcare a cerințelor de formă - Inadmisibilitate”))

(2015/C 205/46)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamantă: Hydrex NV (Anvers, Belgia) (reprezentant: P. Van Eysendeyk, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Lejeune și G. Wils, agenți)

Obiectul

Cerere de suspendare a executării Deciziei C (2015) 103 final a Comisiei din 12 ianuarie 2015 privind ordinul de recuperare nr. 3241405101 emis împotriva reclamantei și privind un cuantum de 5 40 721,10 euro.

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/35

Acțiune introdusă la 8 aprilie 2015 – EFB/Comisia

(Cauza T-174/15)

(2015/C 205/47)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: European Federation of Biotechnology (EFB) (Liège, Belgia) (reprezentanți: M. Troncoso Ferrer și S. Moya Izquierdo, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea acțiunii ca fiind admisibilă și întemeiată;

—	obligarea Comisiei Europene la plata către reclamantă a sumei de 36 457,79 de euro;

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul acțiunii sale, reclamanta solicită Tribunalului să constate încălcarea de către Comisia Europeană a obligațiilor contractuale care îi revin în temeiul contractului din 24 ianuarie 2007 referitor la proiectul pentru European Federation of Biotechnology Latin American Action on Functional Foods, cu referința CT-2006-043158, și solicită plata sumei finale, de 36 457,79 de euro.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere privind mai multe costuri eligibile, ceea ce constituie o eroare de apreciere a probelor, contrară articolului 1315 din Codul civil belgian;

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor II.20 și II.6 din condițiile generale ale contractului;

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 1134 din Codul civil belgian și a principiului executării cu bună-credință a contractului;

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe nemotivarea de către Comisia Europeană a refuzului de a rambursa anumite costuri;

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului încrederii legitime;

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe lipsa de claritate a normelor aplicabile celui de al șaselea program-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică („FP6”).

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/35

Acțiune introdusă la 10 aprilie 2015 – SLE Schuh/OAPI – Vigoss Tekstil Konfeksiyon Sanayi ve Ticaret (VIOS)

(Cauza T-191/15)

(2015/C 205/48)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: SLE Schuh GmbH (Graz, Austria) (reprezentant: A. Stolitzka, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Vigoss Tekstil Konfeksiyon Sanayi ve Ticaret Ltd Sirketi (Istanbul, Turcia)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „VIOS” – cererea de înregistrare nr. 11 283 546

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a OAPI din 22 ianuarie 2015 în cauza R 623/2014-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Admiterea acțiunii și modificarea deciziei atacate în sensul admiterii cererii de înregistrare a mărcii „VIOS” pentru toate clasele și prin urmare pentru:

—	Clasa 18: produse din aceste materiale (piele și imitații de piele) și neincluse în alte clase; geamantane și valize; umbrele;

—	Clasa 25: îmbrăcăminte și articole pentru acoperirea capului.

În subsidiar

—	Admiterea acțiunii și anularea deciziei atacate;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/36

Acțiune introdusă la 24 aprilie 2015 – Aguirre y Compañía/OAPI – Puma (Reprezentarea unui pantof de sport)

(Cauza T-205/15)

(2015/C 205/49)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Aguirre y Compañía, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: M. Pomares Caballero și A. Pomares Caballero, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Puma SE (Herzogenaurach, Germania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul desenului sau a modelului industrial în litigiu: reclamanta

Desenul sau modelul industrial în litigiu: modelul industrial comunitar care reprezintă un pantof de sport – modelul industrial comunitar nr. 1050520-0001

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a OAPI din 20 ianuarie 2015 în cauza R 696/2013-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	modificarea deciziei atacate în sensul declarării că nu există în speță cauza de nulitate prevăzută la articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002, reținută de camera de recurs;

—	sau, cu titlu subsidiar, anularea deciziei atacate;

—	și, în orice caz, obligarea OAPI la plata propriilor cheltuieli de judecată și a celor efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—	Încălcarea normelor fundamentale de procedură întrucât conține afirmații neconcordante, care împiedică o motivare suficientă a deciziei atacate;

—	încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002;

—	încălcarea articolului 63 din Regulamentul nr. 6/2002.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/37

Acțiune introdusă la 23 aprilie 2015 – Gmina Kosakowo/Comisia

(Cauza T-209/15)

(2015/C 205/50)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Gmina Kosakowo (Kosakowo, Polonia) (reprezentant: M. Leśny, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea articolului 2 alineatele (1) și (2) din Decizia Comisiei Europene din 26 februarie 2015 privind măsura SA.35388 (2013/C) (ex 2013/NN și ex 2012/N),

—	anularea articolului 3 alineatele (1) (2) (3) și (4) din Decizia Comisiei Europene din 26 februarie 2015 privind măsura SA.35388 (2013/C) (ex 2013/NN și ex 2012/N),

—	anularea articolului 4 alineatele (1) și (2) din Decizia Comisiei Europene din 26 februarie 2015 privind măsura SA.35388 (2013/C) (ex 2013/NN și ex 2012/N),

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de reprezentare ale reclamantei.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

Primul motiv:

—	Aprecierea eronată a situației de fapt pe care se întemeiază decizia atacată

Al doilea motiv:

—

încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, ca urmare a concluziei neîntemeiate a Comisiei, potrivit căreia municipalitatea Kosakowo a acordat un ajutor public cu încălcarea acestei dispoziții, în condițiile în care subscrierea de acțiuni de către această municipalitate în societatea Port Lotniczy Gdynia – Kosakowo sp. z o.o. constituia executarea unei tranzacții în contextul unei arendări de terenuri; ca urmare a aplicării incorecte de către Comisia Europeană a criteriului investitorului privat; precum și ca urmare a concluziei eronate că acordarea unui ajutor public în favoarea societății Port Lotniczy Gdynia – Kosakowo sp. z o.o. a denaturat sau risca să denatureze concurența, și a afectat schimburile dintre statele membre

Al treilea motiv:

—

încălcarea articolului 107 alineatul (3) literele (a) și (c) TFUE, ca urmare a faptului că Comisia Europeană a apreciat că realizarea investiției nu este justificată de considerente legate de dezvoltarea regională și nu este proporțională cu dificultățile pe care urmărește să le redreseze; precum și ca urmare a concluziei că ajutorul acordat în favoarea PL GK este incompatibil cu condițiile de funcționare a pieței interne

Al patrulea motiv:

—

încălcarea articolului 108 alineatul (2) primul paragraf TFUE, ca urmare a faptului că Comisia Europeană a abuzat de dreptul care îi este recunoscut în condițiile în care nu a identificat și a calificat în mod eronat activitatea reclamantei; ca urmare a calificării eronate a măsurii, a nerealizării cerinței legale privind analizarea așa-numitului „criteriu al investitorului privat” la aprecierea proiectului de construcție a aeroportului Gdynia – Kosakowo, precum și a examinării eronate și incomplete a pieței aeroporturilor poloneze regionale și locale.

Al cincilea motiv:

—

încălcarea dispozițiilor de procedură: încălcarea dispozițiilor coroborate ale articolului 107 alineatul (1) TFUE și ale articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41), în condițiile în care Comisia Europeană a aplicat în mod incorect criteriul investitorului privat; încălcarea articolului 296 al doilea paragraf TFUE, în ceea ce privește lipsa de motivare; încălcarea principiului bunei administrări; încălcarea principiului egalității în fața legii; încălcarea principiului securității juridice.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/38

Recurs introdus la 27 aprilie 2015 de Claudio Necci împotriva Ordonanței din 25 martie 2015 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-5/15, Necci/Comisia

(Cauza T-211/15 P)

(2015/C 205/51)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Claudio Necci (Auderghem, Belgia) (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

—	anularea Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene din 25 martie 2015 în cauza F-5/15 (Necci/Comisia);

—	trimiterea cauzei Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene spre rejudecare.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă două motive.

Primul motiv, întemeiat pe o încălcare a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă, întrucât Tribunalul Funcției Publice (denumit în continuare „TFP”) a respins acțiunea în anulare introdusă de recurent pentru o cauză de inadmisibilitate pe care în mod eronat ar fi calificat-o ca fiind „vădită”

Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept săvârșită de TFP întrucât a considerat că termenul de introducere a unei reclamații în sensul articolului 90 din statut începe să curgă de la primirea propunerii de bonificație a anilor de plată a contribuţiilor la sistemul de pensii, iar nu începând de la acceptarea acesteia de către agent

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/39

Acțiune introdusă la 24 aprilie 2015 – Lidl Stiftung/OAPI – toom Baumarkt (Super-Samstag)

(Cauza T-213/15)

(2015/C 205/52)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Lidl Stiftung & Co. KG (Neckarsulm, Germania) (reprezentanți: M. Wolter și A. Berger, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: toom Baumarkt GmbH (Köln, Germania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Super-Samstag” – marca comunitară nr. 10 304 178

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a OAPI din 16 februarie 2015 în cauza R 657/2014-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în fața Camerei de recurs.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 52 alinatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 coroborat cu Norma 37 litera (b) punctele (i) și (iv) din Regulamentul nr. 2868/95;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/40

Acțiune introdusă la 23 aprilie 2015 – Novartis/OAPI – Meda (Zymara)

(Cauza T-214/15)

(2015/C 205/53)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Novartis AG (Basel, Elveția) (reprezentant: M. Douglas, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Meda AB (Solna, Suedia)

Datele privind procedura în fața OAPI

Solicitantul: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Zymara” – cererea de înregistrare nr. 9 982 745

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a OAPI din 6 februarie 2015 în cauza R 550/2014-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Camera de recurs a interpretat în mod eronat produsele care sunt „preparate farmaceutice, și anume preparate pentru tratamentul cancerului”;

—	Camera de recurs și-a întemeiat în mod incorect decizia pe norme de grafie inexistente;

—	Camera de recurs nu a ținut seama de argumentele formulate cu privire la comparația semnelor și, prin urmare, a reținut în mod incorect că semnele prezintă doar un grad redus de similitudine din punct de vedere fonetic;

—	Camera de recurs a acordat o importanță prea mare începutului cuvintelor în cadrul comparației vizuale efectuate.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/40

Acțiune introdusă la 30 aprilie 2015 – Fiesta Hotels & Resorts/OAPI – Residencial Palladium (PALLADIUM PALACE IBIZA RESORT & SPA)

(Cauza T-217/15)

(2015/C 205/54)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Fiesta Hotels & Resorts, SL (Ibiza, Spania) (reprezentant: J. Devaureix, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Residencial Palladium, SL (Ibiza, Spania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară figurativă care cuprinde elementele verbale „PALLADIUM PALACE IBIZA RESORT & SPA” – Marca comunitară nr. 10 524 213

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a OAPI din 23 februarie 2015 în cauza R 2391/2013-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate a Camerei a doua de recurs a OAPI din 23 februarie 2015,

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 53 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009, coroborat cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009,

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/41

Acțiune introdusă la 6 mai 2015 – Cofely Solelec şi alţii/Parlamentul European

(Cauza T-224/15)

(2015/C 205/55)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Cofely Solelec (Esch-sur-Alzette, Luxemburg), Mannelli & Associés SA (Bertrange, Luxemburg) și Cofely Fabricom (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: S. Marx, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

să anuleze Decizia nr. 103299 din 27 aprilie 2015 a Direcției Generale Infrastructură și Logistică a Parlamentului European prin care a fost respinsă oferta reclamantelor referitoare la lotul 75 „Energie electrică – curenţi tari”, depusă la data de 29 septembrie 2014 în cadrul cererii de ofertă cu numărul de referință INLO-D-UPIL-T-14-AO4 privind proiectul de extindere și de modernizare a clădirii Konrad Adenauer din Luxemburg, precum și decizia prin care contractul în cauză a fost atribuit unui alt ofertant;

—

să dispună prezentarea următoarelor înscrisuri:

—	raportul comitetului de evaluare la care pârâtul s-a referit în scrisoarea sa nr. 101690 din 27 februarie 2015 și

—

documentele din dosarul de achiziții în care sunt consemnate contactele care au avut loc între Parlament și ofertanți, conform articolului 160 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului;

—	să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă două motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe nerespectarea criteriilor de selecție, mai precis a criteriilor referitoare la capacitatea financiară și economică, precum și la capacitatea tehnică și profesională.

Al doilea motiv, întemeiat pe nerespectarea criteriilor de atribuire. Reclamantele arată că, întrucât, din compararea ofertei ofertantului declarat câștigător cu ofertele prezentate de ceilalți ofertanți, rezultă că aceasta are un caracter anormal de scăzut, pârâtul ar fi trebuit să respingă oferta și să atribuie contractul reclamantelor.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/42

Ordonanța Tribunalului din 17 aprilie 2015 – Microsoft/OAPI – Softkinetic Software (KINECT)

(Cauza T-536/13) (1)

(2015/C 205/56)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 377, 21.12.2013.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/42

Ordonanța Tribunalului din 23 aprilie 2015 – Marzocchi Pompe/OAPI – Settima Meccanica (ELIKA)

(Cauza T-182/14) (1)

(2015/C 205/57)

Limba de procedură: italiana

Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 159, 26.5.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/42

Ordonanța Tribunalului din 13 aprilie 2015 – noon Copenhagen/OAPI – Wurster Diamonds (noon)

(Cauza T-637/14) (1)

(2015/C 205/58)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a cincea a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 361, 13.10.2014.

22.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/43

Ordonanța Tribunalului din 27 aprilie 2015 – Bensarsa/Comisia şi CEPD

(Cauza T-791/14) (1)

(2015/C 205/59)

Limba de procedură: franceza

Președintele Camerei a doua a Tribunalului a dispus radierea cauzei.

(1) JO C 34, 2.2.2015.