COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

29.5.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/2

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 13 martie 2015

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului

(CON/2015/10)

(2015/C 175/02)

Introducere și temei juridic

La 17 decembrie 2014, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Parlamentului European o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum (1) (IAPC) (denumit în continuare „regulamentul propus”). Acest instrument juridic ar abroga și ar înlocui Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului (2). La 26 ianuarie 2015, BCE a fost consultată de Consiliul Uniunii Europene cu privire la același regulament propus.

Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Regulamentul propus intră în competența BCE întrucât aceasta este un utilizator-cheie al statisticilor privind IAPC. Indicii armonizați ai prețurilor de consum reprezintă indicatori importanți în contextul politicii monetare. Aceștia sunt de importanță majoră pentru obiectivul principal al BCE de menținere a stabilității prețurilor în zona euro (3), ținând seama de faptul că adoptarea unor decizii de politică monetară adecvate depinde de statistici privind IAPC fiabile și de înaltă calitate. Indicii armonizați ai prețurilor de consum contribuie de asemenea la îndeplinirea atribuțiilor Eurosistemului în domeniul stabilității pieței financiare (4).

În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1. Observații generale

BCE sprijină eforturile Comisiei Europene (Eurostat) în direcția revizuirii și a modernizării cadrului juridic al Uniunii cu privire la compilarea statisticilor privind IAPC.

2. Consultarea BCE și implicarea acesteia în lucrările pregătitoare și de punere în aplicare

2.1.

Având în vedere contribuțiile constante ale BCE la cadrul IAPC și importanța statisticilor de înaltă calitate privind IAPC pentru o politică monetară adecvată și, în special, pentru îndeplinirea obiectivului principal al BCE privind stabilitatea prețurilor, BCE ar trebui să fie consultată în continuare cu privire la modificările viitoare ale acestui cadru (5).

2.2.

În special, potrivit articolului 127 alineatul (4) și articolului 282 alineatul (5) din tratat, BCE trebuie consultată cu privire la orice acte delegate și acte de punere în aplicare, pe care Comisia le poate adopta în conformitate cu cadrul juridic revizuit privind IAPC (6). Obligația de consultare și beneficiile consultării BCE au fost subliniate de Curtea Europeană de Justiție în Hotărârea Comisia împotriva BCE (7).

2.3.

În conformitate cu dispozițiile existente ale Regulamentului (CE) nr. 2494/95 (8) și sub rezerva colaborării în etapa de pregătire a actelor legislative, considerentul (2) al regulamentului propus ar trebui să reflecte competența BCE de a fi consultată cu privire la actele de punere în aplicare și actele delegate adoptate în temeiul regulamentului propus.

3. Utilizarea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare

3.1.

În ceea ce privește competența Comisiei de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat, BCE consideră că pragul sub care nu există o obligație a statelor membre de a transmite subindici ai indicilor armonizați și lista subindicilor care nu trebuie transmiși de statele membre (9) constituie elemente esențiale ale regulamentului propus. Aceste elemente sunt esențiale pentru asigurarea unor indici ai prețurilor de consum corecți și armonizați. Modificarea acestor parametri are un efect direct asupra acoperirii și asupra solidității indicilor. Aceștia exercită o influență semnificativă asupra calității și fiabilității indicelui. Prin urmare, BCE consideră că actele delegate nu reprezintă instrumentele juridice adecvate pentru a fi utilizate în vederea instituirii de norme de reglementare a acestor elemente cheie ale cadrului IAPC. Aceste aspecte ar trebui decise și stabilite în regulamentul propus. BCE sugerează introducerea, la articolul 5 alineatele (6) și (7), a pragurilor consacrate de 1/1 000 pondere din cheltuielile totale acoperite de IAPC și, respectiv, de 1/100 pentru indicii prețurilor pentru locuințe ocupate de proprietari și pentru indicii prețurilor locuințelor.

3.2.

BCE sprijină articolul 5 alineatul (1) propus în legătură cu articolul 2 litera (q) privind colectarea informațiilor despre „prețurile administrate” ca parte din „informațiile de bază” care ar trebui transmise cu referire la IAPC (și IAPC la o valoare constantă a ratelor de impozitare). BCE monitorizează evoluțiile prețurilor care fie sunt stabilite direct, fie sunt influențate într-o măsură semnificativă de către administrația publică (la nivel central, regional sau local, inclusiv de către autorități de reglementare naționale), precum și impactul acestor evoluții asupra IAPC globali. Într-adevăr, această informație este foarte utilă pentru analiza evoluțiilor inflației. Cu toate acestea, sunt necesare orientări suplimentare cu privire la clasificarea prețurilor ca prețuri neadministrate, prețuri administrate parțial sau prețuri administrate integral. Această clasificare este adesea ambiguă. BCE ar aprecia dacă, în cazul indicilor care fac referire la prețurile administrate sau care exclud aceste prețuri, Comisia ar oferi orientări care să asigure definirea și aplicarea armonizată a acestor noțiuni în cuprinsul unui act de punere în aplicare în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din regulamentul propus.

4. Aspecte metodologice

4.1.

BCE este de acord cu Comisia în ceea ce privește faptul că noul cadru juridic nu ar trebui să rămână în urma cerințelor actuale privind compilarea indicilor armonizați în materie de asigurare a calității și a consecvenței. Realizările obținute în ultimii douăzeci de ani de la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2494/95 ar trebui să fie menținute și, dacă este posibil, consolidate.

4.2.

Articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul propus introduce o marjă mai largă pentru diferențele sistematice de la nivelul ratelor de creștere anuale ale indicelui prețului locuințelor ocupate de proprietar (indicele de preț OOH) și ale indicelui prețurilor locuințelor (IPL) care pot rezulta din devierea de la conceptele sau metodele regulamentului propus. Deși Regulamentul (UE) nr. 93/2013 al Comisiei (10) nu conține nicio dispoziție în acest sens, BCE sugerează cu fermitate aplicarea standardului de 0,1 puncte procentuale, care este utilizat pentru evaluarea comparabilității subindicilor IAPC. Acest lucru poate fi realizat prin renunțarea la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul propus și eliminarea restricției privind acoperirea prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (a). Existența unor cerințe mai puțin stricte cu privire la comparabilitate ar deteriora calitatea subindicilor OOH și IPL.

4.3.

Producerea de subindici la intervale mai puțin frecvente decât cele prevăzute de regulamentul propus ar trebui să facă în continuare obiectul aprobării prealabile de către Comisie (Eurostat). Acest lucru este asigurat în prezent prin articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2494/95 (11). Aceeași cerință ar trebui să se reflecte la articolul 6 alineatul (3) din regulamentul propus, precum și în regulamentul de punere în aplicare.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 13 martie 2015.

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2014) 724 final.

(2) Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 257, 27.10.1995, p. 1).

(3) A se vedea articolul 127 alineatul (1) din tratat și articolul 2 prima teză din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”).

(4) A se vedea articolul 127 alineatul (2) prima liniuță și articolul 127 alineatul (5) coroborate cu articolul 139 alineatul (2) litera (c) din tratat, precum și articolul 3.1 prima liniuță și articolul 3.3 coroborate cu articolul 42.1 din Statutul SEBC.

(5) A se vedea articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2494/95, în conformitate cu care Comisia solicită BCE un aviz cu privire la măsurile pe care intenționează să le prezinte Comitetului Sistemului Statistic European.

(6) A se vedea, de exemplu, punctul 1.3 din Avizul Băncii Centrale Europene din 15 februarie 2007 la solicitarea Consiliului Uniunii Europene cu privire la opt propuneri de modificare a Directivelor 2006/49/CE, 2006/48/CE, 2005/60/CE, 2004/109/CE, 2004/39/CE, 2003/71/CE, 2003/6/CE și 2002/87/CE, în ceea ce privește competențele de executare conferite Comisiei (CON/2007/4) (2007/C 39/01) (JO C 39, 23.2.2007, p. 1); punctul 2 din Avizul Băncii Centrale Europene din 19 octombrie 2012 cu privire la o propunere de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2214/96 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum (IAPC): transmiterea și difuzarea subindicilor IAPC, în ceea ce privește constituirea indicilor armonizați ai prețurilor de consum la o valoare constantă a cotelor de impozitare, și o propunere de regulament al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum, în ceea ce privește stabilirea indicilor prețurilor locuințelor ocupate de proprietari (CON/2012/77) (2013/C 73/03) (JO C 73, 13.3.2013, p. 5).

(7) Hotărârea din 10 iulie 2003, Comisia Comunităților Europene/Banca Centrală Europeană (C-11/00, Rec., p. I-7147), în special punctele 110 și 111. Curtea de Justiție a precizat că obligația de a consulta BCE are drept obiectiv „în esență să asigure adoptarea actului de către organul legislativ doar după consultarea acestei instituții, care, în temeiul funcțiilor specifice pe care le îndeplinește în cadrul Uniunii în domeniul vizat și în virtutea nivelului ridicat de specializare de care se bucură, este calificată în mod specific pentru a contribui în mod constructiv la procesul legislativ avut în vedere”.

(8) A se vedea articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2494/95.

(9) A se vedea articolul 5 alineatele (6) și (7) din regulamentul propus.

(10) Regulamentul (UE) nr. 93/2013 al Comisiei din 1 februarie 2013 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum, în ceea ce privește stabilirea indicilor prețurilor locuințelor ocupate de proprietari (JO L 33, 2.2.2013, p. 14).

(11) Frecvența necesară pentru colectarea prețurilor este o dată pe lună. Atunci când colectarea la intervale mai mari nu împiedică elaborarea unui IAPC care întrunește condițiile de comparabilitate menționate la articolul 4, Comisia (Eurostat) poate permite excepții de la colectarea lunară. Prezentul alineat nu împiedică colectarea mai frecventă a prețurilor.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

29.5.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/7

Rata de schimb a monedei euro (1)

28 mai 2015

(2015/C 175/05)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0896
JPY	yen japonez	135,36
DKK	coroana daneză	7,4598
GBP	lira sterlină	0,71240
SEK	coroana suedeză	9,2617
CHF	franc elvețian	1,0344
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,4910
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,463
HUF	forint maghiar	308,65
PLN	zlot polonez	4,1289
RON	leu românesc nou	4,4435
TRY	lira turcească	2,8970
AUD	dolar australian	1,4267
CAD	dolar canadian	1,3594
HKD	dolar Hong Kong	8,4484
NZD	dolar neozeelandez	1,5213
SGD	dolar Singapore	1,4723
KRW	won sud-coreean	1 208,30
ZAR	rand sud-african	13,2001
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,7568
HRK	kuna croată	7,5817
IDR	rupia indoneziană	14 380,97
MYR	ringgit Malaiezia	3,9797
PHP	peso Filipine	48,560
RUB	rubla rusească	57,1277
THB	baht thailandez	36,909
BRL	real brazilian	3,4373
MXN	peso mexican	16,7079
INR	rupie indiană	69,5410

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

29.5.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/8

Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice emis în cadrul reuniunii din 9 februarie 2015 referitor la un proiect de decizie privind cazul M.7194 – Liberty Global/W&W/Corelio/De Vijver Media

Raportor: Danemarca

(2015/C 175/06)

Concentrare

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia operațiunea notificată are o dimensiune europeană în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice.

Piețe relevante

Comitetul consultativ este de acord cu definițiile pe care Comisia le-a dat piețelor relevante ale produsului și piețelor geografice, astfel cum apar în proiectul de decizie.

În special, Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia, în scopul evaluării concentrării propuse, trebuie să se facă distincția între următoarele piețe:

(a)	piața belgiană sau o piață (regională) mai restrânsă pentru producția de conținut TV și piața belgiană sau o piață (regională) mai restrânsă pentru acordarea de licențe pentru drepturi de difuzare a conținutului TV;

(b)	piața pentru furnizarea cu ridicata a canalelor de televiziune cu acces liber/cu plată de bază în zona acoperită de rețeaua prin cablu a Telenet și piața pentru furnizarea cu ridicata a canalelor de televiziune cu plată cu extraopțiuni în zona acoperită de rețeaua prin cablu a Telenet;

(c)	piața pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune în zona acoperită de rețeaua prin cablu a Telenet;

(d)	piața belgiană sau o piață (regională) mai restrânsă pentru vânzarea de spații publicitare (pe canalele de televiziune).

Evaluare din punctul de vedere al concurenței

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă ridică semne de întrebare cu privire la compatibilitatea sa cu piața internă sau cu o parte semnificativă a acesteia:

(a)

în ceea ce privește relația verticală dintre piața pentru furnizarea cu ridicata a canalelor de televiziune cu acces liber/cu plată de bază în zona acoperită de rețeaua prin cablu a Telenet, pe de o parte, și piața din aval pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune pentru utilizatorii finali în zona acoperită de rețeaua prin cablu a Telenet, pe de altă parte, în legătură cu:

(i)	blocarea accesului la produse;

(ii)	blocarea accesului la clienți.

Măsuri corective

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia, luând în considerare și evoluțiile după notificarea concentrării, sintetizate în secțiunea 6 a proiectului de decizie, angajamentele asumate sunt suficiente pentru a elimina preocupările legate de compatibilitatea concentrării propuse cu piața internă sau cu o parte semnificativă a acesteia:

(a)

(i)	blocarea accesului la produse;

(ii)	blocarea accesului la clienți.

O minoritate a membrilor Comitetului consultativ se abține.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia, sub rezerva respectării depline a angajamentelor asumate de fiecare parte și având în vedere toate angajamentele, este puțin probabil ca concentrarea propusă să reprezinte un obstacol semnificativ în calea concurenței efective pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia. O minoritate a membrilor Comitetului consultativ se abține.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concentrarea propusă ar trebui declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice. O minoritate a membrilor Comitetului consultativ se abține.

29.5.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/11

Rezumat al Deciziei Comisiei

din 24 februarie 2015

de declarare a compatibilității unei concentrări cu piața internă și cu Acordul privind SEE

(Cazul M.7194 – Liberty Global/Corelio/W&W/De Vijver Media)

[notificată cu numărul C(2015) 996 final]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2015/C 175/08)

La data de 24 februarie 2015, Comisia a adoptat o decizie într-un caz privind o concentrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (1) , în special al articolului 8 alineatul (2). O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei, sub forma unei versiuni provizorii, după caz, este disponibilă în versiunea lingvistică autentică a cazului pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/comm/competition/index_en.html

I. PĂRȚILE

(1)

Liberty Global plc („Liberty Global”) oferă servicii de televiziune, internet și telefonie prin rețelele sale prin cablu în mai multe țări din Europa. În Belgia, Liberty Global este acționarul majoritar al Telenet. Telenet deține și operează o rețea prin cablu. Rețeaua acoperă aproape toată Flandra, părți din Bruxelles și o municipalitate din Valonia. Telenet oferă, de asemenea, o serie de canale de televiziune cu plată și furnizează servicii video la cerere.

(2)

Waterman & Waterman NV („Waterman & Waterman”) este un holding financiar controlat de două persoane, și anume Wouter Vandenhaute și Erik Watté.

(3)

Corelio Publishing NV („Corelio Publishing”) publică ziare, știri online și vinde spații publicitare.

(4)

De Vijver Media NV („De Vijver Media”) difuzează două canale de televiziune în limba neerlandeză, și anume „Vier” și „Vijf”. Aceasta produce, de asemenea, conținut TV, în cea mai mare parte prin intermediul filialei sale, Woestijnvis NV. În plus, De Vijver Media vinde spații publicitare pe canalele sale Vier și Vijf, precum și pe unele canale de televiziune mai mici, deținute de alte organisme de radiodifuziune.

II. OPERAȚIUNEA

(5)

La 18 august 2014, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul privind concentrările economice, o notificare privind o concentrare propusă prin care întreprinderea Liberty Global, împreună cu întreprinderile Waterman & Waterman și Corelio Publishing, dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii De Vijver Media, prin achiziționare de acțiuni.

(6)

La 17 iunie 2014, Telenet, W&W și Corelio au încheiat un acord în temeiul căruia Telenet urma să achiziționeze 33,33 % din acțiunile De Vijver Media și să subscrie la o majorare de capital a De Vijver Media. Prin urmare, Telenet va deține 50 % din acțiunile De Vijver Media, iar Waterman &Waterman și Corelio Publishing vor deține fiecare câte 25 % din acțiuni. După încheierea tranzacției, cei trei acționari ai De Vijver Media vor încheia un acord al acționarilor. Pe baza participațiilor lor și a dispozițiilor prevăzute de acordul acționarilor, fiecare dintre cei trei acționari va deține controlul în comun asupra De Vijver Media.

III. PIAȚA PRODUSULUI ȘI PIAȚA GEOGRAFICĂ RELEVANTE

(7)

Organismele de radiodifuziune, precum De Vijver Media, oferă canale de televiziune distribuitorilor TV, precum Telenet. Comisia a definit piața relevantă a produsului pe care își desfășoară activitatea De Vijver Media ca piața pentru furnizarea cu ridicata a canalelor de televiziune cu acces liber și a canalelor de televiziune cu plată de bază. Canalele de televiziune cu plată de bază sunt incluse în pachetul de bază de canale oferit de către distribuitorii TV. În Belgia, majoritatea gospodăriilor plătesc unei companii de televiziune prin cablu sau unei companii de telefonie o taxă lunară pentru un astfel de pachet de bază de canale TV. Canalele Vier și Vijf, care aparțin De Vijver Media, sunt incluse în acest pachet de bază și sunt, prin urmare, canale de televiziune cu plată de bază. Doar canalele organismelor de radiodifuziune publice sunt disponibile gratuit, fără plata unui abonament, și, prin urmare, sunt considerate canale cu acces liber. Având în vedere numărul mic de consumatori care utilizează exclusiv serviciile de televiziune cu acces liber, Comisia nu a trebuit să decidă dacă furnizarea cu ridicata a canalelor cu acces liber și furnizarea cu ridicata a canalelor de televiziune cu plată de bază constituie piețe separate, întrucât acest aspect nu ar modifica rezultatul evaluării din punctul de vedere al concurenței. Piața geografică relevantă pentru furnizarea de canale de televiziune cu acces liber și de canale de televiziune cu plată de bază este zona acoperită de Telenet.

(8)

Distribuitorii TV, cum ar fi Telenet, pun la dispoziția abonaților lor canale de televiziune printr-o rețea. Comisia a definit piața relevantă a produsului pe care Telenet își desfășoară activitatea în calitate de distribuitor TV ca piața pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune. Comisia a lăsat deschisă întrebarea dacă această piață este alcătuită din două piețe relevante distincte ale produsului, și anume piața pentru furnizarea cu amănuntul de servicii de televiziune cu acces liber și de servicii cu plată de bază, respectiv piața pentru furnizarea cu amănuntul de servicii de televiziune cu plată cu extraopțiuni. Piața geografică relevantă a acestor piețe cu amănuntul este zona acoperită de Telenet.

(9)

Comisia a definit, de asemenea, o piață pentru producția de conținut TV și o piață pentru acordarea de licențe/achiziția de drepturi de difuzare de conținut TV. Comisia a lăsat deschisă întrebarea dacă piața geografică relevantă este piața națională (Belgia) sau o piață mai restrânsă (Flandra).

(10)

Totodată, Comisia a lăsat deschisă întrebarea dacă piața publicității televizate constituie o piață distinctă de alte forme de publicitate. Dacă ar exista o astfel de piață distinctă, sfera sa geografică ar fi Belgia sau o sferă mai restrânsă (Flandra).

IV. EVALUAREA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CONCURENȚEI

(11)

Tranzacția nu ridică semne de întrebare în materie de concurență în ceea ce privește piața pentru producția de conținut TV și piața pentru acordarea de licențe pentru drepturi de difuzare a conținutului TV. Cota de piață deținută de De Vijver Media pe aceste piețe este mică, iar conținutul pe care îl produce prin intermediul filialei sale Woestijnvis NV nu este atât de important încât să atragă concurența organismelor de radiodifuziune sau a distribuitorilor TV. De asemenea, tranzacția nu ridică semne de întrebare în materie de concurență în ceea ce privește o eventuală piață distinctă pentru publicitatea televizată.

(12)

Tranzacția ridică semne de întrebare în materie de concurență deoarece De Vijver Media ar putea bloca accesul distribuitorilor TV care concurează cu Telenet la canalele Vier și Vijf (blocarea accesului la produse). De asemenea, tranzacția ridică preocupări în materie de concurență deoarece Telenet ar putea bloca accesul concurenților De Vijver Media la rețeaua prin cablu a Telenet.

1. Blocarea accesului la produse: De Vijver Media ar putea să blocheze accesul la canalele sale pentru distribuitorii TV care concurează cu Telenet

(13)

Canalele Vier și Vijf sunt produse importante pentru distribuitorii TV. Consumatorii din Flandra și Bruxelles apreciază canalele Vier și Vijf și le urmăresc frecvent. Respondenții la ancheta de piață au afirmat că distribuitorii TV trebuie să fie în măsură să ofere aceste canale abonaților lor pentru a putea concura cu Telenet.

(14)

Atât Telenet, cât și De Vijver Media se pot angaja și în blocarea totală, și în blocarea parțială a accesului la produse. Blocarea totală a accesului la produse înseamnă că Telenet și De Vijver Media ar putea refuza să acorde licențe pentru canalele Vier și Vijf distribuitorilor TV care concurează cu Telenet. Blocarea parțială a accesului la produse înseamnă că Telenet și De Vijver Media ar putea mări prețul pentru canalele Vier și Vijf sau i-ar putea discrimina în alte moduri pe distribuitorii TV concurenți.

(15)

În afară de Telenet, după efectuarea tranzacției, alți doi acționari vor deține controlul în comun asupra De Vijver Media. Comisia a evaluat dacă ceilalți doi acționari ar putea împiedica Telenet să blocheze accesul la produse. După ce a analizat acordul acționarilor, Comisia a conchis că acest lucru nu este posibil și că Telenet ar putea să se angajeze, pe cont propriu, în blocarea accesului la produse.

(16)

Dacă cei trei acționari ai De Vijver Media acționează împreună, și De Vijver Media se poate angaja în blocarea accesului la produse. Toți cei trei acționari ai De Vijver Media ar putea demara o acțiune concertată dacă ar avea cu toții o motivație de a se angaja în blocarea accesului la produse. Ceilalți doi acționari ai De Vijver Media vor avea o motivație de a se angaja în blocarea parțială a accesului la produse deoarece acest lucru va avea ca rezultat perceperea de către De Vijver Media a unor taxe de licență mai mari (comisioanele plătite de către distribuitorii TV organismelor de radiodifuziune pentru dreptul de a transmite canale). Este posibil ca ceilalți doi acționari să nu aibă motivații de a se angaja în blocarea totală a accesului la produse, dar Telenet poate alinia motivațiile acestora cu cele ale Telenet, compensându-i pentru orice pierdere de venituri care poate rezulta în urma blocării totale a accesului la produse.

(17)

Pentru a evalua dacă De Vijver Media ar avea o motivație de a se angaja în blocarea totală a accesului la produse, Comisia a cuantificat costurile și beneficiile pe care le-ar implica o astfel de blocare. Costurile sunt veniturile din publicitate și din taxele de licență pe care De Vijver Media nu le-ar mai încasa deoarece canalele sale nu ar mai fi oferite de distribuitorii TV care concurează cu Telenet. Beneficiile sunt profiturile generate de Telenet prin preluarea unor abonați care trec la Telenet de la platforme care concurează cu Telenet. Pe baza comparației costurilor și a beneficiilor, Comisia a calculat apoi numărul de abonați ai concurenților Telenet care ar trebui să schimbe furnizorul astfel încât blocarea totală a accesului la produse să fie profitabilă.

(18)

Comisia a estimat că, dacă Vier și Vijf nu ar mai fi oferite de concurenții Telenet, numărul de abonați care ar schimba furnizorul ar fi cu mult mai mare decât numărul minim de abonați de care ar fi nevoie pentru ca blocarea totală a accesului să devină profitabilă. Întrucât beneficiile blocării totale a accesului la produse sunt mai mari decât costurile, Telenet și De Vijver Media au o motivație puternică de a se angaja în blocarea totală a accesului la produse.

(19)

Telenet și De Vijver Media ar avea, de asemenea, o motivație puternică de a se angaja într-o blocare parțială a accesului la produse, deoarece De Vijver Media ar percepe astfel taxe de licență mai mari.

(20)

Blocarea accesului la produse ar putea genera efecte anticoncurențiale pe piața pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune. Telenet are o poziție dominantă pe piața respectivă, având în vedere cotele sale mari de piață, precum și alți câțiva factori. Blocarea accesului la produse ar putea ridica bariere la intrarea pe această piață, deoarece entităților care intră pe piață le va fi greu să concureze cu Telenet dacă nu pot oferi canalele Vier și Vijf. Prin urmare, poziția dominantă a Telenet ar fi consolidată. Blocarea accesului la produse ar diminua totodată concurența din partea distribuitorilor TV existenți, deoarece aceștia nu vor fi în măsură să ofere canalele Vier și Vijf.

2. Blocarea accesului la clienți: Telenet ar putea dezavantaja în rețeaua sa de cablu organismele de radiodifuziune care concurează cu De Vijver Media

(21)

Pe piețele din domeniul televiziunii, blocarea completă a accesului la clienți are loc atunci când unui organism de radiodifuziune i se refuză accesul la un distribuitor din aval. Acest lucru duce la întreruperea semnalului, timp în care abonații nu pot viziona canalele pentru care a fost blocat accesul. O formă mai subtilă de blocare a accesului la clienți (blocarea parțială a accesului la clienți) apare atunci când un distribuitor TV difuzează un canal pe platforma sa, dar diminuează calitatea experienței de vizualizare a canalului respectiv. În special, un distribuitor ar putea face mai puțin accesibil pe platforma sa conținutul unui concurent plasând, de exemplu, canalele concurente mai jos pe lista canalelor sau a ghidului de programare electronică, ceea ce va spori probabilitatea ca telespectatorii să urmărească în schimb canale care aparțin distribuitorului.

(22)

Telenet este un client important, cu un grad ridicat de putere pe piața din aval pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune. Având în vedere cota ridicată de piață a Telenet pe piața pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune, Comisia consideră că organismele de radiodifuziune trebuie să se regăsească pe platforma de distribuție TV a Telenet pentru a putea funcționa în Flandra.

(23)

Telenet deține controlul asupra canalelor liniare pe care le difuzează (care fac obiectul obligațiilor de difuzare – must-carry) și poate decide, de asemenea, ce conținut neliniar al organismelor de radiodifuziune să difuzeze pe platforma sa. Prin urmare, Telenet are capacitatea de a se angaja în blocarea accesului la clienți.

(24)

Telenet ar putea fi, de asemenea, motivat să se angajeze în blocarea accesului la clienți. Obiectivul unei astfel de strategii ar fi canalele care concurează îndeaproape cu canalele De Vijver Media, și anume canalele care au un public similar și pe care fac reclamă agenții de publicitate similare. Acest lucru se datorează faptului că beneficiile De Vijver Media obținute din blocarea accesului la clienți provin din veniturile mai mari câștigate din publicitate; aceste venituri ar fi probabil și mai mari dacă un canal asemănător cu Vier sau Vijf nu ar mai fi disponibil pe platforma Telenet. Pe de altă parte, blocarea unui canal cu un profil și o audiență diferite de cele ale Vier și Vijf nu este susceptibilă să genereze venituri semnificative. Având în vedere similitudinile în ceea ce privește audiența și tipul de conținut, Comisia consideră că obiectivele blocării accesului la clienți sunt probabil canalele 2BE și Vitaya ale Medialaan, canalul Canvas al VRT și serviciile neliniare ale acestor două organisme de radiodifuziune.

(25)

Rentabilitatea globală a blocării accesului la clienți pentru Telenet și De Vijver Media depinde de numărul clienților care ar pleca de la Telenet ca urmare a blocării accesului. Dacă numărul clienților care ar alege alt furnizor este scăzut, Telenet nu și-ar pierde mulți abonați și, prin urmare, costurile blocării accesului la clienți ar fi limitate. Pe baza estimărilor Comisiei, numărul clienților care ar alege alt furnizor ar putea fi prea mare pentru ca blocarea totală a accesului la clienți (adică absența totală a canalului de pe platforma Telenet) să fie profitabilă pentru Telenet. Cu toate acestea, Telenet ar putea fi motivat să se angajeze în blocarea parțială a accesului la clienți sub forma degradării calității canalelor și a serviciilor neliniare ale organismelor rivale de radiodifuziune care concurează cu De Vijver Media. De asemenea, Telenet poate folosi blocarea parțială a accesului la clienți drept o amenințare credibilă în cadrul negocierilor, fapt care va îmbunătăți poziția de negociere a Telenet cu Medialaan și VRT și va permite Telenet să ceară condiții mai favorabile în cadrul negocierilor cu privire la un acord de difuzare.

(26)

Blocarea parțială a accesului la clienți ar avea efecte anticoncurențiale. Degradarea calității de către Telenet va reduce calitatea experienței de vizionare a canalelor concurente pe platforma Telenet. Mai mult, concurența pe piața pentru furnizarea cu ridicata a canalelor de televiziune cu acces liber și a canalelor de televiziune cu plată de bază ar scădea, având în vedere că organismele de radiodifuziune Medialaan și VRT ar avea o poziție mai slabă în calitate de concurenți.

3. Concluzie privind evaluarea din punctul de vedere al concurenței

(27)

Concentrarea creează preocupări legate de blocarea accesului la produse în ceea ce privește canalele Vier și Vijf aparținând De Vijver Media. Concentrarea creează, de asemenea, preocupări legate de blocarea parțială a accesului la clienți, deoarece Telenet are capacitatea și motivația de a degrada calitatea experienței de vizualizare a canalelor VRT și Medialaan. Prin urmare, concentrarea notificată creează preocupări cu privire la faptul că tranzacția ar duce la apariția unui obstacol semnificativ în calea concurenței efective pe piața pentru furnizarea cu amănuntul a serviciilor de televiziune în zona acoperită de Telenet și pe piața de furnizare a canalelor de televiziune cu acces liber și a canalelor de televiziune cu plată de bază în zona acoperită de Telenet.

V. EVOLUȚII DUPĂ NOTIFICAREA CONCENTRĂRII

(28)

În timp ce Comisia examina concentrarea, De Vijver Media a încheiat noi acorduri de difuzare cu mai mulți distribuitori TV, inclusiv cu Belgacom. De Vijver Media s-a oferit, de asemenea, să extindă durata mai multor acorduri de difuzare cu alți distribuitori TV. Aceste acorduri de difuzare reduc riscul de blocare a accesului la produse, deoarece garantează că distribuitorii TV vor avea acces la canalele Vier și Vijf. Cu toate acestea, acordurile nu elimină pe deplin preocupările Comisiei privind blocarea accesului la produse, întrucât nu acoperă toate drepturile legate de difuzarea canalelor Vier și Vijf și deoarece potențialii nou-intrați pe piață nu beneficiază de astfel de acorduri de difuzare.

(29)

În cursul examinării Comisiei, Telenet a propus, de asemenea, modificări la acordurile sale de difuzare cu organismele de radiodifuziune VRT și Medialaan. Aceste acorduri stabilesc condițiile în care Telenet distribuie canalele VRT și ale Medialaan, inclusiv taxele pe care trebuie să le plătească Telenet. Telenet și VRT și-au modificat acordul de difuzare și au prelungit durata acestuia. Modificarea a introdus mai multe dispoziții menite să protejeze VRT de blocarea accesului la clienți. De asemenea, Telenet a transmis Medialaan o ofertă cu caracter obligatoriu și irevocabilă privind prelungirea duratei acordului său de difuzare și pentru modificarea acordului menit să protejeze Medialaan de blocarea accesului la clienți. Părțile care au efectuat notificarea și-au luat un angajament formal de a menține această ofertă deschisă timp de șase luni după încheierea tranzacției.

VI. ANGAJAMENTE

1. Descrierea angajamentelor

(30)

Pentru a răspunde preocupărilor în materie de concurență identificate de Comisie, părțile care au efectuat notificarea au prezentat o serie de angajamente. Elementul central al acestor angajamente a fost acela de a asigura că De Vijver Media va răspunde pozitiv tuturor solicitărilor rezonabile din partea distribuitorilor TV de a distribui canalele Vier, Vijf și orice viitor canal de televiziune cu plată de bază în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. Orice distribuitor TV care intenționează să ofere servicii de televiziune cu amănuntul în zona acoperită de Telenet are posibilitatea, dacă dorește acest lucru, să obțină o licență pentru întregul teritoriu al Belgiei. De Vijver Media trebuie să acorde licență nu numai pentru canale, ci și pentru drepturile conexe. Acestea sunt drepturile de a include programele TV ale canalului într-un serviciu care este legat de canal, cum ar fi serviciul video în reluare, serviciul captării canalelor pe mai multe tipuri de ecrane sau serviciul PVR (un serviciu care permite telespectatorilor să înregistreze programele și să le vizioneze când doresc). Serviciile conexe sunt oferite ca parte a experienței de vizualizare a canalelor și sunt oferite utilizatorilor finali simultan sau cu puțin timp înainte ori după transmisia liniară a canalului.

(31)

Toți furnizorii de servicii de distribuție TV se pot baza pe aceste angajamente, indiferent dacă distribuie canale TV prin cablu, satelit, prin protocol internet (IPTV), televiziune digitală terestră (DTT), pe internet sau pe o altă platformă de distribuție. În cazul unor litigii în privința condițiilor de acces, distribuitorii TV pot să supună litigiul unui arbitraj rapid. Angajamentele vor fi în vigoare pentru o perioadă de șapte ani.

(32)

În afară de angajamentul de a acorda licențe pentru canalele Vier și Vijf, părțile care au efectuat notificarea se angajează să mențină deschisă oferta adresată Medialaan timp de șase luni după încheierea tranzacției. Contextul acestei oferte a fost descris în secțiunea „Evoluții după notificarea concentrării”.

2. Evaluarea angajamentelor

(33)

Comisia consideră că angajamentul de a acorda licențe pentru canalele Vierși Vijf și pentru orice alt canal de televiziune cu plată de bază, împreună cu drepturile conexe acestora, în combinație cu acordurile de difuzare încheiate de De Vijver Media, elimină preocupările Comisiei privind blocarea accesului la produse. Angajamentul elimină preocuparea Comisiei privind blocarea totală a accesului la produse deoarece asigură faptul că distribuitorii TV actuali și viitori pot include în oferta lor canalele Vier și Vijf. De asemenea, angajamentul elimină preocupările Comisiei privind blocarea parțială a accesului la produse deoarece asigură faptul că distribuitorii TV vor plăti taxe echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.

(34)

De asemenea, Comisia consideră că angajamentele, în combinație cu acordurile de difuzare încheiate de Telenet, înlătură preocupările Comisiei privind blocarea accesului la clienți. Acordurile de difuzare încheiate de Telenet cu VRT și Medialaan și oferta Telenet de a modifica acordul cu Medialaan, astfel cum este formalizată în angajamente, protejează VRT și Medialaan împotriva blocării parțiale a accesului la clienți.

VII. CONCLUZII

(35)

Din motivele menționate anterior, decizia conchide că propunerea de concentrare nu va denatura semnificativ concurența efectivă de pe piața internă sau din cadrul unei părți semnificative a acesteia.

(36)

În consecință, concentrarea a fost declarată compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 175

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 58 29 mai 2015

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2015/C 175/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7597 – Sabadell/TSB) ( 1 )	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2015/C 175/03	Aviz în atenția persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2013/255/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria	5
2015/C 175/04	Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria	6
	Comisia Europeană
2015/C 175/05	Rata de schimb a monedei euro	7
2015/C 175/06	Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice emis în cadrul reuniunii din 9 februarie 2015 referitor la un proiect de decizie privind cazul M.7194 – Liberty Global/W&W/Corelio/De Vijver Media – Raportor: Danemarca	8
2015/C 175/07	Raport final al consilierului-auditor – Liberty Global/Corelio/W&W/De Vijver Media (M.7194)	10
2015/C 175/08	Rezumat al Deciziei Comisiei din 24 februarie 2015 de declarare a compatibilității unei concentrări cu piața internă și cu Acordul privind SEE (Cazul M.7194 – Liberty Global/Corelio/W&W/De Vijver Media) [notificată cu numărul C(2015) 996 final] ( 1 )	11

	III Acte pregătitoare
	Banca Centrală Europeană
2015/C 175/02	Avizul Băncii Centrale Europene din 13 martie 2015 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului (CON/2015/10)	2