COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

11.12.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 443/1

Comunicare a Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2004/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind mijloacele de măsurare (1)

[Publicarea trimiterilor către documentele normative elaborate de OIML și a listei părților acestora care corespund cerințelor esențiale (în conformitate cu articolul 16.1 din directivă)]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/C 443/01)

MI-007: Taximetre

în legătură cu:

OIML R 21 Ediția 2007

Note:

Coloana „Observații” precizează conformitatea între OIML R 21 și cerința relevantă din Directiva 2004/22/CE.

Indicația „Acoperită” are următoarele semnificații:

—	cerința din OIML R 21 este identică cu cea din Directiva 2004/22/CE; sau

—	cerința din OIML R 21 este mai severă decât cea din Directiva 2004/22/CE; sau

—	toate cerințele din OIML R 21 îndeplinesc cerințele din Directiva 2004/22/CE (chiar și atunci când Directiva 2004/22/CE permite alte alternative);

—	în cazul în care cerința nu este complet acoperită, un scurt comentariu precizează ce anume este acoperit.

Indicația „Neacoperită” înseamnă că cerința din Directiva 2004/22/CE fie nu este compatibilă cu cerința relevantă din OIML R 21, fie nu este inclusă în OIML R 21.

Indicația „Fără relevanță” înseamnă că cerința din anexa I la Directiva 2004/22/CE nu este relevantă pentru taximetre.

Cerințe esențiale în MID		OIML R 21 Ediția 2007	Observații
ANEXA 1
1.1		2.4.5.4; 2.5.5	Acoperită
1.2		A.5.4.5	Acoperită
1.3		3.5.2	Acoperită
1.3.1		3.5.1; 5.1.2	Acoperită
1.3.2 (a)
M1:			Fără relevanță
M2:			Fără relevanță
M3:		A.5.4.4	Acoperită
1.3.2 (b)			Acoperită
1.3.3 (a)
E1			Fără relevanță
E2			Fără relevanță
E3	Prima teză	A.5.4.3; A.5.4.5; A.5.4.6; A.5.4.7	Acoperită cu condiția utilizării unei intensități a câmpului de 24 V/m
	A doua teză, prima liniuță	A.5.4.3.2	Acoperită
	A doua teză, a doua liniuță		Acoperită cu condiția utilizării întreruperii alimentării, testul B, în conformitate cu ISO 16750-2: 2010 (E)
1.3.3 (b)		Anexa A	Acoperită
1.3.4		Anexa A	Acoperită
1.4
1.4.1		A.5.1	Acoperită
1.4.2		5.1.2	Acoperită
2		7.5	Acoperită
3		5.2.6	Acoperită
4			Fără relevanță
5		4.1	Acoperită
6		3.3	Acoperită
7
7.1		4.2.1	Acoperită
7.2		4.1; 4.9.1	Acoperită
7.3			Fără relevanță
7.4			Fără relevanță
7.5		4.1	Acoperită
7.6		4.2.3; 4.11	Acoperită în cazul în care procedura de încercare este inclusă în manualul de operare
8
8.1		5.2.3.2	Acoperită
8.2		4.2.5	Acoperită
8.3		4.11.2	Acoperită
8.4		4.10	Acoperită
8.5			Fără relevanță
9
9.1		4.12; 4.12.1	Acoperită
9.2			Fără relevanță
9.3			Neacoperită
9.4			Fără relevanță
9.5			Fără relevanță
9.6			Fără relevanță
9.7		3.4; 4.9.1	Acoperită
9.8		4.12.2	Acoperită
10
10.1		4.9.1	Acoperită
10.2		4.9.1	Acoperită
10.3		4.9.2	Acoperită
10.4		4.9.1	Acoperită
10.5			Fără relevanță
11
11.1			Fără relevanță
11.2			Fără relevanță
12		4.2.3	Acoperită
ANEXA MI-007
Definiții
Taximetru		2.1.1	Acoperită
Prețul cursei		2.3.1.1	Acoperită
Viteza de comutare		2.3.1.2	Acoperită
Modul normal de calcul S (o singură aplicare a tarifului)		2.3.1.3.1	Acoperită
Modul normal de calcul D (dubla aplicare a tarifului)		2.3.1.3.2	Acoperită
Poziție de funcționare		2.3.3; 2.3.3.1; 2.3.3.2; 2.3.3.3	Acoperită
1		3.1	Acoperită
2		2.3.3.2; 2.3.3.3; 3.1	Acoperită
3		4.3	Acoperită
4		5.2.3; 4.2.2	Acoperită
5		4.2.3; 4.2.5	Acoperită
6.1		A.5.4.4	Acoperită
6.2		3.5.1; 3.5.2	Acoperită
7		3.2.1.1	Acoperită
8
8.1		A se vedea răspunsul la anexa 1 § 1.3.3	Acoperită
8.2		5.1.3	Acoperită
9		5.2.5	Acoperită
10		3.1	Acoperită
11		4.5.3 (b)	Acoperită
12		4.5.4	Acoperită
13		4.9.1	Acoperită
14.1		4.2.4	Acoperită
14.2		4.2.5	Acoperită în cazul în care 4.2.5.i din OIML R 21:2007 este obligatoriu
14.3		A se vedea răspunsul la anexa I § 8.3	Acoperită
15.1		4.7	Acoperită
15.2		4.7	Acoperită
15.3		4.9.1	Acoperită
16		4.8	Acoperită
17		4.1; 4.14.1	Acoperită
18		5.2.4; 3.2.1.1	Acoperită
19		4.14.1; 4.2.1	Acoperită
20		4.2.1	Acoperită
21		3.3	Acoperită
22		3.7	Acoperită
23		3.4	Acoperită

(1) JO L 135, 30.4.2004, p. 1.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

11.12.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 443/7

Concluziile Consiliului

„Formarea practicienilor din domeniul dreptului: un instrument esențial pentru consolidarea acquis-ului UE”

(2014/C 443/04)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 29 iunie 2006 privind formarea judiciară în Uniunea Europeană [COM(2006) 356 final];

Rezoluția Consiliului privind formarea profesională a judecătorilor, a procurorilor și a personalului din justiție în cadrul Uniunii Europene (2008/C 299/01);

Articolul 81 alineatul (2) litera (h) și articolul 82 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, referitoare la sprijinirea de către Uniune a formării profesionale a magistraților și a personalului din justiție în materie civilă și penală;

Magna Carta din 2010 a judecătorilor Consiliului consultativ al judecătorilor europeni din cadrul Consiliului Europei, care evidențiază faptul că formarea inițială și la locul de muncă constituie un drept și o obligație pentru judecători și că formarea este un element important în vederea asigurării independenței judecătorilor, precum și a calității și eficienței sistemului judiciar [CCJE (2010) 3 final];

Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Instaurarea unui climat de încredere în justiție la nivelul UE – O nouă dimensiune a formării judiciare europene” [COM(2011) 551 final];

Concluziile Consiliului din 27 octombrie 2011 privind formarea judiciară europeană (2011/C 361/03);

Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2012 referitoare la formarea judiciară [2012/2575(RSP)];

Comunicarea Comisiei Europene „Agenda UE în domeniul justiției pentru 2020 – Consolidarea încrederii, a mobilității și a creșterii în cadrul Uniunii” [COM(2014) 144 final];

Orientările strategice ale Consiliului European pentru spațiul de libertate, securitate și justiție din 27 iunie 2014 în care se precizează că „[s]e impune luarea de măsuri suplimentare cu privire la […] promovarea formării profesioniștilor din domeniu” (EUCO 79/14);

SUBLINIAZĂ că:

Judecătorii și procurorii, precum și alți practicieni din domeniul dreptului, joacă un rol fundamental în garantarea respectării dreptului Uniunii Europene.

Justiția, inclusiv cooperarea judiciară, a devenit o politică matură a UE odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; spațiul european de justiție trebuie acum consolidat; formarea reprezintă un instrument esențial pentru a garanta că drepturile acordate de legislația UE devin o realitate, că eficacitatea sistemelor de justiție din statele membre sporește și că practicienii din domeniul dreptului au încredere reciprocă în sistemele de justiție ale celorlalți. Acest lucru, la rândul său, ar trebui să contribuie la asigurarea bunei desfășurări a procedurilor transfrontaliere și a recunoașterii hotărârilor judecătorești;

SALUTĂ:

faptul că peste 210 000 de practicieni în domeniul dreptului, indiferent că sunt judecători, procurori, personal din instanțe, avocați, notari sau executori judecătorești, au participat la formări în materie de drept al UE între 2011 și 2013, astfel cum s-a arătat în rapoartele anuale ale Comisiei referitoare la formarea judiciară europeană;

diseminarea de bune practici în materie de formare pentru judecători, procurori, avocați și personal din instanțe și diseminarea de recomandări în vederea îmbunătățirii formării pentru aceste profesii, rezultate din Proiectul-pilot privind formarea judiciară europeană propus de Parlamentul European în 2012 și pus în aplicare de Comisia Europeană în 2013 și 2014;

adoptarea programului „Justiție” (1) pentru perioada 2014-2020, care sprijină și promovează formarea judiciară în vederea favorizării unei culturi comune juridice și judiciare și care alocă 35 % din bugetul său global, și anume, 132 de milioane EUR, acestui obiectiv;

creșterea participării judecătorilor și a procurorilor la schimburi și la alte activități de formare transfrontaliere care au fost efectuate, facilitate și coordonate de Rețeaua europeană de formare judiciară (EJTN) în ultimii ani;

RECUNOAȘTE că:

Deși situația se îmbunătățește, mai sunt multe de făcut pentru a atinge obiectivul ambițios ca jumătate (aproximativ 700 000) din toți practicienii din domeniul dreptului să participe la formare în materie de drept al UE între 2011 și 2020.

Necesitățile de formare ale practicienilor din domeniul dreptului nu sunt încă îndeplinite în totalitate, iar situația variază între profesiile juridice și între statele membre.

Bunele practici trebuie difuzate pe scară largă, actualizate, reutilizate și difuzate în rândul tuturor profesiilor juridice.

Practicienii din domeniul dreptului se confruntă în continuare cu obstacole care îi împiedică să participe la activități de formare, de exemplu, din cauza lipsei de timp sau de buget, lipsa de cursuri de formare care să includă dreptul UE sau lipsa competențelor lingvistico-juridice care sunt necesare pentru a participa la activități de formare transfrontaliere.

La nivelul UE, EJTN se află în poziția cea mai bună pentru a coordona, prin intermediul membrilor săi, activitățile naționale de formare și pentru a dezvolta o ofertă de formare transfrontalieră pentru judecători și procurori; EJTN a primit din ce în ce mai mult sprijin sub formă de cofinanțare din partea Uniunii Europene în ultimii ani;

INVITĂ FURNIZORII NAȚIONALI DE FORMARE JUDICIARĂ ȘI FURNIZORII DE FORMARE PENTRU PROFESIILE JURIDICE:

să integreze în mod sistematic formarea în materie de drept al UE și, în special, în materie de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în activitățile de formare inițială și continuă la nivel național, atunci când este necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a funcțiilor judiciare sau profesionale;

să dea urmare celor mai bune practici și recomandărilor care rezultă din Proiectul-pilot privind formarea judiciară europeană, după caz;

să faciliteze recunoașterea activităților transfrontaliere de formare în materie de drept al UE în alt stat membru sau oferite de un furnizor european de formare ca îndeplinind obligațiile naționale de formare, în cazul în care acestea există;

să îmbunătățească, acolo unde este necesar, colectarea de date fiabile privind formarea și punerea la dispoziția Comisiei a acestor date, pentru a permite Comisiei să continue să îmbunătățească precizia raportării anuale privind formarea judiciară europeană;

să sprijine coordonarea formării furnizate de organizațiile naționale ale profesiilor juridice liberale, prin intermediul entităților lor respective de la nivelul UE;

INVITĂ STATELE MEMBRE:

să transpună prioritatea concluziilor Consiliului European din iunie 2014 privind formarea practicienilor din domeniul dreptului în măsuri concrete prin:

—	alocarea resurselor bugetare necesare pentru dezvoltarea unei oferte de formare adecvate;

—	acordarea pentru practicienii din domeniul dreptului a posibilității de a participa la activitățile de formare oferite;

luarea în considerare a posibilității de a spori sprijinul financiar pentru EJTN, dar cel puțin menținerea acestui sprijin, ținând seama de cadrul juridic al EJTN și de cofinanțarea directă de către statele membre a anumitor formări ale EJTN în conformitate cu necesitățile de formare relevante, pentru a corespunde contribuției UE și a permite rețelei să-și dezvolte în continuare activitățile, cum ar fi schimburi și formări transfrontaliere;

sprijinirea colectării de date fiabile în acest domeniu;

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

să recurgă la expertiza disponibilă în statele membre și în rândul părților interesate și să valorifice buna activitate a EJTN și rezultatele Proiectului-pilot privind formarea judiciară europeană, atunci când are în vedere pregătirea unei recomandări privind standardele în materie de formare referitoare la toate profesiile juridice;

să raporteze în continuare cu privire la participarea practicienilor din domeniul dreptului la formare în materie de drept al Uniunii și în materie de drept al altor state membre;

să organizeze periodic reuniuni la nivelul UE cu părțile interesate implicate în formarea practicienilor din domeniul dreptului, pentru a analiza progresele înregistrate și a contribui la pregătirea, în cazul în care este necesar, a unor îmbunătățiri suplimentare ale formării judiciare europene;

să organizeze o reuniune specifică la nivelul UE cu părțile interesate pentru a identifica activitățile de formare existente, pentru a identifica eventualele lacune și pentru a propune îmbunătățiri, cu un accent deosebit pe formarea practicienilor din domeniul dreptului și a funcționarilor publici care aplică Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

să încurajeze furnizorii de formare, indiferent dacă sunt publici sau, după caz, privați, să organizeze mai multe formări în materie de drept al UE și în materie de competențe lingvistico-juridice străine pentru profesiile juridice, având în vedere obiectivul ca astfel de formări să fie de înaltă calitate și eficiente din punctul de vedere al costurilor;

să abordeze tema specifică a formării personalului din instanțe, inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea formării în materie de drept al UE pentru membrii personalului din instanțe ale căror atribuții cuprind elemente de drept al UE și în ceea ce privește facilitarea cooperării transfrontaliere dintre furnizorii de formare pentru personalul din instanțe, dacă este cazul;

să sporească progresiv, respectând cerințele și procedurile bugetare ale UE, sprijinul financiar pentru Rețeaua europeană de formare judiciară, care este instrumentul esențial pentru îmbunătățirea formării judecătorilor și a procurorilor în UE;

să sporească sprijinul financiar pentru proiectele de formare transfrontalieră, astfel cum se prevede în programul „Justiție” pentru perioada 2014-2020, reducând în același timp sarcina administrativă pentru beneficiari;

să dezvolte în continuare secțiunea privind formarea portalului european e-justiție, incluzând e-learning, ca un instrument eficient pentru dezvoltarea în continuare a formării judiciare europene.

(1) Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Justiție” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 73).

11.12.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 443/10

Rata de schimb a monedei euro (1)

10 decembrie 2014

(2014/C 443/05)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2392
JPY	yen japonez	147,33
DKK	coroana daneză	7,4397
GBP	lira sterlină	0,78975
SEK	coroana suedeză	9,3276
CHF	franc elvețian	1,2024
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,8765
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,618
HUF	forint maghiar	307,21
LTL	litas lituanian	3,45280
PLN	zlot polonez	4,1619
RON	leu românesc nou	4,4430
TRY	lira turcească	2,8000
AUD	dolar australian	1,4846
CAD	dolar canadian	1,4186
HKD	dolar Hong Kong	9,6059
NZD	dolar neozeelandez	1,6034
SGD	dolar Singapore	1,6263
KRW	won sud-coreean	1 369,94
ZAR	rand sud-african	14,2430
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,6526
HRK	kuna croată	7,6680
IDR	rupia indoneziană	15 298,55
MYR	ringgit Malaiezia	4,3088
PHP	peso Filipine	55,250
RUB	rubla rusească	67,2763
THB	baht thailandez	40,658
BRL	real brazilian	3,2105
MXN	peso mexican	17,8541
INR	rupie indiană	76,9233

(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

11.12.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 443/11

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2014/C 443/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

„HOLLANDSE GEITENKAAS”

Nr. CE: NL-PGI-0005-01176 – 6.11.2013

IGP ( X ) DOP ( )

1. Denumirea

„Hollandse geitenkaas”

2. Statul membru sau țara terță

Țările de Jos

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.3: Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Hollandse geitenkaas” este o indicație tradițională, geografică pentru o brânză cu pastă semitare produsă în Țările de Jos, un produs maturat natural sau în folie, cu un mod de preparare asemănător cu cel al brânzei Gouda, fabricată din lapte de capră provenit de la exploatații de creștere a caprelor stabilite în Țările de Jos. „Hollandse geitenkaas” se maturează natural cu formare de crustă sau se maturează în ambalaj de folie ca brânză fără crustă, devenind un produs gata pentru consum. Maturarea naturală cu formare de crustă poate avea loc doar în Țările de Jos. Durata procesului de maturare este de patru săptămâni, durata minimă fiind de 25 de zile.

Proprietăți:

Culoare	:	În procesul de maturare, gama de culori este de la alb la brânza „Hollandse geitenkaas” proaspătă și semimaturată până la culoarea fildeșului la brânza „Hollandse geitenkaas” maturată.
Consistență	:	„Hollandse geitenkaas” este puțin moale până la suplă când are o vechime de patru săptămâni; pe măsură ce se usucă devine tot mai tare.
Compoziție	:	În compoziția laptelui furnizat fabricilor producătoare de brânză intră un conținut de grăsime de 2,8-6,2 % și un conținut de proteine de 2,6-4,4 %. În brânză se pot adăuga orice fel de plante, plante aromatice, condimente sau legume, precum urzica, schinduful, cimbrul și pătlăgelele roșii, cu condiția ca gustul caracteristic al acestora să poată fi sesizat în brânză.
Conținut de grăsime	:	Minimum 50,0 % și maximum 60,0 % din substanța uscată.
Umiditate	:	Maximum 44 % după 14 zile de la momentul coagulării.
Conținut de sare	:	Maximum 4,1 % din substanța uscată.
Gust	:	Catifelat, delicat și pur. Gustul și aroma devin mai puternice/mai intense pe măsură ce procesul de maturare avansează.
Secțiune transversală	:	După secționarea brânzei, secțiunea este închisă sau sunt vizibile orificii, repartizate sau nu uniform.
Crustă	:	În cazul maturării naturale, crusta brânzei este bine închisă, netedă, uscată, curată și fără mucegai. „Hollandse geitenkaas” în ambalaj de folie nu are crustă tare, deși și această brânză este presată și saramurată. „Hollandse geitenkaas” maturată în ambalaj de folie trebuie să fie bine închisă, netedă, uscată, curată și fără mucegai.
Temperatură de maturare	:	10-14 °C în cazul maturării naturale și 4-7 °C în cazul maturării în folie.
Termen de valabilitate pentru consum	:	Minimum 28 de zile după preparare până la peste un an.

Caracteristici diverse:

Brânza se prezintă sub formă de cilindru aplatizat sau sub formă de felie, de pâine ori de calup, cântărind între 1,5 kg și 20 kg. Forma de cilindru aplatizat înseamnă o formă rotundă a cărei suprafață laterală se unește armonios cu suprafața superioară și cu cea inferioară, care sunt plate, și a cărei înălțime reprezintă între o pătrime și jumătate din diametru. Forma de felie înseamnă o formă de cilindru aplatizat cu o margine arcuită și o margine dreaptă. Forma de pâine înseamnă o brânză de formă dreptunghiulară.

Coagularea laptelui de capră se face cu cheag de origine animală sau cu un cheag microbian la o temperatură minimă de 28 °C și o temperatură maximă de 32 °C. Pentru coagulare se adaugă o cultură microbiană mixtă de bacterii mezofile de cultură starter pentru „Hollandse geitenkaas” constând în variante de Lactococcus, cel mai adesea în combinație cu variante de Leuconostoc și, eventual, în combinație cu tipuri termofile de Lactobacillus și/sau Lactococcus.

Temperatura, conținutul de sare și pH-ul se mențin cât mai constante posibil într-o soluție condiționată de saramură. „Hollandse geitenkaas” este saramurată într-o baie de saramură cu un conținut de sare de minimum 17 °Baumé și de maximum 20 °Baumé. Ph-ul este mai mic de 4,8, iar temperatura este de minimum 10 °C și de maximum 16 °C.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Pentru prepararea „Hollandse geitenkaas” se folosesc lapte integral de capră pasteurizat, smântână (zer) de capră, lapte de capră integral sau parțial degresat provenit din exploatațiile neerlandeze de creștere a caprelor.

Nu este permisă folosirea laptelui provenit de la alte animale.

„Hollandse geitenkaas” cu pastă semitare se prepară din lapte provenit de la capre albe neerlandeze sau capre provenite din încrucișarea caprei albe neerlandeze cu alte rase speciale de capre de lapte.

Calitatea și gustul delicat constante ale laptelui de capră neerlandez se datorează sistemului de creștere controlat, priceperii și respectării unui program (sau a unui lanț de programe) de garantare a calității.

Grație programului de garantare a calității, producătorul de lapte de capră poate garanta o calitate ridicată constantă a acestui lapte. În programul de garantare a calității sunt incluse criterii precum, printre altele, igiena întreprinderii, medicamentele administrate animalelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, hrana și apa acestora, extragerea și răcirea laptelui.

Programul de garantare a calității pentru exploatațiile producătoare de lapte de capră îndeplinește cel puțin cerințele în materie de igienă prevăzute de UE și este monitorizat de Organismul central responsabil cu calitatea produselor lactate (COKZ).

Toate livrările de lapte de capră sunt eșantionate. La examinarea eșantioanelor se au în vedere următorii parametri: conținutul de grăsime și de proteine, precum și diverși parametri referitori la calitate. De aceste date de bază referitoare la calitatea laptelui depinde efectuarea plății către crescătorul de capre. Întregul proces care include prelevarea de eșantioane, examinarea acestora și prelucrarea corectă a rezultatelor examinării face obiectul unei monitorizări din partea COKZ.

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Hrana pentru caprele neerlandeze constă în nutreț însilozat și/sau în porumb însilozat provenite din Țările de Jos, în furaje în bucăți și în paie. Sunt permise suplimente precum semințele de in, pulpa presată și borhotul. Hrana pentru animale provenită de la furnizori externi trebuie să îndeplinească cerințele cuprinse în programul de garantare a calității pentru exploatațiile producătoare de lapte de capră și să respecte regulamentele europene aplicabile privind hrana pentru animale. Caprele de lapte nu sunt hrănite cu hrană care poate influența în mod negativ laptele și brânza (miros, gust delicat etc.), de exemplu cu ceapă.

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Laptele de capră destinat fabricării „Hollandse geitenkaas” se obține în exploatații de creștere a caprelor situate în Țările de Jos. Procesele de producție și de maturare naturală a „Hollandse geitenkaas” au loc în Țările de Jos.

În continuare sunt descrise etapele semnificative ale procesului de producție:

—	Laptele de capră este produs de capre și este extras de crescătorul de animale în cadrul fermei. Laptele obținut din maximum opt mulsuri se conservă la fermă în rezervoare răcite, la o temperatură de maximum 6 °C.

—	Laptele de capră este eșantionat de șoferi specializați în colectarea laptelui, ale căror competențe în domeniu sunt atestate printr-o diplomă; laptele este apoi preluat și livrat la fabricile de brânzeturi.

—	Laptele este primit de fabricile de brânzeturi și este depozitat în rezervoare.

—	Pentru fabricarea brânzei, laptele este pasteurizat la minimum 71,8 °C timp de cel puțin 15 secunde. Laptelui de capră pasteurizat i se adaugă cheagul și cultura starter.

—	După coagulare și tratare, se scurge zerul, iar brânza se pune în cuve și se presează.

—	Brânza se sărează într-o baie de saramură. Durata păstrării în saramură depinde de diametrul și forma brânzei. Conținutul maxim de sare al brânzei poate fi de 4,1 % în substanța uscată.

—

Brânza se maturează natural timp de cel puțin 25 de zile în încăperi climatizate, este întoarsă periodic și ferită de mucegai prin ungere cu un strat alimentar. Maturarea are loc la o temperatură cuprinsă între 10 și 14 °C. Procesul de maturare naturală cu formare de crustă are loc în Țările de Jos, pentru a se asigura formarea unei cruste uscate. Perioada și temperatura sunt importante deoarece oferă posibilitatea ca prin procesele de maturare brânza să ajungă la calitatea organoleptică dorită. Priceperea dobândită în Țările de Jos în domeniul maturării brânzei cu pastă semitare este decisivă pentru calitatea și dezvoltarea gustului „Hollandse geitenkaas”. Brânza ambalată în folie este supusă unui proces de maturare timp de cel puțin 25 de zile într-o încăpere răcoroasă, la o temperatură de 4-7 °C. Această brânză poate fi maturată și în afara Țărilor de Jos. Datorită prezenței foliei, respectarea temperaturii este mai importantă decât priceperea în domeniul maturării.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Nu se aplică.

3.7. Norme specifice privind etichetarea

Pe fiecare bucată de „Hollandse geitenkaas” maturată natural se aplică un marcaj din cazeină cu mențiunea „Hollandse geitenkaas”. Pe „Hollandse geitenkaas” maturată în folie nu se aplică niciun fel de marcaj din cazeină.

4. Delimitarea succintă a ariei geografice delimitate

Aria geografică vizată de cererea de înregistrare este partea europeană a Regatului Țărilor de Jos. Această parte este cunoscută sub numele tradițional de Olanda.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Rezumat

Încă din vremuri străvechi, datorită solului și condițiilor climatice, Țările de Jos sunt un ținut propice pentru agricultură și creșterea animalelor, așadar și pentru creșterea caprelor de lapte.

Împreună cu recurgerea la rase de capre speciale pentru lapte, cu hrana și cu metodele de creștere, tradiția bogată a fabricării brânzei și iscusința oamenilor din aria menționată alcătuiesc ansamblul de factori favorabili prelucrării laptelui de capră în „Hollandse geitenkaas” în partea europeană a Regatului Țărilor de Jos.

Geografia

Combinația de temperatură, condiții pedologice și precipitații fac din Țările de Jos, încă din vremuri străvechi, o țară propice pentru agricultură și creșterea animalelor, printre care și creșterea caprelor de lapte.

Țările de Jos au un climat maritim, în care marea și vântul joacă un rol foarte important. Datorită prezenței unor mase mari de apă (Marea Nordului și Ijsselmeer), diferențele de temperatură sunt mai reduse față de țări cu o altă situare geografică. Apa are un efect de moderare a temperaturii. În Țările de Jos, temperatura medie anuală variază între 8,9 °C și 10,4 °C, iar cantitatea medie de precipitații se situează între 700 și 950 mm pe an (www.knmi.nl).

Solurile neerlandeze sunt alcătuite în principal din argilă, nisip și turbă, propice pentru cultura arabilă și pentru culturile de plante furajere destinate creșterii animalelor. Un indicator important este cota apelor subterane. În special ținuturile umede sunt propice pentru cultivarea ierbii, de exemplu, pentru creșterea animalelor.

Laptele de capră

„Hollandse geitenkaas” se fabrică din lapte provenit de la capre albe neerlandeze sau capre provenite din încrucișarea caprei albe neerlandeze cu alte rase speciale de capre de lapte. Un rol important în reușita activității de creștere a caprelor în Țările de Jos l-au avut diverse importuri de capre din rasa specială Saanen din Elveția efectuate între anii 1880 și 1920. Aceste capre au fost încrucișate cu caprele existente în Țările de Jos. În sate s-au înființat asociații locale ale crescătorilor, care s-au organizat împreună în asociații la nivel de provincie, aflate la rândul lor sub egida Organizației neerlandeze pentru creșterea caprelor – Nederlandse Organisatie voor de Geitenfokkerij (NOG), care a întocmit și registrul genealogic al caprei de lapte neerlandeze. Scopul creșterii a fost deja definit devreme la nivel național: de a obține o capră de dimensiuni mari, fără coarne, robustă, cu un consum mare de hrană și cu un nivel ridicat de producție de lapte.

Datorită evoluțiilor sus-menționate, capra de lapte neerlandeză este una dintre cele mai eficiente capre producătoare de lapte din lume. Nivelul mediu de producție al caprelor de lapte neerlandeze continuă să crească în fiecare an ca urmare a caracteristicilor ereditare favorabile și a gestionării excelente.

Produsul și priceperea oamenilor

Cultura neerlandeză în domeniul fabricării brânzei s-a dezvoltat începând din Evul Mediu și se bucură, în consecință, de o istorie bogată în domeniul producerii brânzei și al iscusinței umane. Încă din secolul XVIII, în Țările de Jos a început să se dobândească priceperea de a fabrica brânza Gouda. Cunoștințele și iscusința de a fabrica acest tip de brânză, dezvoltate în Țările de Jos, au avut o influență importantă asupra producerii „Hollandse geitenkaas”. Știința de a fabrica brânza Gouda cu pastă semitare a fost transferată treptat către producția de brânză de capră. Acest aspect a contribuit enorm la dezvoltarea unei calități și a unui gust omogene ale produsului.

Atenția acordată meseriei, precum și calitatea și gustul brânzeturilor cu pastă semitare produse în Țările de Jos sunt dovedite, printre altele, și de concursul organizat de peste jumătate de secol de institutul Nederlands Nationaal Kaaskeurconcours (NNKC). Specialiștii din sectorul brânzeturilor exersează și își testează capacitatea de a deosebi diferite feluri de brânză și gusturile lor, precum gustul distinct al „Hollandse geitenkaas”, printre altele.

Gradul de organizare și logistica

Deoarece în Țările de Jos distanțele sunt scurte, iar din punct de vedere organizatoric liniile de legătură sunt scurte, contactul și schimbul de cunoștințe dintre fermieri și organizațiile care produc și/sau monitorizează producția sunt intense. De-a lungul secolelor, priceperea crescătorilor de animale pentru producția de lapte și a producătorilor de brânză a atins un nivel înalt și omogen datorită cercetării, formării și informațiilor promovate de guvernul neerlandez. Astfel, punerea în comun, în prezent, a cunoștințelor și a cercetării științifice corespunzătoare în clusterele din cadrul Wageningen UR (University and Research Centre) este și astăzi un exemplu al gradului ridicat de organizare și de transpunere în practică a cunoștințelor, printre altele, în materie de fabricare a brânzeturilor și de învățământ.

5.2. Specificitatea produsului

Produsul și priceperea oamenilor

Gustul pur, catifelat și delicat este caracteristic pentru „Hollandse geitenkaas”. „Hollandse geitenkaas” se deosebește, în cazul brânzei maturate natural după patru săptămâni, iar în cel al brânzei maturate în folie și mai târziu, printr-un gust delicat și ușor acid. Brânza nu este untoasă și nici amară sau aproape deloc amară. Pe măsură ce avansează procesul de maturare și pasta se usucă, aceasta se întărește, iar gustul devine mai intens.

„Hollandse geitenkaas” este o brânză cu pastă semitare, maturată natural sau în folie, cu un mod de preparare asemănător cu cel al brânzei Gouda, produsă din lapte de capră pasteurizat. Procesul de fabricare a brânzei Gouda se deosebește prin folosirea de culturi mezofile, completate eventual de culturi termofile, prin procesul de coagulare a laptelui, prin formarea brânzei prin presare și sărarea acesteia într-o soluție de saramură condiționată. Maturarea naturală se petrece în condiții care sunt, la rândul lor, derivate din modul de preparare tradițional a brânzei Gouda, și anume brânza este lăsată la maturat în contact cu aerul și este întoarsă și controlată periodic. Pe măsură ce brânza se maturează, se formează o crustă uscată. „Hollandse geitenkaas” maturată în folie este ambalată în folie și maturată la rece după un proces caracteristic de presare și saramurare. În urma acestuia nu se formează o crustă tare, iar gustul delicat al brânzei noi de capră persistă mai mult timp.

„Hollandse geitenkaas” este produsă numai din lapte de capră. Nu sunt permise alte feluri de lapte.

În anul 1946, E.J. Dommerhold, medic veterinar și fost consilier național în materie de creștere a animalelor, a descris în detaliu rețeta care stă la baza „Hollandse geitenkaas”. Un aspect important este acela că este disponibilă o cantitate suficientă de lapte de capră de o calitate care respectă normele de igienă. În carte se descrie, în pasajul respectiv, și cum se adaugă ierburi aromatice. În vremurile acelea, „Hollandse geitenkaas” era fabricată la scară mică, la ferme.

Gradul de organizare și logistica

Din cauza taxelor ridicate aferente cotelor de lapte, producătorii neerlandezi de lapte de vacă au trecut la creșterea caprelor de lapte de la începutul anilor ’80 ai secolului XX. Datorită acestui fapt, a crescut cantitatea de lapte de capră disponibil pentru producția de brânză. S-a petrecut o schimbare a producției, de la un tip de producție la scară foarte mică, la nivel de fermă producătoare de brânzeturi, la fabrici de brânzeturi de dimensiuni industriale care s-au dedicat în mod special producției de „Hollandse geitenkaas”.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Protecția acordată „Hollandse geitenkaas” ca indicație geografică se bazează pe caracteristicile geografice, ale produsului și cele ale priceperii umane, pe gradul de organizare și pe logistică, precum și pe reputația specifică.

Geografia

Datorită compoziției solului, climatului maritim temperat și cunoștințelor deținute de producători, în Țările de Jos se poate produce hrană pentru capre și se poate asigura obținerea de lapte de capră corespunzător pentru fabricarea „Hollandse geitenkaas”. Aceasta este o condiție importantă pentru obținerea gustului delicat și pur al laptelui care stă la baza gustului delicat al „Hollandse geitenkaas”.

Laptele de capră

Țările de Jos au optat încă de la începutul secolului XX pentru creșterea de capre cu producție mare de lapte. Cantitatea medie mereu în creștere a producției de lapte pe capră de lapte și calitatea și gustul constante ale laptelui de capră sunt rezultatul unei bune îngrijiri, al unei hrăniri corespunzătoare, al unei stări bune de sănătate, precum și al caracteristicilor ereditare ale caprelor de lapte. Existența unor capre de lapte tipice cu producție mare de lapte, precum și existența unei culturi a fabricării brânzei Gouda reprezintă condiții pentru producerea „Hollandse geitenkaas”.

Produsul și priceperea oamenilor

Se găsesc instrucțiuni pentru creșterea caprelor și fabricarea „Hollandse geitenkaas” în documente care datează din 1946. Aceste instrucțiuni alcătuiesc încă baza pentru activitatea actuală de creștere a caprelor și pentru prepararea „Hollandse geitenkaas” în prezent.

Cunoștințele acumulate de-a lungul anilor în sectorul neerlandez al creșterii caprelor de lapte și în cel al preparării și al maturării „Hollandse geitenkaas” au dus la căpătarea unei experiențe unice. Din acest motiv, este important ca „Hollandse geitenkaas” să fie produsă din lapte neerlandez și să se desfășoare în fabricile neerlandeze de produse lactate în care lucrătorii au urmat o formare și o educație de bază în tehnologia specifică folosită la producerea acestui tip de brânză.

Gradul de organizare și logistica

Distanțele scurte și gradul ridicat de organizare sunt garantul unui sector bine gestionat, în cadrul căruia crescătorii de capre participă în mod obligatoriu la un program de garantare a calității pentru laptele de capră. Acest aspect este important pentru a se garanta că laptele de capră este de calitate și că, în consecință, calitatea brânzei produse poate fi menținută la un nivel de calitate constant și ridicat.

Reputație

Creșterea cantităților de lapte de capră disponibil și a producției de „Hollandse geitenkaas” au avut drept consecință faptul că, în anii ’80 ai secolului XX, „Hollandse geitenkaas” a fost redescoperită de consumatori ca specialitate. Caracteristic pentru buna reputație a produsului este că, de atunci, volumul vânzărilor din acest tip de brânză a crescut fără a fi desfășurate campanii semnificative de marketing și publicitate.

Între timp, „Hollandse geitenkaas” și-a câștigat o poziție vizibilă în cadrul producției neerlandeze de brânzeturi. Volumul producției de brânză de capră fabricate în Țările de Jos a crescut de la 3 700 de tone în 2000 la 19 780 de tone în 2012 (conform Productschap Zuivel).

„Hollandse geitenkaas” este un produs de calitate superioară și foarte căutat. În această calitate, „Hollandse geitenkaas” a obținut recunoașterea pe plan național și internațional.

Legat de renumele „Hollandse geitenkaas”, anual, la nivel național, un număr mare de specialiști în domeniul brânzeturilor controlează acest produs în funcție de profilul gustului. În acest context, evaluarea produsului se realizează pe baza unui profil al produsului stabilit la nivel național (Nederlands Nationaal Kaaskeurconcours).

Renumele internațional al „Hollandse geitenkaas” este dovedit și de numeroasele premii pe care le-a câștigat în cadrul degustărilor internaționale. Producătorii de „Hollandse geitenkaas” participă de ani întregi cu mult succes la concursuri de brânzeturi, de exemplu la Madison în Statele Unite, la concursul DLG în Germania și la Nantwich în Anglia.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]

http://www.eu-streekproducten.nl/sites/default/files/BGA_PD_Hol_Geitenkaas_def.pdf

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3) A se vedea nota de subsol 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 443

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 57 11 decembrie 2014

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2014/C 443/01	Comunicare a Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2004/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind mijloacele de măsurare [Publicarea trimiterilor către documentele normative elaborate de OIML și a listei părților acestora care corespund cerințelor esențiale (în conformitate cu articolul 16.1 din directivă)] ( 1 )	1

2014/C 443/02	Comunicare a Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2004/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind mijloacele de măsurare (Retragerea publicării trimiterilor către documente normative elaborate de OIML și a listei părților acestora care corespund cerințelor esențiale) ( 1 )	6

2014/C 443/03	Retragere a notificării unei concentrări (Cazul M.7468 – Oji Holdings/Itochu Corporation/Sales and Production JVs) ( 1 )	6

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2014/C 443/04	Concluziile Consiliului – Formarea practicienilor din domeniul dreptului: un instrument esențial pentru consolidarea acquis-ului UE	7

	Comisia Europeană
2014/C 443/05	Rata de schimb a monedei euro	10

	V Anunţuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2014/C 443/06	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	11