COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

7.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/4

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 25 iulie 2014

cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri de asigurare a unui nivel ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune

(CON/2014/58)

2014/C 352/04

Introducere și temei juridic

La 7 februarie 2013, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informațiilor în Uniune (1) (denumită în continuare „directiva propusă”).

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să emită un aviz din proprie inițiativă cu privire la directiva propusă, deoarece nu a fost consultată în mod oficial de către legiuitori. Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece directiva propusă cuprinde dispoziții care afectează misiunea Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a promova buna funcționare a sistemelor de plăţi menționată la articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță din tratat. În plus, articolul 22 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) prevede că BCE și băncile centrale naționale pot acorda facilități, iar BCE poate adopta regulamente în vederea asigurării eficienței și solidității sistemelor de compensare și de plăți în cadrul Uniunii și în raporturile cu țările terțe. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1. Scopul directivei propuse

1.1

Directiva propusă urmărește să asigure un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informațiilor (network and information security – NIS) prin îmbunătățirea securității internetului și a rețelelor și sistemelor informatice pe care se bazează funcționarea societății și economiei noastre. Prezenta propunere constituie acțiunea principală în cadrul strategiei europene de securitate cibernetică (2).

1.2

Rețelele și sistemele informatice au un rol esențial în facilitarea circulației transfrontaliere a mărfurilor, serviciilor și persoanelor. Ca urmare a acestei dimensiuni transnaționale intrinseci, o perturbare care are loc într-un stat membru poate afecta, de asemenea, alte state membre și Uniunea în ansamblul său. În plus, probabilitatea că incidentele vor avea loc în mod frecvent și incapacitatea de a asigura o protecție eficientă subminează încrederea publicului în NIS. Prin urmare, reziliența și stabilitatea NIS sunt critice pentru buna funcționare a pieței interne.

1.3	Directiva propusă se bazează pe inițiativele anterioare din acest domeniu (3). În acest context, directiva propusă recunoaște necesitatea armonizării regulilor privind NIS și creării unor mecanisme eficace de cooperare între statele membre.

1.4

Directiva propusă stabilește un cadru juridic comun la nivelul Uniunii pentru NIS în ceea ce privește capacitățile statelor membre, mecanismele de cooperare la nivelul Uniunii și cerințele aplicate administrațiilor publice și, de asemenea, entităților din sectorul privat în anumite sectoare critice. Acest lucru ar trebui să asigure un grad adecvat de pregătire la nivel național și să contribuie la promovarea unui climat de încredere reciprocă, care reprezintă o condiție prealabilă pentru o cooperare efectivă la nivelul Uniunii. Instituirea de mecanisme de cooperare la nivelul Uniunii prin intermediul rețelei va asigura acțiuni coerente și coordonate de prevenire și răspuns la incidentele și riscurile transfrontaliere în materie de NIS.

1.5

Dispozițiile principale se referă la următoarele:

(a)

o cerință ca toate statele membre să aibă un nivel minim de capacități naționale prin înființarea de autorități competente în materie de NIS, crearea de echipe de intervenție în caz de urgență informatică (Computer Emergency Response Teams – CERT) și adoptarea strategiilor naționale privind NIS și a planurilor naționale de cooperare în domeniul NIS;

(b)	schimbul necesar de informații între statele membre în cadrul unei rețele, precum și crearea unui plan paneuropean de cooperare în domeniul NIS și alerte rapide coordonate pentru incidente de securitate cibernetică;

(c)

pe baza modelului Directivei 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), asigurarea dezvoltării unei culturi a gestionării riscurilor și a schimbului de informații de către sectoarele public și privat. Întreprinderilor din anumite sectoare critice și administrațiilor publice li se va solicita să evalueze riscurile cu care se confruntă și să adopte măsuri adecvate și proporționale de asigurare a NIS. De asemenea, acestea vor trebui să raporteze autorităților competente orice incidente care le afectează grav rețelele și sistemele informatice și care au un impact semnificativ asupra continuității serviciilor critice și a aprovizionării cu bunuri.

2. Observații generale

2.1

BCE susține obiectivul directivei propuse de a asigura un nivel comun ridicat de NIS la nivelul Uniunii și de a realiza o abordare consecventă în acest domeniu între diferitele sectoare de activitate și state membre. Este important să se asigure că piața internă este un spațiu sigur pentru afaceri și că toate statele membre au un anumit nivel minim de pregătire în cazul unui incident de securitate cibernetică.

2.2

Cu toate acestea, BCE consideră că directiva propusă nu ar trebui să aducă atingere regimului existent al monitorizării de către Eurosistem a sistemelor de plăți și decontare (5), care include aranjamente corespunzătoare, printre altele, în domeniul NIS. Ar trebui menționat că BCE are un interes special într-o securitate îmbunătățită a sistemelor de plăți și decontare (6) pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți și pentru a contribui la menținerea încrederii în euro și funcționarea economiei Uniunii.

2.3

De asemenea, evaluarea măsurilor de securitate și a notificărilor incidentelor în ceea ce privește sistemele de plăți și decontare și prestatorii de servicii de plată (PSP) este una din competențele principale ale autorităților de supraveghere prudențială și ale băncilor centrale. Prin urmare, responsabilitatea pentru elaborarea cerințelor de monitorizare în domeniile menționate mai sus ar trebui să aparțină în continuare acestor autorități, iar sistemele de plăți și decontare și PSP nu ar trebui să facă obiectul unor cerințe în mod potențial contradictorii impuse de alte autorități naționale. De asemenea, gestionarea riscurilor, incluzând cerințele de securitate în ceea ce privește sistemele de plăți și decontare și alte infrastructuri de piață din zona euro, este stabilită de Eurosistem, cuprinzând BCE și BCN din statele membre care au adoptat euro. Prin această funcție de monitorizare, Eurosistemul urmărește să asigure buna funcționare a sistemelor de plăți și decontare prin aplicarea, printre altele, de standarde de monitorizare și cerințe minime corespunzătoare. Directiva propusă ar trebui să țină seama de cadrul de monitorizare deja existent și să asigure o reglementare consecventă la nivelul Uniunii.

3. Observații specifice

3.1

Considerentul 5 și articolul 1 din directiva propusă prevăd că obligațiile relevante, mecanismul de cooperare și cerințele de securitate se aplică tuturor administraţiilor publice și operatorilor de piață. Formularea actuală a considerentului 5 și a articolului 1 nu ține seama de mandatul Eurosistemului, înscris în tratat, de a monitoriza sistemele de plăți și decontare. Prin urmare, directiva propusă ar trebui modificată pentru a reflecta în mod corespunzător responsabilitățile Eurosistemului din acest domeniu.

3.2

Aranjamentele și procedurile băncilor centrale și ale altor autorități competente de a monitoriza sistemele de plăți și decontare a valorilor mobiliare sunt cuprinse într-o serie de directive și regulamente ale Uniunii, în special:

(a)

Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (denumită în continuare „Directiva privind caracterul definitiv al decontării”) (7), care dă dreptul autorităților competente din statele membre să impună măsuri de supraveghere a sistemelor de plăți și decontare care intră sub jurisdicția lor (8);

(b)

Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (9) [denumit în continuare „Regulamentul privind infrastructura pieţei europene” (EMIR)], care recunoaște rolurile Autorității Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), Autorității Bancare Europene (ABE) și SEBC în stabilirea standardelor de reglementare și în supravegherea contrapărților centrale; și

(c)

propunerea de regulament privind îmbunătățirea decontării instrumentelor financiare în Uniunea Europeană și depozitarii centrali de instrumente financiare (Central Securities Depositories – CSD) și de modificare a Directivei 98/26/CE (10) [denumită în continuare „Regulamentul CSD” (CSDR)], care solicită învestirea autorităților competente cu competențe de supraveghere și investigare, în special articolul 45 din acest regulament, care introduce cerințe prudențiale pentru CSD, inclusiv dispoziții importante privind atenuarea riscului operațional.

3.3

În plus, ar trebui menționat că, la 3 iunie 2013, Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat „Principiile pentru infrastructurile piețelor financiare”, introduse în aprilie 2012 de către Comitetul pentru sisteme de plăţi şi decontare (Committee on Payment and Settlement Systems – CPSS) al Băncii Reglementelor Internaţionale și Comitetul tehnic al Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (International Organization of Securities Commissions – IOSCO) (11), pentru efectuarea monitorizării Eurosistemului în raport cu toate tipurile de infrastructuri ale piețelor financiare. Acestea au fost urmate de o consultare publică cu privire la un proiect de regulament privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (denumit în continuare „Regulamentul SIPS”) (12). Regulamentul SIPS pune în aplicare principiile CPSS-IOSCO într-o formă obligatorie din punct de vedere juridic și acoperă atât sisteme de plăți de mare valoare, cât și de mică valoare, indiferent dacă sunt operate de BCN din Eurosistem sau de entități private.

3.4

Aranjamentele existente de monitorizare (13) în ceea ce privește sistemele de plăți și PSP cuprind deja proceduri pentru alerte rapide (14) și răspunsuri coordonate (15) în cadrul și în afara Eurosistemului pentru a face față unor posibile amenințări la adresa securității cibernetice, care sunt echivalente celor stabilite la articolele 10 și 11 din directiva propusă.

3.5

SEBC a stabilit standarde privind obligațiile de raportare și de gestionare a riscurilor pentru sistemele de plăți. În plus, BCE evaluează periodic sistemele de decontare a valorilor mobiliare, pentru a determina eligibilitatea acestora pentru utilizarea în operațiunile de creditare din Eurosistem. Prin urmare, BCE consideră necesar ca cerințele din directiva propusă care afectează infrastructurile de piață critice și operatorii acestora (16) să nu aducă atingere standardelor din Regulamentul SIPS, cadrului politicii de monitorizare a Eurosistemului sau altor regulamente ale Uniunii, în special EMIR și viitorul CSDR. În plus, acestea nu ar trebui să interfereze cu sarcinile ABE sau ESMA sau ale altor autorități de supraveghere prudențială (17).

3.6

Cu toate acestea, BCE consideră că există argumente puternice ca Eurosistemul să facă schimb de informații relevante cu Comitetul NIS care urmează a fi înființat în conformitate cu articolul 19 din directiva propusă. În scopul schimbului eficient de informații care poate deveni necesar, BCE, ABE și ESMA ar trebui invitate să trimită reprezentanți la reuniunile Comitetului NIS pentru punctele de pe ordinea de zi care ar putea prezenta interes la îndeplinirea mandatelor acestora.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 25 iulie 2014.

Preşedintele BCE

Mario DRAGHI

(1) COM(2013) 48 final.

(2) A se vedea Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat”, JOIN(2013) 1 final.

(3) Acestea includ următoarele comunicări: „Network and Information Security: Proposal for a European Policy Approach” (Securitatea rețelelor și a informațiilor: propunere pentru o abordare de politică europeană) COM(2001) 298 final; „A strategy for a Secure Information Society: «Dialogue, partnership and empowerment»” (O strategie pentru o societate informațională sigură: „Dialog, parteneriat și responsabilizare”) COM(2006) 251 final; „Protecţia infrastructurilor critice de informaţie – «Protejarea Europei de atacuri cibernetice şi perturbaţii de amploare: ameliorarea gradului de pregătire, a securităţii şi a rezilienţei»” COM(2009) 149 final; „O Agendă digitală pentru Europa” COM(2010) 245 final; și „Protecția infrastructurilor critice de informație – «Realizări și etape următoare: către un context global de securitate cibernetică»” COM(2011) 163 final.

(4) Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).

(5) Funcțiile de monitorizare ale anumitor membri SEBC se desfășoară în temeiul legislației și reglementărilor naționale, care completează și, în anumite cazuri, constituie dubluri ale dispozițiilor cu privire la competența Eurosistemului.

(6) Termenul „decontare” utilizat în prezentul aviz include funcția de compensare.

(7) Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45).

(8) A se vedea articolul 10 alineatul (1) al treilea paragraf din Directiva privind caracterul definitiv al decontării.

(9) Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(10) COM(2012) 73 final.

(11) Disponibile pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale la adresa https://www.bis.org/publ/cpss94.pdf

(12) Disponibil pe website-ul BCE la adresa http://www.ecb.europa.eu

(13) A se vedea comunicatul de presă al BCE cu privire la memorandumul de înţelegere privind principiile la nivel înalt de cooperare între autoritățile de supraveghere bancară și băncile centrale din Uniunea Europeană în situații de gestionare a crizelor (2003), disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu

(14) A se vedea „Recomandarea 3: monitorizarea și raportarea incidentelor” (Recommendation 3: Incident monitoring and reporting) în „Recomandări pentru securitatea plăților pe internet – versiune finală după consultare publică” (Recommendations for the security of internet payments-final version after public consultation), The European Forum on the Security of Retail Payments (SecuRe Pay), ianuarie 2013, disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(15) Pe baza principiilor de monitorizare internațională pe bază de cooperare, astfel cum sunt reiterate de raportul de monitorizare al CPSS din 2005, băncile centrale din Eurosistem au participat cu succes la acorduri de cooperare într-o serie de cazuri, după cum se arată, de exemplu, în contextul acordurilor de monitorizare pentru SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunications) și pentru Sistemul de decontare continuă interdependentă (Continuous Linked Settlement – CLS).

(16) De exemplu, cerințele ca operatorii de piață să respecte măsurile tehnice și organizatorice din articolul 14 alineatele (3) și (4) și competența de a emite instrucțiuni obligatorii pentru operatorii de piață din articolul 15 alineatul (3) din directiva propusă.

(17) A se vedea punctul 2.12 din Avizul CON/2014/9 BCE cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2013/36/UE și 2009/110/CE și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO C 224, 15.7.2014, p. 1). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

ANEXĂ

Propuneri de redactare

Textul propus de Comisie

Modificările propuse de BCE (1)

Modificarea 1

Considerentul 5

„(5)

Pentru a putea acoperi toate incidentele și riscurile relevante, prezenta directivă trebuie să se aplice tuturor rețelelor și sistemelor informatice. Obligațiile impuse administrațiilor publice și operatorilor de piață nu trebuie să se aplice însă întreprinderilor care furnizează rețele de comunicații publice sau servicii de comunicații electronice accesibile publicului în sensul Directivei 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directiva-cadru) (2), care sunt supuse cerințelor specifice de securitate și integritate stabilite la articolul 13a din directiva respectivă, și nici furnizorilor de servicii de asigurare a încrederii. De asemenea, fără a aduce atingere aplicării prezentei directive asupra administrațiilor publice și operatorilor de piață, prezenta directivă nu afectează misiunile și îndatoririle conferite Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) prin tratat și prin Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, nici funcțiile echivalente îndeplinite de membrii SEBC în baza cadrelor naționale ale acestora, în special în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și monitorizarea sistemelor de plăți și decontare a valorilor mobiliare. Statele membre se bazează pe funcțiile de supraveghere prudențială și monitorizare exercitate de băncile centrale și autoritățile de supraveghere ale acestor operatori în domeniile de competență ale acestora.”

Considerentul 5 ar trebui modificat pentru a reflecta responsabilitățile BCE și ale BCN în monitorizarea și reglementarea sistemelor de plăți și decontare. În conformitate cu articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță din tratat, una din misiunile principale ale SEBC este de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți. De asemenea, articolul 22 din Statutul SEBC acordă BCE competența de a adopta regulamente în vederea asigurării eficienței și solidității sistemelor de compensare și de plăți. De asemenea, ar trebui luat în considerare faptul că, în temeiul articolului 127 alineatul (5) din tratat, SEBC contribuie la buna desfășurare a politicilor referitoare la stabilitatea sistemul financiar. În plus, în conformitate cu cadrul politicii de monitorizare a Eurosistemului din iulie 2011 (2) , „monitorizarea sistemelor de plăți și decontare este o funcție a băncilor centrale prin care obiectivele siguranței și eficienței sunt promovate prin monitorizarea sistemelor existente și planificate, evaluarea lor în raport cu obiectivele respective și, atunci când este necesar, determinarea de schimbări”.

Cu alte cuvinte, garantarea unor sisteme sigure și eficiente reprezintă o importantă condiție prealabilă pentru capacitatea Eurosistemului de a contribui la stabilitatea financiară, de a pune în aplicare politica monetară și de a menține încrederea publicului în euro.

De asemenea, în conformitate cu observațiile BCE privind revizuirea propusă a directivei privind serviciile de plată (DSP2), ar trebui menționat că autoritățile naționale de supraveghere și băncile centrale sunt autoritățile competente să emită orientări privind gestionarea incidentelor și notificările incidentelor pentru PSP, precum și să emită orientări privind schimbul de notificări ale incidentelor între autoritățile relevante. De asemenea, considerentul ar trebui să țină seama în mod corespunzător de atribuțiile conferite BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

În fine, atunci când membrii SEBC din afara zonei euro îndeplinesc funcții echivalente misiunilor din tratat și Statutul SEBC, în baza dispozițiilor naționale ale acestora, nici aceste funcții nu ar trebui afectate.

Modificarea 2

Articolul 1 alineatul (4) și articolul 1 alineatul (5) (nou)

„(4)	Prezenta directivă nu aduce atingere legislației UE privind criminalitatea informatică și nici Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora (9).

(5)

De asemenea, prezenta directivă nu aduce atingere Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (10) și nici Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice sau Regulamentului Parlamentului European și Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (11).

(6)

Schimbul de informații în cadrul rețelei de cooperare prevăzut la capitol III și notificarea incidentelor de securitate a rețelelor și a informației prevăzută la articolul 14 pot necesita prelucrarea datelor cu caracter personal. O astfel de prelucrare, care este necesară pentru realizarea obiectivelor de interes public urmărite de prezenta directivă, trebuie autorizată de statul membru în temeiul articolului 7 din Directiva 95/46/CE și al Directivei 2002/58/CE, astfel cum au fost transpuse în legislația națională.”

„(4)	Prezenta directivă nu aduce atingere legislației Uniunii E privind criminalitatea informatică și nici Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora (9).

(5)

Prezenta directivă nu aduce atingere monitorizării și misiunilor conferite BCE și SEBC în ceea ce privește politicile referitoare la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și la sistemele de plăți și decontare, pentru care au fost stabilite cerințe specifice de gestionare a riscurilor și de securitate în cadrul de reglementare al SEBC și în alte directive și regulamente conexe ale Uniunii. De asemenea, prezenta directivă nu aduce atingere funcțiilor echivalente îndeplinite de membrii SEBC în baza cadrelor naționale ale acestora.

(5) (6)

(6) (7)

Schimbul de informații în cadrul rețelei de cooperare prevăzut la capitolul III și notificarea incidentelor de securitate a rețelelor și a informației prevăzută la articolul 14 pot necesita prelucrarea datelor cu caracter personal. O astfel de prelucrare, care este necesară pentru realizarea obiectivelor de interes public urmărite de prezenta directivă, trebuie autorizată de statul membru în temeiul articolului 7 din Directiva 95/46/CE și al Directivei 2002/58/CE, astfel cum au fost transpuse în legislația națională.”

Astfel cum s-a menționat mai sus, SEBC are un interes deosebit în asigurarea funcționării corespunzătoare a sistemelor de plăți și decontare. Acest interes decurge din importanța sistemelor de plăți, compensare și decontare pentru buna funcționare a operațiunilor de politică monetară și din rolul pe care acestea îl joacă în asigurarea stabilității sistemului financiar în general. Prin urmare, BCE recomandă ca directiva propusă să țină cont de rolul SEBC în ceea ce privește sistemele de plăți și decontare și de cadrul de monitorizare deja existent. SEBC dispune de instrumente foarte eficace pentru a determina nivelurile de siguranță și eficiență ale acestor sisteme. De asemenea, considerentul ar trebui să țină seama în mod corespunzător de atribuțiile conferite BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

De asemenea, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere funcțiilor echivalente îndeplinite de membrii SEBC din afara zonei euro în baza cadrelor naționale ale acestora.

Modificarea 3

Articolul 6 alineatul (1)

„(1)	Fiecare stat membru desemnează o autoritate națională competentă în domeniul securității rețelelor și a sistemelor informatice (denumită în continuare «autoritatea competentă»).”

„(1)	Fiecare stat membru desemnează o autoritate națională competentă în domeniul securității rețelelor și a sistemelor informatice (denumită în continuare «autoritatea competentă»). Se instituie o cooperare eficace între autoritatea competentă și autoritățile de reglementare europene și naționale.”

Explicație

BCE recomandă ca articolul 6 alineatul (1) să fie modificat pentru a se asigura o bună cooperare la nivelul Uniunii.

Modificarea 4

Articolul 8 alineatul (3)

„(3)

În cadrul rețelei de cooperare, autoritățile competente:

(a)	transmit alerte rapide privind riscurile și incidentele în conformitate cu articolul 10;

(b)	asigură un răspuns coordonat în conformitate cu articolul 11;

(c)	publică cu regularitate pe un site web comun informații neconfidențiale privind alertele rapide și răspunsul coordonat în curs;

(d)	la cererea unui stat membru sau a Comisiei, discută și evaluează împreună una sau mai multe strategii naționale privind NIS sau planuri naționale de cooperare în domeniul NIS, menționate la articolul 5, în domeniul de aplicare al prezentei directive;

(e)	la cererea unui stat membru sau a Comisiei, discută și evaluează împreună eficacitatea echipelor CERT, în special atunci când au loc la nivelul Uniunii exerciții de NIS;

(f)

cooperează și fac schimb de informații cu privire la toate aspectele relevante cu Centrul european de combatere a criminalității informatice din cadrul Europol și cu alte organisme europene relevante, în special în domeniile protecției datelor, energiei, transporturilor, serviciilor bancare, burselor și sănătății;

(g)	fac schimb de informații și bune practici între ele și cu Comisia și își acordă reciproc asistență în ceea ce privește crearea capacităților din domeniul NIS;

(h)	organizează cu regularitate evaluări inter pares privind capacitățile și nivelul de pregătire;

(i)	organizează exerciții de NIS la nivelul Uniunii și participă, după caz, la exercițiile internaționale de NIS.”

„(3)

În cadrul rețelei de cooperare, autoritățile competente:

(a)	transmit alerte rapide privind riscurile și incidentele în conformitate cu articolul 10;

(b)	asigură un răspuns coordonat în conformitate cu articolul 11;

(c)	publică cu regularitate pe un site web comun informații neconfidențiale privind alertele rapide și răspunsul coordonat în curs;

(d)	la cererea unui stat membru sau a Comisiei, discută și evaluează împreună una sau mai multe strategii naționale privind NIS sau planuri naționale de cooperare în domeniul NIS, menționate la articolul 5, în domeniul de aplicare al prezentei directive;

(e)	la cererea unui stat membru sau a Comisiei, discută și evaluează împreună eficacitatea echipelor CERT, în special atunci când au loc la nivelul Uniunii exerciții de NIS;

(f)

(g)	fac schimb de informații și bune practici între ele și cu Comisia și își acordă reciproc asistență în ceea ce privește crearea capacităților din domeniul NIS;

(h)	organizează cu regularitate evaluări inter pares privind capacitățile și nivelul de pregătire;

(i)	organizează exerciții de NIS la nivelul Uniunii și participă, după caz, la exercițiile internaționale de NIS. ;

(j)

asigură schimbul de informații cu autoritățile de reglementare europene și naționale [respectiv, pentru sectorul financiar: Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), care cooperează strâns atunci când sunt identificate incidente de securitate care ar putea afecta în mod potențial buna funcționare a sistemelor de plăți și decontare].”

Există argumente puternice pentru schimbul de informații cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor sau cu autoritățile competente în temeiul directivei propuse, precum și cu ABE și ESMA ca autoritate competentă pentru coordonarea răspunsurilor la incidentele legate de PSP.

Astfel, BCE propune această modificare în vederea promovării schimbului de informații și a unei mai bune coordonări la nivelul Uniunii.

Modificarea 5

Articolul 19 alineatul (1)

„(1)	Comisia este asistată de un comitet (Comitetul pentru securitatea rețelelor și a informației). Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.”

„(1)	Comisia este asistată de un comitet (Comitetul pentru securitatea rețelelor și a informației). Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

BCE, ABE și ESMA sunt invitate să trimită un reprezentant la reuniunile Comitetului pentru securitatea rețelelor și a informației cu privire la punctele de pe ordinea de zi care ar putea avea implicații asupra îndeplinirii mandatelor respective ale BCE, ABE sau ESMA.”

BCE are un interes direct în îmbunătățirea securității sistemelor, serviciilor și instrumentelor de plăți și decontare, ca o componentă importantă pentru menținerea încrederii în moneda unică și buna funcționare a economiei Uniunii. În acest scop, BCE recomandă să fie invitată la reuniunile Comitetului NIS. În orice caz, BCE va trebui să fie consultată în mod oficial în temeiul tratatului cu privire la orice astfel de măsuri referitoare la sistemele de plăți și orice alte aspecte care se încadrează în domeniile de competență ale BCE.

ABE sau ESMA ar trebui implicate, de asemenea, în chestiunile referitoare la PSP.

(1) Scrisul cu caractere aldine în cuprinsul textului arată unde BCE propune inserarea unui text nou. Pasajele tăiate din cuprinsul textului indică unde BCE propune eliminarea textului.

(2) Disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI

7.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 352/17

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2014/C 352/10

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)

CERERE DE MODIFICARE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 9

„FASOLA PIĘKNY JAŚ Z DOLINY DUNAJCA”/„FASOLA Z DOLINY DUNAJCA”

NR. CE: PL-PDO-0105-01189 – 19.12.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării

—

☐ Denumirea produsului

—

☒ Descrierea produsului

—

☐ Aria geografică

—

☐ Dovada originii

—

☒ Metoda de obținere

—

☐ Legătura cu aria geografică

—

☐ Etichetarea

—

☐ Cerințe naționale

—

☐ Altele [de precizat]

2. Tipul modificării (modificărilor)

—

☒ Modificare a documentului unic sau a fișei rezumat

—

☐ Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă rezumat

—

☐ Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

—

☐ Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3. Modificare (modificări)

Se modifică valoarea greutății a 1 000 de boabe. Greutatea a 1 000 de boabe indicată la punctul 3.2 (Descrierea produsului), și anume între 1 100 și 1 500 g, este rezultatul unei erori materiale evidente. Dimensiunea mare a boabelor este una dintre caracteristicile distinctive ale produsului „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca”, iar greutatea reală a 1 000 de boabe este de 2 000-2 800 g. Ca atare, la punctul 3.2 s-a adăugat următoarea frază: „Bobul de fasole este printre cele mai mari din specia Phaseolus multiflorus sau Phaseolus coccineus.” Această frază aduce un argument în plus în sprijinul necesității de a modifica greutatea a 1 000 de boabe de „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca”.

La punctul 7 din caietul de sarcini se adaugă utilizarea plantelor de floarea-soarelui (denumirea latină: Helianthus annuus) ca araci. Tulpinile de floarea-soarelui sunt utilizate ca plante de susținere pentru creșterea fasolei urcătoare„Piękny Jaś” încă de la începuturile cultivării acestui tip de fasole pe valea râului Dunajec. Această metodă este din ce în ce mai populară în rândul fermierilor, deoarece are un efect de ecologizare și pune în valoare peisajele. Această informație a fost inclusă în vederea recunoașterii DOP.

În plus, la punctul 7 din caietul de sarcini al produsului „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca”, datele agronomice referitoare la standardele de semănare și la lățimea rândurilor pentru cultivarea fasolei au fost actualizate. Aceste modificări au fost necesare din cauza înlocuirii masive a utilajelor agricole din Małopolskie care a avut loc în ultimii ani. Tractoarele moderne au un ampatament mai mare și pneuri mai late decât modelele mai vechi, de aceea este necesară modificarea standardelor agrotehnice.

Modificările propuse nu au niciun impact asupra caracteristicilor distinctive ale „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” indicate la punctul 5.2 din documentul unic sau asupra calității sale ridicate și a gustului specific, însă ele le vor permite producătorilor care aplică standarde agrotehnice moderne să beneficieze de DOP.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (3)

„FASOLA PIĘKNY JAŚ Z DOLINY DUNAJCA”/„FASOLA Z DOLINY DUNAJCA”

NR. CE: PL-PDO-0105-01189 – 19.12.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1. Denumire

„Fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„Fasola z Doliny Dunajca”

2. Statul membru sau țara terță

Polonia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 1.6: Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Sub denumirea „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” pot fi comercializate numai boabele uscate de fasole destinate consumului uman. Bobul de fasole este printre cele mai mari din specia Phaseolus multiflorus sau Phaseolus coccineus.

Caracteristici fizice:

—	greutatea a o mie de boabe este de 2 000-2 800 g, în funcție de caracteristicile solurilor de pe parcelele cultivate și de condițiile meteorologice din timpul perioadei de vegetație;

—

boabele sunt sănătoase, mature, cu coaja netedă, bine dezvoltate și pline, având o formă regulată de rinichi, turtită lateral și nu prezintă impurități sau deteriorări cauzate de insecte. Se caracterizează printr-un tegument lucios de culoare albă uniformă, au un miros caracteristic de boabe de fasole bine uscate și nu prezintă miros de mucegai sau alte mirosuri străine. Conținutul de umiditate al boabelor de fasole nu depășește 18 %. Acestea au un gust caracteristic, delicat, moderat și puțin dulce.

Următoarele cerințe minime se aplică boabelor de fasole înainte de ambalare:

— boabe sparte: maximum 0,1 %;

— boabe uscate: maximum 0,1 %;

— boabe albe din alte varietăți: maximum 2 %;

— boabe colorate: maximum 1 %;

— boabe putrezite sau mucegăite: maximum 1 %;

— fragmente de tulpini, de păstăi, de frunze, de lemn, de ambalaje și semințe de buruieni care nu sunt periculoase pentru sănătate: maximum 0,3 %;

— impurități minerale: maximum 0,2 %.

Boabele de fasole care nu respectă cerințele de mai sus nu trebuie să depășească 1,05 % în total.

Caracteristici chimice:

— conținut total de proteine: 20-24 %;

— grăsimi brute: 1,0-2,5 %;

— fibre brute: 3,3-4,8 %;

— cenușă: 3,8-4,4 %.

3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

—

3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Pentru a se asigura cea mai bună calitate a produsului, toate etapele pe care le implică producerea „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată la punctul 4. Acest lucru se datorează, între altele, faptului că această zonă prezintă condiții naturale specifice care sunt favorabile pentru cultura fasolei. Mai mult, întreg procesul de producție se bazează pe metode tradiționale din această regiune, majoritatea operațiilor fiind executate manual. Din acest motiv, îndemânarea producătorilor locali joacă un rol foarte important.

3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7. Norme specifice privind etichetarea

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de cultivare a „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” corespunde teritoriului administrativ a 11 localități de pe valea râului Dunajec: Gródek nad Dunajcem (districtul Nowy Sącz), Zakliczyn, Wojnicz, Wierzchosławice, Radłów, Wietrzychowice, Tarnów, Pleśna, Żabno (districtul Tarnow), Czchów (districtul Brzeg) și Gręboszów (districtul Dąbrowa Tarnowska) din voievodatul Małopolskie.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

Valea Dunajec a apărut ca urmare a acțiunii râului Dunajec și se caracterizează printr-o topografie variată. Altitudinea deasupra nivelului mării scade progresiv de la Gródek nad Dunajcem la Wietrzychowice, unde se atinge cea mai mică altitudine din valea Dunajec. Relieful este reprezentat de o vale cu terase largi orientată de la sud-vest la nord-est. Albia râului Dunajec, care formează meandre cu o lărgime de la 50 m până la 150 m, este parțial amenajată, mai ales prin construcția de diguri. Albia este mărginită de centuri stâncoase, prelungite printr-o terasă aluvială care ocupă cea mai mare parte a fundului văii. De-a lungul văii circulă mase de aer arctic înspre sud și mase de aer cald înspre nord și bate, de asemenea, foenul. Primăvara și toamna, cețurile matinale atenuează variațiile bruște de temperatură între zi și noapte. Primăvara și vara, forma caracteristică a văii favorizează, de asemenea, pătrunderea unor mase de aer cald.

Culturile de „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” sunt situate la o altitudine relativ mică, fiind astfel protejate de vânt. Situarea pe soluri aluviale este foarte benefică pentru această specie, având în vedere atât conținutul de minerale și pH-ul solului, cât și cantitatea și distribuția precipitațiilor de-a lungul perioadei de vegetație. Solurile de pe exploatațiile din valea Dunajec au un conținut de magneziu foarte ridicat (12,2-15,0 mg la 100 g de sol).

Împrejurimile orașului Tarnow, aflat în centrul văii Dunajec, sunt printre cele mai calde regiuni din Polonia. Prin comparație cu alte regiuni din Polonia, datele la care temperaturile medii zilnice ating praguri termice predefinite, și anume > 0, > 5, > 10 și > 15 °C, avantajează valea Dunajec, pentru că aceste schimbări pot surveni cu până la douăsprezece zile mai devreme decât în alte regiuni poloneze. Mai mult, valorile medii multianuale ale temperaturii aerului pentru Tarnow sunt cu 0,8 °C mai ridicate decât la Cracovia, situată la o distanță de aproximativ 90 km.

5.1.1 Factorul uman

Agricultorii care cultivă „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” și-au perfecționat de-a lungul generațiilor îndemânarea indispensabilă pentru cultivarea și recoltarea corespunzătoare a fasolei pentru a obține calitățile dorite. Se acordă o importanță deosebită obținerii semințelor pe exploatație, alegerii datei propice pentru semănat, prevenind astfel pierderile cauzate de înghețuri, pregătirii solului pentru semănat, dispunerii corecte a semințelor (între 3 și 5) în cuiburi individuale, alegerii aracilor potriviți, a metodei de arăcire și a momentului optim pentru tăierea plantelor pentru a lăsa boabele să se usuce înainte de primul ger. O cultură omogenă cu boabe de fasole de înaltă calitate se poate asigura numai prin efectuarea cu îndemânare a întregului proces de producție. Cultivarea fasolei se bazează în principal pe operații manuale și necesită o atenție deosebită, multă dedicație și executarea fiecărei sarcini la momentul potrivit, în funcție de condițiile meteorologice specifice fiecărui an.

5.2. Specificitatea produsului

„Fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” se distinge prin următoarele caracteristici:

—	conținutul de magneziu (Mg) este în medie cu 80 mg/kg mai mare decât în cazul boabelor de fasole provenite din afara ariei geografice definite la punctul 4;

—	conținutul de umiditate este de maximum 18 %;

—	gustul dulce, confirmat prin evaluare senzorială în laborator;

—	structura și consistența: delicată, cu o consistență care se topește în gură, foarte puțin făinoasă;

—	grosimea tegumentului: subțire, conform evaluării senzoriale efectuate în laborator;

—	duritatea tegumentului: moale, conform evaluării senzoriale efectuate în laborator;

—	timpul de fierbere: cu 10 minute mai scurt decât în cazul boabelor de fasole provenite din afara ariei geografice definite la punctul 4.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

„Fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” este un produs rezultat în exclusivitate din îmbinarea factorilor naturali (condițiile pedoclimatice) cu îndemânarea producătorilor locali, numai această îmbinare asigurând obținerea calităților unice ale produsului.

Conținutul ridicat de magneziu (Mg) din solul specific ariei în care se cultivă „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” duce la creșterea conținutului de magneziu din boabe care, atunci când recolta se face la momentul oportun, conferă produsului gustul dulce caracteristic.

Solurile aluviale fertile și climatul văii Dunajec favorizează cultura fasolei, oferind condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantei. Atât intervalul de temperatură a aerului în timpul perioadei de vegetație, cât și cantitatea și distribuția precipitațiilor favorizează în mare măsură dezvoltarea adecvată a „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” și obținerea de recolte bogate. Recoltele bogate de fasole cu bobul mare se asigură prin îmbinarea unică a acestor caracteristici geografice cu îndemânarea necesară pentru alegerea datei propice semănatului, pregătirea solului pentru semănat, dispunerea unui număr corect de semințe în cuiburi individuale și alegerea momentului optim pentru tăierea plantelor. Alegerea momentului optim pentru tăierea plantelor și expunerea acestora la aer liber pe o perioadă adecvată, precum și condițiile atmosferice favorabile din regiune duc la obținerea de boabe cu un conținut de umiditate inferior și un tegument mai subțire decât în cazul Phaseolus multiflorus cultivate în afara văii Dunajec. Sortarea manuală a boabelor permite menținerea unor standarde de calitate stricte pentru boabele de „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca”.

Uscarea naturală a boabelor fără a forța sau accelera acest proces duce la o reducere omogenă a spațiului intercelular fără a degrada pereții celulari. Astfel se asigură pentru „fasola Piękny Jaś z Doliny Dunajca”/„fasola z Doliny Dunajca” un timp de fierbere redus, o structură și o consistență delicate și un tegument foarte subțire în comparație cu Phaseolus multiflorus cultivată în afara ariei geografice delimitate la punctul 4.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]

http://www.minrol.gov.pl/pol/Jakosc-zywnosci/Produkty-regionalne-i-tradycyjne/Zlozone-wnioski-o-rejestracje-Produkty-regionalne-i-tradycyjne/OGLOSZENIE-MINISTRA-ROLNICTWA-I-ROZWOJU-WSI-z-dnia-25-pazdziernika-2013-roku2

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3) Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4) A se vedea nota de subsol 3.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 352

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 57 7 octombrie 2014

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2014/C 352/01	Comunicare în temeiul articolului 12 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului, privind informaţiile furnizate de autorităţile vamale din statele membre cu privire la clasificarea mărfurilor în nomenclatura vamală	1

2014/C 352/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7373 – Ortner/Strauss/UBM) ( 1 )	3

2014/C 352/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7316 – Det Norske Oljeselskap/Marathon Oil Norge) ( 1 )	3

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2014/C 352/05	Rata de schimb a monedei euro	12

2014/C 352/06	Aviz privind regulile de origine aplicabile și suspendarea temporară cu privire la aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte	13

Capitolele 3, 5 și 16	O/10
07.12	O/1
Capitolul 29	O/8
28.33	O/30
29.34	O/9
30.02	O/7

1902.30/1	O/12
2005.80/1	O/13
2008.99/3	O/14
2106.90/29	O/15
3824.90/20	O/16
3913.90/1	O/17
4303.90/1	O/18
5402.20/1	O/19
6204.62/1	O/20
6206.30/1	O/21
6214.90/2	O/22
8473.30/3	O/23
8517.70/1	O/24
8517.70/2	O/25
8537.10/2	O/26
8543.70/6-7	O/27
9018.39/1	O/11
9403.20/2	O/28
9705.00/1-3	O/29

	III Acte pregătitoare
	Banca Centrală Europeană
2014/C 352/04	Avizul Băncii Centrale Europene din 25 iulie 2014 cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri de asigurare a unui nivel ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune (CON/2014/58)	4

	V Anunţuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisia Europeană
2014/C 352/07	Aviz pentru operatorii economici – Nouă rundă de cereri de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute de Tariful Vamal Comun pentru anumite produse industriale și agricole	14

	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI
	Comisia Europeană
2014/C 352/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.7423 – VINCI/Imtech ICT) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	15

2014/C 352/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.7333 – Alitalia/Etihad) ( 1 )	16

	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2014/C 352/10	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	17

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,2565
JPY	yen japonez	137,25
DKK	coroana daneză	7,4439
GBP	lira sterlină	0,78575
SEK	coroana suedeză	9,0773
CHF	franc elvețian	1,2120
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,1575
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,481
HUF	forint maghiar	308,27
LTL	litas lituanian	3,4528
PLN	zlot polonez	4,1844
RON	leu românesc nou	4,4090
TRY	lira turcească	2,8588
AUD	dolar australian	1,4381
CAD	dolar canadian	1,4078
HKD	dolar Hong Kong	9,7465
NZD	dolar neozeelandez	1,6104
SGD	dolar Singapore	1,6054
KRW	won sud-coreean	1 341,07
ZAR	rand sud-african	14,1403
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7149
HRK	kuna croată	7,6415
IDR	rupia indoneziană	15 316,16
MYR	ringgit Malaiezia	4,0996
PHP	peso Filipine	56,276
RUB	rubla rusească	50,0375
THB	baht thailandez	40,986
BRL	real brazilian	3,0014
MXN	peso mexican	16,8044
INR	rupie indiană	77,2500


	(1) Text cu relevanță pentru SEE