INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/2

Cerere de decizie preliminară introdusă de Nejvyšší správní soud (Republica Cehă) la 3 iulie 2014 – Slovenská autobusová doprava Trnava, a.s./Krajský úřad Olomouckého kraje

(Cauza C-318/14)

2014/C 351/02

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Nejvyšší správní soud

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Slovenská autobusová doprava Trnava, a.s.

Pârât: Krajský úřad Olomouckého kraje

Întrebările preliminare

Articolul 49 coroborat cu articolul 52 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune aplicării dispoziţiilor naţionale care impun unui transportator al cărui sediu se află într-un alt stat membru şi este stabilit în Republica Cehă prin intermediul unei unități organizaţionale să obţină, pe lângă licenţele şi concesiunile care autorizează un transportator cu sediul în Republica Cehă să presteze servicii interne de transport cu orar prestabilit (transporturi publice urbane) pentru a exercita aceeaşi activitate, şi o autorizaţie specială, a cărei eliberare este lăsată la aprecierea autorităţilor administrative?

Pentru răspunsul la prima întrebare este relevant faptul că acesta este un caz de transport public urban efectuat în cadrul regimului obligației de serviciu public în temeiul unui contract de achiziţii publice de servicii a cărui contraprestaţie este plătită din fonduri publice în sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 (1) privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului?

Articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 12/98 (2) al Consiliului din 11 decembrie 1997 de stabilire a condițiilor în care transportatorii nerezidenți pot presta servicii naționale de transport rutier de călători într-un stat membru coroborat cu articolul 91 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene poate fi interpretat în sensul că permite unui stat membru să limiteze furnizarea serviciilor de transport public urban de către un transportator al cărui sediu se află într-un alt stat membru în modul descris în prima întrebare?

(1) JO L 315, p. 1.

(2) JO L 4, p. 10, Ediţie specială, 07/vol. 4, p. 184.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/3

Cerere de decizie preliminară introdusă de Krajský súd v Prešove (Republica Slovacă) la 4 iulie 2014 – CD Consulting s. r. o./Anna Pančurová a i.

(Cauza C-328/14)

2014/C 351/03

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Krajský súd v Prešove

Părțile din procedura principală

Reclamantă: CD Consulting s. r. o.

Pârâtă: Anna Pančurová a i.

Întrebările preliminare

Dispozițiile articolului 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE (1) a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii și ale articolului 4 din Directiva 87/102/CEE (2) a Consiliului din 22 decembrie 1986 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind creditul de consum trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru precum cea în discuție în litigiul principal, potrivit căreia instanța națională care urmează să se pronunțe cu privire la drepturile rezultate dintr-un bilet la ordin girat nu poate, în principiu, în nicio etapă procedurală, să examineze din oficiu contractul, cauza raportului juridic, eventualul caracter abuziv al condițiilor contractuale și eventuala încălcare a normelor care reglementează consecințele nemenționării DAE în contractul de credit de consum care se află la originea biletului la ordin?

(1) JO L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.

(2) JO L 42, p. 48, Ediție specială, 15/vol. 1, p. 252.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/3

Recurs introdus la 15 iulie 2014 de Adler Modemärkte AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 14 mai 2014 în cauza T-160/12, Adler Modemärkte AG/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

(Cauza C-343/14)

2014/C 351/04

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Adler Modemärkte AG (reprezentant: J.-C. Plate, avocat)

Celelalte părţi din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Blufin SpA

Concluziile recurentei

—	anularea hotărârii atacate;

—	trimiterea cauzei Tribunalului spre rejudecare; și

—	obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recursul este îndreptat împotriva Hotărârii Tribunalului din 14 mai 2014 în cauza T-160/12, prin care Tribunalul a respins acțiunea formulată de Adler AG Modemärkte împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 3 februarie 2012 (cauza R 1955/2010-2) privind o procedură de opoziție între Blufin SpA și Adler Modemärkte AG.

Recurenta invocă următoarele motive:

în primul rând, o încălcare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 privind marca comunitară. Tribunalul a interpretat în mod eronat această prevedere și jurisprudența constantă cu privire la similitudinea semnelor și la riscul de confuzie, în măsura în care a dedus o similitudine a semnelor și un risc de confuzie între mărcile în conflict din concordanța unor elemente ale semnului care, pe de o parte, corespund unei indicații materiale pur descriptive a naturii produselor (și anume, indicarea culorii „bleumarin”, pentru produsele desemnate de mărcile în conflict) și care, pe de altă parte, din cauza lipsei unui caracter distinctiv intrinsec, nu sunt considerate de publicul relevant ca fiind o indicare a originii comerciale a produselor unei anumite întreprinderi spre deosebire de produsele altor întreprinderi. În plus, în această cauză, Tribunalul nu ține seama de noțiunea juridică de indicație descriptivă, reținând că termenul „bleumarin” nu este nici descriptiv cu privire la produsele desemnate, și anume îmbrăcăminte, nici o caracteristică esențială a produsului,

în al doilea rând, hotărârea a fost pronunțată pe baza unor fapte denaturate. Tribunalul a negat că indicația „bleumarin” ar putea avea (în limba fiecărei țări, în special în italiană și în franceză) o semnificație descriptivă cu privire la produsele în cauză din clasele 18 și 25, deși semnele în conflict conțin în mod incontestabil noțiunea „bleumarin” pur descriptivă cu privire la produse în fiecare dintre limbile Uniunii și că marca invocată în susținerea opoziției, din italiană „blu marino” și marca a cărei înregistrare se solicită, din franceză „marine bleu” diferită în mică măsură de această noțiune. Mai mult, în cadrul procedurii anterioare în fața OAPI, atât divizia de opoziție, cât și camera de recurs a OAPI a constatat că „bleumarin” (în limba fiecărei țări europene) constituie o noțiune descriptivă cu privire la produse. Tribunalul ar fi obligat de această constatare,

în al treilea rând, în hotărârea atacată, motivele invocate pentru a reține că indicația „bleumarin” nu este descriptivă cu privire la produse sunt contradictorii și reflectă o nemotivare. La punctul 54, Tribunalul însuși susține că elementele semnelor în conflict desemnează nuanța de culoare în cauză. La punctul 55, concluzionează, în plus, că această semnificație este „evidentă”,

4.	în al patrulea rând, hotărârea atacată a fost pronunțată în temeiul unor dispoziții neaplicabile, și anume cele din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1). Regulamentul (CE) nr. 40/94 (2), este cel care se aplică.

(1) Regulamentul (CE) nr . 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).

(2) Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146).

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/4

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale civile di Trieste (Italia) la 12 iulie 2014 – Florin Lazar, reprezentat de Luigi Erculeo/Allianz SpA

(Cauza C-350/14)

2014/C 351/05

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale civile di Trieste

Părțile din procedura principală

Reclamant: Florin Lazar, reprezentat de Luigi Erculeo

Pârâtă: Allianz SpA

Întrebările preliminare

Cum trebuie interpretat articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale (așa-numitul „Roma II”) (1), în partea care prevede că: „legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale care decurg dintr-o faptă ilicită este legea ţării în care s-a produs prejudiciul”. În concret:

Cum trebuie interpretată noțiunea „locul în care s-a produs prejudiciul” în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 864/2007, în cazul cererii de despăgubiri pentru prejudiciile patrimoniale și nepatrimoniale invocate de rudele unei persoane, decedate ca urmare a unui accident rutier survenit în statul forului, atunci când aceste rude își au reședința într-o altă țară a Uniunii Europene și au suferit prejudiciile menționate în această din urmă țară?

În scopul aplicării articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 864/2007, prejudiciile patrimoniale și nepatrimoniale suferite, în țara lor de reședință, de către membrii de familie ai unei persoane decedate într-un accident rutier survenit în statul forului constituie un „prejudiciu” în sensul primei părți a articolului 4 alineatul (1) sau „efecte indirecte” în sensul celei de a doua părți a aceleiași dispoziții?

(1) Regulamentului (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II) (JO L 199, p. 40).

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/5

Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court of Ireland (Irlanda) la 25 iulie 2014 – Maximillian Schrems/Data Protection Commissioner

(Cauza C-362/14)

2014/C 351/06

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Ireland

Părțile din procedura principală

Reclamant: Maximillian Schrems

Pârât: Data Protection Commissioner

Întrebările preliminare

În cursul analizei unei plângeri adresate unui funcţionar independent învestit prin lege cu funcţii de administrare şi de aplicare a legislaţiei privind protecţia datelor, referitoare la faptul că date cu caracter personal sunt transferate într-o ţară terţă (în speță, Statele Unite) ale cărei legi şi practici se pretinde că nu conţin măsuri de protecţie adecvate pentru persoana în cauză, acest funcţionar, având în vedere articolele 7, 8 şi 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000/C364/01) (1) și fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 25 alineatul (6) din Directiva 95/46/CE (2), este ținut în mod absolut să respecte constatarea contrară a Uniunii cuprinsă în Decizia Comisiei din 26 iulie 2000 (2000/520/CE) (3)?

2)	Sau, dimpotrivă, funcţionarul poate şi/sau trebuie să desfăşoare o investigaţie proprie asupra problemei în lumina evoluţiilor factuale ulterioare datei la care această decizie a Comisiei a fost publicată pentru prima dată?

(1) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (JO C 364, p. 1).

(2) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind caracterul adecvat al protecţiei oferite de principiile „sferei de siguranţă” privind protecţia vieţii private şi întrebările de bază aferente, publicate de Departamentul Comerţului al S.U.A. (JO L 281, p. 31, Ediție specială, 13/vol. 17, p. 10).

(3) Decizia Comisiei din 26 iulie 2000 în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind caracterul adecvat al protecției oferite de principiile „sferei de siguranță” privind protecția vieții private și întrebările de bază aferente, publicate de Departamentul Comerțului al S.U.A. [notificată cu numărul C(2000) 2441] (JO L 215, p. 7, Ediție specială, 16/vol. 1, p. 64).

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/6

Cerere de decizie preliminară introdusă de Budapesti XX., XXI. és XXIII. Kerületi Bíróság (Ungaria) la 28 iulie 2014 – Herrenknecht AG/Hév-Sugár Kft.

(Cauza C-366/14)

2014/C 351/07

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Budapesti XX., XXI. és XXIII. Kerületi Bíróság

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Herrenknecht AG

Pârâtă: Hév-Sugár Kft.

Întrebările preliminare

Cum trebuie interpretat articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 44/2001/CE al Consiliului (1) în ceea ce privește problema stabilirii instanței care dispune de competență exclusivă atunci când, în condițiile generale ale contractului, părțile contractante în litigiu au atribuit mai multor instanțe diferite competența de a soluționa litigiile survenite în legătură cu contractul; în plus, reclamantul are dreptul de a alege în mod liber între instanța desemnată a cărei competență este exclusivă și cea a cărei competență este facultativă și se poate deduce de aici că instanța sesizată cu soluționarea litigiului dispune de o competență exclusivă?

Cum trebuie interpretat articolul 3 alineatul (1) din Convenția de la Roma (2) în ceea ce privește problema stabilirii dreptului material care este relevant pentru examinarea contractului atunci când, în condițiile generale ale contractului, părțile au desemnat dreptul intern al mai multor state membre ca fiind dreptul aplicabil contractului și, în acest caz, care dintre acestea este considerat relevant în calitate de drept aplicabil?

(1) Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2001, L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74).

(2) Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO 1980, L 266, p. 1, JO 2007, L 347, p. 3).

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/6

Recurs introdus la 4 august 2014 de Walcher Meßtechnik GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 22 mai 2014 în cauza T-95/13, Walcher Meßtechnik GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

(Cauza C-374/14 P)

2014/C 351/08

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Walcher Meßtechnik GmbH (reprezentant: S. Walter, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea Hotărârii Camerei a șasea a Tribunalului Uniunii Europene din 22 mai 2014, în cauza T-95/13 și a deciziei atacate a Camerei întâi de recurs a OAPI din 13 decembrie 2012 în cauza R1779/2012-1;

—	cu titlu subsidiar, anularea Hotărârii Camerei a șasea a Tribunalului din 22 mai 2014, în cauza T-95/13 și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recurenta invocă două motive de recurs, dintre care primul este împărțit în trei aspecte:

Primul motiv

Hotărârea atacată ar încălca articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009 (1) pentru trei motive:

—

în aprecierea aptitudinii semnului de a fi înregistrat, ar trebuie să se țină seama de formularea produselor și/sau a serviciilor pentru care se solicită înregistrarea. Acest lucru nu ar fi fost realizat în cadrul procedurii în fața Tribunalului. În schimb, Tribunalul s-ar fi bazat pe paginile de internet ale recurentei și pe lista de produse a unei mărci americane, care nu face obiectul litigiului.

—

chiar în sensul pe care Tribunalul îl dă cuvântului HIPERDRIVE, semnul HIPERDRIVE ar descrie numai o caracteristică a unei comenzi. Cu toate acestea, în speță, pretinsa descriere a piesei comenzii integrate în produsele vizate nu ar descrie caracteristicile esențiale ale produselor vizate însele. Astfel, Tribunalul ar fi aplicat în mod eronat criteriile elaborate în această privință de jurisprudența recentă a instanțelor Uniunii (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 15 ianuarie 2013 în cauza T-625/11, BSH/OAPI [ecoDoor] (2) și Hotărârea Tribunalului din 10 iulie 2014 în cauza C-126/13 P, BSH/OAPI (3), punctul 27).

—

presupunerea pretins eronată a Tribunalului, potrivit căreia termenul „HIPER” ar fi asimilabil cu „hyper”, deși acești termeni nu ar fi niciodată folosiți ca sinonimi, ar fi întemeiată pe afirmația eronată că pronunțarea lui „HIPER” și a lui „hyper” ar fi identică în limba engleză. Această afirmație pretins eronată nu ar fi nici demonstrată nici motivată de Tribunal, în pofida numeroaselor exemple care indică contrariul prezentate de recurentă. Potrivit jurisprudenței, problema de a stabili dacă motivarea unei hotărâri a Tribunalului este contradictorie sau insuficientă reprezintă o problemă de drept.

Al doilea motiv:

—

hotărârea atacată ar încălca principiile generale ale dreptului Uniunii, și anume principiul egalității de tratament și interzicerea deciziilor arbitrarii. Ar exista o practică clară a OAPI care constă în neasimilarea, cu ocazia înregistrării, a elementului HIPER cu „hyper”. Această practică ar fi existat înainte de cererea de înregistrare a semnului în litigiu și ar fi continuat să existe după aceea. În speță, ar fi vorba de un caz diferit de cele în care solicitanții ar invoca pur și simplu cereri de înregistrare anterioare. Faptul că după contestarea cererilor de înregistrare în litigiu, OAPI nu a mai contestat vreo marcă care cuprinde elementul verbal „HIPER” ar demonstra că contestarea înregistrării mărcii în litigiu încalcă în mod clar principiul egalității de tratament și interzicerea deciziilor arbitrarii.

(1) Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).

(2) ECLI:EU:T:2013:14

(3) ECLI:EU:C:2014:2065

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/7

Cerere de decizie preliminară introdusă de Supreme Court (Irlanda) la 7 august 2014 – C/M

(Cauza C-376/14)

2014/C 351/09

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Supreme Court

Părțile din procedura principală

Apelant: C

Intimată: M

Întrebările preliminare

1)	Existența în Franța a unor proceduri privind încredințarea copilului împiedică, în împrejurările cauzei de față, stabilirea reședinței obișnuite a acestuia în Irlanda?

2)	Tatăl rămâne titularul dreptului privind încredințarea sau instanțele franceze rămân competente în ceea ce privește încredințarea copilului, astfel încât reținerea acestuia în Irlanda să dobândească un caracter ilicit?

3)	Instanțele irlandeze au dreptul să examineze problema reședinței obișnuite a copilului în împrejurările în care acesta locuiește în Irlanda din iulie 2012, moment la care deplasarea sa în Irlanda nu încălca reglementarea franceză?

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/9

Acțiune introdusă la 16 iulie 2014 – CW/Consiliul

(Cauza T-516/13)

2014/C 351/10

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: CW (Paris, France) (reprezentant: A. Tekari, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare 2013/409/PESC a Consiliului din 30 iulie 2013 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/72/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia, în măsura în care aceasta îl vizează pe reclamant;

—	obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata sumei de o sută de mii de euro pentru repararea prejudiciului moral și material suferit de reclamant;

—	obligarea Consiliului Uniunii Europene să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de reclamant.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe lipsa unui temei legal, în măsura în care, bazându-se pe un alt motiv decât cel prevăzut la articolul 1 din Decizia 2011/72/PESC (1), care îi servește drept temei juridic, Decizia 2013/409/PESC (2) ar fi lipsită de temei legal.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a dreptului de proprietate, în măsura în care măsurile restrictive aplicate reclamantului ar constitui o restrângere nejustificată a dreptului său de proprietate.

(1) Decizia 2011/72/PESC a Consiliului din 31 ianuarie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia (JO L 28, p. 62).

(2) Decizia de punere în aplicare 2013/409/PESC a Consiliului din 30 iulie 2013 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/72/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia (JO L 204, p. 52).

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/9

Acțiune introdusă la 23 iulie 2014 – CW/Consiliul

(Cauza T-224/14)

2014/C 351/11

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: CW (Paris, Franţa) (reprezentant: A. Tekari, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare 2014/49/PESC a Consiliului din 30 ianuarie 2014 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/72/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia, în măsura în care aceasta îl vizează pe reclamant;

—

constatarea faptului că, în urma anulării deciziei contestate, se va considera că reclamantul nu a fost niciodată înscris pe listele persoanelor vizate de înghețarea activelor și că niciun act sau nicio decizie a Consiliului nu va putea menționa numele acestuia ca făcând obiectul unei măsuri de înghețare a activelor;

—	obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata sumei de o sută de mii de euro pentru repararea prejudiciului moral și material suferit de reclamant;

—	obligarea Consiliului Uniunii Europene să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de reclamant, care trebuie stabilite în mod echitabil, având în vedere situația părților și volumul de muncă pe care îl implică gestionarea unui astfel de dosar.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

Primul motiv, întemeiat pe lipsa unui temei legal al Deciziei 2014/49/PESC (1), în măsura în care aceasta s-ar baza pe alt motiv decât cel prevăzut la articolul 1 din Decizia 2011/72/PESC (2) și în măsura în care, în orice caz, Decizia 2011/72/PESC, care îi servește drept temei juridic, nu ar fi conformă cu dreptul european care reglementează sancțiunile specifice.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului de proprietate, în măsura în care măsurile restrictive aplicate reclamantului ar constitui o restrângere nejustificată a dreptului său de proprietate.

(1) Decizia 2014/49/PESC a Consiliului din 30 ianuarie 2014 de modificare a Deciziei 2011/72/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia (JO L 28, p. 38).

(2) Decizia 2011/72/PESC a Consiliului din 31 ianuarie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia (JO L 28, p. 62).

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/10

Acțiune introdusă la 20 iunie 2014 – European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/EIT

(Cauza T-481/14)

2014/C 351/12

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: European Dynamics Luxembourg SA (Ettelbrück, Luxemburg) și Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE (Atena, Grecia) (reprezentanți: E. Siouti și M. Sfyri, avocați)

Pârât: Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT)

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei de atribuire a pârâtului privind cererea de ofertă, comunicată reclamantei prin scrisoarea sa din 11 aprilie 2014, precum și a tuturor celelalte decizii conexe ale pârâtului, inclusiv decizia de atribuire a contractului către ofertantul câștigător (care nu a fost comunicată reclamantelor);

—	anularea deciziei directorului EIT din 25 aprilie 2014 prin care se refuză divulgarea componenței comitetului de evaluare;

—	obligarea pârâtului la plata de despăgubiri reclamantelor pentru prejudiciile suferite de acestea din cauza pierderii unei oportunități de a li se acorda un contract în cadrul cererii de ofertă, care ating suma de 1 58 430,40 euro;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante în cadrul prezentei acțiuni.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe faptul că pârâtul a amestecat criteriile de selecție și de atribuire și, în consecință, a încălcat articolul 110 din Regulamentul financiar (1) și articolul 149 din regulamentul delegat (2).

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 105 și 113 din Regulamentul financiar și a articolului 138 din regulamentul delegat întrucât, la evaluarea ofertelor, pârâtul a utilizat criterii necunoscute, care nu au fost incluse în caietul de sarcini, și a încălcat obligația sa de a menționa criteriile de atribuire și ponderea lor relativă sau, dacă este cazul, ordinea descrescătoare a acestora. Reclamantele susțin și că pârâtul s-a întemeiat pe un sistem de notare neuniform și discontinuu care a cauzat denaturări și erori în cadrul evaluării.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că pârâtul a săvârșit mai multe erori vădite de apreciere.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe o pretinsă încălcare a articolului 2 alineatul (3) și a articolului 8 din Regulamentul nr. 1049/2001 (3) care rezultă din refuzul de a divulga componența comitetului de evaluare, ceea ce ar fi permis reclamantelor să verifice inexistența unui conflict de interese.

(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, p. 1).

(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001 L 145, p. 43).

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/11

Acțiune introdusă la 15 iulie 2014 – Sotiropoulou și alții/Consiliul

(Cauza T-531/14)

2014/C 351/13

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamanți: Leimonia Sotiropoulou și alți 63 de reclamanți (Patras, Grecia) (reprezentant: Kostas Chrysogonos, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	obligarea pârâtului la repararea prejudiciului financiar suferit de reclamanți în perioada 1 ianuarie 2013–31 mai 2014 ca urmare a reducerii nelegale a pensiilor lor principale prin deciziile Consiliului Uniunii Europene citate mai jos, în valoare totală de 8 70 504,11 euro;

—	obligarea pârâtului la plata către fiecare dintre reclamanți a unei sume de 3 000 de euro cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a reducerii nelegale a pensiilor lor principale prin deciziile Consiliului Uniunii Europene citate mai jos;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți.

Motivele și principalele argumente

Acțiunea are ca obiect o cerere de despăgubire, în sensul articolului 268 TFUE, pentru prejudiciile produse reclamanților prin reducerea drastică a pensiilor lor principale în cadrul punerii în aplicare a măsurilor și a intervențiilor asupra sistemului de pensii din Grecia prevăzute de Deciziile Consiliului Uniunii Europene 2010/320/UE din 8 iunie 2010 (1), 2010/486/UE din 7 septembrie 2010 (2), 2011/57/UE din 20 decembrie 2010 (3), 2011/257/UE din 7 martie 2011 (4), 2011/734/UE din 12 iulie 2011 (5), 2011/791/UE din 8 noiembrie 2011 (6), 2012/211/UE din 13 martie 2012 (7) și 2013/6/UE din 4 decembrie 2012 (8), considerate nelegale.

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă două motive.

Cu privire la primul motiv, referitor la încălcarea principiilor atribuirii și subsidiarității

—

Reclamanții susțin că deciziile atacate ale Consiliului Uniunii Europene, privind în special adoptarea de măsuri detaliate, de politici și de intervenții în materia asigurărilor sociale și a sistemului de pensii, au fost adoptate de Consiliu cu depășirea atribuțiilor recunoscute de tratat și cu încălcarea principiilor atribuirii și subsidiarității prevăzute la articolele 4 și 5 TUE coroborate cu articolele 2-6 TFUE. Consiliul Uniunii Europene, atunci când adoptă decizii, în sensul articolului 126 alineatul (9) și al articolului 136 TFUE, adresate Greciei, nu poate stabili în detaliu politica pe care Grecia trebuie să o urmeze în domeniile menționate anterior, care intră în competența exclusivă a acesteia ca stat membru al Uniunii Europene. Aceste decizii, prin conținutul lor, sunt nelegale și dau naștere răspunderii extracontractuale a Uniunii Europene de a despăgubi reclamanții pentru prejudiciile produse prin reducerea, prin intermediul deciziilor, a pensiilor lor.

Cu privire la al doilea motiv, referitor la încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute la articolele 1, 25 și 34 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

—

Reclamanții susțin că deciziile menționate anterior ale Consiliului Uniunii Europene au impus adoptarea unor măsuri privind sistemul de pensii care au destabilizat radical situația lor economică și au condus la inversarea unor situații în care aveau o încredere legitimă. Tăierile drastice și reducerile de pensii impuse în aplicarea măsurilor specificate în deciziile Consiliului Uniunii Europene menționate anterior au condus la o reducere radicală a protecției asigurărilor sociale și la deteriorarea rapidă a standardului de viață al pensionarilor, printre care și reclamanții, care, prin reducerea pensiilor, au fost privați de cea mai mare parte din veniturile de care dispuneau anterior. Adoptarea și aplicarea reducerilor în discuție au determinat încălcarea directă a dreptului reclamanților la demnitate umană, a dreptului persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă, precum și a dreptului de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care acordă protecție în caz de bătrânețe, drepturi prevăzute în mod direct la articolele 1, 25 și 34 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceasta face ca deciziile în discuție să fie nelegale și dă naștere răspunderii extracontractuale a Uniunii Europene de a despăgubi reclamanții pentru prejudiciile produse prin reducerea, prin intermediul deciziilor, a pensiilor lor.

(1) Decizia 2010/320/UE a Consiliului din 8 iunie 2010 adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (JO L 145, 11.6.2010, p. 6).

(2) Decizia 2010/486/UE a Consiliului din 7 septembrie 2010 de modificare a Deciziei 2010/320/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (JO L 241, 14.9.2010, p. 12).

(3) Decizia 2011/57/UE a Consiliului din 20 decembrie 2010 de modificare a Deciziei 2010/320/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (JO L 26, 29.1.2011, p. 15).

(4) Decizia 2011/257/UE a Consiliului din 7 martie 2011 de modificare a Deciziei 2010/320/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (JO L 110, 29.4.2011, p. 26).

(5) Decizia 2011/734/UE a Consiliului din 12 iulie 2011 adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (reformare) (JO L 296, 15.11.2011, p. 38).

(6) Decizia 2011/791/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Deciziei 2011/734/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (JO L 320, 3.12.2011, p. 28).

(7) Decizia 2012/211/UE a Consiliului din 13 martie 2012 de modificare a Deciziei 2011/734/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (JO L 113, 25.4.2012, p. 8).

(8) Decizia 2013/6/UE a Consiliului din 4 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2011/734/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (JO L 4, 9.1.2013, p. 40).

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/13

Recurs introdus la 16 iulie 2014 de Desislava Kolarova împotriva Ordonanței din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-88/13, Kolarova/REA

(Cauza T-533/14 P)

2014/C 351/14

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Desislava Kolarova (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: F. Frabetti, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)

Concluziile

Recurenta solicită Tribunalului:

—

anularea Ordonanței Tribunalului Funcției Publice din 30 aprilie 2014 în cauza F-88/13, doamna Desislava Kolarova împotriva Agenţiei Executive pentru Cercetare, având ca obiect anularea deciziei PMO.l, notificată la 28 noiembrie 2012, prin care este respinsă cererea recurentei din 20 iulie 2012 privind considerarea mamei sale, doamna Anna Borisova PETROVA, copil aflat în întreținere în temeiul articolului 2 alineatul (4) din anexa VII la statut, pentru perioada 1 noiembrie 2012–31 octombrie 2013;

—	declararea acțiunii din data de 17 septembrie 2013 ca fiind admisibilă și admiterea concluziilor recurentei formulate în primă instanță;

—	în consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Funcției Publice;

—	pronunțarea cu privire la cheltuielile de judecată și obligarea REA și/sau a Comisiei la plata acestora.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă trei motive.

Primul motiv, întemeiat pe o încălcare a dreptului și pe o limitare a dreptului la apărare al recurentei, întrucât Tribunalul Funcției Publice (denumit în continuare „TFP”) ar fi apreciat în mod greșit că este suficient de lămurit de documentele prezentate de părți și, în consecință, ar fi considerat în mod greșit că nu era necesară deschiderea procedurii orale.

Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept, în măsura în care TFP ar fi considerat în mod greșit că argumentul recurentei potrivit căruia un acord precum acordul de serviciu „nu înlătură răspunderea delegantului”, nu ține seama în mod vădit de modul de redactare al articolului 2 alineatul (2) și al articolului 91a din statut.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului recurentei la accesul efectiv la o instanță.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/13

Acțiune introdusă la 16 iulie 2014 – Murnauer Markenvertrieb/OAPI – Bach Flower Remedies (MURNAUERS Bachblüten)

(Cauza T-534/14)

2014/C 351/15

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Murnauer Markenvertrieb GmbH (Egelsbach, Germania) (reprezentanți: F. Traub și H. Daniel, avocaţi)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Bach Flower Remedies Ltd (Londra, Vereinigtes Königreich)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 5 mai 2014, pronunţată în cauza R 2041/2012-2,

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă care conţine elementele verbale „MURNAUERS Bachblüten” pentru produse din clasele 3,5 şi 30 – cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 9 7 49 847.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: Bach Flower Remedies Ltd.

Marca sau semnul invocat în procedura opoziției: mărcile figurative naţionale şi comunitare care conţin elementul verbal „Bach”, marca verbală naţională „Bach”, precum şi marca neînregistrată utilizată în comerţ „BACH” pentru produse şi servicii din clasele 3, 5, 29, 30, 31, 32, 33, 35, 42 şi 44.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziţia.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/14

Acțiune introdusă la 18 iulie 2014 – The Cookware Company/OAPI – Fissler (VITA+VERDE)

(Cauza T-535/14)

2014/C 351/16

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: The Cookware Company Ltd (Hong Kong, China) (reprezentant: K. Manhaeve, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Fissler GmbH (Idar Oberstein, Germania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 15 aprilie 2014 adoptate în cauza R 1082/2013-2.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă în culori care cuprinde elementele verbale „VITA+VERDE” pentru produse clasa 21 – cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 1 0 0 73 054.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat: marca comunitară anterioară nr. 1 0 13 787 pentru termenul „vitavit”.

Decizia diviziei de opoziție: respinge integral opoziția.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia atacată și admite opoziția.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/15

Acțiune introdusă la 25 iulie 2014 – Lidl Stiftung/OAPI – Horno del Espinar (Castello)

(Cauza T-549/14)

2014/C 351/17

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Lidl Stiftung & Co. KG (Neckarsulm, Germania) (reprezentanți: M. Wolter, M. Kefferpütz și A. Marx, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Horno del Espinar, SL (El Espinar, Spania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 22 aprilie 2014 pronunţate în cauzele R 1233/2013-2 şi R 1258/2013-2,

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca verbală „Castello” pentru produse din clasele 29, 30 şi 31 – cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 6 8 19 973.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat: numeroase mărci anterioare comunitare şi naţionale care conţin, printre altele, elementul verbal „Castelló”.

Decizia diviziei de opoziție: admite în parte opoziţia.

Decizia camerei de recurs: admite în parte calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/15

Acțiune introdusă la 22 iulie 2014 – Wm. Wrigley Jr./OAPI (Extra)

(Cauza T-552/14)

2014/C 351/18

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Wm. Wrigley Jr. Company (Wilmington, Statele Unite) (reprezentanți: M. Kinkeldey, S. Brandstätter și C. Schmitt, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Camerei a cincea de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) pronunțate la 19 mai 2014 în cauza R 199/2014-5.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca figurativă care cuprinde elementul verbal „Extra” pentru produse din clasele 3, 21 și 30 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 1 7 37 582.

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/16

Acțiune introdusă la 22 iulie 2014 – Wm. Wrigley Jr./OAPI (Extra)

(Cauza T-553/14)

2014/C 351/19

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Wm. Wrigley Jr. Company (Wilmington, Statele Unite) (reprezentanți: M. Kinkeldey, S. Brandstätter și C. Schmitt, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Camerei a cincea de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) pronunțate la 19 mai 2014 în cauza R 218/2014-5.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca figurativă de culoare negru și alb care cuprinde elementul verbal „Extra” pentru produse din clasele 3, 21 și 30 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 1 7 37 657.

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/16

Recurs introdus la 28 iulie 2014 de Victor Navarro împotriva Hotărârii din 21 mai 2014 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-46/13, Navarro/Comisia

(Cauza T-556/14 P)

2014/C 351/20

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Victor Navarro (Sterrebeek, Belgia) (reprezentanți: S. Rodrigues și A. Blot, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

—	Anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice din 21 mai 2014 în cauza F-46/13;

—

în consecință, admiterea concluziilor recurentului formulate în primă instanță și, prin urmare:

—	anularea deciziei Comisiei Europene, în calitate de autoritate abilitată să încheie contracte, din 4 octombrie 2012 de a nu îl recruta pe recurent ca agent contractual auxiliar din grupa de funcții II;

—	în măsura în care este necesară, anularea deciziei Autorității abilitate să încheie contracte din 7 februarie 2013 de respingere a reclamației introduse de recurent la 19 octombrie 2012;

—	repararea prejudiciului său material

—	acordarea sumei stabilite ex aequo et bono și cu titlu provizoriu la 50 000 de euro pentru prejudiciul moral suferit;

—	obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente prezentului recurs.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă trei motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea limitelor controlului jurisdicțional al Tribunalului Funcției Publice (denumit în continuare „TFP”), în măsura în care acesta ar fi înlocuit aprecierea administrației cu propria apreciere.

Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept, în măsura în care TFP ar fi considerat în mod greșit că, potrivit articolului 3 alineatul (2) din anexa IV la Dispozițiile generale de punere în aplicare din 2 martie 2011 (1), experiența profesională trebuie justificată în mod corespunzător și să aibă un raport cu unul dintre sectoarele de activitate ale Comisiei.

Al treilea motiv, întemeiat pe denaturarea faptelor din speță, întrucât TFP a reținut în hotărârea atacată că recurentul nu furnizase o descriere a sarcinilor exercitate pentru Continental Airlines Inc. și, prin urmare, nu dovedise că experiența sa era „corespunzătoare” exercitării funcțiilor de secretar.

(1) Dispoziţiile generale de punere în aplicare din 2 martie 2011 a articolului 79 alineatul (2) din RAA care guvernează condiţiile de încadrare în muncă a agenţilor contractuali recrutaţi de Comisie în temeiul articolelor 3a şi 3b din regimul menţionat, publicate în Informations administratives nr. 33-2011.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/17

Acțiune introdusă la 24 iulie 2014 – Research Engineering & Manufacturing/OAPI – Nedschroef Holding (TRILOBULAR)

(Cauza T-558/14)

2014/C 351/21

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Research Engineering & Manufacturing, Inc. (Middletown, Statele Unite) (reprezentanți: S. Malynicz, Barrister, K. Gilbert și M. Gilbert, Solicitors)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Nedschroef Holding BV (Helmond, Țările de Jos)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 12 mai 2014 în cauza R 442/2013-4;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca comunitară înregistrată sub nr. 6 68 566

Titularul mărcii comunitare: reclamanta

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Motivarea cererii de declarare a nulității: cauze de nulitate absolută potrivit articolului 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind marca comunitară coroborat cu articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c)

Decizia diviziei de anulare: respinge cererea de declarare a nulității.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia atacată și declară nulitatea mărcii comunitare.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul privind marca comunitară

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/18

Acțiune introdusă la 28 iulie 2014 – Yoo Holdings/OAPI – Eckes-Granini Group (YOO)

(Cauza T-562/14)

2014/C 351/22

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Yoo Holdings Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentant: D. Farnsworth, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Eckes-Granini Group GmbH (Nieder-Olm, Germania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 29 aprilie 2014 în cauza R 762/2013-2.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca verbală „YOO” pentru servicii din clasele 35, 41 și 43 – cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 1 0 4 87 924.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat: înregistrarea ca marcă națională și internațională a mărcii verbale „YO” pentru produse din clasele 29, 30 și 32.

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția în totalitate.

Decizia camerei de recurs: anulează în parte decizia atacată și admite în parte opoziția.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul privind marca comunitară.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/19

Acțiune introdusă la 29 iulie 2014 – Hewlett Packard Development Company/OAPI (ELITEDISPLAY)

(Cauza T-563/14)

2014/C 351/23

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Hewlett Packard Development Company LP (Dallas, Statele Unite) (reprezentanți: T. Raab și H. Lauf, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 19 mai 2014 în cauza R 1539/2013-2;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „ELITEDISPLAY” pentru produse și servicii din clasa 9 – cererea de înregistrare a mărcii nr. 1 1 5 41 901

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare a mărcii

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul privind marca comunitară

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/19

Acțiune introdusă la 4 august 2014 – Gascogne Sack Deutschland și Gascogne/Curtea de Justiţie

(Cauza T-577/14)

2014/C 351/24

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Gascogne Sack Deutschland GmbH (Wieda, Germania) şi Gascogne (Saint Paul lès Dax, Franţa) (reprezentanţi: F. Puel şi E. Durand, avocaţi)

Pârâtă: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	Constatarea răspunderii extracontractuale a Uniunii Europene din cauza procedurii desfășurate în fața Tribunalului care a încălcat cerințele legate de respectarea unui termen de soluționare rezonabil;

În consecință,

—

obligarea Uniunii Europene la plata unei reparații adecvate și integrale a prejudiciilor materiale și morale suferite de reclamante din cauza comportamentului ilegal al Uniunii, corespunzătoare următoarelor sume, însoțite de dobânzi compensatorii și moratorii la nivelul aplicat de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, majorat cu două puncte procentuale, începând de la data introducerii cererii:

—	1 1 93 467 de euro cu titlu de pierderi suferite ca urmare a plății dobânzilor legale suplimentare aplicate la principalul sancțiunii dincolo de un termen rezonabil;

—	1 87 571 de euro cu titlu de pierderi suferite ca urmare a plăților suplimentare ale garanției bancare dincolo de un termen rezonabil;

—	2 0 00 000 de euro cu titlu de câștiguri nerealizate și/sau pierderi suferite din cauza „chinurilor incertitudinii”, și

—	5 00 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral;

—	cu titlu subsidiar, dacă se va considera că cuantumul prejudiciului suferit ar trebui să facă obiectul unei noi evaluări, dispunerea unei expertize conform articolului 65 litera (d), articolului 66 alineatul (l) și articolului 70 din Regulamentul de procedură al Tribunalului;

—	în orice caz, obligarea Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, din cauza duratei excesive a procedurii în fața Tribunalului și, în consecință, a încălcării dreptului lor fundamental la judecarea cauzei lor într-un termen rezonabil.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/20

Acțiune introdusă la 1 august 2014 – Birkenstock Sales/OAPI (reprezentarea unui motiv în relief)

(Cauza T-579/14)

2014/C 351/25

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Birkenstock Sales GmbH (Vettelschoß, Germania) (reprezentanți: C. Menebröcker și V. Töbelmann, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 15 mai 2014 în cauza R 1952/2013-1

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: înregistrarea internațională a mărcii figurative care reprezintă un motiv în relief, pentru produse din clasele 10, 18 și 25 – înregistrarea internațională nr. 1 1 32 742

Decizia examinatorului: respinge cererea

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/21

Acțiune introdusă la 30 iulie 2014 – Vierling/OAPI – IP Leanware (BRAINCUBE)

(Cauza T-581/14)

2014/C 351/26

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Yvonne Vierling (Köln, Germania) (reprezentant: G. Hasselblatt şi D. Kipping, avocaţi)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: IP Leanware (Issoire, Franţa)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea ei din 30 aprilie 2014 a Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) în Cauza R 1486/2013-2

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca comunitară vizată: marca verbală „BRAINCUBE” pentru produse și servicii din clasele 9 și 38 – Cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 0 4 61 713

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamanta

Marca sau semnul invocat: marca germană anterioară a mărcii verbale „Braincube”

Decizia diviziei de opoziție: admite în parte opoziția

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/21

Acțiune introdusă la 4 august 2014 – Giand/OAPI – Flamagas (FLAMINAIRE)

(Cauza T-583/14)

2014/C 351/27

Limba în care a fost formulată acțiunea: italiana

Părțile

Reclamantă: Giand Srl (Rimini, Italia) (reprezentant: F. Caricato, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Flamagas, SA (Barcelona, Spania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 11 iunie 2014 în cauza R 2117/2011-4, considerând inexistent riscul de confuzie între mărcile în cauză;

—	trimiterea cauzei spre rejudecare la OAPI pentru reformarea deciziei pe fond și pentru înregistrarea mărcii comunitare nr. 8 6 80 746 pentru toate produsele vizate, fără a aduce atingere mărcilor necontestate;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată aferente celor trei grade de jurisdicție.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca verbală „FLAMINAIRE” pentru produse din clasele 16 și 34 – cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 8 6 80 746

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: Flamagas, SA

Marca sau semnul invocat: mărcile verbale internaționale și naționale pentru produse din clasele 16 și 34

Decizia diviziei de opoziție: respinge în parte opoziția

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate:

—	încălcarea principiului non bis in idem;

—	aprecierea eronată a riscului de confuzie;

—	aprecierea eronată a elementelor de probă.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/22

Acțiune introdusă la 8 august 2014 – Musso/Parlamentul

(Cauza T-589/14)

2014/C 351/28

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: François Musso (Ajaccio, Franța) (reprezentant: A. Gross, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	admiterea prezentei acțiuni și declararea temeiniciei acesteia;

—

anularea deciziei din 26 iunie 2014:

—	în principal, în temeiul neregularității de formă pentru lipsa semnăturii președintelui;

—	sau în temeiul încălcării dreptului la apărare pentru lipsa de publicitate a deciziei din 17 iulie 1996 care servește drept temei pentru decizia din 26 iunie 2014;

—	sau în temeiul încălcării principiului contradictorialității;

—	sau în temeiul insuficienței motivelor deciziei din 26 iunie 2014;

—	sau în temeiul încălcării principiului termenului rezonabil care afectează exercitarea dreptului la apărare;

—	sau în temeiul încălcării principiului dreptului dobândit;

—	constatarea că reclamantul își păstrează toate celelalte drepturi, acțiuni și motive de care se poate prevala;

—	obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șase motive.

1.	Primul motiv întemeiat pe o neregularitate de formă a deciziei atacate din 26 iunie 2014, aceasta nefiind semnată de președintele Parlamentului conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European.

2.	Al doilea motiv întemeiat pe o încălcare a dreptului la apărare al reclamantului, în măsura în care decizia din 17 iulie 1996 care a servit drept temei deciziei atacate din 26 iunie 2014 nu ar fi fost publicată, cu încălcarea articolului 28 din Regulamentul de procedură.

3.	Al treilea motiv întemeiat pe o încălcare a principiului contradictorialității.

4.	Al patrulea motiv întemeiat pe insuficiența motivelor deciziei atacate.

5.	Al cincilea motiv întemeiat pe o încălcare a principiului termenului rezonabil, Parlamentul așteptând opt ani înainte de a lansa procedura de recuperare împotriva reclamantului.

6.	Al șaselea motiv întemeiat pe o încălcare a principiului dreptului dobândit, în măsura în care decizia atacată ar pune în discuție drepturile la pensie pe care reclamantul le-ar fi dobândit la 3 august 1994.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/23

Acțiune introdusă la 7 august 2014 – Zuffa/OAPI (ULTIMATE FIGHTING CHAMPIONSHIP)

(Cauza T-590/14)

2014/C 351/29

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Zuffa, LLC (Las Vegas, Statele Unite) (reprezentanți: S. Malynicz, Barrister, K. Gilbert și C. Balme, Solicitors)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 19 mai 2014 pronunțată în cauza R 1425/2013-2.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „ULTIMATE FIGHTING CHAMPIONSHIP” pentru produse și servicii din clasele 9, 16, 28 și 41.

Decizia examinatorului: respinge în parte cererea de înregistrare a mărcii comunitare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (2) din RMC.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/24

Acțiune introdusă la 8 august 2014 – BSH/OAPI (PerfectRoast)

(Cauza T-591/14)

2014/C 351/30

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: BSH Bosch und Siemens Hausgeräte GmbH (München, Germania) (reprezentant: S. Biagosch, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a cincea de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 16 iunie 2014 în cauza R 359/2014-5;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „PerfectRoast” pentru produse și servicii din clasele 7 și 11 – cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 2 1 73 902

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate:

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 75 din Regulamentul nr. 207/2009

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/24

Acțiune introdusă la 14 august 2014 – Fútbol Club Barcelona/OAPI – Kule (KULE)

(Cauza T-614/14)

2014/C 351/31

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamant: Fútbol Club Barcelona (Barcelona, Spania) (reprezentant: J. Carbonell Callicó, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Kule LLC (New York, Statele Unite)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 18 iunie 2014 în cauza R-2375/2013-4.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca comunitară vizată: marca verbală „KULE” pentru produse din clasele 14, 18 și 25 – cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 9 917 097

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamantul

Marca sau semnul invocat: mărci spaniole și marca verbală notorie „CULE”

Decizia diviziei de opoziție: respinge în întregime opoziția.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul privind marca comunitară

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/25

Acțiune introdusă la 18 august 2014 – Grupo Bimbo/OAPI (Forma unui taco mexican)

(Cauza T-618/14)

2014/C 351/32

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Grupo Bimbo (Mexic, Mexic) (reprezentant: N. Fernández Fernández Pacheco, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 3 iunie 2014 în cauza R 2449/2013-2, întrucât este nelegală și încalcă dispozițiile legale în vigoare cu privire la marca comunitară; pronunțarea unei hotărâri în acord cu capetele de cerere expuse în cererea introductivă, având în vedere caracterul distinctiv intrinsec suficient al mărcii tridimensionale solicitate, admițând prezenta acțiune și dispunând înregistrarea mărcii comunitare tridimensionale nr. 1 1 7 48 051, pentru produse din clasa 30 din cadrul Clasificării Internaționale, dat fiind că este legală și admisibilă;

—	ulterior admiterii prezentei acțiuni și înregistrării mărcii în cauză, obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată și la rambursarea sumelor plătite de reclamantă către OAPI în cadrul căii de atac.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marcă tridimensională sub forma unui taco mexican, pentru produse din clasa 30 – cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 1 7 48 051.

Decizia examinatorului: respinge cererea.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/26

Acțiune introdusă la 14 august 2014 – Infocit/OAPI – DIN (DINKOOL)

(Cauza T-621/14)

2014/C 351/33

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Infocit – Prestação de Serviços, Comércio Geral e Indústria, Lda (Luanda, Angola) (reprezentant: A. Oliveira, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: DIN – Deutsches Institut für Normung eV (Berlin, Germania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 4 iunie 2014 pronunțată în cauza R 1312/2013-2.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca verbală „DINKOOL” pentru produse din clasele 1-3, 5-7, 12, 16, 20 și 21 – cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 1 0 4 65 946

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca sau semnul invocat: înregistrarea mărcii internaționale nr. 2 29 048 și semnul anterior neînregistrat în Germania „DIN”

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția în totalitate

Decizia camerei de recurs: anulează decizia atacată și respinge în totalitate cererea de înregistrare a mărcii comunitare contestate

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/26

Acțiune introdusă la 15 august 2014 – Lauritzen Holding/OAPI – IC Companys (IWEAR)

(Cauza T-622/14)

2014/C 351/34

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Lauritzen Holding AS (Drøbak, Norvegia) (reprezentanți: P. Walsh și S. Dunstan, Solicitors)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: IC Companys A/S (København, Danemarca)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 2 iunie 2014 pronunțate în cauza R 1935/2013-2.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca verbală „IWEAR” pentru produse din clasele 18, 25 şi 28 – cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 1 0 6 29 806

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca sau semnul invocat: marca anterioară „INWEAR” înregistrată ca marcă comunitară sub nr. 2 1 68 284

Decizia diviziei de opoziție: admite în parte opoziția

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/27

Acțiune introdusă la 14 august 2014 – Loewe Technologies GmbH/OAPI – DNS International (SoundVision)

(Cauza T-623/14)

2014/C 351/35

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Loewe Technologies GmbH (Kronach, Germania) (reprezentant: J. Pröll, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: DNS International Ltd (Tortola, British Virgin Islands)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei Camerei a doua de recurs din cadrul Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 12 iunie 2014 în cauza R 1625/2013-2.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca comunitară vizată: marca figurativă cu alb și negru conținând elementele verbale „SoundVision” pentru produse din clasele 9, 15 și 20 – Cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 0 5 05 519

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamanta

Marca sau semnul invocat: marca verbală „LOEWE SOUNDVISION” – Marcă comunitară nr. 5 7 98 228

Decizia diviziei de opoziție: admite în parte opoziția

Decizia camerei de recurs: admite calea de atac și aprobă înregistrarea mărcii comunitare contestate

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/28

Acțiune introdusă la 12 august 2014 – Bice International/OAPI – Bice (bice)

(Cauza T-624/14)

2014/C 351/36

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Bice International Ltd (Dubai, Emiratele Arabe Unite) (reprezentant: N. Gibb, Solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Bice AG (Baar, Elveția)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 23 mai 2014 pronunțate în cauza R 1249/2013-1.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca verbală „bice” pentru bunuri și servicii din clasele 29, 30 și 43 – cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 5 1 26 693

Titularul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: reclamanta

Motivarea cererii de declarare a nulității: s-a afirmat că cererea de înregistrare a unei mărci comunitare a fost depusă cu rea-credinţă, în sensul articolului 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară şi înregistrată cu încălcarea articolului 53 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 8 alineatul (1) literele (a) şi (b) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară

Decizia diviziei de anulare: respinge în întregime cererea de declarare a nulității

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 52 alineatul (1) litera (b) şi a articolului 53 alineatul (1) litera (a) coroborate cu articolul 8 alineatul (1) literele (a) şi (b) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/28

Acțiune introdusă la 18 august 2014 – Wm. Wrigley Jr. Company/OAPI (Reprezentarea unei sfere)

(Cauza T-625/14)

2014/C 351/37

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Wm. Wrigley Jr. Company (Wilmington, Statele Unite) (reprezentanți: M. Kinkeldey, S. Brandstätter și C. Schmitt, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a cincea de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) adoptate la 17 iunie 2014 în cauza R 168/2014-5.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca figurativă care reprezintă o sferă pentru produse din clasele 3, 21 și 30 – cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 1 7 37 541

Decizia examinatorului: respinge în parte cererea de înregistrare

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/29

Acțiune introdusă la 18 august 2014 – Wm. Wrigley Jr./OAPI (Reprezentarea unei sfere albastre)

(Cauza T-626/14)

2014/C 351/38

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Wm. Wrigley Jr. Company (Wilmington, Statele Unite) (reprezentanți: M. Kinkeldey, S. Brandstätter și C. Schmitt, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a cincea de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) adoptate la 17 iunie 2014 în cauza R 169/2014-5

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca figurativă care reprezintă o sferă albastră pentru produse din clasele 3, 21 și 30 – cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 1 1 7 37 483

Decizia examinatorului: respinge în parte cererea de înregistrare

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/30

Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera întâi) din 2 iulie 2014 – Psarras/ENISA

(Cauza F-63/13) (1)

((Funcție publică - Agent temporar - Rezilierea contractului - Articolul 41 alineatul (2) litera (a) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Dreptul de a fi audiat - Prejudiciu moral - Decizie nelegală pe cale de consecință - Atingere excesivă adusă drepturilor unui terț - Obligare din oficiu la plata unei indemnizații - Neexecutarea unei hotărâri în anulare))

2014/C 351/39

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamant: Aristidis Psarras (Heraklion, Grecia) (reprezentant: V. Christianos, avocat)

Pârâtă: Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (reprezentanți: inițial P. Empadinhas, în calitate de agent, ulterior M. S. Purser, în calitate de agent, asistat de C. Meidanis, avocat)

Obiectul

Anularea, pe de o parte, a deciziei de concediere a reclamantului și, pe de altă parte, a deciziei, adoptate după Hotărârea TFP în cauza F-118/10, de a numi un alt agent pe postul de contabil. În sfârșit, repararea prejudiciului moral pretins suferit

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia din 4 septembrie 2012 a directorului executiv al Agenției Uniunii Europene însărcinate cu siguranța rețelelor și a informației prin care a fost reziliat contractul de agent temporar al domnului Psarras.

2)	Obligă Agenția Uniunii Europene însărcinată cu siguranța rețelelor și a informației la plata către domnul Psarras a sumei de 40 000 de euro.

3)	Respinge în rest acțiunea.

4)	Agenția Uniunii Europene însărcinată cu siguranța rețelelor și a informației suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată să suporte cheltuielile de judecată efectuate de domnul Psarras.

(1) JO C 336, 16.11.2013, p. 31.

6.10.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/30

Ordonanța Tribunalului Funcției Publice (Camera întâi) din 26 iunie 2014 – DL/Comisia

(Cauza F-13/14) (1)

((Radiere - Desistarea reclamantului - Articolul 89 alineatul (7) din Regulamentul de procedură - Acordul părților privind cheltuielile de judecată))

2014/C 351/40

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: DL (Orp–Jauche, Belgia) (reprezentant: S. Orlandi, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: MM. J. Currall și V. Joris, agenți)

Obiectul

Cererea de anulare a deciziei de respingere a cererii de prelungire, pentru anul 2012/2013, a autorizației prealabile acordate în privința rambursării cheltuielilor de logopedie pentru fiul reclamantului, efectuate în cadrul tratamentului bolii sale grave

Dispozitivul

1)	Cauza F-13.14 este radiată din registrul Tribunalului.

2)	DL și Comisia Europeană suportă cheltuielile de judecată potrivit acordului dintre ele.

(1) JO C 102, 7. 4. 2014, p. 46.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 351

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 57 6 octombrie 2014

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2014/C 351/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunţuri
	PROCEDURI JURISDICŢIONALE
	Curtea de Justiție
2014/C 351/02	Cauza C-318/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Nejvyšší správní soud (Republica Cehă) la 3 iulie 2014 – Slovenská autobusová doprava Trnava, a.s./Krajský úřad Olomouckého kraje	2

2014/C 351/03	Cauza C-328/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Krajský súd v Prešove (Republica Slovacă) la 4 iulie 2014 – CD Consulting s. r. o./Anna Pančurová a i.	3

2014/C 351/04	Cauza C-343/14: Recurs introdus la 15 iulie 2014 de Adler Modemärkte AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 14 mai 2014 în cauza T-160/12, Adler Modemärkte AG/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)	3

2014/C 351/05	Cauza C-350/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale civile di Trieste (Italia) la 12 iulie 2014 – Florin Lazar, reprezentat de Luigi Erculeo/Allianz SpA	4

2014/C 351/06	Cauza C-362/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court of Ireland (Irlanda) la 25 iulie 2014 – Maximillian Schrems/Data Protection Commissioner	5

2014/C 351/07	Cauza C-366/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Budapesti XX., XXI. és XXIII. Kerületi Bíróság (Ungaria) la 28 iulie 2014 – Herrenknecht AG/Hév-Sugár Kft.	6

2014/C 351/08	Cauza C-374/14 P: Recurs introdus la 4 august 2014 de Walcher Meßtechnik GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 22 mai 2014 în cauza T-95/13, Walcher Meßtechnik GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)	6

2014/C 351/09	Cauza C-376/14: Cerere de decizie preliminară introdusă de Supreme Court (Irlanda) la 7 august 2014 – C/M	7

	Tribunalul
2014/C 351/10	Cauza T-516/13: Acțiune introdusă la 16 iulie 2014 – CW/Consiliul	9

2014/C 351/11	Cauza T-224/14: Acțiune introdusă la 23 iulie 2014 – CW/Consiliul	9

2014/C 351/12	Cauza T-481/14: Acțiune introdusă la 20 iunie 2014 – European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/EIT	10

2014/C 351/13	Cauza T-531/14: Acțiune introdusă la 15 iulie 2014 – Sotiropoulou și alții/Consiliul	11

2014/C 351/14	Cauza T-533/14 P: Recurs introdus la 16 iulie 2014 de Desislava Kolarova împotriva Ordonanței din 30 aprilie 2014 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-88/13, Kolarova/REA	13

2014/C 351/15	Cauza T-534/14: Acțiune introdusă la 16 iulie 2014 – Murnauer Markenvertrieb/OAPI – Bach Flower Remedies (MURNAUERS Bachblüten)	13

2014/C 351/16	Cauza T-535/14: Acțiune introdusă la 18 iulie 2014 – The Cookware Company/OAPI – Fissler (VITA+VERDE)	14

2014/C 351/17	Cauza T-549/14: Acțiune introdusă la 25 iulie 2014 – Lidl Stiftung/OAPI – Horno del Espinar (Castello)	15

2014/C 351/18	Cauza T-552/14: Acțiune introdusă la 22 iulie 2014 – Wm. Wrigley Jr./OAPI (Extra)	15

2014/C 351/19	Cauza T-553/14: Acțiune introdusă la 22 iulie 2014 – Wm. Wrigley Jr./OAPI (Extra)	16

2014/C 351/20	Cauza T-556/14 P: Recurs introdus la 28 iulie 2014 de Victor Navarro împotriva Hotărârii din 21 mai 2014 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-46/13, Navarro/Comisia	16

2014/C 351/21	Cauza T-558/14: Acțiune introdusă la 24 iulie 2014 – Research Engineering & Manufacturing/OAPI – Nedschroef Holding (TRILOBULAR)	17

2014/C 351/22	Cauza T-562/14: Acțiune introdusă la 28 iulie 2014 – Yoo Holdings/OAPI – Eckes-Granini Group (YOO)	18

2014/C 351/23	Cauza T-563/14: Acțiune introdusă la 29 iulie 2014 – Hewlett Packard Development Company/OAPI (ELITEDISPLAY)	19

2014/C 351/24	Cauza T-577/14: Acțiune introdusă la 4 august 2014 – Gascogne Sack Deutschland și Gascogne/Curtea de Justiţie	19

2014/C 351/25	Cauza T-579/14: Acțiune introdusă la 1 august 2014 – Birkenstock Sales/OAPI (reprezentarea unui motiv în relief)	20

2014/C 351/26	Cauza T-581/14: Acțiune introdusă la 30 iulie 2014 – Vierling/OAPI – IP Leanware (BRAINCUBE)	21

2014/C 351/27	Cauza T-583/14: Acțiune introdusă la 4 august 2014 – Giand/OAPI – Flamagas (FLAMINAIRE)	21

2014/C 351/28	Cauza T-589/14: Acțiune introdusă la 8 august 2014 – Musso/Parlamentul	22

2014/C 351/29	Cauza T-590/14: Acțiune introdusă la 7 august 2014 – Zuffa/OAPI (ULTIMATE FIGHTING CHAMPIONSHIP)	23

2014/C 351/30	Cauza T-591/14: Acțiune introdusă la 8 august 2014 – BSH/OAPI (PerfectRoast)	24

2014/C 351/31	Cauza T-614/14: Acțiune introdusă la 14 august 2014 – Fútbol Club Barcelona/OAPI – Kule (KULE)	24

2014/C 351/32	Cauza T-618/14: Acțiune introdusă la 18 august 2014 – Grupo Bimbo/OAPI (Forma unui taco mexican)	25

2014/C 351/33	Cauza T-621/14: Acțiune introdusă la 14 august 2014 – Infocit/OAPI – DIN (DINKOOL)	26

2014/C 351/34	Cauza T-622/14: Acțiune introdusă la 15 august 2014 – Lauritzen Holding/OAPI – IC Companys (IWEAR)	26

2014/C 351/35	Cauza T-623/14: Acțiune introdusă la 14 august 2014 – Loewe Technologies GmbH/OAPI – DNS International (SoundVision)	27

2014/C 351/36	Cauza T-624/14: Acțiune introdusă la 12 august 2014 – Bice International/OAPI – Bice (bice)	28

2014/C 351/37	Cauza T-625/14: Acțiune introdusă la 18 august 2014 – Wm. Wrigley Jr. Company/OAPI (Reprezentarea unei sfere)	28

2014/C 351/38	Cauza T-626/14: Acțiune introdusă la 18 august 2014 – Wm. Wrigley Jr./OAPI (Reprezentarea unei sfere albastre)	29

	Tribunalul Funcției Publice
2014/C 351/39	Cauza F-63/13: Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (Camera întâi) din 2 iulie 2014 – Psarras/ENISA (Funcție publică — Agent temporar — Rezilierea contractului — Articolul 41 alineatul (2) litera (a) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene — Dreptul de a fi audiat — Prejudiciu moral — Decizie nelegală pe cale de consecință — Atingere excesivă adusă drepturilor unui terț — Obligare din oficiu la plata unei indemnizații — Neexecutarea unei hotărâri în anulare)	30

2014/C 351/40	Cauza F-13/14: Ordonanța Tribunalului Funcției Publice (Camera întâi) din 26 iunie 2014 – DL/Comisia (Radiere — Desistarea reclamantului — Articolul 89 alineatul (7) din Regulamentul de procedură — Acordul părților privind cheltuielile de judecată)	30

2014/C 351/41	Cauza F-3/14: Ordonanța Tribunalului Funcției Publice din 14 iulie 2014 – DJ/AESA	31