ISSN 1977-1029 | ||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182 | |
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 57 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
II Comunicări | |
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE | |
|
Comisia Europeană | |
2014/C 182/01 |
Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul M.7225 – Allianz/Rei Investment/Fiumaranuova) ( 1 ) | |
|
IV Informări | |
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE | |
|
Consiliu | |
2014/C 182/02 |
Planul de acțiune multianual 2014-2018 privind e-justiția europeană | |
2014/C 182/03 | ||
2014/C 182/04 | ||
|
Comisia Europeană | |
2014/C 182/05 | ||
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE | |
2014/C 182/06 | ||
2014/C 182/07 |
Comunicarea Guvernului danez privind invitația de a solicita autorizații de prospectare și de extracție a hidrocarburilor dintr-o zonă a Mării Nordului – A șaptea rundă de acordare a autorizațiilor în Danemarca ( 1 ) | |
|
V Anunţuri | |
|
ALTE ACTE | |
|
Comisia Europeană | |
2014/C 182/08 | ||
|
Rectificări | |
2014/C 182/09 | ||
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/1 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul M.7225 – Allianz/Rei Investment/Fiumaranuova)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2014/C 182/01
La 5 iunie 2014, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale; |
— |
în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm), cu numărul de document 32014M7225. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană. |
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ŞI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Consiliu
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/2 |
PLANUL DE ACȚIUNE MULTIANUAL 2014-2018 PRIVIND E-JUSTIȚIA EUROPEANĂ
2014/C 182/02
I. INTRODUCERE
1. |
La 6 decembrie 2013, Consiliul JAI a adoptat noua Strategie privind e-justiția europeană 2014-2018 (1). Această strategie definește principiile și obiectivele generale ale e-justiției europene și stabilește orientările generale pentru instituirea unui plan de acțiune multianual aferent nou privind e-justiția europeană în prima jumătate a anului 2014. |
2. |
Acest plan de acțiune, astfel cum este cuprins în anexă, conține o listă a proiectelor avute în vedere pentru a fi implementate în perioada 2014-2018, cu indicarea participanților, a acțiunilor pentru punerea lor în practică și a unui calendar orientativ, acolo unde este posibil, menit să permită o monitorizare concretă a planului de acțiune de către Grupul de lucru pentru e-legislație (e-justiție). |
3. |
Se urmărește ca acest al doilea Plan de acțiune multianual privind e-justiția europeană să se bazeze pe lucrările deja întreprinse și să continue aceste evoluții pozitive la nivel național și european. Această activitate ar trebui considerată, de asemenea, ca făcând parte dintr-o evoluție mai amplă către un spațiu european de justiție, în contextul discuțiilor în curs privind dezvoltarea viitoare a domeniului justiției și afacerilor interne. |
4. |
Cu ocazia discuțiilor desfășurate în toamna anului 2013 în timpul președinției lituaniene și continuate în prima jumătate a anului 2014 în timpul președinției elene, statele membre au ajuns la un consens substanțial privind dezvoltarea viitoare a e-justiției drept una dintre pietrele de temelie ale funcționării eficiente a justiției în statele membre și la nivel european. |
II. PLANUL DE ACȚIUNE
5. |
Pentru punerea în aplicare a strategiei este nevoie de un plan de acțiune cuprinzător menit să îmbunătățească funcționarea generală a sistemelor de e-justiție în statele membre și la nivel european. |
6. |
Ținând seama de Strategia privind e-justiția europeană (2014-2018) (2) și fără a aduce atingere proiectelor și evoluțiilor pe plan național în domeniul e-justiției, portalul european e-justiție, găzduit și administrat de Comisie în conformitate cu orientările Consiliului, este fundamental pentru realizarea e-justiției la nivel european. |
7. |
Acest obiectiv se reflectă în lista anexată a proiectelor legate de accesul la informațiile din domeniul justiției, de accesul la instanțe și la procedurile extrajudiciare în situațiile transfrontaliere și de comunicarea între autoritățile judiciare. |
Proiecte
8. |
Dezvoltarea e-justiției europene ar trebui să includă acțiuni atât la nivel european, cât și la nivel național în domeniul e-justiției. |
9. |
Pentru toate proiectele noi și pentru cele existente legate de e-justiție, ar trebui acordată o atenție deosebită realizării celei mai largi baze de participare cu putință, pentru a asigura satisfacerea așteptărilor utilizatorilor, viabilitatea pe termen lung și rentabilitatea respectivelor proiecte. Prin urmare, noile proiecte dezvoltate în cadrul e-justiției europene trebuie să poată implica toate statele membre ale Uniunii Europene și toate statele membre ar trebui să fie încurajate să participe la toate proiectele, în mod voluntar. |
10. |
În acest scop, noile proiecte cu un impact potențial asupra e-justiției europene, planificate de statele membre și neincluse în anexă, ar trebui, în măsura în care acest lucru este posibil, să fie dezbătute mai întâi în cadrul Grupului de lucru pentru e-legislație (e-justiție), în vederea unei evaluări de ansamblu a aspectelor practice și a altor aspecte relevante ale proiectului. În acest mod, s-ar garanta și faptul că nevoile și punctele de vedere ale altor state membre și ale Comisiei sunt luate în considerație în mod corespunzător și că se evită suprapunerea. |
11. |
În procesul de planificare a acțiunilor viitoare, ar trebui să se urmărească stabilirea unui echilibru adecvat între inovare și consolidare. Din motive care țin de rentabilitate și având în vedere resursele disponibile limitate, proiectele existente ar trebui continuate și extinse pentru a include un număr maxim de state membre înainte de începerea oricăror proiecte noi. Cu toate acestea, evoluțiile considerabile care au avut loc în statele membre în acest domeniu în ultimii ani demonstrează faptul că ar trebui încurajate noile proiecte emergente și inovatoare în domeniul justiției. |
Finanțarea proiectelor
12. |
Statele membre ar trebui să coopereze în mod voluntar pentru a asigura finanțarea proiectelor propuse. |
13. |
Comisia va continua să finanțeze dezvoltarea, funcționarea și traducerea portalului european e-justiție și să acorde posibilități de finanțare pentru proiectele e-justiție care aduc o valoare adăugată, de exemplu în cadrul programului „Justiție” (2014-2020) (3) sau în cadrul altor programe precum Mecanismul pentru interconectarea Europei (4) sau ISA (5) sau programul succesor al acestuia. |
A. Accesul la informațiile din domeniul justiției
1. Informații prin intermediul portalului e-justiție
14. |
Pentru a asigura o abordare coordonată, Comisia ar trebui să continue să prezinte, la începutul fiecărei perioade de șase luni, un plan de lucru periodic. |
15. |
Portalul e-justiție ar trebui să continue să furnizeze informații generale cetățenilor, întreprinderilor, practicienilor din domeniul dreptului și administrației justiției cu privire la legislația și jurisprudența UE și ale statelor membre, precum și să asigure accesul la EUR-Lex și la N-Lex. |
16. |
Portalul ar trebui să constituie, de asemenea, un mijloc de a oferi acces la informații specifice în domeniul justiției la nivel național, european și internațional. |
17. |
Mai mult, pentru a îmbunătăți eficacitatea portalului e-justiție, va fi efectuat un sondaj privind nevoile utilizatorilor. De asemenea, ar trebui desfășurate activități suplimentare pentru facilitarea utilizării portalului. |
18. |
Informațiile referitoare la sistemele dezvoltate ca parte a inițiativelor adoptate de membri ai profesiilor juridice, cum sunt avocații, notarii și executorii judecătorești sau interconectarea cu aceste sisteme ar trebui avute în vedere în continuare pentru a fi incluse în portalul e-justiție, în consultare cu părțile implicate relevante. În viitor, ar putea fi luate în considerare și inițiativele altor părți interesate relevante, precum mediatorii sau experții judiciari. |
19. |
În ceea ce privește conținutul informațional al portalului, furnizorii de conținut, și mai ales statele membre și Comisia, răspund de acuratețea și de actualizarea informațiilor de pe paginile de conținut respective. Cel puțin o dată pe an, furnizorii de conținut ar trebui să revizuiască și, dacă este necesar, să actualizeze informațiile pe care le-au furnizat. |
2. Registre
20. |
Portalul european e-justiție ar trebui, de asemenea, să ofere un punct unic de acces prin intermediul interconectărilor la informațiile din registrele naționale relevante în domeniul justiției care sunt gestionate de organismele naționale publice sau profesionale care facilitează administrarea justiției și accesul la justiție, în cazul în care condițiile prealabile tehnice și juridice necesare pentru aceste interconexiuni există în statele membre. |
21. |
Acțiunea din acest domeniu ar trebui să se axeze în mod deosebit pe interconectarea registrelor care prezintă interes pentru cetățeni, întreprinderi, practicienii din domeniul dreptului și aparatul judiciar. |
3. Rețeaua semantică
22. |
Ar trebui continuată dezvoltarea unor mijloace eficace pentru schimbul transfrontalier de informații juridice, în special al datelor legate de legislația, de jurisprudența și de glosarele juridice europene sau naționale (precum Legivoc). |
23. |
Diferite proiecte pot aborda această chestiune și pot spori schimbul de date juridice și interoperabilitatea lor semantică în întreaga Europă și dincolo de aceasta. Identificarea unică, metadatele comune și ontologia informațiilor juridice sunt componentele de bază ale rețelei semantice juridice europene. |
B. Accesul la instanțe și procedurile extrajudiciare în situațiile transfrontaliere
1. Aspecte generale
24. |
Înfățișarea în instanță și inițierea procedurilor extrajudiciare, în special în situații transfrontaliere, ar trebui facilitate prin asigurarea posibilității de comunicare prin mijloace electronice între instanțe și părțile la proceduri, precum și martori, experți și alți participanți. |
25. |
Mai mult decât atât, utilizarea pentru audieri a videoconferinței, a teleconferinței sau a altor mijloace adecvate de comunicare la distanță ar trebui extinsă, după caz, pentru a se evita necesitatea deplasării în instanță cu scopul de a participa la procedurile judiciare, în special în cazurile transfrontaliere. |
2. Cooperarea cu aparatul judiciar și cu practicienii din domeniul dreptului
26. |
Aparatul judiciar și practicienii relevanți din domeniul dreptului din statele membre (precum avocații, notarii și executorii judecătorești) ar trebui să fie implicați în dezbaterile viitoare în domeniul e-justiției pentru a garanta faptul că soluțiile elaborate corespund nevoilor reale ale posibilelor grupuri-țintă. |
27. |
Un astfel de aranjament ar permite un contact direct cu aceste sectoare profesionale cărora li se adresează în esență e-justiția, pentru a aborda chestiuni de interes comun și a suscita interesul cu privire la cele mai recente evoluții din domeniul e-justiției. |
28. |
Strategia privind e-justiția europeană prevede instituirea unui mecanism de cooperare cu aparatul judiciar și cu practicienii din domeniul dreptului. În acest context, se va organiza o reuniune anuală cu reprezentanți ai aparatului judiciar și ai practicienilor din domeniul dreptului (precum avocați, notari și magistrați) pentru a permite un schimb de opinii regulat cu aceste grupuri-țintă de profesioniști (6). Aceste reuniuni vor fi organizate sub forma unor puncte specifice pe ordinea de zi a reuniunilor regulate ale Grupului de lucru pentru e-legislație (e-justiție). |
29. |
Reprezentanții aparatului judiciar și practicienii din domeniul dreptului ar trebui asociați pe cât posibil cu activitatea grupurilor informale și a grupurilor de experți ai Comisiei în ceea ce privește acele proiecte de care sunt direct interesați. |
30. |
Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială, precum și cea în materie penală joacă un rol important în dezvoltarea e-justiției, iar strânsa colaborare cu ambele rețele ar trebui să fie continuată. |
C. Comunicarea între autoritățile judiciare
31. |
Ar trebui continuată dezvoltarea comunicării electronice între autoritățile judiciare ale statelor membre, în special în cadrul instrumentelor adoptate în spațiul judiciar european în domeniul dreptului civil, penal și administrativ (de exemplu, prin intermediul videoconferințelor sau al schimburilor electronice securizate de date). |
32. |
În acest context, portalul e-justiție ar trebui să fie dezvoltat în continuare drept instrument eficace pentru utilizarea de către practicienii din domeniul dreptului și autoritățile judiciare, asigurând o platformă și funcționalități individuale pentru schimburi eficace și securizate de informații, inclusiv prin intermediul rețelei e-CODEX. |
D. Aspecte orizontale
1. Aspecte generale
33. |
Anumite aspecte referitoare la acțiunea viitoare au un caracter mai general și acoperă diferite sectoare din domeniul e-justiției. Dezvoltarea unor proiecte de mare anvergură în domeniul tehnologiei informației, precum e-CODEX, a fost un succes, iar în următoarele domenii ar trebui asigurate acțiunile ulterioare și integrarea rezultatelor proiectului e-CODEX în portalul e-justiție (7). |
2. Stabilirea activităților prioritare
34. |
Proiectele care urmează să fie incluse în planul de acțiune astfel cum figurează în anexă au fost împărțite în două categorii diferite - proiectele „A” și „B” (8): |
35. |
Lista proiectelor „A” beneficiază de prioritate. Acestea sunt proiecte care îndeplinesc unul dintre criteriile următoare:
|
36. |
Proiectele „B” sunt proiecte care nu intră în categoria „A”, dar care
|
37. |
În cursul monitorizării ulterioare a punerii în aplicare a acestui plan de acțiune, Grupul de lucru pentru e-legislație (e-justiție) va stabili care dintre proiectele „B” incluse la punctul 36 ar trebui implementate în mod prioritar, ținând cont de resursele umane și financiare disponibile, precum și de principiile de acțiune enunțate la punctul 9. |
38. |
Pentru a asigura flexibilitatea necesară în punerea în aplicare a acestui plan de acțiune, Grupul de lucru pentru e-legislație (e-justiție) poate decide, de asemenea, să introducă inițiative noi sau să mute proiecte dintr-o categorie în alta ținând cont de noile evoluții. |
3. Examinarea propunerilor legislative
39. |
Pentru a asigura utilizarea coerentă a tehnologiilor moderne ale informației și comunicațiilor în punerea în aplicare a noii legislații a UE în domeniul justiției, aspectul e-justiție ar trebui integrat în toate instrumentele legislative viitoare adoptate în domeniul respectiv, fără a aduce atingere domeniului de responsabilități al grupului de lucru relevant din cadrul Consiliului. În acest scop, toate instrumentele legislative viitoare ar trebui să fie examinate înainte de adoptare și grupul de lucru ar trebui să fie în măsură să ofere consiliere, în caz de necesitate, pentru a asigura faptul că se ține seama întotdeauna de utilizarea posibilă a sistemelor de e-justiție. |
E. Relațiile externe
40. |
Ar trebui continuată cooperarea în domeniul e-justiției cu țările din afara UE, ținându-se seama în mod corespunzător de normele instituționale stabilite la nivelul UE. Țările din afara UE ar trebui să fie încurajate să adopte soluții tehnologice și modele privind informațiile comparabile cu cele utilizate în acest domeniu în cadrul UE, astfel încât să se creeze un mediu interoperabil pentru o cooperare viitoare pe bază voluntară. |
41. |
Țările aderente și alte state interesate din afara UE ar putea fi implicate, de asemenea, în ceea ce privește aspecte specifice care urmează a fi definite în contextul e-justiției, cum ar fi videoconferințele și dezbaterile în contextul e-CODEX. |
42. |
Grupul de lucru pentru e-legislație (e-justiție) ar trebui să examineze ce tipuri de contacte ar trebui stabilite cu țări specifice din afara UE. |
F. Structura guvernanței
43. |
Ar trebui căutată în continuare o soluție pentru consolidarea rezultatelor punerii în aplicare a acestui plan de acțiune, precum proiectul e-CODEX. Se observă, de asemenea, faptul că structura de lucru generală instituită în Planul de acțiune multianual 2009-2013 privind e-justiția europeană (punctele 57-63) se aplică în contextul punerii în aplicare a acestui al doilea plan de acțiune. |
G. Monitorizare
44. |
Cel puțin o dată pe semestru, grupul de lucru va monitoriza punerea în aplicare a planului de acțiune, care ar trebui adaptat, dacă va fi nevoie, în funcție de viitoarele necesități și evoluții. Ar trebui avut în vedere că punerea în aplicare a acțiunilor cuprinse în anexă va implica costuri considerabile și/sau o creștere a sarcinii administrative atât pentru statele membre, cât și pentru Comisie. Prin urmare, Grupul de lucru pentru e-legislație (e-justiție) ar trebui să acorde atenție clasificării proiectelor în funcție de prioritate. |
45. |
Grupurile informale ale statelor membre implicate în anumite proiecte se pot reuni pentru a realiza progrese în domeniile de activitate respective. Detaliile privind organizarea activității acestor grupuri informare sunt prezentate într-un document separat. |
46. |
Consiliul va evalua activitățile de punere în aplicare în prima jumătate a anului 2016 și va propune eventuale acțiuni pentru a îmbunătăți funcționarea e-justiției. |
III. CONCLUZII
47. |
Coreper/Consiliul este invitat să aprobe acest plan de acțiune în cadrul reuniunii sale din 6 iunie 2014. |
(1) Publicată în Jurnalul Oficial la 21 decembrie 2013 (2013/C 376/06).
(2) Ar trebui remarcat faptul că punctul 17 din Strategia europeană în domeniul e-justiției 2014-2018 arată că „E-justiția europeană ar trebui să urmărească asigurarea unei coerențe sporite cu cadrul general al e-guvernării, […].”
(3) Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Justiție” pentru perioada 2014-2020.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010.
(5) Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA).
(6) Grupul de lucru ar trebui să pregătească înainte aceste reuniuni, în special prin definirea grupurilor-țintă de profesioniști care ar trebui să participe la aceste reuniuni. În ceea ce privește reprezentanții aparatului judiciar, indicarea reprezentantului pentru aceste reuniuni ar trebui să fie la latitudinea fiecărui stat membru.
(7) Aceste teme ar putea fi analizate în continuare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE).
(8) Grupul de lucru pentru e-legislație (e-justiție) au luat în considerare și alte proiecte de interes care nu fuseseră reținute ca fiind proiecte de tip „A” sau „B”, dar care ar putea fi reanalizate într-un stadiu ulterior de către grupul de lucru.
(9) Termenele fixate de astfel de instrumente trebuie respectate în contextul punerii în aplicare.
(10) În măsura în care rezultatele acestor proiecte urmează să fie integrate în portalul european e-justiție, Grupul de lucru pentru e-legislație (e-justiție) va lua o hotărâre cu privire la prioritatea integrării acestora după analizarea valorii lor adăugate, având în vedere alte inițiative și resursele disponibile.
ANEXĂ
A. Accesul la informațiile din domeniul justiției
1. Informații prin intermediul portalului e-justiție
Proiect |
Responsabil cu acțiunea |
Acțiuni de întreprins |
Calendar |
Categorie | ||||||||||||
|
|
|
2014-2018 (în curs) |
A | ||||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||||
|
|
|
|
B (fără prioritate pentru traducere de către Comisie) | ||||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||||
|
|
|
2014-2015 |
B (a se vedea și acțiunea 36) | ||||||||||||
|
|
|
|
B
| ||||||||||||
|
|
|
|
B
| ||||||||||||
|
|
|
|
B |
2. Registre
Proiect |
Responsabil cu acțiunea |
Acțiuni de întreprins |
Calendar |
Categorie | ||||||||||
|
|
|
2014 |
A | ||||||||||
|
|
2017-2018 |
| |||||||||||
|
|
|
2015 |
A (3) | ||||||||||
|
|
|
2014 |
A | ||||||||||
|
|
|
2016 |
B | ||||||||||
|
|
|
2014-2016 |
B | ||||||||||
|
|
|
2016 |
B | ||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||
|
|
|
|
A | ||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||
|
|
|
|
A |
3. Rețeaua semantică
Proiect |
Responsabil cu acțiunea |
Acțiuni de întreprins |
Calendar |
Categorie | ||||||||||
|
|
Grupul de lucru privind e-justiția și grupul de experți al Comisiei |
2014-2018 (în curs) |
A (B dacă se operează o extindere a funcționalităților pentru a include extragerea automată a datelor din actele juridice) | ||||||||||
|
|
|
|
A | ||||||||||
|
|
monitorizare de către Grupul de lucru pentru e-justiție |
2014 (proiect în curs) |
A |
B. Accesul la instanțe și procedurile extrajudiciare în situațiile transfrontaliere
Proiect |
Responsabil cu acțiunea |
Acțiuni de întreprins |
Calendar |
Categorie | ||||||
|
|
|
|
| ||||||
|
|
|
2014 |
A | ||||||
|
|
|
|
B | ||||||
|
|
|
2014 |
A | ||||||
|
|
|
2014 |
A | ||||||
|
|
|
2015 |
A | ||||||
|
|
|
|
B | ||||||
|
|
|
2015-2016 |
A | ||||||
|
|
|
|
A |
C. Comunicarea între autoritățile judiciare
Proiect |
Responsabil cu acțiunea |
Acțiuni de întreprins |
Calendar |
Categorie | ||||||||||||||||
|
|
|
2014-2016 |
A | ||||||||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||||||||
|
|
|
2014-2016 |
A
| ||||||||||||||||
|
|
|
2014-2016 |
A |
D. Aspecte orizontale
Proiect |
Responsabil cu acțiunea |
Acțiuni de întreprins |
Calendar |
Categorie | ||||||||||
|
|
|
2014 și în curs |
A | ||||||||||
|
2014 și în curs |
A | ||||||||||||
|
|
|
2014 și în curs |
A | ||||||||||
|
|
|
|
| ||||||||||
|
|
|
|
A | ||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||
|
|
|
|
B | ||||||||||
|
|
|
2014-[…] |
A | ||||||||||
|
|
|
2014-[…] |
A | ||||||||||
|
|
|
2014-[…] |
A | ||||||||||
|
|
|
2014-[…] |
A | ||||||||||
|
|
|
2014-[…] |
A |
(1) Aceasta va include completarea informațiilor privind victimele criminalității.
(2) Colectarea și asigurarea disponibilității unor informații actualizate în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală.
(3) Mai trebuie să se găsească o soluție cu privire la modul în care se va pune în practică.
(4) Nu toate statele membre recunosc categoria interpreților sau traducătorilor pentru domeniul juridic la nivel național.
(5) Vizează anumite state membre.
(6) Acest punct se referă la proiectul BABELLEX, care vizează punerea la dispoziție a bazelor de date existente ale traducătorilor/interpreților, precum și oferirea accesului la traducerile existente ale textelor juridice.
(7) Vizează anumite state membre.
(8) Vizează anumite state membre.
(9) Proiect-pilot în curs privind anumite state membre.
(10) Proiect-pilot în curs privind notarii.
(11) Acest proiect ar trebui să furnizeze informații privind drepturile de reprezentare, de exemplu în cazuri legate de custodie (de exemplu cu privire la minori).
(12) O posibilă extindere a domeniului de aplicare al acestui proiect urmează să fie examinată și decisă de grupul de lucru într-o etapă ulterioară.
(13) Dezvoltarea de soluții tehnice pentru schimbul electronic de ordine europene de anchetă între autoritățile statelor membre.
(14) Acesta va include module de căutare interactive și dinamice.
(15) Dezvoltarea unor soluții de comunicare neasistate de dispozitive pentru procedurile civile transfrontaliere.
(16) Taxele care urmează să fie achitate în legătură cu procedurile juridice sau taxele de acces la registre.
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/14 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 12 iunie 2014
de numire a membrilor și a membrilor supleanți în cadrul Consiliului de conducere al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă pentru Lituania și Malta
2014/C 182/03
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului din 18 iulie 1994 privind înființarea unei Agenții Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (1), în special articolul 8,
având în vedere lista candidaților prezentată Consiliului de către guvernele statelor membre și de către organizațiile lucrătorilor și patronale,
având în vedere listele membrilor și supleanților în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă,
întrucât:
(1) |
Prin decizia sa din 2 decembrie 2013 (2), Consiliul a numit membrii și membrii supleanți în cadrul Consiliului de conducere al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă pentru perioada care se încheie la 7 noiembrie 2016. |
(2) |
Organizația lucrătorilor ETUC și organizația patronală BUSINESSEUROPE au prezentat candidaturi pentru ocuparea mai multor posturi vacante, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următoarele persoane sunt numite în calitate de membri și membri supleanți în cadrul Consiliului de conducere al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă pentru perioada care se încheie la 7 noiembrie 2016:
II. REPREZENTANȚI AI ORGANIZAȚIILOR LUCRĂTORILOR
Țară |
Membru |
Supleant |
Lituania |
Doamna Inga RUGINIENĖ |
Domnul Petras GRĖBLIAUSKAS |
III. REPREZENTANȚII ORGANIZAȚIILOR PATRONALE
Țară |
Membru |
Supleant |
Lituania |
Domnul Vaidotas LEVICKIS |
Domnul Jonas GUZAVIČIUS |
Malta |
Domnul Andrew Agius MUSCAT |
Domnul John SCICLUNA |
Articolul 2
Consiliul va numi membrii și membrii supleanți încă nenominalizați la o dată ulterioară.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 12 iunie 2014.
Pentru Consiliu
Președintele
Y. MANIATIS
(1) JO L 216, 20.8.1994, p. 1.
(2) Decizia Consiliului din 2 decembrie 2013 de numire a membrilor și a membrilor supleanți în cadrul Consiliului de conducere al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (JO C 360, 10.12.2013, p. 8).
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/16 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 12 iunie 2014
de numire a unui membru supleant în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă pentru Lituania
2014/C 182/04
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Decizia Consiliului din 22 iulie 2003 de instituire a unui Comitet consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (1), în special articolul 3,
având în vedere lista candidaților prezentată Consiliului de către guvernele statelor membre,
întrucât:
(1) |
Prin deciziile sale din 22 aprilie 2013 (2) și din 2 decembrie 2013 (3), Consiliul a numit membrii și membrii supleanți în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă pentru perioada 22 aprilie 2013-28 februarie 2016. |
(2) |
Guvernul Lituaniei a prezentat o nominalizare suplimentară pentru un post vacant, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următoarea persoană este numită membru supleant în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă pentru perioada care se încheie la 28 februarie 2016:
III. REPREZENTANȚII ORGANIZAȚIILOR PATRONALE
Țara |
Membru |
Supleant |
Lituania |
|
Doamna Nadežda FILIPOVA |
Articolul 2
Consiliul va numi membrii și membrii supleanți încă nenominalizați la o dată ulterioară.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 12 iunie 2014.
Pentru Consiliu
Președintele
Y. MANIATIS
(1) JO C 218, 13.9.2003, p. 1.
(2) Decizia Consiliului din 22 aprilie 2013 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (JO C 120, 26.4.2013, p. 7).
(3) Decizia Consiliului din 2 decembrie 2013 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă pentru Croația, Ungaria, Portugalia și Regatul Unit (JO C 358, 7.12.2013, p. 3).
Comisia Europeană
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/17 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
13 iunie 2014
2014/C 182/05
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,3534 |
JPY |
yen japonez |
138,08 |
DKK |
coroana daneză |
7,4588 |
GBP |
lira sterlină |
0,79790 |
SEK |
coroana suedeză |
9,0232 |
CHF |
franc elvețian |
1,2178 |
ISK |
coroana islandeză |
|
NOK |
coroana norvegiană |
8,1255 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
27,440 |
HUF |
forint maghiar |
306,60 |
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
PLN |
zlot polonez |
4,1265 |
RON |
leu românesc nou |
4,3952 |
TRY |
lira turcească |
2,8752 |
AUD |
dolar australian |
1,4414 |
CAD |
dolar canadian |
1,4683 |
HKD |
dolar Hong Kong |
10,4909 |
NZD |
dolar neozeelandez |
1,5634 |
SGD |
dolar Singapore |
1,6922 |
KRW |
won sud-coreean |
1 379,66 |
ZAR |
rand sud-african |
14,5789 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
8,4018 |
HRK |
kuna croată |
7,5785 |
IDR |
rupia indoneziană |
15 962,62 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,3576 |
PHP |
peso Filipine |
59,382 |
RUB |
rubla rusească |
46,6002 |
THB |
baht thailandez |
43,858 |
BRL |
real brazilian |
3,0289 |
MXN |
peso mexican |
17,6047 |
INR |
rupie indiană |
80,9130 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/18 |
Comunicare din partea ministrului dezvoltării naționale al Ungariei în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor
2014/C 182/06
INVITAȚIE PUBLICĂ LA LICITAȚIE PENTRU ACORDAREA UNEI CONCESIUNI
PENTRU PROSPECTAREA, EXPLORAREA ȘI PRODUCȚIA DE HIDROCARBURI ÎN REGIM DE CONCESIUNE ÎN ZONA ÚJLÉTA
În numele statului maghiar, ministrul dezvoltării naționale (denumit în continuare „autoritatea contractantă” sau „ministrul”), în calitate de ministru responsabil de sectorul minelor și de supravegherea activelor statului, lansează prin prezenta o invitație publică la licitație pentru prospectarea, explorarea și producția de hidrocarburi printr-un contract de concesiune în temeiul Legii CXCVI din 2011 privind activele naționale (denumită în continuare „Legea activelor naționale”), al Legii XVI din 1991 privind concesiunile (denumită în continuare „Legea concesiunilor”) și al Legii XLVIII din 1993 privind mineritul (denumită în continuare „Legea minelor”), cu următoarele condiții:
1. |
Ministrul va publica invitația la licitație, va adjudeca ofertele și va încheia contractul de concesiune în colaborare cu Oficiul maghiar al minelor și geologiei (Magyar Bányászati és Földtani Hivatal) în conformitate cu Legea concesiunilor și cu Legea minelor. Ofertele care respectă caietul de sarcini vor fi evaluate de către un comitet de evaluare instituit de către ministru. La recomandarea comitetului de evaluare, ministrul va emite decizia de acordare a concesiunii, pe baza căreia ministrul va fi în măsură să încheie contractul de concesiune cu ofertantul câștigător, în conformitate cu secțiunea 5(1) din Legea concesiunilor (1). Limba procedurii de licitație este limba maghiară. |
2. |
Participarea la procedura de licitație este deschisă oricăror persoane fizice maghiare sau străine și oricăror organizații transparente în înțelesul Legii activelor naționale, cu condiția ca acestea să respecte caietul de sarcini; ofertele comune sunt, de asemenea, permise. În cazul ofertelor comune pentru această activitate de concesiune, ofertanții trebuie să desemneze un reprezentant din rândul lor, însă au obligația să își asume răspunderea solidară pentru executarea contractului de concesiune. În cadrul procedurii de licitație, ofertanții maghiari vor fi tratați pe picior de egalitate cu ofertanții străini. În scopul desfășurării activității care face obiectul concesiunii prin resurse proprii, ofertantul care semnează contractul de concesiune (denumit în continuare „deținătorul concesiunii”) are obligația ca, în termen de 90 de zile, să constituie o societate cu sediul social în Ungaria (denumită în continuare „societatea de concesiune”). Deținătorul concesiunii trebuie să dețină majoritatea părților sociale, a intereselor de afaceri și a drepturilor de vot ale societății la momentul constituirii acesteia și atâta vreme cât ea există și trebuie, în calitate de deținător, să se angajeze să asigure respectarea, de către societatea de concesiune, a cerințelor prevăzute în contractul de concesiune. Societatea de concesiune va beneficia de drepturile și va avea obligațiile ce îi revin în temeiul contractului de concesiune în calitate de operator minier. |
3. |
Durata concesiunii: 20 de ani de la data intrării în vigoare a contractului de concesiune; durata inițială poate fi extinsă o singură dată fără lansarea unei noi proceduri de licitație cu maximum jumătate din durata inițială dacă deținătorul concesiunii și societatea de concesiune și-au respectat toate obligațiile la timp și în condițiile contractuale. |
4. |
Date privind aria desemnată spre concesiune Aria desemnată spre concesiune: aria este situată între localitățile enumerate mai jos, în județele Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg. Suprafața ariei: 882,8 km2. Stratul superior al ariei desemnate spre concesiune: stratul superior și stratul inferior : 6 000 de metri sub nivelul Mării Baltice. Coordonatele punctelor care delimitează aria desemnată spre concesiune pot fi vizualizate în Uniform National Projection System dând clic pe tabulatorul „Koncesszió” de pe site-ul internet al Oficiului maghiar al minelor și geologiei (www.mbfh.hu) și pe site-ul internet al Ministerului Dezvoltării Naționale (www.kormany.hu/hu/nemzeti-fejlesztesi-miniszterium). |
5. |
Redevență de concesiune minimă netă: 300 000 000 HUF (trei sute de milioane de forinți) plus TVA, însă în procedura de licitație pot fi introduse și oferte pentru sume fixe care depășesc această valoare. După publicarea rezultatului, ofertantul câștigător trebuie să plătească redevența de concesiune în suma, în modul și în termenul prevăzut în contractul de concesiune. |
6. |
Participarea la procedura de licitație pentru concesiune este condiționată de plata unei taxe de participare în valoare de 10 000 000 HUF (zece milioane de forinți) plus TVA. Plata acestei sume se face prin modul indicat în documentația de licitație. |
7. |
În afară de plata taxei de participare, pentru ca oferta lor să fie valabilă, ofertanții trebuie să depună o garanție de 50 000 000 HUF (cincizeci de milioane de forinți), până în ziua de dinaintea termenului de depunere a ofertelor, ca garanție că oferta are un caracter obligatoriu. Garanția de licitație plătită va rămâne la autoritatea contractantă dacă ofertantul se retrage sau dacă câștigă licitația și nu reușește să încheie contractul ori să plătească redevența de concesiune prevăzută în ofertă, în suma, în modul și în termenul prevăzut în contractul de concesiune. Plata acestei garanții se face prin modalitatea indicată în documentația de licitație. |
8. |
Redevența minieră care urmează a fi plătită pe baza contractului de concesiune este de 19 %, în conformitate cu decizia ministrului. O ofertă pentru o redevență minieră mai mare poate fi înscrisă în cadrul procedurii de licitație, care se înregistrează în contractul de concesiune în cazul în care s-a convenit asupra acesteia și care trebuie plătită pe durata concesiunii. |
9. |
Condițiile și informațiile juridice, financiare, tehnice și de altă natură referitoare la procedura de licitație se regăsesc în documentația de licitație. |
10. |
Documentația de licitație poate fi colectată la serviciul pentru clienți al Oficiului maghiar al minelor și geologiei (adresa: Columbus utca 17-23, 1145 Budapesta; tel. +36 13012900) în zilele lucrătoare între orele 8 și 14 până în ziua care precede termenul de depunere a ofertelor, cu condiția prezentării unui document care să ateste plata prețului de achiziționare a documentației de licitație. Oficiul maghiar al minelor și geologiei va emite ofertantului un certificat nominal prin care se confirmă primirea documentației de licitație. La achiziționarea documentației de licitație, pentru a putea fi contactați și pentru a li se transmite informații, ofertanții trebuie să depună și o Fișă de identificare a ofertantului, care poate fi descărcată de pe site-ul internet al Oficiului maghiar al minelor și geologiei [www.mbfh.hu – la opțiunea „Koncessziós pályázatok közzététele” („Publicarea ofertelor de concesiune”) din tabulatorul „Koncesszió” („Concesiuni”)]. |
11. |
Prețul de achiziționare a documentației de licitație este de 100 000 HUF (o sută de mii de forinți) plus TVA, sumă care trebuie plătită prin transfer bancar în contul nr. 10032000-01417179-00000000 al Oficiului maghiar al minelor și geologiei. În comunicarea care însoțește transferul bancar trebuie să apară codul UJLCHDV și numele persoanei care cumpără documentul de licitație. Prețul de achiziționare a documentației de licitație nu poate fi plătit în numerar și suma respectivă este nerambursabilă. |
12. |
Ofertele pot fi depuse doar de persoane care au achiziționat documentația de licitație și au plătit atât taxa de participare, cât și garanția de licitație. |
13. |
Ofertele trebuie depuse în persoană la 1 octombrie 2014 între orele 10 și 12 la serviciul pentru clienți al Oficiului maghiar al minelor și geologiei (adresa: Columbus utca 17-23, 1145 Budapesta) în limba maghiară, după cum se prevede în documentația de licitație. |
14. |
De la momentul depunerii, oferta reprezintă un angajament obligatoriu asumat de ofertant și își păstrează acest caracter până la încheierea procedurii de licitație. Ofertanții nu se pot sustrage angajamentului pe care și-l asumă atunci când depun oferta. |
15. |
Ministrul își rezervă dreptul de a încheia procedura de licitație fără a exista un ofertant câștigător. Dacă licitația se încheie fără a exista un ofertant câștigător, nu se pot depune contestații împotriva ministrului, a statului maghiar reprezentat de ministru sau a Ministerului Dezvoltării ca angajator al ministrului. |
16. |
Ofertantul câștigător va dobândi dreptul exclusiv de prospectare, explorare și producție de hidrocarburi în aria desemnată spre concesiune, pe durata concesiunii, prin intermediul societății de concesiune constituite în mod obligatoriu în acest scop. Odată ce decizia de stabilire a sitului minier devine finală și aplicabilă, dreptul de concesiune pentru aria de prospectare va fi restricționat la situl minier. |
17. |
Fiecare ofertant nu poate să depună decât o singură ofertă. |
18. |
Termenul pentru adjudecarea ofertelor de concesiune: 90 de zile de la termenul de depunere a ofertelor. |
19. |
Autoritatea contractantă va trata cu obiectivitate toate cererile și nu va aplica criterii preferențiale. |
20. |
Criterii de adjudecare a licitației
Criteriile detaliate de adjudecare și legislația care reglementează procedura de autorizare a lucrărilor aferente concesiunii și a modului în care acestea trebuie executate și finalizate sunt prevăzute în documentația de licitație. |
21. |
Contractul de concesiune Contractul de concesiune se încheie în termen de 60 de zile de la anunțarea rezultatului. Acest termen poate fi prelungit de către ministru o singură dată, cu maximum 60 de zile. Ofertantul câștigător are dreptul de a desfășura activitatea economică exclusivă sub controlul statului (prospectare, explorare și producție de hidrocarburi în aria delimitată), permisă în cadrul concesiunii pe durata acesteia, în conformitate cu legislația relevantă și cu contractul de concesiune. La depunerea ofertei, ofertanții trebuie să țină cont de secțiunea 22/A(13) din Legea minelor, care prevede că, în cazul hidrocarburilor, dreptul de prospectare sau permisul de prospectare a unui operator minier poate acoperi cel mult o suprafață de 15 000 km2 de teritoriu de prospectat. La stabilirea teritoriului de prospectat trebuie să se țină cont și de teritoriul de prospectat al operatorului minier care controlează – în sensul codului civil – operatorul minier care dorește să obțină dreptul de prospectare sau permisul de prospectare. În cazul ofertelor comune, fiecare dintre ofertanți trebuie să îndeplinească acest criteriu în mod individual. Proiectul de contract de concesiune este anexat la documentația de licitație. |
22. |
Informațiile referitoare la procedura de licitație pot fi solicitate exclusiv în limba maghiară, în scris, după achiziționarea documentației de licitație și în modul specificat în această documentație. Răspunsurile vor fi puse la dispoziția tuturor părților de către Oficiul maghiar al minelor și geologiei, prin utilizarea adresei e-mail indicate în Fișa de identificare a ofertantului depusă la achiziționarea documentației de licitație. |
Budapesta, iunie 2014.
Lászlóné NÉMETH
Ministru
(1) La data publicării prezentei invitații la licitație, membrul guvernului responsabil de supravegherea activelor de stat și de sectorul mineritului este ministrul dezvoltării naționale, în conformitate cu secțiunea 84 literele (d) și (g) din Decretul guvernului nr. 212/2010 din 1 iulie 2010 care reglementează sarcinile și competențele anumitor miniștri și ale secretarului de stat la cabinetul prim-ministrului.
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/22 |
Comunicarea Guvernului danez privind invitația de a solicita autorizații de prospectare și de extracție a hidrocarburilor dintr-o zonă a Mării Nordului
A șaptea rundă de acordare a autorizațiilor în Danemarca
(Text cu relevanță pentru SEE)
2014/C 182/07
Referitor la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor, vă informăm prin prezenta că, în conformitate cu secțiunea 12(1)(a) din Legea privind exploatarea resurselor subsolului din Danemarca (a se vedea Legea consolidată nr. 960 din 13 septembrie 2011), cererile de autorizații pentru o zonă din Marea Nordului de pe platforma continentală daneză, situată la vest de meridianul de 6° 15′ longitudine estică (Central Graben și zonele adiacente), pot fi depuse până la data de 20 octombrie 2014, ora 12:00. Dacă perioada dintre data publicării prezentei comunicări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data de 20 octombrie 2014 este mai mică de 90 de zile, cererile pot fi depuse până în cea de a 90-a zi ulterioară datei publicării în Jurnalul Oficial, la ora 12:00 sau, dacă cea de a 90-a zi cade într-un sfârșit de săptămână sau este o sărbătoare publică, Ziua Constituției, Ajunul Crăciunului sau Anul Nou, până în următoarea zi lucrătoare, la ora 12:00.
Se pot depune cereri de autorizații de prospectare și de extracție a hidrocarburilor din părți neautorizate ale unei zone situate în interiorul sau în jurul zonei Central Graben din Marea Nordului, după cum se indică pe harta disponibilă pe site-ul internet al agenției daneze pentru energie. Zona în cauză este delimitată, la nord, vest și sud, de frontierele platformei continentale cu Norvegia, Regatul Unit și Germania, iar la est, de meridianul de 6° 15′ longitudine estică (ED50).
De asemenea, pot fi depuse cereri de autorizații de prospectare și de extracție a hidrocarburilor din straturi situate mai în adâncime, în contextul autorizațiilor care specifică limite de adâncime.
Pot fi depuse și cereri de autorizații pentru zone care își pot pierde statutul de zone autorizate, înainte de data limită de depunere a cererilor.
Cerințele și criteriile în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 94/22/CE (a se vedea Legea consolidată nr. 960 din 13 septembrie 2011 privind exploatarea resurselor subsolului din Danemarca) au fost publicate la 24 aprilie 2014 în Monitorul Oficial nr. 78, la rubrica privind diverse anunțuri și invitații de participare la proceduri de ofertare.
În conformitate cu Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului, Ministerul Climei, Energiei și Construcțiilor a efectuat o evaluare ecologică a planului pe care se bazează procedura de ofertare în cauză. Detalii suplimentare cu privire la plan și la evaluare sunt publicate pe site-ul internet al agenției daneze pentru energie.
Cererile trebuie trimise la următoarea adresă, de unde se pot solicita și informații suplimentare bazate pe Directiva 94/22/CE:
Ministry of Climate, Energy and Building |
Danish Energy Agency |
Amaliegade 44 |
1256 København K |
DANMARK |
Tel. +45 33926700 |
E-mail: ens@ens.dk |
Site internet: http://www.ens.dk, http://www.ens.dk/en/oil-gas/licences/licensing/rounds (informații privind cea de a șaptea rundă de acordare de autorizații și evaluarea ecologică) |
Se preconizează că autorizațiile vor fi acordate în termen de șase luni de la încheierea perioadei de depunere a cererilor.
V Anunţuri
ALTE ACTE
Comisia Europeană
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/23 |
Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
2014/C 182/08
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1)
CERERE DE MODIFICARE
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)
CERERE DE MODIFICARE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 9
„EKSTRA DEVIŠKO OLJČNO OLJE SLOVENSKE ISTRE”
Nr. CE: SI-PDO-0105-01145 – 08.08.2013
IGP ( ) DOP ( X )
1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării
—
—
—
—
—
—
—
—
—
2. Tipul modificării (modificărilor)
—
—
—
—
3. Modificări
3.1. Descriere
Se adaugă următoarea propoziție la descrierea produsului: „Conținutul de măsline Istrska belica trebuie să fie de cel puțin 30 %”. Această afirmație este inclusă în actualul caiet de sarcini, întrucât nu a fost inclusă în fișa rezumat.
S-au introdus parametri suplimentari mai stricți pentru a garanta calitatea superioară a uleiului de măsline, și anume:
— |
aciditate (conținut de acizi grași liberi) (% g/g) exprimată în acid oleic: ≤ 0,3; |
— |
K232 ≤ 2,3; |
— |
K268 ≤ 0,2; |
— |
total biofenoli (mg/kg), cu ajutorul metodei HPLC (cromatografie lichidă de înaltă performanță): ≥ 150; |
— |
evaluare organoleptică ≥ 7; |
— |
mediana atributului fructat peste 2. |
3.2. Metoda de obținere
În vederea îmbunătățirii calității produsului final, s-a prevăzut un parametru mai strict astfel încât intervalul de timp de la recoltare la prelucrare să fie redus de la 48 la 24 de ore.
3.3. Etichetarea
Din fișa rezumat și din caietul de sarcini se elimină următoarea frază: „Pentru a asigura trasabilitatea, asociația va emite etichete cu numere de serie în conformitate cu registrul producătorilor de ulei de măsline cu denumire de origine.” Toți producătorii de „Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre”, indiferent dacă sunt sau nu membri ai asociației, trebuie să fie autorizați să producă ulei de măsline și să fie certificați. Producătorii de „Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” care nu sunt membri ai asociației trebuie să eticheteze fiecare sticlă de ulei de măsline în așa fel încât să se garanteze fără nicio îndoială trasabilitatea uleiului îmbuteliat.
Prin procesul de etichetare trebuie să se indice, de asemenea, anul de producție pe ambalaj.
DOCUMENT UNIC
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (3)
„EKSTRA DEVIŠKO OLJČNO OLJE SLOVENSKE ISTRE”
Nr. CE: SI-PDO-0105-01145 – 08.08.2013
IGP ( ) DOP ( X )
1. Denumire
„Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre”
2. Statul membru sau țara terță
Slovenia
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tip de produs
1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.)
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
„Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre”, care beneficiază de statutul de „denumire de origine protejată”, este produs din măslini care cresc în regiunea slovenă Istria.
„Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” se distinge prin conținutul său mare de acid oleic (≥ 72), conținutul scăzut de acid linoleic (≤ 8,0) și conținutul mare de antioxidanți.
Pe ambalajul produsului „Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” trebuie să figureze următoarele informații:
Aciditate (conținut de acizi grași liberi) (% g/g) exprimată în acid oleic:
≤ 0,3;
Indice de peroxid (mmol O2/kg): ≤ 7;
K232 ≤ 2,3;
K268 ≤ 0,2;
Total biofenoli (mg/kg), cu ajutorul metodei HPLC: ≥ 150;
Uleiul prezintă o aromă fructată care evocă gustul de măsline, dar și de alte fructe. Uleiul nu trebuie să aibă defecte organoleptice, indicele organoleptic total trebuie să fie ≥ 7,0, iar mediana atributului fructat trebuie să fie peste 2.
3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)
„Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” trebuie să fie produs din următoarele soiuri de măsline: Istrska belica, Leccino, Buga, Črnica, Maurino, Frantoio și Pendolino, în amestec cu alte soiuri care să nu depășească 20 %. Conținutul de măsline Istrska belica trebuie să fie de cel puțin 30 %, cu excepția uleiului produs dintr-un singur soi, care trebuie să conțină cel puțin 80 % din soiul declarat.
3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)
—
3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Procesele de cultivare, recoltare, depozitare și presare a măslinelor, de prelucrare și depozitare a uleiului, de prelevare de probe și de control al calității înainte de îmbutelierea uleiului „Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată, menționată la punctul 4
3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.
„Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” trebuie ambalat în aria geografică delimitată pentru a se asigura un control mai bun al uleiului cu denumire de origine protejată și pentru a preveni atenuarea, în timpul transportului și al îmbutelierii, a caracteristicilor uleiului neambalat. Dacă uleiul de măsline este transportat în condiții inadecvate – de exemplu este agitat, este transportat la temperaturi necorespunzătoare sau este expus luminii solare și oxigenului – sau dacă este depozitat incorect, calitatea acestuia și în special conținutul său de biofenoli și caracteristicile aromatice se pot diminua considerabil. Îmbutelierea în afara ariei, care presupune un număr mai mare de transferuri dintr-un recipient în altul, transportul și manipularea, precum și expunerea prelungită la condiții climatice inadecvate ar putea cauza pierderea caracteristicilor speciale ale uleiului de măsline, prevăzute la punctul 3.2.
Uleiul poate fi ambalat în recipiente de sticlă sau de metal cu o capacitate de până la cinci litri. Ambalajul trebuie să aibă un sistem de deschidere care nu permite resigilarea sa după ce a fost deschis.
Nu se pot amesteca uleiuri din ani de recoltă diferiți.
3.7. Norme specifice privind etichetarea
Ambalajul trebuie să fie etichetat astfel încât trasabilitatea uleiului îmbuteliat să fie garantată fără nicio îndoială. Denumirea „Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” trebuie să fie vizibilă pe etichetă. Trebuie indicat anul de recoltă corespunzător produsului.
Având în vedere că temperatura de prelucrare trebuie să fie sub 27 °C, pe etichetă poate figura textul următor: „hladno stiskanje” (presare la rece) sau „prvo hladno stiskanje” (prima presare la rece).
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
„Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” este produs în aria geografică a regiunii Istria din Slovenia. Limitele regiunii slovene Istria sunt următoarele:
— |
la nord, granița cu Italia; |
— |
la vest, marea; |
— |
la sud, granița cu Croația; și |
— |
la est, limita regiunii Karst. |
5. Legătura cu aria geografică
5.1. Specificitatea ariei geografice
Coasta Sloveniei delimitează acea parte a Mării Mediterane care pătrunde cel mai mult în Europa Centrală. Clima este submediteraneeană. Condițiile microclimatice sunt destul de pronunțate, iar climatul este foarte schimbător din cauza curenților intenși de aer rece dinspre exterior.
Aria geografică este caracterizată de diferite vânturi: burja (un vânt uscat și rece care bate în zilele senine dinspre coasta de est a Mării Adriatice către mare), jugo (un vânt cald și umed care bate de la SE la S-SE), mistralul (un vânt de altitudine joasă care vine dinspre mare), burin, levant, tramontana și lebič.
Cantitatea medie anuală de precipitații (inclusiv de zăpadă) în regiunea slovenă Istria este de 1 000 mm. În perioada de vegetație din aprilie-septembrie, zona Koper înregistrează o cantitate de precipitații de aproximativ 500 mm.
Principalul tip de sol din regiunea slovenă Istria este flișul cu carbonat acoperit de eutricambisol (rata de saturație de bază este mai mare de 50 %).
Majoritatea plantațiilor de măslini din regiunea slovenă Istria nu permit recoltarea mecanizată a măslinelor. Prin urmare, măslinele sunt culese cu mâna direct din pom pentru a se asigura cel mai înalt nivel de integritate a fructelor și, astfel, o calitate superioară a uleiului de măsline.
5.2. Specificitatea produsului
Caracteristicile speciale ale uleiurilor de măsline din regiunea slovenă Istria derivă din uleiurile produse din măslinele Istrska belica care sunt culese la un nivel optim de maturitate. Aceste uleiuri au un conținut mult mai ridicat de antioxidanți, cunoscuți sub denumirea de biofenoli. Prin urmare, pentru uleiurile de măsline extra virgine din regiunea slovenă Istria se prevede un conținut minim de măsline Istrska belica (de 30 %).
„Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” se caracterizează printr-o aromă fructată care evocă gustul de măsline și de alte fructe, având o intensitate mică spre medie. Intensitatea mediană a atributului fructat este mai mare de 2. Din acest motiv, „Ekstra deviško oljčno olje Slovenske Istre” se caracterizează printr-un gust amar, picant.
5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)
Regiunea slovenă Istria se bucură de o situare geografică foarte favorabilă pentru cultura măslinului, ea aflându-se în punctul cel mai nordic al Mării Mediterane – cu caracteristicile sale climatice – ceea ce permite creșterea unor soiuri locale care îi conferă acestui ulei aroma caracteristică și care au un conținut ridicat de (antioxidanți cunoscuți sub denumirea de) biofenoli datorită proporției mari de măsline Istrska belica folosite. Natura specială a solului contribuie, de asemenea, la caracteristicile măslinelor: solul predominant în regiunea slovenă Istria este flișul cu carbonat acoperit de eutricambisol, care este foarte prielnic culturii măslinilor.
Uleiul își obține caracteristicile datorită climei, soiurilor, prelucrării rapide (fructele culese nu pot fi depozitate mai mult de 24 de ore de la recoltare), tehnologiei de prelucrare (presarea la rece a măslinelor, temperatura neputând depăși 27 °C), precum și protecției împotriva dăunătorilor (sub rezerva cerințelor privind producția integrată sau a unor cerințe similare sau a cerințelor privind cultivarea ecologică a măslinilor). Datorită cultivării măslinilor pe terase, recoltarea mecanizată este dificilă, iar culegerea manuală a măslinelor este o altă caracteristică specială care poate garanta o mai bună calitate a uleiului (fructele fiind nevătămate).
Producția uleiului de măsline în regiunea slovenă Istria este o tradiție care datează din vremuri de demult. În descrierea Greciei, istoricul grec Pausanius (180-115 î.H.) menționează uleiul de măsline din Istria (10.32.19). Numeroase surse, începând din anul 1201 trecând prin secolul al XVII-lea și ajungând până în prezent, fac trimitere la producția de ulei din regiune. Acestea arată modul în care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor producția de ulei de măsline în regiunea slovenă Istria. Metodele tradiționale și cunoștințele dobândite de-a lungul veacurilor contribuie și astăzi la calitatea superioară a uleiului de măsline produs în această regiune.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]
http://www.mko.gov.si/fileadmin/mko.gov.si/pageuploads/podrocja/Varna_in_kakovostna_hrana_in_krma/zasciteni_kmetijski_pridelki/Specifikacije/EDOOSI.pdf
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(3) Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(4) A se vedea nota de subsol 3.
Rectificări
14.6.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/28 |
Rectificare la cererea de exprimare a interesului pentru experți științifici care să devină membri ai grupurilor științifice și ai Comitetului Științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (Parma, Italia)
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 106 din 9 aprilie 2014 )
2014/C 182/09
La pagina 26, punctul 11 „Data limită de depunere a candidaturilor”:
în loc de:
„18 iunie 2014 la miezul nopții”,
se va citi:
„7 iulie 2014 la miezul nopții”.